Licenta_2011

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

4

INTRODUCERE

Mediul de marketing al întreprinderii reprezintă ansamblul factorilor interni şi externi ce

influenţează prin acţiunea lor directă sau indirectă, sistemul de funcţionare al întreprinderii şi

nivelul de performanţă pe care aceasta din urmă îl realizează, în raport cu obiectivele de piaţă pe

care şi le-a fixat. Scopul lucrării constă în analizarea mediului de marketing al companiei Petrom

S.A., iar pentru realizarea acestui demers, lucrarea a fost structurată pe patru capitole.

Am ales această companie deoarece Petrom este cel mai important operator integrat în

domeniul petrolier din România şi din Sud Estul Europei; desfăşoară activităţi de exploatare a

zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi gaze naturale, rafinare şi petrochimie, precum şi

comercializare de carburanţi şi produse complementare fiind o societate dinamică, de succes,

responsabilă şi europeană.

În primul capitol al lucrării de licenţă au fost prezentate pe larg noţiunile teoretice cu

privire la conţinutul mediului de marketing. Au fost prezentate astfel conţinutului mediului

extern, respectiv conţinutul micromediului şi a macromediului cu principalii factori ce

influenţează în mod direct şi indirect activitatea companiei, şi structura mediului intern.

În capitolul al doilea a fost prezentată importanţa activităţii de producţie petrolieră în

sistemul economico-social al României, care sunt întreprinderile active în producţia petrolieră,

dar şi importanţa produselor petroliere.

În capitolul al treilea a fost prezentat istoricul companiei Petrom de la înfiinţarea acesteia

şi până în prezent, obiectul de activitate al acesteia, dar şi obiectivele şi direcţiile strategice ale

companiei.

În capitolul al patrulea au fost aplicate noţiunile teoretice prezentate în prima parte a

lucrării de licenţă. Am analizat în ce măsură influenţează componentele mediului intern,

respectiv ale mediului extern activitatea companiei Petrom.

Lucrarea de licenţă se încheie cu prezentarea concluziilor, dar şi a propunerilor personale

privind îmbunătăţirea situaţiei companiei Petrom şi menţinerea poziţiei de lider în afacerile cu

petrol.


5

CAPITOLUL I „CON ŢINUTUL MEDIULUI DE MARKETING”

În cadrul conceptului de marketing mediul în care acţionează întreprinderile,

organizaţiile ori instituţiile ocupă o poziţie centrală. Marketingul presupune desfăşurarea

activităţilor întreprinderii în concordanţă cu evoluţia mediului economico-social. O astfel de

abordare necesită, pe de o parte, cunoaşterea mediului extern, iar pe de altă parte, adaptarea

activităţii la mediu. În acelaşi timp, desfăşurarea activităţii într-o asemenea manieră depinde, nu

în ultimul rând, de capacitatea organizaţiei de a se adapta la mediul extern, capacitate care

corespunde mediului intern al întreprinderii. Într-o astfel de accepţiune, studierea interacţiunii

mediului intern cu cel extern şi formularea celor mai potrivite căi de maximizare a efectelor

pozitive şi de minimizare a celor negative, reprezintă obiectul marketingului ca ştiinţă. Din

acest motiv, înţelegerea şi mai ales aplicarea în practică a marketingului presupune cunoaşterea

conceptelor de mediu intern, mediu extern şi a relaţiilor dintre acestea. Ph.Kotler remarcă faptul

că o firmă de înaltă perfomanţă este o „firmă al cărei model este bazat pe patru factori:

beneficiarii afacerii, procesele, resursele şi organizaţia”.

Aceşti factori nu sunt altceva decât punctele nodale ale interacţiunii mediului intern cu

cel extern.

1.1. Mediul extern

Ca agent economic, având un anumit profil de activitate, întrepriderea funcţionează în

condiţiile concrete pe care i le oferă mediul său extern. Iar dacă pentru întreprindere, aşa cum

bine observă Kotler, „mediul de marketing = oportunităţi şi primejdii1”, înseamnă că rezultatele

activităţii sale vor depinde, pe de o parte, de măsura cunoaşterii fizionomiei şi mecanismului de

funcţionare a mediului, iar pe de altă parte, de capacitatea şi priceperea întreprinderii de a

fructifica oportunităţile şi de a evita primejdiile pe care aceasta i le furnizează.

1.1.1.Conceptul de mediu extern

Într-un sens larg, mediul în cadrul căruia întreprinderile îşi desfăşoară activitatea

cuprinde un ansamblu de factori alcătuind o structură complexă, eterogenă; este vorba de factori

de natură economică, socială, culturală, juridică, politică, demografică, ecologică etc. Într-o

viziune macroeconomică, întreprinderile însele fac parte din acest mediu, în primul rând, din

componenta economică a acestuia. Coborând însă observaţia la nivelul întreprinderii, mediul

1Kotler, Ph., Armstrong, G., Principles of Marketing, 2001


6

apare alcătuit dintr-o reţea de variabile exogene cărora întreprinderea le opune propriile sale

resurse – umane, materiale şi financiare, respectiv, un set de variabile endogene. Privite static,

la un moment dat, componentele mediului se găsesc în anumite raporturi, alcătuiesc o anumită

structură, care reflectă natura societăţii, stadiul de dezvoltare atins.

Echilibrul la care a ajuns mediul în momentul respectiv este sugerat de raporturile dintre

componente. În realitate echilibrul nu este decât o tendinţă cu caracter constant, componentele

mediului aflându-se într-o permanentă mişcare, cu consecinţe asupra fizionomiei de ansamblu a

acestuia ca şi asupra raporturilor dintre componentele sale. Întreprinderea se va confrunta, deci,

cu un mediu dinamic. Aceasta, întrucât componentele sale nu evoluează în acelaşi ritm, în

aceeaşi manieră. După modul cum se modifică aceste componente, după natura raporturilor

dintre ele şi a efectelor declanşate, mediul extern cunoaşte mai multe forme, între care2:

• mediul stabil, specific perioadelor „liniştite”, când evoluţia fenomenelor este lentă şi uşor

previzibilă, ridică întrepinderii puţine probleme de adaptare. Un astfel de mediu este însă tot

mai rar întalnit în economia contemporană.

• mediul instabil, caracterizat prin frecvente modificări în majoritatea componentelor sale,

reprezintă, în perioada actuală, tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile din

aproape toate sectoarele de activitate.

• mediul turbulent, este în comparaţie cu celelalte două tipuri, relativ ostil întreprinderii

punându-i probleme dificile, de adaptare sau chiar, de supravieţuire. Într-un astfel de mediu,

schimbările sunt bruşte, în forme şi direcţii imprevizibile.

O evaluare globală a specificului mediului extern cu care se confruntă întreprinderile din

ţara noastră în perioada actuală, îndreptăţeşte includerea lui în tipul de mediu turbulent. Acest

caracter îi este imprimat de situaţia economică, socială şi politică din ţara noastră – ca de altfel

şi din celelalte ţări est-europene, specifică tranziţiei spre economia de piaţă.

Componentele mediului extern al întreprinderii :

Raportarea eficientă la mediu impune cercetarea atentă a componentelor sale, a

interacţiunii dintre acestea, precum şi a impactului lor asupra pieţei şi, evident, asupra activităţii

întreprinderii. Agenţii mediului nu acţionează însă cu aceeaşi intensitate şi în aceeaşi masură

asupra activităţii întreprinderii. Cu unii dintre ei, întreprinderea intră în legături directe, impuse

de necesitatea realizării obiectului său de activitate, influenţele fiind de regulă reciproce; cu

alţii, relaţiile sunt mai îndepărtate, mai slabe, influenţa acestora fiind de cele mai multe ori

indirectă. Agenţii cuprinşi în prima categorie formează micromediul întreprinderii; ceilalţi

alcătuiesc componentele macromediului întreprinderii.

2 Stoner, J., Management , Prentice-Hall Inc., London, 1978


7

1.1.2. Micromediul întreprinderii

Componentele mediului extern cu care o întreprindere intră în relaţii directe,

permanente şi puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente şi de

perspectivă), formează micromediul întreprinderii.

Pentru identificarea acestora trebuie pornit de la locul pe care întreprinderea îl deţine în

cadrul mediului, ea insăşi fiind o componentă a acestuia. În esenţă, orice întreprindere combină

trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţii cu tot atâtea componente de mediu,

respectiv: furnizori de resurse materiale, furnizori de resurse băneşti, furnizori de forţă de

muncă3. Din combinare se obţin servicii ori produse care sunt livrate clienţilor. În mod similar

acţionează şi concurenţii întreprinderii din cadrul mediului. Pe lângă aceştia apar o serie de alţi

agenţi, pe care îi vom denumi generic, organisme publice, care influenţează în mod similar

activitatea întreprinderii.

a.) Furnizorii de mărfuri sunt reprezentaţi de diverse firme sau persoane particulare care,

în baza unor relaţii de vânzare-cumpărare, asigură maşini şi utilaje etc. Cunoaşterea

posibilităţilor de ofertă ale acestor agenţi de mediu prezintă deosebită importanţă pentru

activitatea întreprinderii. Informaţiile de care întreprinderea are nevoie, despre aceşti agenţi de

mediu, se referă la dimensiunile şi calitatea ofertei, preţurile practicate, politicile comerciale

utilizate, localizarea geografică etc.

b.) Prestatorii de servicii sunt reprezentaţi de firme sau persoane particulare care realizează

o gamă largă de servicii necesare îndeplinirii obiectului de activitate al întreprinderii. Din

rândul lor se detaşează intermediarii şi mai ales prestatorii de servicii bancare.

c.) Furnizorii de forţă de muncă se constituie în agenţi de mediu, cu influenţe remarcabile

în activitatea întreprinderii, datorate rolului factorului uman în procesul muncii. În sfera acestor

„furnizori” se cuprind unităţile de învăţământ, oficiile de forţă de muncă, precum şi persoanele

aflate în căutarea unui loc de muncă.

d.) Clienţii alcătuiesc cercul firmelor, instituţiilor şi al persoanelor individuale cărora le

sunt adresate bunurile (serviciile) întreprinderii. Reprezentând cea mai importantă componentă

a micromediului întreprinderii, clienţii ocupă un loc central în tematica studiilor de marketing.

e.) Concurenţii formează o categorie aparte a micromediului întreprinderii, nelipsiţi din

cadrul mediului competitiv, specific, la rândul său, economiei de piaţă. În postura de concurenţi

apar firmele sau persoanele particulare care îşi dispută aceeaşi categorie de clienţi, iar în

numeroase cazuri, aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii.

3 Balaure, Virgil (coord.) – Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002


8

f.) Organismele publice constituie o componentă a micromediului în măsura în care

momentan sau potenţial pot influenţa atingerea obiectivelor întreprinderii. Ph.Kotler identifică

şapte categorii ale unor astfel de organisme, între care: asociaţii ale consumatorilor, asociaţii

profesionale, mediile de informare în masă, marele public etc.

1.1.3. Macromediul întreprinderii

Ansamblul factorilor care acţionează indirect, pe termen lung şi cu o intensitate mai

slabă asupra activităţii întreprinderii formează macromediul acesteia. Componentele

macromediului întreprinderii sunt de o mare diversitate. Majoritatea lucrărilor de specialitate le

delimitează în următoarele grupe: mediul demografic, economic, tehnologic, cultural, politic,

instituţional şi natural.

a) Mediul demografic se referă la populaţia aflată în zona de activitate a întreprinderii. El

interesează întreprinderile de orice profil, cel puţin ca sursă de alimentare a acestora cu forţa de

muncă necesară. De aici, semnificaţia deosebită pe care o prezintă unii indicatori specifici ai

mediului demografic, între care: numărul populaţiei, structura pe sexe şi grupe de vârstă, rata

natalităţii, numărul de familii şi dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorială şi pe

medii a populaţiei etc.

b) Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor ce compun viaţa economică a

spaţiului în care acţionează întreprindea. În caracterizarea lui intră în consideraţie structura pe

ramuri a activităţii economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramură, gradul

de ocupare a forţei de muncă, situaţia financiar-valutară etc. Factorii de mediu se oglindesc,

direct sau indirect, în situaţia pieţei; ei determină cererea de mărfuri, mişcarea preţurilor, nivelul

concurenţei, nivelul veniturilor băneşti şi mărimea cererii de mărfuri etc. Mediul economic

include totodată, o serie de forţe şi grupuri de interese care acţionează în viaţa economică a

societăţii .

c) Mediul tehnologic, în care operează întreprinderea, este constituit din componentele care

explică, în esenţa, „cum” se obţin produsele (serviciile) de care se foloseşte societatea la un

moment dat. Întreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar cât şi

ca furnizor, în principal prin intermediul pieţei. Aceasta, deoarece mutaţiile produse în cadrul

tehnologiilor conduc la modificări corespunzătoare în volumul, dinamica şi structura ofertei,

cererii şi preţurilor.

De remarcat, că mediul tehnologic reprezintă astăzi una dintre cele mai dinamice

componente ale macromediului întreprinderii, cu implicaţii asupra lanţurilor vieţii societăţii.

Evoluţia mediului tehnologic dobândeşte o exprimare concretă prin intermediul unor elemente


9

specifice, cum sunt: invenţiile şi inovaţiile, mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării-

dezvoltării, „explozia” produselor noi, perfecţionarea produselor tradiţionale etc.

d) Mediul cultural este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori,

obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate.

Mediul cultural contribuie în acelaşi timp la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe, ceea ce

condiţionează atât felul produselor şi maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi forma

comunicaţiilor întreprinderii cu piaţa, ale mesajelor transmise pieţei. În evaluarea impactului

mediului cultural asupra activităţii întreprinderii trebuie luat în considerare faptul că el depinde

de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezistă în timp, fiecare cultură este

compusă din culturi secundare, valorile culturale secundare se transformă în timp4. Totodată,

trebuie ţinut seama de faptul că principalele valori culturale ale unei societăţi depind de

concepţia oamenilor despre ei înşişi, despre cei din jur, despre diferitele organizaţii, despre

societate, despre natură şi univers.

e) Mediul politic reflectă, într-o alcătuire specifică fiecarei ţări, structurile societăţii,

clasele sociale şi rolul lor în societate, forţele politice şi relaţiile dintre ele, gradul de implicare a

statului în economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern, zonal şi internaţional.

Aceste componente constituie factori stimulativi sau restrictivi – după caz – ai unor activităţi de

piaţă. Rolul lor sporeşte în siuaţiile de instabilitate, datorate modificării raportului de forţe din

arena politică.

f) Mediul instituţional este constituit din ansamblul reglementărilor de natură juridică prin

care este vizată direct sau indirect activitatea de piaţă a întreprinderii. În acelaşi cadru se înscriu

şi reglementările elaborate de organisme interne şi internaţionale vizând armonizarea practicilor

comerciale, facilitarea actelor de piaţă cum sunt: norme tehnice, recomandări, convenţii etc. Ele

privesc o arie largă de domenii, dintre care se pot menţiona trasporturile, asigurările, facilităţile

vamale, clasificările de mărfuri etc.

Dintre acestea se detaşează, în primul rând, legislaţia care protejează afacerile. Astfel, în

majoritatea ţărilor, inclusiv, în ţara noastră au fost adoptate o serie de acte normative care

protejează concurenţa 5. Ele urmăresc asigurarea cadrului legal pentru desfăşurarea unor acte de

piaţă corecte. Pe o linie similară se înscriu şi reglementările privind protecţia consumatorilor

ori cele privind protecţia intereselor societăţii.

În ţara noastră este resimţită lipsa unor reglementări legale, printr-un atac puternic,

exprimat în multiple forme, al firmelor asupra consumatorilor şi societăţii în ansamblu.

4 Kotler, Ph., Managementul Marketingului, Ed. Teora, 2008, pag.230. 5 Legea nr . 21/1996 – Legea concurenţei, monitorul Oficial nr.88/30.04.1996.


10

g) Mediul natural intră tot mai mult în consideraţie în perioada actuală, în proiectarea şi

desfăşurarea activităţilor economice. În toate cazurile, condiţiile naturale (relief, clima)

determină modul de localizare, de distribuţie, în spaţiu a activităţilor umane; pentru unităţile

economice din unele sectoare - agricultura, turism etc. - condiţiile naturale intră în mod

nemijlocit în însuşi obiectivul activităţii. Creşterea în importanţă a acestei componente a

macromediului este determinată de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile, de

accentuarea gradului de poluare etc. Şi în cadrul mediului natural se manifestă o serie de

tendinţe, puse în evidenţă de numeroase studii de specialitate ce în mod cert vor marca

activitatea majorităţii firmelor. Acestea sunt: criza materiilor prime, creşterea costului energiei,

creşterea gradului de poluare.

O privire de ansamblu asupra elementelor mediului extern al întreprinderii, prezentate

mai sus, relevă gradul ridicat de complexitate al acestuia, multitudinea formelor de legătură

dintre întreprindere şi mediul sau. În general, toate componentele de mediu descrise mai sus,

condiţionează activitatea întreprinderii într-o măsură mai mare sau mai mică. Dar şi mediul, la

rândul său, va fi influenţat de activitatea întreprinderii.

1.2. Mediul intern

Fructificarea ocaziilor oferite de mediul extern ori contracararea ameninţărilor acestuia

este determinată de potenţialul întreprinderii, de capacitatea sa de a realiza acest lucru. Un astfel

de potenţial este expresia modului în care s-a angajat. Cunoaşterea potenţialului presupune, deci

cunoaşterea elementelor ce stau la bază desfăşurării activităţii întreprinderii, a modului în care

acestea se combină şi a efectelor pe care le generează în cadrul mediului extern.

1.2.1.Conţinutul mediului intern

Mediul intern al întreprinderii este alcătuit din totalitatea elementelor ce asigură

realizarea obiectului de activitate al acesteia. Aceasta intră în acţiune nu ca o sumă aritmetică,

ci ca un ansamblu în care componentele „conlucrează”, condiţionându-se reciproc, potenţându-

se sau anihilându-se una pe cealaltă după caz6. Aşadar rezultă că mediul are deopotrivă un

conţinut static şi unul dinamic.

Conţinutul static al mediului este dat de elementele sale componente privite izolat, fără

surprinderea legăturii dintre acestea şi a raporturilor în care se află unele cu altele. Evidenţierea

conţinutului static permite evaluarea dimensiunilor resurselor şi descrierea acestora,

reprezentând primul pas în cadrul procesului de studiere a mediului intern.

6 Balaure, Virgil (coord.) – Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002


11

Conţinutul dinamic al mediului intern este exprimat de efectul sinergetic produs prin

ansamblarea în procesul activităţii a resurselor de care dispune firma. El este pus în evidenţă de

„sinergia” firmei definită ca „rezultantă a forţelor motrice interne ireductibile ale

întreprinderii”7. Efectul sinergetic depinde, între altele, de raporturile cantitativ-structurale în

care se află componentele mediului.

Când raporturile dintre resurse sunt adecvate, iar disponibilitatea lor este maximă,

asamblarea în procesul activităţii poate produce un efect sinergetic ridicat. Într-o astfel de

situaţie mediul intern este echilibrat. În cazul în care aceste raporturi sunt necorespunzătoare,

iar disponibilitatea lor este minimă, efectul sinergetic obţinut este scăzut. În această situaţie

mediul intern este dezechilibrat. Majoritatea firmelor româneşti au în perioada de tranziţie o

sinergie scăzută şi datorită faptului că resursele de care dispun se găsesc într-un puternic

dezechilibru. De obicei, forţa de muncă în exces, mijloacele băneşti reduse (fie datorită

blocajului financiar, fie decapitalizării firmelor produsă prin fenomenele financiar-monetare

care au avut loc).

În sfârşit, aşa după cum s-a arătat, mediul intern se află într-o continuă interacţiune cu

mediul extern, legăturile cu acesta fiind deosebit de complexe. De aceea, o serie de trăsături ale

mediului extern se regăsesc într-o anumită proporţie şi în cadrul mediului intern.

Într-o astfel de accepţiune mediu intern apare că fiind alcătuit din totalitatea forţelor

motrice, identificarea acestora reprezentând punctul de pornire în evaluarea potenţialului unei

firme. Problema se simplifică mult, pornind de la constatarea că, în ultimă instanţă, mediul

intern se indentifică cu întreprinderea însăşi, definită că agent economic în cadrul căruia are loc

combinaţia factorilor de producţie în scopul producerii de bunuri sau servicii. Cu alte cuvinte

mediul intern apare ca fiind alcătuit din totalitatea elementelor care exprimă fizic resursele de

care dispune întreprinderea: materiale, financiare şi umane. Întotdeauna, combinaţia acestor

elemente este unică şi particularizează o firmă în raport cu alta. De aceea, analiza elementelor

trebuie dublată de analiza efectelor generate de acestea în cadrul combinaţiei realizate de

managementul firmei care definesc tocmai potenţialul întreprinderii.

1.2.2. Structura mediului intern

Resursele de care dispune firma la un moment dat se găsesc sub cele mai diferite forme,

putând fi structurate după criterii diferite. Cel mai frecvent este luat în consideraţie conţinutul

resurselor pe baza căruia se obţine o grupare clasică: resurse materiale, resurse financiare şi

7 Bouquere, F., Management-Politique, Strategie, Pratique, Paris, 1969, pag .113.


12

resurse umane. Deşi utilă în analiza mediului intern, o astfel de structurare este insuficientă. Ea

trebuie adâncită prin evidenţierea mediului de existenţa fizică a resurselor.

Din acest punct de vedere deosebim: dotări (clădiri, echipamente, tehnologii, informaţii,

infrasctructura etc.) terenuri şi alte resurse naturale care stau la baza proceselor de producţie şi

prestaţie, disponibilităţile băneşti şi personalul cu structurile sale.

Terenul şi resursele naturale reprezintă factorii de producţie fără de care nu este posibilă

desfăşurarea activităţii. Terenul apare deci, atât că principal factor de producţie, fie ca bază de

desfăşurare a proceselor economice, pe el fiind amplasate clădiri, echipamente.

Clădirile asigură o parte a suportului fizic de desfăşurare a proceselor economice, fiind

diferenţiate după locul ocupat în aceste procese: mod de producţie, depozite, spaţii de vânzare,

clădiri administrative etc.

Echipamentele (dotările) reprezintă elementele esenţiale ale suportului fizic pe care se

desfăşoară activităţile firmei, în mai toate situaţiile. Performanţele acestora sunt date de nivelul

tehnic la care sunt realizate, punându-şi amprenta asupra calităţii produselor şi serviciilor

livrate. Ele determină costurile, preţurile, productivitatea etc.

În sfârşit, personalul exprimă resursele umane ale întreprinderii şi reprezintă, în ultima

instanţă, factorul activ şi determinant al potenţialului firmei. Analiza acestuia este deosebit de

complexă. Ea urmăreşte, în esenţă, evidenţierea calităţii resurselor umane. Surprinderea acestuia

necesită urmărirea cu atenţie a numărului şi structurii, gradului de calificare, vârstă, aptitudinile,

motivaţia etc. Deosebit de semnificativ apare, în acest context, managementul firmei.

Capacitatea acestuia reiese din analiza atentă a organizării, sistemului decizional, rezultatul

obţinut etc.

Analiza fiecărei componente a mediului intern nu este însă suficientă. Ea trebuie dublată

de analiza concordanţei (corespondenţei) ce trebuie să existe între diferite categorii de resurse.

Aşa cum s-a mai arătat, resursele şi componentele mediului intern exprimă, în final,

potenţialul (capacitatea) firmei.


13

CAPITOLUL II “PRODUC ŢIA PETROLIER Ă, VECTOR PRIMORDIAL

ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE ŞI MODERNIZARE ECONOMICO-

SOCIALĂ”

Petrolul sau ţiţeiul, împreună cu gazele naturale şi cărbunii fac parte din zăcămintele

de origine biogenă care se găsesc în scoarţa pământului. Petrolul, care este un amestec de

hidrocarburi solide şi gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec

de substanţe lipofile. Ţiţeiul în stare brută (nerafinat) conţine peste 17 000 de substanţe organice

complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai importantă pentru industria chimică

(vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) şi producerea carburanţilor.

Petrolul a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. Având densitatea mai redusă

decât a apei sărate, s-a găsit în caverne şi zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau

nisipoase de la suprafaţă, (în Germania, de exemplu, în jurul Hanovrei şi Braunschweig). În

cazul în care straturile impermeabile de argilă sunt deasupra, nepermiţând ieşirea la suprafaţă a

petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere.

Petroleum este un cuvânt de origine romană care provine din „oleum petrae“ = ulei de

piatră denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni, care descoperă petrol la suprafaţă în

regiunea munţilor Golfului Suez; se presupune că în antichitate romanii foloseau petrolul ca

lubrifiant la osiile carelor romane, sau în timpul Bizanţului acesta era parte componentă a

focului grecesc o armă temută în luptele navale de odinioară.

Ţiţeiul era cunoscut în zona ţării noastre încă din secolul I î.Hr., de când datează

obiectele descoperite în cadrul cetăţii dacice de la Poiana (Nicoreşti, Galaţi): podoabe din

smoală întărită şi acoperită cu un strat subţire de argint8.

De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în România, în 1856, la

periferia oraşului Ploieşti, în drum spre localitatea Râfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de

către fraţii Mehedinţeanu. Instalaţiile rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind

formate din vase cilindrice din fier sau fontă, încălzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au

fost comandate în Germania, iar în decembrie 1856 începe construcţia „fabricii de gaz” din

Ploieşti, pe numele lui Marin Mehedinţeanu (decedat în 1861). Distileria de petrol şi-a început

activitatea când Teodor Mehedinţeanu întâmpina greutăţi în aplicarea contractului semnat încă

din 1856 pentru iluminarea capitalei cu „idrocarbură şi lampe9”.

8 Bălan, Şt.; Mihăilescu, N. Şt. - Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1985, p. 21.


14

Preţul petrolului scade rapid prin creşterea numărului de rafinării, petrolul lampant

devine o resursă tot mai importantă în iluminat, înlocuind treptat lumânările.

Exploatarea masivă a petrolului începe în secolul XIX pe motivul răspândirii folosirii petrolului

în iluminat, care dădea o lumină mai bună producând fum mai puţin în comparaţie cu lămpile cu

ulei de balenă, sau lumânările de ceară.

În anul 1852 medicul şi geologul canadian Abraham Gesner obţine patentarea rafinării

petrolului lampant curat numit petroleum, iar în 1855 chimistul american Benjamin Silliman

propune purificarea petrolului cu acid sulfuric. Pentru obţinerea masivă a petrolului, urmează o

perioadă de forare intensivă. Cel mai renumit foraj este efectuat de Edwin L. Drake la 27 august

1859 în Oil Creek, Pennsylvania, fiind finanţat de industriaşul american George H. Bissell, aici

găsindu-se la 21,2 m adâncime zăcăminte mari de petrol.

După introducerea iluminatului electric a scăzut importanţa petrolului în iluminat, dar s-a

extins utilizarea drept carburant în industria automobilului. Familia de industriaşi americani

Rockefeller, întemeietoare a companiei Standard Oil Company, a convins opinia publică să

folosească benzina în locul etanolului pe post de carburant în industria automobilului,

combătând concepţia lui Henry Ford.

2.1. Locul şi rolul activit ăţii de producţie petrolieră în sistemul economico-social al

României

Piaţa petrolieră din România a fost calculată undeva în jurul sumei de 10 miliarde de euro

în anul 2010. În decursul anului 2010, consumul de benzină pe cap de locuitor în România a fost

de 79 litri, iar cel de motorină - 140 litri. Prin comparaţie, piaţa petrolieră din Ungaria a fost, tot

în 2010, 3,4 miliarde euro, iar consumul de benzină a fost de 147 litri pe cap de locuitor şi cel de

motorină - 164 litri.

Consumul actual al României este de aproximativ 3 milioane tone de benzină pe an şi

circa 4 milioane tone de motorină, dar se preconizează o creştere al consumului în următorii ani

datorită dezvoltării parcului auto.

Conform estimărilor din anul 2007, rezervele României sunt de 74 milioane tone ţiţei,

care se vor epuiza în circa 13 ani (adică în 2020).

Exploatarea ţiţeiului, până la folosirea lui în calitate de combustibil, era

destinată satisfacerii nevoilor localnicilor, rafinarea primitivă începând în jurul anilor 1840-

1845, în zona Comăneşti din Moldova.

9 Constantin M. Boncu, Contribuţii la istoria petrolului românesc, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1971.


15

În anul 1856, lângă Ploieşti, a fost instalat primul sistem modern de distilare, în scopul

obţinerii petrolului lampant, utilizat pentru iluminat.

Până spre sfârşitul secolului XIX, industria petrolului din ţara noastră a avut un caracter

naţional, principalii exploatori fiind reprezentanţi ai tinerei burghezii autohtone.

Numeroasele avantaje, legate de transport şi posibilitatea de extracţie , pe care petrolul le

prezenta faţă de cărbune (sursa principală de energie folosită până la mijlocul secolului XIX) au

generat o evoluţie surprinzătoare a acestei industrii la nivel mondiale. Astfel, descoperirile

tehnice şi ştiinţifice realizate pe parcursul secolelor XIX şi XX au transformat petrolul într-un

factor de influenţă decisiv pentru mediul politic şi economic internaţional. Astfel, ţările lipsite de

resurse petroliere precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Italia au acţionat

astfel încât să acapareze câmpurile petroliere existente în Europa, Asia sau Africa.

Odată cu inventarea motorului cu combustie internă şi utilizarea lui pe scară largă a

sporit cererea mondială pentru produsele distilate, extracţia petrolului din România atrăgând

interesul unor mari trusturi internaţionale şi importante investiţii externe. În anul 1913, cele mai

bogate şi accesibile zone pentru exploatarea petrolului erau: Prahova (cu o pondere 84% din

totalul cantităţilor extrase), Buzău (8%), Dâmboviţa (4%) şi Bacău (2%), cele mai importante

sonde fiind cele de la Moreni, Buştenari, Câmpina, Gura-Ocniţei, Moineşti.

Cu toate că România nu este o ţară dezvoltată, existenţa produselor petroliere pe teritoriul

ei i-a adus un plus faţă de alte ţări precum Germania, Franţa, Maria Britanie. Producţia petrolieră

ocupă un loc foarte important în România, ajutând în mare măsură la creşterea şi chiar

stabilizarea economiei.

Cu toate că, România are o cantitate destul de importantă de produse petroliere, acestea

nu sunt suficiente pentru a putea şi exporta o cantitate însemnată.

Astăzi, România dispune de o industrie petrolieră integrată total. Aceasta înseamnă că

ţiţeiul extras pe teritoriul României este procesat la rafinăriile din România, iar produsele

rezultate sunt distribuite prin intermediul infrastructurii create (depozite de produse petroliere şi

staţii de distribuţie carburanţi) sau exportate în diverse ţări.

România are o tradiţie de peste un secol şi jumătate în extracţia ţiţeiului şi valorificarea

produselor rezultate din procesarea acestora. De menţionat este faptul că România este prima

ţară care a trecut la iluminarea stradală cu ajutorul lampantului (în 1856).

România se numără printre primele ţări care a demarat producţia de ţiţei. În anul 1857

România a înregistrat o producţie de circa 257 de tone (conform publicaţiei The Science of

Petroleum).


16

Cu timpul s-au înfiinţat companii petroliere în domeniu, s-au dezvoltat tehnologii de

extracţie şi procesare, cadrul legislativ a cunoscut o continuă evoluţie (în 1857 apare prima Lege

a Minelor), întreaga infrastructură petrolieră cunoscând o dezvoltare conform cerinţelor

economice, tehnologice şi sociale din diversele etape de dezvoltare a industriei petroliere.

Astăzi, România dispune de o industrie petrolieră integrată total. Aceasta înseamnă că

ţiţeiul extras pe teritoriul României este procesat la rafinăriile din România, iar produsele

rezultate sunt distribuite prin intermediul infrastructurii create (depozite de produse petroliere şi

staţii de distribuţie carburanţi) sau exportate în diverse ţări.

Sectorul de extracţie a cunoscut o evoluţie continuă din punct de vedere al tehnologiilor

de extracţie folosite şi al cantităţii de ţiţei extrase.

În condiţiile creşterii consumului de carburanţi şi tendinţei de scădere a cantităţii de ţiţei

extrasă de către companiile autohtone, ponderea cantităţii de ţiţei importat va spori, ceea ce ar

conduce la schimbări structurale în cadrul întregii industrii petroliere.

Sectorul de rafinare dispune de capacităţi de procesare care depăşesc cantitatea de 34

milioane de ţiţei anual (cu mult peste nevoile de consum ale României).

2.1.1. Particularităţile procesului de producţie sau atracţie a producţiei petroliere

Sistemul cu exploatare prin sonde a început să se dezvolte după intrarea capitalului străin

în industria extractivă, în aceste condiţii producţia crescând.

Cu toate că rezervele din zăcămintele de petrol româneşti au scăzut şi totodată şi

producţia de ţiţei, România este una dintre ţările importante producătoare de petrol şi gaze din

Uniunea Europeană şi are un rol bine conturat în politica energetică europeană. Prin poziţia sa

geografică şi prin strategia energetică naţională, România preconizează o serie de măsuri în

domeniul energetic, pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.

Ţara noastră se racordează la programele energetice europene privind securitatea

energetică şi fizic la marile artere de resurse, care îşi au trasee pe teritoriul României, mergând

spre centrul Europei şi spre ţările vecine. Pentru a asigura securitatea energetică, până în anul

2014 se va dezvolta infrastructura necesară pentru dublarea cantităţii de energie produsă din

resurse nucleare10.

Guvernul României ia în considerare lansarea unei strategii regionale privind producţia

de energie. Ca lider regional, România este interesată să dezvolte producţia din surse alternative

de energie, să extindă reţelele de transport, să asigure o bursă şi un sistem informaţional eficient

10 http://www.agir.ro/univers-ingineresc/conferinţa_internaţională_150_de_ani_de_petrol_în_româniatradiţie___evoluţie_1906.html


17

pe piaţa de energie. Se prevede ca în perioada 2007 – 2020, România să devină o forţă regională

şi un pol de excelenţă în domeniul energetic11.

Sectorul de extracţie a cunoscut o evoluţie continuă din punct de vedere al tehnologiilor

de extracţie folosite şi al cantităţii de ţiţei extrase. Astăzi, ţiţeiul extras se ridică la valoarea de 6

milioane tone anual. Ţiţeiurile extrase în România se clasifică în 14 tipuri. Singura companie

care se ocupă de extracţia ţiţeiului este compania Petrom S.A.

Peste 5 milioane tone de ţiţei se importă anual de către rafinăriile din România. În

condiţiile creşterii consumului de carburanţi şi tendinţei de scădere a cantităţii de ţiţei extrasă de

către companiile autohtone, ponderea cantităţii de ţiţei importat va spori, ceea ce ar conduce la

schimbări structurale în cadrul întregii industrii petroliere.

Sectorul de rafinare dispune de capacităţi de procesare care depăşesc cantitatea de 34

milioane de ţiţei anual (cu mult peste nevoile de consum ale României). Deşi supracapacităţile

de producţie existente nu sunt folosite la maximum pentru înregistrarea unor indicatori de

eficienţă şi productivitate, 8 din cele 10 rafinării au fost privatizate.

Sectorul de procesare a atras doar 2 companii multinaţionale: Lukoil (Rusia) şi OMV

(Austria). Lukoil a cumpărat pachetul de control la rafinăria Petrotel, iar OMV portofoliul de

25% la rafinăria Petromidia. Restul rafinăriilor privatizate sunt deţinute de companii private din

România.

Sectorul de distribuţie numără peste 170 de depozite şi peste 1600 de benzinării

repartizate pe întreg teritoriul României. Cea mai importantă companie în sectorul respectiv este

compania Petrom deţinătoare a peste 150 de depozite de produse petroliere şi peste 500 de

benzinării în România. Acest sector a atras atenţia mai multor companii multinaţionale şi

regionale. Din rândul primelor pot fi enumerate companiile Shell, Agip şi Lukoil. Din rândul

celor regionale fac parte companiile MOL şi OMV. Acest sector mai dispune şi de aproximativ

600 de benzinării particulare (non-branded).

În conformitate cu „Strategia economică a României pe termen mediu” şi cu „Planul de

acţiune al Programului de guvernare”, industria va avea o contribuţie majoră, constituind un

vector important al creşterii economice româneşti.

În aplicarea „Programului de guvernare”, Ministerul Industriei şi Resurselor a apreciat ca

fiind oportună elaborarea unei strategii integrate a industriei petroliere printr-o abordare

sistemică a activităţilor şi a fluxurilor tuturor sectoarelor economice componente (explorare-

producţie, rafinare şi petrochimie, infrastructură şi distribuţie).

11 http://www.agir.ro/univers-ingineresc/conferinţa_internaţională_150_de_ani_de_petrol_în_româniatradiţie___evoluţie_1906.html


18

Această strategie a fost elaborată în concordanţă cu obiectivele şi priorităţile

Programului de guvernare, în concordanţă cu „Strategia naţională de dezvoltare economică a

României pe termen mediu”, precum şi cu prevederile „Programului economic de preaderare la

Uniunea Europeană12”.

De asemenea, strategia de dezvoltare a industriei petroliere a ţinut seama de principiile şi

obiectivele conţinute în „Politica industrială a României”, aprobată de Guvernul României, fiind

corelată şi cu “Strategia naţională de dezvoltare energetică a României pe termen mediu” şi cu

strategiile principalelor sectoare ale industriei, elaborate de Ministerul Industriei şi Resurselor.

Strategia de dezvoltare a industriei de petrol din România a fost elaborată pornindu-se

de la următoarele premise:

• industria de petrol constituie un sector strategic al economiei naţionale şi un suport al

dezvoltării pentru celelalte sectoare ale industriei şi economiei româneşti (sectorul energetic,

transporturile, agricultura, consumul populaţiei);

• dezvoltarea sectorului petrolier contribuie în mod determinant la creşterea economică,

respectiv la creşterea produsului naţional brut şi a calităţii vieţii;

• modernizarea şi restructurarea industriei petroliere constituie un factor principal al

dezvoltării durabile a ţării.

Obiectivele generale ale Strategiei sunt următoarele:

• creşterea competitivităţii în scopul ameliorării capacităţii concurenţiale, în condiţiile pieţei

libere;

• creşterea semnificativă a contribuţiei sectorului la dinamica produsului naţional brut, prin

majorarea ponderii produselor cu prelucrare avansată şi valoare adăugată mare, rezultate

dintr-o tonă de ţiţei;

• asigurarea necesarului de combustibili şi carburanţi pentru sectorul energetic , precum şi

pentru celelalte sectoare ale economiei, în condiţii de competitivitate şi cu costuri cât mai

reduse;

• valorificarea optimă a resurselor de ţiţei de care dispune România şi a celor din import, prin

utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie cu potenţial cert de viabilitate;

• corelarea dinamică cu evoluţia factorilor interni şi externi de influenţă şi de conjunctură;

• consolidarea şi dezvoltarea sectorului privat.

Totodată, Strategia mai prevede şi câteva obiective derivate, care sunt considerate a fi

subsumate obiectivelor generale şi care au în vedere următoarele:

12 Ilie Anca Gabriela, Murzakova Angela – Consideraţii generale privind piaţa mondială a petrolului, Editura ASE, Bucureşti, 2001


19

•••• accelerarea ajustărilor structurale şi a modernizării capacităţilor de producţie;

•••• încadrarea în normele admise de poluare prin promovarea de tehnologii şi de produse

„curate”;

• alinierea la standardele şi normele UE;

• reducerea consumurilor de materiale şi de energie;

• creşterea siguranţei în funcţionare;

• optimizarea cooperării şi promovarea unei politici de parteneriat cu întreprinderile mici şi

mijlocii ( IMM );

• modernizarea sistemelor logistice şi de distribuţie;

• creşterea productivităţii muncii;

• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a protecţiei muncii;

• perfecţionarea personalului;

• modernizarea sistemului de management şi a sistemului informaţional.

2.1.2. Rolul produselor petroliere

Rolul produselor petroliere este unul cât se poate de simplu dar complex în acelaşi timp.

În primul rând aceste produse ajută dezvoltarea societăţii prin asigurarea mijloacelor de

transport, a încălzirii casnice şi industriale.

Un alt rol foarte important al acestora îl reprezintă creşterea veniturilor la bugetul de stat

prin exportul acestora.

Tot aceste produse petroliere, care nu pot fi găsite în alte ţări europene, ne aşează, pe noi

ca ţară, pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte prelucrarea de produse petroliere dar şi vânzarea

acestora pe plan naţional dar şi pe plan internaţional către ţări care nu au un astfel de sector.

Obiectivele generale avute în vedere pentru următorii 5-10 ani în sectorul explorare -

extracţie sunt următoarele:

• menţinerea producţiei de ţiţei în jurul nivelului de 6 milioane tone pe an până în anul 2010,

prin realizarea de investiţii care să acopere declinul natural al zăcămintelor;

• asigurarea unui coeficient anual de consum de rezerve de maxim 4 % şi a unui coeficient de

înlocuire a rezervelor de 60-110%;

• realizarea unor costuri de descoperire de rezerve de maxim 15 USD pe tonă ţiţei şi de

dezvoltare de 25 USD pe tonă;

• câştigarea de noi zone externe de concesionare pentru explorare - producţie în vederea


20

atingerii unui nivel de rezerve de 30-31 milioane tone şi a unei producţii externe de 2

milioane tone pe an până în 2015;

• reconstrucţia ecologică în vederea încadrării în normele europene de mediu.

Valoarea totală a fondurilor necesare pentru implementarea acţiunilor propuse este de

cca. 1575 mil.USD, iar fondurile vor fi asigurate din surse proprii ale agenţilor economici şi din

credite externe fără garanţii guvernamentale.

2.2. Întreprinderile active în industria petrolieră

Prin definiţie industria extractivă cuprinde acele activităţi implicate în găsirea, extracţia şi

în procesele asociate găsirii resurselor naturale, sau în apropierea scoarţei pamântului13.

Cuprinde industria minieră şi industria petrolului. Nu include sectorul de industrie aferent

extracţiei apei din pamânt, dar include extracţia fluidelor geotermale, pentru conţinutul lor

energetic.

Industria petrolieră constă în extracţia din pamânt a resurselor naturale, acestea trecând în

proprietatea mai multor investitori prin parcurgerea etapelor de procesare şi măsurare. Pentru

evaluatorii şi utilizatorii informaţiilor oferite de evaluările din acest domeniu, este importantă

delimitarea proprietăţii imobiliare, a bunurilor mobile şi drepturilor asupra afacerii, în cadrul

acestor operaţii. Raportarea financiară necesită recunoaşterea diferitelor categorii de active,

asupra cărora exista aceste drepturi. În plus, în ceea ce priveşte aplicarea lor, întelegerea clară şi

precisă a acestor delimitări este necesară pentru realizarea unor evaluări credibile şi pentru

utilizarea acestora în interes public .

În prezent, în cadrul sectorului de procesare a ţiţeiului din România operează 10 rafinării

cu o capacitate nominală de prelucrare a ţiţeiului de 34 milioane tone pe an.

România dispune de 10 rafinării, din care 5 sunt mari. Cu excepţia rafinăriilor Petrobrazi

şi Arpechim ce aparţin de Petrom cu o capacitate totală de procesare de 8 milioane tone pe an,

toate rafinăriile sunt privatizate. Ultima privatizare a avut loc la mijlocul anului 2001– rafinăria

Rafo a fost cumpărată de firma Imperial Oil (care mai deţine şi rafinăria Dărmăneşti).

Toate acestea sunt rafinării de ţiţei relativ moderne, construite şi modificate în perioada

anilor 1960 şi 1980 şi au un grad de conversie şi o capacitate de prelucrare secundară

comparabilă cu rafinăriile din Europa occidentală (factor de complexitate Nelson cuprins între

6,15 – 7,59 pentru marile rafinării), având însă performanţe tehnice şi economice mai slabe.

Capacitatea instalată a acestor rafinării este de 29 milioane tone pe an (reprezentând 85%

din capacitatea totală de rafinare din România) şi include aproape toate instalaţiile care pot

13 Standardul Internaţional de Practică în - Evaluare 14 – GN 14 - Evaluarea proprietăţilor din industria extractivă


21

prelucra ţiţei cu conţinut ridicat de sulf. Fiecare din aceste rafinării este integrată cu instalaţii

petrochimice, care îşi asigură din rafinărie materiile prime.

Cei mai mari procesatori de ţiţei din România au fost companiile SNP Petrom (rafinăriile

Petrobrazi şi Arpechim), Rompetrol (rafinăriile Petromidia şi Vega), Lukoil (rafinăria Petrotel-

LUKoil ), Imperial Oil ( rafinăriile Rafo şi Dărmăneşti ) dar şi alţii.

SNP Petrom S.A.

SNP Petrom a fost înfiinţată şi înregistrată la data de 23 octombrie 1997. Temeiul legal a

fost dat de Ordonanţa de Urgenţa numărul 49 din 1997, SNP Petrom rezultând din reorganizarea

Regiei Autonome a Petrolului „Petrom” şi din fuzionarea prin absorbţie cu 45 de societăţi

comerciale din domeniul rafinării petrolului şi produselor petroliere. Scopul principal al acestei

reorganizări a fost „consolidarea” industriei petroliere româneşti, după ce funcţionarea

Companiei Române de Petrol („CRP”) în 1996 s-a dovedit a fi deficitară, în principal datorită

lipsei controlului asupra societăţilor din structură.

Prin cele 2 rafinării pe care le deţine, Petrom este cel mai mare agent în sectorul de

rafinare. Cele 2 rafinării au o capacitate de rafinare anuală nominală de aproximativ 14 milioane

tone pe an, capacitatea activă fiind de aproximativ 8 milioane tone pe an, fiecare rafinărie având

câte o unitate de producţie închisă.

Arpechim şi Petrobrazi sunt rafinării integrate care deţin combinate petrochimice şi mari

capacităţi de depozitare a ţiţeiului şi a produselor petroliere, sunt rafinării complexe cu indicele

Nelson de 8.0 şi respectiv 11.7. Ambele rafinării deţin certificate ISO 9001.

Ţiţeiul produs de Petrom este livrat atât rafinăriilor proprii cât şi celorlalte rafinării din

România. Ponderea ţiţeiului produs de Petrom şi prelucrat în rafinăriile proprii a crescut de la

47% în 1997 la aproximativ 70% în anii 2007, 2008 şi 200914. Ţiţeiul importat de Petrom este

prelucrat la Arpechim.

Datorită sistemului de transport ţiţei existent, două zone reprezentând circa 18 % din

producţia totală (Suplacu de Barcău şi Moldova) nu pot aduce la ora actuală ţiţeiul în rafinăriile

Petrom, din lipsa unor conducte de transport sau a necesităţii tratării pentru reducerea

vâscozităţii în vederea transportului pe conducte sau SNCFR.

Ambele rafinării sunt conectate la reţeaua naţională de energie electrică şi cumpără 100%

din electricitatea consumată de la Electrica SA.

Petrom a semnat un contract cu Hyundai Engineering&Construction Co. Ltd. pentru

construcţia unei centrale de co-generare la Petrobrazi în vederea reducerii costurilor cu 14 www.insse.ro


22

electricitatea. Centrala va avea în componenţa sa două grupuri energetice de cate 25 MW,

turbinele de gaz urmând a fi furnizate de firma Nuovo Pignone din Italia. Valoarea totală a

investiţiei se cifrează la circa 40 milioane de dolari.15

Fig.2.1. Punctele de distribuţie ale companiei Petrom la nivel naţional

Sursa: www.petrom.ro

Rafinăria Petrobrazi

Petrobrazi este o rafinărie integrată şi are ca principală activitate procesarea ţiţeiului

românesc, precum şi a unor produse petroliere semi-prelucrate (de exemplu gazolina naturală,

păcura distilată primar). Petrobrazi operează de asemenea o unitate de procesare a produselor

chimice, în cadrul căreia se produc hidrocarburi aromatice uşoare şi hidrocarburi de piroliză.

Rafinăria are o capacitate nominală de rafinare de 7,0 milioane tone pe an, repartizată pe

două module de producţie, fiecare cu o capacitate de 3,5 milioane tone pe an. În urma unui

program desfăşurat între anii 1999-2000, capacitatea unuia dintre module a crescut la 4,5

milioane tone pe an. În prezent doar modulul modernizat este operaţional.

15 www.petrom.ro


23

Petrobrazi este amplasată în partea de sud-vest a oraşului Ploieşti şi ocupă o suprafaţă de

circa 440 hectare. Primele capacităţi de prelucrare a ţiţeiului au fost puse în funcţiune în anul

1934 şi prelucrau 300.000 tone pe an.

După cel de-al doilea război mondial, Petrobrazi şi-a dezvoltat continuu atât capacitatea

de prelucrare a ţiţeiului, cât şi structura de fabricaţie, ajungând ca astăzi să fie una din cele mai

complexe platforme petrochimice din România. Începând cu luna septembrie 1997, Petrobrazi a

fost integrată în SNP Petrom S.A., devenind automat una din sucursalele sale.

Sectorul de rafinărie poate prelucra 5 milioane tone pe an ţiţei provenit fie din producţia

internă, fie din import, şi are un indice de complexitate Nelson 11,4, comparabil cu cel al

rafinăriilor din Europa de Vest şi SUA.

În rafinărie se regăsesc următoarele procese: distilarea atmosferică şi în vid a ţiţeiului

cuplată cu desalinarea electrică; hidrotratarea catalitică a benzinelor, petrolului şi motorinelor;

reformarea catalitică a benzinelor; cracarea catalitică a distilatelor medii şi grele; izomerizarea

catalitică a hidrocarburilor C5-C6 şi a m-xilenului la p-xilen; separarea p-xilenului pe site

moleculare Parex; sinteza catalitică a Paradeb-ului din etilbenzen; fabricarea de cocs de petrol;

fabricarea acizilor naftenici.

Sectorul de petrochimie a fost conceput astfel încât să utilizeze ca materii prime în

principal, produse provenite din rafinărie, fără a exclude însă utilizarea materiilor prime

provenite din surse externe, incluzând următoarele procese: fabricarea de anhidridă maleică;

fabricarea de fenol şi acetonă; fabricarea de dimetiltereftalat; fabricarea glicolilor şi

poliglicolilor; fabricarea clorurii de colină; fabricarea etanolaminelor; fabricarea produselor

etoxilate.

Petrobrazi este conectată la conducta către Constanţa şi Marea Neagră pentru importul

ţiţeiului (cu o capacitate de 10000 tone pe zi) şi de asemenea la toate zăcămintele majore din ţară

şi la alte rafinării, printr-o reţea extinsă de conducte.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1997-2000 la rafinăria Petrobrazi a crescut de la

2735 mii tone în anul 1997, la 2971.1 în anul 2000. Începând cu anul 2000 a început să scadă

uşor ajungând la 3021.2 în anul 2009.Din anul 2002 rafinăria a început să importe ţiţei şi anume

351.3 mii tone în 2002 şi 551.2 în 200916.

16 www.insse.ro


24

Fig.2.2. Rafinăria Petrobrazi

Sursa: www.ştiriazi.ro

Rafinăria Arpechim

Arpechim este o rafinărie integrată şi include capacităţi de rafinare a ţiţeiului şi de

producţie a produselor petrochimice. La Arpechim se procesează atât ţiţei românesc, cât şi ţiţei

din import. Rafinăria dispune de 2 module, cu o capacitate nominală totală de 6,5 milioane pe

an.

În prezent doar o unitate din cele 2 funcţionează, cea cu capacitatea de 3,5 milioane tone

pe an, finalizată în anul 1975. Arpechim este conectată la conductele interne de transport

(zăcămintele de ţiţei din Oltenia) şi la conducta care face legătura cu Constanţa şi Marea Neagră

pentru importul ţiţeiului. Arpechim funcţionează cu un singur modul tehnologic încărcat la

capacitatea nominală cu ţiţei din import, cu menţinerea în funcţiune a tuturor instalaţiilor de

prelucrare secundară, împreună cu instalaţiile de fabricare a uleiurilor lubrifiante cu indice de

vâscozitate ridicat, obţinute prin tehnologia de hidrocracare-hidrodeparafinare catalitică şi de

fabricare a hidrocarburilor aromatice.

În urma activităţii de rafinare se obţin următoarele produse: benzine auto fără plumb,

motorine de calitate superioară, combustibil tip M şi tip P, combustibil lichid uşor, nafta şi gaze

pentru chimizare propan, Butan, propilenă, lubrifianţi: uleiuri de motoare monograd şi

multigrad, sulf şi alte produse secundare, MTBE, bitumuri.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1997-2009 la rafinăria Arpechim au înregistrat o

creştere de la 2494 mii tone procesate în 1997, la 2736.6 în anul 2000 şi 3501.4 în anul 2009.

Din activitatea de import se observă la fel o creştere de la 2163 mii tone în anul 1997, la 2463.5

în 2009. Principalii furnizori de ţiţei din import ai Petrom sunt Glencore, Vitol, Kronos şi


25

Trafigura. Preţul ţiţeiului importat este preţul internaţional ajustat la parametrii specifici de

calitate şi la care se adaugă costurile de transport.

Fig.2.3. Rafinăria Arpechim

Sursa:www.ştiriazi.ro

Rompetrol

Compania a fost fondată în 1974 şi a avut o serie de lucrări în străinătate cum ar fi:

construcţia unei conducte de ţiţei de 43 kilometri pentru rafinăria Jordan Petroleum Refinery Co.

Ltd.; diverse obiecte de infrastructură şi alte instalaţii înrudite pentru Yemen Petroleum

Company; servicii de foraj pentru Egyptian General Petroleum Co. De asemenea a construit

rezervoare de depozitare pentru rafinăriile Assiut şi Suez din cadrul El Nasr Petroleum

Company, Egipt dar şi servicii de foraj pentru Jordan Natural Resources Authority.

În anul 1994 compania a fost privatizată prin metoda MEBO.

În anul 1998 compania este achiziţionată de Dinu Patriciu şi Sorin Marin. Din momentul

privatizării Rompetrol achiziţionează compania Palplast (producător de polietilenă de înaltă

densitate), derulează un contract cu Turkmengaz (Turkmenistan) pentru dezvoltarea unui câmp

de gaz natural condensat – Sovetabad 45, inclusiv o întreprindere pentru procesarea şi filtrarea

gazului.

În 1999 Rompetrol cumpără Rafinăria Vega, unicul producător de solvenţi de

polimerizare, benzină de extracţie, white spirits, diverse categorii speciale de bitum şi

catalizatori pentru sectoarele de procesare a ţiţeiului şi petrochimice.

În anul 2000 este creat holding-ul Rompetrol Group B. V. care include firma Rompetrol

şi companiile asociate. Este achiziţionată compania Petros (în prezent Rompetrol Well

Services)–furnizor de servicii şi echipamente (închiriere) pentru sondare şi foraj. În decembrie

2000 Rompetrol semnează cu Fondul Proprietăţii de Stat preluarea rafinăriei Petromidia,

devenind proprietar în ianuarie 200117.

17 www.petrom.ro


26

Rafinăria Petromidia

Petromidia este un complex industrial din oraşul Năvodari (judeţul Constanţa).

Complexul este format în principal dintr-o rafinarie şi o uzină petrochimică, folosind

tehnologiile companiilor UOP, Mitsui, Snam Progetti, Heat Research şi altele.

Rafinăria a fost modernizată la începutul anilor 1990. Caracteristica principală a

complexului este gradul său mare de integrare: 34% din produsele rafinăriei sunt valorificate în

continuare în instalaţiile petrochimice. Rafinăria a fost proiectată pentru a prelucra o cantitate de

3,5 milioane tone ţiţei sulfuros anual. În urma unei modernizări parţiale capacitatea de prelucrare

a ajuns la 4,8 milioane tone ţiţei anual.

Petromidia are în funcţiune o capacitate de 3,5 tone ţiţei pe an din import, care asigură

încărcarea modulului la capacitate normală, cu menţinerea în funcţiune a tuturor instalaţiilor de

prelucrare secundară, inclusiv separarea hidrocarburilor aromatice şi o noua instalaţie de

fabricare de MTBE.

Rafinăria poate procesa diverse sortimente de ţiţei: de la cele uşoare până la cele grele.

Având în vedere că rafinăria a fost proiectată pentru prelucrarea ţiţeiurilor sulfuroase, ea este

dotată cu capacităţi de desulfurare şi recuperare a sulfului, în scopul obţinerii de produse cu

conţinut redus de sulf.

Aprovizionarea cu ţiţei se face din portul Constanţa prin intermediul S.C. OIL Terminal

S.A. (prin conducte) până la rezervoarele de depozitare cu o capacitate de 8 X 50 000 mc,

asigurând o autonomie de aproximativ 30 de zile (funcţionare la capacitate maximă).

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2001 la rafinăria Petromidia au fost de la

826 mii tone în anul 1999 la 2233 în anul 2001 şi la 3410 în anul 2009.

Fig.2.4. Rafinăria Petromidia

Sursa: www.rompetrol.ro


27

Rafinăria Vega

Rafinăria Vega face parte din istoria industriei petroliere din România şi este un reper al

progresului de peste 100 de ani. Rafinăria Vega Ploieşti a fost construită în 1904 şi modernizată

în anii 1970 şi în anul 1999. Rafinăria Vega este unicul producător de solvenţi de polimerizare,

benzină de extracţie, white-spirits, diverse categorii speciale de bitum şi catalizatori pentru

sectoarele de procesare a ţiţeiului şi petrochimic.

Vega, cu o capacitate instalată de prelucrare de 500.000 de tone de ţiţei pe an, este

specializată în prelucrarea de materii prime alternative (naphtha, rafinat de RC, fracţie C5-C6,

alte fracţii petroliere şi păcură) şi în producţia de solvenţi ecologici, bitum cu destinaţie specială,

carburanţi ecologici pentru încălzire şi alte produse specializate. Rafinăria dispune atât de

instalaţii pentru distilarea atmosferică şi în vid a ţiţeiului, cât şi de instalaţii de prelucrare a

materiilor prime alternative, caracterul său atipic îi conferă o poziţie importantă în preferinţele

clienţilor interesaţi de produse speciale.

Vega livrează rafinăriei Petromidia benzină naphtha pentru procesarea ulterioară în

vederea obţinerii de benzine auto, ERG, butan şi catalizatori pentru instalaţia de tratare cu

hidrogen, VGO pentru instalaţia de cracare catalitică. Vega prelucrează ţiţeiuri asfaltoase şi

fracţiuni primite prin transfer de la alte rafinării şi produce: bitumuri de drumuri, de hidroizolaţii

şi emulsii bituminoase; benzine de extracţie şi white-spirit; motorină; normal hexan; vaselină şi

unele fracţiuni de uleiuri, solvenţi de polimerizare. Rafinăria Vega Ploieşti a devenit membră a

grupului Rompetrol dupa achiziţionarea, în anul 1999 a pachetului majoritar de acţiuni deţinut de

stat18. Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Vega a fost atât în creştere

cât şi în scădere şi anume: în anul 1999 rafinăria procesa un total de 100 mii tone pe an, în 2000

un total de 280 mii tone pe an, ajungând în anul 2009 la un total de 167 mii tone pe an.

Fig.2.5. Rafinăria Vega

Sursa: www.rompetrol.ro

18 www.rafinăriavega.ro


28

Rafinăria Petrotel Lukoil

Rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploieşti, deţinută de grupul petrolier rus Lukoil este o

rafinărie cu o capacitate de procesare de 3,5 milioane tone de ţiţei an şi produce: benzine,

motorine, combustibil lichid uşor, combustibil tip M, păcură, GPL (gaz petrolier lichefiat),

produse petrocmice, bitum, sulf, cocs, uleiuri.

Capacitatea actuală de procesare prevede următoarele instalaţii tehnologice: distilarea

atmosferică şi în vid, fracţionarea gazelor, hidrofinarea benzinelor, reformarea catalitică,

hidrofinarea motorinei, cracarea catalitică, cocsare, producerea sulfului, fracţionarea propan-

propilenei, producerea polipropilenei, îmbutilierea uleiurilor.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Petrotel-Lukoil a fost într-

o scădere începând de la 2279.79 în anul 2000, la 942.44 în anul 2009.

Fig.2.6. Rafinăria Petrotel Lukoil

Sursa: www.ziare-pe-net.ro

Rafinăria Rafo

Rafinăria Rafo Oneşti funcţionează ca unitate din 1956 când au fost puse în funcţiune

primele instalaţii ale Rafinariei 1, care prelucra ţiţei nesulfuros.

În perioada 1979-1980 s-a pus în funcţiune Rafinăria 2, pentru prelucrarea ţiţeiului

sulfuros. În anul 1990, s-a desprins din Combinatul Petrochimic Borzeşti, iar din 1991 s-a

transformat în societate comercială.

Capacitatea actuală de prelucrare este 3.500.000 tone pe an ţiţei sulfuros şi nesulfuros.

Instalaţiile rafinăriei includ: instalaţii de prelucrare primară (distilare atmosferica în vid);

instalaţii de prelucrare secundară a produselor petroliere (instalaţii de reformare catalitică,

hidrofilare a distilatelor); instalaţii de conversie adâncă (cocsare, reducere de vâscozitate, cracare

catalitică); complexe de producere a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, ortoxilen,

etilbenzen, paraxilen, metaxilen). Factorul mediu de complexitate al rafinăriei este indicele

Nelson - este 8,69.


29

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Rafo a fost de la 620 în

anul 1999, la 441.5 mii tone procesate în anul 2001, fiind într-o continuă scădere până la 341.7

în anul 2009.

Fig.2.7. Rafinăria Rafo

Sursa: www.rafo.ro

Rafinăria Dărmăneşti

Dărmăneşti prelucrează ţiţeiuri cu conţinut de sulf redus din Moldova şi materii prime

din transfer de la alte unităţi din ţară şi produce: benzină COR 95 , benzină nafta, white-spirit,

motorine, combustibil lichid uşor, combustibil de calorifer, cocs de petrol de tip acicular destinat

producerii electrozilor pentru industria metalurgică. Cantităţile de ţiţei procesate în perioada

1999-2009 la rafinăria Dărmăneşti a fost de 175 mii tone în anul 1999, la 180 mii tone ţiţei

prelucrat în anul 2001, la 150 mii tone ţiţei prelucrat în anul 2009.

Fig.2.8.Rafinăria Dărmăneşti

Sursa: www.gds.ro

Rafinăria Astra Română

S.C. Rafinăria Astra Română S.A. Ploieşti a fost înfiinţată în anul 1880 de către

întreprinzătorul Ioan Niculescu Bazar. Astra Română prelucrează uleiuri naftenice, a derivatelor


30

sale şi a gazolinei. Principalele produse realizate sunt benzina nafta şi motorina cu punct de

congelare scăzut, petrol, păcură, bitum, cocs, gaze lichefiate, uleiuri electroizolante şi uleiuri

frigorifice, uleiuri pentru maşini şi instalaţtii industriale, precum şi fracţiuni de uleiuri ce se

rafinează superior la Lubrifin S.A. Braşov pentru obţinerea de uleiuri lubrifiante şi uleiuri de

protecţie cu performante superioare.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Astra Română a fost în

general în menţinere. În anul 1999 rafinăria procesa 590 mii tone de ţiţei, în anul 2000 555 mii

tone, în anul 2005 555 mii tone, ajungând în anul 2009 la 264.1 mii tone.

Fig.2.9. Rafinăria Astra Română

Sursa: www.kmarket.ro

Rafinăria Steaua Română

Steaua Română Câmpina prelucrează ţiţeiuri parafinoase selecţionate din zonă şi

produce: fracţiuni de uleiuri care se rafinează superior la Lubrifin S.A. Braşov; parafină cu

conţinut scăzut de ulei; ceruri petroliere şi bitumuri; nafta, motorină şi unele fracţiuni de uleiuri.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Steaua Română a fost de

220 mii tone procesate în anul 1999 la 120 mii tone în anul 2009.

Fig.2.10. Rafinăria Steaua Română

Sursa: www.steauaromână.ro


31

Rafinăria Petrolsub

Rafinăria Petrolsub este situată în comuna Suplacu de Barcău din judeţul Bihor.

Petrolsub este cea mai mică rafinărie din România, cu o capacitate instalată de 450.000 de tone

pe an şi o capacitate operaţională de 400.000 de tone pe an. Rafinăria produce lichid uşor,

motorină, bitum şi păcură pentru asfalt19. Rafinăria Suplacu de Barcău a fost pusă în funcţiune la

data de 30.03.1969 cu denumirea Rafinăria Crişana şi cu o capacitate de prelucrare de 300.000

tone pe an.

Rafinăria şi-a oprit activitatea în aprilie 2005, la momentul respectiv fiind controlată de

companiile Euro Trading Chemicals SRL, Euro House 2000 SRL şi Fertinvest Holding Ltd. A

intrat în faliment în aprilie 2007, având peste 80 de creditori, totalul datoriilor fiind de 35

milioane euro. În septembrie 2008 a fost cumpărată de firma Ecodiesel din Oradea, deţinută de

trei persoane fizice, la un preţ de 14,87 milioane de euro. Societatea italo-română Ecodiesel a

realizat un program de investiţii pentru retehnologizare în valoare de 20 de milioane de euro,

rafinăria fiind complet modernizată. La data de 29 iulie 2010, Petrolsub şi-a reluat producţia.

Petrolsub prelucrează ţiţei extras prin combustie subterană din zona de nord vest a ţării,

principalele produse fabricate de S.C. Petrolsub S.A. sunt: combustibil lichid uşor (diferite

calităţi); combustibil tip M; motorină; diferite sortimente de bitum (pentru drumuri, pentru

hidroizolaţii); emulsie din bitum; păcură asfaltoasă.

Fig.2.11. Rafinăria Petrolsub

Sursa: www.bihoreanul.ro

19 www.petrolsub.ro


32

2.3. Piaţa produselor petroliere din România

Industria a reprezentat si reprezintă o ramură de bază a economiei naţionale, fiind sursa

principală de realizare a Produsului Intern Brut şi a venitului naţional. Ea a avut un ritm de

creştere oarecum constant, în sensul că procesul de restructurare în industria extractivă, în cea de

prelucrare şi în domeniul producerii energiei electrice a urmat acelaşi curs. Printre ponderile

ramurilor care au continuat să crească în România se numără şi prelucrarea ţiţeiului.

Indicii producţiei industriale din România în anul 2010 reflectă o uşoară creştere faţă de

anul precedent, fiind influentaţi de restructurarea sectorului extractiv, precum şi de scăderea

producţiei în lohn care a determinat înregistrarea unui ritm în industria prelucrătoare.

România a avut o contracţie economică accentuată în 2010, după ce în 2009 înregistrase

cea mai rapidă dezvoltare din Uniunea Europeană. În anul 2010, contracţia anuală a PIB a fost

de 7%, ca urmare a scăderii drastice a consumului intern20.

Deşi rata inflaţiei indicelui preţurilor de consum (IPC) a continuat să scadă, valoarea

înregistrată la sfârşitul anului 2010 a fost de 4,75%, uşor peste 4,5%, limita superioară ţintită de

BNR.

În luna martie, Guvernul României a finalizat discuţiile cu un grup de instituţii

internaţionale, condus de FMI, cu privire la un împrumut în valoare de 19,5 mld. euro. Ca o

consecinţă pozitivă, România a evitat potenţialele dificultăţi în finanţarea deficitului extern şi

intern.

În anul 2010 în România totalul resurselor de energie primară a totalizat 41.266,0 mii

tone echivalent petrol (din care producţie internă 24.080,4 mii tone echivalent petrol), în scădere

cu 0,9% faţă de anul precedent ca urmare a diminuării producţiei cu 0,7% şi a importului cu

1,0%. Pe ansamblu, importurile de resurse de energie primară au scăzut cu 31,6%, în timp ce

producţia internă s-a diminuat cu 5,8%. În anul 2010 cererea de ţiţei a României a fost de 11,1

mil., cu 13,5% mai mică faţă de anul precedent. Producţia internă de ţiţei a scăzut cu 4,5%, în

timp ce importurile s-au redus cu 18,1%, respectiv 1,5 mil. Cererea de gaze naturale a avut un şi

ea un declin considerabil în 2010 contractându-se cu 15% faţă de anul anterior, până la 10,4 mil.

Industria în ansamblu, a rămas pe o poziţie pozitivă, în sensul că a contribuit cu 0,2% la

creşterea PIB în 2010. Evoluţia producţiei industriale, alături de cea a comerţului exterior,

reprezintă sectoarele ce au marcat de maniera cea mai concludentă procesul creşterii până în

octombrie 2008, respectiv al diminuării ritmului după această lună până la sfârşitul lunii

decembrie 2009 şi în ianuarie 2010.

20 Constantin Anghelache, “România 2009”, Ed.Economică, pag.159


33

În luna decembrie 2010, preţurile producţiei industriale au crescut faţă de luna

corespunzătoare a anului precedent cu 4,3% pe total. Producţia industrială a cunoscut din anul

2009 un proces sinuos de evoluţie. În întregul an 2010 producţia industrială, pe total, a crescut

cu 2,55%, în comparaţie cu anul 2009.

0

20

40

60

80

100

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

EUR/RON

USD/RON

BRENT

Fig.2.12. Prețul țițeiului (Brent) ți evoluția ratelor de schimb

Sursa: Buletin de prețuri ți cotații, colecția 2000 – 2002, Editura IEM

0

20

40

60

80

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Consum �i�ei

PIB

Fig.2.13. Evoluția anuală a PIB ți a consumului de țiței din România

Sursa: www.insse.ro


34

Până în anul 2012, sectorul produselor petroliere va avea o evoluţie ascendentă, corelată

cu prognozele privind evoluţia cererii, strategia jalonând cu obiectivele prezentate în continuare.

În activitatea de rafinare şi petrochimie, obiectivele pe termen mediu şi lung sunt:

• asigurarea combustibililor necesari funcţionării sistemului energetic;

• satisfacerea cererii interne de produse petroliere şi petrochimice;

• furnizarea materiilor prime necesare relansării petrochimiei;

• raţionalizarea capacităţilor de prelucrare în vederea echilibrării cantităţii de ţiţei prelucrat cu

cererea internă de produse petroliere şi petrochimice, cu posibilitatea de export a cantităţilor

excedentare. În acest sens, se asigură un grad de încărcare a capacităţii de prelucrare de

minim 80%;

• reducerea costurilor de prelucrare pe ansamblul sectorului cu circa 25 %, în scopulcreşterii

competitivităţii produselor pe piaţa internă şi externă;

• alinierea calităţii produselor petroliere la nivelul cerinţelor şi normelor de calitate UE,prin

fabricarea benzinelor fără plumb şi a celor reformulate, a motorinelor şi uleiurilor de motor

ecologice;

• constituirea stocurilor de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere conform obiectivelor

UE;

• creşterea competitivităţii produselor petrochimice;

• creşterea nivelului de automatizare şi a siguranţei în funcţionarea instalaţiilor.

Atingerea acestor obiective se bazează pe prelucrarea unei cantităţi anuale de circa 14

milioane tone până în anul 2012, urmând ca, în funcţie de ritmurile de creştere economică şi de

capacitatea de absorbţie a pieţei interne, de evoluţia conjuncturii internaţionale şi de creşterea

competitivităţii agenţilor economici din cadrul sectorului, să se prelucreze o cantitate de circa 18

milioane tone pe an până în anul 2015.

Programul de măsuri vizează următoarele:

• Modernizarea unor echipamente şi instalaţii în vederea îmbunătăţirii indicatorilor

economici şi creşterii competitivităţii.

• Reducerea costurilor prin: încărcarea la minim 80 % a capacităţilor de prelucrare; reducerea

consumurilor energetice până la 8-10 % prin realizarea de sisteme de producere a energiei

electrice şi termice proprii, cu randamente ridicate, prin optimizarea schimburilor de căldură

şi a sistemului de ardere la cuptoarele tehnologice; introducerea de sisteme de telemăsură şi

telecomandă, sisteme automate de scurgere de apă şi impurităţi la parcurile de rezervoare,

sisteme de recuperare.

• Reducerea costurilor cu forţa de muncă prin reorganizarea rafinăriilor cu menţinerea


35

activităţii de bază şi externalizarea celor auxiliare, inclusiv prin disponibilizare şi reorientare

profesională.

• Alinierea calităţii produselor cerute de normele UE prin modernizarea instalaţiilor existente

şi introducerea în flux de prelucrare a unor instalaţii noi, care să conducă la obţinerea de

produse conform cerinţelor UE.

• Reducerea poluării şi a reconstrucţiei ecologice, prin: modernizarea şi retehnologizarea

instalaţiilor în vederea reducerii emisiilor care conduc la poluarea mediului, dar şi pentru

scăderea deşeurilor evacuate; modernizarea staţiilor de tratare ape uzate; introducerea unor

sisteme chimico - biologice eficiente în fluxul de tratare ape.

• Perfecţionarea profesională a managerilor prin promovarea şi implementarea unor sisteme şi

metode performante de management.

• Dezvoltarea utilizării informaticii şi a tehnologiilor informaţionale în conducerea proceselor

tehnice şi economice.

• Iniţierea şi dezvoltarea unor forme eficiente de cooperare între agenţii economici care

activează în sectorul de rafinare şi petrochimie.

România este pe poziţia a treia în Uniunea Europeană la creşterea preţului benzinei, după

Grecia şi Suedia. Creşterea de la începutul anului 2011 a accizei la carburanţi a crescut preţul

benzinei şi pe cel al motorinei cu aproape 6 bani pe litru. Această majorare se adaugă unui întreg

şir de majorări ce au avut loc în anul 2010, fiind una dintre cele mai mari creşteri din UE.

Un litru de benzină din sortimentul OMV Carrera comercializat de benzinăriile Petrom şi

OMV precum şi unul de Alto 101 vândut de staţiile Rompetrol costă de la începutul anului 5,74

lei. De asemenea, un litru de motorină Ecto 98 de la Lukoil poate fi cumpărat cu 5,48 lei. Aceste

preţuri sunt cele mai mari înregistrate vreodată pe piaţă autohtonă de distribuţie de carburanţi,

ele fiind rezultatul creşterilor repetate ale taxelor precum şi al deprecierii leului în raport cu

dolarul. Printr-un act normativ elaborat de Executiv la finalul lui 2010, acciza la carburanţi s-a

majorat, astfel încât companiile petroliere care activează în ţara noastră au operat modificări de

preţ chiar de la 1 ianuarie anul curent. La Petrom, de exemplu, benzina s-a scumpit cu 6 bani pe

litru, iar motorina cu 5 bani pe litru. În staţiile Rompetrol, litrul de benzină costă cu 4 bani mai

mult, iar unul de motorină cu 5 bani peste nivelul de la 31 decembrie 2010.

Scumpirile de la începutul anului vin după un 2010 caracterizat de dese creşteri de preţuri

la pompă, astfel încât persoanele conducătoare auto au fost nevoite să plătească cu până la 28%

mai mult pentru un litru de benzină şi chiar cu până la 34% pentru unul de motorină. La Petrom,

principalul operator de pe piaţă de distribuţie, benzina Premium 95 costă 4,94 lei/litru,

înregistrând o creştere cu 24,1% faţă de începutul anului trecut. Sortimentul Top Euro Diesel 5 a


36

suferit cea mai drastică majorare de preţ, 34,2%, ajungând să coste 5,02 lei/litru. La Rompetrol,

sortimentele de benzină au crescut în medie cu 20%, iar cele de motorină cu 24,5%. Un litru de

Efix 95 se comercializează cu 5,08 lei, în timp ce unul de Efix Diesel cu 5,02 lei. Ruşii de la

Lukoil vând benzina cu 23% peste preţul de la 1 ianuarie 2011 şi motorină cu până la 28%.

Astfel, sortimentul Euroluk 95 costă 5 lei/litru, iar EuroL Diesel 4,93 lei/litru.

România a ajuns să facă parte din topul statelor comunitare cu cele mai mari creşteri de

preţuri, alături de Grecia, Suedia, Bulgaria sau Ungaria. Practic, pe tot parcursul anului trecut,

benzina s-a scumpit cu 24,4%, iar motorină cu 27,4%, cu mult peste media europeană, de 17,1%

şi, respectiv, de 20,7%. În topul creşterilor de preţ la benzină România ocupă poziţia a treia,

după Grecia (48,1%) şi Suedia (26,8%), şi a şaptea la motorină, după Grecia, Cipru, Polonia,

Suedia, Lituania şi Belgia.


37

CAPITOLUL III „PREZENTAREA GENERAL Ă A SOCIETĂŢII

PETROM S.A.”

Petrom este cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din

Sud Estul Europei; desfăşoară activităţi de exploatare a zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi gaze

naturale, rafinare şi petrochimie, precum şi comercializare de carburanţi şi produse

complementare. Alături de aceste activităţi de bază, Petrom pune accentul şi pe activităţi conexe

fără de care dezvoltarea şi administrarea societăţii nu ar face din aceasta o societate comercială

de succes, modernă şi dinamică.

Este recunoscută în lumea întreagă de către clienţi, concurenţă, investitori şi public. A

devenit o societate dinamică, de succes, responsabilă, europeană, iar sloganul „esenţa mişcării”

este promisiunea societăţii de a acţiona în beneficiul societăţii şi al clienţilor.

3.1. Istoric

Petrom S.A. este o societate cu un capital de stat, privat autohton şi străin cu sediul în

Calea Dorobanţilor, sector 1, Bucureşti, România. Societatea a fost înfiinţată în conformitate cu

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului din octombrie 1997.

În anul 1998 aceasta intră prin fuziune in componenţa a S.N.P., o nouă sucursală Incerp

Ploieşti şi semnează asocierea cu Elf Acquitaine, precum şi contractul de concesionare referitor

la exploatarea şi explorarea în comun a Blocului Neptun din Marea Neagră.

În anul 1999 a fost achiziţionat Combinatul Doljchim Craiova, acesta devenind noua

sucursală a Petrom. Tot în acelaşi an, Petrom devine titularul zăcămintelor Turkmenoy şi Aktas

din Kazahstan, demarând operaţiunile de amenajări sociale în vederea explorării şi extracţiei.

Dezvoltarea companiei Petrom a continuat şi în anul 2000, când a fost inaugurat, în

cadrul sucursalei Petrom Videle, unul dintre cele mai moderne spitale din România. A început şi

dezvoltarea unei reţele de distribuţie de produse petroliere Petrom în Republica Moldova, prin

achiziţionarea a patru benzinării. În acelaşi an, Petrom a reuşit sa construiască un număr de 9

parcuri de separatoare noi, ecologice, şi a modernizat alte 28, a modernizat 40 de staţii de

distribuţie şi a realizat alte 3 staţii noi.

Cursul modernizarilor nu a încetat însa aici. În anul 2001 s-au construit şi modernizat un

număr de 24 de parcuri de separatoare, au fost puse în funcţie 3 staţii noi şi modernizate alte încă

54. În scopul promovării intereselor Petrom pe piaţa din Iran, în acelaşi an s-a deschis

Reprezentanţa Petrom la Teheran.


38

Anul 2002 a însemnat pentru compania Petrom demararea procesului de privatizare prin

publicarea în presa internaţională şi din România a anunţului pentru selectarea consultantului, 12

bănci de investiţii depunând expresii de interes, dintre care au fost selectate doar 7.

În ianuarie 2003 s-a iniţiat prima etapă a procesului de privatizare, iar în luna mai a

aceluiaş an s-a finalizat prima etapă a acestui proces, concretizată într-un studiu de fezabilitate a

privatizării, inclusiv evaluarea Companiei, prezentarea opţiunilor de privatizare şi a planului de

privatizare.

În Adunarea Generală a Acţionarilor din anul 2004 s-a aprobat modificarea numelui

companiei din SNP Petrom S.A. în S.C.Petrom S.A. În acelaşi an, OMV, grupul lider de petrol

şi gaze din Europa Centrală şi de Est, a semnat un contract prin care a achiziţionat 51,011% din

acţiunile Petrom (OMV a plătit statului român suma de 669 milioane euro, restul de 830

milioane euro reprezentând contribuţia OMV la majorarea de capital a societăţii). Lider în

industria de petrol şi gaze din Europa Centrală, OMV desfăşoară activităţi de rafinare în 13 ţări.

Grupul şi-a propus atingerea unei cote de piaţă de 20% până în 2010. Cu OMV în calitate de

acţionar majoritar, Petrom face parte din cel mai mare grup de petrol şi gaze din Europa

Centrală şi de Est, având rezerve de petrol şi gaze de peste 1,4 miliarde de barili echivalent

petrol (bep), o producţie zilnică de aproximativ 340.000 bep şi o capacitate de rafinare de 26,4

milioane tone pe an.

În anul 2005 structura Petrom a fost reorganizată pe şase divizii dintre care trei

operaţionale şi se lansează noul concept „Full Agency”. În acelaşi an are loc lansarea primei

benzinării PetromV si sunt lansate noi produse pe piaţa Top Premium 99+ si Top Nordic Diesel.

Se pun bazele demarării primelor proiecte de explorare seismică 3D în România. De asemenea

Petrom sprijină sinistraţii afectaţi de inundaţii cu peste 1.300.000 Euro.

În anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria

şi OMV Serbia, achiziţia a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum. În acelaşi an

Petrom înfiinţează o nouă companie petrochimică cu scopul preluării activităţilor petrochimice

de la rafinăria Arpechim. Tot pe parcursul anului 2006 Grupul Petrom semnează un contract în

valoare de 328,5 mil. euro pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice. De

asemene are loc şi intrarea pe piaţa din Rusia prin achiziţia a 74,9% din Ring Oil Holding &

Trading Ltd. De asemenea are loc si introducerea sistemului SAP, cel mai important sistem de

planificare a resurselor. Investiţia va depăşi 50 de milioane de euro până la sfârşitul lui 2007. Un

pas important a fost si semnarea contractului cu Linde Group pentru construirea unei noi unităţi

de procesare a gazelor naturale la Midia; întreaga cantitate de gaze naturale din producţia

maritimă va fi procesată de către noua unitate, triplându-se astfel producţia de gazolină.


39

În anul 2007 Petrom înfiinţează o nouă companie, Petrom Distribuţie Gaze SRL, deţinute

în proporţie de 99,99% de Petrom SA şi subordonată Diviziei de Gaze. In acest an Petrom decide

să îşi exercite dreptul de privind achiziţionarea a 55,53% din acţiunile Shell Gas România SA şi

a 60% din acţiunile Trans Gas Services SRL. Petrom anunţă prima descoperire din România pe

baza aplicării de tehnologii moderne de explorare - sonda de explorare 570 Torceşti. Tot pe

parcursul acestui an Petrom înfiinţează o nouă companie petrochimică – Petrochemicals Argeş,

în scopul preluării activităţilor petrochimice de la rafinăria Arpechim. Consiliul de Supraveghere

al Petrom aprobă proiectul de construire a unei centrale electrice pe bază de gaze cu o capacitate

de circa 860 MW la Petrobrazi. Compania începe să livreze pe piaţa din România combustibil cu

conţinut de 2% biodiesel si reuşeşte semnarea unui contract în valoare de 328,5 mil euro pentru

achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice21.

În anul 2008, Petrom SA a încheiat mai multe contracte cu instrumente derivate în scopul

acoperirii împotriva impactului nagativ al reducerii preţului petrolului în 2009. Aceste

instrumente derivate au fost calificate drept instrumente de acoperire împotriva riscurilor.

Societatea analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea

oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărind integrarea acestora în

activitatea de bază a firmei. Compania implementează proiecte pentru modernizarea instalaţiilor

şi aplică programe tehnologice pentru zăcăminte mature, doreşte să reducă semnificativ costurile

de procesare şi investirea în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mix-ului de produse. De

asemenea investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi ia în

considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei centrale

electrice pe gaze.

În anul 2009 compania Petrom a contractat prin intermediul BERD un împrumut

corporativ nesecurizat în valoare de până la 300 de milioane de Euro; creditul urmând a susţine

investiţiile de mediu şi eficienţa energetică ale companiei. De asemenea Petrom a mai obţinut

finanţarea pentru primul proiect privat de generare de electricitate, centrala de la Brazi.

Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 500 milioane de euro. Primul împrumut BEI

acordat companiei Petrom, în valoare de 200 milioane de euro, în timp ce BERD contribuie cu

un nou împrumut în valoare de 200 de milioane de euro. Bazele centralei au fost puse în iunie,

cand în aceeaşi lună Petrom a început producţia pe zăcământul Komsomolskoe din Kazahstan;

aproximativ 180 de milioane Euro au fost investiţi în acest proiect. O altă reuşită a companiei a

avut loc în Rusia, unde testele sondei Lugovaya confirmă descoperiri atât de gaze cât şi de ţiţei.

În luna octombrie Petrom a inaugurat o unitate nouă de procesare a gazelor în cadrul

21 www.petrom.ro


40

terminalului petrolier de la Midia; investiţiile totale în acest proiect ridicându-se la aproximativ

90 milioane Euro. Două luni mai târziu încep negocierile cu Oltchim pentru transferul

activităţilor petrochimice din cadrul Arpechim. Tranzacţia include plata activelor fixe, a

stocurilor de hidrocarburi şi a celorlalte active circulante aferente acestei activităţi. Salariaţii

implicaţi în activitatea de petrochimie din Arpechim vor fi preluaţi de către Oltchim. Petrom îşi

menţine poziţia financiară solidă asigurând o nouă linie de credit de 500 milioane Euro. Creditul

va fi utilizat pentru continuarea investiţiilor destinate modernizării companiei şi pentru

acoperirea nevoilor financiare ale companiei.

3.2. Obiectul de activitate

Petrom este în prezent singurul producător de ţiţei din România şi extrage circa 16500

tone de ţiţei pe zi din zăcămintele indigene. Principala strategie pentru menţinerea unei producţii

constante de ţiţei de aproximativ 5,5 - 6,5 milioane tone pe an este de a folosi la maximum

achiziţiile seismice 3D22.

Petrom desfăşoară activităţi de explorare pe uscat şi pe platoul continental al Mării

Negre, în baza a două licenţe acordate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, pentru:

• Dezvoltarea şi exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale din 225 de perimetre;

• Explorarea, dezvoltarea şi exploatarea a 18 blocuri petroliere.

S.C. Petrom deţine împreună cu Elf Acquitaine deţin licenţă de explorare, dezvoltare şi

producţie a blocului Neptun din Marea Neagră.

Activitatea de explorare a companiei Petrom este orientată în principal către examinarea

potenţialului bazinelor sedimentare de pe uscat şi de pe platoul continental românesc al Mării

Negre. Activităţile de cercetare se desfăşoară atât pe arii neexplorate, cât şi pe arii în care este

cunoscută existenţa unor zăcăminte de ţiţei şi gaze.

Până în prezent au fost furate aproximativ 24000 sonde de explorare pe uscat şi circa 74

sonde de explorare în Marea Neagră, cu un metraj total de peste 35 milioane metri. Dintre

acestea, 425 sonde au adâncimi de peste 4000 metri şi 18 sonde peste 6000 metri. Petrom

consideră că există un număr mare de perimetre de pe uscat şi de pe platoul continental

românesc al Mării Negre care nu au fost încă explorate. Activitatea de explorare a societăţii

Petrom se preconizează a creşte, în special pe baza achiziţiilor seismice 3D. Din 1992 s-au

achiziţionat date seismice 3D în România pentru 600 kilometri pătraţi. Estimările rezervelor

interne ale Petrom se realizează în principal prin studii de fezabilitate pentru câmpurile

petroliere, ajustate ulterior prin analiza curbei de declin. Metodele de recuperare primară 22 www.wall-street.ro


41

contribuie în proporţie de 73,8% la producţia de ţiţei a Petrom, în comparaţie cu metodele de

recuperare secundară şi terţiară, care contribuie cu 17,7%, respectiv 8,5% la aceasta.

Petrom desfăşoară activităţi extractive de 147 de zăcăminte de ţiţei şi gaze asociate. Sunt

utilizate în prezent 9774 de sonde de producţie a ţiţeiului şi 1495 de sonde de producţie a

gazelor. Celelalte facilităţi de producţie includ 227 de staţii de compresie a gazului, 16 staţii de

tratare a gazului, 7 platforme de foraj marin, o reţea de conducte internă cu o lungime de 15000

kilometri, 9 vase de transport, 2 tancuri petroliere şi 2 elicoptere.

3.2.1 Oferta de bunuri

În cadrul sucursalei S.C.Petrom S.A. produsele fabricate sunt structurate pe următoarele

categorii:

Produse petroliere: amestec de Butan-Propan-Propilena tip III, benzină EN 228/10

ppm, benzină Premium 95 neetilată, benzină COR 90, benzină COR 92, benzină COR 92/150

ppm, benzină COR 95/500 ppm, benzină ECO Premium 95, benzină TOP Premium 99+ fără

plumb, benzină EN-TK 228/150 ppm, jet A-1,GPL-auto, top aragaz, gaz petrolier lichefiat

(aragaz),motorină TOP Euro Diesel 4, motorină EN 590/10 ppm, motorină Super Euro-Diesel

(EN 590/50 ppm), motorină Euro-Diesel (EN 590/350 ppm), motorină Top Nordic Diesel,

motorină 0,2 S, pacură uşoară 1% S, pacură grea 1% S, combustibil lichid uşor, bitum

neperafinos pentru drumuri, propan, propan comercial, ulei de bază hidrodeparafinat, ulei

mineral monograd, ulei mineral tip C, ulei multigrad aditivat. (ANEXA 1)

Produse petrochimice şi speciale: anhidră maleică termică, benzen, dietanolină tehnică,

dietilenglicol, etilenă, monoetanolanină tehnică, monoetilenglicol, nonifenol etoxilat, oxid de

etilenă, polietilenglicoli tehnici, poliglicoli, propilenă, toluen, toluen-grad de nitrare,

trietanolamină, ulei de piroliză, xileni, cocs de petrol, sulf de petrol, sulfura de sodiu.

Alte produse: lichid de tip 1/1 vol., inhibitori de coroziune ACORAMID 21, inhibitori

de coroziune CORED 95 ex, inhibitori de coroziune EXCOR, inhibitori coroziune INCOR 95,

lichid antigel concentrat.

În acelaşi timp, firma are în vedere şi protecţia mediului,astfel investind cca 80 mil. Euro

în rafinăria de la Petrobrazi pentru realizarea unei linii tehnologice care va produce o nouă

generaţie de carburanţi diesel cu un conţinut scăzut de sulf, conform politicilor europene de

mediu, valoarea investiţiei fiind de 80 de milioane de euro23.

23 www.petrom.ro


42

3.3. Obiectivele şi direcţiile strategice ale companiei

Compania Petrom joacă un rol important pe piaţa românească a gazelor naturale

acoperind toate segmentele acesteia. În anul 2009, Grupul Petrom şi-a menţinut prezenţa

puternică în toate sectoarele pieţei gazelor naturale, având o cotă de piaţă de aproximativ 40%.

În vederea sporirii valorii gazelor naturale şi asigurării unei dezvoltări durabile a companiei,

conducerea executivă a hotărât extinderea lanţului valoric, prin dezvoltarea propriei activităţi de

producere a energiei electrice, atât din surse convenţionale, cât şi regenerabile.

• Obiectivele companiei

Obiectivul companiei Petrom este de a creşte în continuare nivelul productivităţii şi

profitabilităţii, prin realizarea potenţialului companiei de eficientizare şi reducere a costurilor.

Concomitent, compania se va concentra pe maximizarea performanţei angajaţilor, în vederea

consolidării organizaţionale şi a managementului companiei.

În activitatea de Explorare şi Producţie, principalul obiectiv este de a atinge potenţialul

maxim, prin creşterea ratelor de recuperare şi minimizarea impactului declinului natural asupra

producţiei, în special prin intermediul proiectelor de redezvoltare a zăcămintelor, precum şi prin

optimizarea organizaţională. Celelalte obiective importante în explorare si productie sunt:

continuarea activităţii de explorare a zonei de apă adâncă din Marea Neagră, optimizarea livrării

gazelor şi modernizarea selectivă a instalaţiilor de producţie. În plus, se urmăreşte în continuare

şi consolidarea poziţiei pe piaţa din Kazahstan.

În activitatea de Rafinare, compania se concentreaza pe eforturile în vederea optimizării

activităţii, prin modernizarea rafinăriei Petrobrazi şi îmbunătăţirea randamentului sau pentru

maximizarea valorii integrate a Petrom şi pentru a face posibilă procesarea în totalitate a ţiţeiului

din producţie autohtonă. Astfel, capacitatea rafinăriei Petrobrazi va fi ajustată la 4,2 mil. tone/an,

urmând ca în perioada 2010-2014 să se efectueze investiţii de aproximativ 750 mil. euro pentru

proiectele de modenizare şi lucrările de mentenanţă în cadrul acestei rafinării. Pe parcursul

acestui an, rafinăria Arpechim va fi operaţională numai în funcţie de necesităţi, în corelaţie cu

evoluţia marjelor şi a cererii pe piaţă. Ulterior, vor fi evaluate opţiunile alternative privind

această rafinărie.

În activitatea de Gaze şi Energie, se urmăreşte eliberarea potenţialul gazelor şi obţinerea

şi dezvoltarea durabilă în domeniul energiei electrice şi din surse regenerabile, concentrându-se

pe punerea în funcţiune, în anul 2011, a centralei electrice pe gaze de la Brazi. Compania

vizează, de asemenea, modernizarea infrastructurii în activitatea de Gaze şi dezvoltarea unei

activităţi bine dimensionate pe piaţa gazelor din ţările vecine. Între timp, firma se axează pe


43

implementarea deciziei de a închide, înainte de sfârşitul anului 2011, activitatea secundară şi

neprofitabilă a produselor chimice, reprezentată prin combinatul Doljchim.

• Direcţiile strategice ale companiei:

Ca membru al Grupului OMV, Grupul Petrom a înglobat în activităţile sale strategia „3

plus”. Obiectul principal de activitate al companiei este reprezentat de cele trei segmente ale

sale- Explorare şi Producţie, Rafinare, Gaze şi Energie -, a căror dezvoltare durabilă este avută

permanent în vedere în desfăşurarea activităţilor din cadrul lor. Pe poziţia sa de centru regional

pentru sud-estul Europei în cadrul Grupului OMV, Petrom, prin performanţa sa economică,

joacă un rol esenţial pe una dintre cele trei pieţe de creştere a OMV, respectiv Europa Centrală,

Europa de Sud-Est şi Turcia. În plus, Petrom se axează pe cele trei valori ale Grupului OMV -

Pionierat, Profesionalism şi Parteneriat, care conferă o notă distinctă faţă de competitorii

companiei, consolidând, totodată, avantajul competitiv în activităţile tehnice şi comerciale.

Sporirea valorii integrării – element cheie în generarea de valoare adăugată “Valoarea Petrom”

derivă din activitatea de tip integrat a companiei şi în permanenta se urmăreşte identificarea

sinergiilor existente de-a lungul lanţului valoric. Astfel, compania se concentrează asupra

măsurilor de restructurare, aplicând totodată o disciplină financiară şi un management strict al

costurilor, cu scopul maximizării eficienţei operaţionale şi consolidării profitului.

În vederea adaptării lanţului valoric al Petrom şi ajustării acestuia pentru a reflecta

schimbarea radicală a raportului cerere/ofertă pe piaţă, s-a modificat planul iniţial de investiţii în

activitatea de rafinare. Astfel, rolul principal al activităţii de rafinare va fi procesarea ţiţeiului

exclusiv din producţia autohtonă. De asemenea, s-a decis ieşirea de pe piaţa produselor chimice,

înainte de sfârşitul anului 2010. În plus, se urmăreşte reconfigurarea portofoliul de active,

consolidând activităţile de Explorare şi Producţie, respectiv de Gaze şi Energie, investind

selectiv în producerea de energie electrică şi energie din surse regenerabile.

Compania şi-a luat angajamentul de a se transforma dintr-o companie integrată de ţiţei şi

gaze, lider pe piaţa din sud-estul Europei, într-un jucător important pe piaţa energiei electrice,

prin extinderea în domeniul producţiei de electricitate. Din poziţia sa de companie integrată de

ţiţei şi gaze, ce contribuie cu aproximativ 50% la producţia totală de gaze a României, şi având

cunoştinţe extinse şi experienţă îndelungată de piaţă, Petrom este bine amplasat pentru a profita

de oportunităţile apărute, atât în activitatea de ţiţei şi gaze, cât şi pe piaţa de energie electrică.

Prin urmare, firma s-a angajat, de asemenea, să dezvolte un portofoliu de proiecte în

activitatea de producere a energiei electrice, pentru a creşte valoarea gazelor naturale din

producţia proprie, urmărind în acelaşi timp oportunităţile în domeniul energiei din surse


44

regenerabile. Între timp, compania va continua să-şi consolideze poziţia de centru operaţional al

Grupului OMV în activitatea de explorare şi producţie în România şi zona Caspică, zonă care

reprezintă prioritatea companiei. Extinderea activităţii Petrom către sectorul energetic constituie

o componentă importantă pentru dezvoltarea durabilă a companiei. În acest scop, firma are în

plan dezvoltarea unui portofoliu de proiecte de generare de energie electrică, atât din surse

convenţionale, cât şi din surse regenerabile. Ca parte a acestui proces, compania îşi extinde

lanţul valoric, cu scopul creşterii valorii gazelor naturale prin dezvoltarea propriei activităţi de

energie electrică şi urmează intrarea pe piaţa energiilor din surse regenerabile, cu accent pe

proiectele eoliene, în vederea reducerii emisiilor de carbon. Mai mult decât atât, compania se

dedică principiului unei dezvoltări durabile, bazate pe o bună guvernanţă corporativă, standarde

înalte de responsabilitate socială, valori corporative bine definite şi pe codul de conduită internă.

Eficienţă, modernizare, productivitate, atingerea standardelor Uniunii Europene – sunt

câteva din priorităţile pe care le are pentru o companie mai puternică. Odată cu redefinirea

structurii sale organizaţionale şi cu procesele majore care au avut loc în cadrul companiei,

Petrom este pe cale de a deveni mai modernă şi mai flexibilă.


45

CAPITOLUL IV “PREZENTAREA MEDIULUI DE MARKETING AL

SOCIETĂŢII PETROM S.A.”

Ph. Kotler consideră că “mediul reprezintă totalitatea forţelor necontrolabile la care

întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din participanţii şi forţele externe

care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii

avantajoase24”.

Pentru orice companie românească şi nu numai, cunoaşterea şi analiza mediului de

marketing, a fizionomiei şi mecanismului său de funcţionare reprezintă punctul de unde începe

identificarea oportunităţilor, dar şi a pericolelor, a ameninţărilor ce se prefigurează la adresa sa.

De aceea se impune cu necesitate cunoaşterea conţinutului şi a cerinţelor mediului, precum şi a

modificărilor cantitative şi calitative care apar în sfera lui, chiar anticiparea evoluţiei viitoare a

mediului, astfel încât întreprinderea să se poată adapta la noua lui structură.

Trecând de la aspectele teoretice la practică se poate afirma că şi pentru compania

Petrom, mediul de marketing are o importanţă deosebită. Mediul de marketing al companiei

Petrom trebuie privit ca un ansamblu al subiecţilor, forţelor şi condiţiilor interne şi externe, în

interiorul şi sub acţiunea cărora managerul stabileşte şi menţine relaţiile cu clienţii. Aceasta

constituie premiza şi cadrul ce asigură elaborarea celei mai adecvate strategii de marketing

ţinând seama atât de forţa cât şi de slăbiciunile întreprinderii, atât de punctele tari cât şi de cele

slabe.

Mediul în care acţionează societatea ocupă o poziţie centrală. Desfăşurarea activităţii

trebuie să se facă în concordanţă cu evoluţia mediului economico-social şi depinde de

capacitatea societăţii de a se adapta la mediul extern, capacitate care corespunde mediului intern

al societăţii.

Astfel, rezultatele activităţii sale vor depinde, pe de o parte, de măsura cunoaşterii

fizionomiei şi mecanismului de funcţionare a mediului, iar pe de altă parte, de capacitatea şi

priceperea societăţii de a fructifica oportunităţile şi de a evita primejdiile pe care aceasta i le

furnizează.

4.1. Mediul extern

Mediul de marketing extern reflectă ansamblul factorilor ce exercită direct sau indirect

influenţe asupra firmei şi se află în afara sistemului ei de control, dar care determină

24 Kotler , Ph. , Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 2003.


46

performanţele ei. Petrom este o societate care ştie să recunoască şi să răspundă în mod profitabil

unor tendinţe şi nevoi neîndeplinite, nevoi ce vor exista mereu. Mediul în cadrul căruia Petrom

îşi desfăşoară activitatea cuprinde un ansamblu de factori alcătuind o structură complexă,

eterogenă; este vorba de factori de natură economică, socială, culturală, juridică, politică,

demografică, ecologică etc. Într-o viziune macroeconomică, societatea în sine face parte din

acest mediu, în primul rând din componenta economică a acestuia.

Societatea intră într-un ansamblu de relaţii, prin intermediul cărora îşi orientează şi

finalizează activitatea economică, pe de o parte, de cumpărarea de mărfuri, de asigurarea

necesarului de mijloace financiare şi de personal, iar pe de altă parte, de vânzarea propriilor

produse către clienţii potenţiali. Astfel de relaţii, ce au loc între Petrom şi agenţi ai mediului său

extern, sunt, prin natura şi conţinutul lor, relaţii de piaţă ce se desfăşoară în cadrul mediului

societăţii. În cadrul aceluiaşi mediu ea se află şi în relaţii de concurenţă cu societăţi ce au profil

asemănător şi, deci, îşi dispută aceleaşi surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere.

Indiferent dacă provin din zona micro sau macro, factorii de mediu nu acţionează izolat

asupra societăţii şi nici nu se află în raporturi de independenţă unii faţă de ceilalţi. Astfel,

Petrom este sub influenţa simultană şi conjugată a unui şir de factori, acţiunea acestora

imprimând mediului o anumită conjunctură.

Având în vedere obiectul de activitate al firmei, în ceea ce priveşte mediul extern, S.C

Petrom S.A este influenţată direct de o serie de factori precum:

• în anul 2010, cererea de ţiţei la nivel mondial a crescut cu peste 3% faţă de 2009, respectiv la

87,7 mil. barili/zi;

• resursele energetice care se diminuează de la an la an;

• ratele de schimb ale principalelor valute, care, din păcate sunt fluctuante;

• criza economico-financiară mondială care a afectat economia mondială la sfârşitul anului

2010 şi despre care se preconizează că va atinge apogeul în anul 2011;

• climatul politic şi social;

• inflaţia şi multe altele.

4.1.1. Micromediul întreprinderii

Micromediul de marketing al unei întreprinderi prezintă acei factori din interiorul şi

exteriorul ei care în mod direct, influenţează capacitatea întreprinderii de a realiza o ofertă pe

măsura aşteptărilor consumatorilor şi societăţii. Componentele micromediului cu cea mai mare

influenţă asupra activităţii unei întreprinderi sunt: furnizorii, clienţii şi concurenţa.


47

Furnizorii de mărfuri sunt firme care asigură resursele necesare societăţii în vederea

îndeplinirii misiunii sale, în baza unor relaţii de vânzare-cumpărare. Situaţia furnizorilor poate

influenţa foarte mult activitatea de marketing din societate.

Principalii furnizori ai companiei Petrom sunt:

Aviation Petroleum S.R.L.; compania deţine 48% din firma Petrom Aviation, iar în

prima jumătate a anului 2006 a achiziţionat, în urma unei tranzacţii încheiate cu grupul ungar

petrolier MOL, o participaţie de 95% din Aviation Petroleum (fosta MOL Aviation).

M.P. Petroleum Distribuţie S.R.L.; Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea S.C.

M.P. Petroleum Distribuţie SRL Bucureşti de către Petrom. La începutul lunii august, compania

Total Distribuţie SRL a anunţat schimbarea denumirii companiei în S.C. M.P. Petroleum

Distribuţie S.R.L. Bucureşti. Acţionarii companiei sunt firmele MOL Hungarian Oil and Gas

Public Limited Company, din Ungaria şi MOL Romania Petroleum Products, din România.

Societatea are o reţea de distribuţie de 28 de staţii.

Petrom Distribuţie Gaze S.R.L şi-a început activitatea la 1 octombrie 2007, prin

separarea şi externalizarea activităţii de distribuţie a gazelor naturale desfăşurate de Petrom S.A.

În prezent PDG acţionează ca distribuitor de gaze în 43 de sisteme de distribuţie aflate în

judeţele Bihor, Arad, Timiş, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Argeş, Dâmboviţa, Prahova,

Ialomiţa şi Buzău.

Prospecţiuni S.A. este un important furnizor de servicii geologice şi geofizice, cu peste

55 de ani de experienţă în industria românească de petrol şi de gaze. Lucrările recente au avut

beneficiari importanţi, precum OMV - Petrom, SNG Romgaz SA şi PEDEX Iran.

Petrom Gas S.R.L; asocierea dintre SNP Petrom SA şi Grupul Enron creează Petrom

Enron SRL. Compania nou creată primeşte licenţa de furnizare de gaze naturale de la ANRGN.

În anul 1999 asocierea se desfiinţează, iar Petrom Enron SRL îşi schimbă denumirea în Petrom

Gas SRL. În anul 2002 Petrom devine asociat unic al Petrom Gas SRL, iar din 2010 OMV

Petrom SA îşi consolidează activităţile de vânzări şi furnizare de gaze naturale prin transferarea

tuturor activităţilor din Divizia Gaze Naturale către Petrom Gas SRL.

Electroutilaj este un furnizor important de produse si servicii specifice industriei

electrotehnice şi de automatizări, beneficiind de o experienţă de peste 50 de ani în domeniu.

Imaginea sub care se prezintă societatea, este rezultatul activităţii mai multor generaţii de

specialişti. Preocuparea permanentă a colectivului unităţii, de a întâmpina solicitările

economiei, a condus la asimilarea tehnologiilor moderne, care să permită integrarea produselor

în liniile tehnologice tot mai complexe.


48

Rafiserv Arpechim S.A şi Rafiserv Petrobrazi S.A; compania Petrom a achiziţionat

participaţia de control a SC Rafiserv Petrobrazi SA şi a SC Rafiserv Arpechim SA, care

prestează servicii pentru rafinăriile Petrobrazi şi Arpechim. Achiziţia celor două societăţi

permite îmbunătăţirea activităţii de întreţinere în rafinării, conform programului de modernizare

şi eficientizare al companiei, până în 2011. Petrom a achiziţionat 89,83% din capitalul social al

SC Rafiserv Petrobrazi SA şi 98,85% din capitalul social al SC Rafiserv Arpechim SA. Cele

două companii prestează, printre altele, servicii de reparaţii, întreţinere pentru cele două

rafinării ale Petrom.

ICS Petrom Moldova S.A a fost creată şi înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a

Republicii Moldova la 18 mai 2000. Din acel moment, „Petrom-Moldova” S.A. - persoană

juridică cu capital străin, ce îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a

devenit unul din cei mai competitivi agenţi economici pe piaţa petrolieră locală. În prezent,

compania deţine în reţeaua sa de distribuţie „Petrom” peste 100 staţii de distribuire a produselor

petroliere şi gazelor lichefiate.

Atlas G.I.P. S.A. prestează o gamă largă de servicii pentru beneficiari, cum ar fi:

investigare geofizică de sondă, înregistrări în găuri de sondă netubate, înregistrari carotaje de

producţie cu echipament computerizat, asistenţă tehnică pentru servicii complexe şi deschiderea

orizontului productiv în sonde marine, înregistrarea parametrilor geologico-tehnici în timpul

forajului. Compania Petrom a apelat din iunie 1990 şi până în prezent la serviciile Atlas Gip

pentru investigări geofizice şi servicii de perforare, interpretare, gaz carotaj.

Petrol Ofisi S.A. este distribuitorul turc de produse petroliere Petrol Ofisi, companie la

care pachetul majoritar de acţiuni este deţinut de grupul austriac OMV, proprietarul Petrom

S.A.

Butan Gas România S.A este pionierul implementarii GPL auto în România, fiind

promotorul omologării acestui serviciu.

Acetilena Brazi S.R.L a fost înfiinţată în anul 1998 şi este situată în Brazi, judeţul

Prahova. Acetilena Brazi S.R.L. produce o gamă largă de: gaze industriale şi materiale de

construcţii.

Congaz S.A are în exploatare aproximativ 640 km reţele de distribuţie a gazelor

naturale în municipiile Constanţa. Societatea are ca principali acţionari: E.ON Ruhrgas

Internaţional AG (Germania), GDF SUEZ Energy România, Petrom şi S.C. Petroconst

Constanţa.

Linde Gaz Brazi S.R.L a fost înfiinţată în anul 1999 şi este situată în Brazi, judeţul

Prahova şi produce o gamă largă de gaze tehnice.


49

Petromservice S.A. este principalul furnizor de servicii upstream şi downstream pentru

industria de petrol şi gaze, în S-E Europei. Petromservice integrează experienţa multor decenii

din industria românească de petrol şi gaze. Într-o economie în transformare radicală, societatea

Petromservice S.A. este lider naţional în execuţia lucrărilor complexe şi de service în domeniul

petrolier. Capacităţile proprii o plasează de asemenea şi în poziţia de lider în Europa de Est,

spaţiu interconectat tot mai intens la circuitul economiei mondiale.

Romgaz S.A. Mediaş este o societate pe acţiuni de interes naţional, în care statul este

acţionar majoritar, fiind reprezentat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de

Afaceri. Romgaz face cercetare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere,

produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează

subteran gaze naturale şi furnizează servicii în câmpurile gazifere pentru optimizarea

performanţelor acestora.

Petrotub Izoterom S.A. Roman are ca pricipal obiect de activitate fabricarea ţevilor

preizolate şi a diferitelor accesorii aferente executării reţelelor termice: coturi, ramificaţii,

puncte fixe, reducţii etc.

Energopetrol are ca obiect de activitate construcţia reţelelor şi instalaţiilor

electroenergetice pentru domeniul petrolului şi gazelor şi nu numai. Societatea s-a specializat în

montajul lucrărilor de construcţii şi în servicii, precum: instalaţii de transport şi distribuţie

energie electrică, în reţele aeriene şi subterane, instalaţii de protecţie anticorozivă pentru

structuri metalice îngropate prin curenţi de exterior, lucrări de reparaţii, service, modernizări,

proiectare, proiectare tehnologică, consulting, informatică, expertize tehnice, puneri în

funcţiune pentru obiective din domeniul de activitate.

S.C. Silcotub S.A. Zalău este cel mai modern producător de ţevi din oţel fără sudură

din România, realizând produse cu performanţe la nivel mondial. Obiectul principal de

activitate este producerea şi comercializarea pe piaţa internă şi externă a semifabricatelor din

oţel, ţevi din oţel fără sudură şi laminate finite pline.

CISCO şi S&T România; conducerea Petrom a decis implementarea unui sistem de

telefonie IP (Internet Protocol). Integratorul serviciilor de voce este S&T, iar tehnologia a fost

furnizată de Cisco.

Condmag Braşov a semnat recent un contract de sub-antrepriză cu Compact EPC

GmbH & Co KG, membru al grupului Max Streicher din Germania, pentru achiziţia, execuţia,

finalizarea şi punerea în funcţiune a staţiilor de măsurare gaze tip 2 ale Petrom.


50

General Electric şi Metka a semnat un contract împreună cu Petrom S.A. pentru

construirea centralei electrice de la Brazi cu un consortiu format din General Electric şi Metka,

iar până în 2012 va furniza circa 8-9% din producţia de electricitate a României.

Cei ce fac parte din grupul OMV: OMV România Mineraloel SRL, OMV Gas GMBH

OMV Aktiengesellschaft OMV Bulgaria LTD, OMV Exploration&Production GMBH, OMV

Deutschland GMBH, OMV Gas International GMBH, OMV Refining&Marketing GMBH,

OMV Solution GMBH, OMV Suplly&Trading AG., OMV Austria Exploration&Production

GMBH.

Kronos World Wide Ltd. – Tortola B.V.I. şi alţii.

Prestatorii de servicii din rândul acestora se detaşează intermediarii şi mai ales

prestatorii de servicii bancare. Intermediarii au drept scop promovarea, vânzarea şi distribuirea

produselor către consumatori. În această categorie se includ: comercianţii, prestatorii de servicii

de marketing şi intermediarii financiari.

Comercianţii sunt distribuitori care ajută societatea să îşi găsească clienţi sau să îşi

comercializeze produsele. Livrarea produselor petroliere (carburanţi, lubrifianţi, produse

petroliere pentru uzul casnic) şi a produselor complementare către consumatori, persoane fizice

sau juridice se realizează de către Petrom prin staţiile proprii.

Pentru promovarea imaginii societăţii Petrom se efectuează deplasări în ţară, acest lucru

având loc şi pentru promovarea unui nou produs. Promovarea se face utilizând diferite mijloace:

mass-media, publicitate radio-TV, Internet, anuare, materiale promoţionale, paticiparea la

târguri şi expoziţii. De promovarea brandului Petrom se ocupă trei agenţii de publicitate:

TBWA/MERLIN România, DeConi Bulgaria şi DEMNER, MERLICEK & BERGMANN

Austria. Legat de relaţiile publice, Petrom are propriul birou de PR, prin care se acordă

consultanţă în acest domeniu conducerii, monitorizează informaţiile apărute în presă, asigură şi

protejează imaginea societăţii, împreună cu conducerea Petrom participă la gestionarea crizelor

şi conflictelor de orice natură propunând soluţii concrete în acest sens, se ocupă împreună cu

celelalte departamente desemnate de campanii de lansare de produse, se ocupă de activitatea de

publicitate. Petrom, ca şi alte companii care se respectă şi doresc sa se afle în topuri, apelează la

firme de consultanţă; cei de la Petrom şi-au ales compania britanică de consultanţă CII Group.

Intermediarii financiari sunt reprezentaţi de bănci, societăţi de asigurări şi alte firme

care contribuie la finanţarea societăţii şi la protejarea acesteia împotriva riscurilor pe care le

implică achiziţionarea, producerea şi vânzarea produselor. Specialiştii în marketing au

permanent în vedere faptul că performanţele societăţii pot fi serios afectate de creşterea

costurilor de creditare, de plafonarea creditului, de creşterea primelor de asigurare. În România


51

sistemul financiar-bancar creează o serie de dificultăţi majore în obţinerea surselor de finanţare,

datorită ratei ridicate a dobânzii, a fluctuaţiilor repetate ale acesteia, în contextul unui risc

pronunţat, datorat unui mediu economic încă turbulent. Petrom este atentă la impactul acţiunilor

sistemului financiar asupra eficienţei activităţii de marketing, cultivând, în acelaşi timp, relaţii

durabile cu cele mai importante şi sigure instituţii financiar-bancare; în sistemul bancar Petrom

colaborează cu Raiffeisen Bank şi cu Romexterra Bank, la care este şi acţionar, deţinând 2% din

acţiunile acesteia. Pentru sistemul asigurărilor compania a apelat la Asirom S.A.

Furnizorii de forţă de muncă sunt factorii primari din organizaţie, originari de

producţie; factori activi şi determinanţi, concepuţi în viziunea tayloristă ca „mâna de lucru”-

capacitatea de a produce utilităţi25. În sfera acestor ”furnizori” se cuprind unităţile de

învăţământ, oficiile de forţă de muncă, precum şi persoanele aflate în căutarea unui loc de

muncă.

Compania Petrom acordă o atenţie deosebită dezvoltării în conformitate cu competenţele

ce susţin succesul companiei. Acestea sunt capacitatea de cooperare, de inovaţie, de conducere,

modul de a pune ideile în practică şi de rentabilitate. Obiectivul companiei este de a promova un

management profesionist, dar şi un spirit întreprinzător. Strategia companiei este de a-şi

propune ca fiecare loc de muncă din companie să fie o provocare, iar acest lucru necesită un

studiu constant din partea viitorilor angajaţi. Atât directorii companiei cât şi specialiştii în

Resurse Umane oferă sprijin în alegerea unei cariere. Petrom îşi extinde în mod constant

portofoliul de locuri de muncă din care angajaţii pot alege. Compania are parteneriate cu şcolile

de afaceri recunoscute internaţional, cu companii ce asigură cursuri de pregătire, dar şi cu

consultanţii locali de vârf pentru programele de dezvoltare managerială şi domeniile de

pregătire. Pentru o dezvoltare eficace a carierei conform cerinţelor companiei, compania

combină procesul de rotaţie internă a locurilor de muncă, procesul de îmbunătăţire şi de

pregătire cu privire la programele locurilor de muncă la nivel de grup cu cele mai bune

programe de pregătire de pe piaţa locală şi globală. Persoanele interesate să urmeze o carieră în

cadrul Petrom, pot beneficia acum de aplicaţia online pentru înregistrarea în baza de date a

companiei ce cuprinde potenţialii viitori candidaţi pentru posturile vacante. De asemenea anual

se organizează târguri de job-uri sau internship-uri în care compania Petrom scoate pe piaţă

posturile vacante, şi unde persoanele interesate se pot prezenta sau aplica on-line.

Clienţii reprezintă ansamblul organizaţiilor şi persoanelor cărora le sunt adresate

bunurile. Reprezentând cea mai importantă componentă a micromediului societăţii, clienţii

25 Gh.Căprărescu, Managementul Resurselor Umane, Ed.Universitară pag.9


52

ocupă un loc central în tematica studiilor de marketing, acestea fiind axate pe cunoaşterea

nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumpărare şi de consum.

Petrom este lider pe piaţa românească de vânzări cu amănuntul, având o reţea de

aproximativ 600 de staţii de distribuţie. În cadrul unei pieţe în care există o concurenţă din ce în

ce mai mare din partea Rompetrol, Lukoil, Mol şi Agip, Petrom are un avantaj categoric prin

faptul că oferă cel mai bun raport calitate-preţ în cadrul celor mai bine plasate staţii de

distribuţie.

Pe piaţa en-gross, Petrom este un partener major pentru companiile şi instituţiile din

cadrul sectoarelor economice cum sunt transporturile, industria, construcţiile şi mineritul,

agricultura sau autorităţile publice şi civile. Prin reţeaua depozitelor regionale sau direct prin

cele două rafinării, Petrom livrează produsele petroliere către mai bine de 5.500 de clienţi

comerciali. Clienţii societăţii, persoane juridice, sunt societăţi comerciale reprezentative în

economia românească. Multe asemenea societăţi depind în proporţii mari de Petrom ca furnizor

sau ca şi client. Principalii clienţi comerciali sunt:

S.C. LIEB-BENZ-OIL COMPANY S.R.L. s-a înregistrat în Timişoara în anul 1993,

având ca activitate principală distribuţia de produse petroliere în colaborare cu S.C. Petrom S.A.

Astfel, în acordul ambelor societăţi şi a rezultatelor obţinute împreună, începand cu anul 2011

S.C. Lieb-Benz-Oil Company S.R.L. este declarată Brand Partner Petrom, cu posibilitatea de a

livra produse petroliere din depozitele Petrom în toată ţara.

Brazi Oil&Anghelescu Prod Com S.R.L distribuitor de produse petroliere, Brazi Oil

este doar una din cele 38 de companii la care Petrom are participaţii cuprinse între 10,8% şi

100%.

Complexul Energetic Craiova S.A. este o companie de stat producătoare de energie şi

termică din România. Compania, deţinută de Ministerul Economiei, are o putere instalată de 930

MW, fiind a treia termocentrală ca mărime din zona Olteniei, după CE Turceni - 1.980 MW şi

CE Rovinari - 1.320 MW.

Hidroelectrica lider in producţia de energie electrică şi principalul furnizor de servicii

tehnologice de sistem din ţara noastră, şi-a întărit an de an pozitia în topul celor mai valoroase

100 de companii din România, ocupând în anul 2010, locul al treilea. Hidroelectrica cumpară

începând cu anul 2009 energie termo de la Petrom.

ArcelorMittal Galaţi face parte din grupul internaţional ArcelorMittal, cel mai mare

producător de oţel din lume, cu sediul central în Luxemburg. În România, ArcelorMittal deţine

combinatele de la Galaţi şi Hunedoara, producători de ţevi din Iaşi şi Roman, operatorul portuar

Romportmet Galati precum şi filiala locală a doviziei de construcţii ArcelorMittal Construction.


53

Transport-Business a luat fiinţă în anul 2001, având sediul în Bucureşti. Principalul

obiect de activitate al firmei este transportul intern şi internaţional de persoane.

Transpeco Logistic&Distribution S.A. a fost creată în urmă cu 30 de ani, întreprindere

de nivel naţional destinată transportului cu mijloace auto a produselor petroliere şi a aragazului,

în cadrul fostului minister al industriei chimice şi petrochimiei, cu denumirea Itapp Peco.

Profilul societăţii, în esenţă, acelaşi: transportul de carburant lichid (toate sortimentele de

benzină şi disel) , gaze lichefiate (autogaz şi propan - vrac şi mic-vrac) şi butelii aragaz.

Atlassib este o societate cu capital privat, înfiinţată în 1993. Ca urmare a efortului

continuu depus de cei peste 1000 de angajaţi şi a dorinţei celor doi asociaţi de a fi cei mai buni,

Atlassib este, astăzi, cel mai mare transportator internaţional de călători din România.

Distrigaz Sud Reţele societate comercială bine poziţionată pe piaţa gazelor din ţara

noastră, Distrigaz Sud Reţele înregistrează peste 30 ani experienţă în domeniul distribuţiei

gazelor naturale.

E.ON Gaz cu o tradiţie de peste 30 de ani în industria gazelor naturale, E.ON Energie

România asigură furnizarea gazelor naturale pentru mai mult de 20 de judeţe din partea de nord

a ţării, din Transilvania, Moldova, Maramureş şi Banat, respectiv pentru o suprafaţă de

aproximativ 122.600 km².

Electrocentrale S.A. Bucureşti este o societate comercială pe acţiuni, cu capital de stat

integral. Puterea instalată în capacităţile S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. era la începutul

anului 2010 de 2.008 MW, pe hidrocarburi, reprezentând 20% din capacităţile de producţie în

centrale termoelectrice la nivel naţional, fiind astfel principalul producător de energie electrică

şi termică din sectorul de generare termo. Societatea a ocupat locuri fruntaşe în topul naţional al

companiilor clasificate după cifra de afaceri şi în topul sectorial al companiilor din industria

extractivă, a energiei electrice şi termice, gaze şi apă.

Termoelectrica are ca principal obiect de activitate generarea de energie electrică şi

termică prin arderea combustibililor fosili.

Nuclearelectrica S.A. este o companie de stat înfiinţată în 1998 prin reorganizarea

companiei Renel. Domeniul de activitate al Nuclearelectrica este producerea de energie

electrică, termică şi de combustibil nuclear.

Transelectrica este operatorul de transport si de sistem din România, cu un rol cheie pe

piaţa de energie electrică din România. Administrează şi operează sistemul electric de transport

şi asigură schimburile de electricitate între ţările Europei Centrale şi de Răsărit, ca membru al

ENTSO-E.


54

Acestea sunt sunt doar câteva dintre firmele care depind în mare parte de contractele

încheiate cu Petrom. Clienţii persoane fizice sunt toţi utilizatorii de combustibili sau produse

chimice derivate.

În urma unui studiu realizat de compania Petrom s-a constat că motivele pentru care

clienţii achiziţionează produsele Petrom sunt următoarele:

• calitatea produselor – 38,5%;

• proximitatea – 19,4%;

• obişnuinţa – 9,4%;

• încrederea în companie – 8%;

• cardul pentru alimentarea cu combustibil – 6,6%;

• preţul avantajos – 4,7%;

• cardul de loialitate – 2,6%;

• ajutorul profesionist din partea angajaţilor – 1,8%;

• cunosc pe cineva acolo – 1,2%;

• gama largă de produse – 0,8%.

Expansiunea regională a grupului Petrom în Ungaria, Bulgaria, Serbia, dar şi în Slovacia,

Italia, Austria, Macedonia, Spania precum şi Turcia va asigura creşterea portofoliului de clienţi.

Concurenţii sunt agenţii economici cu care intră în competiţie societatea, întrucât în

economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii avantajoase de

producere şi desfacere a produselor, cu ţelul atingerii unor performanţe deosebite. Aceştia

formează o categorie aparte a micromediului societăţii, nelipsiţi din cadrul mediului competitiv.

Petrom este lider pe piaţa produselor petroliere având un număr de 618 staţii de

distribuţie, cu o cotă de piaţă pe sectorul de retail de 32% şi 30% pe sectorul en-gross. Datorită

poziţiei sale, Petrom este în mod clar cea care stabileşte preţurile pe această piaţă, cei mai mulţi

dintre concurenţii săi ajustându-şi preţurile la acelaşi nivel, Lukoil fiind singurul care se află în

mod constant sub nivelul Petrom, OMV şi Mol aflându-se deasupra în ceea ce priveşte nivelul

preţurilor26.

În cadrul unei pieţe în care există o concurenţă din ce în ce mai mare, Petrom are un

avantaj categoric prin faptul că oferă cel mai bun raport calitate–preţ în cadrul celor mai bine

plasate staţii de distribuţie. Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare, care îşi

dispută aceiaşi clienţi sau furnizori de bunuri. Ei pot deţine un anume loc şi importanţă pe piaţă,

ceea ce le conferă postura de: lideri, inovatori, conservatori sau timizi, concretizată într-un

26 Violeta Rădulescu, Marketing, Sinteze, Studii de caz, Teste, Ed.Prouniversitaria


55

comportament specific, mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de intervenţie pe piaţă şi tipul de

relaţii practicate. În domeniul extracţiei ţiţeiului Petrom este unic producător.

Principalii concurenţi ai Petrom în ţară sunt:

În domeniul extracţiei gazelor naturale: S.C. Duvenbek S.R.L.

În domeniul rafinării: Rafinăria Petromidia, Rafinăria Vega, Rafinăria Petrotel-Lukoil,

Rafinăria Rafo, Rafinăria Dărmăneşti, Rafinăria Astra Română, Rafinăria Steaua Română,

Rafinaria Petrolsub;

În domeniul petrochimie: Oltchim Râmnicu Vâlcea, Solventul Timişoara;

În domeniul distribuţiei cu amănuntul a produselor petroliere: Shell, Mol, Lukoil, Agip,

Rompetrol, Rafo Oneşti şi distribuitori particulari;

În domeniul distribuirii GPL: Shell Gaz România, Rafo Oneşti şi distribuitori particulari;

În domeniul distribuţiei en-gross: Rompetrol, Rafo Oneşti, Lukoil.

Fig.4.1. Distribuţia principalilor competitori de piaţa distribuţiei de carburanţi

în funcţie de cotele de piaţă deţinute

Sursa: Buletin de preţuri şi cotaţii, colecţia 2000 – 2010, Editura IEM

Privatizarea companiilor petroliere în Europa Centrală nu a atras nici un jucător major

de pe piata internaţională a ţiţeiului. Pe piaţa petrolieră central-europeană contează din ce în ce

mai mult două companii regionale: Mol – Ungaria şi OMV – Austria, care concurează cu

companiile ruseşti de talie mare: Yukos, Lukoil, Tyumeni. Cu toate acestea, Europa de Est nu

este ocolită de procesul de globalizare. În acest sens se observă tendinţa de constituire a unei

singure companii petroliere pentru această regiune, prin absorbţia celor naţionale. Dupa gradul

de expansiune şi agresivitate a strategiilor de extindere se poate concluziona, în acest sens, în

favoarea companiei OMV.

Organismele publice constituie o componentă a micromediului în măsura în care

momentan sau potenţial pot influenţa atingerea obiectivelor societăţii. Există mai multe

0%

10%

20%

30%

Petrom Lukoil Mol


56

categorii de organisme, între care: mijloacele de informare în masă (organisme care transmit

informaţii prin intermediul ziarelor, revistelor, televiziunii, radioului, reţelei Internet), organele

de stat (conducerea societăţii trebuie să ţină seama de schimbările care survin la nivelul politicii

de stat şi legislaţiei), organele cetăţeneşti (este vorba de organizaţii ale consumatorilor,

organizaţii ecologiste, de grupări minoritare, precum şi alte grupuri); acestea fac necesară

dezvoltarea sistemului de relaţii publice la nivelul Petrom, astfel încât să se valorifice toate

oportunităţile legate de existenţa acestor grupuri de „presiune”, organismele publice locale,

marele public şi personalul propriu.

Petrom a demarat de-a lungul anilor campanii de ecologizare pentru ca vrea să devină

producător de energie verde în România. Câteva exemple în acest sens sunt: "Respect pentru

viitor", sub conceptul căruia Petrom a demarat programul "Parcurile Viitorului" cu un proiect de

amenajare a parcurilor din trei oraşe, deschizând astfel seria proiectelor de responsabilitate

socială anunţate de companie, a căror investiţie totală a fost estimată la zece milioane de euro.

Un alt concept început în februarie 2009, proiectul „Verde Petrom” a fost cel mare mare proiect

de reabilitare ecologică din România. Petrom a dezvoltat atât pentru acest proiect cât şi pentru

dezvoltarea sustenabilă a zonei, cel mai mare PUZ privat din România. Astfel, Petrom a investit

circa 6 milioane de euro pentru infrastructura zonală (străzi, trotuare, apă menajeră, gaz,

cablurile de electricitate) pe care le-a donat autorităţilor locale. Străzile, cu o lungime totală de

1,7 km, au fost prevăzute cu sistem de iluminat, bănci şi spaţii verzi. De asemenea Petrom a

plătit 47 milioane lei pentru ecologizarea lacurilor de acumulare Dâmbovnic şi Suseni, ce

aparţin rafinăriei Arpechim.

Promovarea unui nou produs se face utilizând diferite mijloace: mass-media, publicitate

radio-TV, Internet, anuare, materiale promoţionale, paticiparea la tâguri şi expoziţii. De

promovarea brandului Petrom se ocupă trei agenţii de publicitate: TBWA/MERLIN România,

DeConi Bulgaria şi Demner, Merlicek & Bergmann Austria.

Pentru dezvoltarea şi comunicarea platformei sale de responsabilitate socială (CSR)

Petrom a ales Graffiti BBDO şi GMP. Cele două agenţii oferă fiecare servicii de consultanţă

strategică, project management şi comunicare - ATL, BTL, PR şi comunicare digitală -

asigurând atât comunicarea externă cât şi cea internă. De asemenea Petrom împreună cu agenţia

de publicitate Ogilvy Group a dezvoltat un program de responsabilitate socială care are ca scop

modernizarea parcurilor din cinci oraşe ale ţării după standarde europene. Proiectul “Parcurile

Viitorului” a fost apreciat şi de jurnalişti şi de mass-media fiind recompensat cu cea mai înaltă

distincţie la Romanian PR Award şi anume “Golden Award for Excellence”. Proiectul a fost


57

apreciat şi în cadrul galei ,,Oameni pentru Oameni’’, fiind câştigător la categoria “Programe

comunitare”.

Campaniile de comunicare şi toate acţiunile companiei Petrom susţin şi vorbesc despre

“faţa frumoasă a românilor“. Prima campanie a fost una “pro bun simţ”. Ele constau în

poveştirile unor oameni obişnuiţi, responsabili, care îşi fac treaba bine. Asocierea acestor poveşti

cu Petrom se face prin titlul final “Pentru că România va creşte prin bun simţ şi

responsabilitate”. Petrom “pariază” că aceştia sunt oamenii care vor face ca România să

evolueze. Primul spot TV a fost “Pompierii” şi este povestirea spusă de şoferul unei maşini de

Pompieri. Un om foarte responsabil şi cu mult bun simţ care, deşi are voie sa gonească prin oraş

atunci când este în misiune şi are sirena mergând, se asigură totuşi în intersecţie. "Microbuzul" -

cel de-al doilea spot difuzat este povestea unui şofer de microbuz care îşi asumă întreaga

responsabilitate pentru a transporta oamenii în siguranţă către destinaţia finală. În continuarea

acestor campanii publicitare vor urma alte mărturii ale unor şoferi care demonstrează, prin

gesturi fireşti, bun simţ şi responsabilitate “Pentru că România va creşte prin bun simţ şi

responsabilitate”.

4.1.2.Macromediul întreprinderii

Ansamblul factorilor care acţionează indirect, pe termen lung şi cu o intensitate mai

slabă asupra activităţii întreprinderii formează macromediul acesteia. Componentele

macromediului întreprinderii sunt de o mare diversitate. Majoritatea lucrărilor de specialitate le

delimitează în următoarele grupe: mediul demografic, economic, tehnologic, cultural, politic,

instituţional şi natural.

Mediul demografic se referă la populaţia aflată în zona de activitate a întreprinderii. O

serie de modificări semnificative în datele demografice (accentuarea procesului de îmbătrânire a

populaţiei, de familii şi dimensiunea medie a unei familii, scăderea natalităţii) se reflectă într-un

mod semnificativ asupra comportamentului de cumpărare al populaţiei, asupra dimensiunilor şi

structurii cererii. Aceste atribute vin în ajutorul companiei Petrom în determinarea

dimensiunilor pieţei potenţiale, în elaborarea de estimări privind evoluţia cererii de produse şi

servicii. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse,

asupra preţurilor pe care consumatorii sunt dispuşi să le plătească pentru aceste produse, asupra

modalităţilor optime de distribuire a lor şi a celor mai potrivite acţiuni promoţionale.

Un prim aspect legat de analiza factorilor demografici se referă la stilul de viaţă al

populaţiei căreia i se adresează firma, fiind identificate trei categorii şi anume: stilul de viaţă

orientat spre trecut; persoanele care au acest stil de viaţă aparţinând generaţiei vârstnice care


58

întâmpină dificultăţi de adoptare la schimbările curente. Acest stil de viaţă nu este preferat de

compania Petrom, deoarece datorită modernizării sistemelor de alimentaţie cu benzină,

persoanele trecute peste vârsta medie nu sunt în aceeaşi măsura de receptive ca persoanele tinere

şi dispun de venituri mici, chiar sub medie.

Al doilea stil de viaţă orientat spre prezent: atemporalii, familiştii-tradiţionaliştii şi

familiştii sofisticaţi. Acest stil de viaţă include persoanele concentrate asupra prezentului,

încearcă rezolvarea problemelor imediate, persoane care au făcut faţă schimbărilor până acum,

dar stilul lor de viaţă s-a depreciat oarecum în ultimii ani. Este un stil de viaţă ce nu afectează în

mare măsură activitatea companiei Petrom.

Al treilea stil de viaţă este cel orientat spre viitor şi cuprinde aspiranţii şi ambiţioşii,

include persoanele care privesc schimbarea ca şi o oportunitate de evoluţie personală pe plan

social. Adoptarea acestui stil de viaţă este foarte important pentru compania Petrom, întrucât

aceasta încearcă să vină în permanenţă cu schimbări şi inovaţii pentru clienţii ei, lucru ce va fi

apreciat de persoanele ce trăiesc după acest stil de viaţă.

Aşadar, comportamentul consumatorilor este influenţat într-o oarecare măsura şi de stilul

de viaţă şi de educaţie pe care aceştia o deţin, observându-se o dominare a tradiţionaliştilor şi a

ambiţioşilor.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea forţei de muncă, rata de ocupare a forţei de

muncă a scăzut cu 1,8% de la începutul crizei financiare, iar în prezent 23 de milioane de

oameni, adică aproximativ 10% din populaţia activă, sunt acum în şomaj. Acest lucru are un

impact negativ asupra companiei întrucât multe persoane nu-şi vor mai permite să-şi alimenteze

automobilele ceea ce va rezulta un prejudiciu companiei.

În ianuarie 2009, erau înregistrate 5.459.000 maşini, iar din total populaţiei conducători

auto 70% persoane sunt de sex masculin. Aceştia:

• au vârsta cuprinsă între 18 – 65 de ani;

• posedă carnet de şofer;

• conduc autoturismul propriu / al familiei / al societăţii pentru care lucrează;

• au studii medii sau superioare;

• au un venit lunar pe membru de familie mai mare de 200 €;

• îşi alimentează autoturismul cel puţin o dată la două săptămâni;

• au un stil de viaţă activ.

Prin urmare, mediul demografic reprezintă unul din factorii dominanţi ai cererii de

produse pentru firma Petrom.


59

Mediul economic este poate componenta principală macromediului firmei. Factorii

economici în ansamblul lor, formează mediul economic. Acesta reprezintă baza de susţinere a

puterii de cumpărare a purtătorilor cererii, fiind ei utilizatori sau consumatori finali. Pentru

caracterizarea mediului economic se pot avea în vedere: nivelul PIB-ului, structura pe ramuri a

economiei naţionale, nivelul de dezvoltare al fiecărei ramuri, gradul de ocupare al forţei de

muncă, situaţia financiar – valutară a ţării, fiscalitatea, inflaţia, evoluţia preţurilor, evoluţia

economiilor populaţiei şi solicitărilor de credite, ratele dobânzilor, evoluţia şi distribuţia

veniturilor pe diferite categorii sociale, etc.

Cu toate că valoarea PIB-ului României a crescut cu 7,1% în 2010 faţă de anul 2009, spre

sfârşitul anului s-a înregistrat o creştere economică negativă. Nivelul creditului de consum a

scăzut accentuat, determinând o reducere a cererii şi a consumului privat. Ritmul anual de

creştere a producţiei industriale a încetinit de la 1,3% în anul 2009, la 5,4% în anul 2010.

Scăderea abruptă a cererii, determinată de creşterea numărului consumatorilor care şi-au limitat

cheltuielile, a condus la necesitatea companiei să opereze ajustări în privinţa nivelurilor

producţiei industriale.

Comparativ cu anul 2009, oferta pe piaţa forţei de muncă a scăzut, fiind cauzată de

concedierile efectuate de o serie de companii. Ameninţarea inflaţiei a crescut, ca urmare a

faptului că preţurile pe plan mondial la energie, la bunurile de larg consum, precum şi la

alimente au crescut. De asemenea şi presiunile asupra monedei naţionale s-au intensificat în anul

2010, ca urmare a incertitudinilor privind tendinţa viitoare a cursului politicii fiscale în România,

precum şi ca efect al reevaluării riscurilor de investiţie în regiune. De-a lungul anului 2010,

moneda naţională s-a depreciat atât faţă de EUR, cât şi faţă de USD, cu 10%, respectiv 3%.

Datorită mediul economic instabil al ţării noastre multe companii au avut de suferit, printre care

se numără şi compania Petrom.

Perspective 2011: Având în vedere previziunile pentru decursul anului 2011, conform

cărora valoarea PIB la nivel mondial va scădea cu 0,5%, se estimează că şi cererea de ţiţei va

continua să scadă. Stocurile de ţiţei sunt deja la niveluri ridicate, ceea ce pune presiuni

suplimentare în direcţia reducerii ofertei. Atât cererea mondială de ţiţei cât şi producţia – care au

un impact semnificativ asupra preţului ţiţeiului – sunt puternic influenţate de situaţia economică

din anumite regiuni, condiţiile de vreme, închiderea unor zăcăminte, revizii ale unor rafinării,

etc. La nivel internaţional, în cazul unor modificări ale preţului ţiţeiului, acestea vor avea un

impact asupra preţului internaţional al carburanţilor. Prin urmare, cotaţiile internaţionale ale

combustibililor sunt reflectate în preţul de referinţă al Petrom.


60

Preţurile la carburanţi au crescut, în perioada decembrie 2008 - 31 august 2010, cu peste

50%, cu un impact de 1,15 puncte procentuale în rata anuală a inflaţiei27. Aceste creşteri de

preţuri au trebuit să fie adoptate si de compania Petrom spre nemulţumirea clienţilor care au

apelat la o formă de protest împotriva acestor fluctuaţii ale preţurilor lucru ce a prejudiciat

compania. Spre exemplu o staţie de benzină aduce încasări anuale de 4,9 milioane de euro. Acest

lucru înseamnă ca dacă într-o zi nu s-ar alimenta, compania ar înregistra pierderi de aproximativ

13.000 de euro pentru o singură staţie de alimentare. Tot mai mulţi cetăţeni se organizează pe

forumuri sau pe reţele de socializare, pentru a bloca activitatea benzinăriilor . Un exemplu de

protest a fost cel în care un grup de persoane din Bucureşti s-au strâns şi au mers prin toate

benzinăriile cu afişe lipite pe geamuri prin care cereau scăderea preţului la combustibili. Un alt

exemplu de protest a fost cel în care câteva sute de şoferi din mai multe oraşe pentru a trage un

semnal de alarmă au ales să plătească benzina în monede de 5 bani. Acest protest a prejudiciat

compania Petrom întrucât staţiile de alimentare din ziua respectivă au înregistrat pierderi de

numerar datorită timpului pierdut al angajaţilor de a număra banii.

Ca urmare a mediului economic foarte volatil, gradul de îndatorare a Petrom a crescut de

la 11,09% la sfârşitul anului 2009 la 23,05% la finele lunii iunie 2010. Totalul datoriilor

companiei, inclusiv provizioane şi venituri în avans, a crescut cu 5% în primul semestru, la

12,298 miliarde de lei, în special ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung.

Mediul tehnologic reprezintă astăzi una dintre cele mai dinamice componente ale

macromediului. Mediul tehnologic este o expresie şi o consecinţă a activităţilor de cercetare

stiinţifică şi dezvoltare tehnologică. Cuprinzând ansamblul elementelor cu caracter tehnic şi

tehnologic, cu impact asupra firmei, această categorie de factori îşi pune amprenta asupra

gradului de înzestrare tehnologică, pe ritmul modernizării produselor şi tehnologiilor şi pe

procesul de inovare.

Mediul tehnologic are o influenţă hotărâtoare asupra activităţii companiei Petrom,

aceasta implicându-se în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar, cât şi ca furnizor, în

principal prin intermediul pieţei. Toate aceste modifcări au dus la creşterea corespunzătoare în

volumul, dinamica şi structura ofertei, cererii şi preţurilor, deoarece tehnologiile avansate

necesită pregătirea atât a personalului, cât şi a consumatorilor care nu sunt întotdeauna receptivi.

Schimbările tehnologice rapide ce au avut loc de-a lungul timpului au condus spre o dezvoltare

rapidă a companiei, de asemenea şi informaţia, a cărei tehnologie este ea însăşi supusă

schimbărilor rapide şi progresive, devine indispensabilă oricărui manager.

27 www.insse.ro


61

Petrom se află într-un proces de modernizare şi a început să investească substanţial în

toate activităţile sale, inclusiv în noi tehnologii, dar şi în perfecţionarea celor vechi. Petrom a pus

recent în funcţiune o nouă instalaţie de hidrofinare pentru producerea benzinei cu conţinut redus

de sulf, la Petrobrazi; capacitatea anuală de producţie a instalaţiei fiind de peste 700.000 de tone

valoarea totală a proiectului se ridică la peste 500 milioane euro. Centrala a fost proiectată în

conformitate cu cele mai înalte standarde tehnice şi pentru a îndeplini cele mai recente cerinţe

ecologice europene, beneficiind de un echipament ultramodern de reducere a emisiilor. Proiectul

a inclus de asemenea şi construirea unei conducte de gaze cu lungimea de 30 km, pentru

furnizarea gazului şi o linie de alimentare electrică de înaltă tensiune, pentru trasmiterea energiei

electrice în reţeaua naţională.

De asemenea Petrom va intra pe piaţa producătorilor de energie electrică prin construcţia

unei termocentrale cu o putere instalată de 860 MW şi îşi propune ca la sfârşitul anului 2012 să

asigure aproape 8%-9% din electricitatea produsă în România.

Procesul de modernizare al companiei continuă şi cu investirea în noi tehnologii de

comunicaţii astfel, Vodafone România şi Petrom au semnat un parteneriat de anvergură pentru

asigurarea infrastructurii de comunicaţii şi servicii, la nivel naţional. Vodafone România va

dezvolta infrastructura de comunicaţii a Petrom prin implementarea unei reţele virtuale private

MPLS care va conecta peste 800 de locaţii. De asemenea un alt obiectiv al companiei constă în

modernizarea şi reorganizarea parcului auto al companiei Petrom. În acelaşi timp, sunt prevăzute

creşteri de retehnologizări şi pentru alte instalaţii tehnologice, extinderea instalaţiei de cocsare,

construirea primei unităţi de hidrocracare din România şi a unei instalaţii noi de obţinere de

hidrogen.

De asemenea compania Petrom în ultimii ani a reuşit să scoată pe piaţă un nou portofoliu

de produse din carburanţi ce este creat pentru o mai mare satisfacţie a clientului, dar si cu grijă

deosebită pentru mediu. Carburanţii Petrom îmbunătăţiţi ajută la protecţia motorului, stimulând

puterea maximă de funcţionare printr-un consum redus de carburant. Mai mult, conţinutul redus

de sulf (până la 10 ppm pentru toţi carburanţii Petrom) reduce poluarea, contribuind la protecţia

mediului. Cele mai noi produse sunt:

a) Premium 95 fără Plumb - Benzină cu Cifra Octanică 95 pentru motoarele EURO 1 până

la EURO5;

b) Top Premium 99+- Benzină fără plumb cu cifră octanică mare pentru maşinile cu motor

EURO 5 ;

c) Euro Diesel 5: Carburant de calitate pentru motoarele diesel EURO 5 ;

d) Top Euro Diesel 5: Carburant de top pentru motoare diesel EURO 5.


62

Compania şi-a obişnuit clienţii de-a lungul timpului cu cele mai noi şi performante

tehnologii, astfel PetromCard este cea mai nouă tehnologie ce permite clienţilor să alimenteze de

oriunde au nevoie, de asemenea permite clienţilor să-şi monitorizeze costurile printr-un sistem

performant de management, în timp real, prin Internet. În plus, cu PetromCard clienţii îşi pot

proteja motorul autovehiculelor prin posibilitatea alimentării cu carburanţi şi servicii de ultimă

generaţie şi calitate premium.

Mediul cultural are un impact atât asupra comportamentului consumatorilor de pe

diverse pieţe, cât şi asupra comportamentului întreprinderii în procesul de internaţionalizare.

Nevoile de comunicare şi de recunoaştere socială, competiţia, ieşirea pe piaţa europeană şi

globală, fluctuaţia crescândă a forţei de muncă a determinat mai multe companii să-şi îndrepte

atenţia către cultură, printre aceste companii făcând parte şi Petrom, unul dintre acele domenii

care îi poate asigura identitatea în raport cu piaţa, precum şi credibilitatea şi stabilitatea în

relaţiile cu angajaţii şi cu comunităţile. Astfel, Petrom, Automobile Dacia şi Banca Comercială

Română se află pe primele trei locuri în ceea ce priveşte responsabilitatea socială în rândul

corporaţiilor din România.

Ţara noastră duce lipsa de zone ale dezvoltării sociale, astfel încât conducerea companiei

îşi dedică în permanenţă eforturile către transformarea Petrom într-o companie cu adevărat

responsabilă din punct de vedere social. Dat fiind faptul că este o companie cu impact asupra

economiei din România, o condiţie esenţială pentru dezvoltarea ei durabilă este să acţioneze

responsabil în mediul şi comunităţile în care operează. În calitate de companie integrată de ţiţei

şi gaze, în prezent cu peste 25.000 de angajaţi direcţi şi având impact asupra vieţii mult mai

multor persoane prin intermediul operaţiunilor sale comerciale, compania Petrom vrea să se

asigure că reuşeşte să conserve şi să dezvolte mediul în care activează. Petrom investeşte în

programul de responsabilitate socială (CSR) “ Respect pentru viitor” peste zece milioane de

euro. Campania, care a început anul trecut, se va derula şi pe parcursul anului viitor. Sub

umbrela “Respect pentru viitor” vor fi incluse mai multe tipuri de proiecte. Primul, care a şi dat

startul platformei de campanii CSR, a fost lansat anul trecut sub numele “Parcurile

Viitorului”. Compania şi-a propus să amenajeze cinci parcuri publice la standarde intenaţionale.

Un al doilea proiect vizează o campanie de educare pentru tineri şi copii în ceea ce priveşte

resursele naturale şi protecţia mediului. Tot anul trecut, compania s-a implicat în

proiectul “Habitat pentru Umanitate”, în cadrul căruia s-au construit 27 de case pentru tot atâtea

familii din Rădăuţi. Între campaniile de implicare socială de anul trecut s-a aflat şi proiectul

derulat împreună cu Crucea Roşie Română.


63

La sfârşitul anului trecut, Petrom a fost desemnată drept compania care a investit în 2010

cea mai mare sumă în proiecte sociale, la cea de-a doua ediţie a “Top Corporate

Awards”, eveniment organizat în cadrul Forumului Donatorilor din România. Anul trecut,

compania a investit 2,6 milioane de euro în proiecte sociale. Suma a mers către proiecte precum

campania de prevenire a dezastrelor, campania de educaţie parentală în învăţământul preşcolar

din România, susţinerea activităţii sportive a marilor atleţi, construirea unor adăposturi

temporare pentru sinistraţi, susţinerea relansării sportului de performanţă, sprijin financiar pentru

fundaţii şi asociaţii culturale şi sprijin acordat pentru modernizarea Spitalului de Urgenţă Piteşti.

Un număr de 25 de companii româneşti au intrat în topul 100 al firmelor internaţionale cu

cel mai ridicat grad de transparenţă privind performanţa şi comunicarea responsabilităţii

sociale, compania Petrom situându-se printre primele trei locuri.

Mediul politic reflectă, într-o alcătuire specifică fiecărei ţări, structurile societăţii, clasele

sociale şi rolul lor în societate, forţele politice şi relaţiile dintre ele, gradul de implicare a statului

în economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern, zonal şi internaţional.

Factorii politici joacă un rol major în marketingul naţional cât şi internaţional. Raportul

dintre guvernele diferitor ţări pot influenţa pozitiv sau negativ climatul afacerilor. De aceea este

necesar să se cunoască mai întâi tipul guvernării din acea ţară şi sistemul de partide politice.

Declinul petrolului la nivel mondial, situaţia politică naţională şi îndeosebi mondială, au

influenţat activitatea multor companii petroliere; printre companiile afectate în mod direct se

numără şi compania Petrom.

Pe plan mondial, între preţul benzinei şi starea economiei există o corelaţie directă. Preţul

benzinei este afectat de cel al ţiţeiului (deşi în majoritatea ţărilor, taxele şi accizele formează o

parte importantă a preţului la pompă, acestea sunt legate direct sau indirect tot de preţul

ţiţeiului), iar acesta reflectă cererea mondială de benzină şi produse derivate. Mai intervin în

ecuaţie şi alţi factori, precum instabilitatea politică din tările exportatoare – influenţată masiv de

SUA şi marile puteri – dar în final economia este cea care influenţează preţul benzinei la nivel

mondial. Aşadar, preţul benzinei este în mare masură dictat de factorii externi şi de decizia

politică. Aceste declinuri ale preţurilor afectează în mod direct compania Petrom fiind nevoită să

crească preţurile combustibilor cu fiecare majorare a preţurilor ţiţeiului la nivel mondial, lucru ce

afectează marea majoritatea a clienţilor ei.

Conflictele din Libia au dus la o scădere cu 70% a exportului de petrol şi, prin urmare,

producţia mondială a înregistrat un declin considerabil. De asemenea conflictele internaţionale

din 18 ţări africane şi asiatice au ca rezultat creşterea preţului petrolului, implicit şi creşterea

preţurilor de cumpărare ale companiei Petrom. Guvernul României nu are încă definită o


64

strategie de criză în cazul în care cotaţiile petrolului ar putea trece de pragul de 120 de dolari.

Orice majorare a preţului litrului de benzină duce implicit la creşteri ale preţurilor pentru orice

alte mărfuri şi servicii şi la majorarea inflaţiei.

Criza economică mondială se amplifică pe fiecare zi ce trece, iar România începe tot mai

mult să resimtă această recesiune economică, la care marii economişti de la nivel mondial nu

reuşesc să-i găsească antidot. Iar cel mai tare această criză se resimte la nivelul companiilor din

România, inclusiv şi asupra companiei Petrom. Conducerea companiei se teme că în România ar

putea avea loc o serie de acţiuni care vor viza Petrom, cum ar fi boicoturi cauzate de majorarea

preţurilor.

Mediul instituţional este constituit din ansamblul reglementărilor de natură juridică prin

care este vizată direct sau indirect activitatea de piaţă a societăţii.

Obiectul de activitate al societăţii se constituie din activităţi definite şi codificate în

conformitate cu Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – CAEN, astfel cum a fost

actualizată prin Ordinul nr 337/20.04.2007 emis de Preşedintele Institutului Naţional de

Statistică. Sectorul de activitate în care activează S.C. Petrom S.A. este “Industria

extractivă”, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.

Compania SNP Petrom SA a fost înfiinţată pe 27 octombrie 1997 şi şi-a început

activitatea pe 1 noiembrie 1997, în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/1997 aprobată

prin Legea nr. 70/1998. În Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din data de 14

septembrie 2004 a fost aprobată schimbarea numelui din SNP Petrom SA în SC Petrom SA.

Activitatea în domeniul petrolier este reglementată prin Legea nr.238 din 7 iunie 2004

numită Legea Petrolului. La privatizarea Petrom, Ministerul Economiei a fost de acord cu

eliminarea articolului din Legea petrolului care oferea controlul producţiei de petrol şi gaze

naturale, astfel încât statul să nu mai aibă drept de preemţiune (dreptul de care se bucură cineva

prin lege de a fi preferat în calitate de cumpărător al unui bun). Potrivit Contractului de

Privatizare, „toate impozitele, taxele, impunerile, cheltuielile şi reţinerile la sursă, de natura

obligaţiilor fiscale, datorate de Petrom pentru orice an financiar până la 31 decembrie 2003

inclusiv şi toate penalităţile aferente, de orice fel care s-au acumulat până la data de 8 aprilie

2004, au fost plătite sau anulate". Această prevedere a fost consfiinţită la nivel legislativ prin

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr. 15/2004 şi prin Art. 11 al Proiectului de Lege privind

privatizarea SNP Petrom SA.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008 de respingere a Ordonanţei de

Urgenţă a Guvernului nr.101/2006, SC Depozitarul Central S.A. a efectuat, în data de 15

ianuarie 2009, transferul acţiunilor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor


65

Statului (AVAS) la Petrom S.A. în contul Ministerului Economiei (ME). În urma acestui

transfer, Ministerul Economiei deţine 11.690.694.418 acţiuni, reprezentând 20,64% din capitalul

social al Petrom.

Aşa cum este prevăzut în Actul Constitutiv, sistemul de guvernanţă din cadrul Petrom se

bazează pe o structură dualistă: un Directorat ce gestionează activitatea zilnică a companiei şi un

Consiliu de Supraveghere, ce acţionează ca un organism de monitorizare. Membrii Consiliului

de Supraveghere sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor pentru a le promova

interesele prin monitorizarea activă şi transparentă a activităţii Directoratului Petrom

(ANEXA 2). În interesul transparenţei şi independenţei, conform Actului Constitutiv, patru din

cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere sunt independenţi de Acţionarul Majoritar. Mai

mult, unul din cei patru membri independenţi ai Consiliului de Supraveghere îndeplineşte

criteriile de independenţă din Legea societăţilor comerciale.

Mediul natural intră tot mai mult în consideraţie în perioadă actuală, în proiectarea şi

desfăşurarea activităţilor economice.

România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în funcţie de rezervele estimate

de ţiţei, cu 600 de milioane de barili. Cantitatea reprezintă aproximativ 11% din totalul

rezervelor UE. Acest lucru face ca ţara noastră să se numere printre ţările cu cel mai mare

potenţial de creştere din emisfera estică la capitolul zăcaminte de ţiţei şi gaze.

Dezvoltarea producţiei din Marea Neagră şi a potenţialului de gaze neconvenţionale pe

teritoriul României, dar şi faptul ca România deţine câmpuri petroliere uriaşe la adâncime mică

(mai puţin de 200 m) sunt foarte importante pentru compania Petrom. Petrom deţine 300 de

perimetre de explorare şi exploatare petrolieră. Cel mai bogat zăcământ din ţară este cel de la

Suplacu de Barcău. Acest lucru a ajutat compania Petrom să stabilească un record mondial în

ceea ce priveşte forajul orizontal la mică adâncime în cadrul zăcământului de ţiţei Suplacu de

Barcău. Al doilea ca importanţă este platoul continental al Mării Negre, unde Petrom are

concesionate perimetre de explorare şi producţie. Compania Petrom operează două perimetre

(Istria şi Neptun), însumând o arie de 13.880 km2. Petrom produce în prezent (septembrie 2011),

pe platforma continentală, cinci zăcăminte comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe,

Pescăruş şi Delta. Producţia actuală atinge aproape 32.000 boe/zi, ceea ce reprezintă aproximativ

18% din producţia Petrom din România.

De asemenea, Petrom nu deţine doar licenţe de exploatare şi producţie pe teritoriul

României ci, Petrom are câmpuri petroliere imense şi în Kazahstan, Iran şi India, cu rezerve

estimate la 2 miliarde de barili. Compania a început să foreze în Kazahstan, pe un nou zăcamânt,


66

în urma unor investiţii de 180 de milioane de euro. Astfel, în 2011, va fi atins nivelul maxim de

producţie, de 10.000 de barili pe zi, rezervele totale fiind estimate la 34 de milioane de barili.

Cu toate acestea resursele de petrol la nivel mondial sunt în scădere ceea ce va duce la o

criză a petrolului în următoarele decenii.

Compania Petrom îşi desfăşoară activitatea într-un mediu dinamic rezultând astfel

necesitatea unei adaptări permanente a activităţii firmei la cerinţele mediului său extern.

4.2. Mediul intern

Mediul intern al societăţii este alcătuit din totalitatea elementelor ce asigură realizarea

obiectului de activitate al acesteia. Acesta intră în acţiune ca un ansamblu în care componentele

„conlucrează”, condiţionându-se reciproc, potenţându-se sau anihilându-se una pe cealaltă după

caz; aşadar, mediul intern are un conţinut static şi unul dinamic.

Conţinutul static al mediului intern este dat de elementele sale componente privite izolat,

fără surprinderea legăturii dintre acestea şi a raporturilor în care se află unele cu altele.

Evidenţierea conţinutului static permite evaluarea dimensiunilor resurselor şi descrierea

acestora, reprezentând primul pas în cadrul procesului de studiere a mediului intern.

Mediul intern este într-o continuă interacţiune cu mediul extern, legăturile cu acesta fiind

deosebit de complexe şi regăsindu-se într-o anumită proporţie şi în cadrul mediului intern.

Aşadar, mediul intern se identifică cu societatea însăşi, definită ca agent economic în

cadrul căruia are loc combinaţia factorilor de producţie în scopul producerii de bunuri; deci,

mediul intern este alcătuit din elemente care exprimă fizic resursele de care dispune societatea:

materiale, umane şi financiare. Întotdeauna, combinaţia acestor elemente este unică şi

particularizează fiecare societate, aşa cum este cazul şi al companiei Petrom.

Din cadrul resurselor materiale fac parte: dotări (clădiri, echipamente, tehnologii,

informaţii, infrastructură), terenuri şi alte resurse naturale care stau la baza proceselor de

producţie şi prestaţie. Asigurarea cu resurse materiale reprezintă prima modalitate de obţinere

de avantaj competitiv.

Petrom este deţinătoarea a peste 150 depozite de produse petroliere; acest sector îşi

desfăşoară activitatea cu sprijinul unor sectoare ajutătoare cum ar fi sectoarele de transport a

ţiţeiului şi carburanţilor prin conducte, vagoane de cale ferată şi cisterne auto, companiilor de

control cantitativ şi calitativ la punctele de primire-recepţie a produselor petroliere

(Romcontrol, Inspectorate), terminalele de produse petroliere (Oil Terminal Constanţa, Oil

Terminal Galaţi, Oil Terminal Giurgiu, terminalele de produse petroliere de la punctele de

trecere vamale Halmeu şi Dorneşti), serviciile prestate de declaranţii vamali şi alţii. În ceea ce


67

priveşte depozitele de deşeuri, Petrom deţine un număr de 43 depozite, din care, 16 depozite

sunt construite respectând legea H.G.162/2002 şi 27 depozite neconforme constructiv, dar care

în general au fost amplasate în zone cu argilă de peste 5 m, astfel încât până în prezent nu s-au

constatat infiltrări sau scurgeri exterioare. Cele 27 depozite sunt menţinute în conservare pentru

extragerea deşeului depozitat şi tratarea acestuia şi ecologizarea zonelor respective.

Clădirile asigură o parte a suportului fizic de desfăşurare a proceselor economice, fiind

diferenţiate după locul ocupat în aceste procese. Petrom are sediul central în Calea Dorobanţilor

nr. 239 şi dispune de toate dotările specifice clădirilor clasa A. Operaţiunile de explorare şi

producţie îşi au sediul în Ploieşti, Piaţa Eroilor nr. 1A; sediul din Ploieşti are o suprafaţă de

14.400 mp şi beneficiază de dotări moderne similare celor ale sediului din Bucureşti. În sediul

central al Petrom îşi desfăşoară activitatea membrii Comitetului Executiv ai Petrom şi diviziile

de Comunicare, Sănătate, Siguranţă şi Protecţia Mediului, Resurse Umane, Dezvoltare

Corporativă, Juridic, Management de Risc, Trezorerie, Audit Intern, Finanţe şi Servicii,

Administrarea Proprietăţii Imobiliare. Suprafaţa destinată birourilor, de circa 5.500 mp, utilată

cu echipamente de ultimă generaţie, este utilizată de aproximativ 400 de angajaţi Petrom.

Divizia de Marketing a Petrom este, pentru moment, în incinta J. W. Marriott Bucharest Grand

Hotel, iar pentru divizia de Gaze, birourile se află în incinta Charles de Gaulle Plaza28.

Un pas important pentru dezvoltarea companiei a fost construirea şi inaugurarea la

sfârşitul anului trecut a campusului Petrom City, construită în zona Străuleşti din partea de nord

a Bucureştiului; prima clădire din România gândită, proiectată şi construită pentru angajaţii

Petrom şi pentru nevoile acestei companii aflate în plin proces de transformare. Spaţiile

interioare, sălile de întâlniri, restaurantul, zonele de relaxare, centrul medical, centrul de training,

mobilierul din zonele de folosinţă comună şi elementele de branding intern au fost special

concepute pentru a susţine valorile companiei Petrom. Ansamblul este alcătuit din 5 clădiri –

două clădiri de birouri ovale, o construcţie cu formă clasică, un centru de date şi o centrală care

va genera energie. Suprafaţa totală desfăşurată a Petrom City este de 100,000 de m2, dintre care

70.000 de m2 sunt destinaţi spaţiilor de birouri, suprafeţele acoperite cu sticlă (faţade şi pereţi

interiori) au 13,000 m2. Petrom City are de asemenea şi o suprafaţă de 900 de locuri de parcare.

Privind problema legată de dreptul de proprietate asupra imobilizărilor corporale ale

societăţii, aceasta a primit notificări trimise în baza Legii nr.10/2001, care prevede formele

legale pentru restituirea imobilelor naţionalizate în perioada 6.03.1945 – 22.12.1989. Situaţia

lor la data 31.12.2009 a fost următoarea:

28 www.petrom.ro


68

• 1017 notificări au fost transmise către Petrom

• situaţia la zi: - 13 clădiri au fost restituite

- 916 notificări au fost respinse

- 27 notificări au fost redirecţionate către alte instituţii

• 61 dosare sunt în curs de analiză.

Infrastructura IT modernă este un alt punct important deţinut de Petrom, unde se

investeşte enorm pentru modernizarea acesteia. Până la sfârşitul anului 2011, circa 35 milioane

de euro vor susţine amplul proiect de modernizare iniţiat în ianuarie 2009. Circa 3500 de posturi

au fost echipate cu cele mai noi PC-uri, acces la internet şi e-mail. În plus, au fost introduse

echipamente moderne de imprimare şi a fost implementat sistemul Voice Over IP; acesta

îmbunătăţeşte eficienţa operaţională şi poate reduce costurile, prin faptul că reţelele de voce şi

date sunt unificate într-o singură reţea. Conceptul IT al Petrom impune existenţa unui

management centralizat al datelor. Prin urmare, a fost înfiinţat un centru de prelucrare a datelor

într-o locaţie cu securitate şi fiabilitate ridicată. Pentru a îndeplini aceste obiective complexe a

fost formată o echipă performantă, în care lucrează angajaţi IT ai Petrom, experţi OMV, ca şi

consultanţi români şi internaţionali. Dezvoltarea rapidă a pieţei de IT din România este

reflectată prin înfiinţarea reţelei WAN a Petrom (Wide Area Network). Un singur furnizor

deserveşte întreaga reţea a Petrom în România. Astfel, se va asigura transferul rapid al datelor,

între sediul central şi sucursale, în condiţii de siguranţă şi la costuri reduse.

În ceea ce priveşte transportul ţiţeiului la rafinăriile proprii, Petrom utilizează reţeaua de

conducte administrate de Conpet, operatorul de transport al ţiţeiului.

Transportul gazelor naturale produse de Petrom se realizează prin intermediul Transgaz

S.A., dar şi prin reţeaua proprie de conducte.

Transportul produselor petroliere de la rafinării la consumatorii finali se realizează prin

conductele administrate de Petrotrans Ploieşti (Conpet) (12%), pe cale rutieră (autovehicule

specializate aparţinând Petrom) (46%) şi feroviară (cazane CF) (42%). Petrom deţine 1.540 de

autovehicule specializate pentru transportul produselor petroliere, din care 642 aparţin de

Transpeco Bucureşti (capacitate totală de cca. 6.000 mc) şi 898 autovehicule aparţinând

sucursalelor de distribuţie (capacitate totală cca. 6.600 mc).

Personalul exprimă resursele umane ale societăţii şi reprezintă factorul activ şi

determinant al potenţialului societăţii. Analiza acestuia este extrem de complexă. Ea urmăreşte

evidenţierea calităţii resurselor umane şi e strâns legată de managementul acestora. Efectul

intern este valorificarea superioară a capitalului uman şi intelectual al societăţii şi creşterea

motivaţiei angajaţilor. Există şi un aspect extern, vizibil, în special acolo unde angajaţii sunt cei


69

care „lucrează” promisiunea mărcii şi dau personalitate acesteia. Motivele pentru care societatea

trebuie să-şi asume o grijă în plus pentru angajaţi sunt:

- aceştia duc la creşterea loialităţii faţă de companie şi a longitivităţii acesteia;

- angajaţii pot ajuta mai bine clienţii când înţeleg promisiunea mărcii;

- angajaţii care cred în marcă lucrează mai cu spor şi mai bine.

Dar cel mai important, când angajaţii devin avocaţi ai mărcii creează o diferenţiere reală

pentru clienţi – ceva foarte greu de contraatacat de concurenţă.

Deosebit de semnificativ este şi managementul societăţii. Astfel, relaţiile dintre

conducere şi salariaţi sunt normale, fără manifestarea acţiunilor colective de contestare a

managementului. În anul 2005 contractul colectiv de muncă a fost negociat şi dialogul între

sindicate şi conducere continuă în mod regulat. Toţi paşii f ăcuţi în procesul de reorganizare

iniţiat de companie au fost discutaţi şi agreaţi de ambele părţi. Cele mai multe organizaţii

sindicale existente la nivelul fiecărei sucursale sunt afiliate la F.S.L.I. Petrom, în timp ce un

număr redus au afilierea la sindicatul „Lazăr Edeleanu”. Tot în anul 2005 a fost implementată în

cadrul societăţii recrutarea internă, ca parte a noii politici de Resurse Umane, împreună cu

deţinerea clară a criteriilor de calificare şi promovare.

Numărul angajaţilor societăţii la momentul privatizării, în anul 2004, era de 50.010

angajaţi. Numărul acestora a scăzut la 43.546 în anul 2005 şi la 32.837 în anul 2006. S-a

remarcat o uşoară creştere a angajaţilor pe parcursul anului 2007 cu aproximativ 10.000 de

salariaţi datorită preluării activităţilor de mentenanţă şi întreţinere de la Petromservice. Şi pe

parcursul anului 2008 numărul angajaţilor Petrom S.A. a crescut cu 237 persoane, adică cu

0,80%, faţă de anul precedent. În schimb anii 2009 şi 2010 au adus disponibilizări de peste 5000

de angajaţi, conform ultimului bilanţ contabil numărul actual de angajaţi Petrom este de 28.215

persoane. Departamentul de Resurse Umane a continuat alinierea activităţii desfăşurate la

standardele internaţionale. Societatea a iniţiat implementarea sistemului de Management prin

Obiective ca un instrument adecvat de măsurare a performanţelor individuale ale angajaţilor.

Pentru moment, sistemul a fost introdus doar pentru managementul superior. Misiunea

Managementului Resurselor Umane este de a asigura organizaţiei personalul instruit şi motivat

corespunzător care să contribuie la realizarea obiectivelor specifice ale Petrom pentru obţinerea

succesului produselor şi serviciilor oferite clienţilor şi consolidarea poziţiei pe piaţă.

Resursele financiare ale Petrom au în vedere posibilităţile pe care le are societatea în

desfăşurarea relaţiilor de piaţă la un moment dat, dar şi realizarea anumitor cheltuieli în vederea

atingerii unor obiective de piaţă.


70

Capitalul social deţinut de Petrom este de 5.664.410.833,50 lei RON, iar numărul de

acţiuni deţinut este de 56.644.108.335, fiind cea mai importantă societate listată la Bursa de

Valori Bucureşti. Producătorul de ţiţei şi gaze Petrom, cea mai mare companie din România, a

înregistrat anul trecut un profit net record de 2,19 miliarde lei, în creştere cu 163% faţă de

rezultatul din 2009, de 833 milioane lei. De asemenea, veniturile consolidate din vânzări au

crescut cu 16%, comparativ cu 2009, ajungând la 18.616 mil. lei. După eliminarea transferurilor

în cadrul Grupului, în sumă de 8.862 mil. lei, contribuţia segmentului Extracţie&Producţie a fost

de 673 mil. lei sau 4% din veniturile totale din vânzări ale Grupului (2009: 698 mil.

lei).Veniturile din vânzări ale segmentului Rafinare au însumat 15.050 mil. lei şi au reprezentat

81% din veniturile totale din vânzări (2009: 12.620 mil. lei). După eliminarea vânzărilor către

rafinăriile din cadrul Grupului, contribuţia segmentului Gaze&Energie a fost de 2.880 mil. lei şi

a reprezentat aproximativ 15% din veniturile totale din vânzări (2009: 2.769 mil. lei).

În concordanţă cu Standardul Internaţional de Raportare Financiară 8 („IFRS 8”)

„Segmente de operare”, veniturile din vânzările către clienţi externi sunt prezentate pe zone

geografice în funcţie de locul unde livrarea bunurilor şi a serviciilor devine efectivă. România,

ca zonă geografică, reprezintă cea mai importantă piaţă de desfacere a Grupului, cu venituri din

vânzări de 14.484 mil. lei sau 78% din totalul veniturilor din vânzări ale Grupului (2009: 13.237

mil. lei sau 82%). Veniturile din vânzări în restul Europei Centrale şi de Est au fost de 3.508 mil.

lei sau 19% din veniturile totale din vânzări ale Grupului (2009: 2.577 mil. lei), iar veniturile din

vânzări în restul lumii au crescut la valoarea de 624 mil. lei, reprezentând 3% din totalul

veniturilor din vânzări (2009: 276 mil. lei)29.

Cheltuielile directe de distribuţie, constând în principal, din cheltuieli cu serviciile de

transport către terţi, au crescut cu 20%, la 437 mil. lei. Costul vânzărilor, care include costuri

fixe şi variabile de producţie, ca şi cheltuieli cu bunurile, materiile prime şi materialele folosite,

a crescut cu 14%, la 12.791 mil. lei, fiind corelat cu creşterea veniturilor din vânzări. Alte

venituri de exploatare au crescut cu 26%, fiind influenţate pozitiv de câştigurile din diferenţe de

curs valutar şi de câştigurile din cedarea activelor. Cheltuielile de distribuţie, în sumă de 1.218

mil. lei, au scăzut cu 5%, comparativ cu anul trecut, în timp ce cheltuielile administrative au

crescut cu 3%, ajungând la 231 mil. lei.

Cheltuielile de explorare au scăzut cu 32%, la 187 mil. lei, în principal din cauza

reducerii activităţii de explorare în România, contrabalansată parţial de creşterea cheltuielilor

geologice şi geofizice în compania achiziţionată în 2009, Korned LLP, din Kazahstan. Alte

cheltuieli de exploatare au scăzut cu 14%, comparativ cu anul 2009, însumând 1.280 mil. lei.

29 www.petrom.ro


71

Acest efect pozitiv s-a datorat, în principal, provizioanelor de restructurare mai reduse şi

pierderilor mai mici din diferenţe de curs valutar.

Rezultatul financiar net arată o pierdere de 380 mil. lei, îmbunătăţit faţă de anul trecut

(2009: pierdere de 451 mil. lei), datorită creşterii veniturilor financiare nete cu 191 mil. lei,

superioare creşterii cu 121 mil. lei a cheltuielilor nete cu dobânzile. Alte venituri şi cheltuieli

financiare în 2010 au însumat 150 mil. lei, în timp ce în 2009 poziţia netă a fost o pierdere de 41

mil. lei.

Cheltuielile cu impozitul pe profit au crescut cu 80 mil. lei, comparativ cu 2009, la

valoarea de 416 mil. lei. Impozitul pe profitul curent a crescut cu 82 mil. lei, în principal ca

urmare a profiturilor mai mari generate de creşterea preţului ţiţeiului. În anul 2010, au fost

recunoscute venituri aferente impozitului pe profit amânat în sumă de 86 mil. lei (2009: 83 mil.

lei). Rata efectivă a impozitului pe profit la nivel de Grup a scăzut la 16% (2009: 29%). Această

descreştere are drept cauză primară vânzarea activităţilor din Rusia şi deprecierea activelor din

Kazahstan, unde rata impozitului se situează deasupra valorii ratei efective a impozitului la nivel

de Grup. În plus, nivelul ratei efective a impozitului pe profit pentru anul trecut a fost influenţată

negativ de evenimente speciale, cum ar fi cheltuielile nedeductibile înregistrate în urma

efectuării unui control fiscal de fond în OMV Petrom S.A.

Activele totale au crescut cu 4.239 mil. lei faţă de sfârşitul anului 2009, până la valoarea

de 34.765 mil. lei. Activele imobilizate au crescut cu suma de 2.497 mil. lei, până la valoarea de

27.725 mil. lei, din care suma de 2.356 mil. lei a fost legată de creşterea activelor corporale şi

necorporale. Intrările de active corporale şi necorporale (5.166 mil. lei) au depăşit valoarea totală

a amortizării şi a ajustărilor pentru depreciere, precum şi a cedărilor de active, cu suma de 2.227

mil. lei. Ponderea activelor corporale şi necorporale în total active se ridică la 72% (2009:

75%).(ANEXA 3)


72

CONCLUZII

Astăzi, România dispune de o industrie petrolieră integrată total cu rezerve de

aproximativ 74 milioane tone ţiţei cu o piaţa petrolieră calculată undeva în jurul sumei de 10

miliarde de euro în anul 2010 şi un consum actual de aproximativ 3 milioane tone de benzină pe

an şi circa 4 milioane tone de motorină. În prezent, în cadrul sectorului de procesare a ţiţeiului

din România operează 10 rafinării cu o capacitate nominală de prelucrare a ţiţeiului de 34

milioane tone pe an.

Companie cu mare rezonanţă „Petrom” un nume istoric în România, a străbătut etape

importante de-a lungul existenţei sale din 1991 şi până în momentul finalizării procesului de

privatizare 2004.

În 2005, odată cu achiziţionarea OMV a 51% din acţiunile Petrom, aceasta a devenit lider

pe piaţa de petrol şi gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Această privatizare a ajutat

marca Petrom să se remarce pe plan internaţional.

Înainte de 1 ianuarie 2007, o serie de companii autohtone au fost preluate ca filiale ale

marilor branduri cunoscute pe piaţa europeană. Acest fenomen se manifestă în întreaga lume, nu

numai în România. Acelaşi lucru putem spune ca s-a întamplat şi cu societatea Petrom, o

companie puternică, cu un nume greu pe piaţa locală ce a reuşit să-şi păstreze poziţia de top şi

care, prin fuziunea cu OMV a pătruns cu succes pe alte pieţe, devenind în prezent un jucător

important pe piaţa petrolieră din Europa Centrală şi de Est.

S.C. Petrom SA este singura companie care se ocupă de extracţia ţiţeiului în România.

Prin cele 2 rafinării pe care le deţine (Petrobrazi şi Arpechim), Petrom este cel mai mare agent în

sectorul de rafinare. Ţiţeiul produs de Petrom este livrat atât rafinăriilor proprii cât şi celorlalte

rafinării din România. Ponderea ţiţeiului produs de Petrom şi prelucrat în rafinăriile proprii a

crescut de la 47 % în 1997 la aproximativ 70 % în anii 2007, 2008 şi 2009.

Mediul extern în cadrul căruia Petrom îşi desfăşoară activitatea cuprinde un ansamblu de

factori alcătuind o structură complexă, eterogenă. Componentele macromediului societăţii

Petrom sunt de o mare diversitate; ele sunt delimitate în următoarele grupe: mediul demografic,

economic, tehnologic, cultural, politic, instituţional (legislativ) şi natural. Toate aceste medii

afectează în mod direct compania Petrom, influenţa lor exercitându-se pe termen lung şi au o

influenţă mai mică sau mai mare asupra activităţii societăţii, aflându-se într-o permanentă

schimbare.

Petrom este lider pe piaţa produselor petroliere având un număr de 618 staţii de

distribuţie, cu o cotă de piaţă pe sectorul de retail de 32% şi 30% pe sectorul en-gross. Datorită


73

poziţiei sale, Petrom este în mod clar cea care stabileşte preţurile pe această piaţă, cei mai mulţi

dintre concurenţii săi ajustându-şi preţurile la acelaşi nivel.

Compania Petrom joacă un rol important şi pe piaţa românească a gazelor naturale

acoperind toate segmentele acesteia. În anul 2009, Grupul Petrom şi-a menţinut prezenţa

puternică în toate sectoarele pieţei gazelor naturale, având o cotă de piaţă de aproximativ 40%.

Cu toate că valoarea PIB-ului României a crescut cu 7,1% în 2010 faţă de anul 2009, spre

sfârşitul anului s-a înregistrat o creştere economică negativă, nivelul creditului de consum a

scăzut accentuat, determinând o reducere a cererii şi a consumului privat. Ritmul anual de

creştere a producţiei industriale a încetinit de la 1,3% în anul 2009, la 5,4% în anul 2010.

Compania Petrom a fost nevoită să opereze ajustări în privinţa nivelurilor producţiei industriale

datorită scăderii abrupte a cererii, determinată de creşterea numărului consumatorilor care şi-au

limitat cheltuielile.

Ca urmare a mediului economic foarte volatil, gradul de îndatorare a Petrom a crescut de

la 11,09% la sfârşitul anului 2009 la 23,05% la finele lunii iunie 2010. Totalul datoriilor

companiei, inclusiv provizioane şi venituri în avans, a crescut cu 5% în primul semestru, la

12,298 miliarde de lei, în special ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung.

La sfârşitul anului trecut, Petrom a fost desemnată drept compania care a investit în anul

2010 cea mai mare sumă în proiecte sociale, s-a implicat în educaţia parentală din învăţământul

preşcolar din România, în susţinerea activităţii sportive a marilor atleţi şi susţinerea relansării

sportului de performanţă, în construirea unor adăposturi temporare pentru sinistraţi, dar a fost şi

un sprijin financiar pentru fundaţii şi asociaţii culturale. Pe langă proiectele sociale de-a lungul

anilor compania a demarat şi campanii de ecologizare pentru ca vrea să devină producător de

energie verde în România. Câteva exemple în acest sens sunt: sub conceptul „Respect pentru

viitor”, „Parcurile Viitorului”, „Verde Petrom”, ecologizarea lacurilor de acumulare Dâmbovnic

şi Suseni, ce aparţin rafinăriei Arpechim.

Petrom deţine 300 de perimetre de explorare şi exploatare petrolieră. De asemenea,

Petrom nu deţine doar licenţe de exploatare şi producţie pe teritoriul României ci, Petrom are

câmpuri petroliere imense şi în Kazahstan, Iran şi India, cu rezerve estimate la 2 miliarde de

barili.

Mediul intern al companiei este într-o continuă interacţiune cu mediul extern, legăturile

cu acesta fiind deosebit de complexe, el identificându-se cu societatea însăşi, deci, mediul intern

este alcătuit din elemente care exprimă fizic resursele de care dispune societatea: materiale,

umane şi financiare.


74

Petrom este deţinătoarea a peste 150 depozite de produse petroliere, iar în ceea ce

priveşte depozitele de deşeuri, Petrom deţine un număr de 43 depozite.

În ceea ce priveşte resursele materiale pe care le deţine compania Petrom acestea sunt

alcătuite din dotări (clădiri, echipamente, tehnologii, informaţii, infrastructură), terenuri şi alte

resurse naturale care stau la baza proceselor de producţie şi prestaţie. Compania îşi respectă

angajaţii oferindu-le cele mai bune şi moderne condiţii de muncă, ultimul pas important pentru

dezvoltarea companiei a fost construirea şi inaugurarea la sfârşitul anului trecut a campusului

Petrom City, o clădire de birouri ce îşi desfăşoară activitatea pe circa 100,000 de m2, dintre care

70.000 de m2 sunt destinaţi spaţiilor de birouri. Petrom City are de asemenea şi o suprafaţă de

900 de locuri de parcare.

Producătorul de ţiţei şi gaze Petrom, a înregistrat anul trecut un profit net record, de 2,19

miliarde lei, în creştere cu 163% faţă de rezultatul din 2009, de 833 milioane lei.

Petrom este o companie care oferă clienţilor săi produse şi servicii de cea mai bună

calitate, satisfăcând clienţii cu nivelul superior al calităţii conforme cu standardele UE. Firma

încearcă în permanenţă să fie la înălţimea aşteptărilor partenerilor, de aceea stă la dispoziţia lor

cu orice informaţii despre produsele şi serviciile proprii şi aşteaptă cu interes orice opinie şi

sugestie care o va ajuta să-şi îmbunătăţească activitatea dedicată.

Compania este recunoscută în lumea întreagă de către clienţi, concurenţă, investitori şi

public. A devenit o societate dinamică, de succes, responsabilă, europeană, iar sloganul „esenţa

mişcării” este promisiunea societăţii de a acţiona în beneficiul societăţii şi al clienţilor.


75

PROPUNERI

Pentru îmbunătăţirea situaţiei companiei Petrom şi menţinerea poziţiei de lider în

afacerile cu petrol propun următoarele:

• Dezvoltarea unei strategii pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte capacitatea Petrom de a

face faţă provocărilor energetice cauzate de iminenta criză a petrolului, criză care va afecta

toate companiile de petrol din lume;

• Crearea de compartimente pentru cercetare şi dezvoltare de noi tehnologii şi produse

nepoluante;

• Utilizarea raţională a resurselor de petrol şi gaze, precum şi înlocuirea lor treptată;

• Sprijinirea de activităţi ale economiei naţionale de natură ecologistă ce pot crea în ochii

consumatorilor români imaginea unei companii ce se preocupă de problema mediului;

• Modernizarea rafinăriilor şi introducerea celor mai eficiente metode de reducere a emisiilor

poluante;

• Creşterea volumului veniturilor din activitatea vânzărilor de produse petroliere, atât prin

depozite (vânzari en gross), cât şi prin staţiile de distribuţie (vânzările cu amănuntul), în

special a vânzărilor de carburanţi;

• Diversificarea gamei de produse petroliere, conform normelor de calitate europene,

comercializate prin staţiile de distribuţie;

• Intensificarea preocupărilor pentru promovarea carburanţilor de calitate;

• Creşterea volumului veniturilor din activitatea vânzărilor de produse complementare ca

urmare a modernizării reţelei de distribuţie şi a diversificării gamei de produse; fiecărei

sucursale de distribuţie i se va repartiza un nivel minim de venit ce trebuie obţinut

din vânzarea produselor complementare;

• Reducerea cheltuielilor de exploatare din activitatea de transport şi distribuţie a produselor

petroliere;

• Creşterea segmentului din piaţa distribuţiei carburanţilor din România prin aplicarea unor

strategii în curs de definitivare;

• Aplicarea unor strategii în domeniul preţurilor;

• Îmbunătăţirea comunicării dintre companie şi clienţii săi, şi anume prin fidelizarea clienţilor

prin oferirea de reduceri clienţilor fideli, oferirea unor plinuri de benzină prin diverse promoţii

şi concursuri, de asemenea reduceri de preţ sau oferte promoţionale de sărbători;


76

• Publicitate mai intensă este o altă propunere de-a mea pentru cei de la conducerea companiei

prin campanii publicitare, reclame publicitare, spoturi tv;

• Implicarea mai intensă a companiei Petrom cu privire la protejarea mediului înconjurător.


77

BIBLIOGRAFIE

1. Balaure, Virgil (coord.) – Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002 2. Băcanu, Bogdan – Marketing strategic, Editura Teora, Bucureşti, 1997 3. Băşanu, Gheorghe – Management, Marketing, Editura Diacon Coresi S.R.L., Bucureşti,

1993 4. Kotler, Ph., Armstrong, G., Principles of Marketing, 2001 5. Violeta Rădulescu, Marketing, Sinteze, Studii de caz, Teste, Ed.Prouniversitaria, 2010 6. Stoner, J., Management, Prentice-Hall Inc., London, 1978 7. Bouquere, F. , Management-Politique , Strategie, Pratique, Paris, 1969 8. Bălan, Şt.; Mihăilescu, N. Şt. - Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, date cronologice,

Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1985 9. Constantin M. Boncu, Contribuţii la istoria petrolului românesc, Editura Academiei

Republicii Socialiste România, 1971 10. Ilie Anca Gabriela, Murzakova Angela – Consideraţii generale privind piaţa

mondială a petrolului, Editura ASE, Bucureşti, 2001 11. Constantin Anghelache, “România 2009”, Ed.Economică 12. Gh.Căprărescu, Managementul Resurselor Umane, Ed.Universitară 13. Creţoiu, Gheorghe, Chirilă, Mihai – Economie mondială, Editura Porto-Franco, Galaţi,

2000 14. Kotler, Philip – Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 2008 15. Sârbu, Elena – Mediul de marketing al societăţilor comerciale şi al regiilor autonome,

Editura Graphix, Iaşi, 1992 16. Anuarul Statistic al României, 2009, 2010 17. Buletin de preţuri şi cotaţii, colecţia 2000 – 2010, Editura IEM 18. Dicţionar de economie politică, Editura Politică, Bucureşti, 1974 19. Strategia de dezvoltare a industriei de petrol pe perioada 2001 – 2010, Ministerul

Industriei şi Resurselor, noiembrie 2001 20. Ziarul Capital, publicat la data de 10.11.2010 21. Ziarul Evenimentul Zilei, publicat la data de 15.12.2010 22. Ziarul Jurnalul de Petrol şi Gaze, publicat în februarie 2011 23. Ziarul Jurnalul Naţional, publicat la data de 07.03.2011 24. Ziarul Financiar, publicat la data de 12.04.2011 25. Ziarul Săptămâna Financiară, publicat la data de 02.05.2011 26. www.averea.ro 27. www.insse.ro 28. www.businessmagazin.ro 29. www.business-edu.ro 30. www.cotidianul.ro 31. www.e-actual.ro 32. www.hotnews.ro 33. www.jurnalul.ro 34. www.wall-street.ro 35. www.lukoil.ro 36. www.petrom.ro 37. www.prime.ro 38. www.agir.ro 39. www.rafinăriavega.ro 40. www.petrolsub.ro


78

ANEXE

ANEXA 1: Lista de preţuri Petrom valabile începând cu data de 01 ianuarie 2011

PRODUS Preţ en-gros cu TVA inclus Lei/tonă

Benzina TOP Premium 99 + 4889,15

Benzina Premium Unleaded 95 (10 ppm) 4468,01

OMV Carrera 100 (OMV Super 100) 4906,70

OMV Carrera 95 4468,01

Jet fuel (petrol TH) 4445,99

Petroleum type P 5974,16

Diesel Euro 5 (10 ppm) with min. 4% FAME 3899,99

Top Nordic Diesel (10 ppm) 3996,88

Top Euro Diesel 5(10 ppm) with min. 4% FAME 3937,12

OMV Premium Diesel (10 ppm) 4128,25

OMV Sprint Diesel (10 ppm) 4% FAME 3937,12

OMV Alpin Diesel (10 ppm) 4128,25

Heavy Diesel type M 3610,71

Pacura 1% sulf (Light Fuel Oil) 1580,68

Pacura 1% sulf (Heavy Fuel Oil 6% Asphaltenes) 1627,92

Pacura 1% sulf (Heavy Fuel Oil 10% Asphaltenes) 1575,68

CLU (Extra light fuel oil) 3092,66

Bitumen -road 50/70 1561,74

Bitumen -road 70/100 1561,74

Other (BVCA 30)* RON/file 30,00

Other (BVCA 50)* RON/file 50,00


79

ANEXA 2: Organigrama S.C PETROM S.A

ADUNAREA GEN A ACŢIONAR.

COMISIA DE CENZORI

CONSILIUL DE ADMIN.

DIR. GEN. DIR. GEN. ADJ.

FINANCIAR

COMUNICARE

RESURSE UMANE

CONSILIERI

HSEQ

DEPARTAMENT GAZE

DEZV. CORPORATIVĂ

JURIDIC

MANAG. DE RISC,TREZORERIE

DOLJCHIM

FINANŢE ŞI SERVICII

CONTROL

INFORMATICĂ

PROIECTE FINANCIARE

ADMIN. PROPRIETĂŢII IMOBILIARE

AUDIT INTERN

RAFINARE

SUC. ARPECHIM

SUC. PETROBRAZI

INCERP

HSEQ

VÂNZĂRI PROD.PETROCHIMICE

PRODUCŢIE

DEZV. & INVESTIŢII

ADMIN. AFACERII

MANAG. PROIECTELOR

CONSILIERI

E&P

AFACERI, STRATEGIE

COMERC.IAL& INTERN.

PLANURI ŞI PROIECTE

EXPLORARE ŞI ZĂCĂMINTE

OPERAŢIUNI ŞI INGINERIE

ADMIN. AFACERII

REG. VEST REG. EST REG.CENTR.

HSEQ

CONSILIERI

MARKETING

VÂNZĂRI CU AMĂNUNT.

APROVIZIONARE ŞI LOGISTICĂ

MANAG. ACTIVELOR

ACHIZIŢII RAF&MARK

ADMIN. AFACERII

CONTROL

INTEGR. PLANIFICARE

ZONE MARKETING

HSEQ

CONSILIERI

EXPORT ŞI COMERŢ


80

ANEXA 3: Situaţia consolidată a veniturilor şi cheltuielilor companiei Petrom şi a poziţiei

financiare

Situaţia consolidată a veniturilor şi cheltuielilor 31 decembrie 2010

31 decembrie 2009

Venituri din vânzări 18.615,69 16.089,73 Cheltuieli directe de distribuţie (436,61) (364,02) Costul vânzărilor (12.790,98) (11.256,27) Marja brut ă 5.388,10 4.469,44 Alte venituri de exploatare 513,85 408,70 Cheltuieli de distribuţie (1.218,63) (1.277,45) Cheltuieli administrative (231,17) (225,34) Cheltuieli de explorare (186,59) (274,60) Alte cheltuieli de exploatare (1.280,05) (1.480,28) Profit înainte de dobânzi şi impozitare 2.985,51 1.620,47 Venituri aferente entităţilor asociate 6,72 6,07 Cheltuieli nete cu dobânzile (537,00) (416,01) Alte venituri şi cheltuieli financiare 150,09 (41,11) Rezultat financiar net (380,19) (451,05) Profit din activitatea curentă 2.605,32 1.169,42 Cheltuieli cu impozitul pe profit (415,67) (336,14) Profit net 2.189,65 833,28 repartizabil acţionarilor societăţii-mamă 2.201,22 860,24 repartizabil interesului minoritar (11,57) (26,96) Rezultatul pe acţiune în RON 0,0389 0,0152

Situaţia consolidată a poziţiei financiare 31 decembrie 2010

31 decembrie 2009

ACTIVE Imobilizări necorporale 1.369,49 1.360,06 Imobilizări corporale 23.777,15 21.430,58 Investiţii in entităţi asociate 40,65 36,22 Alte active financiare 2.492,84 2.298,20 Alte creanţe 45,23 102,53 Active imobilizate 27.725,36 25.227,59 Creanţe privind impozitul pe profit amânat 734,11 712,60 Stocuri 2.500,12 2.582,69 Creanţe comerciale 1.397,98 1.047,74 Alte active financiare 138,72 227,11 Alte active 603,08 284,58 Numerar şi echivalente de numerar 1.588,60 384,00 Active deţinute pentru vânzare 77,29 60,33 Active circulante 6.305,79 4.586,45 Total active 34.765,26 30.526,64 CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII Capital social 18.983,37 18.983,37 Rezerve (497,79) (2.803,84) Capitaluri proprii atribuibile ac ţionarilor societăţii- 18.485,58 16.179,53


81

mamă Interes minoritar (26,54) 11,30 Total capitaluri proprii 18.459,04 16.190,83 Provizioane pentru beneficii de pensionare şi alte obligaţii similare 297,16 283,07 Împrumuturi purtătoare de dobânzi 3.465,51 2.810,45 Provizioane privind obligaţiile cu dezafectarea si restaurarea 5.917,85 5.564,28 Alte provizioane 842,32 786,43 Alte datorii financiare 178,38 122,48 Datorii pe termen lung 10.701,22 9.566,71 Datorii privind impozitul pe profit amânat 26,70 62,14 Furnizori şi alte datorii asimilate 3.453,35 2.295,41 Împrumuturi purtătoare de dobânzi 391,05 187,52 Provizioane aferente impozitului pe profit 214,64 111,01 Alte provizioane 739,07 928,19 Alte datorii financiare 302,10 657,06 Alte datorii 478,09 527,77 Datorii curente 5.578,30 4.706,96 Total capitaluri proprii şi datorii 34.765,26 30.526,64

Licenta_2011

Documents

Transcript of Licenta_2011