Licenta-Maramures

7/22/2019 Licenta-Maramures

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-maramures 1/158

LUCRARE DE LICENTA - MODALITATI DE VALORIFICARE AJUDETULUI MARAMURES PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL

SI A AGROTURISMULUITurism

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL,

TURISMUL RURAL ŞI

AGROTURISMUL........................................................................ 9

1.1 Definiţii

uzuale..................................................................................................................... 9

1.2 Avantajele şi dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic,

social şi

ecologic .................................................................................................................. 111. !otivaţiile ce stau la "aza practicǎrii

agroturismului............................................................ 1#

1.$ %ipologia satelor

turistice...................................................................................................... 1&

1.# !odalitǎţi de cazare şi alimentaţie pu"licǎ specifice satelor turistice.

'riterii economico(sociale de clasificare a fermelor şi pensiunilor

agroturistice................. 1)



CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI

MARAMUREŞ...................................................................................................................

....... 22

2.1 !aramureşul între nou şi

vec*i............................................................................................ 22

2.2 +storie şi culturǎ în contetul

actual...................................................................................... 2$

2. Aşezare geograficǎ şi cǎi de

acces......................................................................................... 2#

2.$ -ivelul de dezvoltare economico(

socialǎ............................................................................. 2)

2.$.1

conomia..................................................................................................................... 2)

2.$.2

+ndustria....................................................................................................................... 29

2.$.

Agricultura................................................................................................................... 1

2.$.$

/nvǎţǎm0ntul................................................................................................................ 1

2.$.#

opulaţia......................................................................................................................

CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL

MARAMUREŞ...................................................................................................................

....... $



.1 'onţinutul potenţialului

turistic............................................................................................ $

.1.1 esurse

naturale........................................................................................................... &

.1.1.1

elieful........................................................................................................... 9

.1.1.2

'lima............................................................................................................... $2

.1.1. eţeaua

*idrograficǎ....................................................................................... $

.1.1.$ 3olurile, flora şi

fauna..................................................................................... $$

.1.1.# ezervaţiile

naturale....................................................................................... $#

.1.2. esurse

antropice...................................................................................................... $4

.2 5aza te*nico(materialǎ a judeţului6 dinamici şi structuri în perioada 2777(

277$............... #)

.2.1 8nitǎţi decazare......................................................................................................... #9

.2.2 8nitǎţi de

alimentaţie.................................................................................................. &4



.2. +nstalaţii de

agrement.................................................................................................. &)

.2.$ +nstalaţii de

tratament.................................................................................................. &9

. rincipalele forme de turism practicate în judeţul

!aramureş............................................. &9

CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI

MARAMUREŞ................. )2

$.1Aşezǎrile .............................................................................................................................

. )2

$.2 !eşteşugurile

ţǎrǎneşti......................................................................................................... )

$. 'asa şi gospodǎria

ţǎrǎneascǎ.............................................................................................. )$

$.$ ortul popular şi

o"iceiurile................................................................................................ )#

$.# !onumentele de ar*itecturǎ, "isericile şi porţile

maramureşene........................................ )4

$.& Decorul şi sim"olistica

lui................................................................................................... ))

CAPITOLUL 5: CALCULUL ŞI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR

INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A



JUDEŢULUI MARAMUREŞ, ÎN PERIOADA 21!

25....................................................................................................... 97

#.1 -umǎrului mediu zilnic de

turişti........................................................................................ 97

#.2.-umrul de

înnoptri........................................................................................................... 92

#. Durata medie a

sejurului...................................................................................................... 9$

#.$ Densitatea circulaţieituristice.............................................................................................. 9$

#.# 'oeficientul de utilizare a capacitǎţii de

cazare................................................................... 9&

CAPITOLUL ": STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A

POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL

MARAMUREŞ......................... 94

&.1 Activitǎţi de management şi mar:eting în domeniul turismului şi

agroturismului în

om0nia.................................................................................................... 94

&.2 !odalitţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural în judeţul

!aramureş.................17

&. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

!aramureşului .........................................179

&.$ ropuneri privind noi trasee turistice în

judeţ.......................................................................112



CONCLUZII

ANE#E

$I$LIOGRAFIE

;-%<D8'

Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere, pentru recreere. Aceastǎ

noţiune a fost etinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care

cineva trǎieşte sau munceşte, de la cǎlǎtorii de o zi p0nǎ la vacanţe în strǎinǎtate.

%urismul se numarǎ printre cele c0teva fenomene ce s(au impus în epoca contemporanǎ,

dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor == şi ==+.

%ermenul de turism are un conţinut c0t se poate de comple, specialiştii

atri"uindu(i sensuri diferite. lec0nd de la originea sa >de la cuvintele latineşti turnare ?

a se întoarce şi turnus ? mişcare circularǎ@, termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie >deplasare

circularǎ a oamenilor@ cu întoarcere în punctul de plecare >de rezidenţǎ@, acesta

regǎsindu(se >cu acelaşi sens@ în majoritatea lim"ilor de largǎ circulaţie >în francezǎ ?

tourisme, în englezǎ ? tourism, în italianǎ ? tourismo, în germanǎ ? tourismus, în rusǎ –

turizm etc.@

/n prezent, activitatea turistic se înscrie între fenomenele ce s(au impus în mod

deose"it pe plan mondial, dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele

tendinţe ale secolului nostru şi, în special, a celei de(a doua jumtţi a acestuia, c0nd se

poate vor"i cu adevrat de o eplozie turisticB1C1. 'a mijloc de utilizare în mod

plcut şi în condiţii de confort a timpului li"er, turismul a devenit în zilele noastre o

activitate social(cultural şi economic de mare importanţ, fiind un element esenţial

care contri"uie la ec*ili"rarea "alanţei de plţi a unei ţri.

%urismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre

altele de condiţiile meteo, dar mai ales de starea mediului înconjurtor. Astfel întreg

materialul turistic, materie prim a Eindustriei călătoriei şi ospitalităţiiB, este parte

1C1 Neguţ Silviu, Sui!u "#g$% & Geografie economicǎ mondialǎ, Ei!ur$ S'lvi, "u(ure)!i, *++, . /+



integrant a mediului înconjurtor, şi drept urmare, depinde în mod direct şi o"iectiv de

calitatea şi ospitalitatea zonelor turistice.

Aşadar, prin turism se înţelege, în primul r0nd, ansam"lul de activitţi prin care

omul îşi petrece timpul li"er cltorind în alt localitate sau ţar pentru a vizita oameni

şi locuri, monumente şi muzee, pentru a(şi îm"ogţi cunoştinţele generale, pentru a se

distra şi a face sport, pentru odi*n sau tratament etc., iar în al doilea r0nd industria

creat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la

un înalt nivel calitativ, şi în condiţiile protecţiei şi conservrii resurselor turistice, în

special, şi a mediului înconjurǎtor în general2C2.

om0nia dispune de un important potenţial turistic, at0t natural c0t şi cultural(

istoric. otenţialul natural este dat de marea varietate a peisajului >de la peisajul marin şi

deltaic la cel montan ? împdurit, cu pajişti întinse sau, din contr, cu creste ascuţite şi

st0nci golaşe@ şi, deasemenea de marea "ogţie a izvoarelor minerale şi termale ce o

plaseaz pe unul din primele locuri în uropa. otenţialul cultural este dat de varietatea

vestigiilor >ale culturilor neolitice, greceşti, romane, dacice@, monumentelor istorice,

ar*itectonice, de art şi de foarte "un conservare a civilizaţiei populare >folclor,

etnografie, arta popular@. %urismul rom0nesc dispune în prezent de cca. 77 777 locuri

de cazare, din care $F se afl în staţiunile "alneo(climaterice de pe litoralul !rii -egre, 1&F în staţiunile "alneare din restul ţrii, &F în staţiunile montane etc. 8nitţile

de cazare cuprind *oteluri >#&F din totalul locurilor de cazare@, vile, *anuri turistice,

moteluri, campinguri, ca"ane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare

pondere o deţin unitţile de 1(2 stele >$&F din total@, dar eist şi unitţi de ($ stele

>&F din total@. 3taţiunile mon 1717d22: tane, marine sau "alneoclimaterice, precum

şi ca"anele, motelurile şi alte forme de cazare, ofer posi"ilitţi variate de formule de

vacanţ6 alpinism, ecursii, sporturi de iarnǎ sau nautice, v0ntoare, pescuitC.

entru a(şi satisface nevoia de mişcare fizic, oamenii doresc s(şi petreac mai

mult timp li"er în mijlocul naturii, în zone cu un cadru natural c0t mai pitoresc şi c0t mai

2C2 000.0i1iei$.#rg

C -eguţ 3ilviu, 3uditu 5ogdan, op. cit., p. 27$



puţin poluate. Aceste zone se gsesc cu precdere în spaţiul rural, agroturismul

afirm0ndu(se ca o soluţie de evadare a orşenilor din mediul ur"an deose"it de stresant.

De la "isericile din lemn din !aramureş, mnstirile din !oldova, artizanatul şi

*orele satelor şi p0n la ospitalitatea specific rom0nilor, toate acestea sunt valori

universale şi argumente pentru atracţia turiştilor.

Din 1997, în om0nia a început s se dezvolte %&'()*&+ '&'+ -.'/%&'()*&+0

-ucleul l(a constituit zona !oeciu ? 5ran. Apoi, încetul cu încetul fenomenul s(a

etins în toat ţara. e de o parte turiştii au început s prefere liniştea şi aerul nepoluat

din mediul rural în locul *otelurilor. e de alt parte, ţranii sunt din ce în ce mai

interesaţi de aceast nouă îndeletnicire ? turismul rural. %urismul rural ofer turiştilor

strini posi"ilitatea de a cunoaşte direct tradiţiile poporului rom0n, ospitalitatea acestuia

şi "uctria autentic din fiecare zon. Grumuseţea cadrului natural şi monumentele

istorice de valoare naţional şi internaţional, creeaz premisele o"ţinerii unui important

aport economic din sfera turismului rural.

Dezvoltarea şi promovarea turismului rural rom0nesc este realizat de Asociaţia

-aţional pentru %urism ural, cologic şi 'ultural >A-%'@, organizaţie non(

guvernamental înfiinţat în 199$, mem"r a Gederaţiei uropene de %urism ural ?8<H+%3. A-%' are 1 de filiale judeţene, un numr de 2#77 de mem"rii şi

pensiuni turistice şi agroturistice în 447 de sate rom0neşti$C$.

S%&+ '/*) ? prin specificul etnocultural şi etnografic, prin originalitate şi

"ogţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent ( reprezint un produs turistic inedit

pentru piaţa naţional, dar mai ales pentru cea mondial. e de alt parte, satul turistic

rom0nesc poate contri"ui la descoperirea ţrii noastre, ca posi"il destinaţie turistic,

cre0nd interesul faţ de om0nia ca loc ce ofer o gam larg de eperienţe, de vacanţede calitate şi c*iar oportunitţi de afaceri.

Dac în ţri ca Granţa, Hermania sau Austria, turismul rural are deja o vec*ime

de c0teva decenii, în om0nia, aceast formul de vacanţ cu sejur în gospodriile

$C$ 000.2#%uriue.m2i%$%ţe.r#



ţranilor se practic de puţin timp într(un cadru organizat.

< terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi dec0t "eneficǎ pentru sntate

şi c*iar pentru prosperitatea afacerilor.

%urismul rural se desfaşoarǎ în ariile etraur"ane, utilizeaz pensiunile şi

fermele agroturistice pentru cazare şi servirea mesei, "eneficiaz de un mediu nepoluat

şi de atracţiile turistice naturale sau create de om. 'a form de loisirB el se practicǎ

pentru odi*n şi recreere, cur de aer, sporturi, instrucţie şi educaţie, tratament "alnear

etc.

Date fiind varietatea şi valoarea peisagistic a cadrului natural, diversitatea şi

dispersia în teritoriu şi cu precdere în spaţiul rural a patrimoniului cultural(istoric,aceast form de turism cuprinde peste &7F din teritoriul ţrii, conduc0nd la

deconcentrarea marilor aglomerri turistice şi la evitarea degradrii mediului

înconjurtor şi a resurselor turistice. De aceea, contri"uie la introducerea în circuitul

turistic intern şi internaţional a unor variate condiţii naturale şi la valorificarea

tezaurului de cultur tradiţional sau contemporan, a întregului potenţial cultural(istoric

din spaţiul rural.

e de alt parte, ofer populaţiei cu venituri reduse posi"ilitatea de odi*n şi

reconfortare, de petrecere a timpului li"er în vacanţ sau în Iee:(end, în peisajul

pitoresc al mediului rural, de la munte p0n la litoralul !rii -egre sau în mirifica Delt

a Dunǎrii.

%urismul rural se practic în om0nia din anii J27(J7, dar a"ia între 194(194$

s(a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a de sate turisticeB din toate

zonele etnografice şi omologarea gospodriilor ţrneşti, îns, acţiunea a fost stopatdin raţiuni politice. 8lterior, au fost omologate 1 sate, dar au funcţionat numai dou6

Kereşti >Argeş@ şi 3i"iel >3i"iu@.#C#

#C# "r$% Fl#ri%$, M$ri% Di%u, 3im#% T$m$r$ & Turismul rural. Modelul european, Ei!ur$ E(#%#mi(4, "u(ure)!i,//5, . 6+



Dup 1997, s(au iniţiat acţiuni de promovare a turismului rural, la nivel

organizatoric, legislativ, formativ, de cercetare şi cooperare internaţional. Astfel, s(a

înfiinţat 'omisia Lonei !ontane, care avea şi sarcini de organizare şi promovare a

turismului în mediul rural, apoi au aprut agenţi economici specializaţi. Apoi,

constituirea A-%', a dat un nou impuls acestei forme de turism.

om0nia are mari posi"ilitaţi de dezvoltare a turismului rural, practicarea

acestuia fiind nu numai posi"il, dar şi necesar în etapa actual. Meniturile "neşti

realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizaţie a satului rom0nesc, iar locuitorii

si, prin ospitalitatea deose"it, ar putea sc*im"a radical imaginea om0niei în lume.

8na din zonele cu un "ogat potenţial turistic rural o reprezintǎ !aramureşul,

adevǎrat tezaur etnografic al României, oglindit în ar*itectura popularǎ originalǎ,

datinile autentice, coloritul portului popular şi frumuseţea graiului locuitorilor sǎi.

Nudeţul !aramureş pǎstreazǎ nesecate comori de frumuseţe, într(un univers cu totul

aparte6

peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale, pajişti alpine întinse, ape

nǎvalnice, pǎduri compacte cu o faunǎ ce i(a adus faimǎ printre v0nǎtori&C&.

!aramureşul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice "ine conturate care,

în structurǎ, se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ spiritualitate rom0neascǎB, conţin0nd însǎ

şi multe elemente de originalitate, de identitate zonalǎ foarte precise. /ndeose"i în

preajma sǎr"ǎtorilor, în Ajunul 'rǎciunului sau de 5o"oteazǎ, în !aramureşul istoric,

pe locurile de leagǎn ale neamului rom0nesc, "asmele devin relitate, ţǎranii devin

*aiduci sau cavaleri şi poveştile auzite la gura so"ei devin reale. Aici, ca şi în tot nordul

ţǎrii, respectiv 5ucovina şi <aş, costumele tradiţionale, datinile şi ritualurile sǎr"ǎtorilor

se aflǎ la mare preţ, multe dintre acestea rǎm0n0nd nesc*im"ate de sute de ani.

/ntr(un cadru natural de o frumuseţe copleşitoare, aceastǎ no"leţe a tradiţiei care

iz"ucneşte cu "ucurie la fiecare sǎr"ǎtoare este ca un ritual strǎvec*i, fiecare gest,

fiecare înt0mplare av0ndu(şi rostul ei. %oate acestea, alǎturi de ar*itectura tradiţionalǎ,

&C& 777 Revis!$ V$($%ţe )i (4l4!#rii, %r. 689%#iem:rie *++*, . ;



au fost create de(a lungul sutelor de ani, poate c*iar a mileniilor, şi constituie azi o

emanaţie unicǎ de frumuseţe care dezvaluie spiritul oamenilor de aici şi al rom0nilor de

pretutindeni4C4. 'opleşit de frumuseţea şi valoarea acestor meleaguri, marele scriitor

rom0n Heo 5ogza spunea despre !aramureş6 „Prin potenţialul sǎu monumental şi

folcloric, aramureşul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce !giptul reprezintǎ în

istoria lumii"#

/n acest contet, lucrarea îşi propune s evidenţieze patrimoniul turistic fǎrǎ

perec*e al judeţului !aramureş, sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi

practicate în acest judeţ, cu accent pe cele specifice zonelor rurale, s studieze stadiul

actual de valorificare a potenţialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce

caracterizeaz circulaţia turistic, şi s propun c0teva strategii de promovare a acestuiareal la nivel naţional.

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL,

TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL

Deşi este considerat de cei mai mulţi dintre specialişti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, prin care se valorific potenţialul turistic al unui spaţiu,

turismul s(a cristalizat la sf0rşitul sec. =+= şi, ca atare, primele încercri de definire şi

caracterizare a acestuia dateaz din acea perioad.

/n prima jumǎtate a sec. al =+=(lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu

cǎlǎtoria. 'ǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin insepara"ile de noţiunea de turism

odatǎ cu înmulţirea staţiunilor termale şi "alneare.

11 D6((7(( &8&+

rin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la

interferenţa

4C4 777 Revis!$ V$($%ţe )i (4l4!#rii, %r. *89i$%u$rie *++*, . *+



altor ramuri, ceea ce determinǎ o serie de dificultǎţi în definirea lui. ornind de la

premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei producţii de "unuri sau

servicii care sunt consumate într(un mod specific, turismul are ca o"iect „o producţie si

un consum de $unuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turiştilor, a

nonrezidenţilor#"

< primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social şi economic aparţine

lui . HuO Greuler şi dateazǎ din 1))7. otrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al

timpurilor moderne, $azat pe creşterea necesitǎţii de refacere a sǎnǎtǎţii şi sc%im$are

a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate faţǎ de frumuseţile naturii"""

rezultat al dezvoltǎrii comerţului, industriei şi perfecţionǎrii mi&loacelor de transport#"

< definiţie mai epresivǎ este formulatǎ în 19), de Keville(-izerolle, potrivit

cǎruia „turismul este ansam$lul activitǎţilor nonlucrative ale omului, în afara ariei de

reşedinţǎ#' [8] "

!ai t0rziu, in anul 194#, Paspar defineşte turismul ca ansam$lul raporturilor şi

fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria şi se&urul persoanelor, pentru care locul se&urului

nu este nici rezidenţa principalǎ şi dura$ilǎ, nici locul o$işnuit de muncǎ"

/n anul 19), Qeful 'onsiliului 3uperior al %urismului Grancez, !ic*aud, aratǎ

ca turismul grupeazǎ ansam$lul activ de producţie şi consum, generate de deplasǎrile

de o noapte sau mai multe, de la domiciliul o$işnuit, motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea,

afacerile, sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ, sportivǎ sau

religioasǎ"( [9]

/n 1991 <rganizaţia !ondial a %urismului ><.!.%.@, organism major care

creaz cadrul general de desfşurare a activitţii turistice în lume, a adoptat un set de

)C) C<%e$ Meli%$, Ereli Ge#rge, Pe!e%$!u D$%iel, 3im#% T$m$r$ & Potenţialul turistic al României şi

amenajarea turisticǎ a spaţiului , Ei!ur$ U%iversi!$r4, "u(ure)!i, *++6, . 6

9C9 C<%e$ Meli%$, Ereli Ge#rge, Pe!e%$!u D$%iel, 3im#% T$m$r$, #. (i!., . =



rezoluţii şi recomandri cu privire la conceptele utilizate în turism, printre care şi

definiţii ale turismului, cltorului şi turistului17C176

C9+9%/'&+ este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplasează între

două sau mai multe locaţii în orice scop"

T&'()*&+ reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către şi rămân în

locurile aflate în afara mediului lor o$işnuit pe o perioadă de timp de cel mult un an

pentru rela)are, afaceri sau alte scopuri"

V(8(%%/'&+ reprezintă orice persoană care călătoreşte într-un loc, altul decât

cel o$işnuit, pentru mai puţin de *+ luni consecutive şi al cărei scop principal nu este

acela de prestare a unei activităţi lucrative la locul vizitat"

T&'()%&+ este vizitatorul care rămâne cel puţin o noapte în mi&loacele de cazare

colective sau private la locul vizitat"

E&')(/()%&+ este vizitatorul care nu-şi petrece noaptea în mi&loace de cazare

colective sau private la locul vizitat .

Dupǎ definitivarea relativǎ a noţiunilor de turism şi consemnarea lor în literaturade specialitate, se evidenţiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic, care îşi lǎrgeşte

continuu sfera de activitate. -oţiunea de turism tre"uie adaptatǎ permanent sc*im"ǎrilor

din viaţa economicǎ şi socialǎ, confruntatǎ şi corelatǎ cu activitatea practicǎ, cu celelalte

domenii ale economiei.

%urismul rural şi agroturismul sunt noţiuni ce pentru mulţi înseamnǎ acelaşi

lucru, însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel6 %&'()*&+ '&'+ este

un concept care acoperă activitatea turisticǎ desfăşurată şi condusă de populaţialocală şi $azată pe potenţialul natural şi antropic local, în timp ce .'/%&'()*&+ este o

formă particulară a turismului rural, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă

cazare, pensiune, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de

17C17 "4l!4reţu A%ree$ & Turism internaţional. De la teorie la practicǎ, Ei!ur$ S'lvi, "u(ure)!i, *++=, .6



$ază suplimentare, cât şi activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de

gazdele turiştilor activităţi productive de o$ţinere şi prelucrare a produselor agricole

în gospodărie şi comercializarea acestora către turişti, sau prin reţele comerciale,

precum şi modul de petrecere a timpului li$er."** [11] Am"ele forme de turism se

încadreazǎ în noţiunea mai generalǎ de turism moaleB, cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja

ec*ili"rul natural dintr(un areal.

'omponentǎ de "azǎ a desfǎşurǎrii turismului rural, )%+ %&'()%( sunt aşezări

rurale situate într-un cadru pitoresc şi nepoluat, care prezintă urmatoarele avanta&e

tradiţii etnofolclorice nealterate şi case cu ar%itectura specifică unei zone etnografice/

gospodării ţărăneşti cu un anumit grad de confort. ce se înc%iriază turiştilor/

monumente cultural-istorice, muzee şi atracţii naturale şi culturale, ce pot fi utilizate îndezvoltarea agrementului/ dotări de infrastructură generala alimentare cu energie

electrică în întreaga localitate. apă şi canalizare/ dotări comerciale, sanitare şi de

telecomunicaţie/ accesi$ilitate uşoară la drumurile naţionale şi căile ferate/ reţea

rutieră, parţial modernizată"*+ [12]

%oate aceste concepte, noţiuni şi definiţii ela"orate de <!% sau de mari

profesori în domeniu, au drept scop sta"ilizarea turismului ca activitate şi evidenţierea

particularitǎţilor acestuia.

12 A;%<+ =( >8;%<+ ?'%(9'(( %&'()*&+&( '&'+ @ ?+

//*(, )/(+ =( /+/.(

/n timp, activitţile turistice derulate în spaţiul rural verdeB genereaz efecte

pozitive, dar şi efecte nedorite mai ales c0nd nu se respect capacitatea de încrcare

ecologic şi particularitţile ecologice ale mediului rural. A;%<+ practicǎrii

turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere6

• Din punct de vedere al turistului:

11C11 C<%e$ Meli%$, Ereli Ge#rge, Pe!e%$!u D$%iel, 3im#% T$m$r$, #. (i!., . 5-/

12C12 "r$% Fl#ri%$, M$ri% Di%u, 3im#% T$m$r$, #. (i!., . 6+



<di*na la ţarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎşeni.

3ǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile şi f0neţele, sǎ te a"aţi pe la o st0nǎ, iar seara sǎ dormi

într(o camerǎ mirosind a mere coapte ... acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în

minte atunci c0nd, copleşiţi de griji şi stresaţi de aglomeraţia strǎzii, începem sǎ visǎm

cu oc*ii desc*işi la o vacanţǎ idealǎ.

/ntr(adevǎr, turismul rural este preferat de tot mai mulţi turişti rom0ni şi strǎini

saturaţiB de modernitate, de oraşele poluate, de aglomeraţia marilor *oteluri.

efugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi şi studenţi cu posi"ilitǎţi materiale

modeste şi nepretenţioşi în privinţa condiţiilor de locuit, ci şi de oameni din om0nia şi

din strǎinǎtate cu un anume standard de viaţǎ, oameni de afaceri, intelectuali, diplomaţi,ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deose"it de important, care sǎ facǎ

legatura între ţara noastra şi restul lumii. /n afara odi*nei propriu(zise, turiştii sunt

invitaţi sǎ participe la sǎr"ǎtorile tradiţionale locale, precum6 mǎsurarea laptelui,

rǎvǎşitul oilor, parade ale portului popular, t0rguri de artizanat ori vite, vizita unor

castele medievale etc.

• Din punct de vedere socio-economic:

'rearea şi dezvoltarea turismului este consecinţa mutaţiilor social(economice din

epoca contemporanǎ. Aceastǎ ramurǎ a economiei )%(*&+8 >8;/+%' +%/'

'*&'( + //*(( naţionale cum ar fi6 industria, agricultura, construcţiile,

transporturile, comerţul. rin aceasta se poate spune cǎ turismul )%(*&+8 %(;(%7(

7(/+ '%B(+ ca6 *otelǎria, alimentaţia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea

turisticǎ este "eneficǎ şi pentru >(;')(6(' //*(( +/+ acolo unde dezvoltarea

agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ.

%urismul '8 /( +/&'( > *& în structurile turistice dar şi în sectoarele

economice adiacente >agricultura, artizanat, pescuit, comerţ@ prin dezvoltarea de

întreprinderi turistice locale sau de unitǎţi de prestǎri servicii conee. Acestea duc la

'=%' ;(%&'(+/', *+(/'> +(%% ;(7(( +/&(%/'(+/'. %otodatǎ cresc



impozitele şi taele locale permiţ0nd >8;/+%' (6')%'&%&'((, ()%+7((+/',

(?*%+/' =( )';(((+/' în folosul comunitǎţii locale ? spaţii verzi, spaţii

recreative, parcuri, dotǎri te*nico(edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, şcoli,

dispensare etc. De toate acestea profitǎ at0t populaţia localǎ c0t şi turistul.

rin turism )&% 6(7% >) =( %(;(%7( &+%&'+ ca spectacole de teatru,

muzicale, festivaluri, reuniuni, epoziţii, competiţii sportive care antreneazǎ şi populaţia

localǎ. Aceasta duce la creşterea nivelului de culturǎ şi civilizaţie al locuitorilor din zona

turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaştere al acestora, sc*im" de cunoştinţe

şi eperienţe între sat şi oraş.

Activitatea agroturisticǎ, datoritǎ compleitǎţii ei, contri"uie la dezvoltarea în

ansam"lu a zonelor rurale, iar aceastǎ dezvoltare la r0ndul ei va determina o creştere a

circulaţiei turistice. Agroturismul reprezintǎ o realǎ şansǎ pentru economia localǎ, acesta

cre0nd principalele motivaţii în %'' =( >8;/+%' &/' ((7(%(;, a unor

%(;(%7( %'>(7(/+ care au fost neglijate multǎ vreme, a unor *=%=&.&'(, '7((

'%()%( +/+ pentru satisfacerea turiştilor. %oate aceste activitǎţi dinamizeazǎ viaţa

economicǎ localǎ.

Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posi"ilitatea de a pune în valoare ofertade cazare, de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din

gospodǎrie, de a presta servicii. %urismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare

proaspete, produse de micǎ industrie, artizanatR el este amator de trasee, de recreere,

solicitǎ servicii şi stimuleazǎ inventivitatea gospodarului.1C1

Dupǎ cum se o"servǎ, agroturismul, componentǎ a turismului rural, are cele mai

mari implicaţii în ;+/'(6(' ')&')+/' %&'()%( +/+ şi în ridicarea nivelului de

viaţǎ al locuitorilor, în dezvoltarea socio(economicǎ a localitǎţii rurale şi comunitǎţii îngeneral şi nu în ultimul r0nd, @ ?'/%<' =( /)';' *>(&+&( %&'+ =(

/)%'&(%, în contetul unei activitǎţi economice pe principii ecologice >turismul incitǎ

la protejarea mediului@. De aceea, interesul comunitǎţii şi autoritǎţii locale este acela de

1C1 !i*alac*e 3t., 3toian !., +strate +on, !anole M., 5ran Glorina – 0groturism, turism rural ,ditura Ga ress, 5ucureşti, 199&, p. 29



a ela"ora o strategie de organizare şi dezvoltare dura"ilǎ şi de promovare a turismului

rural, cu precǎdere a agroturismului, la nivel local, cu concursul tuturor agenţilor

economici implicaţi în desfǎşurarea acestei activitǎţi.1$C1$

8n alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este 6%&+ *&+%(?+(%/'al acestuia. Astfel "anii primiţi de la vizitatori sunt repartizaţi în diferitele sectoare ale

economiei naţionale, pentru ac*iziţionarea de ec*ipamente moderne, ac*iziţionarea de

mǎrfuri, plata personalului, provoc0nd de fiecare datǎ noi venituri şi realiz0nd investiţii

de care vor "eneficia viitorii vizitatori

• Din punct de vedere socio-cultural:

Activitǎţile şi serviciile din domeniul turismului rural sunt într(o str0nsǎinteracţiune cre0nd astfel o serie de avantaje sociale, avantaje de care "eneficiazǎ at0t

entitatea agroturisticǎ, c0t şi mediul din care aceasta face parte. 3e activeazǎ astfel

tradiţiile social culturale, meştesugǎreşti, folclorice.

Deasemenea, turismul contri"uie la /=%(%(8' ?/?&+7(( =( &%/'(%7(+/'

+/+ 67 > ;+/' %&'()%( =( (>%(%% &+%&'+ +/+(%7((, prezenţa

turiştilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎţii mediului natural

şi a patrimoniului lor istoric şi cultural ce favorizeazǎ înţelegerea interculturalǎ şi

comunicarea li"erǎ între locuitori şi turişti.

Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru <&)%(6(' =( 6(7' ?'/%7((

8/+/' %&'+, sprijin în /)';' )(%&'(+/' '/+/.( =( ()%/'( pentru a

atrage vizitatori, şi duce + ))(B(+(8' +/&(%/'(+/' @ ?'/B+*+ > *>(& =(

?%'(*/(& &+%&'+ ()%/'(. Acestea se concretizeazǎ în6 menţinerea şi dezvoltarea

manifestǎrilor culturale tradiţionale, susţinerea muzeelor, teatrelor şi a altor ec*ipamente

de culturǎ, conservarea şi protejarea patrimoniului cultural(istoric.

• Din punct de vedere social-politic:

1$C1$ Masile Hlǎvan ? 1urism rural, agroturism, turism dura$il, ecoturism, ditura conomicǎ,5ucureşti, 277, p. 1$4



%urismul ajutǎ la creşterea fenomenului de sta"ilitate, dar şi de restr0ngere a

?'/)&+&( > *(.'' ?/?&+7(( '&'+, deci de întreţinere a acesteia la

diversificarea ocupaţionalǎ a populaţiei rurale, îndeose"i cea t0nǎrǎ, pǎstreazǎ modelele

socio(culturale eistente, a tradiţiilor populare şi a ar*itecturii locale, contri"uie la

educaţia şi instrucţia populaţiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de

cunoaştere a mediului rural din ţara noastrǎ, ajutǎ la creşterea calitǎţii vieţii populaţiei

locale, str0ngerea de relaţii prieteneşti între localnici şi turişti, '8 / (*.(

%' 6;/'B(+ R/*((, prin contactul turiştilor strǎini cu etnocultura şi

am"ianţa naturalǎ şi ospitalierǎ a satului rom0nesc.

3e pot menţiona, deasemenea, şi o serie de >8;%< sau efecte negative

generate de intensificarea turismului rural, efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale, rezervaţiilor şi parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice

datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎţi prea largi, +(?)( >'&+&( +.()+%(; =(

'.+*%'(+/' > 6&7(/' ce pot permite dezvoltarea unui turism greuB şi cu

caracter de masǎ în multe rezervaţii sau parcuri naturale din apropierea satelor,

numǎrului mare de turişti care, prin ('&+7( =( 8./*/%, pot pertur"a viaţa ruralǎ şi

viaţa florei şi faunei naturale.

Deasemenea eistenţa unui numǎr mare de trasee şi poteci, drumuri de circulaţieşi acces, vizitate în grupuri de peste 2#(7 de persoane, în areale sensi"ile, produce

?'%&'B'( + (+(B'&+&( /+/.(. racticarea, pe arealele eistente, a sporturilor de

varǎ şi iarnǎ, şi o prea mare diversificare a activitǎţilor sportive pot conduce la

distrugerea solurilor, florei, faunei etc. %urismul rural intensiv practicat într(o anumitǎ

zonǎ poate aduce )(*B'( @ */>&+ > ;(7 + +/+((+/' şi poate favoriza

?/+&'.1#C1#

Dupǎ cum se poate o"serva , toate aceste activitǎţi turistice au impact at0t asupra

mediului înconjurǎtor c0t şi asupra mediului economic şi a celui social.

13 M/%(;7((+ )%& + B8 ?'%('(( .'/%&'()*&+&(

1#C1# C<%e$ Meli%$, Ereli Ge#rge, Pe!e%$!u D$%iel, 3im#% T$m$r$, #. (i!., . *>*



ornind de la caracteristicile mediului citadin, alǎturate convenţiilor sociale

specifice, poate fi depistatǎ o serie de necesitǎţi pe care orǎşeanul le emite din ce în ce

mai constant şi tinde sǎ le transforme în acţiuni1&C1&6

• Reîntoarcerea la naturǎ, m#!iv$ţie v$l$:il4 e%!ru !#$!e ($!eg#riile e v$rs!4, se?, r#2esie, s!$!u! s#(i$l.

Es!e re@ul!$!ul %e(esi!4ţii e rel$?$re, s4%4!$!e, (#%2#r! 2i@i( )i siri!u$l

• Cunoaşterea şi adeiunea temporarǎ la grupurile de apartenenţǎ specificǎ onelor rurale , i%!re ($re #!

2i $mi%!i!eB 2$mili$ e !i $!ri$r$l, (#mu%i!$!e$ l#($!iv4, gruul e mu%(4, gruul 2#l(l#ri( e!(.

• Cunoaşterea! înţelegerea şi creati"itatea su%!, e $seme%e$, m#!iv$ţii ($re se #! re$li@$ (u su((es %

$m:i$%ţ$ s$!ului !uris!i(. C#%!$(!ul %emil#(i! (u iese $le

• !e@$urului is!#riei %$ţi#%$le, $le 2#l(l#rului, #(u$ţiil#r !r$iţi#%$le )i #:i(eiuril#r #ul$re, !r$%s2#rm4

v$($%ţele rus!i(e %!r-u% veri!$:il r#(es e $simil$re $ u%#r %#i )i %umer#$se (u%#)!i%ţe

• Moti"aţiile estetice (e e(urg i% %ev#i$ e 2rum#s, #ri%e, $rm#%ie, %$!ur$leţe, e!ermi%4 m$#ri!$!e$

!uri)!il#r, ($re vi@i!e$@4 s$!ele rese(!ive, s4 se (#%siere rivilegi$ţi e%!ru #si:ili!$!e$ e $ (u%#$)!el#(uri $!<! e 2rum#$se )i e i!#re)!i

• Curioitatea (e e(urge i% i%2#rm$ţii $sur$ #si!$li!4ţii #ul$re, #:i(eiuril#r g$s!r#%#mi(e,

$r!i@$%$!ului )i ri!u$luril#r s4!e)!i, e!ermi%4 #ri%ţ$ mul!#r !uri)!i e $ (u%#$)!e l$ 2$ţ$ l#(ului !#$!e

$(es!e$

• #di$na! cura de aer şi fructe! consumul de alimente proaspete e ($re #res( s4 :e%e2i(ie@e (ei ($re )i

%gries( s4%4!$!e$ % v$($%ţ4

• %portul! "ânǎtoarea! pescuitul sporti"! ascensiunile şi drumeţiile su%! m#!iv$ţii ($re ($4!4 # %#!4

$u!e%!i(4, l4s<% l#( su2i(ie%! i%iţi$!ivei, im$gi%$ţiei )i %(li%$ţiil#r i%iviu$le.

%eritoriul om0niei prezintǎ o mare "ogǎţie de valori cultural(istorice şi naturale,care rǎspund unor variate motivaţii ale cǎlǎtoriilor turistice, între care comorile de artǎ

popularǎ, etnografie şi folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru.

14 T(?/+/.( )%+/' %&'()%(

Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii şi funcţionǎrii satului

turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu

particularitǎţi proprii şi activitǎţi specifice, ce nu tre"uie dec0t sǎ fie identificate şivalorificate c0t mai eficient posi"il, din punct de vedere turistic.

1&C1& C<%e$ Meli%$, Ereli Ge#rge, Pe!e%$!u D$%iel, 3im#% T$m$r$, #. (i!., . *58



De asemenea, sta"ilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selecţionare

a turiştilor, aceştia grup0ndu(se de la sine într(un sat sau altul, în funcţie de principalele

lor motivaţii şi opţiuni turistice.

Aşezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente, şi s(au dezvoltat, pe cele mai

variate forme de relief, de pe litoralul !ǎrii -egre şi Delta Dunǎrii, p0nǎ în zona

montanǎ, fiind grupate pe "aza specificului în c0teva tipuri majore14C146

• Satele peisagistice şi climaterice se ($r$(!eri@e$@4 ri% re@e%ţ$ u%ui ($ru %$!ur$l $!r$(!iv, (u

eleme%!e e #!e%ţi$l !uris!i( %umer#$se )i v$ri$!e, ($re 2$v#ri@e$@4 e!re(ere$ !imului li:er. A)e@4rile

!uris!i(e e $(es! !i, si!u$!e % @#%e e e$l )i e mu%!e, (u ($sele r$s<%i!e l$ # #$re($re is!$%ţ4

u%ele 2$ţ4 e $l!ele, $r )i % @#%$ li!#r$l4 & su%! $e(v$!e !urismului e seur, #2eri%

#si:ili!4ţi e lim:$re % $er li:er, :4i e $er, eli#!er$ie, rumeţieB Tism$%$ G#r, "r4e! Arge),

"#!i@$ M$r$mure), V$m$ Ve(e C#%s!$%ţ$.

• Satele balneare susţi% !urismul :$l%e$r e im#r!$%ţ4 l#($l4 )i m$i r$r regi#%$l4, :$@<%u-se e # serie

e Hresurse !uris!i(e e?l#$!$!e )i v$l#ri2i($!eB $e mi%er$le ($r:#g$@#$se, m#2e!e, i@v#$re s$u l$(uri

s4r$!e, %4m#lB i@i% C#v$s%$, C#)!iui M$r$mure), S4(elu G#r.

• Satele turistice pentru practicarea sporturilor su%! se(i2i(e @#%el#r m#%!$%e (u s!r$! e @4$4

ersis!e%!, (#%iţii e $%!4 e#se:i!e (e 2$v#ri@e$@4 r$(!i($re$ s#r!uril#r e i$r%4 Fu%$!$, G4ri%$

& Ju. C$r$), $r )i @#%el#r #$se, (u #gli%@i e $4, ($re susţi% s#r!urile %$u!i(e Murigi#l e!(.

• Satele turistice pastorale V$iee%i, Prisl#, Ji%$. K% $(e$s!4 gru4 #! 2i i%(luse s$!ele e mu%!e %

($re re#(u$re$ e :$@4 $ l#($l%i(il#r es!e (re)!ere$ #il#r )i vi!el#r, )i ($re #! s4 $!r$g4 !uri)!i, ri%

me%iuri :$@$!e e r#use l$(!$!e.

• Satele pescǎreşti şi de interes vânǎtoresc #2er4 )i #rg$%i@e$@4 i2eri!e 2#rme e $greme%! se(i$le

e%!ru !uri)!i & v<%4!#$re, e(ui!, s$2$ri & $sigur<% % $(el$)i !im, #si:ili!4ţi e ($@$re, servi(ii

(uli%$r-g$s!r#%#mi(e es(4re)!i s$u v<%4!#re)!iB S2<%!u Ge#rge Del!4, Ci#(<%e)!i Su(e$v$,

Gurgiu Mure).

• Satele turistice de creaţie artisticǎ şi artizanalǎ Tism$%$, M$rgi%$, C#ru%, S4<%ţ$ $!r$g !uri)!ii

i%!eres$ţi e (re$ţi$ $r!is!i(4 )i $r!i@$%$l4, ri% #si:ili!$!e$ $(i@iţi#%4rii u%#r $s!2el e (re$ţii ire(! e

l$ surs4, e l$ r#u($!#rul %su)i, re(um )i #si:ili!$!e$ e $ $sis!$ l$ m#ul e (#%2e(ţi#%$re $l

$(es!#r$.

• Satele turistice etnofolclorice grue$@4 $)e@4rile rur$le ($re eţi% u% 2#% e!%#gr$2i(, e v$l#$re

i%es!im$:il4, rere@e%!$! ri% mu@ee e!%#gr$2i(e, $ri!e(!ur4 #ul$r4 e e?(eţie, #r! !r$iţi#%$l )i

2#l(l#rB Cur!i)#$r$ G#r, R4)i%$ri Si:iu, V$m$ Su(e$v$ e!(. A(es!e s$!e #! #2eri !uri)!il#r servi(ii e

($@$re )i m$s4 % (#%iţii $u!e%!i(e m#:ilier, e(#r )i le%erie % s!il #ul$r, me%iuri !r$iţi#%$le servi!e

% vesel4 )i (u !$(<muri se(i2i(e, 2$r2urii )i s!r4(i%i e (er$mi(4, li%guri e lem% e!(..

14C14 C<%e$ Meli%$, "r$% Fl#ri%$ & %paţiul geografic românesc , Ei!ur$ E(#%#mi(4, "u(ure)!i, *++, . */



( spaţii cu destinaţie specialǎ pentru turişti, construite de cǎtre grupuri de

locuitori sau asociaţia turisticǎ sǎteascǎ.

%oate aceste spaţii de cazare >mai puţin cele secundare@ vor fi mo"ilate ca sǎ

corespundǎ normelor de clasificare ela"orate de !inisterul %urismului, care le va

omologa, iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Alimentaţia publicǎ . /n satele turistice, servirea mesei pentru turişti se poate realiza în

mai multe modalitǎţi6

( pensiune completǎ la gospodarul(gazdǎR

( demipensiuneR

( mic dejun inclus în tariful de înc*iriere a camerei >casei@R

( pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare

de turişti, care locuiesc în gospodǎrii diferiteR

( pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentaţie pu"licǎ din

localitate >restaurant, pensiune@R

( pregǎtirea mesei de catre turişti cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu

utilajele acestuia.

%oate spaţiile de alimentaţie pu"licǎ vor fi omologate conform normelor

!inisterului %urismului, iar tarifele vor fi sta"ilite şi aplicate în "aza normelor în

vigoare. <mologǎrile şi clasificǎrile pentru structurile de cazare >pensiuni şi

ferme

agroturistice@ se fac de cǎtre 'omisia %e*nicǎ de Merificare formatǎ din specialişti ai

!inisterului %urismului şi Asociaţia -aţionalǎ de %urism ural cologic şi 'ultural

>A-%'@ şi au la "azǎ Scriteriile minime privind clasificarea pe stele >margarete@ a

pensiunilor şi fermelor agroturisticeS sta"ilite prin lege.



Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la

( accesul în camerele de dormit şi la grupurile sanitare sǎ fie direct, fǎrǎ a se trece prin

alte camereR

( racord o"ligatoriu la reţeaua pu"licǎ de canalizare şi eistenţa apei curente

menajereR

( racord o"ligatoriu la reţeaua electricǎ pu"licǎ.

reţurile şi tarifele practicate sunt diferenţiate în funcţie de clasificarea gospodǎriilor,

zona în care se aflǎ acestea, perioada de sejur >sezon sau etrasezon@.

Criteriile de clasificare a gospodǎriilor ţǎrǎneşti din zona montanǎ

A C+) > /6/'% .'/%&'()%( */% )?7(( > 8':

C+) I ( camerǎ cu 1(2 paturi, 17(1& mp, grup sanitar propriu fiecǎrei camere, cu T',

lavoar, duş, >cadǎ@, cu apǎ rece şi apǎ caldǎ.

C+) II ( camerǎ cu 1(2 paturi, 17(1& mp, cu posi"ilitǎţi de încǎlzire asigurate şi grup

sanitar comun cu alţi turişti, cu T', lavoar, duş, cu apǎ rece şi apǎ caldǎ.

C+) III ( camerǎ cu 1( paturi, 17(27 mp, cu posi"ilitǎţi de încǎlzire asigurate şi

grup sanitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul, cu T', lavoar, duş, cu apǎ rece,

eventual şi apǎ caldǎ.

C+) IV ( camerǎ cu 1( paturi, 17(27 mp, latrinǎ separatǎ de locuinţǎ, comunǎ cu

proprietarul şi o încǎpere pentru spǎlat, cu lavoar, cu apǎ rece, comunǎ cu alţi turişti.

$ C+) > /6/'% .'/%&'()%( */% ! )?7(( ?%'& ?'?'' =( )';('

*)+/':

C+) I ( camerǎ de servit masa şi de recreere, dotatǎ cu un loc pentru prepararea *ranei,

în folosinţa eclusivǎ a turiştilor.



C+) II ( camerǎ de servit masa şi de recreere, în folosinţa turiştilor cu propietarul, cu

acces la "ucǎtǎria propietarului.

C+) III ( fǎrǎ camerǎ de servit masa şi de recreere, dar cu acces la "ucǎtǎria

proprietarului.

Criteriile minime pri!ind clasificarea pensiunilor turistice şi a caselor de oaspeţi

"A#$%A 1&

1 ensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, av0nd o capacitate de cazare de

la la 17 camere, totaliz0nd maimum 7 de locuri în mediul rural, şi zona periur"an

şi

p0n la 27 de camere în mediul ur"an, funcţion0nd în locuinţele cetţenilor sau în cldiri

independente, care asigur în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servirea

mesei.

2 'asele de oaspeţi sunt structuri de primire turistice, av0nd o capacitate de cazare de la

la 17 camere, totaliz0nd maimum 7 de locuri în mediul rural, şi zona periur"an şi

p0n la 27 de camere în mediul ur"an, funcţion0nd în cldiri independente ,

caracterizate prin eistenţa unor spaţii de cazare şi condiţii de pregtire a mesei.

3 Amplasarea pensiunilor turistice rurale şi a caselor de oaspeţi tre"uie realizat în

locuri

ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sntatea sau

viaţa turiştilor.

4 Dotrile din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în

eclusivitate la dispoziţie acestora. /n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale



ale locatorului >articole de îm"rcminte şi înclţminte, "i"elouri sau alte o"iecte care

ar

putea st0njeni turiştii@.

5. 3paţiile pentru prepararea şi servirea mesei tre"uie s fie destinate în eclusivitate

turiştilor.

" ensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor

respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind ec*iparea sanitar şi

dimensiunea parcelelor 1)C1).

Aceste criterii sunt o"ligatorii pentru desfǎşurarea activitǎţii de cazare în pensiuni.

'azarea turisticǎ în mediul rural cuprinde %/% 6/'*+ > ?'(*(', de la ferme

la *oteluri rurale sau camere de oaspeţi, gestionate direct şi personal de proprietari

persoane fizice, asociaţii sau comunitǎţi locale. Aceste spaţii de cazare tre"uie sǎ fie

clasificate şi înregistrate la egistrul de 'omerţ Nudeţean sau <rǎşenesc în funcţie de

situaţie19C19.

Agroturismul, ca formǎ a turismului rural, utilizeazǎ ca spaţii de cazare şi de

servire a mesei, fermele şi pensiunile turistice rurale.

P'((?++ )%'&%&'( > ?'(*(' care se înt0lnesc în zonele rurale din

om0nia sunt urmǎtoarele6

• Satul de vacanţǎ es!e u% (e%!ru !uris!i( (#mus i% vile s$u :u%g$l#uri es!i%$!e ($@4rii i%iviu$le s$u

2$mili$le )i gru$!e % urul u%#r s$ţii (#mu%e e%!ru m$s4, is!r$(ţii )i s#r!. Preţurile e seur (uri%

$!<! e%siu%e$ (<! )i is!r$(ţiile #2eri!e. Primele s$!e e v$($%ţ4 $u 2#s! (re$!e % $%ul /=5 e (4!re

T#uri%g Clu: e Fr$%(e )i $u i%!r$! % (ir(ui!ul !uris!i( %(e<% (u $%ul /;8.

1)C1) III.mturism.ro

19C19 C#(e$% P., Vl4s(e$%u G., Neg#es(u ". & Geografia generalǎ a turismului , Ei!ur$ Me!e#r Press,"u(ure)!i, *++6, .*5>

http://www.mturism.ro/





• Popasul turistic es!e u% !i e #!el es!i%$! % se(i$l !uri)!il#r % !re(ere )i $me%$$! e-$ lu%gul u%ui

m$re !r$seu !uris!i( s$u % $r#iere$ lui $re m$i uţi% e + ($mere )i u% res!$ur$%! (u se(i2i(

g$s!r#%#mi( regi#%$l.

• otelul! L$ #rigi%e !erme%ul esem%$ u% $%s$m:lu e $$r!$me%!e gru$!e % :u%g$l#uri, i@#l$!e u%ele

e $l!ele s$u $2l$!e % $(el$)i (#r e (l4ire, (#muse i%!r-# ($mer4 (u :$ie )i u% $ml$s$me%!

e%!ru m$)i%4. Si!u$!e e-$ lu%gul (4il#r ru!iere, m#!elurile ermi! $u!#m#:ili)!il#r s4 $i:4 %

erm$%e%ţ4 m$)i%$ l$ is#@iţie. M#!elurile i2er4 e #!eluri ri% $(ee$ (4, % ri%(iiu, %u $u ers#%$l

l$ is#@iţi$ (lie%!ului - $u!#servire & $(es!$ %(iri<% $$r!$me%!ul s$u ($mer$ $ ($rui (eie i es!e

$!$ l$ re(eţie imei$! (e $ s#si! )i $ l4!i! sum$ (eru!4. C#%(eţi$ esre m#!eluri $ ev#lu$! r$i, %

re@e%! 2ii% e2i%i! $s!2elB (#%s!ru(ţie (u 2u%(ţie #!elier4 & ($@$re, m$s4 & e ($$(i!$!e mi(4 s$u

mil#(ie, $ml$s$!4 % ge%er$l i% $2$r$ l#($li!4ţil#r )i % imei$!$ $r#iere $ reţelei ru!iere )i $ #!4ril#r

$(es!ei$ )i es!i%$!4 s4 #2ere servi(iile %e(es$re, l$ i2eri!e gr$e e (#%2#r!, %e#se:i e%!ru !uris!ul

$u!#m#:ilis!.

• "otelul rustic pavilionar es!e u% !i e #!el !uris!i(, si!u$! % meiul rur$l, gru<% # serie e

$vili#$%e rus!i(e.

• #ampingul es!e 2#rm$ e !urism ($re resuu%e ($@$re$ % (#r!uri s$u rul#!e, u!ili@<%, e%!ru u% seur

m$i mul! s$u m$i uţi% relu%gi!, u% e(i$me%! $e(v$!. De@v#l!$re$ (res(<%4 $ $(es!ei 2#rme e

!urism $ imus i%!r#u(ere$ u%#r regleme%!4ri rivi% $me%$$re$ !ere%uril#r )i (#m$r!ime%!ul

!uri)!il#r.

• Pensiunile turistice su%! s!ru(!uri e rimire !uris!i(e $v<% ($$(i!$!e e ($@$re e <%4 l$ +

($mere, !#!$li@<% m$?im 6+ e l#(uri % meiul rur$l, )i <%4 l$ *+ e ($mere % meiul ur:$%,

2u%(ţi#%<% % l#(ui%ţele (e!4ţe%il#r s$u % (l4iri i%ee%e%!e, ($re $sigur4 % s$ţii se(i$l

$me%$$!e ($@$re$ !uri)!il#r % (#%iţii e reg4!ire )i servire $ mesei.

• $erma agroturisticǎ es!e # s!ru(!ur4 e rimire e%!ru g4@uire )i servire $ mesei, (u ($$(i!$!e

(uri%s4 %!re 6 )i *+ e ($mere, 2u%(ţi#%<% % ($rul g#s#4riil#r ţ4r4%e)!i ($re $sigur4 $lime%!$ţi$

!uri)!il#r (u r#use r#$se!e i% surse r#rii )i l#($le.

Activitatea de turism în cadrul pensiunilor şi fermelor agroturistice cuprinde

servicii de cazare şi masǎ, de agrement precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe

perioada sejurului.

CAPITOLUL 2

CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ

/n nord(vestul patriei noastre în cadrul !unţilor 'arpaţii <rientali se desc*ide o

depresiune de mare frumuseţe, cunoscut su" denumirea de Uara !aramureşului.

3trǎvec*e vatrǎ rom0neascǎ, cu o naturǎ înc0ntǎtoare, de o rarǎ frumuseţe, judeţul

!aramureş este situat în nordul om0niei şi are ca vecini 8craina, judeţele 3uceava,



5istriţa(-ǎsǎud, 'luj, 3ǎlaj şi 3atu !are. De o frumuseţe aparte sunt depresiunile

!aramureşului, Kǎpuşului şi 5ǎii !ari, cu dealuri, terase şi lunci, care au favorizat, prin

"ogǎţiile naturale şi geo(climatice, prezenţa şi permanenţa omului din cele mai vec*i

timpuri în aceastǎ zonǎ. !aramureşul este o oazǎ de viaţǎ ar*aicǎ plinǎ de farmec, în

mijlocul unei civilizaţii egalizatoare. ste cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic

în aer li"er din uropa şi valorile pe care le deţine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista

8-3'< a valorilor culturale ale umanitǎţii. rin valorile şi frumuseţile sale spirituale,

morale şi peisagistice, judeţul !aramureş constituie un punct de atracţie pentru mii de

turişti din ţarǎ şi strǎinǎtate27C27.

21 M'*&'=&+ @%' /& =( ;(

rin poziţia sa geograficǎ specificǎ, în etremitatea de nord(vest a om0niei,

!aramureşul a avut o istorie mai agitatǎ dec0t alte zone aflate înspre interiorul

%ransilvaniei, provincie de care eşti legat în mod natural prin unitatea de lim"ǎ şi

culturǎ

a populaţiei sale, în majoritate rom0neascǎ. Ka acest destin aparte a contri"uit şi poziţia

sa strategicǎ de primǎ importanţǎ. De aceea, în decursul timpului apartenenţa

!aramureşului la un stat sau altul a suferit dese sc*im"ǎri.

Nudeţul actual !aramureş cuprinde Uara !aramureşului, Kǎpuşului, '*ioarului,

5azinul 5aia !are şi o parte a Lonei 'odrului.

< incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ !aramureşul este un

pam0nt strǎvec*i care a fost locuit încǎ din timpuri imemora"ile.

/n sec. al =(lea şi al =+(lea, condiţiile specifice de dezvoltare ale !aramureşului

au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎţi teritoriale numite voievodate.Acestea erau formate din mai multe aşezǎri rom0neşti sta"ile, cu vetre de sat, pǎşuni şi

munţi cu pǎduri, cu *otare între ele, constituite în cnezate şi conduse de c0te un cneaz.

le se gaseau înşirate pe Mǎile !arei, 'osǎului, pe %araş şi %isa, pe %ala"or şi Mişeu

precum şi pe cursul superior şi inferior al +zei.

27C27 000.v$($%!esi($l$!#rii.r#



Dǎinuirea rom0neascǎ la nord de %isa este însǎ fragilǎ şi depinde de sprijinul

celor din ţarǎ. /n privinţa împǎrţirii administrativ teritoriale a ţǎrii, s(a procedat la

desfiinţarea judeţelor şi s(a preluat modelul sovietic, al regiunilor şi raioanelor. /n acest

contet, în 19$) s(a desfiinţat şi judeţul !aramureş cu reşedinţa la 3ig*et şi s(a creat

regiunea 5aia !are, care încorpora teritoriul !aramureşului, 3atmar, <aş, Kǎpuş,

'*ioaru, Lona 'odrului ( deci şi actualul judeţ, şi se înfiinţeazǎ raioanele ca unitǎţi

teritoriale restr0nse, su"ordonate regiunii.

/n anul 19&$ are loc o nouǎ împǎrţire administrativ(teritorialǎ a ţǎrii, revenindu(

se la forma şi denumirea de judeţ ca unitate specificǎ, dar !aramureşul rǎm0ne în

continuare afiliat la 5aia !are, care va deveni reşedinţa judeţului. ierz0ndu(şi ( dupǎ

mai "ine de &77 de ani ( locul privilegiat de reşedinţǎ de judeţ, 3ig*etul !armaţiei s(adezvoltat şi s(a modernizat într(un ritm mai lent dec0t alte centre ur"ane similare.

'ǎderea dictaturii ceauşiste în Decem"rie 19)9 a adus speranţa unui reviriment rapid

pentru întreaga zonǎ şi repararea unor greşeli fǎcute de regimul trecut.

/n !aramureş unde meşterii populari au cultivat de veacuri cu deose"itǎ artǎ şi

pe scarǎ întinsǎ ar*itectura de lemn, o"iceiurile şi tradiţiile, noul, prin modernitatea sa,

nu agreseazǎ Evec*iulB ci încearcǎ sǎ(l completeze, sǎ îl ducǎ mai departe, sǎ(l punǎ în

valoare. -atura, de(a lungul timpului, a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cucaracterul lor specific ? original şi pitoresc. rin adaptarea la materialul din care este

construit, opera meşterilor maramureşeni a dus la înc*egarea unor forme de mare

prospeţime şi usurinţǎ .

Grumoasǎ, pitoreascǎ, elegantǎ ( arta, tradiţia maramureşeanǎ se distinge de(a

lungul timpului nu at0t prin forma discretǎ şi odi*nitoare apropiatǎ de scara şi oc*iul

omului, c0t prin înfǎţişarea m0ndrǎ şi formele meşteşugite monumentalizate.

Mizitatorii Uǎrii !aramureşului sunt atraşi, în primul r0nd, de creaţia popularǎ

din <aş, pǎstratǎ şi azi în formele sale originale. /n ritualul sǎr"ǎtorilor oşenilor,

transmise din generaţie în generaţie, se rǎsfr0ng o"iceiuri legate de preocupǎrile

milenare >pǎstoritul@. 3e remarcǎ porţile sculptate >Walmeu@, originalitatea



gospodǎriilor, cioplitul lemnului >'amarzana, 'erteze@, pictura pe sticlǎ şi olǎritul >%ur@,

toate de o inegala"ilǎ frumuseţe. De asemenea, Mama este o cunoscutǎ localitate prin

produsele sale ceramice, care perpetueazǎ vec*iul o"icei dacic al olǎritului. 'ulorile cu

care se orneazǎ vasele sunt naturale, aidoma celor de acum 2777 de ani.

22 I)%/'( =( &+%&'9 @ /%%&+ %&+

M'*&'=&+, ;%' > &+%&' =( (;(+(87( care şi(a dǎltuit în lemn ()%/'(,

este locul unde tradiţiile, portul şi arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în

om0nia. !aramureşul este un imens muzeu în aer li"er, iar viaţa de zi cu zi a satului

maramureşean este o adevaratǎ întoarcere în timp.

!uzeul Uǎrii <aşului ( -egreşti <aş, posedǎ o frumoasǎ colecţie de portoşenesc, artǎ popularǎ >ţesǎturi şi cusǎturi caracteristice@, ceramicǎR !uzeul ceramicii (

Mama, epune peste #77 de piese, unele cu o vec*ime de peste 77 de aniR !uzeul

etografic şvǎ"esc(etreşti. 5isericile de lemn ( "ijuterii de artǎ popularǎ ( se înt0lnesc

aproape în fiecare sat. <pt dintre acestea aparţin patrimoniului UNESCO, iar unele

deţin recorduri a"solute6 cea mai înaltǎ construcţie din lemn ( "iserica mǎnǎstirii

50rsana &2 m, cea mai vec*e "isericǎ din lemn ? "iserica de la +eud 1&$. oarta

maramureşeanǎ verita"il Sarc de triumfS rustic, era în trecut apanajul familiilor no"ile.'onform tradiţiei, poarta este "ariera împotriva rǎului, elementul care delimitezǎ

universul sacru al casei şi gospodǎriei. lementele decorative nu au doar o funcţie

esteticǎ, ci sunt sim"oluri cu '>(( ?&%'( în cultura creştina şi precreştinǎ.

'oarda ( spirala sim"oliz0nd aspiraţia spre înalt, rozeta ( sim"ol al soarelui ca element

esenţial al vieţii, ar"orele vieţii ( sim"oliz0nd viaţa veşnicǎ, şarpele cu "inecunoscutul

lui rol protector, sunt doar c0teva dintre elementele cel mai des înt0lnite în sculptura

porţilor maramureşene. M'*&'=&+ )% / '.(& ' ?)%'% >! +&.&+

%(*?&+&( /B((&'(+ legate de muncǎ, de viaţǎ şi de sǎr"ǎtoare. <"iecte din lemn

decorate artistic însoţesc toate momentele importante ale vieţii, dar cele mai fascinante

sunt crucile, element de comunicare între lumea celor vii şi a celor morţi. 'imitirul vesel

de la 3ǎp0nţa, opera artistului popular +oan atraş, reuneşte cruci Svor"itoareS. rin

intermediul unui tet în care autoironia se împleteşte cu dramatismul, acestea povestesc



viaţa ce lui dispǎrut. M)'((+ %'>(7(/+ cum ar fi ţesutul, sculptura lemnului,

pictura pe lemn şi sticlǎ se practicǎ cu succes şi se transmit din tatǎ în fiu. M&8(

maramureşeanǎ care însoţeşte toate momentele fericite ale vieţii se remarcǎ prin ritm şi

vitalitate. P/'%&+ ?/?&+' este purtat zi de zi nu doar de sǎr"ǎtori ca în alte zone.

3ǎr"ǎtorile sunt momente în care satul maramureşean SeplodeazǎS de muzicǎ şi voie

"unǎ, şi ele nu sunt puţine de(a lungul anului6 3ǎr"ǎtorile de +arnǎ, aştele, %0njaua,

3t0na maramureşeanǎ, la care se adaugǎ nunţile şi "otezurile. Aici, mai iute ca oriunde,

se(ncinge muzica şi jocul. /n c0teva clipe, toatǎ sala este în picioare, iar perec*ile încep

sǎ se roteascǎ, pe ritmul din ce în ce mai rapid, impus de ceteraşi, aceşti violonoşti locali

de ecepţie, nelipsiţi de la orice petrecere22C22.

23 A=8' ./.'6(9 =( ( > )

Nudeţul !aramureş este situat în etremitatea de -(-M a om0niei, la graniţa cu

8craina, între $4727X77B şi $)777X1#B latitudine - şi 227#2X7B şi 2#774X7B longitudine

. !aramureşul are o suprafaţǎ de & 7$ :m2 adicǎ 2,4F din suprafaţa ţǎrii şi o

populaţie de ## 777 locuitori >277#@ şi se întinde în partea de nord a 'arpaţilor

<rientali, acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri6 odna şi !unţii !aramureşului,înc*iz0nd depresiunea cu acelaşi nume.

'aramureşul ( situat în cursul superior al r0ului %isa ( formeaz în privinţa

topo*idrografic un teritoriu înc*is din toate laturile, de dealuri mari şi munţi înalţi, ca o

cetate, av0nd ca poart locul îngust l0ng Wust, unde %isa prseşte locul su natal.

0uri

curg din toate marginile p0n la mijlocul ţinutului, unde %isa le adun, primind din

st0nga r0urile !ara, +za şi Mişeul iar din dreapta Apşa, %araşul, %ala"orul şi r0ul -eagova. %oate aceste r0uri se ramific în vi şi v0lcele de o rar frumuseţe natural.

Descrierea cuprinde întreg spaţiul !aramureşului istoric, adicǎ a Uǎrii

!aramureşului, din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta %isei, în ţara

22C22 000.r#m$%i$!r$vel.r#



vecinǎ, 8craina.

Din suprafaţa totalǎ de 17 #$ :m c0t avea fostul comitat !aramureş înainte de

primul rǎz"oi mondial, la sud de %isa a mai rǎmas o suprafaţǎ de )1 :m, c0t

reprezintǎ

actualul !aramureş. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a 'arpaţilor <rientali,

care sunt marcaţi de masivul odna, 'arpaţii Mulcanici de -ord şi respectiv !unţii

!aramureşului. Kimita de nord a zonei se suprapune pe graniţa cu 8craina, graniţa

marcatǎ de r0ul %isa încep0nd de la satul iatra p0nǎ la vǎrsarea Mişeului în %isa.

Hraniţa

se continuǎ pe cumpǎna apelor din !unţii !aramureşului p0nǎ dincolo de +zvorul

'ǎţelei>izvor al 'eremuşului@. 3pre est !aramureşul se învecineazǎ cu 5ucovina >actualul

judeţ

3uceava@ p0nǎ la 5istriţa Aurie. Ka sud, !aramureşul se învecineazǎ cu judeţul 5istriţa(

-ǎsǎud pe 5istriţa Aurie, urcǎ în asul rislop şi în continuare pe cumpǎna apelor, peste

odna urmeazǎ lanţul munţilor Ui"leşului, Kǎpuşului, Hut0iului, +gnişului şi <aşului. Ka

sud(vest se învecineazǎ cu Depresiunea 5aia !are2C2.

Cǎile de comunicaţie şi transporturile

Uara !aramureşului, aceastǎ zonǎ at0t de frumoasǎ peisagistic, at0t de "ogatǎ în

tradiţii etnografice şi folclorice, pǎm0ntul care a dat primii domni ai !oldovei şi

"isericuţele de lemn, a tre"uit de(a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie şi izolare.

%otuşi, condiţiile geografice, istorice şi poate mai mult ca orice constiinţa apartenenţei

la acelaşi neam, au impus o legaturǎ a maramureşenilor cu fraţii lor din celelalte ţinuturi

locuite de rom0ni. %oponimia şi tradiţiile, precum şi atestǎrile documentare din perioada

medievalǎ, confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fraţii lor de dincolo de munţi.

R7& '&%(' de astǎzi este modernizatǎ, drumurile spre !aramureş sunt

asfaltate, fiind accesi"ile pentru maşini. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor

2C2 3er:#v Ci#(ules(u, Se:$s!i$% "#%i2$(iu, Mir(e$ Grig#res(u & România. G$id turistic , Ei!ur$ Merii$%e,"u(ure)!i, /;/, . 6*8



principale şi secundare pe care sunt dispuse aşezǎrile omeneşti cu toatǎ frumuseţea şi

pitorescul lor.

'ǎile rutiere ale judeţului sunt reprezentate de drumul european &7 care strǎ"ate

traseul 5ucureşti ? 'luj -apoca, #41 spre Dej şi DN1' spre 5aia !are.

'entrul de convergenţǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul 3ig*etu

!armaţiei, fostǎ resedinţǎ de voievodat, comitat, şi mai t0rziu de judeţ, timp de peste

&77 de ani. Accesul în !aramureş dinspre 5aia !are se face pe şoseaua nationalǎ nr.

1), care trece prin pasul Hut0i >9)9 m@, una din ,,porţileS de intrare în zonǎ ( co"oarǎ

muntele în

serpentine, prinde firul r0ului !ara şi(l urmeazǎ p0nǎ la 3ig*etu !armaţiei. < altǎ

,,poartǎS a !aramureşului este pasul rislop, care leagǎ între ele aşezǎrile de pe Malea

!arei, o parte din aşezǎrile de pe Malea %isei şi onei cu cele de pe Malea Mişeului şi

5orşei, precum şi oraşele zonei6 3ig*etu !armaţiei, Mişeu de 3us şi 5orşa. Drumul care

se constituie şi într(o aǎ etnograficǎ a !aramureşului este cel care porneşte de la

3ig*et

şi urmeazǎ firul Mǎii +zei, cuprinz0nd toate aşezǎrile de pe aceastǎ vale, precum şi cele

de

pe vǎile laterale. %ot de la 3ig*et un alt drum urmeazǎ firul Mǎii %isei, iar prin pasulWuţa

desc*ide poarta spre Uara <aşului ( o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonanţǎ în nord(

vestul om0niei. Drumuri laterale, drumuri forestiere şi de cǎruţe, poteci, înlesnesc

accesul omului în toate locurile tainice ale !aramureşului, d0nd posi"ilitatea iu"itorilor

de naturǎ şi de culturǎ popularǎ sǎ(şi umple sufletul, sǎ se "ucure de creaţiile omului şi

ale lui Dumnezeu.

C(+ 6'% oferǎ o altǎ posi"ilitate de acces spre !aramureş. rima reţea de cale

feratǎ s(a dat în folosinţǎ în anul 1)4#, c0nd a devenit funcţionalǎ şi gara 3ig*et.

/ncep0nd din & decem"rie 199& s(au dat în folosinţǎ noi trasee, pe calea feratǎ, înspre

8craina.



'alea feratǎ însuma 22 :m lungime la sf0rşitul anului 2777, cu o densitate de $7

:mY1777 :m, structuratǎ pe douǎ direcţii6

1@ 3atu !are ? 5aia !are ? 5ucureşti, cu mai multe ramificaţiiR

2@ 3ig*etu !armaţiei ? Mişeul de Nos ? 3alva ? 5eclean, cu ramificaţie spre Mişeul de

3us ? 5orşa.

T')?/'%&+ '(, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din

comuna %ǎuţii ? !ǎg*erǎuşi situat la 17 :m de 5aia !are2$C2$.

24 N(;+&+ > >8;/+%' //*(/!)/(+

Din punct de vedere economic şi social dezvoltarea turismului în judeţul

!aramureş eercitǎ o influenţǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii forţei de muncǎ prin

crearea de noi locuri de muncǎ, turismul av0nd efecte "enefice asupra nivelului de

calificare şi instruire a oamenilor c0t şi asupra dezvoltǎrii economice a judeţului.

241 E//*(

conomia actualǎ a judeţului !aramureş este de tip industrial(agrarǎ, aflatǎ în

tranziţie la economia de piaţǎ. -umarul total de salariaţi la sf0rşitul anului 277 este de

9&,4 mii persoane, a cǎror distri"uţie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se

prezintǎ astfel6

( agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, eploatare forestierǎ #,)F

( industrie şi construcţii $&,2F

( servicii şi alte activitǎţi $),7F

%otal6 177F

2$C2$ D$% Gi%e$ & &nciclopedia geograficǎ a României , Ei!ur$ E%(i(l#ei(4, "u(ure)!i, *++*, . 5>*



R?'%(8' )+'(7(+/' ? ?'((?++ '*&'( > %(;(%% @ &+ 23, @ <&>7&+ M'*&'=

TB+ ' 21

S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, 277, +-33, 5ucureşti

fectivul de salariaţi la sf0rşitul lunii iunie 277 a fost de 9& 422 persoane, în

creştere cu ##4 persoane faţǎ de sf0rşitul lunii aprilie a aceluiaşi an.

Distri"uţia salariaţilor pe sectoare de activitate evidenţiazǎ cǎ cea mai mare

pondere o deţin serviciile >$9,&F din totalul salariaţilor@, urmatǎ de industrie şi

construcţii >$4,)F@, agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, eploatare forestierǎ >2,&F@.

'omparativ cu sf0rşitul lunii aprilie 277, efectivul de salariaţi a înregistrat

creşteri mai mari la servicii >24& persoane@, industrie şi construcţii >2&& persoane@,

agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, eploatare forestierǎ >1# persoane@.

'reşterea efectivului de salariaţi s(a datorat în principal înfiinţǎrii de noi locuri

de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru şi recalificarea şomerilor în

concordanţǎ cu nevoile curente ale economiei.

242 I>&)%'(

+ndustria în judeţul !aramureş este reprezentatǎ prin sectoarele de eploatare şi

prelucrare a materiilor prime. amurile prelucrǎtoare s(au dezvoltat datoritǎ prezenţei

zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase şi a resurselor de masǎ lemnoasǎ.

Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere at0t în producţia industrialǎ a

judeţului c0t şi a ţǎrii, !aramureşul ocup0nd locul înt0i pe ţarǎ în producţia de plum" şi

cupru electrolitic. 5aia !are, 5orşa, 5aiul, 'avnic reprezintǎ principalele centre ale

metalurgiei neferoase.

INDICATORI A?'(+( M( I&(Agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ,

eploatare forestiera2 $91 2 #71 2 #7&

+ndustrie şi construcţii $# 92) $& 17$ $& 19$3ervicii şi alte activitǎţi $4 4$& $4 92) $) 722

TOTAL 9& 1&# 9& # 9& 422



e teritoriul judeţului !aramureş îşi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi

tetile, de articole de "lǎnǎrie, materiale de construcţii, încǎlţǎminte, produse alimentare

etc.

P/?&+7( %(; /&?%, ? '*&'( + //*(( -0, @ <&>7&+ M'*&'=, @?'(/> 1!22

TB+ ' 22

INDICATORI 1 1 2 21 22TOTAL 177,7 177,7 177,7 177,7 177,7Agriculturǎ $2,2 $9,7 #7,7 $9,7 $$,43ilviculturǎ, eploatare

forestierǎ, v0nat

1,2 1,7 1,7 1,7 7,9

+ndustrie 29,9 22, 27,7 27,& 2$,7+nd. tractivǎ #,7 ,9 ,4 ,# ,#+nd. relucratoare 2,9 14,2 1#, 1&,1 19,#nergia electricǎ şi termicǎ,gaze si apǎ

1,7 1,2 1,7 1,7 1,7

'onstrucţii 2,) 2,4 2,& 2,# 2,4'omerţ, repararea şiîntreţinerea autove*iculelor,a "unurilor personale şicasnice

&,1 4,) 4,# ),& ),4

Woteluri şi restaurante 1,# 7,9 1,2 7,) 7,#%ransporturi şi depozitare ,7 2,4 2,) 2,# ,oşta şi telecomunicaţii 1,7 1,1 1,7 1,7 1,7Activitǎţi financiare, "ancare şi de asigurare

7,# 7,& 7,# 7,& 7,&

%ranzacţii imo"iliare,înc*irieri şi servicii prestateîntreprinderilor

1,# 1,9 1,) 1,& 1,#

Administraţie pu"licǎ 1,1 1,7 1, 1, 1,$/nvǎţǎm0nt $,& $,4 $,& $,& $,)3ǎnǎtate şi asistenţǎ socialǎ $,7 $,7 $,& $, $,$

Alte activitǎţi 1,$ 1,$ 1,1 1,& 1,#


Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2777 cu #7,7F, iar în anii

urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la $9,9F în 2771 şi $$,4F în 2772. 3ilvicultura,



eploatarea forestierǎ şi economia v0natului au variaţii foarte mici. +ndustria etractivǎ

scade de la un an la altul >1999 ? ,9F, 2777 ? ,4F, 2771, 2772 ? ,#F@, iar industria

prelucrǎtoare are o pondere în creştere din an în an >2777 ? 1#,F, 2771 ? 1&,1F, 2772

? 19,#F@. Activitǎţile care au o creştere semnificativǎ sunt6 construcţii, comerţ,

repararea şi întreţinerea autove*iculelor, a "unurilor personale şi casnice, transporturile

>2777 ? 2,)F, 2772 ? ,F@ învǎţǎm0ntul şi sǎnǎtatea.

+ndustria feroasǎ este reprezentatǎ printr(o turnǎtorie de oţel aflatǎ la 5aia !are,

iar industria construcţiilor de maşini are centre la 3ig*etu !armaţiei şi 5aia !are.

roducţia acestor centre se "azeazǎ în general pe utilaj minier, maşini şi utilaje agricole

şi forestiere, piese de sc*im" auto etc.

+ndustria de prelucrare a lemnului a "eneficiat de centre la 3ig*etu !armaţiei,

5aia !are, 5aia 3prie, 5orşa, unde se realizeazǎ mo"ilǎ, placaj, c*erestea etc.

< îndelungatǎ tradiţie în judeţul !aramureş o are producţia meşteşugǎreasca din

care se remarcǎ olǎritul la 3ǎcel, %g. Kǎpuş şi prelucrarea artisticǎ a lemnului cu

vestitele porţi maramureşene, mo"ilier ţǎrǎnesc, cruci pictate, la Madul +zei, 3ǎp0nţa,

Deseşti şi prelucrarea l0nii la 3ǎp0nţa, Mişeu de 3us2#C2#.

243 A.'(&+%&'

Gondul funciar al judeţului !aramureş la sf0rşitul anului 199& era format din 11

22& *a de terenuri agricole acoperite cu f0neţe naturale, pepiniere pomicole şi viticole,

terenurile ara"ile însum0nd &7$ *a cultivate cu6 porum", cartofi, gr0u, orz etc.

'reşterea animalelor este şi ea prezentǎ, principalele animale fiind "ovinele,

porcinele, ovinele. /n sectorul creşterii animalelor s(au desfǎşurat acţiuni menite sǎ

conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile şi relansarea

zoote*niei conform rogramului de guvernare.

A fost ela"orat şi pus în aplicare rogramul strategic privind eploatarea şi

2#C2# 000.m$r$mures.i%sse.r#



îm"unǎtǎţirea pajiştilor, care în judeţ ocupǎ 41F din totalul suprafeţelor agricole.

3(a constituit cadrul favora"il pentru îm"unǎtǎţirea şi asigurarea stǎrii de sǎnǎtate

a animalelor, realiz0ndu(se programul de supraveg*ere şi com"atere a "olilor la

animale, de prevenire şi transmitere a acestora la om.

244 Î;7*%&+

/n anul şcolar 2772 ? 277, reţeaua unitǎţilor de învǎţǎm0nt a judeţului !aramureş

cuprindea #& de grǎdiniţe, 241 şcoli generale, 2 licee, 1 şcoalǎ profesionalǎ, o şcoalǎ de

maiştri şi 1$ instituţii de învǎţǎm0nt superior.

E;/+&7( @;7*%&+&( > %/% .'>+ @ <&>7&+ M'*&'=

TB+ ' 23

INDICATORI 1H2 2H21 21H22 22H23Î;7*% %/%+:

U(%7( &2 && &# &9P/?&+7( =/+' 111 97 179 $4# 17) 1&9 17# #4C/?(( > .'>((7 14 &7 14 #2& 14 $$) 14 )#

E+;( @)'(=( )9 && )4 7) )# 2$1 )2 #4

S%&>7( @)'(=( $ &17 $ )&& # $)7 # 1)P')/+ >(>%( 4 $&1 4 1) 4 91 & 94$Î;7*%?'=/+':

G'>((7 > /?(( 29& #2 #2 #&C/?(( @)'(=( 14 &7 14 #2& 14 $$) 14 )#

P')/+ >(>%( 1 717 9$1 929 927Î;7*% ?'(*'

=( .(*8(+:Ş/+( 27) 24 242 241

E+;( @)'(=( &$ 17) &1 912 #9 #$2 #$ 79

P')/+ >(>%( $ $7# $ 2$ $ 2)4 $ 722Î;7*% +(+:

L( 1 7 7 2E+;( @)'(=( 1# &9) 1# 492 1& )2 14 7)

P')/+ >(>%( 1 #7) 1 $9$ 1 #91 1 $2#Î;7*%?'/6)(/+:

Ş/+( 1 1 1



E+;( $ $#7 $ &&9 $ ))1 # $44P')/+ >(>%( # 49 $) #4

Î;7*% %( >)?(+(%% ?/)%+(+

=( > *(=%'(:

Ş/+( 1 1 1 1E+;( @)'(=( 2 9 1 &7$ 1 2$ 1 72&Î;7*% )&?'(/':

I)%(%&7(( 1 1& 1$ 1$S%&>7( $ &17 $ )&& # $)7 # 1)


fectivul şcolar scade de la un an la altul >de la 111 97 în 1999Y2777 la 17# #4

în 2772Y277@. < scǎdere spectaculoasǎ au avut(o grǎdiniţele >de la 29& în 1999Y2777 la

#& în 2772Y277@. Qcolile profesionale au scǎzut de la un numar de în 1999Y2777 la o

şcoala în 2772Y277. /nvǎţǎm0ntul superior a suferit şi el o transformare dintr(un numǎr

de 1 de instituţii în 1999Y2777 la 1$ în 2772Y277.

< primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎţǎm0nt o reprezintǎ situaţia economicǎ şi

sla"a dotare a şcolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor, de la grǎdiniţe p0nǎ la

instituţiile de învǎţǎm0nt superior.

245 P/?&+7(

'onform ultimului recensǎm0nt din 1) martie 277#, !aramureşul avea ## 777

locuitori, adicǎ 2,4F din populaţia ţǎrii, din care populaţia masculinǎ 2$9 #7, iar cea

femininǎ 2)# &#72&C2&. opulaţia ur"anǎ reprezintǎ #2,9F, cea ruralǎ $4,1F iar

densitatea populaţiei este de )2,& locuitoriY:m2.

P/?&+7(, ? ) =( *>((, + 1 (&+( @ <&>7&+ M'*&'=

TB+ ' 24

J&>7&+M'*&'

=

T/%+-&*9' ?')/0

U'B-&*9' ?')/0

R&'+-&*9' ?')/0

L/&(%/'( H *2A*B+

)

M)&+(

F*((

A*B+

)

M)&+(

F*((

A*B+

)

M)&+(

F*((

2&C2& 000.m$r$mures.i%sse.r#



A((:

1997 ##99 24)7#1 2)1$2 29&4$# 1$4&9) 1$97$4 2&2&$) 17# 1229# )),4

199# #4$44 2&&1$ 241$ 2)&4)9 1$12#& 1$## 2#7&)) 12$)4) 12#)17 )#,

2777 #79## 2&2)$# 2&)117 2)$2#& 199& 1$$)&7 2$&&99 12$$9 122#7 )$,2

2771 #7&7# 2&2#&7 2&)7$# 2)$$&) 1999 1$#7&9 2$&14 121&1 12294& )$,2

2772 #27&# 2#&971 2&4$ 24##4 1$$1& 1$79$1 2$#24) 122$)# 12249 )2,&

277 #197#4 2##9)1 2&74) 24$)4& 19)& 1$7)97 2$$1)1 12199# 1221)& )2,

S&'):III.maramures.insse.ro

opulaţia ur"an a judeţului era alctuit din ),&F evrei, #,$F rom0ni, 19,9F

mag*iari, $,#F ruteni >ucrainieni@ ş.a. 'a lim" matern în mediul ur"an predomina

lim"a idiş >&,&F@, urmat de lim"a rom0n >,4F@, mag*iar >2#,4F@, ucrainean

>2,F@ ş.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii s(au declarat în majoritatea lor de

religie mozaic >),9F@, urmaţi de greco(catolici >),7F@, romano(catolici >12,)F@,

reformaţi >#,4F@, ortodocşi >,#F@ ş.a.24C24

%urismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o creştere considera"ilǎ a

economiei judeţului !aramureş, în mǎsura în care potenţialul turistic al acestei zone

este "ine valorificat prin crearea de condiţii optime în vederea practicǎrii formelor de

turism specifice acestui areal şi atragerea prin diferite mijloace de promovare at0t a

turiştilor rom0ni c0t şi a celor de peste *otare.

CAPITOLUL 3

ANALIZA DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN

JUDEŢUL MARAMUREŞ

Nudeţul !aramureş reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte, cu caracteristici şi personalitate distinctǎ, acesta s(a fǎcut remarcat prin frumuseţile şi "ogǎţiile sale şi prin

staţiunile climaterice şi "alneo(climaterice. Denumit şi Uara Kemnului, judeţul este

renumit pentru zonele etnografice şi folclorice care şi(au pǎstrat aproape nealterate

porturile, tradiţiile, o"iceiurile şi arta popularǎ.

24C24 000.0i1iei$.#rg

http://www.maramures.insse.ro/




31 C/7(&%&+ ?/%7(+&+&( %&'()%(

De la 5aia !are se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ

SUara !aramureşuluiS de care ne despart culmile teşite ale munţilor vulcanici Hut0i şi

Ui"leş. ornim, mai înt0i, spre 3ig*etu !armaţiei pe drumul prin 5aia 3prie, vec*i

centru minier, pe la oiana Quiorului, loc pitoresc de popas cu o ca"anǎ, teren de

camping

şi parc*ing, prin sate cu remarca"ile $iserici din lemn ca Deseşti, Hiuleşti şi Mad. !ai

apoi ajungem la 3ig*etu !armaţiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic.

De

la 3ig*et putem co"orî spre compleul turistic de la 5orşa fie pe Malea Mişeului, fie pe

Malea +zei. ste de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare deatracţii

turistice cum ar fi6 <nceşti, -ǎneşti, 50rsana, 3tr0mtura, ozavlea, Qieu. Dupǎ Qieu se

aflǎ satul +eud cu cea mai vec%e $iserica maramureşeanǎ . /n continuare se trece prin

5ogdan Modǎ, fosta reşedinţǎ voievodalǎ în sec. al =+M(lea, Dragomireşti, !oisei, unde

se înalţǎ impresionantul monument al sculptorului Mida H*eza, dedicat celor 29 ţǎrani

ucişi aici în 19$$. 3e trece mai apoi prin 5orşa, peste pasul rislop şi se intrǎ în

depresiunea Uara Dornelor, din nordul !oldovei. /n drum sunt înt0lnite localitǎţile

'0rli"a"a, 'iocǎneşti şi +aco"eni, vec*i centru minier.

evenind la 3ig*etu !armaţiei tre"uie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita şi o

altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ 23ara 4aşului2 . Mom porni pe şoseaua ce duce

la

3eini, trec0nd prin inima <aşului, pe la -egreşti. %raseul este pitoresc şi dinamic în

o"iective turistice 5ǎpânţa, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de artǎ popularǎ,

pasul Wuţa dincolo de satul %eceu unde se aflǎ *anul turistic S30m"ra <ilorS, 'erteze,

cu

un interesant port popular, -egreşti, principala localitate din Uara <aşuluiR Marna,

important centru de ceramicǎ.

3eini este o comunǎ mare unde înt0lnim podgorii, o fermǎ *orticolǎ unde s(au



aclimatizat migdali şi lǎm0i, o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj şi c*iar douǎ mici fa"rici,

una de drojdie de "ere şi una de a"razive. /n apropierea comunei, pe dealul 5radului,

localnicii au folosit un întins luminiş >$777mp@ pentru a scrie cu litere formate din "razi

numele marelui poet !i*ail minescu.

!erg0nd spre vest, vom înt0lni marea comunǎ !edieşul Aurit, unde se înalţǎ o

cetate din sec. al =++(lea. /ntre zidurile ei, io"agii rǎsculaţi în 1)$) au înc*is mai mulţi

latifundiari din regiune. entru eli"erarea lor a tre"uit sǎ intervinǎ armata, care a trecut

apoi la s0ngeroase represalii.

!aramureşul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ, cu at0ta firesc,

ar*aismul satelor şi al oamenilor cu puritatea naturii, ca într(un nesf0rşit şi magic

ceremonial. 8n ţinut al misterelor, cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎr0m, care se

aratǎ ziua prin luminişuri de pǎdure, cu colinde care urcǎ pǎm0ntul p0nǎ la cer, cu

oameni în costume viu colorate, care eerseazǎ de multǎ vreme arta ospeţiei şi a

mitologiei.

Atracţia ţinutului este fǎrǎ egal şi resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii

locului. şti primit în lumea lor cu respect, dar şi cu demnitate. 3unt curioşi sǎ afle ce se

mai petrece prin universul mare şi sunt gata sǎ povesteascǎ şi sǎ arate ce(i cu viaţa lor deţǎrani, care trǎiesc într(un fel de paradis dat de Dumnezeu, dar înfrumuseţat apoi de

m0na şi g0ndul omului. 3plendoarea ţinutului este datǎ de lumea satelor, în care fiecare

aşezare apare ca un mic miracol, greu de definit pentru strǎini. Ka început de nou

mileniu, c0nd ultima te*nologie a ro"otizat eistenţa, iatǎ cǎ este posi"il sǎ amesteci

toate astea într(un "asm cu oi şi cai, cu locomotive cu a"uri şi meşteri cioplitori în lemn,

cu ritualuri ce(ţi taie respiraţia şi teri"ile ritmuri de dans, ori cu at0tea şi at0tea c*ipuri,

privelişti şi trǎiri. Dacǎ eşti venit din alte colţuri de lume, vrei sǎ te convingi ca ceea ce

vezi este aievea şi nu un vis din alte vremi...

3tarea de uimire nu te pǎrǎseşte aproape nici o clipa. 'u at0t mai puţin c0nd este

vor"a de fa"uloasele c*ipuri pe care le capatǎ lemnul. Uinutului i s(a spus p0nǎ nu

demult, SUara KemnuluiS, pǎdurile reprezent0nd, la începutul secolului trecut, 97 la sutǎ



din suprafaţa !aramureşului. De la cruce şi capcane pentru animalele codrului şi p0nǎ

la linguri, mo"ilier, poartǎ ori casǎ, arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎţile

meleagului. %oate sunt inconfunda"ile prin monumentalitatea şi "ogǎţia motivelor

decorative, predominate de semnul soarelui şi al funiei, sim"oluri ce semnificǎ firul

vieţii. 5isericile din lemn din !aramureş ( unele vec*i de peste jumatate de mileniu ?

alcǎtuiesc un spectacol unic european, înc0nt0nd prin te*nica ineditǎ a construcţiei, prin

înǎlţimea turlelor, prin armonia proporţiilor.

< cǎlǎtorie în ţinutul !aramureşului înseamnǎ o super"ǎ aventurǎ în /mpǎrǎţia

itorescului. 3pectacolul este de(a dreptul fascinant.

311 R)&') %&'+

Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu "ogatul fond cinegetic,

specificul etnografic şi folcloric, prezenţa unor monumente istorice şi de ar*itecturǎ,

mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunilor climaterice conferǎ judeţului

!aramureş un valoros potenţial turistic. esursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr(

o serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea umanǎ.

Uara !aramureşului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai "ogate în elemente

de interes turistic în care o"iectivele naturale se îm"inǎ armonios cu cele social(istorice.

unţii Rodnei din care face parte Uara !aramureşului, reprezintǎ cel mai înalt masiv

din

'arpaţii <rientali, jalonaţi de o serie de vǎi, cu un pitoresc aparte6 6za-7işeu, 8istriţa

0urie, 5omeşul are, 5ǎpânţa"

Hlaciaţiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei şi a versantului

nordic, maramureşean, foarte a"rupt, cu numeroase zǎnoage, praguri în spatele cǎrora

s-$u 2#rm$! l$(urile gl$(i$re i% $r!e$ sueri#$r4 $ (res!ei ri%(i$le i%!re V<r2urilePie!r#su. L$ i(i#$rele <r<ului Pie!r#su, ($re (#:#$r4 % ($s($e, es!e si!u$! u%ul i% (ele m$i i!#re)!i l$(uri

gl$(i$re i% m$siv ' lacul (eer , l$ 5>; m $l!i!ui%e.

!ajoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ, ele fiind acumulate din izvoarele

care apar la "aza depozitelor de gro*otişuri, cu apǎ limpede, "unǎ de "ǎut. 'ele 2 de



lacuri situate la altitudini de 1)77 ( 19#7 m, în spatele unor depozite morenice

>5u*ǎescu ++, +ezer, +zvorul ietrosului, +zvorul 5istriţei@.

e l0ngǎ marea diversitate a peisajului, unţii Rodnei au devenit cunoscuţi şi

printr(o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene, rǎsp0ndite mai ales pe

versantul sudic. Dintre ele se evidenţiazǎ Peştera 6zvorul 1ǎuşoarelor , descoperitǎ în

19##, la o altitudine de ##7 m, cu galerii în lungime de 9#7 m. a face parte din

comple)ul carstic 1ǎuşoare - 9alion şi a fost declaratǎ monument al naturii. Alte peşteri

din zonǎ sunt6 Peştera lui aglei, peştera :g%ea$ul lui 9alion, Peştera 9ânelor, Peştera

de su$ Paltin de la 6zvorul 6zei, Peştera de la Piatra 8usuiocului, Peştera din ;ealul

Popii"

/n afara peşterilor amintite mai sunt şi alte fenomene carstice6 Poarta lui 8eneş

are forma unei arcade prin care trece uşor un omR apoi iz"ucul numit +zvorul Al"astru al

+zei. < importantǎ rezervaţie naturalǎ se aflǎ la 17 :m de oraşul 5orşa ( Rezervaţia

Pietrosul are, zona limitrofǎ a v0rfului gǎzduieşte cea mai mare parte a rezervaţiei

naturale din nordul ţǎrii. Glora, fauna, geologia, urmele glaciare creeazǎ o rezervaţie cu

o suprafaţǎ iniţialǎ de 1) *a, care cuprinde golul de munte din jurul M0rfului ietrosu.

'ulmea principalǎ adǎposteşte pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care, prin peisajul lor sǎl"atic, sunt unice în 'arpaţii <rientali. rima este 9ǎnoaga icǎ , cea mai

etinsǎ şi a doua, cea mai ad0ncǎ, cu pereţi prǎpǎstioşi, este 9ǎnoaga 6ezeru, care

adǎposteşte lacul +ezeru şi o"0rşia p0r0ului ietrosuR versantul sudic al M0rfului

ietrosu, adǎposteşte cǎldarea 8u%ǎescu, în care sunt cantonate 0urile 5u*ǎescului

populate cu pǎstrǎv.

7ǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetaţie tipic alpinǎ şi su"alpinǎ, cu specii rare

printre care şi floarea de colţ. < "unǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenişuri,iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar eemplare de tişǎ. /n cadrul rezervaţiei

apar şi specii de animale ca6 ursul "run, cer"ul, r0sul, acvila de munte, capra neagrǎ,

marmota.

< importanţǎ economicǎ şi peisagisticǎ o reprezintǎ rezervaţia de castan



comesti$il sau dulce din jurul municipiului 5aia !are. ezervaţia se întinde pe o

suprafaţǎ de aproimativ $#7 :m. 3pecia de castan comesti"il se dezvoltǎ între 2$7 şi

477 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta r0ului 3asǎr şi pe prima treaptǎ a munţilor

care sunt formaţi din roci vulcanice. ezervaţia de castani comesti"ili a fost creatǎ în

anul 19&2 şi este o specie de climat mediteranean, originarǎ din Asia !icǎ.

ezervaţii de mlaştinǎ s(au format destul de t0rziu în timp, la începutul secolului

==, c0nd s(a ajuns la concluzia cǎ mlaştina este un comple "iologic unitar şi în acelaşi

timp un verita"il depozit de relicve. e "aza ultimelor cercetǎri, trei dintre mlaştinile

aflate în judeţul !aramureş au fost puse su" ocrotire. laştina oligotrofǎ 7lǎsc%inescu

se aflǎ pe platoul izvoarelor, su" liziera pǎdurii, la numai #77 metri de ca"ana cu acelaşi

nume. a s(a format într(un rest de crater vulcanic, la o altitudine de )77 metri în !unţiiHut0i, unde ocupǎ o suprafaţǎ de *a. 3peciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlaştinii

sunt6 muşc*iul de tur"ǎ, rogozul, trifoiul de "altǎ, roua cerului ( plantǎ carnivorǎ.

laştina Poiana 8razilor , situatǎ în raza localitǎţii 3ǎp0nţa, este consideratǎ

unicǎ în ţarǎ prin eistenţa jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din

'arpaţii

om0neşti >947 m@.

<acul orenilor din *otarul satului 5re", s(a format în urma unei alunecǎri de

teren, av0nd o formǎ circularǎ, cu un luciu de apǎ de $77 mp şi o ad0ncime de 27 m.

ste alimentat de un p0r0u în Malea !are, afluent al r0ului !ara. !ai mult de jumǎtate

din suprafaţa lacului este ocupatǎ de trifoiul de "altǎ. /n jurul lacului, pe o suprafaţǎ de

27 *a se înt0lneşte o interesantǎ asociaţie vegetalǎ, care include specii de crin, alun,

plop, specii de alge de origine nordicǎ. Aceastǎ rezervaţie naturalǎ rǎm0ne un o"iectiv

turistic pentru cel ce îşi propune o ascensiune pe =reasta =ocoşului >!unţii Hut0i@,

av0nd ca punct de plecare <cna Qugatag, 5re".

otenţialul turistic al zonei !aramureşului este cunoscut su" valoarea pe care o

are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile şi drumurile modernizate, care sunt

foarte puţine. Uara !aramureşului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. 8n



peisaj de neuitat oferǎ turiştilor asivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce depǎşesc 2777

m. 3unt prezente aici şi urme ale glaciaţiei, precum şi formaţiuni cu aspecte stranii cum

este Sv0juS din ietrosu, o cǎdere de apǎ. 'alcarele din asivul Rodnei ascund un

fenomen natural curios. onorul afluent al izvorului lui Dragoş, strǎ"ate un peisaj

calcaros su"teran de c0ţiva :m pentru a reapare printr(un iz"uc puternic su" numele de

+zvorul Al"astru al +zei. !inunata creaţie a naturii , =ascada 6zvorul =ailor, de pe r0ul

cu acelaşi nume din !untele iatra ea, se aflǎ la altitudinea de 1)77 m, la o distanţǎ

de $.# :m de 5orşa. Apele se prǎvǎlesc zgomotos, în trepte, de la o înǎlţime de circa &7

m.

unţii aramureşului cu v0rfurile op +van, Garcǎu şi !i*ailec ascund comori

floristice şi faunistice deose"ite.

-atura a format în !aramureş c0teva peşteri6 =asa Pintii pe p0r0ul !i*ai

Miteazu , Peştera cu oase de la oiana 5otizii, am"ele aflate în apropiere de 5ǎiuţR

eştera de la Mǎlenii Qonicuţei de pe Malea epedea. eştera cu oase conţine resturi de

fosile ale ursului de peşterǎ. 'adrul natural maramureşean conferǎ multe aşezǎri,

aspecte de staţiuni "alneare sau climaterice.

5orşa, situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului, la )77 m altitudine, la poaleleietrosului, are calitǎţi terapeutice de odi*nǎ şi recreere. +zvoarele cu ape minerale

car"ogazoase,

magneziene, calcice, din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale

rinic*iului. 0rtiile uşor accesi"ile fac din staţiune un centru al sporturilor de iarnǎ.

3taţiunea climatericǎ 6zvoarele se aflǎ la 91& m altitudine >2 :m de 5aia !are@

pe un platou vulcanic înconjurat de "razi, su" M0rful +gniş >Hut0i@. /n 3(M !unţilor

Hut0i se aflǎ =reasta =ocoşului şi =%eile 1ǎtarului, cu patru ca"ane pentru cazare. /napropiere de '*eile %ǎtarului se aflǎ staţiunea uncu ( leşa >177 locuri de cazare@.

!aramureşul este cunoscut şi pentru cele 177 de izvoare cu ape minerale, numite de

localnici S"orcuturiS, aflate la 3ǎp0nţa, 5orşa >7@, Mişeul de 3us >27@, Malea Mirului



>1$@, 3toiceni, 3tr0m"u ( 5ǎiuţ, 5orcut ( 5re", +eud, 3ǎliştea de 3us şi altele2)C2).

3111 R+(6&+

Lona se caracterizeazǎ printr(un relief destul de variat, care presupune creşteri şidescreşteri ( între douǎ limite etreme, de la luncile r0urilor la crestele munţilor, punctul

cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea 3ig*etului, pe malul %isei, este situat la 27$

metri,

iar înǎlţimea cea mai mare o constituie v0rful ietrosul odnei de 27 metri. 'a

suprafaţǎ, ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în 'arpaţii <rientali6 unţii

Rodnei, unţii aramureşului, =arpaţii 7ulcanici de >ord şi ;epresiunea aramureş"

/n !aramureş se aflǎ doar partea nordicǎ a !unţilor odnei cu 7ârful Pietrosul

>27m@.

/ntre asurile rislop >1$1&m@ şi Qetref >)14m@ culmea este marcatǎ de mai multe

v0rfuri6

?aragalǎu >21#)m@, Piatra Rea >1)2#m@, >egoiasa >27$1m@, =ormaia >27m@,

8u%ǎescu are >21))m@ şi 8ǎtrâna >1417m@. 'aracteristica generalǎ a !unţilor odnei

sunt şisturile cristaline, dominate de urme glaciare6 morene, circuri şi vǎi glaciare

>G0nt0na cu 'impoiaşǎ, -egoiescu, epedea, ietroasa şi Dragoş@. 3u" v0rful ietrosueste lacul +ezer >la 1)2# m@29C29.

/n partea de sud, sud(vest se desfǎşoarǎ grupa nordicǎ a lanţului muntos de

origine

vulcanicǎ, care înc*ide Depresiunea !aramureşului pe aceastǎ laturǎ.

M&7(( ;&+(( ai !aramureşului, dintre valea %isei şi valea 3ǎlǎuţei, cu

altitudine redusǎ >în medie &77(l777m@, se prezintǎ su" formǎ de platouri cu conurivulcanice deasupra. 'onstrucţia petrograficǎ şi formele de relief dominante justificǎ

împǎrţirea acestor munţi în douǎ grupe6 unţii 4aş-?utâi sunt formaţi din lave şi din

2)C2) Tu2es(u Vi(!#r & România) naturǎ! om! economie, Ei!ur$ S!ii%ţi2i(4, "u(ure)!i, /5=, . >/

29C29 000.i%2#!urism.r#



piroclastite, pe su"strat sedimentar >marne, argile şi gresii cutate@ cu relief de platouri

vulcanice, deasupra cǎrora saltǎ v0rfuri conice. Acest relief caracteristic se menţine la

altitudini relativ co"or0te în !unţii <aş, unde punctul culminant >vf. Grasin@ atinge a"ia

)24 m şi la înǎlţimi mai mari în !unţii Hut0i, unde unele v0rfuri depǎşesc 177 şi c*iar

1$77 m >+gniş ( 174 m, Hut0i ( 1$$2 m@. Aceşti munţi, care se întind p0nǎ la valea

5otizei, au pe alocuri curmǎturi relativ joase, folosite ca pǎşuni de culme, între care mai

circulate sunt -egreşti(<aş, 3ig*etu !armaţiei şi Hut0i >9)4 m@. ǎdurile de foioase

cuprind spre sud un "r0u de castani comesti"ili. 'aracteristice sunt de asemenea, micile

depresiuni de pe latura sudicǎ a Hut0iului >5ǎiţa, Giriza, '*iuz"aia@ şi o depresiune de

mai mari dimensiuni, în !unţii <aşului. Uara <aşului, o cuvetǎ cu relief colinar şi

piemontan, înc*isǎ spre vest de c0teva maluri vulcanice, este de origine tectonicǎ şi

erozivǎ.

opulaţia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ şi astǎzi un frumos port popular şi un

folclor care st0rnesc admiraţia vizitatorilor.

A doua grupǎ, a unţilor 3i$leş, este constituitǎ, în cea mai mare parte, din

rocile flisului paleogen >îndeose"i marne şi gresii@, care dau culmi teşite sau larg

ondulate

la circa 1777 m altitudine, la care se adaugǎ restr0nse iviri de andezite şi prioclastite,care

alcǎtuiesc proeminenţe de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este

v0rful Ui"leş de 1)9 m altitudine.

M&7(( M'*&'=&+&( 3e înşiruie de la nord spre sud(est de la vǎile 'arli"a"a

şi 5istriţa Aurie p0nǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Mişeului. /n general sunt

constituiţi

din şisturi cristaline, strǎpunse de andezite. /n cadrul !unţilor !aramureşului se

detaşeazǎ 'ulmea op +van, cu v0rful !ica !are >1)1# m@, !untele !uncel >11) m@,

!untele op +van >194 m@.

M)(;&+ F'& este aşezat între vǎile uscova, epedea şi icaR v0rful care



dominǎ masivul se numeşte !i*ǎilescu >191) m@, unde se aflǎ şi lacul periglaciar

Menderelu. %ot în cadrul acestui lanţ muntos se aflǎ şi 'ulmea 'opilaşu >1&11 m@ şi

!untele 50rsǎnescu >1#$2 m@. /n toţi aceşti munţi se practicǎ pǎşunatul, de primavara

p0nǎ toamna, fiind împ0nziţi de st0ne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu şi(au

sc*im"at locurile de vǎratS iar ,,drumurile oilorS se pǎstreazǎ încǎ din secolul al =+M(

lea, c0nd aceste locuri apar menţionate pentru prima datǎ în documente.

C&+* P(%'/)& M'*&'=&+&( sau $'>&+&( se situeazǎ între uscova şi

r0ul MaserR v0rful are 1)#7 m altitudine. 3e detaşeaz ǎ din aceastǎ culme şi

rislopasu >1271 m@, Hre"eni, -ovicioru, !untele 3uligu cu v0rfurile 5udescu !are

>1&49 m@ şi Kudescu>1#)7 m@, 'ulmea osuşnei, prelungitǎ spre sud de oienile de su"

!unte cu dealul !uncelul !aim >1227 m@. !ai la sud, spre 5orşa se gaseşte 'ulmea%oroiaga(Nupania, care merge de la Maser p0nǎ la izvorul Ui"ǎului, pe Malea %asla. Ka

est de 5orşa se dezvoltǎ masivul 'earcǎnu rislop, care cuprinde !untele 'earcǎnu

>1)$4 m@ şi culmea rislop.

M&7(( Z(*B'/)+;((+ se situeazǎ între vǎile Ui"ǎului şi 5istriţa Aurie p0nǎ la

Malea 8rsului. %ot din !unţii !aramureşului face parte şi <"cina Uapului, care este

între

'arli"a"a şi Ui"ǎu7C7.

P'((?++ +%(%&>(( *&%/) + <&>7&+&( M'*&'=

TB+ '

31

V'6&+, >&*(')( +%(%&>( -*0

M)(;&+ ( ' )6+

L/+(%% *(?'/?(%

D()%%-*0

P(%'/)&+ 2 33 odna 5orşa &G+7&+&( 2 15 odna 'omple 5orşa &C'&+&( 1 4 odna 'omple 5orşa 1#Ţ(B+= 1 3 Ui"leş Dragomireşti 17&>(&+&( 1 "11 Ui"leş 5otiza 1#G&%( 1 445 Hut0i !ara #

7C7 Gi%e$ D$%, #. (i!. . 555



P+= 1 323 Hut0i 5ǎiuţ &S&+&( 1 311 Ui"leş 5otiza 4I.(= 1 3" Hut0i '*iuz"aia 4P+= M' 1 32 Hut0i '*iuz"aia M/./= 1 24K Hut0i 'avnic #

T(.&+ 1 223 Hut0i +apa #P(%'( 1 5 Hut0i Deseşti #L%( 1 42 Hut0i 'iocotiş


M&7(( R/>( !asivul cel mai înalt din 'arpaţii ǎsǎriteni >alt. ma. vf.

ietrosul, 27m@. 'reasta principalǎ mǎsoarǎ peste #7 :m lungime, pe o lǎţime de

7($7 :m şi prezintǎ o asimetrie asemǎnatoare celei fǎgǎraşene6 a"ruptǎ

spre nord, domoalǎ spre sud cu ecepţia zonei usdrele, în apropiereacǎreia se aflǎ o ca"anǎ şi un refugiu 3alvamont. Kipsit în zona alpinǎ

de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumeţia cu cortul1C1.

D?')(& M'*&'= este cea mai mare formaţiune de acest gen din

'arpaţii

<rientali. orţile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste munţii care o

înconjoarǎ, pasuri care din vremuri strǎvec*i o leagǎ de celelalte ţinuturi rom0neşti.

Astfel, intrarea în !aramureş, dinspre Depresiunea 5aia !are, se face prin pasul Hut0i,

dinspre !oldova de -ord(5ucovina, intrarea şi legǎtura se fac prin pasul rislop,

dinspre

zona 5istriţa(-ǎsǎud, legǎtura cu depresiunea şi Uara !aramureşului se face prin pasul

Qetref, iar legǎtura cu depresiunea şi Uara !aramureşului se face prin pasul Wuţa.

Kocurile acestea de trecere sunt de mare frumuseţe naturalǎ şi "eneficiazǎ de

amenajǎri turistice adecvate >*anuri, ca"ane, *oteluri@ ( toate cu specific zonal.

Depresiunea !aramureş este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea

care cuprinde dealurile şi piemonturile şi alta în care intra vǎile, "azinetele şi micile

depresiuni. /ntre piemonturile !aramureşului amintim iemontul !ara(3ǎp0nţa,

1C1 000.($r$!i.#rg



iemontul Hut0iului, iemontul Mǎratecului şi iemontul 5otizei, Malea Mişeului cu

afluenţii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale 5orşei,

Mieşului, uscovei şi "azinetele 5istrei şi Malea Mişeului. 'uloarul +zei cuprinde, de

asemenea, o serie de "azinete şi mici depresiuni favora"ile aşezǎrilor, amintind în acest

sens "azinetele 3ǎcel, 3ǎliştea de 3us, Dragomireşti, culoarul ozavlea, micile

depresiuni

50rsana şi Madul +zei. 0urile şi afluenţii au dat naştere la mici depresiuni care le poartǎ

numele6 !ara, 'osǎu, ona şi desigur 3ig*et, depresiune situatǎ la confluenţa +zei cu

%isa caracterizatǎ de terase joase şi lunciR r0uleţul 3ǎp0nţa a creat Depresiunea 3ǎp0nţa,

în care s(a dezvoltat aşezarea cu acelaşi nume, de mare faimǎ în ţarǎ şi în lume.

3112 C+(*

C+(* zonei !aramureş este moderatǎ de tip temperat continental. lernile sunt

destul de geroase, cu zǎpadǎ a"undentǎ, lapoviţǎ şi ploi reci şi se întind pe o perioadǎ

lungǎ. /n munţi, precipitaţiile sunt mult mai a"undente, iar stratul de zǎpadǎ atinge

grosimi de peste )7(177 cm şi se pastreazǎ p0nǎ la 277 de zile din an. /n covata din

versantul nordic al ietrosului odnei, vara se vede stratul gros de zǎpadǎ.

%emperaturile medii ale aerului variaza între 77 ' în regiunile montane înalte şi

9,$7 ' în depresiuni. %emperatura maimǎ a"solutǎ 9,$7 ' a fost înregistratǎ la 1&

august 19#2 în localitatea 3eieni, iar temperatura minimǎ a"solutǎ (1,& 7 ' la 2&

ianuarie 19#$ la Mişeul de 3us. /n peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de

temperaturǎ în ariile depresionare, precum şi invaziile de aer rece2C2.

egimul precipitaţiilor, în zonele depresionare şi deluroase, atinge 477 m anualiar pe crestele montane înalte ajunge p0nǎ la 1 $77 m anual. M0nturile sunt moderate şi

"at în general din nord şi vest >dinspre munţi@R nu sunt viforniţe şi vijelii.

'lima regiunii este "eneficǎ pentru practicarea turismului, ea favoriz0nd

2C2 Gi%e$ D$%, #. (i!. . 5>+



drumeţia şi turismul sportiv în principalele forme de relief at0t vara c0t şi iarna pe trasee

marcate şi în zone cu altitudine scazutǎ. Deasemenea clima este favora"ilǎ turismului de

agrement, de recreere sau tratament.

3113 R7& (>'/.'6(

(>'/.'6( zonei !aramureş, apele principale ale !aramureşului sunt

colectate de r0ul %isa >Mişeul, +za şi 3ǎp0nţa cu afluenţii lor@, iar o micǎ parte cum este

Ui"ǎul şi 5istriţa Aurie sunt colectate de r0ul 5istriţa, iar +zvorul 'ǎţelei merge spre

'eremuş >8craina@.

R&+ V(=& izvorǎşte de su" pasul rislop >1$1& m altitudine@ şi se varsǎ în %isa

în localitatea Malea Mişeului. De la izvoare şi p0nǎ la 5orsa(!oisei se numeşte 5orşasau

Mişeul. e partea st0ngǎ, Mişeul are ca afluenţi pe cei din !unţii odnei ( Malea

G0nt0nelor, odul +zvorului, 'impoieşu, -egoiescu, ietroasa, Mremuşu, 0r0ul

Wotarului, Malea lui Dragoş, +zvorul -egru. Din partea dreaptǎ Mişeul primeşte ca

afluenţi Maşerul şi uscova"

R&+ I8 izvorǎşte de su" v0rful 5ǎtr0na din !unţii odnei >1)7 m altitudine@şi se varsǎ în %isa, strǎ"ǎt0nd peste ) :m. Afluenţii +zei pe partea st0ngǎ sunt6 5ǎleasa,

5aicu, 3latina, ledişorul, 5otiza, 3lǎtioara, !ara, p0r0ul 3ugǎului. e partea dreaptǎ, cel

mai important afluent este p0r0ul onişoara, lung de 22 :m. 0ul !ara are izvorul su"

v0rful +ezurile din !unţii +gniş >17$7 m altitudine@.

R&+ S?7 işi are izvorul su" v0rful otundu >11#7 m altitudine@ în !unţii

+gniş. 'aracteristica r0ului este de"itul mare şi constant, datorat pǎdurilor numeroase

care atrag şi menţin umiditatea în sol.

< mare "ogǎţie a zonei at0t din punct de vedere peisagistic c0t şi al rezervei de

apǎ sunt lacurile. !ai numeroase, dar mici, sunt cele glaciare din !unţii odnei şi cele

de tip periglaciar din !unţii !aramureşului >Menderelu din !untele !i*ǎilescu@,



lacurile de su" a"rupturile Hut0iului >lezerul !are, lezerul !ic, %ǎul lui Dumitru@.

Dintre +&'(+ .+(' amintim $&)& M', +8'&+ P(%'/)&+&( >1) lacuri@. /n

minele de sare de la <cna Qugatag s(au format opt lacuri, cel mai întins lac de minǎ din

om0nia fiind lacul G;'(+, iar restul T&+ 6' F&>, L&+ $%', L&+ R/=& şi

încǎ peste 7 de lacuri mici în coline. Apele sǎrate şi lacurile care s(au format la <cna

Qugatag şi 'ostiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎţi a unor staţiuni de

agrement şi "alneare, cu largi posi"ilitǎţi de tratament al "olilor reumatismale.

P'((?++ &')&'( > ? + <&>7&+&( M'*&'=

TB+ '

32

R&'(

L&.(* &')&+&( > ? -*0 T/%+ P %'(%/'(&+ <&>7&+&(

S/*= )1 &1L?&= 11# 11#

I8 ) )V(=& )7 )7V)' $ $M' $7 $7

S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, 1999 ? 277, +-33, 5ucureşti

3114 S/+&'(+, 6+/' =( 6&

S/+&'(+ zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare,

care determinǎ vegetaţia şi fauna caracteristicǎ acestora. /n general vegetaţia !unţilor

odnei şi a !unţilor !aramureşului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti

alpine.

tajul alpin >la peste 2777 m@ cuprinde o 6+/' "ogatǎ şi cu multe raritǎţi,

rogozul,

urec*elniţa, azaleea piticǎ etc. +er"urile "ogate sunt favora"ile pǎstoritului. tajul

su"alpin se încadreazǎ în general între 1977 m şi 1477 m altitudine,

co"or0nd uneori p0nǎ la 1$77 m. 'oniferele, cu preponderenţǎ molidul, ocupǎ zone



întinse în !unţii !aramureşului, Hut0i şi Ui"leş. entru foioase distingem rǎşinoase,

fag,

gorun, stejar. Megetaţia variatǎ şi "ogatǎ a !aramureşului a determinat şi prezenţa unei

6& adecvate. entru zonele alpine, capra neagrǎ a fost una din "ogǎţiile şi m0ndriile

!aramureşului, cu mare grijǎ a fost repopulatǎ încep0nd cu anul 19&$. 3e mai gǎseşte

marmota, apreciatǎ pentru "lana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ.

ǎsǎrile alpine şi su"alpine sunt prezente într(un mare numǎr, peste 7 de specii.

Amintim acvila de st0ncǎ, "rumǎriţa, raţa, cocoşul de munte, v0ntureţul roşu. /n pǎdurile

de rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într(un mare numǎr, urşi, lupi,

ciocǎnitoarea cu trei degete, forfecuţa gal"enǎ, piţigoiul de "rǎdet. ǎdurile de foioase

adǎpostesc o mare varietate de animale6 cer"ul carpatin, ursul "run, r0sul, cǎpriorul,

mistreţul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de pǎdure, jderul de piatrǎ, veveriţa, "ursucul.Kumea pǎsǎrilor în pǎdurile mite este mai variatǎ, peste &7 de specii cui"ǎresc aici.

Apele de munte >%isa, Mişeu, uscova şi Maşer@ sunt "ogate în peşti ca6 lostriţa,

pǎstrǎvul curcu"eul, ţiparul, ştiuca, cleanul, mrana, sco"arul etc. care însumeazǎ peste

2 de speciiC.

3115 R8';7((+ %&'+

Grumuseţile naturii !aramureşului, caracterul de unicitate al unor formaţiunigeologice, dar şi a unor specii de florǎ şi faunǎ, au determinat autoritǎţile administrative

sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervaţii naturale şi declar0nd anumite specii

monumente ale naturii.

'ea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este R8';7( P(%'/)&+ M',

care cuprinde peste 777 *a, din care 1277 *a gol de munte, iar peste 1#77 *a sunt

pǎduri. ste situatǎ în limitele localitǎţilor 5orşa şi !oisei. Dintre speciile de florǎ detip alpin sau su"alpin considerate ca rare şi protejate amintim6 Huşa porum"elului sau

Harofiţa <@c%nis nivalis., 'lopoţelul =ampanula carpatica., H*intura ?entiana

punctata., Gloarea de colţ sau Gloarea eginei <entopodium alpinum., 'rucea

C Gi%e$ D$%, #. (i!. . 5>



pǎm0ntului Aeracleum carpaticum. etc.

3pecii de muşc*i pe care le gǎsim numai aici, ca6 Pleuroclada al$escens, nium

$l@ti, =irrips%@llum cirrosum, precum şi rogozul alpin =$resia simpliciuscula. sunt

considerate ca relicte arctice. /n golurile de munte florile de sm0rdar R%ododendron

Botsc%@i., iar l0ngǎ pǎdurile de molid ( z0m"rul Pirus cer$a. sunt specii rare şi ocrotite

de lege. Lona este "ogatǎ şi în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ Rupicapra

rupicapraC, recolonizatǎ în anul 19&$, marmota armota marmota., recolonizatǎ în

anul 194, r0sul <@n) l@n)C, cer"ul carpatin =ervus elap%us., ursul "run Drsus

arctosC, acvila de st0ncǎ 0Euila c%r@saetos., cocoşul de munte 1trao urogallus.,

vipera 7ipera $erus. etc. %oate sunt puse su" protecţia legii.

entru iu"itorii de ecursii cantonaţi în 5orşa sunt c0teva trasee turistice care le

vor oferi "ucurii de neuitat, astfel$C$6

Z 5orşa >Hura ietroasa@ ( 3taţia metorologicǎ ( Kacul +ezer ( ietrosu odnei ( M0rful

5u*ǎescu ( %ǎmiţa la 'ruceR

Z oiana 5orşa >Hura -egoiescu@ ( Malea -egoiescu ( 'a"ana uzdrele ? 'urmǎtura

HǎlǎţiuluiR

Z 3taţiunea de odi*nǎ 5orşa ( p0rtia olimpicǎ de sc*i ( 5uza !untelui ? 'a"ana

uzdreleR

Z 3taţiunea de odi*nǎ 5orşa ( 'ascada +zvorul 'ailor ( Qaua Qtiol ( Wanul rislopR

Z 3taţiunea de odi*nǎ 5orşa ( odul +zvorului ( oiana unca ( oiana Qtiol ? Qaua

HargalǎuR

Z Qaua Hargalǎu ( Qaua Hǎlǎţiului ( %0rniţa -egoieselor ( Qaua 5u*ǎescu !are

>%0rniţa SKa 'ruceS@ ( M0rful 5ǎtr0na ( Dealul Qtefǎniţei.

$C$ 000.$m:m.r#



R8;7( C/'& N>(( ! C(&.(( $+)((( este situatǎ în !unţii

!aramureşului, cuprinde golurile de munte şi s(a creat special pentru ocrotirea

cocoşului de mesteacǎn. !ai sunt declarate '8';7(( + %&'((, şi puse su" ocrotire

prin lege, M+=%((+ V+)()&, T&+ +&( D&*(%'& de pe platoul +zvoarelor, P/(

$'8(+/' şi L&+ M/''(+/' la *otarul satului 5re". '*eile %ǎtǎrului de pe p0r0ul

5razilor sunt formate din andezite "azaltice.

R8';7((+ 6+/'()%( sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate6

ar"oreţul de gorun şi larice de la <cna QugatagR laricele de la 'ostiuiR rezervaţia de

goruneţ de pe R/(=/', cu ar"ori seculari de o rarǎ frumuseţe. Alte specii de faunǎ şi

florǎ ocrotite în zonǎ sunt "ujorul de munte, laleaua pestriţǎ, precum şi o serie de ar"ori

seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege r0sul, cor"ul, acvila ţipǎtoare micǎ, "ufniţa, *u*urezul, ciuful, cocoşul de munte, iar dintre peşti, lostriţa.

Aceste rezervaţii ale !aramureşului ce deţin suprafeţe diferite şi elemente

deose"ite precum plante, animale, peşteri, ape, sporesc interesul turiştilor de a vizita

judeţul.

R8';7((+ %&'+ + <&>7&+&( M'*&'=

TB+ ' 33

R8';7(( %&'+ + <&>7&+&(M'*&'=

S&?'67 -0

ez. -at. ietrosul !are 77ez. 'ornu -edeii('iungii 5ǎlǎsinii )773t0ncǎriile calcaroase de la 30l*oi(L0m"rosl0vii

#

ez. -at. +zvorul Al"astru al +zei 7,2ez. de gorunet onişoara &2

ez. de larice 'oştui 7,4ez. oiana 5razilor $ez. ǎdurea 'rǎiasa $$ez. 'reasta 'ocoşului #7ez. !laştina <ligotrofǎ Mlǎscinescu ez. -at. %ǎul lui Dumitru ez. Ar"oretele de castan comesti"il #77



ez. Gosilierǎ '*iuz"aia #7ez. -at. Kacul Al"astru 1,#$ez. Gorestierǎ 5avna('onga 2&ez. '*eile 5a"ei 1#ez. eştera cu oase 7,#

ez. eştera Mǎlenii Qomcutei #

S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş 277, +-33, 5ucureşti

P'&+ N%(/+ M&7(( R/>( este desemnat parc internaţional de cǎtre

'omitetul !A5 8-3'<, reprezent0nd o ezervaţie a 5iosferei cu o suprafaţǎ de cca

77 *a. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎţii şi integritǎţii comunitǎţilor

"iotice vegetale în ecosistemele naturale şi protejǎrii diversitǎţii genetice a speciilor.

!asivul ietrosul !are este acoperit cu o vegetaţie de tip alpin şi su"alpin ce

cuprinde numeroase specii rare, dintre care putem enumera6 guşa porum"elului,

şop0rliţa, pǎiuşul, mierea ursului, floarea de colţ etc. Datoritǎ unui comple de condiţii

favora"ile, în ietrosul !are înt0lnim numeroase specii de animale şi pǎsǎri cum ar fi6

ursul "run, cer"ul, r0sul, capra neagrǎ, acvila de munte, cocoş de munte etc.

312 R)&')+ %'/?(

esursele turistice antropice sunt reprezentate de acele o"iective create de(a

lungul timpului de activitatea umanǎ. !aramureşul istoric posedǎ un potenţial turistic

antropic, comple şi unitar, reprezent0nd o zonǎ renumitǎ prin elemente de etnografie şi

folclor, în care s(au pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ

originalitate6 case, porţi, unelte, ţesǎturi, ceramicǎ, "iserici, datini şi folclor, unice prin

frumuseţe, semnificaţie, vec*ime şi desfǎşurare. %oate acestea sunt înt0lnite mai cu

seamǎ în aşezǎrile de pe vǎile !arei, 'osǎului şi +zei, dar prezente şi pe vǎile %isei şi

MişeuluiR multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer li"er.

Uin0nd seama de ansam"lul elementelor naturale, istorice, ar*itecturale şi

etnografic ? folclorice, ce compun potenţialul turistic, se disting urmǎtoarele zone6 zona

etnografic ? folcloricǎ a Uǎrii !aramureşului, zona turisticǎ montanǎ, zona municipiului

5aia !are şi împrejurimile şi zona '*ioar ? Kǎpuş. %raseele cele mai frecventate pentru



valorile etnografice şi folclorice sunt6 vǎile !arei şi +zei, 3ig*etu !armaţiei şi 3ǎp0nţa,

ce poate fi continuat, peste pasul Wuţa, în pitoreasca şi nu mai puţin importanta Uara

<aşului#C#. /n continuare vom prezenta principalele zone şi o"iective turistice

maramureşene, împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ.

!unicipiul $( M' este situat în partea vesticǎ a judeţului !aramureş, în

depresiunea cu acelaşi nume, pe cursul mijlociu al r0ului 3asǎr, la o altitudine medie de

22) m faţǎ de nivelul mǎrii. <"iectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt6 8iserica din

<emn, 8iserica 5fânta 1reime, casa 6ancu de Aunedoara, 1urnul lui Ftefan ( ridicat în

secolul al =M(lea, este o construcţie din piatrǎ, în stil gotic, înalt de aproape #7 mR din

foişorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra oraşuluiR o replicǎ a turnului se

aflǎ ridicatǎ l0ngǎ prefecturǎR 1urnul ǎcelarilor, 7ec%iul Aan al oraşului, uzeul &udeţean ( are mai multe secţii6 istorie şi ar*eologie, artǎ, etnografie, mineralogie&C&.

<raşul S(.%& M'*7((, aşezat la confluenţa r0urilor +za cu %isa, pe frontiera

de nord(vest a ţǎrii, este vec*ea capitalǎ a Uǎrii !aramureşului " <raşul s(a dezvoltat în

timp, cu viaţa sa economicǎ şi culturalǎ specificǎ "urgurilor transilvane. 3pre 3ig*et au

gravitat de secole oamenii !aramureşului de pe toate vǎile, aşezarea dezvolt0ndu(se ca

o micǎ capitalǎ de judeţ. +nstituţii de prestigiu din clǎdirile trainice, vec*i, dau o notǎ

specificǎ oraşuluiR centrul vec*i s(a pǎstrat în întregime. 'lǎdirea actualei $isericireformate se pare cǎ este cea mai vec*e construcţie din oraş, secolul al =+(lea. Mis(a(vis

de "isericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a &udeţului aramureş, care,

pe fronton, deasupra uşii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna vec%e a

aramureşului. Din pǎcate, în ultimii #7 de ani, oraşului nu i s(a acordat atenţia

meritatǎ pe mǎsura prestigiului de vec*e capitalǎ a unei provincii istorice rom0neşti de

mare rezonanţǎ, oraş spre care au gravitat de(a lungul secolelor, şi o fac şi astǎzi,

oamenii !aramureşului de pe toate vǎile zonei.

/n zona turisticǎ V+ C/)&+&(, de la crucea drumului din Gereşti, D.N. 179 G,

#C# Gr. P#se$, C. M#l#v$%, Aur#r$ P#se$ & *udeţele patriei + *udeţul Maramureş, I%s!i!u!ul e Ge#gr$2ie,"u(ure)!i, />+, . 8>

&C& 000.#i%$ri.r#



la # :m, urc0nd panta dealului, pe un drum asfaltat ajungem în staţiunea

"alneoclimatericǎ O Ş&.%.. De la 3ig*etul !armaţiei sunt 27 de :m, iar de la

5aia !are, #) :m.

Aşezarea este situatǎ într(un spaţiu pitoresc, dominat de dealuri şi coline, pe

cumpǎna apelor, între r0urile !ara şi 'osǎu. 'asele sunt situate de(a dreapta şi de(a

st0nga drumului principal, din care se desprind strǎzi drepte, perpendiculare pe şosea. /n

general, aşezarea este de forma celor specifice populaţiilor alogene. De altfel, populaţia

comunei este mitǎ6 o "unǎ parte sunt mag*iari şi vor"itori de lim"a mag*iarǎ >şva"i şi

polonezi mag*iarizaţi@ şi o parte rom0ni.

Kocalitatea apare în documente la 27 martie 1&7, su" denumirea de Lalatina

>3latina@. Apoi s(a mai numit şi SKa sareS, în apropierea ei afl0ndu(se şi localitatea

Doraslǎu, azi disparutǎ. De altfel, localitatea este situatǎ pe Malea 3ǎratǎ, afluent al

!arei, la Hiuleşti. /n general, în perioada secolelor al =+M(lea şi al =M(lea, <cna

Qugatag apare în documente în stǎp0nirea familiilor no"ile din Hiuleşti, din neamul

ednicenilor, urmaşi ai lui Dragoş4C4.

<cna Qugatag, sau denumirile mai vec*i 3latina sau SKa 3areS, ne sugereazǎ

eploatarea sǎrii aici din timpuri vec*i. rin tradiţie se mai ştie cǎ aici erau "ǎi "alneoclimaterice din vec*ime. 3taţiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse

tratamente medicale. istau aici patru *oteluri amenajate cu peste 77 de locuri de

cazare, restaurante, cantine, terase, "aruri, cafenele. Min aici oameni la odi*nǎ şi

tratament din toatǎ ţara, dar şi ţǎranii din satele !aramureşului. 5olnavii "eneficiazǎ de

ca"ine individuale, instalaţii de *idroterapie, fizioterapie >in*alaţii, împac*etǎri cu

parafinǎ, masaje, sǎli de gimnasticǎ medicalǎ@. 'ompleul modern este situat în

apropierea pǎdurii 'rǎiasa, cu ar"ori de stejar de sute de ani, pǎdurea fiind ocrotitǎ ca

monument al naturii.

%ot aici, în imediata apropiere a 'ompleului, în deceniul trecut pǎrintele

!ircea Antal din 5re" s(a îngrijit de construirea unei $iserici de lemn în stil

4C4 000.r#m$%i$!#urism.r#



maramureşean, o

adevǎratǎ capodoperǎ a ar*itecturii în lemn.

.De la <cna Qugatag se pot face ecursii cu caracter etnografic în satele de pe

Malea 'osǎului sau !arei, dar şi la S"orcutulS de la 5re", la S'reasta 'ocoşuluiS,

3t0ncǎria de pe !unţii Hut0iului.

Dupǎ decem"rie 19)9 comuna a oferit posi"ilitatea şi pentru cei din afara ei

>3ig*et, 5aia !are, satele din jur@ de a(şi construi case de vacanţǎ proprii, care vor da

satisfacţie multor persoane şi vor îm"ogǎţi peisajul locului.

3atul $'B este aşezat pe versantul nordic al !untelui Hut0i, imediat la poalele

acestuia, în partea superioarǎ a "azinului !ara. <arecum izolat, nefiind pe nici una dinarterele principale, 5re"ul se învecineazǎ cu localitǎţile 5udeşti şi 30r"i de pe Malea

'osǎului, Woteni şi !ara de pe Malea !arei şi peste deal cu satul 3urdeşti, din zona

Kǎpuşului. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ 3ig*etul de <cna Qugatag spre

5udeşti, satul fiind pe dreapta, între aceste douǎ localitǎţi. ste strǎ"ǎtut de p0raiele

5re"oaia şi Malea !are ce izvorǎsc din !untele Hut0i şi se varsǎ în r0ul !ara. /n

*otarul 5re"ului se aflǎ mlaştinile cu tur"ǎ, groase de opt metri, numite %ǎul

'*endroaiei sau Kacul !orǎrenilor.

3atul 5re" de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte

din

aşezǎrile ce apar în documente su" denumirile de Malea !are, 'opacis şi 5re", aici

descoperindu(se şi vestigii din epoca $ronzului.

rima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Kudovic + de Anjou, fiul lui

'arol o"ert, din 27 martie 1&7, prin care îl întǎreşte pe romanul Dragoş, fiul luiHiula, în moşiile 5re", 'opacis, 3latina ><cna Qugatag@, Deseşti, Wǎrniceşti şi 3at

Qugatag,

diplomǎ care recunoaşte drepturile acestei familii cneziale asupra acestei moşii din

vec*ime.



8iserica satului, aşezatǎ în apropierea înt0lnirii p0r0ului 5u"oaia cu Malea

'aselor, a fost construitǎ înainte de 1#1, lǎrgitǎ în 1&$ şi reparatǎ în 141#. Ar*itectura

"isericii este specific maramureşeanǎ pentru acest gen de construcţii. De remarcat faptul

cǎ acoperişul, cu o pantǎ a"ruptǎ, are o singurǎ streaşinǎ. +ntrarea în "isericǎ se face pe o

poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. /n cimitir se pot vedea c0teva troiţe cu coroane circulare,

neo"işnuite în regiune.

5re"ul pǎstreazǎ "ine încǎ ar*itectura tradiţionalǎ, portul, o"iceiurile, folclorul.

A atras cercetǎtori rom0ni şi strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi >cercetǎrile

interdisciplinare conduse de prof. dr. doc. !i*ai op, 1947(194$, dr. Danielle !ason,

Granţa, dr. 'laude Parnoou*, Granţa@)C).

/n zona turisticǎ V+ I8( înt0lnim satul I&> 8n sat nu este numai o aşezare

în spaţiu, ci un loc în umanitate şi în univers. 8n sat este un loc anume, or0nduit dupǎ

legile omeneşti, un sat poate fi şi o cale cǎtre ţarǎ, o desc*idere a rosturilor ei cele mai

îndepǎrtate. +eudul este aceastǎ ScaleS şi o desc*idere cǎtre ţarǎ, acolo în miazǎnoaptea

pǎm0ntului rom0nesc, în !aramureşul istoric, la margine de *otar voievodal strǎ"un.

rin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii şi p0nǎ azi, +eudul mǎrturiseşte despre

o"0rşiile strǎmoşeşti, crescute din pǎm0nt şi deodatǎ cu pǎm0ntul, zǎmislite dupǎ legile

lui.

'omuna +eud este aşezatǎ la sud de şoseaua care urmeazǎ firul vǎii +zei, în care

se varsǎ perpendicular +eudişorul, p0r0ul +eudului, de(a lungul cǎreia pe parcursul

mileniilor s(au statornicit casele oamenilor locului care au format satul, la nord aşezarea

este dominatǎ de !unţii Ui"leş. 3pecific +eudului este sistemul de amplasare al

gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeaşi linie, perpendicular pe aa drumului.

+eudul a pǎstrat tradiţii şi legende care amintesc de eroii întemeietori, de ctitori demǎnǎstiri şi "iserici, de dascǎli şi preoţi, de martiri, sacrificii, de "ucurii şi necazuri. /n

+eud se aflǎ o "isericǎ vec*e dat0nd din anul 1&$, 8iserica din ;eal sau 8iserica

8alculu/ în "isericǎ se pǎstreazǎ icoane vec*i pictate pe lemn, o valoroasǎ colecţie de

)C) 000.0i1iei$.#rg



icoane pictate pe sticlǎ de -icula, covoare şi ştergare cu motive geometrice, vopsite în

coloranţi vegetali şi minerali, mo"ilier specific şi c0teva cǎrţi de mare valoare, printre

care se numǎrǎ şi %ipǎriturile lui 'oresi S/ntre"are 'reştineascǎS >5raşov 1#&7@ şi

SApostolulS >5raşov 1#&@.

8n alt monument de ar*itecturǎ în lemn, de mare frumuseţe şi care pe drept

cuv0nt este considerat Scatedrala în lemn a !aramureşuluiS, este 8iserica din Fes din

6eud, greco(catolicǎ. 5iserica este edificatǎ în anul 141)R în "isericǎ se pǎstreazǎ o

colecţie de icoane pe sticlǎ, covoare maramureşene, mo"ilier specific şi desigur carte

vec*e rom0neascǎ de mare valoare din principalele centre >0mnic, 5laj, 5uzǎu, +aşi@.

+eudul a pǎstrat şi o serie de monumente de ar*itecturǎ ţǎrǎneascǎ laicǎ6 case şi

anee gospodǎreşti, instalaţii te*nice acţionate de apǎ >mori, v0ltori@ etc. din secolele

=M++(=M+++. 8nele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor >!uzeul 3atului din

5ucureşti, !uzeul !aramureşului din 3ig*etul !armaţiei@.

Astǎzi, trecǎtorul prin +eud poate vedea încǎ în zilele de sǎr"ǎtoare portul

popular,

specific locului, iar printre casele noi, ici(colo se mai zǎresc şi casele vec*i, deja

devenite monument. 3ituat la 94 :m. distanţǎ de 5aia !are şi la $ :m. de 3ig*etul!armaţiei, pe Malea +zei, +eudul atrage prin frumuseţea şi varietatea peisajului, a

ar*itecturii construcţiilor ţǎrǎneşti, prin pitoresc şi originalitate.

+eudul se m0ndreşte cu cea mai vec*e "isericǎ din lemn din !aramureş, ridicatǎ

în 1&$, numitǎ 28iserica din deal2 , precum şi cea mai vec*e pravilǎ în lim"a rom0nǎ

scrisǎ de m0nǎ cu litere c*irilice cunoscutǎ su" denumirea de 2=odicele de la 6eud2"

%radiţia popularǎ pomeneşte de omǎnǎstire vec%e

, la începutul secolului al =+M(lea, numitǎ $/%(8. 3e ajunge aici pe un drum lateral de 11 :m, care se desprinde din

şoseaua principalǎ 3ig*et(5orşa, în dreptul comunei Qieu >4 :m sud(est de 3ig*et@.

'entrul comunei este dominat de "iserica din lemn aflatǎ într(o poziţie

privilegiatǎ, pe un promontoriuR puţin mai jos este "iserica nouǎ, masivǎ, de zidR în



partea opusǎ sunt clǎdirile administrative şi cooperativa.

opulaţia actualǎ este de aproimativ $777 de persoaneR locuitorii se ocupǎ în

principal cu creşterea vitelor, tǎierea şi industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de

cǎr"uni din apropiere. 8n loc important în viaţa femeilor din 5otiza îl ocupǎ prelucrarea

l0nii. !eşteşugul de a vopsi l0na cu coloranţi vegetali, etraşi din flori şi plante,

a"andonat pe parcursul anilor, a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare, datoritǎ

unor iniţiative individuale aprecia"ile, care, pe l0ngǎ satisfacţii de ordin moral (

notorietate pe plan naţional şi internaţional, epoziţii de covoare şi o"iecte de l0nǎ, etc.

creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglija"ilǎ.

3pre sf0rşitul secolului al =+=(lea, vec*ea "isericǎ din lemn care eista atunci

devenise neîncǎpǎtoare şi a fost înlocuitǎ cu o "isericǎ din lemn mai mare, daruitǎ de

comunitatea credincioşilor din Mişeul de Nos, care tocmai îşi ridicaserǎ un alt lǎcaş, din

piatrǎ, mai spaţios. Ar*itectura monumentului este caracteristicǎ "isericilor din lemn

maramureşene. 'a element sculptural în eterior este de remarcat, în primul r0nd, tocul

uşii de la intrare, unde se regǎsesc aceleaşi decoraţii ca şi pe porţile gospodǎriilor

ţǎrǎneşti, cu sim"olistica precreştinǎ în majoritatea cazurilor. 5iserica a fost restauratǎ

în anul 19&2.

'reşterea populaţiei din comunǎ a impus ridicarea, între 194#(194&, a unui nou

lǎcaş de înc*inǎciune, de asta data din cǎrǎmidǎ, cu şapte turle. /n 1992, l0ngǎ aşezarea

lor, aproape de un izvor de apǎ mineralǎ, la locul numit S 7alea 5asuluiS, locuitorii au

mai

construit o $isericǎ de lemn, în stilul ar*itecturii tradiţioanale maramureşene, cu intenţia

de a creea aici o mǎnǎstire de maici. ste unul dintre cele mai pitoreşti sate

maramureşene situat la 99 :m. de 5aia !are şi vestit prin atelierele meşteşugǎreşti de

ţesut covoare din l0nǎ vopsitǎ în culori vegetale9C9.

$') este una din comunele mari ale !aramureşului. Aşezatǎ pe malul drept

al r0ului +za, la o distanţǎ de 27 :m de municipiul 3ig*etul !armaţiei, este strǎ"ǎtutǎ de

9C9 000.$gr#!urism.(#m



drumul judeţean 1)&" rima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septem"rie 12&

c0nd, printr(o diplomǎ, regele 'arol Al"ert + de Anjou recunoaşte şi întǎreşte în aceste

locuri pe cneazul 3tanislau, fiul lui 3tan. Astǎzi satul îţi dǎ, de la primul contact,

sentimentul "ogǎţiei >materiale şi spirituale@.

'omuna 50rsana conservǎ c0teva monumente de ar*itecturǎ de ecepţie. Astfel,

28isericuţa de pe :$ar2 , dupǎ numele locului unde este amplasatǎ, a fost adusǎ aici în

1)72 din locul numit Sodurile !ǎnǎstiriiS.

/n anul 1))1 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ $isericǎ greco-catolicǎ >azi

ortodoǎ@, din piatrǎ. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neo"izantin. At0t "iserica

vec*e

din lemn, c0t şi cea din piatrǎ, conservǎ în interior icoane din secolul al =M+++(lea

pictate

în !aramureş în te*nica Stempera pe lemnS. 3e pǎstreazǎ şi ta"louri pe p0nzǎ de mare

valoare, precum şi multǎ carte vec*e din tiparniţele de la +aşi, 5ucureşti, 5laj, 0mnic.

/n ultimii ani, 199(199$, s(a construit în centrul satului o $isericuţǎ din lemn de

stejar pentru cultul greco(catolic şi este în curs de finalizare o "isericǎ tot din lemn,

pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodo. Am"ele sunt creaţii ar*itectonice deose"ite,inspirate din tradiţia vec*ilor "iserici maramureşene din lemn.

De la intrarea în sat, de(a lungul şoselei, dar şi pe strǎzile laterale, pe dreapta şi

pe

st0nga, aproape la fiecare casǎ s(au ridicat porţi noi, construcţii monumentale din lemn

de

stejar, sculptate cu mǎiestrie în spiritul tradiţiei. Porţile, adevǎrate arcuri de triumf, sunt

m0ndria "0rsǎneştilor, constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfunda"ilǎ.

/n centrul comunei, în curtea şcolii generale centrale s(a restaurat şi conservat o

vec%e şcoala confesionala greco-catolicǎ., singura construcţie de acest gen pǎstratǎ în

!aramureş, care astǎzi adǎposteşte muzeul sǎtesc ce cuprinde o "ogatǎ colecţie de

o"iecte etnografice şi o serie de documente legate de istoria satului.



3atul, în zilele de sǎr"ǎtoare devine atractiv prin prezenţa oamenilor costumaţi în

portul tradiţional, grupaţi în centrul civic pe grupuri de v0rstǎ, vecinǎtǎţi şi neamuri, în

faţa porţilor unde stau la sfat. %ot acum se organizeazǎ şi SNoculS >*ora satului@.

'omunǎ autenticǎ a !aramureşului +storic, 50rsana atrage prin frumuseţea şi varietatea

peisajului, a ar*itecturii construcţiilor ţǎrǎneşti, prin pitoresc şi originalitate.

/n 50rsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din !aramureş. De asemenea

se poate vizita casa meşterului popular %oader 50rsan, acesta fiind considerat unul

dintre cei mai vestiţi meşteri populari în lemn din ţarǎ.

'omuna O=%( situatǎ la &# :m. de 5aia !are şi ) :m. de 3ig*etul !armaţiei

pe cursul superior al r0ului +za, se aliniazǎ satelor maramureşene pǎstrǎtoare de tradiţii populare. 'omuna Ş(& este situatǎ la )9 :m. de 5aia !are, pe Malea +zei. <"iectivele

turistice cele mai importante sunt $iserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1$77

av0nd pictura eecutatǎ pe p0nzǎ lipitǎ pe lemn, iconostasul vec*i ortodo manufacturat

dupǎ anul 1)77.

/n zona turisticǎ V+ M'( înt0lnim localitatea D)=%(. 'entru de comunǎ de

care aparţin administrativ satele !ara şi Wǎrniceşti, localitatea apare în documente încǎ

din 27 martie 1&7, alǎturi de celelalte sate de pe Malea !arei, care faceau parte din

cnezatul de vale al Drǎgoşeştilor. Aşezarea se aflǎ la $1 :m de 5aia !are şi 2& :m de

3ig*etul !armaţiei. 3ituatǎ pe dealurile şi colinele de la poalele munţilor vulcanici

Hut0i, Deseştiul este un sat de tip agro(pastoral dominat de grǎdini şi livezi cu pomi

fructiferi. 3atul pǎstreazǎ încǎ o "unǎ parte din ar*itectura tradiţionalǎ în lemn6 case şi

acareturi, porţi monumentale, şopronuri pentru fân şi $iserica din lemn, ca o

c*intesenţǎ a geniului creator ţǎrǎnesc. 'onstrucţiile contemporane >majoritatea din

cǎrǎmida pe fundaţii masive din "eton@ preiau anumite elemente tradiţionale înar*itectura eterioarǎ >pridvoare de lemn cu st0lpi şi arcade sculptate în spiritul tradiţiei

locale@. +nteriorul, în mod frecvent, are o încǎpere aranjatǎ cu mo"ilier tradiţional şi

împodo"itǎ cu tetile >covoare, cergi, ştergare@ adecvate.

!ulte din porţile din lemn, lucrate dupa rǎz"oi, sunt creaţiile meşterului op



%aina, al cǎrui urmaş a întemeiat în zilele noastre firma %aina Kemnului , specializatǎ în

restaurǎri de monumente în lemn >în special "iserici@ şi în construcţii noi în lemn

specifice zonei şi adaptate la nevoile contemporane.

8iserica actualǎ, cu *ramul S=uvioasa Parasc%ivaS, s(a ridicat în anul 1447 de

cǎtre localnici. -ava are un plan rectangular, iar a"sida este decroşatǎ, de formǎ

poligonalǎ. -u are pridvor. /n sat se pot vedea încǎ în funcţiune mori cu roatǎ verticalǎ,

pive, v0ltori, instalaţii te*nice ţǎrǎneşti, acţionate de apǎ, de o deose"itǎ ingeniozitate

te*nicǎ, aduc0nd de peste secole o culturǎ şi civilizaţie ţǎrǎneascǎ de ecepţie.

S%&+ $'B=%( aparţine de comuna Hiuleşti şi apare prima datǎ în documentele

medievale la 4 aprilie 1$72, în legaturǎ cu proprietǎţile voievozilor 5ale, Drag şi +oan

om0nul din !aramureş. 3atul este legat de tradiţia cnezatului de vale al 'osǎului,

alaturi de Gereşti, 'ǎlineşti, 5aloteşti, 5udeşti, Minteşti si Mǎleni. Qi astǎzi satul menţine

frumoasele tradiţii locale cu specificul lor inconfunda"il.

=asele vec%i din lemn sunt pe cale de dispariţie, dar noile construcţii au preluat,

în

special la etaj, elemente din ar*itectura vec*e din lemn. De asemenea, s(au pǎstrat şi

porţile >mult îm"ogǎţite în pǎrţile sculptate@. /n zilele de sǎr"ǎtori oamenii se îm"racǎ în portul tradiţional.

/n partea de jos a satului, se pǎstreazǎ cea mai vec*e troiţǎ de *otar, cunoscutǎ

su"

numele de 21roiţa Rednicenilor2 şi datatǎ în a doua parte a secolului al =M+++(lea. /n sat

se pǎstreazǎ foarte "ine portul, dansurile, o"iceiurile. 'opiii şi tinerii pe categorii de

v0rstǎ sunt constituiţi în grupuri folclorice. 8iserica satului este construitǎ la începutul

secolului al =+=(lea prin grija preotului etru 5arlea, participant la !area 8nire.

/n sat s(au pǎstrat p0nǎ nu demult case foarte vec%i din secolele G766 si G7666 .

Demn de relevat este grupajul de case care a aparţinut familiei op %omanu. Dintre

acestea, una a fost transferatǎ la !uzeul satului din 5ucureşti, una la !uzeul

%ransilvaniei din 'luj(-apoca şi una la !uzeul din 5aia !are. %oate poartǎ inscripţii şi



datǎri certe pe parcursul secolului al =M+++(lea şi începutul secolului al =+=(lea. 'asele

sunt din lemn de stejar >pereţii din "0rne impresionante@ pe modelul clasic, foarte "ine

conservate. /n zilele de duminicǎ şi sǎr"ǎtori, oamenii ies la plim"are prin centrul

satului,

într(o adevǎratǎ defilare a portului tradiţional.

/n zona turisticǎ V+ R/(=/'( înt0lnim localitatea C/=%(&( Kocalitatea este

aşezatǎ pe D.-.1) pe ruta 3ig*etul !armaţiei ( ona de 3us. 'oştiui este o vec*e

aşezare minereascǎ, astǎzi o micǎ staţiune "alneoclimatericǎ de interes local. -umele

satului vine de la =astelul cǎmǎrii regale a sǎrii, care domina aşezarea şi despre care se

ştie prea puţin. Descoperirile care s(au fǎcut indicǎ eistenţa satului în sec. =+++(=+M,

castelul aparţin0nd la un moment dat familiei ApaffO. !inele de la 'oştiui au fost

eploatate încǎ din preistorie, iar mai t0rziu sunt puse în legaturǎ cu prezenţa romanǎ. 3(

au descoperit monede de argint şi de aur , de pe vremea împǎraţilor romani şi "izantini

>'omodus, %raianus 'onsule, !arcian, Mitellius, Mespasianus, 3eptimius 3everus@.

Ka 'oştiui, pe l0ngǎ 'astel >astǎzi şcoalǎ@, se mai poate vizita S=alvaria 5t"

6oanS,

construitǎ în 14$2, şi $iserica romano-catolicǎ , construitǎ din piatrǎ în stil "aroc în perioada 1)74(1)1$. /n "isericǎ, pictura din altar aparţine pictorului 3imion WollosO

'or"ulR tot aici eistǎ şi o orgǎ, datatǎ în 1))). /n sat a eistat şi o "isericǎ vec*e din

lemn >147@, care a ars.

/n zona turisticǎ V+ T()( înt0lnim localitatea R*7( situatǎ pe D.-.19, pe

cursul r0ului %isa pe ruta 3ig*etul !armaţiei ( -egreşti. e şoseaua spre -egreşti,

înainte de a urca dealul ne înt0mpinǎ opasul Wuţa, loc de odi*nǎ într(un peisaj

splendid. Wuţa este un cǎtun care alǎturi de %eceul !ic aparţine de emeţi, aicifuncţioneazǎ o micǎ fa"ricǎ >fostǎ manufacturǎ@ de sticlǎ ( astǎzi pentru cristalul

ru"iniu. opulaţia este mitǎ6 mag*iari, ruteni, slovaci. /n sat eistǎ o "isericǎ catolicǎ,

douǎ şcoli cu clasele +(+M, cǎmin cultural. %eceu sau %eceul !ic ( sat aparţinǎtor de

comuna emeţi, eceleazǎ prin frumuseţea peisajului colinar propice livezilor.



opulaţia este mitǎ6 mag*iari, ruteni, rom0ni, slovaci, germani. /n sat eistǎ o $isericǎ

greco-catolicǎ şi o şcoalǎ cu clasele +(M+++. Qoseaua ne conduce prin serpentine

acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Wuţa, unde în v0rf se aflǎ Aanul

25âm$ra 4ilor2 , care marc*eazǎ şi locul unde vara vin oşenii la sǎr"ǎtoarea mulsul

mǎsuriiB. De aici se desc*ide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Uǎrii <aşului, o

altǎ zonǎ turisticǎ şi etnofolcloricǎ de renume naţional şi european.

'omuna S?7 este aşezatǎ pe malul de sud al %isei în dreptul Mǎii %araşului,

pe D.-, la 1) :m distanţǎ de municipiul 3ig*etul !armaţiei. 3ǎp0nţa este una din

comunele mari ale !aramureşuluiR *otarul comunei atinge *otarul municipiului 5aia

!are, aşezarea este dominatǎ de iatra 3ǎp0nţei, un a"rupt vulcanic de mare frumuseţe

şi atractivitate turisticǎ şi desigur de r0ul 3ǎp0nţa care izvorǎşte de su" M0rful otundu1#77 m altitudine şi se varsǎ în %isa 22) m altitudine.

/n 3ǎp0nţa s(au pǎstrat p0nǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din

sec. =M++(=M+++ construite din lemnR una dintre acestea este casa 5tan, restauratǎ în

!uzeul 3atului !aramureşean "

'eea ce a dus faima 3ǎp0nţei este aşa(zisul 2=imitir 7esel2, creaţie a renumitului

sculptor de cruci 3tan +oan atraş. !aniera proprie de realizare a acestor semne demorm0nt, cruci, a fǎcut din cimitirul de la 3ǎp0nţa un adevarat mit. Arta lui 3tan +oan

atraş constǎ în faptul ca a reuşit sǎ sintetizeze viaţa celui dispǎrut într(o imagine

plasticǎ sculptatǎ în te*nica "asoreliefului, adǎug0nd de cele mai multe ori şi c0teva

versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. !aniera naivǎ de tratare plasticǎ şi

versurile însoţitoare trǎdeazǎ un optimism ro"ust şi o anumitǎ veselie care au determinat

pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din 3ǎp0nţa S'imitirul MeselS. 3tan +oan

atraş, colora lemnul sculptat pentru cruce, folosind ca fond al"astrul, iar pentru

su"linieri, gal"en, al"astru şi roşu. 3tan atraş a sculptat şi mo"ilier ţǎrǎnesc, impun0nd

un stil specific, anume, prelucrarea artisticǎ a lemnului, prin vopsirea lui. -icǎieri în

!aramureş lemnul nu se vopseşte, numai la 3ǎp0nţa se foloseşte acest procedeu.

!eşterul a avut mai mulţi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile.



3ǎp0nţa are mai multe locuri frumoase de vizitat6 =imitirul, =asa-muzeu 5tan

6oan Patraş, popasul de la 8orcut cu renumita apǎ mineralǎ de 5ǎpânţa, Pǎstrǎvia,

=ascada, Piatra 5ǎpânţei, vâltorile şi %orincile, dar mai ales casele frumos amenajate,

curate şi desc*ise întotdeauna$7C$7.

/n zona turisticǎ V+ V(=&+&( înt0lnim localitatea $/'=, situatǎ la )1 :m de

3ig*etul !armaţiei pe D.-.1). Aşezarea este caracteristicǎ pentru tipul Sadunat de(a

lungul vǎiiS, cu cǎtune pe vǎile laterale şi case izolate la mare distanţǎ de vatrǎ, d0nd

nota caracteristicǎ aşezǎrilor de tip Srǎsfirat şi risipitS. 0nǎ dupǎ rǎz"oi, c0nd 5orşa a

cǎpǎtat statut ur"an, a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din om0nia >at0t ca

numǎr de locuitori c0t şi ca întindere@.

5orşa este una din vec*ile şi statornicele aşezǎri maramureşene. 8rme de locuire

eista încǎ din epoca "ronzului, descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese şi

fragmente ceramice edificatoare. ǎcat cǎ încǎ nu s(au fǎcut cercetari sistematice.

+nteresante sunt urmele de aşezare din epoca "ronzului remarcate la circa 4#7()77 m

altitudine.

Atestǎri scrise apar t0rziu, la 2 fe"ruarie 1&#, cu statut de villae, c0nd regele

Kudovic, supǎrat pe voievodul 5ogdan + pentru nesupunerea sa şi plecarea în !oldova,va confisca moşiile acestuia dǎruindu(le voievodului 5alc Modǎ şi fraţilor sai Drag,

Dragomir şi Qtefan, care au manifestat supunere. /n istoria comunitǎţii, evenimentul

marcat cu litere de aur este lupta care s(a dat cu *oardele tǎtǎrǎşti în ultima lor invazie în

uropa, c0nd la $ septem"rie 1414 tǎtarii au fost nimiciţi de sǎteni într(o "ǎtǎlie eroicǎ.

/n 5orşa au fost douǎ $iserici de lemn, una în paro*ia de 3us şi celaltǎ în paro*ia

de Nos. 3e pare cǎ cele doua "iserici au ars în 1414. 5iserica din lemn, monument,

eistentǎ astǎzi este din secolul al =M+++(lea, reconstruitǎ pro"a"il imediat dupa 1414. !onumentul are o a"sidǎ poligonalǎ, naos drepung*iular, turn, clopotniţǎ şi pridvor

desc*is. /n 5orşa s(a pǎstrat una din puţinele case paro%iale6 o construcţie monumentalǎ

din "0rne rotunde din lemn din "rad, cu un plan generos pentru perioada respectivǎ6

$7C$7 Firuţ4 C#ri%$, I#% C#ri Simi#%$ & România. #,iecti"e turistice, Ei!ur$ Al(#r, "u(ure)!i, *++*, . *8



tindǎ,

douǎ încǎperi mari, care o flanc*eazǎ şi încǎ douǎ încǎperi în spatele lor.

5orşa de azi este un oraş de munte cu c0teva dotǎri ur"ane, o concentrare de

"locuri de locuinţe nefericit inspirate ca ar*itecturǎ, implantate în acest peisaj mirific.

opulaţia oraşului cu cǎtunele componente, la recensǎm0ntul din 4 ianuarie 199$, era de

24.29$ locuitori, rom0ni 2&.17, restul alte naţionalitǎţi >germani, mag*iari, ucrainieni@.

Dacǎ oraşul de astǎzi încǎ suferǎ în privinţa ur"anizǎrii, amintim c0teva dotǎri de

ecepţie. rintre acestea se evidenţiazǎ 3pitalul, construit într(o ar*itecturǎ modernǎ şi

destul de "ine dotat, Wotelul +ezer, Hrupul Qcolar !inier, 'lu"ul !uncitorilor !inieri

de

la 5aia 5orşa. <raşul dispune şi de o 5i"liotecǎ şi o 'asǎ de culturǎ cu cinematograf.

De la 'ompleul turistic se poate accede p0nǎ la oiana uncu >.# :m@ cu o

linie de telescaun. De aici se pot face ecursii în împrejurimi, iar iarna se face sc*i. Aici

sunt

amenajate p0rtii de sc*i pentru co"or0ri, iar una din ele are cea mai mare tram"ulinǎ

naturalǎ din uropa >97 m@ cu un record sta"ilit înainte de rǎz"oi şi neegalat.

!unţii odnei, care se ridicǎ ca un zid deasupra 5orşei, oferǎ un peisaj unic, cu "ogǎţii ale faunei şi florei de neegalat. /n !asivul odnei pentru varietatea şi "ogǎţia

vegetaţiei şi animalelor, în 192 s(a creat R8';7( P(%'/)& R/>( >77 *a@, care

astǎzi a devenit ezervaţie a "iosferei. 'el care se va încumeta în !unţii odnei şi

!unţii !aramureşului, pe l0ngǎ frumuseţile naturii va gǎsi şi oameni la st0ne, la

eploatǎrile forestiere, la culesul fructelor de pǎdure. De pe M0rful rislopului, unde în

luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric SWora la rislopS, avem

perspectiva spre Malea 5istriţa Aurie, care ne va conduce spre 5ucovina.

Kocalitatea $( $/'= aparţine de oraşul 5orşa. Din centrul 5orşei, pe un drum

modernizat ce merge în paralel cu r0ul %asia se ajunge în 5aia 5orşa. <raşul a fost

dintotdeauna localitate minierǎ, fiind atestat ca atare încǎ din anul 1##$.

'*iar în centrul localitǎţii un perete de st0ncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne



introduce în atmosfera locului. 'entrul este dominat de casele vec*i ale coloniştilor,

"iserica, noul cartier de "locuri cu sediul administrativ al eploatǎrilor miniere din 5aia

5orşa. Lona este interesantǎ pentru turism6 M0rful %oroiaga >197 m@, Malea %0slei,

Malea Minişorul cu 2 de izvoare minerale. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în

condiţii

optime nici apele minerale, nici nenumǎratele posi"ilitǎţi de practicare a turismului

montan$1C$1.

!ultitudinea de resurse naturale şi antropice ale acestu judeţ constituie

elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramureşene, premisele de "azǎ ale

desfǎşurǎrii unei activitǎţi turistice intense care sǎ permitǎ desfǎşurarea a numeroase

forme de turism6 turism rural, turism montan, turism "alnear, turism de v0natoare,turism cultural etc.

32 $8 %(/!*%'(+ <&>7&+&(: >(*(( =( )%'&%&'( @ ?'(/>

2!24

entru realizarea unei activitǎţi turistice c0t mai "une este necesar ca pe l0ngǎ

resursele naturale şi antropice sǎ eiste şi resurse materiale adecvate, capa"ile sǎ asigure

satisfacerea cerinţelor turiştilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute su" denumireade "azǎ te*nico(materialǎB$2C$2. Aceasta este reprezentatǎ prin6 unitǎţi de cazare şi

alimentaţie, mijloace de transport, instalaţii de tratament sau agrement şi este

condiţionatǎ în primul r0nd de dezvoltarea şi modernizarea "azei te*nico(materiale

eistente. Astfel, o zon turistic de mare atractivitate nu se poate constitui în ofert

înainte de a "eneficia de dotrile necesare primirii şi reţinerii cltorilor.

Molumul fluurilor turistice este determinat at0t de cerere c0t şi factorii acesteia,

dar şi de gradul de dotare te*nic a teritoriilor. Deoarece, pe msur ce cresc eigenţeleturiştilor faţ de calitatea serviciilor şi nivelul de confort, apar mutaţii în criteriile de

selecţie a destinaţiilor de vacanţ, are loc o sporire a importanţei "azei te*nico(

$1C$1 000.r#ei$.r#

$2C$2 Mi%(iu R. & &conomia turismului , Ei!ur$ Ur$%us, "u(ure)!i, *+++, . 58



materiale. Aceasta eplic, în mare msur, atracţia diferit a unor zone, "eneficiind de

potenţial sensi"il apropiat, dar diferenţiat dotate din punct de vedere te*nic.

8nitţile de cazare sunt alctuite din o"iective de diverse tipuri, clasificate

dup conţinut, funcţia îndeplinit, categoria de confort, perioada de funcţionare, forma de

propietate, etc.

321 U(%97(+ > 8'

Aceste unitţi de cazare, indiferent de apartenenţa la sectorul comercial sau non(

comercial, sunt divizate, dup modul de o"ţinereYoferire a serviciilor în unitţi cu servicii

prestate[ *oteluri, *anuri, ferme, case de oaspeţi@ şi unitţi cu autoservire ( în care se

asigur doar gzduirea propriu(zis, serviciile de curţenie, prepararea *ranei fiind procurate independent sau reliazate de turişti >camping(caravaning, vile (

apartamente înc*iriate,etc@.

C?(%% > 8' %&'()%( @ 6&7(& -&*9' > +/&'(0 >( R/*( =( >( <&>7&+ M'*&'=

TB+ '51

21 22 23 24 25R/*( 244 7$4 242 #9& 24# 19 24& 7)9 244 )$

M'*&'= 744 144 1#$ 177 2#4P/>'

-01,11 1,1$ 1,1$ 1,1 1,1#

S&'): Anuarul statistic al om0niei, 2771(277#, +-33, 5ucureşti

'apacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilaţii prezent0ndu(se astfel6

( în om0nia, anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 277# cu 244 )$ locuri

faţǎ de anul 2771 cu 244 7$4 locuri, iar în !aramureş tot anul 277# prezintǎ cea mai

mare capacitate 2#4 faţǎ de anul 2771 cu 744 locuri de cazare.



Din rezultatele o"ţinute reiese faptul cǎ judeţul !aramureş nu prezintǎ o

importanţǎ semnificativǎ la nivel naţional din punct de vedere al locurilor de cazare.

onderea cea mai mare a judeţului a fost înregistratǎ în anul 277# ? 1,1#F.

8na din cea mai utilizat clasificare, este cea care separ mijloacele de cazare în6 $

C$

• u%i!ţi #!eliere r#riu-@ise )i $simil$!e l#r m#!eluri, e%siu%i, $%uri, #!eluri-$$r!$me%!e,

:u%g$l#0-uri, e!(.

• u%i!ţi (#mleme%!$re s$u ($@$re e?!r$#!elier, rere@e%!$%! e !ere%uri e ($mi%g )i ($r$v$%i%g,

(suţe, s$!e e v$($%ţ, (mi%e )i $%uri e%!ru !i%eri, ($:$%e )i re2ugii m#%!$%e ($mere, ($se )i

$$r!$me%!e e %(iri$!, s$%$!#rii )i s!$:ilime%!e e s%!$!e, !$:ere )i (#l#%ii e v$($%ţ.

N&*9'&+ &(%97(+/' > 8' >( <&>7&+ M'*&'= @ ?'(/> 24 ! 25

TB+ ' 34

U(%7( 24 25

/%+&'( 1# 1&

M/%+&'( # #

V(+ %&'()%( 1 1

CB %&'()%( 1 1

P)(&( &'B 14 19

P)(&( '&'+ #9 &&

T/%+ 9) 17) S&'): Anuarul statistic al Nudeţului !aramureş 277#, +-33,

5ucureşti

$C$ Mi%(iu R.,, O. Ci!. $g 5/



Din datele o"ţinute

din 277$(277# din ta"elul

.$ se poate o"serva c

numrul *otelurilor a

crescut , iar numǎrul

motelurilor a rǎmas acelaşi,

la fel ca şi numǎrul vilelor turistice şi al ca"anelor turistice. 8nitţile cu cea mai

"un evoluţie sunt pensiunile ur"ane şi rurale, aceste av0nd o creştere de 2 şi

respectiv 4 pensiuni.

F(.&' ' 31 N&*9'&+ &(%97(+/' > 8' >( &+ 24 @ M'*&'=



8nitţile de cazare şi alimentaţie, mijloacele de transport, instalaţiile de agrement

sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turiştilor, în funcţie de categoria social

şi venit. Atfel, unitţile de cazare şi alimentaţie sunt definite dup cum urmeaz6

/%+&+: reprezintă unitatea de cazare destinată în principal turismului

automo$ilistic" =ategoriile sale de clasificare se încadrează între * şi H

stele şi poate fi de capacitate mare, mică şi mi&locie" In &udeţul aramureş

sunt întâlnite %oteluri ce se încadrează din punct de vedere al clasificării

între * şi J stele"

/n privinţa structurii, aceaste unitţii de cazare pot fi a"ordate din mai multe

ung*iuri, folosind criterii diferite de segmentare ca6 tipul unitţii, categoria de de

confort, forma de propietate, perioada de funcţionare, amplasarea în spaţiu,

importanţa, etc.

N&*9'&+ +/&'(+/' > 8' >( /%+&'( ()%% @ <&>7&+ M'*&'= @?'(/> 2!24

TB+ ' 35

A(( L/&'( > 8' @ /%+&'(

2777 &72771 )4

2772 994

277 1 11&

277$ 1 #$$

S&') : Anuarul statistic al judeţului !aramureş 277$, +-33, 5ucureşti

'el mai mare numr de locuri de cazare în *oteluri se înregistreazǎ în anul277$ cu 1#$$ locuri, în restul anilor, p0n în 277$ înregistr0ndu(se creşteri

succesive ale locurilor de cazare, anul 2772 deţin0nd cele mai puţine locuri de

cazare în *oteluri dintre toţi anii analizaţi. < cauz a acestor variaţii poate fi

modernizarea treptatǎ a acestor unitţi cu ec*ipamente necesare atragerii



turiştilor. < unitate dotat cu un

ec*ipament modern şi cu un

personal "ine pregtit, atrage

turiştii şi astfel îi face s seîntroarc la aceea unitate.

F(.&' ' 32 P/>'

?(%7(( > 8' >(

/%+&'( 2 ! 24

M/%+&+: este o unitate de tip %otelier de dimensiuni mici, amplasată

deo$icei de-a lungul şoselelor şi care oferă posi$ilităţi speciale de parcare,

cazare, %rană, servicii, car$uranţii"3e o"serv c în judeţul !aramureş, motelurile sunt construite l0ng

resursele antropice sau naturale deoarece turişti s "eneficieze de c0t mai mult de

ele.

N&*9'&+ +/&'(+/' > 8' >( */%+&'( ()%% @ <&>7&+M'*&'= @ ?'(/> 2!24

TB+ ' 3"

A(( L/&'( > 8' @ */%+&'(

2777 &7

2771 &7

2772 99

277 99

277$ 1&




-umrul locurilor

de cazare în

moteluri între anii

centralizaţi 2777(

277$, creşte din doi în doi ani. /n anii 2777(2771 se înregistreazǎ acelaşi numǎr de

locuri de cazare >&7@, pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ şi sǎ se menţinǎ între anii 277(

277$ la 99 locuri. Anul 277$ este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate

>1&@. Aceste creşteri sunt rezultatul proiectelor de modernizare a unitţilor de

cazare din moteluri cu un ec*ipament dezvoltat şi adecvat cererii turistice.

F(.&' ' 33 P/>' ?(%97(( > 8' >( */%+&'( @%' 2!24

C/*?+&+ %&'()%(6 sunt unităţi de mari dimensiuni şi specific lor este faptul că

oferă toată gama de servicii su$ aceleşi adăpost servicii de cazare, de

alimentaţie, de tratament şi de agrement"

'el mai important compe turistic din judeţul !aramureş este C/*?&+

%&'()%( Ş&(/' -$( S?'(0, acesta av0nd categoria de stele.

Acesta este amplasat într(un peisaj de o rar frumuseţe, la altitudinea de &))m şi

la 1& :m de 5aia !are la poalele !unţilor Hut0i. l se defineşte ca o oaz de linişte şiconfort pentru petrecerea vacanţelor şi a timpului li"er. Dispun0nd de multiple

atracţii turistice, sportive şi de agrement, compleul ofer posi"ilitţi unice de relaare şi

evadare din cotodian.

l este compus din trei unitţi *oteliere6

\ +za cu dou camere single, opt camere du"le şi patru cu pat matrimonialR

\ ara cu dou camere single, opt camere du"le şi patru pat matrimonialR

\ 6gniş cu & camere cu pat matrimonial caredispun şi de saun.

Gacilitţile oferite de 'ompleul %uristic Quior sunt6 resturant, sal de

conferinţe, room service, telefon, fitness, salon pentru servirea micului dejun,



organizarea de petreceri, fa, saun, televizor, mini"ar, internet, terenuri de sport >tenis

de c0mp, *and"al, fot"al, "asc*et@, şi cu o p0rtie de sc*i cu o lungime de 1277m şi o

diferenţ de nivel de ##7 m, spltorie, etc.

CB+ %&'()%( 6 unităţi de primire turistică de capacitate relativ

redusă, funcţionând în clădiri independente, cu ar%itectură specifică,

care asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii specifice, necesare

turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odi%nă, în zonă montană, rezervaţii

naturale, în apropierea staţiunilor $alneare sau a altor o$iective de

interes turistic"

le sunt specifice turismului de drumeţie, sunt amplasate în zonealpine şi au un caracter sezonier sau permanent. /n fiecare oraş se poate

înt0lni c0te o ca"an, dotat cu ec*ipamentul necesar satisfacerii nevoilor

turiştilor.

N&*9'&+ +/&'(+/' > 8' @ B+ *?+)% ? %'(%/'(&+ <&>7&+&( M'*&'= @?'(/> 2!24

TB+ ' 3K

A(( L/&'( > 8' @ B

2777 $7

2771 ##

2772 47

277 47

277$ )$

S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, anul 277$.

3ituaţia locurilor de cazare în ca"anele din judeţul !aramureş este "un, numǎrul

acestora creşte treptat de la $7 de locuri în anul 2777 la )$ de locuri în anul 277$.

%otuşi numǎrul locurilor de cazare din ca"ane este mic comparativ cu numǎrul

locurilor din celelalte unitǎţi de cazare. Aceast situaţie se datoreaz sla"ei importanţe



faţ de acest categorie de cazare, şi modernizarea altor categori de cazare precum6

moteluri, pensiuni ur"ane şi rurale şi a pensiunilor agroturistice, care îşi mresc

numrul de la un an la altul.



F(.&' ' 34 P/>'+/&'(+/' > 8' @B+ >( <&>7&+

M'*&'= @%' 2!24

P)(&(+ %&'()%(: este 2structura de primire turistică cu o capacitate de cazare de

până la *K camere, totalizând ma)imum LK de locuri în mediul rural şi până la +K de

camere în mediul ur$an, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri

independente, care asigură, în spaţii special amena&ate, cazarea turiştilor şi

condiţiile de pregătire şi servire a meseiJJ [((] 2"

Datorit numeroaselor atracţii turistice, a celor peste 177 de izvoare minerale,

peste &7 de terenuri de v0ntoare, multitudinea de lacuri naturale şi artificiale, cultura şi

tradiţiile fac din !aramureş un cutat centru turistic. Din acest motiv, aici s(au înfiinţat

foarte multe pensiuni ur"ane şi rurale.

N&*9'&+ > ?)(&( >( <&>7&+ M'*&'= @ ?'(/> 2!24

TB+ '3

A(( P)(&( >( <&>7&+ M'*&'=

2777 &#

2771 &9

2772 47

277 4&

277$ 4&

S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, 277$, +-33, 5ucureşti

F(.&' ' 35 P/>' ?)(&(+/' ( <&>7&+ M'*&'= @ 2!24

$$C$$ Cris!e$ A. & Gestiunea acti"itǎţilor de turism, Ei!ur$ U%iversi!$!e$ Cre)!i%4 Dimi!rie C$%!emir, "u(ure)!i,*++6, . /+



Aceast categorie de cazare are o evoluţie foarte favora"il, numrul

pensiunilor creşte de la un an la altul, în anul 277 s(a produs cea mai mare modificarea

numrului pensiunilor cresc0nd de la 47 la 4&.< alt modificare important s(a produs

în anul 2771de la &# la &9 de pensiuni. Aceast dezvoltare a turismului în pensiuni s(

a produs datorit numrului mare de cereri ale turiştilor de a(şi petrece vacanţa în aer

li"er, în natur.

P)(&(+ .'/%&'()%( sunt pensiuni turistice ce pot asigura, cazare şi

alimentaţie,dar însă, o parte din alimentaţia turiştilor este realizată cu

produse din producţia proprie a gospodarilor" 0mplasarea lor tre$uie să fie în

locuri ferite de poluare şi de orice elemente care ar pune viaţa sau

sănătatea turiştilor în pericol"

e teritoriul judeţului !aramureş sunt înt0lnite peste 127 de pensiuni

agroturistice. -umrul foarte mare de pensiuni agroturistice se datorez faptului c în

satele maramureşene se pstrez, înc nealterate tradiţional şi spirituale, cu precdere

cele etnofolclorice, viaţa socio( economic şi mediul înconjurtor.

ensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitţi de cazare din judeţ, iar

evoluţia numrului lor este într(o continu creştere.

Agroturismul d posi"ilitatea cunoaşterii mai "ine a spaţiului rural cu toate

valorile sale naturale, spirituale, şi ocupaţionale, de ctre populaţia din mediul ur"an.

N&*9'&+ ?)(&(+/' .'/%&'()%( *?+)% ? %'(%/'(&+ <&>7&+&( M'*&'= @ ?'(/> 2!24

TB+ '3

A((N&*9'&+ ?)(&(+/' .'/%&'()%( >(

<&>7&+ M'*&'=

2777 $9

2771 ##

2772 #&



277 #9

277$ #9


-umrul pensiunilor agroturistice din judeţ este în creştere de la un an la

altul, anul 2777 deţinea $9 de pensiuni iar 277$ ( #9, cu 17 mai multe pensiuni

agroturistice. 'reşterea şi dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaz

numrului tot mai mare de cereri ale turiştilor de a(şi petrece vacanţa la ţar, în aer

li"er şi de a lua parte la activitţile care se desfşoar în cadrul pensiunilor, dar şi

datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor 8<H+%3, care au drept scop dezvoltarea

agroturismului în om0nia.

322 U(%7(+ > +(*%7(

8nitatea de alimentaţie pu"lic este localul care îm"in activitatea de

producţie cu cea de servire, pun0nd la dispoziţia clienţilor o gam diversificat de

preparate culinare, produse de cofetrie( patisserie, "uturi şi unele produse pentru

fumtori$#C$#.

8nitţile de alimentaţie pu"lic din judeţul !aramureş nu reprezint un punct

de atracţie turistic, deşi sunt foarte variate, îns pentru gastronomie sunt mai cutate

pensiunile agroturistice.

estaurantul cu specific naţional este unitatea de alimentaţie pu"lic ce pune

în valoare tradiţiile culinare ale unor naţiuni > franţuzesc, +talian, c*inezesc, etc.@,

servind o gam diversificat de preparate culinare, "uturi alcoolice şi

nealcoolice de servire sunt specifice ţrii respective. Dintre restaurantele cuspecific internaţional eistente în judeţul !aramureş menţionm6

'rama Mec*e( 5aia !areR

$#C$# Cris!e$ A., #.(i!. . **6



Wealit ( %0rgul KpuşR

'asa Mec*e( Mişeu de 3us.

Alte unitţi de alimentaţie ce merit amintite sunt6( estaurant Doi uniR

( estaurant 8nionR

( estaurant lazza e"el.

e l0ng unitţile amintite mai eist şi fast(food(uri, pizzeria, unitţi de tip

epres, "raserii, cofetrii, patiserii, etc.

323 I)%+7((+ =( */>+(%97(+ > .'*%

'ea mai important zon de agrement a judeţului !aramureş o reprezint

staţiunea 8orşa. 3ituat la 12 :m nord(est de centrul oraşului 5orşa, el este amplasat la

poalele !unţilor odna şi !aramureş, la 477()#7 de metri altitudine, pe valea superioar

a Mişeului, în apropiere de asul rislop.

Aici eist variate posi"ilitţi de practicare a turismului montan şi a sporturilor

de iarn6 numeroase trasee marcate, p0rtii de sc*i cu diferite grade de dificultate,

tram"ulin olimpic natural >11 metri@ amenajat pentru srituri cu sc*iurile, linia de

teleferic > de 1977 lungime şi #77 metri diferenţa de nivel@ şi telesc*i >497 metri@ care

leag 'ompleul 5orşa cu vîrful uncu Qtiorului >1&11 metri@.

/n apropierea oraşului 5aia 3prie se afl ca$ana ogoşa >41 metri altitudine@

unde eist un telescaun ce urc p0n la v0rful !ogoşa >1$& metri altitudine@. De aici

co"oar o p0rtie de sc*i de 2177 metri lungime, cu o diferenţ de nivel de #77 metri, una

din cele mai "une din ţar pentru pro"ele de slalom.



Alte unitţi de agreement sunt reprezentate de numeroasele clu"uri, terenuri

de sport >tennis de c0mp, fot"al, *and"all, "asc*et, etc@, discoteci, "aruri, eistente în

marile oraşe ale judeţului$&C$&.

324 I)%+7((+ =( */>+(%97(+ > %'%*%

/n acest caz, cel mai important loc îl ocup staţiunea 8orşa. a dispune de

numeroase izvoare cu ap minerale car"ogazoase, magneziene, "icar"onate şi calcice

recomandate în tratarea afecţiunilor rinic*ilor şi cilor urinare, ale "olilor cronice, ale

tu"ului digestive, etc.

5taţiunea climaterică 6zvoarele >91& metri@ "eneficiaz de un climat tonic,

puternic ionizat, utilizat în tratarea afecţiunilor respiratorii, neurologice, endocrine,

etc.

Deşi reprezint interes pe plan local, staţiunea 8ăile =ăr$unari merit amintit

apelor sulfuroase şi clorurate(sodice indicate în afecţiuni reumatismale, intoicaţii

profesionale cu agenţi c*imici.

<ocalitatea 5ăpânţa eist un centru de îm"uteliere a apelor minerale , ele fiind

folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice *iperacide, a "olilorulceroase, gastro( duodenale, a colecistelor şi colitelor cronice şi a fomelor simple de

dia"et za*arat, etc.

33 P'((?++ 6/'* > %&'()* ?'%(% @ <&>7&+ M'*&'=

rin relieful variat pe care îl deţine judeţul !aramureş, turismul poate fi înt0lnit

aici în diferite forme şi anume %&'()*&+ */% în munţii odnei, !aramureşului,

Hut0i, Ui"leş, etcR %&'()*&+ B+' înt0lnit datorit prezenţei apelor mineraleR

%&'()*&+ '&'+ =( .'/%&'()*&+ practicat în gospodriile ţranilorR %&'()*&+ &+%&'+

)( =%((7(6( stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoaştere şi vizitare, datorit

prezenţei a numeroase o"iective culturale, "isericii şi o"iceiuri strvec*i., precum si

rezeravaţii naturale ale 5iosferei.

$&C$& 000.#i%$ri.r#



1urismul montan. Aceast form de turism s(a cristalizat printr(o form

organizat la sf0rşitul secolului =+= . %urismul montan s(a dezvoltat şi a fost susţinut

de numrul de ca"ane şi staţiuni care creşte de la un an la altul. /nt0lnim forme ale

turismului montan care necesit un grad de ec*ipare te*nic ridicat >cazare, p0rtii de s:i,

mijloace de transport pe ca"lu, poteci marcate c0t mai corespunztor, accesi"ilitate@.

%urismul montan este practicat de gam larg de persoane cu v0rste cuprinse 6 de la & la

47 ani. /n om0nia a putut fi practicat la o scar larg, deoarece pe teritoriul ţrii se

gseşte un renumit laţ muntos , şi anume 6SKanţul muntos al 'arpaţiilorS.

Nudeţul !aramureş deţine $F o suprafaţ muntoas, care este reprezentat

de cele dou lanţuri6 ( lanţul vulcanic al munţilor Hut0i(Ui"leş( Kpuş ce au altitudini

cuprinse între 177m şi 1)9mR şi lanţul cristalin al munţilor odna şi !aramureş.

Dintre cele mai importante masive ale judeţului pe care se practic turismul

montan, enumerm 6 munţii odnei >ietrosu 272m altit. ma.@,munţii 'liman, munţii

Ui"leş, munţii !aramureşului, munţii Hut0i.

/n traseele montane sunt înt0lnite diferite marcaje turistice care apar în patru

forme >triung*i, cerc, punct, "anda vertical şi cruce@ şi trei culori >roşu, al"astru şi

gal"en @, pentru a fi deose"ite de alte tipuri de marcaje >eplu 6 cele silvice@, toatemarcajele turistice au un contur eterior al".

Durata unor trasee montane în judeţ oscileaz între 2(17 ore, în funcţie de zon

şi masiv. Dintre toate traseele ale judeţului cele mai periculoase se afl în munţii odnei,

de care tre"uie s se ţin cont foarte mult de marcaje pentru a nu aprea incidente

majore precum6 rtcire, accidentare, etc$4C$4 .

< ecursie în !aramureş este o înc0ntare pentru turistul dornic de cunoaştereavalorilor morale şi spirituale ale locurilor, specifice poporului rom0n dar uitate în alte

zone. !aramureşul este, prin ecelenţ, unul dintre judeţele în care simplitatea se

îm"in armonios cu omenia, conferindu(le locuitorilor, acea no"leţe dttoare de *ar.

$4C$4 000.$li%e!.#rg



<rice ce persoan care trece prin !aramureş cu siguranţ va avea revelaţia

împlinirii personale, pentru c aici sufletul se regseşte şi trupul se împrospteaz.

Mizitarea !aramureşului este ca o lecţie de istorie, cultur şi geografie fr

profesor. -u tre"uie dec0t s priveşti şi s asculţi cu mare atenţie spectacolul ce te

înconjoar. -atura se desfşoar miestoas de jur împrejur iar viaţa localnicilor , at0t

de liniştit dar şi at0t de "ogat, nu te va lsa indiferent. Mei dori s faceţi parte, s afli,

s încerci. Hazdele dumneavoastr v vor înc0nta şi minuna iar tu nu vei rm0ne dec0t

cu regretul pentru un concediu at0t de scurt.

%urismul montan este practicat în urmǎtoarele zone6

• !unţii odnei, este o zon de creast cuprins între v0rful ietrosul odnei şiv0rful +neu, lacurile din zona crestei %aul ietrosu, 5u*escu, Kacurile Kala

!are şi Kala !ic@, pentru practicarea acestui trase sunt importante

marcajele pe timp nefavora"il, în zona de crest lipsesc adposturi.

• !unţii 'limrii, zona ietrosul şi +ezerul 'limanului, regiunea 12 Apostoli

cu martori de eroziune, pe timp nefavora"il se acord mare importanţ

marcajelor, în zona de creast nu eist adposturi.

entru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare şi

staţiunile turistice sau localitţile amplasate în apropierea zonelor montane. Dintre cele

mai renumite staţiuni ale zonei, sunt6

$/'= Aflat în nordul om0niei, în judeţul !aramureş, staţiunea montan

şi "alneoclimateric 5orşa este situat la o altitudine de )#7 de metri în !unţii

odnei, pe valea r0ului Mişeu şi la numai c0ţiva :m de oraşul 5orşa. Giind la o

altitudine înalt şi înconjurat de munţi înalţi >peste 2777 de metri@ 5orşa "eneficiaz de un aer curat, intens ozonizat dar şi de izvoare cu ape minerale

car"ogazoase recomandate în afecţiuni digestive şi renale. 3taţiunea ofer condiţii

ecelente pentru practicarea alpinismului şi a sporturilor de iarn, p0rtiile de sc*i fiind

amenajate at0t pentru începtori c0t şi pentru avansaţi, av0nd lungimi cuprinse între



277 şi 777 de metri şi zpada din decem"rie şi p0n în aprilie. entru turiştii pasionaţi

de drumeţii montane zona ofer numeroase oportunitţi6 'a"ana uzdrea >1#$7 m@,

Malea +zei, Malea Maserului, ezervaţia ietrosul odnei, etc.

Alte o"iective turistice în zon care pot fi vizitate sunt mnstirile. De

asemenea nu tre"uie uitat festivalul folcloric tradiţional SWora la rislopS care are loc

de o"icei în august. /n staţiunea 5orşa se poate ajunge at0t pe calea ferat c0t şi pe

şosea pe drumurile D-14' şi D-1) care se intersecteaz cu şoseaua europeana #4&

'luj -apoca(5istriţa('0mpulung !oldovenesc(3uceava. Dinspre 3atu !are, 5aia

!are şi 3ig*etu !armaţiei nu eist dec0t drumuri naţionale >D-1' sau D-1) care

trece c*iar prin oraşul 5orşa@$)C$).

M/./= se afl situat pe malul lacului !ogoşa, în judeţul !aramureş, în

!unţii Hut0i şi "eneficiaz de zpada a"undent din decem"rie şi p0n, deseori, în

aprilie ceea o face atractiv pentru iu"itorii sporturilor de iarn mai ales c în zon

se mai poate sc*ia şi pe p0rtiile din 5orşa, 'avnic, <cna Qugatag şi +zvoare.

Dac nu v atrag sporturile de iarna şi ajungeţi în zona !aramureşlui în timpul

verii, drumeţiile montane pe care le puteţi face vor fi de neuitat >valea +zei, valea

Miseului etc@. Ka !ogoşa se poate ajunge pe şosea >1)(27 :m@ merg0nd dinspre 5aia!are, pe drumul -aţional D-1) >5aia !are(5aia 3prie(3ig*etul !armaţiei(5orşa(

Matra Dornei@.

R/8;+ ! $/%(8 ! +&> ! P/((+ I8(

'a şi alte zone ale ţrii, !aramureşul înc0nt prin frumuseţea peisajelor, prin

tradiţiile culturale şi etnografice aparte menţinute înc vii de locuitorii acestor

locuri, prin ospitalitatea şi farmecul maramureşenilor cu totul deose"ite.

/n acest spaţiu etnografic, localitatea ozavlea aflat la o distanţ de # :m de 3ig*etu

!armaţiei şi 97 :m de 5aia !are, se numr printre cele mai vec*i aşezri

maramureşene fiind menţionat înc de la jumtatea anilor 177. 8nul din punctele

$)C$) 000.:#rs$.r#



de atracţie ale localitţii îl constituie "iserica declarat monument istoric şi care

dateaz din anul 1414.

/n apropiere de ozavlea, pe aceeaşi vale a +zei se afl şi localitţile 5otiza

şi leud care se înscriu în aceeşi not de tradiţionalism şi istorie maramureşean şi

sunt situate la poalele !unţilor Ui"lesului. Din ozavlea şi p0n în aceste dou

localitţi sunt circa 1# şi respectiv & :m. De asemenea, din 5otiza se poate urca p0n

în oienile +zei cale de c0ţiva :ilometri. /n zon se pot vizita, mai ales dac ajungeţi

aici vara, multe o"iective turistice printre care6

( 'imitirul Mesel din 3p0nţa şi !nstirea eriR

( !nstirea 50rsana din localitatea 50rsanaR

( !uzeul Urncii şi !nstirea din DragomireştiR

( Alte "iserici de lemn aflate pe valea +zeiR

( !uzeul 3atului şi !uzeul !emorial din 3ig*etul !armaţieiR

( 'ascada 'ailor din !unţii ietrosuR

( 5iserica 'uvioasa arasc*iva din 5otizaR

( 3taţiunile <cna Qugatag şi !ogoşa.

/n zona ozavlea ( 5otiza ( +eud se poate ajunge pe calea ferat, venind

dinspre -sud sau 3ig*etul !armaţiei p0n în Mişeul de 3us sau Mişeul de Nos de

unde se poate continua drumul cu mijloace auto. e şosea se poate ajunge merg0nd

pe drumurile naţionale D-14' dinspre 5istriţa prin -sud sau pe D-1) dinspre

3uceava prin '0mpulung !oldovenesc$9C$9.

$9C$9 000.em$r$mures.r#



C;( localitate situat în munţii Hut0i, la jumtatea distanţei dintre 5aia

!are şi 3ig*etu !armaţiei, aici zpada ţine din decem"rie p0n în aprilie. Aceast

localitate dispune de o p0rtie de sc*i foarte "ine întreţinut.

/n vederea modernizrii şi dezvoltrii localitţii, primria a ac*iziţionat

utilaje de "ttorit zpada şi o instalaţie de iluminat nocturn şi a amenajat zone pentru

iu"itorii de snoI"oard. /n turismul montan zonele sunt practicate şi de alte forme

specifice numite sporturi etreme şi anume6 mountain"i:e, drumeţia, snoI"oard,

parapantǎ, alpinism,etc.

ountain$iBe" Activitatea de mountain"i:e se desfşoar la co"or0re sau urcare

pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine.

Astfel, mountain"i:e(ul este practicat în judeţ pe traseele6

]5ile 5orşa(5orşa oraş( Mişeul de 3us

]emeţi( 3p0nţa(3ig*etul !armaţiei

]ona de 3us( Hiuleşti( Deseşti(<cna Qugatag

]oienile de su" !unte(epedea(uscova(ozavlea(Mişeul de Nos

]5otiza(ozavlea(3trîmtura( 50rsana( 'lineşti( <cna Qugatag

Activitatea se poate introduce şi în completarea altor activiţti, de

eemplu6 întoarcerea de la peşter sau de la cascade.

Hrupul de "iciclişti este urmat întotdeauna de ctre o maşin cu remorc

pentru "iciclete şi în situaţia în care un participant renunţ la deplasarea pe "iciclet

acesta poate continua drumul cu maşina. < zi de adrenalin pe su" cascade şi în

galeriile su"terane din ad0ncul pm0ntului include off(road cu maşini de teren p0n la

cascade, co"or0rea unor cascade a cror înlţime ajunge şi +a 7(# de metri.

'ascadele înt0lnite pe teritoriul judeţului !aramureş sunt6 'ascada 'ailor, 'ascada

uzdrele#7C#7.

!scalada – Rapel . Activitţile de alpinism şi escalad se desfşoar pentru

neiniţiaţi cel mai "ine în prezenţa unui profesionist de o"icei, pentru cei antenaţi, se

alege un traseu mai dificil, în funcţie de nivelul de pregtire al participanţilor. 'o"or0rile

în rapel se pot face pe lungimi între 17 ( 277 de metri pe st0nca sau în gol, de pe pod.

#7C#7 000.#i%$ri.r#



'o"or0rea în rapel se efectueaz cu corpul vertical, picioarele orizontale şi

deprtate. /n cazul unei surplom"e, puteţi s v sprijiniţi pe genunc*i. 'o"or0rea în

rapel tre"uie s se efectueze fr întrerupere şi este recomanda"il s se evite

suprasolicitrile asupra punctului de ancorare >de asigurare@.

apel este co"or0rea prin alunecare pe o coarda, cu ajutorul unui sistem de

fr0nare, numit opt de rapel. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dup terminarea

co"or0rii. < zon în care se desfşoar acest fel de sport este în staţiunea 5orşa, aceasta

fiind amplasat c*iar în apropierea munţii odnei.

Parapanta" Depresiunea !aramureşului este locul cel mai indicat pentru z"or cu

parapanta. Aici se înt0lnesc cei mai puternici curenţi de aer din judeţ şi, dac ai învţat

lecţia "ine şi ţi(a reuşit ridicarea de pe pm0nt, cu puţin talent în m0nuirea parapantei, poţi

s z"ori ore întregi, folosindu(te de curenţi.

L"orul se desfşoar cu un pilot instructor autorizat şi eperimentat, în condiţii

de siguranţ maima, si ofer o eperienţ fatastic de 1#(27 minute de z"or deasupra

unui peisaj înc0nttor. L"orul în tandem este o alternativ sigur şi plcut pentru ca toţi

cei ce doresc s eperimenteze emoţiile şi senzaţiile z"orului li"er fr a parcurge un

proces lung de învţare şi antrenamente.

=anioning – 8od@rafting" < zi de adrenalin înconjuraţi de ape înseamn off(

road cu maşini de teren p0n în "uza malului r0ului, punctul de plecare în rafting,

co"or0rea pe prin defileu 3omeşului#1C#1.

5odOrafting înseamn co"or0rea pe firul apei a unui canion, ec*ipat cu neopren,

care permite participantului s pluteasc şi s fac mişcri li"ere în ap. entru prima

data în om0nia se organizeaz co"or0ri de rafting şi pe timp de noapte. Aventura este

însoţit de ec*ipament corespunztor, dotat cu elemente reflectorizante, casca cu sistemde iluminare propriu pentru fiecare participant, proiector montat pe "arca.

=anioning - 0ven – =ascade. Lona lanţului vulcanic al munţilor Hut0i( Kpuş(

Ui"leş şi lanţul cristalin al munţilor !aramureş şi odna ofer cele mai spectaculoase

#1C#1 000.#i%$ri.r#



locuri pentru aceasta aventur6 canioane uscate sau cu apa, avene şi galerii orizontale,

lungi de zeci de metri, cascade, peşteri, c*ei, toate aflate la distanţe mici unele de altele.

%raseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vi înguste şi ad0nci spate de apǎ

de(a lungul timpului, vi active prin care mai curge apa, sau fosile prin care cursul de

apa a disprut sau este sezonier.

Activitatea este deose"it de atractiv, at0t prin ineditul peisajului, c0t, mai

ales, prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii6 cţrare, co"or0re, curgere prin

to"ogane naturale, traversri de marmite etc.

Aceste forme de turism şi anume sporturile e)treme sunt practicate în general de

profesionişti care au pe l0ng e*ipamentul necesar adecvat şi o condiţie fizic "un, eitre"uie s ţin seama şi de marcajele taseelor parcurse, pentru evitarea accidentelor.

/n judeţul !aramureş eist o asociaţie montană care are urmtoarele o$iective6

Z Atragerea şi angrenarea tinerilor în practicarea activitţilor cu caracter turistic

precum şi a sporturilor cu specific montan.

Z Dezvoltarea reţelei turistice prin acţiuni de remarcare a traseelor turistice

eistente precum şi de marcare a noi trasee.

Z <rganizarea de ecursii în toate zonele ţrii, practicarea de activitţi cu caracter

speologic, a cicloturismului şi alpinismului.

Z ducarea tineretului, printr(o serie de acţiuni la nivel de şcoli, în vederea

ocrotirii naturii, a conştientizrii importanţei acestui fapt şi a implicaţiilor sale în

dezvoltarea societţii moderne.

Z articiparea pe "az de proiecte la acţiuni de ecologizare, precum şi iniţierea

unor acţiuni de educare a populaţiei în acest sens.

Z +niţierea unor acţiuni menite s duc la protejarea rezervaţiilor naturale,

monumentelor ale naturii şi a zonelor cu regim special de protecţie, precum şi a



elementelor de flor şi faun ocrotite#2C#2.

este o treime din apele minerale ale uropei se gsesc în om0nia. 8nele

dintre ele sunt simple, altele fier"inţi, multe radioactive. /nc din antic*itate, unele

lacuri acumulate în craterele vec*ilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori

pr"uşirea unor prţii de munte, erau cunoscute ca av0nd efecte terapeutice.

om0nia poate fi considerat pe "une dreptate, o ţar fondatoare a turismului

$alnear . rin compleitatea factorilor de cur pe care îi deţin aceste Suzine ale

sntţiiS, pot trata aproape toate maladiile umane. <cna Qugatag (!ogoşa ( Madu +zei.

O Ş&.%. este situat în Depresiunea !aramureşului la poalele !unţilor

Ui"leş şi Hut0i, la o altitudine de $97 de metri. Grumuseţea locurilor, ospitatalitateaoamenilor, aerul ozonizat, "ogţia de o"iective turistice şi sr"tori folclorice v vor face

s v aduceţi aminte cu drag şi nostalgie de aceast staţiune.

e l0ng toate acestea mai eist şi izvoarele de ape minerale care sunt

recomadate în tratarea unor afecţiuni reumatismale, ale sistemului nervos periferic,

ginecologice sau ale aparatului locomotor. /n sprijinul acestora stau facilitţile de

tratament prezente6 "azine cu apa mineral cald sau rece, fizioterapie,

electroterapie , aerosoli, gimnastic medical.

/n zona staţiunii <cna Qugatag se mai pot vizita6

( <raşul 5aia !are6 !uzeul de tnografie si Art opular, 'entrul Mec*i

>ar*itectura din sec. =M@ etc.

( 3p0nţa ( S'imitirul MeselS.

( !nstirea 50rsana ( aflat în localitatea 50rsana şi atestat documentar înanul 14&1.

( !nstirea ona de 3us ( aflat în localitatea ona de 3us

#2C#2 000.i%2#!r$velr#m$%i$.r#



( 5aia 3prie ( 5iserica omano ( 'atolic >sec. =+M@#C#.

/n <cna Qugatag se poate ajunge pe şosea urm0nd drumul naţional D-1) care

leag 5aia !are de 3ig*etu !armaţiei sau pe calea ferat p0n în gar din oraşul 3ig*etu

!armaţiei de unde se pot lua mijloace auto p0n în staţiune.

Din <cna Qugatag p0n în Madu +zei mai sunt circa 12(1 :m merg0nd spre

3ig*etu !armaţiei.

/n judeţul !aramureş gsim urmtoarele staţiunii "alneare 6

O Ş&.%. situat în depresiunea !aramureşului la poalele munţilor de

origine vulcanice Ui"leş(Hut0i, la #):m de 5aia !are şi la 27:m de 3ig*etul!armaţiei, staţiunea <cna Qugatag are un relief deluros, "rzdat de apele r0ului !ara,

altitutdinea medie a acestui loc este de $97m.

Datorit prezenţei pdurilor, livezilor, precum şi a lacurilor saline din preajma

staţiunii, atmosfera este încrcat cu ioni negativi "enefici.

K0ng staţiunea 2 )cna *ugatag 2, în împrejurimi se pot vizita "isericile din

lemn de la 5re", 30r"i, 5udeşti, 'lineşti şi HiuleştiR mnstirea 50rsanaR lacul Giriza

unde se fac canotaj, plim"ri cu vaporaşul sau se poate pescui.

De la staţiune se pot face drumeţii pe Malea +e*udului spre M0rful Ui"leş.

rofil terapeutic6 reumatismal, respirator

Gactori terapeutici naturali6 ape minerale clorurosodice sulfuroase, ape

clorurosodice iodurate, "romurate, izvoare crenoterapie.

6ndicaţiile tratamentului $alnear

#C# D4%(u) Mi$i + -ona etnograficǎ Maramureş, Ei!ur$ S#r!-Turism, "u(ure)!i, />;, . >5



*" 0fecţiuni 4"R"<" rinosinuzite cronice,catarale, alergice, *ipertrofice,

ozenoase, sinuzite operate, rinofaringite cronice *ipertrofice, laringite, micoze

ocofaringiene.

+" 0fecţiuni respiratorii "ronşit cronic, tra*eo"ronşite, 5..<.'.-.,

emfizen pulmonar, status post ionfecţii respiratorii repetate, "ronşiiectazii fr

episoade *emoptoice, astmul "ronşic alergic, infecţîos, infecţioalergice, sec*ele

postpneumectorii.

L" 0fecţiuni ale aparatului locomotor reumatism degenerativ6 spondiloze,

gonartroze, coartroze, artroze periferice, reumatism secundar infecţios,

reumatism a"articular, disfuncţii postraumatice6 afecţiuni neurologice, periferice,

centrale.

J" 8oli asociate afecţiuni ginecologice, endocrine, "oli profesionale, "oli

cardiovasculare#$C#$.

0erosoloterapia ^ pulverizarea prin diferite te*nici a apelor sulfuroase şi

iodurate, confer aerosolului temperatur deose"it, mrirea particulei, viteza de

deplasare.

fectele apelor sulfuroase6 umiditatea mucoasei "ronşice, revitalizarea epitelului

vi"ratil, vasodilataţie cu refacerea troficitţii mucoasei, favorizarea mu:o:ineziei în

sputele v0scoase permanente, efect "acteriostatic prin interferarea meta"olismului

micro"ian, efect *istominopaic şi spasmilitic, efect antiinflamator, amelioreaz deficitul

creat prin eliminarea procluziilor de secreţie patologic, creşte rezistenţa la frig a

mucoasei cilor respiratorii.

fectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase eclusiv efectul

antialergic, au mai mult rol trofic asupra mucoasei >eficiente în ozen@, au efect mai

intens în micoze şi în fluidifierea sputelor v0scoase.

#$C#$ 000.!urism-($!$l#g.r#



fectele apelor sulfuroase în cura etern6 vasodilataţie în reţeaua arterial

şi cutanat, îm"untţirea circulaţiei arteriale periferice, sulful se rea"soar"e prin

tegument şi intervine în meta"olismul, general, scade glicemia, sulful intervine în

cartilagiul articular în componenţa acidului, condroetin sulfric, datorit temperaturii "ii

şi în asociere cu parafin, electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a

stazelor, decontracturant, fluidifiant la nivelul lic*idului articular, creşte mo"ilitatea

articularR împreun cu :inetoterapia reface dinamica articular.

+ndicaţiile sunt comune pentru apele sufuroase şi iodurate , ecept0nd faptul c

apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infecţios şi reumatismul cronic

degenerativ asociat cu W%A arteroscleric, în afecţiuni ginecologice inflamatorii,

micoze, afecţiuni neurologice, periferice li se pare c şi la persoanele cu spasmofilie

asociat.

< alt staţiune aflat în judeţul !aramureş este 5taţiunea 6zvoare, aflat la 7

:m de 5aia !are, aceasta este o staţiune climateric şi de sc*i, este situat la altitudinea

de 177 m, pe un platou vulcanic su" v0rful +gniş, într(un cadru natural deose"it de

pitoresc. /n aceast staţiune se folosesc cu precdere sursele cu ape minerale şi nmol,

c0teva dintre reperele terapeutice sunt6 afecţiuni reumatismale, ginecologice, ortopedice,

afecţiuni vasculare periferice şi afecţiuni neurologice periferice. lementul principal

de cur este apa mineral în concentraţie mare, clorurat, sodic, *iperton, iodic,

av0nd un rol important de interferare a mecanismelor "iologice şi fiziologice##C##.

/n !aramureş, infuzia de capital din ultimii ani începe s sporeasc oferta de

cazare a turiştilor, care vor s înnopteze în pensiuni, la vreun motel, *otel, la csuţe de

vacanţ sau în ţarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. 3taţiunea 5orşa a

fost npdit în ultimii ani de verita"ile palate, case cu ($ etaje, plus mansard şi

demisol. Din 5orşa pe Malea +zei, dou reţele de pensiuni îşi c*eam din şosea drumeţii,

în localitţile Madu +zei şi <nceni. 'ei care prefer s se cazeze la oraş au oferta variata

de *oteluri, moteluri şi pensiuni în 3ig*etu !armaţiei. Ka circa 27 :m, în 3p0nţa, doar

dou pensiuni autorizate sunt la dispoziţia Asociaţiei de %urism.

##C## 000.i%2#!urism.r#



Din anul 199# a fost apro"at Kegea nr. 1#$Y1. 12 . 199$ care prevede sta"ilirea

unor facilitţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoas, astfel

fiind promovat iniţiativa privat în sensul c gospodriile ţrneşti pot fi autorizate s

presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Dezvoltarea şi promovarea turismului rural rom0nesc este realizat de

Asociaţia -aţional pentru %urismul ural, cologic şi 'ultural >A-%'@,

organizaţie non(guvernamental înfiinţat în 199$, mem"r a Gederaţiei uropene

de turism rural 8<H+%3. Antrec are 1 de filiale judeşene, printre care şi în judeţul

!aramureş.

Aceast form de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului şi naturii. 3A%8K

înseamn civilizaţia tradiţional cu o"iceiuri cunoscute de generaţii întregi, cu

sr"tori strmoşeşti, înseamn atragerea turistului prin ineditul spectacol, în care

vec*iul se îm"in cu noul sau, astfel spus, tradiţionalul şi modernul stau în aceeaşi casă"

3e poate vor"i mult de turismul rural din toat om0nia, dar c0teva sunt zonele

care se detaşeaz faţ de celelalte prin oferta lor mai mult dec0t generoas, una dintre

aceste zone fiind şi judeţul !aramureş. rin promovarea unor aşezri rurale cu valori

etnografice, culturale şi cadrul natural pitoresc, ca sate turistice, a fost înfiinţat oficialagroturismul.

Astfel, agroturismul se defineşte prin6 satele turistice drept aşezri rurale

pitoreşti "ine constituite, situate într(un mediu nepoluat, pstrtoare de tradiţii şi cu un

"ogat trecut istoric, care în afara funcţiilor politico(administrative, sociale, economice şi

culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului şi funcţia de primire şi

gzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durat nedeterminat#&C#&.

3pecialiştii apreciaz c întreaga politic de dezvoltare a turismului rural

din om0nia tre"uie s se fac printr(o c0t mai str0ns cola"orare cu

8<H+%3.

#&C#& Mi!r$(e S., M$%#le V., "r$% F., S!#i$% M., Is!r$!e I. & groturismul şi turismul rural , Ei!ur$ F$? Press,"u(ure)!i, *++6, .



3ta"ilirea tipurilor de sate turistice const în relevarea specificului localitţilor

şi gruparea lor în c0teva tipuri fundamentale , în vederea promovrii în fiecare localitate6

( sate turistice etnografice(folclorice

( sate turistice de creaţie artistic şi artizanal

( sate turistice climaterice şi peisagistice.

Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ şi cele înt0lnite pe teritoriul

!aramureşului.

$/.> !V/>9 este unul dintre satele declarate sate etnografice(

folclorice. Aceast comun fost 'u*ea, este un important centru de artizanat6

covoare, împletituri din nuiele, prelucrarea artistic a lemnului. -u departe de

actuala intrare în satul 5ogdan ( Mod se gsesc vestigiile fostei rezidenţei

princiare a celui care a trecut asul rislop pentru a întemeia !oldova şi al crui

nume îl poart comuna cu mare falR

S9+ ( muzeu stesc ce deţine vestigii geto(dacice, ceramic vec*e, unelte

tradiţionale localeR

S%&+ Ş&.%. are ar*itectur de lemn tradiţional, costum popular cu specific

localR atelier renumit de cojocrie( pieptare de o mare varietate cromatic ,

ornamentate cu oglinzi şi ciucuri şi "rodate cu negruR

S%&+ S'B( prin porţile de lemn, sculptate cu motivul soarelui, ar"orele

vieţii, floarea soarelui, psri, flori, funiaR

S%&+ $/%(8 renumit centru de artizanat în ţesutul scoarţelor şi confecţionarea

jugurilor pentru "oiR

S9?7 renumit centru de artizanat ( ţesturi, staiţe, cergi maramureşene cu

motive tradiţionale originalR port specific popular local6 cmaşa femeiasc de



3p0nţa cu încreţituri, colţişori şi "roderie rafinat al" sau gal"en dup

v0rstR cmaşa "r"tesc "rodat foarte scurt. orţile maramureşene

deose"ite care imagin0nd în relief şi culoare , aspecte din viaţa şi preocuprile

oamenilor din zon+ Cimitirul ,esel unic în om0nia prin concepţie şi

originalitate

S%/((, comun cu izvor cu ap mineral indicat în tratarea afecţiunilor

*epato"iliare, gastro( intestinaleR

S%&+ R/./8, sat ce deţine un port popular lpuşnean autentic.

V>& I8( cele mai frumoase porţi de lemn din maramureş sculptate, ce

reprezint adevrate arcuri de triumf ale *rniciei şi omeniei acestui colţ de

ţar, furite de meşteri cioplitori locali cu mult simţ artistic, cu motive

ornamentale tradiţionale6 funia, rozeta solar, margini în dinţi de lup, semnul

soarelui(sim"olul vieţii.

Astfel, turismul rural este reprezentat în judeţul !aramureş prin diferite sate

şi activitǎţii desfşurate acolo care atrag turişti, fiecare fiind unic şi deose"it prin

creaţiile pe care le deţine.

Aceast form de turism are dou o"iective 6

1@ de instruire prin îm"ogţirea cunoaşteriiR

2@ recreerea resimţit pe plan spiritual prin aflarea unor adevruri şi

cunoaşterea unor forme noi. rimordial rm0ne îns în sfera condiţionri nevoia de

cunoaştere şi nu numai ca derivat al ei, recreerea.

1urismul cultural vizeaz, în principal o"iective turistice de provenienţ

antropic, spre deose"ire de turismul recreere sau curativ, pentru care cadrul natural

ofer majoritatea motivaţiilor. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de

curiozitatea oamenilor, de nivelului de instruire al acestora, de civilizaţie.



%urismul cultural se concretizeaz în6

( Mizitarea o"iectivelor patrimoniului istoric al regiunii6 vestigii ar*eologice,

istorice, monumente, castele, edificii religioase, ansam"luri ur"ane sau rurale,

parcuri şi grdiniiR

( Mizitarea muzeelor6 de ar*eologie, istorice, ştinţe naturale, naţionale sau

regionale, grdina "otanic, parcuri zooR

( articiparea la evenimente culturale6 spectacole de oper, "alet, teatru, coverturi,

festivaluri de muzic, dans, sr"ttori tradiţionale, epoziţii şi t0rguri.

/n acest judeţ eist foarte multe resurse antropice iar turismul cultural estefoarte practicat. Uinutul !aramureşului deţine un patrimoniu cultural(istoric şi etno(

folcloric de mare valoare şi atractivitate turistic. ist valori de patrimoniu cultural

de interes naţional şi internaţional, între care se remarc6 "iserici şi ansam"luri

mnstireşti, monumente şi ansam"luri de ar*itectur şi de art, din care o parte s(

au constituit ca valori ale atrimoniului 8niversal su" egida 8-3'<.

rintre principalele o"iective turstice vizitate în !aramureş prin prisma

turismului cultural sunt6 în %0rgul Kpuş6 =entru de artizanat şi ceramică, uzeul !tnografic al 3ării <ăpuşului, onumentul eroilor *(LH./ în 3ig*etu ( !armaţiei6

uzeul aramureşului *(+M., uzeul 5atului aramureşean, =atedrala 4rtodo)ă

Română, =asa de lemn secG7666., Palatul culturii/ în +eud6 =entru !tnografic,

8iserica din ;eal *LMJ., 8iserica din 7ale *M((./ în !oisei6 0nsa$lul onumental

dedicat patrioţilor maramureşeni *(N+., ănăstirea oisei sec G67 - D>!5=4 .,

8iserica din lemn *M((., uzeul sătesc- comuna 5ăcele în 3p0nţa6 =entrul de

artizanat, =imitirul 7esel/ /n ozavlea 6 8iserica din lemn *N*N- D>!5=4./ în

Qieu 6 8iserica de lemn *H(( - D>!5=4." Aspectele pro"lematice cu care se

confrunt acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile

ar*eologice şi monumentele de ar*itectur care este învec*it şi insuficient, lipsa

spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovarea o"iectivului cultural,



lipsa punctelor de "elvedere pentru fortificaţi, lipsa spaţiilor de cazare pentru turismul de

pelerinaj.

1urismul ştiinţific reprezint o form de turism cu potenţial deose"it de

dezvoltare datorat, în special, "iodiversitţii deose"ite eistente în arcul -aţional

!unţii odnei ? ezervaţie a 5iosferei. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare

parte în roci cristaline reflect puternic structura geologic. 3upranumiţi şi Ggraşul

norduluiB, !unţii odnei prezint o configuraţie asimetric cu vi a"rupte şi scurte

spre nord, lungi şi sl"atice spre sud, o creast principal lung şi continu orientat

nord(vest, numeroase circuri glaciare, custuri şi v0rfuri a"rupte, semeţe. %oate aceste

caracteristici confer frumuseţe şi originalitate acestui masiv montan deose"it de

apreciat de ctre iu"itorii de alpinism şi drumeţii montane, precum şi de cǎtrecercetǎtori#4C#4. Acest judeţ deţine un potenţial turistic de ecepţie6 unic şi vestit at0t

prin resursele naturale c0t şi prin etnografie şi folclor care a fost pstrat de(a lungul

anilor nealterat. %oate acestea îndeamn practicare formelor de turism amintite cu o

intesitate ridicat şi în condiţii calitative accesi"ile.

adevarat cǎ !aramureşul este cunoscut pentru aceastǎ civilizaţie a lemnului,

pentru tradiţiile pe care ştie sǎ le respecte, însǎ mai presus de toate stǎ maramureşeanul,

fire sǎnǎtoasǎ şi ro"ustǎ, care şi(a pǎstrat judecata limpede şi neîntinatǎ. /n felul lor de agrǎi şi de a privi lucrurile, în felul lor de a S*oriS şi de a fi ca oameni, stǎ farmecul

!aramureşului. Doar reuşind sǎ simţi puterea magicǎ a maramureşeanului, r0sul sǎnǎtos

al maramureşencelor, gustul înşelǎtor al *ornicii, ascult0nd înţelepciunea "ǎtr0nilor,

graiul fermecat, ar*aic al ţǎranilor şi c0ntecul ceteraşilor poţi înţelege c*emarea

!aramureşului. Qi atunci, nu vei simţi dec0t un dor continuu şi o dorinţǎ puternicǎ de a

te întoarce şi a nu mai pleca.

CAPITOLUL 4

CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ

#4C#4 000.i%(!.r#



Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu "ogatul fond cinegetic,

specificul etnografic şi folcloric, prezenţa unor monumente istorice şi de ar*itecturǎ,

mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunuilor climaterice conferǎ judeţului

!aramureş un valoros potenţial turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel

care atrage în mod deose"it turiştii prin frumuseţea şi diversitatea caselor, porţilor

tradiţionale, uneltelor, ţesǎturilor, ceramicii, "isericilor, datinilor şi folclorului, unice

prin semnificaţie, vec*ime şi desfǎşurare.

41 A=8'(+

Ka între"area de ce este frumos !aramureşul, vom gǎsi o mulţime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care(1 are vizitatorul cu natura, cu

oamenii şi creaţiile acestora. 'redem cǎ armonia care s(a creat între om şi operele sale

integrate în peisajul maramureşean dǎ naştere specificului care individualizeazǎ zona,

care(i conferǎ acesteia unicitate.

rivitǎ în ansam"lu, aşezarea maramureşeanǎ are ca dominantǎ "iserica, care în

general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrţi ,,susaniS şi

josaniS. 5iserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. /n

jurul "isericii este cimitirul satului, unde de secole sunt îngropaţi cei care pleacǎ în

lumea de dincolo.

Av0nd în vedere criterii etnografice, istorice şi geografice, se constatǎ elemente

de

identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe su"zone. entru aceste su"zone

pledeazǎşi tipul de aşezare şi structura gospodǎriei ţǎrǎneşti, ocupaţiile specifice portul popular şi

arta popularǎ în general, o"iceiurile şi folclorul, particularitǎţile lingvistice, şi nu în

ultimul r0nd, ar*itectura.

1@ S&B8/ plasatǎ @ ;)%&+ !aramureşului, definitǎ geografic de "azinul !arei



şi

'osǎului şi cursul inferior al +zei p0nǎ la 50rsana, în care folosirea lemnului de

stejar a imprimat construcţiilor anumite caractere.

2@ S&B8/ %'+, cuprinz0nd cursul mijlociu al +zei >între 3tr0mtura în nord şi

3ǎliştea de 3us, în sud@ şi apa Mişeului >de la vǎrsare în nord şi p0nǎ la Mişeu de

3us, în sud@, în care s(a dezvoltat ar*itectura cunoscutǎ îndeo"şte maramureşeanǎ,

incluz0nd cele mai reprezentative "iserici de lemn >+eud, ozvlea, 5ogdan Modǎ,

Qieu, 5otiza, oienile +zei@.

@ S&B8/ )%( a "azinului uscova, grup0nd şi cǎtunele populaţiei de ruteni, în

care ar*itectura prezintǎ unele note diferite faţǎ de restul zonei, în ceea ce priveşte

planul şi sistemul de decoraţie.

$@ S&B8/ /'>(, de(a lungul %isei, în care se simte mai puternic influenţa

ar*itecturii oraşului 3ig*et, precum şi a localitǎţilor ur"ane de dincolo de %isa,

duc0nd la anumite fenomene de *i"ridizare.

#@ S&B8/ )&>( cuprinde cursurile superioare ale +zei şi Mişeului >satele 3ǎcel,

5orşa, !oisei@, mai compleǎ ca structurǎ, în care se resimt legǎturile cu

-ǎsǎudul

şi cu 5ucovina.

Deşi s(a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenajǎrile

actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potenţialul turistic al judeţului#)C#).

42 M=%=&.&'(+ 7'=%(

Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada c0ndsatele erau ,,înc*iseS, guvernate de un sistem autar*ic. <datǎ create, ele s(au

perfecţionat,

pǎstr0ndu(se vii p0nǎ în zilele noastre.

#)C#) Gr. P#se$, C. M#l#v$%, Aur#r$ P#se$, #. (i!. . 58



T/')&+, 7)&%&+ =( &)&%&+" Am"ianţa interiorului casei din !aramureş este

armonizatǎ de prezenţa tetilelor care, prin varietatea lor, "ogǎţia formelor, motivelor

decorative, a cromaticii şi nu în ultimul r0nd a felului cum sunt aranjate, dau o notǎ

specificǎ zonei. Dupǎ funcţia ţesǎturilor în cadrul casei se disting6 ţesǎturi de uz curent

>cerga, ţolul, ţolinca, lepedeul, faţa de perinǎ, ştergarele, faţa de masǎ@R ţesǎturi cu

caracter decorativ >ţolurile şi cergile de rudǎ, cǎpǎt0ie de pernǎ, ţesǎturile de desagi,

ştergarele de rudǎ, ştergarele de icoanǎ, ştergarele de "lid, feţele de masǎ şi lepedeele

care se pun pe rudǎ@R ţesǎturile de ritual >covorul pe care îngenuc*e mirii c0nd depun

juram0ntul, dar şi covorul de pe masa pe care este aşezat mortul în coşciug în timpul

priveg*iului şi al pro*odului, ştergarele şi materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ

la înmorm0ntare, crijma de "otez@.

P'+&'' +*&+&(" !eşteşugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin "ogǎţia

pǎdurilor de foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului.

Miaţa de azi a impus în !aramureş noi te*nici şi materiale de construcţie. !eşteşugarii

de case şi porţi, prezenţi în toate satele zonei, folosesc şi astǎzi vec*ile te*nici

tradiţionale6 cioplitul lemnului cu securea, fǎtuitul cu "arda, tǎiatul şi crǎpatul lemnului

gros cu fierǎstrǎul şi joagǎrul, securirea pentru drǎnitit, rindele, dǎlţi, sfredele. /n cadrul

!aramureşului, comuna 3ǎp0nţa face o notǎ aparte în privinţa artei lemnului. !eşterul

3tan +on atraş a colorat lemnul sculptat tot de el, în al"astru ca fond, iar pentru

su"linieri

a folosit gal"enul, roşul, al"ul. 3tan atraş a mai lucrat şi mo"ilier ţǎrǎnesc, miniaturi,

picturi pe lemn.

O+'(%&+" /ncǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureşenilor piese vec*i de

ceramicǎ

provenite din zona 3ǎcel, 3ig*et, +eud. Astǎzi funcţioneazǎ centrul de ceramicǎ de la

3ǎcel şi cel de la 3ig*et. 'entrul de ceramicǎ de la 3ǎcel are un specific propriu, a"solut

inconfunda"il, ceramica de 3ǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ, deoarece

prin te*nicile de lucru, dar şi prin forma vaselor şi prin elementele decorative este foarte

asemǎnǎtoare cu ceramica ar*eologicǎ din Ka %ene(ul dacic. fectul deose"it al

ceramicii



de la 3ǎcel îl constituie forma şi culoarea roşie nesmǎlţuitǎ. Armonia între forma vaselor

şi simplitatea motivelor decorative, într(o cromaticǎ caldǎ, dǎ notǎ de vec*ime şi

autenticitate pentru aceste o"iecte. 'eramica de 3ǎcel a avut o largǎ rǎsp0ndire, piese de

mare rafinament artistic pǎtrunz0nd în colecţiile muzeelor zonale, naţionale şi în multe

colecţii particulare. Qi astǎzi vasele ceramice îşi gǎsesc rolul lor funcţional >pentru apǎ,

lapte, preparatul *ranei@, iar pentru calitǎţile lor estetice se folosesc şi în decorarea

interiorului.

43 C) =( ./)?/>'( 7')

rivitǎ în ansam"lu, gospodǎria ţǎrǎneascǎ tradiţionalǎ se încadreazǎ în tipul

gospodǎriilor cu curte du"lǎ. Giecare spaţiu din gospodǎrie este ocupat de o construcţie

cu

destinaţie specialǎ. Hospodǎria maramureşeanului cuprinde douǎ componente6 statutul,

respectiv gospodǎria propriu(zisǎ >grǎdina, livada, grǎdiniţa, curtea cu casa şi ocolul

vitelor@ şi terenurile din afara gospodǎriei >f0neţe, pǎm0nt ara"il, pǎdure@. Astǎzi

gospodǎriile s(au modernizat, fenomen firesc şi necesar, s(au îndesit de(a lungul

drumului principal, dar în general, au pǎstrat structura modelului tradiţional.

C) ! L/&(7" ste un semn, o marcǎ culturalǎ şi de civilizaţie a unui popor./n ea este încorporat un sistem eistenţial, filosofic, de aceea se constituie într(un

element

de identitate culturalǎ şi naţionalǎ.

'asa ţǎranului din !aramureş poartǎ amprenta timpului peste care a trecut şi la

care a rezistat, rǎm0n0nd un sim"ol al startoniciei. 'asa este dovada importanţei de care

s(a "ucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau şi de aceea, pe l0ngǎ

funcţionalitate, s(a avut în vedere şi aspectul ei estetic, pe mǎsura oamenilor locului, afrumuseţii lor sufleteşti şi a mediului natural care o înconjoarǎ. /n !aramureş,

ar*itectura construcţiilor este într(o armonie perfectǎ cu peisajul, form0nd o sim"ioza

între om, creaţiile sale şi mediu.

Astǎzi gospodǎriile s(au modernizat, fenomen firesc şi necesar, s(au îndesit de(a



lungul drumului principal, dar, în general, au pǎstrat structura modelului tradiţional.

3atul maramureşean, p0nǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus su"

semnul Scivilizaţiei lemnuluiS. %oate componentele, de la poarta de intrare p0nǎ la casǎ,

erau confecţionate din lemn, la fel ca şi morile, pivele, v0ltorile şi uleiniţele, dar şi

construcţiile administrative. Din lemn erau şi semnele de morm0nt ( crucile ( şi troiţele

de *otar şi ca o sintezǎ a geniului creator ţǎrǎnesc tot din lemn erau construite şi

"isericile

maramureşene. +ntr0nd astǎzi într(o casǎ ţǎrǎneascǎ vei fi uimit de a"undenţa produselor

tetile de tot felul, care mai de care mai colorate, mo"ilier modern în amestec cu piese

tradiţionale, vase emailate cu motive strident colorate aşezate în stive pe dulapuri, în

esenţǎ, un amalgam între vec*i şi nou. +nteriorul ţǎrǎnesc tradiţional condiţionat defactori social(economici, etnopsi*ologici, geoclimatici a fost şi este supus nevoii de

înnoire. %re"uie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea

încǎperilor casei, ci de mǎrimea şi numǎrul construcţiilor anee din gospodǎrie, care

erau relevante pentru "ogǎţia în animale, pǎm0nt.

44 P/'%&+ ?/?&+' =( /B((&'(+

!aramureşul, su" aspectul creaţiei populare, este o zona unitarǎ cu caracteristicispecifice de necontestat. 8n loc important în domeniul acestei creaţii îl deţine portul

popular #9C#9" /n timp, portul popular, ca de altfel majoritatea categoriilor culturii

populare materiale şi spirituale, suferǎ în continuare modificari, care, în ultimii ani, au

devenit din ce în ce mai pregnante. 3e renunţǎ cu mare uşurinţǎ şi rapiditate la piesele

tradiţionale, prelu0ndu(se îm"rǎcǎminte din comerţ.

=ostumul femeiesc din !aramureş, cu multe elemente specifice locale, pe

ansam"lu, se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular rom0nesc. < marevaloare artisticǎ o au cǎmǎşile femeieşti, confecţionate din p0nzǎ al"ǎ ţesutǎ în casǎ. Ka

femeile tinere şi fete, decolteul şi m0necile sunt accentuate de ornamente realizate prin

cusǎturi de mare migalǎ şi cu fire divers colorate. < cǎmaşǎ "ogat ornamentatǎ, care

#9C#9 000.r#m$%i$%museum.(#m



astǎzi a devenit frecventǎ în !aramureş, este cǎmaşa de 3ǎp0nţa. 'roiul acesteia este

cel tradiţional specific zonei, cu m0neca încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat.

ieptarul femeiesc are în general douǎ variante6 cel din pǎnurǎ de l0nǎ şi cojocul din

"lanǎ de miel, "rodat cu l0nǎ finǎ, divers coloratǎ. odoa"ele femeilor din !aramureş

sunt puţine şi so"re. Ka g0t poartǎ şi azi SzgǎrdaneS din mǎrgele colorate, înşirate şi

împletite sau SţesuteS în motive geometrice.

=ostumul $ǎr$ǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean, cu elemente

comune şi pentru celelalte provincii rom0neşti. 'ǎmaşa tradiţionalǎ "ǎr"ǎteascǎ,

confecţionatǎ din c0nepǎ şi in, astǎzi din "um"ac sau în amestec cu in, este ţesutǎ în

casǎ. ieptarul, o altǎ piesǎ a costumului popular "ǎr"ǎtesc, este confecţionat din pǎnurǎ

şi tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar şi al"astrǎ, la 3ǎp0nţa, 3arasǎu şi +apa./ncǎlţǎmintea tradiţionalǎ era formatǎ din opinci cu o"icele de l0nǎ legate cu curele.

Astǎzi se poartǎ cizme sau "ocanci. < categorie aparte a costumului popular o constituie

portul pǎcurarilor, piesele sunt tratate cu s0nge de ied în amestec cu unt, cearǎ de al"ine

şi rǎşinǎ de "rad, în felul acesta devenind impermea"ile şi imune la insecte. 3e fier" cu

scoarţǎ de arin şi capǎtǎ o culoare neagrǎ. Wainele pǎcurarilor se numesc smolenci şi

sunt o marcǎ personalǎ şi semn de distincţie. ortul popular este încǎ viu în zonǎ, iar

zilele de sǎr"ǎtoare devin pentru strǎini o revelaţie esteticǎ&7C&7.

<"iceiurile sunt o componentǎ a modului eistenţial al oamenilor şi constituie

un

sistem de viaţǎ care s(a statornicit în timp, în cadrul cǎruia s(au produs şi se produc

sc*im"ǎri, de sens şi funcţionale, dar care se menţin şi în zilele noastre, pǎstr0ndu(şi

funcţiile esenţiale. !omentele importante, *otǎr0toare din viaţa omului, ca naşterea,

cǎsǎtoria, moartea, dar şi zilele de trecere de la un anotimp la altul, care presupun munci

specifice, au determinat apariţia unor ceremonii şi ritualuri de o frumuseţe şi

originalitate deose"itǎ.

De(a lungul timpului, o"iceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic

şi ritual, au trecut în cel ceremonial, evolu0nd înspre cel artistic, pǎstr0nd totuşi

&7C&7 Gr. P#se$, C. M#l#v$%, Aur#r$ P#se$, #. (i!. . ;6



secvenţele esenţiale iniţiale. %oate o"iceiurile statornicite în viaţa comunitǎţilor

maramureşene, cele din ciclul vieţii, dar şi cele de peste an, sunt marcate şi de

componente sacrale creştine, cu note proprii, care au contri"uit la pǎstrarea şi

transmiterea lor peste timp.

45 M/&*%+ > '(%%&' $()'((+ =( ?/'7(+ *'*&'=

!onumentele !aramureşului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului

rom0nesc. !aramureşul şi(a lǎsat amprenta pe pǎm0ntul milenar prin construcţiile de

lemn, case şi "iserici, mori şi semne de morm0nt, acareturi gospodǎreşti şi unelte.

rezenţa, în toate satele !aramureşului, a "isericilor de lemn, este epresia rolului pe

care l(au avut acestea de(a lungul veacurilor în viaţa şi spiritualitatea rom0neascǎ de peacele meleaguri&1C&1.

Din punct de vedere al planimetriei, la B()'((+ maramureşene se constatǎ

unitatea de concepţie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga

ar*itecturǎ medievalǎ rom0neascǎ şi caracteristicǎ cultului ortodo. 'aracteristic

ar*itecturii "isericilor maramureşene este supraînǎlţarea "olţii naosului, ce se sprijinǎ nu

pe pereţii clǎdirii, ci pe un sistem de grinzi şi console. lemente de decor vin sǎ susţinǎ

ar*itectura maiestuoasǎ a construcţiei. /ncadramentele uşilor masive de la intrare, precum şi ale ferestrelor, poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent şi la

casele tradiţionale şi care, sunt epresia unui lim"aj ce se lasǎ greu de descifrat, av0nd o

încǎrcǎturǎ sim"olisticǎ milenarǎ, astǎzi trecutǎ în planul artisticului.

/ntre monumentele !aramureşului, un loc aparte îl au %'/(7+ > /%', at0t de

specifice satelor rom0neşti. /n !uzeul tnografic al !aramureşului din 3ig*etul

!armaţiei se mai pǎstreazǎ elemente componente ( sculpturi ca S3f. +oanS, mai multe

rǎstigniri S+isus WristosS, S3f !aria cu runculS recuperare de la troiţele din secolele al

=M++(lea şi al =M+++(lea&2C&2. 3emnele de morm0nt sau crucile, cum sunt denumite de

sǎteni, atunci c0nd s(au pǎstrat, devin monumente, deoarece ele aduc de peste secole

&1C&1 I.D. 3!e24%es(u & rta "ec$e a Maramureşului , Ei!ur$ Merii$%e, "u(ure)!i, /;>, . 56

&2C&2 P# Mi$i & rta lemnului în Maramureş, Ei!ur$ Merii$%e, "u(ure)!i, /;>, . 8;



forme sculpturale şi motive

decorative deose"ite şi de cele mai multe ori, tete care ele însele sunt monumente de

lim"ǎ. !aramureşul are puţine monumente vec*i din zid >de piatrǎ, pǎm0nt, cǎrǎmidǎ@.

rintre acestea, cetǎţuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la <nceşti, aşezarea

fortificatǎ de pe Dealul 'etǎţii din muncipiul 3ig*etul !armaţiei, datatǎ la sf0rşitul

epocii "ronzului şi începutul epocii fierului.

8n element important al gospodǎriei maramureşene îl constituie ?/'7(+, adesea

cu o înfǎţişare monumentalǎ, care şi(au cucerit o faimǎ "inemeritatǎ prin armonia

proporţiilor, prin ec*ili"rul construcţiei şi prin metafora densǎ a ornamentaţiei.

Adevǎrate opere de artǎ, frumuseţea porţilor uimeşte cu at0t mai mult cu c0t creatorii au

fost ţǎrani simpli, fǎrǎ pregǎtire specialǎ, dar cu un simţ al esteticului deose"it. < poartǎmaramureşeanǎ este un ansam"lu format din pǎrţi fie şi mo"ile " oarta

maramureşeanǎ SclasicǎS şi cea mai des înt0lnitǎ este alcatuitǎ din trei st0lpi de "azǎ,

confecţionaţi din lemn de stejar, dispuşi paralel şi în acelaşi plan. oarta

maramureşeanǎ este, în afarǎ de atri"utele deja descrise, şi o marcǎ de identitate

culturalǎ,

zonalǎ şi localǎ. Dacǎ în privinţa ar*itecturii locuinţei şi a celorlalte componente ale

gospodǎriei tradiţionale s(au produs astǎzi mutaţii nu întotdeauna fericite, pierz0ndu(se

mult din specificul zonal, poarta rǎm0ne ca un sim"ol al !aramureşului, reînnoindu(se

an

de an pe aceeaşi structurǎ, pe acelaşi model. orţile maramureşene alcǎtuiesc un capitol

important al civilizaţiei lemnului şi vǎzute într(un contet european, ele reprezintǎ o

contri"uţie de seamǎ la îm"ogǎţirea tezaurului cultural al vec*iului nostru continent.

4" D/'&+ =( )(*B/+()%( +&(

'el care va zǎ"ovi puţin pe pridvorul unei "iserici maramureşene va constata, nu

fǎrǎ surprindere, cǎ decoraţia în lemn a st0lpilor de la intrare este identicǎ cu a porţilor

de la gospodǎriile ţǎrǎneşti din satele regiunii. rintre cele mai frecvente motive care

apar încrustate pe cadrul uşilor eterioare la intrarea în "iserici este în primul r0nd



6&( ')&(%" Acest motiv îl gǎsim şi în sculptura "r0ului masiv care încinge mai

întotdeauna "iserica de jur(împrejur. lement decorativ astǎzi, la vec*ile culturi din

care a fost preluat, el avea un rol sim"olic, "r0ul acesta mai ilustreazǎ şi planul de

legǎturǎ dintre 'er şi ǎm0nt. /n afarǎ de funia rǎsucitǎ, 3oarele, ar"orele vieţii, roata

şi coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative.

S/'+ apare nu numai pe porţi, ci p0nǎ şi pe o"iecte de uz casnic, pe ţesǎturi

"rodate şi pe cruci în cimitire. l era prezent încǎ din preistorie în sim"olistica celor mai

multe popoare. 3oarele era considerat sim"olul vieţii, al cunoaşterii şi al înţelepciunii.

3oarele era mǎsura timpului şi sim"olul vieţii, astfel el a fost cunoscut în !aramureş

reprezentat su" formǎ de disc, cu raze multe şi dese, dar cel mai frecvent se poate vedea

su" formǎ de rozacee cu petale, reprezentare care vine de fapt cu aceeaşi semnificaţie.L& - ca sim"ol, înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii, divinitatea mamǎ, regina

cerului, com"inatǎ cu 3oarele ca parte masculinǎR Kuna sim"olizeazǎ ritmul ciclic al

timpului, devenirea universalǎR apariţia, dispariţia şi reapariţia ei înseamnǎ deasemenea

nemurirea şi veşnicia, reînnoirea eternǎ. Kuna are şi aspecte mai puţin pozitive,

reprezent0nd iraţionalul, intuitivul, su"iectivismul. Kuna este în general asociatǎ cu

3oarele, şi reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sf0ntǎ dintre 'er şi ǎm0nt. Kuna plinǎ înseamnǎ

întregul, împlinirea, forţa şi puterea sufleteascǎ, 3oarele ( puterea trupeascǎ. Kuna

jumǎtate este un sim"ol de îngropǎciuneR în descreştere ea îm"racǎ un aspect demonic,

înseamnǎ nenorocire. Kuna nouǎ, în creştere, aratǎ luminǎ, este Snava luminii care

pluteşte pe marea nopţiiS. A'B/'+ sau ?/*&+ ;(7(( este reprezentat în !aramureş fie

cioplit în lemn, fie pictat, fiind aproape peste tot alǎturi de 3oare, motivul cel mai

frecvent înt0lnit în regiune. !otivul semnificǎ viaţa veşnicǎ, Stinereţe fǎrǎ "ǎtr0neţeSR el

este o moştenire a dendrolatriei, cultul ar"orilor, cult de circulaţie universalǎ.

C/'/" 3culptatǎ în lemn sau confecţionatǎ din diverse frunze sau flori, de

dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ, coroana a avut din cele mai

vec*i timpuri o gamǎ de semnificaţii dintre cele mai diverse, care merg pînǎ la

contradictoriu6 sim"ol funerar, semn de distincţie, recompensǎ, veselie, pavǎzǎ

împotriva

"olilor. F+/'(+ erau utilizate în scop profilactic, contra anumitor "oli, prin însuşirile



speciale pe care unele dintre ele le aveau. 'a talismane profilactice care se puneau în

anumite puncte ale corpului, florile au avut una din cele mai vec*i între"uinţǎri. /n

mormintele antice se puneau flori ca6 rosmarin, al"ǎstrele, "usuioc, pentru a înt0rzia

putrefacţia corpului. R/%, un alt ornament des înt0lnit în !aramureş, sim"olizeazǎ fie

sc*im"area şi curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului, fie ciclurile anului. C'& însǎşi

este unul dintre cele mai vec*i semne fǎcute de m0na omului. Are semnificaţii magice,

previne şi c*iar respinge rǎulR ea a fost şi un instrument de torturǎ şi

pedeapsǎ. /n accepţiunea ulterioarǎ a 5isericii creştine, prin rǎstignirea şi moartea lui

+isus pe cruce, a fost transformatǎ dintr(un o"iect de torturǎ într(un lucru sf0nt,

devenind sim"ol al creştinismului. Ş'?+ este unul dintre cele mai complee

sim"oluriR îl gǎsim gravat şi sculptat în lemn pe st0lpii porţilor în mai multe regiuni din

om0nia, în special în !aramureş. oate reprezenta uneori spiritul "inelui, alteori alrǎului. /n !aramureş este încrustrat pe st0lpii porţilor pǎzind gospodǎria. Qarpele, ca

sim"ol, este soarta omului însuşi6 Srepede ca nenorocirea, ascuns şi c*i"zuit ca

rǎz"unarea, de nepǎtruns ca destinulS. C/'+ de "er"ec sau de "ovideu care

împodo"esc su" formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn porţile maramureşene, erau

considerate ca sim"oluri pentru putere, fecunditate şi forţǎ regeneratoare&C&.

Arta şi civilizaţia popularǎ maramureşeanǎ reprezintǎ una din componentele de

"azǎ ale culturii şi civilizaţiei naţionale, capa"ilǎ sǎ oglindeascǎ într(o modalitate

specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansam"luri, grupuri artistice, generate de un

evantai larg de emoţii şi talente cu ad0nci rǎdǎcini în spaţiul carpato(danu"iano(pontic

cu îndelungate evoluţii istorice şi care au început sǎ fie apreciate şi mai "ine cunoscute

a"ia la începutul secolului =+=.

CAPITOLUL 5

CALCULUL ŞI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR

INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ

A JUDEŢULUI MARAMUREŞ ÎN PERIOADA 21!25

&C& D4%(u) Mi$i, #. (i! . 5>



+ndicatorii cei mai reprezentativi şi frecvent utilizaţi pentru eprimarea circulaţiei

turistice şi a principalelor ei caracteristici sunt6 numǎrul turiştilor, numǎrul mediu zilnic

de turişti, numǎr zileYturist, durata medie a sejurului, încasǎrile din turism, densitatea

circulaţiei turistice şi preferinţa relativǎ a turiştilor &$C&$.

Analiza circulaţiei turistice a judeţului !aramureş se va realiza în urma calculǎrii

urmǎtorilor indicatori6

51 N&*'&+ *>(& 8(+( > %&'(=%(

Aratǎ intensitatea circulaţiei turistice într(un anumit interval.

NT *>(& T H , unde6 _% ? suma turiştilor înregistraţi într(o perioadǎ

n ? numǎrul zilelor din perioada respectivǎ

N&*'&+ > %&'(=%( )/)(7( @ <&>7&+ M'*&'=, @%' (( 21!25

TB+ ' 51

21 22 23 24 25

T/%+ 9 )7& )9 )9 )& 19$ 4) )4 )7 742R/*( )7 )2$ 47 )49 47 $7$ &1 #22 &2 )$S%'(( 12 7)2 1# #17 1# 497 14 1# 14 &))

S&'): Anuarul 3tatistic al om0niei 2771(277#, +-33, 5ucureşti

-umǎrul turiştilor sosiţi între anii 2771(277# în judeţul !aramureş este oscilant.

At0t numǎrul turiştilor strǎini c0t şi al celor din ţarǎ este în descreştere din anul 2771

p0nǎ

în 277$R în anul 277# se poate o"serva o uşoarǎ creştere de la &1 #22 în anul 277$ la

&2 )$ în 277# >rom0ni@, şi de la 14 1# în 277$ la 14 &)) în 277# >strǎini@.

&$C&$ Mi%(iu R#i($, "$r#% Pe!re, Ne$(su Ni(#l$e & E(#%#mi$ !urismului, Ei!ur$ U%iversi!$!ii I%ee%e%!eDimi!rie C$%!emir, "u(ures!i, //6, .6=



C+&+&+ &*'&+&( *>(& 8(+( > %&'(=%( )/)(7( @ <&>7&+ M'*&'= @%' (( 21!25

TB+ 52

-%&'(=%(H8(0

21 22 23 24 25T/%+ 2#4 2$# 2& 21& 219

R/*( 221 19$ 19 1&9 141S%'(( $2 $ $4 $)

S&'): date rezultate din prelucrare

3e o"servǎ o scǎdere a intensitǎţii circulaţiei turistice în primii $ ani iar apoi o

uşoarǎ creştere în anul 277#. < primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2771(277$ estelipsa investiţiilor din unitǎţile de cazare şi sla"a promovare a zonei.

F(.&' ' 51 N&*'&+ *>(& 8(+( > %&'(=%( )/)(7( @ <&>7&+ M'*&'= @%'

((

21!25

Astfel, turiştii au cǎutat zone cu "ogate resurse turistice at0t naturale c0t şi

antropice, zone care pe l0ngǎ linişte, odi*nǎ şi recreere, le oferǎ şi programe turistice de

agrement şi tratament, cu ajutorul noilor aparate din te*nologia modernǎ.

R(%*&'(+ > ;/+&7( ?'(;(> &*'&+ %&'(=%(+/' )/)(7( @ &(%7(+ > 8'%&'()%( @ <&>7&+ M'*&'=

TB+ ' 53

22H21 23H22 24H23 25H24T/%+ 7,9# 7,9& 7,91 1,71

R/*( 7,91 7,9# 7,)4 1,71



S%'(( 1,19 1,71 1,79 1,72


Din acest ta"el putem o"serva ritmul evoluţiei privind numǎrul turiştilor sosiţi în

unitǎţile de cazare în judeţul !aramureş pe perioada anilor 2771(277#.

itmul evoluţiei privind numǎrul turiştilor rom0ni este oscilant, acesta creşte şi

scade de la un an la altulR aceeaşi situaţie o prezintǎ şi numǎrul turiştilor strǎini, care

negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinaţii.

52 N&*'&+ > @/?%'(

-umǎrul de înnoptǎri sau numǎr zileYturist reprezintǎ fluul de turişti ce au

cǎlǎtorit şi s(au cazat în diferite unitǎţi turistice dintr(o anumitǎ zonǎ intr(o perioadǎ de

timp. -umǎrul de înnoptǎri sau zileYturist din judeţul !aramureş se prezintǎ astfel6

N&*'&+ > @/?%'( @'.()%'% @ &(%7(+ > 8' %&'()%( >( <&>7&+M'*&'= @%' (( 21!25

TB+ '54

21 22 23 24 25T/%+ 21& 2) 192 )27 197 477 1)& 1)# 1&) 2&$

R/*( 1)9 42 1&1 7)4 1#9 $1 1## 42 14 $2S%'(( 2& #&7 1 4 1 #9 7 )1 7 )2

S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, anul 277#, +-33, 5ucureşti

-umǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ ale judeţului în

perioada 2771 ? 277# se prezintǎ astfel6



( numǎrul de înnoptǎri in judeţ scade treptat de la 21& 2) în anul 2771 la 1&) 2&$ în

anul 277#

( numǎrul înnoptǎrilor efectuate de rom0ni este în scǎdere continuǎ de la 1)9 42 în

2771 la 14 $2 în 277#.

F(.&' ' 52 N&*'&+ > @/?%'( @'.()%'% @ &(%7(+ > 8' %&'()%( >( <&>7&+ M'*&'= @%' (( 21!25

( numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilantR în 2771 situaţia era de 2& #&7,

iar în 2772 de 1 4, dar din 277 se o"servǎ o uşoarǎ scǎdere p0nǎ în 277$ c0nd

numǎrul turiştilor creşte cu c0teva unitǎţi.

R(%*&+ > ;/+&7( ?'(;(> &*'&+ > @/?%'( @'.()%'% > &(%7(+ > 8'%&'()%( >( <&>7&+ M'*&'=

TB+ 5"

22H21 23H22 24H23 25H24T/%+ 7,)9 7,17 7,94 7,97

R/*( 7,)$ 7,9) 7,94 7,))S%'(( 1,19 7,9) 7,9) 1,77


itmul evoluţiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎţile de cazare turisticǎ

este urmǎtorul6 ( în cazul turiştilor rom0ni ritmul este oscilantR acesta creşte în anii



277Y2772 şi 277$Y277 la 7,9) respectiv 7,94 de la 7,)$ în anii 2772Y2771, iar apoi

scade în anii 277#Y277$ la 7,)).

( turiştii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1,19 în anii 2772Y2771 la 7,9) în

anii 277Y2772 şi 277$Y277, cresc0nd apoi la 1,77 în anii 277#Y277$.

53 D&'% *>( )<&'&+&(

eflectǎ posi"ilitatea ofertei turistice de a reţine turistul într(o anumitǎ zonǎ.

D)*>(& 8% H T, unde6 nzt ? numǎr zileYturist >înnoptǎri@

% ? numǎr turişti

C+&+&( >&'%( *>(( )<&'&+&( @ <&>7&+ M'*&'= @%' (( 21!25

TB+ ' 55

-8(+0

21 22 23 24 25

T/%+ 2, 2,2 2,2 2,$ 2,1R/*( 2, 2,2 2, 2,# 2,2S%'(( 2,2 2,7 2,7 1,) 1,4


3e o"servǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2771 ( 277#,

o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investiţiilor moderne din unitǎţile de cazare şi

a personalului pregǎtit şi specializat în domeniul turismului. /n privinţa turiştilor rom0ni,

durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an, iar în cazul turiştilor strǎini se aflǎ în

continuǎ scǎdere, printre cauze numǎr0ndu(se şi lipsa promovrii adecvate a

potenţialului turistic al zonei.

54 D)(%% ('&+7(( %&'()%(



Î '?/'% & ?/?&+7(

une în legǎturǎ directǎ circulaţia turisticǎ cu populaţia rezidentǎ a zonei receptoare.

D T H P, unde6 % ? numǎrul turiştilor

? numǎrul populaţiei

C+&+&+ >)(%7(( ('&+7(( %&'()%( @ '?/'% & ?/?&+7( @ <&>7&+ M'*&'=

TB+ '5K

-%&'(=%(H+/

&(%/'0

21 22 23 24 25P/?&+7( #7 &7# #27 &# #19 7#4 #27 &4 ## 777

T&'(=%()/)(7(

9 )7& )9 )9 )& 19$ 4) )4 )7 742

T/%+ 7,1) 7,14 7,14 7,1# 7,1#R/*( 7,1# 7,1$ 7,1$ 7,12 7,12S%'(( 7,72 7,7 7,7 7.7 7,7


3e o"servǎ o scǎdere a populaţiei pe parcursul anilor 2772 ? 277$ iar apoi o

creştere a acesteia în anul 277# la ## 777 persoane, o primǎ cauzǎ fiind creşterea ratei

natalitǎţii în aceastǎ perioadǎ.

Densitatea circulaţiei turistice scade de la 7,1) în anul 2771 la 7,14 în anii 2772 şi

277 şi la 7,1# în anii 277$ şi 277# fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte

sociale între populaţia gazdǎ şi turişti, reduce aglomerarea şi poluarea fonicǎ precum şi

posi"ilitatea furturilor şi a imitǎrii comportamentului turistului.

Î '?/'% & )&?'67



3uprafaţa judeţului !aramureş este de & 7$ :m2.

D T H S, unde6 % ? numǎrul turiştilor

3 ? suprafaţa

C+&+&+ >)(%7(( ('&+7(( %&'()%( @ '?/'% & )&?'67 @ <&>7&+ M'*&'=

TB+ ' 5

-%&'(=%(H*20

21 22 23 24 25T/%+ 1$,)9 1$,1) 1,&4 12,#7 12,47

R/*( 12,)2 11,2$ 11,14 9,4& 9,97S%'(( 1,92 2,$& 2,#7 2,4# 2,)1


/n cazul densitǎţii turistice în raport cu suprafaţa situaţia este "unǎ, se aflǎ într(o

uşoarǎ scǎdere, neproduc0ndu(se supraaglomerǎri sau degradarea suprafeţei de teren.

55 C/6((%&+ > &%(+(8' ?(%7(( > 8' -C&0

ste un indicator sugestiv de apreciere a eficienţei cazǎrii, calculat ca raport între

capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într(o perioadǎ de timp şi

capacitatea de cazare maim posi"ilǎ&#C&#.

&#C&# S%$1 Os($r, "$r#% Pe!re, Ne$(su Ni(#l$e & &conomia Turismului , Ei!ur$ E?er!, "u(ures!i, *++6, .=/



C& ' @/?%'( -' 8(+ %&'()%0 H ' +/&'( > 8' ' 8(+ 6&7(/' 1

C+&+&+ /6((%&+&( > &%(+(8' ?(%7(( > 8' @ <&>7&+ M'*&'=

TB+ '511

-0

21 22 23 24 25C& 19 14 14 1& 1$


'oeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare este în continuǎ scǎdere, anul cu

cel mai "un coeficient fiind 2771 cu 19F. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎţii reduse

de promovare a judeţului, lipsei noilor te*nologii din "aza te*nico(materialǎ a judeţului,

sla"a pregǎtire a angajaţilor din domeniul turismului şi calitatea redusǎ a serviciilor

oferite.

Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune glo"alǎ asupra activitǎţii turistice în

judeţul !aramureş.



CAPITOLUL "

SRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A

POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL

MARAMUREŞ

%eritoriul om0niei prezintǎ o mare varietate de valori, culturǎ, istorie, artǎ

popularǎ, etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice, un cadru natural armonios

îm"inat, cu un fond peisagistic variat şi pitoresc.

%urismul rural în ţara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna, dar spontan, sporadic,

înt0mplator şi mai ales neorganizat. /ncep0nd cu anul 1997, interesul pentru turism rural

renaşte. +au naştere diverse asociaţii şi organisme care prin o"iectivele propuse doresc

afirmarea şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. 8na dintre acestea este Gederaţia

om0nǎ pentru Dezvoltare !ontanǎ >1997@ care îşi propune sprijinirea su" toate

formele a locuitorilor din zona montanǎ, inclusiv prin promovarea, organizarea şi

dezvoltarea agroturismului.8rmeazǎ Agenţia om0nǎ pentru Agroturism >199#@ ce îşi

propune racordarea agroturismului rom0nesc la sistemul internaţional de turism.

"1 A%(;(%7( > *.*% =( *'%(. @ >/*(&+ %&'()*&+&( =(

.'/%&'()*&+&( >( R/*(

Agroturismul şi turismul rural sunt activitǎţi economice complee, cu o largǎ

scarǎ de cuprindere care pun în evidenţǎ, printr(un mecanism propriu, circulaţia turisticǎ

din

mediul rural. Agroturismul şi turismul rural tre"uie a"ordate, din punct de vedere

conceptual, ca Spac*eteS de servicii economice, socio(culturale, sportive, de agrement puse la dispoziţia turiştilor, urm0nd ca acestea sǎ se desfǎşoare în cadrul natural rural, cu

investiţii minime şi condiţii de protejare şi conservare a mediului am"iant.

3atul rom0nesc, în general, şi cel cu vocaţie turisticǎ, în special, reprezintǎ un

produs turistic inedit pentru piaţa naţionalǎ, dar mai ales pentru cea mondialǎ. e de altǎ



parte, satul turistic rom0nesc poate contri"ui la descoperirea ţǎrii noastre ca o posi"ilǎ

destinaţie turisticǎ, cre0nd interesul faţǎ de om0nia ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de

eperienţe, de vacanţe de calitate şi c*iar oportunitǎţi de afaceri.

3oluţia lansǎrii satului rom0nesc ca produs turistic pe piaţa naţionalǎ şi

internaţionalǎ o constituie un demers de management şi marBeting care sǎ situeze în

centrul sǎu produsul, pe de o parte şi omul >turistul@, pe de altǎ parte. Acestea tre$uie sǎ

spri&ine interesele prestatorilor de servicii turistice şi agroturistice din lumea satului

rom0nesc care au posi"ilitatea, în cadrul unei afaceri 177F private, sǎ(şi punǎ în valoare

dotǎrile realizate, produsele şi preparatele locale&&C&&.

Ka nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare şi potenţialul

agroturistic, su" toate aspectele sale. entru facilitarea intrǎrii în corespondenţǎ cu

partenerii interni şi eterni, la toate nivelurile, pe orizontalǎ şi pe verticalǎ, este nevoie

de adoptarea unor standarde de evaluare, modul de realizare al reclamei şi pu"licitǎţii.

olul managementului glo$al este acela de a reuni toate iniţiativele individuale,

în

vederea racordǎrii acestora la o reţea naţionalǎ şi internaţionalǎ, de a asigura

transpunereaacestora în standarde care sǎ fie uşor accesi"ile at0t pentru coducere, c0t şi pentru oferta

agroturisticǎ.

entru a crea o reţea naţionalǎ, managementului glo"al îi revine sarcina

standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎţi6

a@ ( managementul glo"alR

"@ ( procedura de identificare a potenţialului zonal şi glo"alR

c@ ( procedura de formare a agenţilor localiR

d@ (procedura de eistenţǎ şi consultanţǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare şi

&&C&& Nis!#re$%u Puiu & &coturism şi turism rural , Ei!ur$ ASE, "u(ure)!i, *++6, . =8



programe agroturisticeR

e@ ( procedura de catalogare a potenţialului agroturisticR

f@ ( realizarea programelor de mar:eting.

< clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi6

( turismul *otelier, cu sectoarele adiacente acestuia,

( agroturismul şi turismul rural

Agroturismul este o formǎ compleǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se

relaeze, iu"esc natura, cultura şi arta popularǎ, posi"ilitatea de a(şi petrece timpul li"er

în gospodǎriile ţǎrǎneşti.

0groturismul cuprinde douǎ mari laturi&4C&46

( pe de o parte activitatea turisticǎ propriu(zisǎ, concretizata în cazare, servicii de

alimentaţie ( pensiune, circulaţie turisticǎ, prestarea serviciilor de "azǎ şi suplimentareR

( pe de altǎ parte, activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii

agroturistice, concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în

gospodǎrie, comercializarea acestora direct cǎtre turişti sau prin diferite reţele

comerciale.

] +dentificarea operatorilor localideturismR

] la"orarea procedurii de selecţieR

] la"orarea criteriilor de clasificareaunitǎţilor agroturisticeR

&4C&4 Simi#% Cris!i$% Oviiu, R#i($ T4%4ses(u, Vergi%$ "ui$%u & Management agricol şi agroturistic , Ei!ur$"i#!err$, "u(ure)!i *++6, . 58



] 'rearea reţelei zonaleR

] la"orarea programului de mar:etingR

] romovarea şi pu"licitateaR

] Gormarea şi atestarea operatorilorşiagenţilor economici.

valuarea glo"alǎ a potenţialuluizoneiR

] Atestarea zonei.

] Gormarea operatorilor şi creareaagentuluilocalR

] +dentificarea şi atestareagospodǎriilor agroturisticeR

] 'atalogarea gospodǎriilor înzonaagroturisticǎR

] ealizarea programului agroturisticR

] regatirea ofertei agroturisticeR



F(.&' ' "1 'omoponentele managementului agroturistic

S&'): 3imion 'ristian <vidiu, odica %ǎnǎsescu, Mergina 5uianu, op. cit. p. 14#

F&7((+ =( /B(%(;+ )%'%.( + .'/%&'()*&+&( ar putea fi sintetizate

astfel6

a@ ( reducerea şi c*iar stoparea migraţiei populaţiei rurale spre mediul ur"an şi

stimularea unei pǎrţi a populaţiei ur"ane în mediul ruralR

"@ ( asigurarea unui nivel de trai şi civilizaţie în mediul rural compara"il cu cel din

zonele orǎşeneşti, contri"uind astfel la stimularea sta"ilirii populaţiei active în zona

ruralǎ,

c@ ( valorificarea compleǎ a resurselor naturale eistente în zonele rurale, prin

producerea de "unuri nealimentare, artizanale, de înaltǎ calitate şi importanţǎ pe

piaţa turisticǎR

d@ ( valorificarea resurselor *idrologice eistente în aceste zone în scopuri energetice şi

piscicole, urmǎrind realizarea, pe c0t posi"il, a unei autonomii energetice a

gospodǎriilor şi localitǎţilor ruraleR

e@ ( folosirea şi diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea parţialǎ sau c*iar

totalǎ a produselor agricole, sau a altor numeroase industrii şi meşteşuguri specifice

tradiţionaleR



f@ ( armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol, zoote*nic şi silvic în zonele

agroturisticeR

g@ ( protecţia mediului, com"aterea tuturor surselor şi factorilor de poluare de orice

naturǎ, pentru conservarea unor condiţii de viaţǎ c0t mai sǎnǎtoasǎ în zonele

agroturistice.

ANTREC, A)/(7( N7(/+ > T&'()* R&'+, E/+/.( =( C&+%&'+

>199$@, este o organizaţie nonguvernamentalǎ, apoliticǎ şi nonprofit, mem"rǎ a

Gederaţiei uropene de %urism ural, urogites. Activitatea A-%'(ului, ca

organizaţie nonguvernamentalǎ, vizeazǎ, pe de o parte, sprijinirea mem"rilor sǎi

>proprietari de pensiuni@, iar pe de altǎ parte promovarea conceptului de turism rural, a

satului rom0nesc ca destinaţie turisticǎ.

A-%' vǎ propune o alternativǎ, un alt stil de vacanţǎ, o terapie antistres în

naturǎ. <aspeţii vor fi gǎzduiţi în case ţǎrǎneşti, dar dotate la nivelul condiţiilor

confortului citadin6 camere conforta"ile, "ǎi moderne, sisteme de încǎlzire diverse, cu

servicii de cazare şi masǎ.

A-%' este organizaţia cea mai reprezentativǎ, via"ilǎ, realiz0nd în mare parte

ceea ce îşi propunea la fondare6

( identificarea şi popularizarea potenţialului turistic din spaţiul sǎtescR

( formarea profesionalǎ prin colocvii, seminarii, cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎR

( "urse de specializareR

( sc*im"ǎri de eperienţǎ în ţarǎ şi în strǎinatateR

( editare de "uletine informative şi revisteR

( înfiinţarea unei "anci de dateR

( cooperarea cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale de specialitate din ţarǎ



şi

strǎinatateR

( companii de pu"licitate a pensiunilor şi fermelor agroturistice prin mediatizareR

( participarea la t0rguri şi epoziţii naţionale si internaţionaleR

( realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural rom0nesc.

reocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu6

!inisterul %urismului, !inisterul %ineretului şi 3porturilor, !inisterul ducaţiei

-aţionale şi însuşi Huvernul om0niei.

8rmarea fireascǎ a interesului general a fost Kegea nr. 1$#Y199$ privind

sta"ilirea unor facilitǎţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ.

Delta Dunǎrii şi litoralul !ǎrii -egre şi <rdonanţa Huvernului nr. &2Y2$ august 199$ şi

<rdinul !inisterului %urismului nr. 27Y199#, referitor la normele şi criteriile de

clasificare a pensiunilor şi fermelor agroturistice.

A-%' reuneşte la sf0rşitul anului 199# peste 2777 de mem"rii, în 1# filiale.

Activitatea turisticǎ s(a desfǎşurat în cadrul a 12$7 ec*ipamente >ferme, pensiuni saugospodǎrii ţǎrǎneşti@, care au atras 1) #77 de turişti ( din care #77 de turişti strǎini ( un

sejur mediu de $ zileYturist. 8rmare a dinamismului activitǎţii desfǎşurate de cǎtre

A-%', sǎptam0nalul economico(financiar S'apitalS a acordat asociaţiei premiul

S<scar ( 'apitalS pentru anul 199#, recunosc0nd şi confirm0nd prin aceasta ,,invitaţia cu

cel mai mare impact socialS&)C&).

Anul 199& a marcat creşterea dimensiunilor A-%' la 2# de filiale şi ridicarea

nivelului calitativ, asociaţia s(a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii şi cursuri

de te*nicǎ turisticǎ însemnatǎ >5raşov, !aramureş, 5ucovina@.

e de altǎ parte anul 199& este punctul de pornire a primului rogram *are

&)C&) 000.$%!re(.r#



pentru turism rural din ţara noastrǎ. 'u acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate

de promovare a resurselor turismului rural rom0nesc şi au început demersurile pentru

realizarea unei centrale de rezervǎri.

/n anul 1994 mem"rii A-%' au ajuns la aproape 777, iar cei al filialelor la

2). Asociaţia a reuşit editarea primului 'D(rom, a primului catalog al pensiunilor şi

fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promoţionale >t0rguri şi

epoziţii, reuniuni şi congrese@ a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de

descentralizare a acţiunilor sale&9C&9.

Anul 199) concretizeazǎ imaginea A-%' în 6

( cei peste 2 #77 de mem"rii, organizaţi în 2) de filiale judeţeneR

( mai mult de 1 777 de pensiuni turistice şi agroturistice ( omologate şi clasificateR

(aproimativ 1#7.777 de turişti rom0ni, cu un sejur mediu de $ zileYturist

reocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului naţional informatizat de rezervare şi

racordarea sa la sisteme similare din ţǎrile mem"re 8<H+%3, prezenţa sa în

paginile

+nternetului. < pro"lemǎ vitalǎ ce se doreşte realizatǎ în cel mai scurt timp este cea aimplementǎrii unui sistem via"il de asigurǎri pentru turiştii ce practicǎ turismul rural,

pentru pensiunile şi fermele turistice, pentru gazde şi pentru gospodǎriile acestora.

Kegat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în ţara noastrǎ A-%' şi

Autoritatea -aţionalǎ pentru %urism au optat mai mult pentru calitate şi nu at0t pentru

cantitate. entru soluţionarea cu operativitate a pro"lemelor privind organizarea,

dezvoltarea şi promovarea turismului rural în om0nia a fost constituitǎ, prin ordinul

!inisterului %urismului #9Yiulie 199#, 'omisia %e*nicǎ pentru Dezvoltarea %urismului

ural. Din aceastǎ comisie fac parte specialişti de la ministerele şi instituţiile care(şi pot

aduce o contri"uţie în acest domeniu6 !inisterul Agriculturii şi Alimentaţiei, !inisterul

%ineretului şi 3portului, +nstitutul de 'ercetare pentru turism, +nstitutul -aţional de

&9C&9 000.$%!re(.r#



Gormare !anagerialǎ în %urism, !inisterul Apelor, odurilor şi rotecţiei !ediului.

e langǎ acestea, nu lipsitǎ de importantǎ este eistenţa, în momentul de faţǎ a

unui numǎr important de firme ce desfaşoarǎ activitate de turoperatori cu produse

turistice rurale. Dintre acestea amintim6 S 5ranimeS şi S<vidiu %urS 5ran >5raşov@R

S%rans %ourS raid >Warg*ita@R SDu"lionS 'ampulung >Arges@R SDaragusS 5lavanOos

>'ovasna@R S!ontana 3erviceS Midra >Mrancea@, total aproape 2# de turoperatori. 8n

model este activitatea firmei S5ranimpeS 3K din 5ran, judeţul 5raşov, care înc*iriazǎ

circa 1#7 de case în satele 5ran, !oeciu, 3irnea şi Gundata.

De asemenea, în ultimii ani în om0nia au fost create6

( <rganizaţia atronalǎ a %urismului 5alnear din om0niaR

( Asociaţia -aţionalǎ !aitres d`Wotel, 5armani şi 3omelieri din %urism >precursoarea

sa,

3ocietatea +nternaţionalǎ a '*elnerilor din 5ucureşti a fost fondatǎ în 1))1@R

( Gundaţia uropeanǎ pentru /nvǎţǎm0ntul Wotelier( %uristic din om0niaR

( Asociaţia -aţionalǎ a H*izilor de %urism din om0niaR

( Gederaţia om0nǎ pentru Dezvoltare !ontanǎ >precursoare a A-%'@R

( Asociaţia -aţionalǎ a deţinǎtorilor de 'ampinguri, !oteluri, opasuri %uristice şi 3ate

de Macanţǎ >omcamping@R

( Asociaţia -aţionalǎ a <rganizatorilor rofesionişti de 'onferinţe şi pediţiiR

3e cuvine menţionat numele preşedinţilor fondatori ai c0torva organizaţii profesionale din domenii6 +on '. ogojanu ( pentru A.W.. >Asociaţia Wotelierilor din

om0nia@, Heorge <pris ( pentru S'*eile de aurS, <vidiu 3toian ( pentru A'<!

>Asociaţia 'a"anierilor din om0nia@, !aria 3toian ( pentru A-%' >Asociaţia

-aţional a %urismului ural cologic şi 'ultural@, aul !rşoiu ( pentru G..%.



>Gederaţia atronal din %urism@47C47.

<dat cu constituirea Asociaţiei -aţionale de %urism ural cologic şi 'ultural

>A-%'@ al crei o"iectiv principal este dezvoltarea şi promovarea produsului turistic

rural, primele gospodrii agricole destinate cazrii turiştilor au fost cele din 'uloarul

ucar ( 5ran. 8lterior, A-%' au aderat 2 de filiale judeţene, cu peste 2777 de spaţii

de cazare situate în zone nepopulate, care se evidenţiaz prin perpetuarea nealterat a

tradiţiilor etnofolclorice si prin peisaje de ecepţie.

/n mod succint iat c0teva din principalele zone cu potenţial agroturistic din ţara

noastr, menţion0nd ca practic întreaga suprafaţ a om0niei poate fi cuprins în

activitatea de agroturism6 judeţele Al"a, Argeş, 5acu, 5istriţa -sud, 5raşov, 5uzu,

'luj, 'onstanţa, 'ovasna, D0m"oviţa, Dolj, Warg*ita, +aşi, !e*edinţi, !ureş, -eamţ,

ra*ova, 3atu(!are, 3i"iu, %ulcea, Mrancea, !aramureş.

Nudeţul !aramureş ( este renumit prin elementele de etnografie şi folclor, se

poate

vizita urmtoarele o"iective6 muzeele din 5aia !are şi 3ig*etul !armaţiei, peste 277 de

monumente de ar*itectur popular. line de frumuseţe şi farmec sunt satele de pe Mile

+zei, !arei, Mişeului şi %isei. emarca"il este S'imitirul MeselS din 3p0nţa. 'i deacces aeriene, rutiere, feroviare.

"2 M/>+(%7( > >8;/+%' =( ?'/*/;' %&'()*&+&( '&'+ @ <&>7&+

M'*&'=

'a produse dominant intangi"ile, serviciile din spaţiul rural nu sunt uşor de

promovat. +ntangi"ilitatea e cel puţin dificil de descris în pu"licitate, indiferent dac

mediul este tiprit, %M sau radio. u"licitatea produselor turistice tre"uie s su"linieze punctele tangi"ile care vor ajuta turiştii s înţeleag şi s evalueze serviciile prestate.

unctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestrii serviciului sau unele

o"iecte relevante care sim"olizeaz serviciul însuşi, ca de eemplu A-%' ( prin

imaginea logo(ului sau sugereaz cldura şi protecţia formelor sau pensiunilor turistice

47C47 000.i%2#!urism.r#



rurale împletite cu tradiţia şi spiritul ecologic al ecosistemelor ce gzduiesc

ec*ipamentele şi turiştii.

Aspecte concrete ale acti!it-ţii promoţionale în turismul rural rom.nesc+

programul de promo!are"

%urismul rural în ţara noastr se afl într(o perioad de reafirmare şi lansare a

produselor sale at0t pe piaţa rom0neasc, c0t şi pe cea internaţional.

3arcina A-%' în mar:eting şi promovare este considera"il nefiind legat de

promovarea unui produs sta"ilit ctre o piaţ care este conştient de aceasta. !ult mai

important şi fundamental este faptul c tre"uie popularizat conceptul at0t pe piaţa

internc0t şi pe piaţa etern. rin natura lor unitţile implicate în turismul rural sunt foarte

mici.

Apare necesar un program de mar:eting care s promoveze la scar larg întregul

sector,

o companie de mar:eting de cooperare, su" aceeaşi um"rel, în care vor concura toţi

operatorii. lanul strategic de mar:eting A-%' urmeaz în mod fundamental o astfel

de a"ordare prin care toţi participanţii vor avea posi"ilitatea de a "eneficia în mod egal. 'aracteristicile cele mai importante ale programului sunt6

( marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îm"untţit începe s se identifice

cu o form alternativ atractivR

( recunoaşterea, identificarea proprietţilor, folosirea unor însemne uzuale pe plci de

identificareR

( promovarea direct de ctre pu"lic folosind pu"licitatea uzual, postere şi "roşuri cu

imagini, cu destinaţieR

( material colateral de ajutor su" forma unui catalog succint care listeaz toate casele

participanteR



( servicii de rezervare local şi central care s faciliteze realizarea rezervrilorR

( cercetarea pieţei pentru a determina ce îm"untţiri tre"uie fcute în produs şi în

mar:etingR

( un program educaţional de formare pentru operatoriR

( t0rguri reprezentative comerciale şi pentru consumatoriR

( legturi şi cooperari cu organizaţii internaţionale angajate în promovarea şi dezvoltarea

turismului ruralR

( alegerea logo(ului şi a sloganului reprezint un aspect de marcare a produsului.

romovarea turismului rural şi agroturismului rom0nesc va fi fcut prin

intermediul mai multor materiale pu"licitare, din r0ndul acestora se remarc

tipriturile, constituite din6

( un g*id al ec*ipamentelor de cazareR

( piese individuale promoţionale pentru fiecare regiuneR

( postere.

%oate aceste elemente ale activitţii promoţionale sunt canalizate şi spre

evenimente promoţionale, t0rguri, epoziţii şi conferinţe.

A-%' particip la t0rgurile de la Kondra, 5erlin, !ilano, aris, 3illeda

>3pania@, la 5ursa +nternaţional de %urism 5ucureşti, la t0rgurile regionale de la

5udapesta şi raga. rodusul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cuun anumit grad de cultur, promovarea în acest caz va fi direcţionat în atragerea

turiştilor pe termen lung şi scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului,

circuite tematice sau culturale.

e piaţa etern avem categoriile de turişti strini care se consider a fi desc*ise



ctre promovarea turismului rural, dup cum urmeaz6 turiştii de tranzit, turiştii în

circuit prin ţrile vecine în special în 8ngaria şi tour(operatorii din ţri aflate la distanţe

rezona"ile faţ de om0nia pe cale rutier, în special Hermania, Austria, +talia.

Activitatea iniţial pe piaţa etern va fi limitat la6

( promovarea turismului rural şi agroturismului în aeroporturi şi la punctele de trecere a

frontierei, folosind epunerea de "roşuri şi postereR

( participarea împreun cu !inisterul %urismului la t0rgurile de la Kondra, 5erlin,

5ucureşti.

< ecursie în !aramureş este o înc0ntare pentru turistul dornic de cunoaştereavalorilor morale şi spirituale ale locurilor, specifice poporului rom0n dar uitate în alte

zone. !aramureşul este prin ecelenţ izvorul cel mai "ine pstrat al tradiţiilor

strmoşeşti. ste locul în care simplitatea se îm"in armonios cu omenia, conferindu(le

acea no"leţe plin de *ar. Dac sunteţi ecursionişti prin !aramureş cu siguranţ veţi

avea revelaţia împlinirii personale, pentru c aici sufletul se regseste, trupul se

împrospteaz. Mizitarea !aramureşului este ca o lecţie de istorie, cultur şi geografie

fr profesor. -u tre"uie dec0t s priviţi şi s ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce v

înconjoar. -atura se desfşoar miestoas de jur împrejur iar viaţa localnicilor , at0t

de liniştit dar at0t de "ogat, nu v va lsa indiferenţi. Meţi dori s faceti parte, s aflaţi,

s încercaţi. Hazdele v vor înc0nta şi minuna şi nu v va rm0ne dec0t regretul pentru

un concediu at0t de scurt .

Uara !aramureşului este o ţar cu mare disponi"ilitate pentru turism, conferit de

resursele variate, naturale şi antropice cu care este înzestrat. rin diversele forme de

relief, prin clima sa propice practicrii turismului în tot timpul anului, prin flora, faunaşi prin monumentele sale istorice şi ar*itectonice, poate s satisfac pretenţiile celui mai

eigent turist, rom0n sau strin.

Dup decem"rie 19)9, turismul rom0nesc a intrat într(o nou etap, şi anume

aceea a reformei economice, a aşezrii sale pe principiile economiei de piaţ. eforma



este un proces profund, de durat şi supus acţiunii unor factori mai mult sau mai puţin

cunoscuţi. 'a urmare, în momentul actual,turismul rom0nesc se afl într(o situaţie de

criz. +nflaţia a fcut ca tarifele şi preţurile practicate de *otelurile şi restaurantele din

staţiunile tradiţionale de turism s fie inaccesi"ile pentru majoritatea consumatorilor. e

de alt parte, veniturile populaţiei sunt destinate în întregime c*eltuielilor alimentareR

rezult deci c resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea

timpului li"er, sunt practic ineistente.

Dar pe msura ieşirii din criza economic actual şi a creşterii veniturilor reale

ale populaţiei, cererea turistic se va ameliora şi av0nd în vedere faptul c turismul

clasic va rm0ne în continuare destul de scump, se va orienta mai mult dec0t p0n în

prezent ctre alte forme de turism. 8na dintre acestea o reprezint tocmai agroturismul.

rincipalii factori ai apariţiei şi dezvoltării agroturismului sunt reprezentaţi de6

societatea industrializat, poluarea ecesiv a zonelor ur"ane, necesitatea petrecerii

plcute a timpului li"er, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodriile

ţrneşti, valorificarea eficient a resurselor naturale şi antropice eistente în zonele

rurale, stoparea migraţiei populaţiei de la sate la oraşe, pitorescul aşezrilor rurale şi

ospitalitatea locuitorilor din satele rom0neşti, ecendentul de cazare eistent în

gospodriile ţrneşti.

Din cele prezentate rezult c analiza conceptului de agroturism necesit tratarea

acestuia ca un domeniu deose"it de comple, put0nd fi privit ca un su"sistem ci"ernetic

în cadrul sistemului economiei locale.

/n cadrul sistemului economiei locale şi a relaţiilor acestuia cu mediul etern,

agroturismul are un rol de regulator, de feed("ac:. rin agroturism se realizeaz

valorificarea superioar a cadrului natural, a ofertei de cazare şi a diverselor serviciiagroturistice puse la dispoziţia turiştilor de ctre fermele şi pensiunile agroturistice.

Agroturismul tre"uie a"ordat din punct de vedere conceptual ca un Epac*etB de

servicii economice, socio(culturale, sportive, de agrement etc. puse la dispoziţia

turiştilor, urm0nd ca acestea s se desfşoare în cadrul natural rural cu investiţii minime



şi în condiţii de protejare şi conservare a mediului am"iant.

Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin6 reducerea somajului

prin crearea de noi locuri de muncR oprirea eodului tineretului din sate spre oraşeR

creşterea calitţii vieţii, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei ruraleR dezvoltarea

infrastructurii locale >ci de acces, mijloace de comunicaţie, instituţii de interes

pu"lic,etc.@R modernizarea localitţilor ruraleR creşterea nivelului cultural şi educaţional

al populaţiei ruraleR o"ţinerea de venituri suplimentare de ctre eploataţiile agricole

devenite agroturistice41C41.

rin agroturism se vor realiza efecte pozitive şi asupra conservrii valorilor

satului şi colectivitţii rurale, transmiterii şi perpeturii tezaurului folcloric, relurii

tradiţiei caselor memoriale şi muzeelor, punerii în valoare a monumentelor istorice, a

vestigiilor ar*eologice şi a celorlalte valori spirituale eistente în satul rom0nesc.

Î )%+ %&'()%( %/.'6( =( 6/++/'( din zona !aramureşului >e.

5ogdan(Mod@ pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi mas în condiţii autentice

>mo"ilier, dcor, ec*ipament de pat în stil popular, meniuri tradiţionale servite în vesel

şi cu tac0muri specifice ?farfurii şi strc*ini de ceramic, linguri de lemn etc., ceea ce

nu eclude desigur posi"ilitatea utilizrii, la cerere, a tac0murilor moderne@. /n acestesate se pot organiza epoziţii artizanale permanente >cu v0nzare@, iar pentru turiştii care

nu rm0n în localitate, ci numai viziteaz, se pot amenaja una sau mai multe gospodrii,

cu muzeu etnografic în aer li"er.

strarea şi perpetuarea folclorului şi îndeose"i a etnografiei >portul, te*nicile de

lucru, ar*itectura, mo"ilarea şi decorarea interioarelor etc.@ în formele lor originale

tradiţionale, se afl într(un declin, devenind tot mai izolate pe *arta etno(folcloric a

ţrii. Gormele şi conţinutul de viaţ citadin au ptruns şi continu s ptrund impetuosşi ireversa"il şi în mediul rural.

A"ord0nd viitorul unei localitţi rurale din perspectiv turistic şi adapt0ndu(le

41C41 Mir(e$ "#g$% & Prestǎri ser"icii agroturistice + Mar/etingul ser"iciilor turistice, Ei!ur$ "i#!err$,"u(ure)!i, *++6, . *5



acestui scop, considerm c specificul lor etnografic poate şi tre"uie s fie conservat şi

perpetuat. /n caz contrar, interesul actual al turiştilor pentru satul rom0nesc, pentru

mediul rustic, în general, va scdea treptat. 'u mai mult receptivitate şi cu puţin interes

din partea organelor administrative şi de specialitate, se poate perpetua, c*iar şi în

condiţiile civilizaţiei contemporane, specificul etnografic şi spiritual al unor sate

rom0neşti. Acest deziderat tre"uie urmrit cu at0t mai mult, cu c0t numeroşi steni din

unele localitţi manifest vdit interes pentru menţinerea stilului de viaţ, aceste

localitţi av0nd şanse s devin "aze turistice permanente, de popularitate internaţional,

deose"it de renta"ile.

/n concluzie se poate afirma faptul c agroturismul contri"uie la recreere,

refacere şi reconfortare, îm"ogţind cunoştinţele şi înflorind personalitatea uman. /nsagroturismul de calitate nu poate fi realizat fr ca pensiunile şi fermele agroturistice, s

dispun de ec*ipare sanitar modern. %re"uie ţinut seama c, spre deose"ire de

structurile de primire din alte ţri, cele din om0nia sunt oferite de turismul

internaţional prin intermediul unor agenţii de turism, specializate fapt ce o"lig la o

eigenţ maim. entru aceasta, în etapa actual, gospodriile ţrneşti tre"uie s fie

sprijinite printr(o serie de facilitţi pentru aceste activitţi.

3pecialiştii apreciaz c întreaga politic de dezvoltare a turismului rural dinom0nia tre"uie s se fac printr(o conlucrare c0t mai str0ns cu EUROGITES,

precum şi prin cola"orarea pe "az de parteneriat cu asociaţii regionale sau naţionale.

/n acest sens, A)/(7( N%(/+9 ?%'& T&'()* R&'+, E/+/.( =( C&+%&'+

>( R/*( s(a afiliat la EUROGITES. A fost adoptat legea privind scutirea de

impozite pentru o perioad de zece ani pentru cei ce practic turismul rural. 3(au

apro"at norme de clasificare a pensiunilor, fermelor agroturistice. Adevrat, sunt multe

de fcut, at0t în legislaţie c0t mai ales în asigurarea infrastructurii. !ulte regiuni din

om0nia, unicate poate în lume, din punct de vedere al peisajelor, nu pot fi integrate în

reţeaua de turism. Kipsa cilor de acces, a telecomunicaţiilor, a curentului electric sunt

impedimente pentru practicarea turismului rural.



M(()%'&+ T&'()*&+&(, C/*()( Z/( M/% şi ANTREC tre"uie s se

ocupe de editarea unui îndrumator >g*id@ cu variante de organizare interioar a

structurilor de primire turistice nou construite sau posi"ilitţile de adaptare a cldirilor

eistente.

C%'+ %'(%/'(+ se vor ocupa de urmtoarele pro"leme6 atragerea de noi

mem"rii şi crearea în zon a unui curent de opinii specifice de mar:etingR asigurarea

cuprinderii în catalogul naţional a tuturor structurilor turistice rurale clasificate,

organizarea cu sprijinul corpului de eperţi de la Asociaţia -aţional de cursuri de

pregtire profesional pentru deţintorii de structuri turistice ruraleR acordarea de

asistenţ te*nic la întocmirea documentaţiilor pentru clasificarea şi participarea la

activitatea comisiilor te*nice de clasificare a structurilor turistice din zonR organizarea,cel puţin o dat pe an, la nivelul fiecrui centru teritorial a unor acţiuni promoţionale de

genul SLilele porţilor desc*ise pentru vacanţe la ţar.S

"3 D%'*(' (>(+&( > %'%(;(%% + 8/( M'*&'=&+&(

+ndicele de atractivitate al unei zone se foloseşte în scopul amenajrii turistice a

acesteia şi arat gradul în care aceast zon "eneficiaz de resurse turistice naturale sau

antropice capa"ile s atrag un flu mare de turişti în cazul amenajrii unor structurimateriale în aceast zon.

entru a determina gradul de aractivitate al zonei !aramureşului vom utiliza un

ta"el dup cum urmeaz42C426

• /n prima coloan sunt evidenţiate principalele elemente de atracţie a

zoneiR

• Ka "aza urmatoarelor trei coloane st coeficientul >indicele@ de

atractivitate >+@ care are urmtoarea formul de calcul6

+ ^ _ bi ] ci unde6 b ? ponderea fiecrui element >resurs@ în total

42C42 "4l!4reţu A%ree$ & menajarea turisticǎ dura,ilǎ a teritoriului , Ei!ur$ S'lvi, "u(ure)!i, *++6, . 86



c ? nivelul calitativ al acestor elemente >not@

i ^ 1,2, ....... ,n ? numrul elementelor

_ bi ^ 1

-ivelul calitativ al elementelor >c@ este reprezentat de o not cuprins în

intervalul C1($, fiecare dintre ele av0nd urmtoarea semnificaţie privind atractivitatea

lor6

1 ? insuficient ? "ine

2 ? suficient $ ? foarte "ine

-ota se acord doar elementelor componente ale capitolelor +, ++, +++, +M, M, M+.

/n consecinţ, indicele de atractivitate total va tre"ui s fie cuprins în intervalul C1($.

/n aceste condiţii ta"elul va arta astfel6

D%'*(' (>(+&( > %'%(;(%% + 8/( M'*&'=&+&(

TB+ ' "1

C/*?/%+ /6'%(%&'()%(

P/>'-(0

N(;++(%%(; -(0

I>( >%'%(;(%%

-I0I R)&') %&'+ ,25

( peisaj 7.7# $ 7,2 ( clima 7,72 7,7& ( reţea *idrografic 7,72 7,7& ( lacuri 7,71 2 7,72 ( iazuri 7,71 2 7,72 ( ape minerale terapeutice 7,7 7,79 ( fauna de interes cinegetic 7,72 7,7& ( pduri 7,72 7,7& ( vegetaţie de interes turistic 7,71 2 7,72 ( rezervaţii 7,72 $ 7,7) ( monumente ale naturii 7,72 7,7& ( domeniu sc*ia"il 7,72 7,7&



II R)&') %'/?( ,3 ( cetţi 7,71 2 7,72 ( ansam"luri, curţi, domeniiruinate

7,71 2 7,72

( castele, conace, palate 7,71 2 7,72

( cldiri civile ur"ane>primrii, teatre@ 7,72 7,7&

( ansam"luri ur"ane >centreistorice ale oraşelor@

7,72 7,7&

( "iserici din lemn 7,7& $ 7,2$ ( "iserici şi ansam"lurimnstireşti

7,7$ $ 7,1&

( monumente de ar*itectur popular >locuinţe steşti@

7,7 $ 7,12

( ansam"luri tradiţionalerurale

7,7 $ 7,12

( monumente şi situriar*eologice

7,7 2 7,7&

( etnografie 7,72 7,7& ( folclor 7,72 7,7&III P/+&' *>(&+&( ,1 7,IV A)&+ ,1 ( rutier 7,7# 7,1# ( feroviar 7,7 7,79 ( aerian 7,72 1 7,72V F/'* > %&'()*

?'%(%

,25

( montan 7,7# $ 7,2 ( "alnear 7,7$ 7,12 ( rural 7,7& $ 7,2$ ( agroturism 7,7& $ 7,2$ ( cultural 7,7$ 7,12TOTAL 1 3,25

S&'): prelucrare dup 5ltreţu Andreea, op. cit. p. #1

+ndicele de atractivitate de ,2# este cuprins între intervalul C1($ şi depşeşte

jumtatea intervalului de unde rezult c în zona aleas se poate realiza o amenajare

turistic în condiţii optime. esursele antropice deţin o pondere puţin mai mare dec0t

cea a resurselor naturale ceea ce indic faptul c turiştii se vor deplasa în zon at0t

pentru unele c0t şi pentru celelalte.



Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri

turistice în judeţ datoritǎ potenţialului turistic "ogat pe care îl prezintǎ zona şi capacitǎţii

acesteia de a atrage turişti din toate colţurile ţǎrii c0t şi din strǎinǎtate.

"4 P'/?&'( ?'(;(> /( %') %&'()%( @ <&>7 P'8%' &&( ('&(%%&'()%( @ <&>7&+ M'*&'=

egiunea !aramureşului dispune de o gam mare de resurse turistice

naturale şi antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitţi, care

sunt principalele o"iective ale judeţului în decursul a c0teva circuite6

10 5aia !are >o :m@(5aia 3prie >17 :m@ aici gsim ezervaţia natural

'*iuz"aia( !ara >9 :m@ '*eile %tarului( Deseşti >$2 :m@(Wrniceşti >$# :m @(Hiuleşti >#1 :m @( Madu +zei >#9 :m @ 'entrul etnografic şi 5iserica din lemn 3f.

-icolae( 3ig*etul !armaţiei >&# :m @ Hrdina !orii şi !uzeul ar*itecturii populare

maramureşene('0mpulung la %isa >4) :m @ ( 3p0nţa >)$ :m@ 'imitirul Mesel şi

'entrul etnografic ( '0mpulung la %isa >97 :m@ (3ig*etul !armaţiei >17 :m@ ( Madu

+zei >179 :m@ ( Hiuleşti >114 :m @ (Wrniceşti >12 :m @ ( Deseşti >12& :m @ ( !ara

>129 :m @ ( 5. 3prie >1#) :m@ ezervaţia natural '*iuz"aia ( 5aia !are >1&) @.

20 %0rgul Kpuş >o :m @ '*eile Kpuşului ( 'erneşti >1# :m @ ( 'opalnic >22

:m@ ( 3urdeşti > 4 :m @ ( Dneşti >$7 :m @ ( 3iseşti > $2 :m @ ( 5aia 3prie

>$& @ezervaţia natural '*iuz"aia ( 5aia !are >#& :m@.

30 5aia !are >7 :m @(5aia 3prie >17 :m @ ezervaţia natural '*iuz"aia(

!ogoşa >19 :m @3taţiunea !ogoşa ( 5aia !are >2) :m @ (5aia 3prie >) :m @

405aia !are >o :m @ ( 5aia 3prie >17 :m @ ezervaţia natural '*iut"aia(

!ogoşa > 19 :m @ 3taţiunea !ogoşa ( 'avnic > 2# :m @ ( 5udeşti >4 :m @

5iserica din lemn 'uvioasa rasc*eva şi 'entru etnografic >8-3'<@ (

'lineşti > $$ :m @ ( 50rsana >## :m @5iserica din lemn Adormirea !aicii

Domnului, !nstirea 50rsana şi 'entru etnografic ( 3tr0mtura >&1 :m @ (

ozavela >&9 :m @ 5iserica din lemn 3f. Ar*ang*eli !i*ail şi Havril ( Qieu



>41 :m @ ( ozavlea > 17 :m @ ( 3tr0mtura >11 :m @ ( 50rsana > 114 :m @

( 'lineşti >12) :m @ ( 5udeşti >1# :m @ ( 'avnic >1$4 :m @ !ogoşa > 1#

:m@ 3taţiunea !ogaşa (5aia 3prie >1&2 :m@ ezervaţia natural '*iuz"aia (

5aia !are >142 :m@.

505aia!are >o :m@ ( 5aia 3prie >17 :m@ ezervaţia natural '*iuz"aia (

!ogoşa >19 :m @ 3taţiunea !ogaşa ( 'avnic >2# :m @ ( 5udeşti >4 :m @

oiana cu narcise de 177 *a şi 5iserica din lemn 'uvioasa arasc*eva(

'l ineş ti > $$ :m @ ( 50rsana >## :m @5iserica d in lemn +nt rarea în

5iserica !aicii Domnului ş i !nstirea 50rsana ( etrova >&# :m @

durea onişoara( uscova >4$ :m @oiana cu narcise(epedea( Mişeu de

Nos >)$ :m@ ( Mişeu de 3us >97 :m @5iserica <rtodo şi Defileul Maserului (Mişeu de Nos > 9& :m @ ( uscova >17& :m @ ( etrova > 11# :m @ (50rsana > 12# :m @

( 'lineşti >1& :m @ ( 5udeşti >1$ :m @ ( 'avnic >1## :m @ (

!ogoşa >1&1 :m@ ( 5aia 3prie > 147 :m @ ( 5aia !are >1)7 :m@.

%oate aceste trasee se pot parcurge cu maşina, fc0ndu(se popasuri de c0teva ore

sau cazri la pensiunile agroturistice din localitţi pentru a putea vizita toat regiunea

!aramureşului.

Aceste trasee se mai pot face cu "icicleta atunci c0nd drumul este inaccesi"il

pentru maşin iar turişti sunt cazaţi în apropiere sau se încearc pstrarea mediului

prin interzicerea accesului cu autove*icule, şi astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu

"icicleta.

P'8%' &&( ('&(% %&'()%( @ <&>%&+ M'*&'=

'ircuitul ales reprezint un traseu ce str"ate cea mai mare parte a judeţului

!aramureş, av0nd ca principal punct de atracţie 'imitirul Mesel de la 3p0nţa. Alegerea

acestui traseu se datoreaz "ogţiei de atracţii turistice naturale şi antropice prezente în

acest judeţ. -outatea acestui traseu const în redescoperirea şi cunoaşterea într(o lumin

nou şi mult mai atrgtoare a punctelor turistice deose"it de atractive presrate de(a

lungul unui cadru natural pitoresc.



'oordonatele principale ale programului se disting dup cum urmeaz6

T')&+ programului este urmtorul6 5ucureşti ? 5aia !are ? 5aia 3prie ? !ara ?

Deseşti ? Wǎrniceşti ? Hiuleşti ? Madu +zei ? 3ig*etu !armaţiei ? '0mpulung la %isa ?

3ǎp0nţa ? '0mpulung la %isa ? 3ig*etu !armaţiei ? Madu +zei ? Hiuleşti ? Wǎrniceşti ?

Deseşti ? !ara ? 5aia 3prie ? 5aia !are ? 5ucureşti.

N&*9' > %&'(=%(: 27

N&*9' > .(8(: 1 g*id specializat în arta şi folclorul rom0nesc şi vor"itor de lim"i

strine

N&*9' > =/6'(: 1

M(<+/ > %')?/'%: !inivan

N&*9' > 8(+: ) zile >4 nopţi@

P'(/> >)6=&'9'((: 1() august 277&

N&*9' > * ?'&'=(:

12" ( 5ucureşti ? 5aia !are6 ##7 :m

22" ? 5aia !are ? 5aia 3prie6 17 :m

32" ? 5aia 3prie ? !ara ( Deseşti ? Wǎrniceşti6 # :m

42" ( Wǎrniceşti ? Hiuleşti ? Madu +zei6 1$ :m

52" ( Madu +zei ? 3ig*etu !armaţiei ? '0mpulung la %isa6 19 :m

"2" ( '0mpulung la %isa ? 3ǎp0nţa6 12 :m

K2" ? 3ǎp0nţa ( '0mpulung la %isa ( 3ig*etu !armaţiei ( Madu +zei ? Hiuleşti



Wǎrniceşti ? Deseşti ? !ara ( 5aia 3prie ( 5aia !are6 97 :m

2" ? 5aia !are ? 5ucureşti6 ##7 :m

T/%+: 1 2)7 :m

P'8%' %')&+&( ? 8(+

'ircuitul turistic va urmri în principal vizitarea urmtoarelor puncte turistice6

5aia !are ? 5aia 3prie ( Madu +zei ? 3ig*etu !armaţiei ? 3ǎp0nţa

ZIUA 1: 12"

O' K3: /nt0lnire în iaţa 8nirii, 5ucureşti. lecare cu !inivan(ul ctre 5aia !are pe

traseul 5raşov, %g. !ureş, 5istriţa cu scurte opriri.

O' 1"3: 3osire 5aia !are, vizitare 5iserica din Kemn, 5iserica 3f0nta %reime, casa

+ancu de Wunedoara, %urnul lui Qtefan, %urnul !ǎcelarilor, Mec*iul Wan al oraşului,

!uzeul judeţean.

O' 2: 'azare şi cina la *otel !ara >]@.

ZIUA 2: 22"

O' 3: !ic dejun la *otel !ara >]@.

O' 3: lecare ctre 5aia 3prie unde se vor vizita rezervaţia natural '*iuz"aia,

'reasta 'ocoşului, Kacul Al"astru, !uzeul de !ineralogie şi "iserici de lemn.

O' 1: 'azare şi cina tradiţional în am"ianţa unui taraf de muzic popular la

pensiunea Mlad > margarete@.



ZIUA 3: 32"

O' 3: !ic dejun la pensiunea Mlad > margarete@.

O' 3: lecare ctre !ara ? Deseşti ? Wǎrniceşti unde se viziteaz '*eile %ǎtarului,

5iserica cu *ramul S'uvioasa arasc*ivaS din Deseşti ridicat în anul 1447, case, porţi

monumentale, şopronuri pentru f0n şi alte "iserici din lemn.

O' 1: 'azare şi cina la pensiunea +oana >2 margarete@ în satul Wǎrniceşti

ZIUA 4: 42"

O' 3: !ic dejun la pensiunea +oana >2 margarete@.

O' 3: lecare ctre Hiuleşti ? Madu +zei, traseu care ofer pe l0ng peisaje de un

mare pitoresc şi satisfacţia vizitrii unora dintre cele mai vec*i "iserici din lemn,

precum şi a unui şir întreg de porţi maramureşene, adevrate arcuri de triumf rustice.

Aici se vor vizita 'entrul etnografic şi 5iserica din lemn 3f. -icolae.

O' 13: 'azare şi cina la Mila Doina în Madul +zei

ZIUA 5: 52"

O' 3: !ic dejun la Mila Doina



O' 3: lecare ctre 3ig*etu !armaţiei ? '0mpulung la %isa. Aici se viziteaz

clǎdirea actualei "iserici reformate cea mai vec*e construcţie din oraşul 3ig*etu

!armaţiei ce dateaz din secolul al =+(lea, clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a

judeţului !aramureş care, pe fronton, deasupra uşii de la intrare, pǎstreazǎ în original

sterna vec*e a !aramureşului, Hrdina !orii şi !uzeul ar*itecturii populare

!aramureşene.

O' 13: 'azare şi cina la pensiunea 'asa +urca

ZIUA ": "2"

O' 3: !ic dejun la pensiunea 'asa +urca

O' 3: lecare ctre 3ǎp0nţa unde se vor vizita 'imitirul Mesel şi 'entrul etnografic.

'imitirul Mesel de la 3p0nţa >la 1) :m de 3ig*etu !armatiei@, unic în lume, uluieşte

prin originalitatea sa. 'rucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular 3tan

atraş, l(au transformat într(un adevrat muzeu. 'oloritul crucilor şi tetele pline de

umor eternizeaz ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiaz vigoarea spiritului

rom0nesc care nu se teme de moarte. 3e poate spune c satele maramureşene reprezint

o imens Halerie de art popular. /n zilele de sr"toare decorul lor este completat de

costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migal şi fantezieR o"iceiurile

reprezint originale demonstraţii de art popular. Mestitele porţi maramureşene sunt

adevrate crţi de vizitB ale sculpturii în lemn. !iestrit lucrate, ele au ca ornament

elementul tradiţional pentru Uara !aramureşului6 semnul soarelui, sim"olul vieţii.

O' 13: 'azare şi cina la pensiunea Adriana > margarete@.



ZIUA K K2"

O' 3: !ic dejun la pensiunea Adriana > margarete@.

O' 3: /ntoarcere pe traseul '0mpulung la %isa ( 3ig*etu !armaţiei ( Madu +zei ?Hiuleşti ( Wǎrniceşti ? Deseşti ? !ara ( 5aia 3prie ( 5aia !are

O' 13: 'azare şi cina la *otel !ara >]@ în 5aia !are

ZIUA : 2"

O' 3: !ic dejun la *otel !ara >]@

O' 3: lecare ctre 5ucureşti pe traseul 5istriţa, %g. !ureş, 5raşov

O' 1K3: 3osire în 5ucureşti, iaţa 8nirii

A+(8 > ?'7 ('&(%&+&( %&'()%(

'ircuitul turistic maramureşean se desfşoar în perioada 1() august 277&, şi

prezint în programul turistic urmtoarele o"iective6 în 5aia !are ( 5iserica din Kemn,

5iserica 3f0nta %reime, casa +ancu de Wunedoara, %urnul lui Qtefan, %urnul !ǎcelarilor,

Mec*iul Wan al oraşului, !uzeul judeţeanR în 5aia 3prie ( rezervaţia natural '*iuz"aia,

'reasta 'ocoşului, Kacul Al"astru, !uzeul de !ineralogie şi "iserici de lemnR 5iserica

cu *ramul S'uvioasa arasc*ivaS din DeseştiR 'entrul etnografic şi 5iserica din lemn

3f. -icolae în Madu +zeiR Hrdina !orii şi !uzeul ar*itecturii populare !aramureşene

în 3ig*etu !armaţieiR 'imitirul Mesel şi 'entrul etnografic din 3ǎp0nţa.

5eneficiarii acestui program turistic pot fi6 ( grup de turişti rom0ni sau strini

( grup de familii



<rganizatorul grupului şi al circuitului turistic este A-%', unul din scopurile

sale fiind acela de a promova imaginea judeţului !aramureş şi de a îl aduce în acelaşi

timp în atenţia turiştilor de pretutindeni.

'alculaţia preţului de v0nzare este înfţişat în urmtorul ta"el, o"serv0ndu(se

prezentarea tipurilor de c*eltuieli, alturi de comision şi asigurare, pentru c în final s

rezulte preţul total de v0nzare pe persoan, apoi totalul preţului de v0nzare pentru

întreaga acţiune, respectiv pentru cele 27 de persoane.

C+&+7( ?'7&+&( > ;8'

TB+ ' "2

N''% A'%(/+ > +&+7( E+*% >+%&(+(

E+*% >+&+ -RON0

V+/' -RON0

1 C+%&(+( >('% C+%&(+( &8'

35 RONH?K/?%(

245 4

2 C+%&(+( &+(*%7(

4 RONH8(8(+

32 "4

3 C+%&(+( &%')?/'%&+

12*2RONH1

*

25," 512

4 C+%&(+(&+%&'+

! ! !

5 C+%&(+( &.(>&+ 15 3" C+%&(+( &

=/6'&+15 3

K C+%&(+(/'.(8%/'(

5 1

A+% +%&(+( ! ! ! T/%+ +%&(+( >('%

-CD0"K," 13412

1 C/*()(/ -1 CD0 "K," 1341,211 A)(.&'' -3 CD0 2,12 42,3"12 TVA -1 /*()(/0 12,K4 254,313 T/%+ /)%&'( KK,52 1541,4

14 R/%&<('( KK1 154215 T/%+ ?'7 > ;8' KK1 15421" T/%+ ?'7 > ;8'

@ &'/22 44

S&'): -eacşu -icolae, 'ernescu Andreea ? conomia turismului. 3tudii de caz.eglementri, ditura 8ranus, 5ucureşti, 277



C/+&8((+ ce se desprind în urma realizrii ta"elului nr. &.2 reflect faptul c ?'7&+

%/%+ > ;8'H?')/9 )% > KK1 RON (;+% 22 &'/

Acest preţ )% )(B(+ nu numai pentru familiile cu venituri medii ci şi foarte

atrgtor în acelaşi timp pentru strini.

P'7&+ ;8' ?')/9 &?'(> &'*9%/'+ )';(((:

( cazare la *otelul !ara din 5aia !are, pensiunile Mlad, +oana, 'asa +urca, Adriana şi

Mila Doina

( masa în stil tradiţional

( transport 5ucureşti ? 5aia !are ( 5aia 3prie ( Madu +zei ? 3ig*etu !armaţiei ?

3ǎp0nţa ? 5aia !are ? 5ucureşti

( servicii de g*id specializat în arta folclorului rom0nesc şi vor"itor de lim"i strine

3e acord facilitţi 6 tarifele pentru copii 7 ? & ani6 gratuit

tarifele pentru copii & (1$ ani6 reducere #7F

P'7&+ & (+&> /)%&'(+ (%'9'(+/' + /B(%(;+ %&'()%(

'ircuitul turistic în zona !aramureşului va fi promovat prin intermediul agenţiilor de

turism, internetului şi televiziunii. >A-=A 2@.

CONCLUZII

/nzestrat cu un potenţial turistic deose"it de variat, diversificat şi concentrat prin

eistenţa unor forme de relief îm"inate pe tot teritoriul, a unei clime favora"ile

practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potenţial faunistic şi

floristic "ogat în specii şi ecosisteme singulare în uropa, cu factori naturali de curǎ

"alnearǎ, cu un patrimoniu cultural ? istoric şi ar*itectural de referinţǎ mondialǎ, judeţul



!aramureş se poate încadra în r0ndul destinaţiilor turistice atractive din om0nia şi

c*iar din uropa.

%ursmul se practicǎ din vremuri strǎvec*i, însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ

în ultimele doua secoleR mai cu seamǎ, primele definiţii ale turismului au fost realizate

în secolul al(=+=(lea de mari profesori ai domeniului precum6 HuO Greuler, dmound

icard, T. Wunzi:er, care au încercat sǎ formuleze şi sǎ delimiteze urmǎtoarele noţiuni6

turist, ecursionist, cǎlǎtor, vizitator.

+mportantǎ zonǎ turisticǎ a ţǎrii noastre, judeţul !aramureş este situat în

etremitatea de -(-M a om0niei, la graniţa cu 8craina, între $4727X77B şi $)777X1#B

latitudine - şi 227#2X7B şi 2#774X7B longitudine . !aramureşul are o suprafaţǎ de &

7$ :m2 adicǎ 2,4F din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de ## 777 locuitori >277#@ şi se

întinde în partea de nord a 'arpaţilor <rientali, acolo unde aceştia se desfac în douǎ

ramuri6 odna şi !unţii !aramureşului, înc*iz0nd depresiunea cu acelaşi nume. /n

cadrul judeţului înt0lnim numeroarse oraşe, însǎ cele mai importante dintre ele sunt

municipiile 5aia !are şi 3ig*etu !armaţiei.

'ǎile de acces ale judeţului sunt cele clasice6 şosele, cǎi ferate, cǎi aeriene

>aeroportul %ǎuţii !ǎg*erǎuşi ? situat la 17 :m de 5aia !are@.

Nudeţul !aramureş are o economie de tip industrial(agrarǎ, principalele ramuri

de activitate fiind agricultura, industria şi construcţiile.

elieful judeţului este predominant muntos, acoperind $ F din suprafaţa

acestuia. 'lima este temperat continentalǎ, cu ierni aspre şi veri rǎcoroase. eţeaua

*idrograficǎ este "ogatǎ datoritǎ regimului a"undent al precipitaţiilor în zonele montane,

unde îşi au izvorul majoritatea r0urilor, şi are o lungime de peste 777 :m. rincipaleler0uri ale judeţului sunt6 3omeş, Kǎpuş, +za, Mişeu, Maser şi !ara. /n munţii odnei se

gǎsesc şi c0teva lacuri naturale6 +ezerele, 5u*ǎescu, însǎ cel mai important lac al

judeţului este Giriza >17 *a@.

/ntinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea



unei faune "ogate6 capra neagrǎ, marmota de munte, cer"ul carpatin, vulpea, iepurele

etc. %ot aici înt0lnim mai multe rezervaţii naturale, cea mai importantǎ fiind arcul

-aţional !unţii odnei ? ezervaţie a 5iosferei, cu o suprafaţǎ de 77 *a.

8na din atracţiile principale ale judeţului sunt "isericile din lemn ce s(au

menţinut de(a lungul timpului aproape nealterate şi care deţin adevǎrate recorduri6

5iserica din Deal de la +eud este cea mai vec%e $isericǎ din lemn din !uropa >1&$@ şi

5iserica din lemn din 3urdeşti este cea mai înaltǎ $isericǎ din lemn din !uropa >1421@.

3ǎp0nţa uluieşte lumea cu frumuseţea unicǎ a 'imitirului MeselB, creaţia lui +on

3tan atraş, în care coloritul crucilor evidenţiazǎ vigoarea spiritului rom0nesc care nu se

teme de moarte, nu îngenunc*eazǎ în faţa ei, ci o considerǎ o simplǎ trecere, necesarǎ în

rotirea ireversi"ilǎ a ciclului vieţii. !aramureşul este ţaraB oamenilor tari şi colţuroşi la

c*ip ca piatra, ţaraB oamenilor *arnici şi "uni la suflet ca p0inea caldǎ.

!otivele ornamentale ale porţilor maramureşene, cergile înflorate, covoarele,

portul, ciopliturile mǎrunte, icoanele pe sticlǎ şi multe alte comori tradiţionale prezente

în acest judeţ îţi vor dezvǎlui înclinaţia spre frumos a maramureşenilor, transformatǎ în

mǎiestrie, în vocaţie atunci c0nd urmǎreşti ar*itectonica armonioasǎ a "isericilor şi

caselor din lemn.

entru a deveni o destinaţie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judeţul !aramureş

are nevoie de o "azǎ te*nico(materialǎ mult mai dezvoltatǎ, mai ales din punct de

vedere al agrementului care, în ultimii ani, a devenit o motivaţie foarte importantǎ în

paracticarea turismului. Nudeţul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turiştii

pot reveni la o viaţǎ simplǎ, departe de "analul cotidian şi de toate pro"lemele legate de

aglomeraţia ur"anǎ. /n cadrul acestor pensiuni, turiştii nu numai cǎ se odi*nesc dar pot

lua parte şi la activitǎţile specifice ţinutului6 olǎrit, cioplitul lemnului, cusut, "rodat etc.

Datoritǎ potenţialului natural şi antropic foarte variat formele de turism ce se pot

practica în judeţ sunt diverse6 turism montan, "alnear, cultural, stiinţific, rural,

agroturism.



-umǎrul turiştilor sosiţi în ultimii ani s(a mǎrit, ceea ce înseamnǎ cǎ atracţia

cǎtre acest judeţ este în creştere, însǎ aceştia nu au înnoptat mai mult de 2, zile, cu

toate cǎ unitǎţile de cazare sunt variate şi numeroase. 'oeficientul de utilizare a

capacitǎţii de cazare era de doar 1$ F în anul 277# deoarece judeţul deţine unitǎţi de

cazare ce funcţioneazǎ la capacitate maimǎ doar ($ luni pe an, mai ales în sezonul de

varǎ.

rincipalele mǎsuri ce ar tre"ui aplicate pentru realizarea unei activitǎţi turistice

dezvoltate în zona !aramureşului sunt6 crearea de programe şi fonduri pentru co(

finanţarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor naţionale cu cele

de interes local şi regional, etinderea comunicaţiilor în zonele de interes turistic, a

transporturilor eficiente şi moderne, promovarea potenţialului turistic zonal prin participari la t0rguri de turism, prin realizarea de campanii pu"licitare, întocmirea de

"roşuri cu informaţii despre potenţialul turistic al zonei şi cu imagini sugestive în acest

sens, mediatizarea pensiunilor şi fermelor agroturistice.

Mizitarea !aramureşului este ca o lecţie de istorie, culturǎ şi geografie fǎrǎ

profesor. -u tre"uie dec0t sǎ priviţi şi sǎ ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce va

înconjoarǎ. -atura se desfǎşoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viaţa localnicilor , at0t

de liniştitǎ dar at0t de "ogatǎ, nu vǎ va lǎsa indiferenţi. Meţi dori sǎ faceţi parte, sǎ aflaţi,sǎ încercaţi.

Deşi suntem la început de drum, avem totuşi succese în turismul rural din

om0nia. De la lun, la lun tot mai mulţi turişti rom0ni sau strini ne solicit pentru

petrecerea vacanţelor. 'e poate fi mai minunat dec0t un mic dejun cu lapte prospt, o

plim"are pe crrile munţilor, uliţa satului, c0teva clipe în faţa unei epoziţii artizanale,

o plim"are cu sania tras de cai, c0teva ore vis0nd în faţa so"ei 'um s nu alegi aceast

lume minunat a satului în locul *otelurilor zgomotoase

%&%'&()*+$&



• 5K%U8 A-DA ? EAmenajarea dura"il a teritoriuluiB, ditura 3Olvi,5ucureşti, 277

• 5K%U8 A-DA ? E%urism internaţional. De la teorie la practicB, ditura3Olvi, 5ucureşti, 277$

• 5A- GK<+-A, !A+- D+-8, Q+!<- %A!AA ? E%urismul rural. !odeluleuropeanB, ditura conomic, 5ucureşti, 1994

• '-DA !K+-DA, DK+ H<H, %-A%8 DA-+K, Q+!<- %A!AA ? Eotenţialul turistic al om0niei şi amenajarea turistic a spaţiuluiB, ditura

8niversitar, 5ucureşti, 277

• '-DA !K+-DA, 5A- GK<+-A ? E3paţiul geografic om0nescB, dituraconomic, 5ucureşti, 2771

• '+<'8K3'8 Q5<M, 5<-+GA'+8 35A3%+A-, H+H<3'8 !+'A ?Eom0nia. H*id turisticB, ditura !eridiane, 5ucureşti, 19&9

• '<'A- ., MK3'A-8 HW., -H<3'8 5. ? EHeografia general a turismuluiB,ditura !eteor ress, 5ucureşti, 277

• '+3%A A. ? EHestiunea activitţilor de turismB, ditura 8niversitţii 'reştine Dimitrie'antemir, 5ucureşti, 277

• D-'8Q !+WA+ ? ELona etnografic !aramureşB, ditura 3port(%urism, 5ucureşti,19)&

• G+8U '<+-A, '<+ 3+!+<-A +<- ? Eom0nia. <"iective turisticeB, dituraAlcor, 5ucureşti, 2772

• HW+-A DA- ? Enciclopedia geografic a om0nieiB, ditura nciclopedic,5ucureşti, 2772

• HKMA- MA3+K ? E%urism rural, agroturism, turism dura"il, ecoturismB, dituraconomic, 5ucureşti, 277

• !+WAKA'W 3%., 3%<+A- !., +3%A% +., !A-<K M., 5A- GK<+-A ?EAgroturism, turism ruralB, ditura Ga ress, 5ucureşti, 199&

• !+-'+8 <D+'A ? Economia turismuluiB, ditura 8ranus, 5ucureşti, 2777

• !+-'+8 <D+'A, 5A<- %, -A'Q8 -+'<KA ? Economia turismuluiB,ditura 8niversitţii +ndependente Dimitrie 'antemir, 5ucureşti, 199

• !+'A 5<HDA- ? Erestri servicii agroturistice. !ar:etingul serviciilor turisticeB,ditura 5ioterra, 5ucureşti, 277

• !+%A'W 3., !A-<K M., 5A- G., 3%<+A- !., +3%A% +. ? EAgroturism şiturism ruralB, ditura Ga ress, 5ucureşti, 277



• -A'Q8 -+'<KA, '-3'8 A-DA, Economia turismului. 3tudii de caz.eglementriB, ditura 8ranus, 5ucureşti, 277

• -H8U 3+KM+8, 38D+%8 5<HDA- ? EHeografie economic mondialB, ditura 3Olvi,5ucureşti, 2771

• -+3%<A-8 8+8 ? Ecoturism şi turism ruralB, ditura A3, 5ucureşti, 277

• < !+WA+ ? EArta lemnului în !aramureşB, ditura !eridiane, 5ucureşti, 19&)

• <3A H., !<KD<MA- '., <3A A. ? ENudeţele patriei. Nudeţul !aramureşB,ditura +nstitutului de Heografie, 5ucureşti, 19)7

• 3+!+<- '+3%+A- <M+D+8, %-33'8 <D+'A, 58+A-8 MH+-A ?E!anagement agricol şi agroturisticB, ditura 5ioterra, 5ucureşti, 277

• 3-AP <3'A, 5A<- ., -A'Q8 -. ? Economia turismuluiB, ditura pert,5ucureşti, 277

• Q%G-3'8 +. D. ? EArta vec*e a !aramureşuluiB, ditura !eridiane, 5ucureşti,19&)

• %8G3'8 M+'%< ? Eom0nia6 natur, om, economieB, ditura Qtiinţific, 5ucureşti,194$

• Anuarul statistic al judeţului !aramureş, +-33, 5ucureşti

• evista Macanţe şi 'ltorii, nr. 2#Yian. 2772

• evista Macanţe şi 'ltorii, nr. #Ynov.2772

• 000.$gr#!urism.(#m

• III.alpinet.org

• 000.$%!re(.r#

• 000.$m:m.r#

• III."orsa.ro

• III.carpati.org

• III.emaramures.ro

• 000.2#%uriue.m2i%$%!e.r#

• 000.#i%$ri.r#

http://www.agroturism.com/

http://www.alpinet.org/

http://www.antrec.ro/

http://www.apmbm.ro/

http://www.borsa.ro/


http://www.carpati.org/

http://www.emaramures.ro/


http://www.fonduriue.mfinante.ro/

http://www.hoinari.ro/

http://www.agroturism.com/

http://www.alpinet.org/

http://www.antrec.ro/

http://www.apmbm.ro/


http://www.carpati.org/


http://www.fonduriue.mfinante.ro/

http://www.hoinari.ro/



• III.incdt.ro

• III.infotravelromania.ro

• 000.i%2#!urism.r#

• 000.m$r$mures.i%sse.r#

• 000.m!urism.r#

• III.romanianmuseum.com

• 000.r#m$%i$!r$vel.r#

• 000.r#m$%i$!#urism.r#

• 000.r#ei$.r#

• III.turism(catalog.ro

• 000.v$($%!esi($l$!#rii.r#

• 000.0i1iei$.#rg

5aia !are ? 5aia 3prie ( Madu +zei ? 3ig*etu

!armaţiei ? 3ǎp0nţa

-%8 -8!A+ 227

P'7&+ ;8' ?')/9 &?'(> &'*9%/'+ )';(((:

( cazare la *otelul !ara din 5aia !are, pensiunile Mlad, +oana, 'asa +urca, Adriana şi Mila Doina

( masǎ în stil tradiţional

http://www.incdt.ro/

http://www.infoturism.ro/



http://www.romanianmuseum.com/

http://www.romaniatravel.ro/

http://www.romaniatourism.ro/

http://www.ropedia.ro/

http://www.turism-catalog.ro/


http://www.vacantesicalatorii.ro/

http://www.wikipedia.org/


http://www.incdt.ro/

http://www.infoturism.ro/



http://www.romanianmuseum.com/

http://www.romaniatravel.ro/

http://www.romaniatourism.ro/

http://www.ropedia.ro/


http://www.vacantesicalatorii.ro/




( transport 5ucureşti ? 5aia !are ( 5aia 3prie ( Madu +zei ? 3ig*etu !armaţiei ? 3ǎp0nţa ? 5aia !are ? 5ucureşti

( servicii de g*id specializat în arta folclorului rom0nesc şivor"itor de lim"i strine

3e acord facilitţi 6 tarifele pentru copii 7 ? & ani6 gratuit

tarifele pentru copii & (1$ ani6reducere #7F

-e puteţi contacta la adresa noastrǎ 3tr. -uferilor, nr. #,sect. , 5ucureşti, tel. 22 22 22, e(mail6

m$r$#li$''$##.(#m

NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI

ANE#A NR 5

P)(&( >( M'*&'=

. Pensiunea Petreuş &rina - e%siu%e (u margarete

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]



< pensiune frumoasǎ, retrasǎ, aşezatǎ la # m de r0ul 5otiza. ensiunea dispune de o curte mare,

plinǎ cu flori, şi de un foişor în care o sǎ vǎ puteţi relaa sau servi masa. 3tǎp0na casei este ama"ilǎ şi vǎ

va delacta cu o mulţime de "ucate tradiţionale.

+cces auto: la 477 m dupǎ intrarea în 5otiza o luaţi la st0nga. ensiunea este prima casǎ pe dreapta şi

are o poartǎ tradiţionalǎ.

Kim"i strǎine vor"ite6 franceza, italiana, spaniola, engleza

3tructura pensiunii 6

P$r!er : Z camere cu paturi du"le

Z 1 "aie tradiţionalǎ, sufragerie

Casa) P$r!erB Z 2 camere cu 2 paturi simple

Z 1 "aie modernǎ

Z sufragerie

Casa tradiţionalǎ:

P$r!erB . 1 camerǎ cu pat du"lu

Z 1 "aie modernǎ

Z sala de mese

E!$B . 1 camerǎ cu pat du"lu

Z 1 camerǎ cu 2 paturi simple

Z 1 "aie modernǎ



C*': #

C?(%% > 8': 17 locuri

F(+(%7( : Z camerǎ cu o"iecte tradiţionale

Z transfer auto de la gara +za

Z încǎlzire cu so"e de teracotǎ

Z animale acceptate în curte

Z curte mare pentru parcare

Z gara6 22 :mR staţie auto"uz6 77 mR aeroport6 177 :m

A%(;(%7( : Z plim"are pe jos la +eud sau oienile +zei

Z vizite la "isericile din lemn din !aramureş, !uzeul 3atului din 3ig*et, 'imitirul Mesel din

3ǎp0nţa.

Z plim"are cu cǎruţa sau sania

Z searǎ muzicalǎ cu ceteraşi

Z vizitǎ la meşteri artizani locali

Z grǎtar la iar"ǎ verde

P'7&'( : #azare: 8 EUR9ers#$%$

M): 8Ypers. mic dejun

$ 8Ypers. pr0nz

$ 8Ypers. cinǎ

C/%% :PETREUŞ IRINA =( RO#ANA nr. 441, Q+8

Nud. !AA!8Q

T+6/: 77$ 72&2 $ 129

M/B(+: 77$ 7424 42$ )9#R 77$ 74$2 99$ 21#

P')/+ QB: 000.rur$l!#urism.r#9e!reus

2 P)(& $'B'& V(%/'( ( pensiune cu 2 *'.'%

http://www.ruraltourism.ro/petreus

http://www.ruraltourism.ro/petreus



< pensiune frumoasǎ, formatǎ din douǎ case6 una tradiţionalǎ şi una modernǎ, la distanţǎ de #7 m

una de alta. 'asa este "ogat decoratǎ cu multe covoare tradiţionale. 3tǎp0na casei este meşter artizan şi vǎ

va ajuta sǎ învǎţaţi cum se fac covoarele tradiţionale. 'asa tradiţionalǎ este un loc unde puteţi regǎsi

trecutul !aramureşului >rǎz"oi, car de lemn, etc.@

+cces auto: pensiunea este a doua casǎ în dreapta "isericii vec*i de lemn din centru 5otiza, şi are o

poartǎ tradiţionalǎ din lemn.

Kim"i strǎine vor"ite6 6 franceza, engleza, germana, spaniola, japoneza

S%'&%&' ?)(&(( :

Casa: Parter: Z salǎ de mese

Z 1 camerǎ cu pat du"lu Z 1 camerǎ cu pat etensi"il

Z 1 "aie modernǎ

ta/: . 2 camere cu 2 paturi simple

Z 2 camere cu pat du"lu

Z 1 "aie modernǎ, *ol mare

#amere: &

C?(%% > 8': 12 locuri

Casa tradiţionalǎ: P'%': Z atelier

Z camerǎ muzeu

Z 1 "aie modernǎ



ta/: Z $ camere cu 2 paturi simple

Z 2 sǎli de "aie moderne, terasǎ

#amere: $

C?(%% > 8': ) locuri

F(+(%7( : Z transfer auto de la gara +za

Z încǎlzire centralǎ cu lemne

Z animale acceptate în curte

Z curte mare pentru parcare

Z gara6 22 :mR staţie auto"uz6 #7 mR aeroport6 177 :m

A%(;(%7( : Z puteţi învǎţa sǎ ţeseţi covoare şi sǎ le vopsiţi cu colori vegetale

Z vizite la "isericile din lemn din !aramureş, !uzeul 3atului din 3ig*et, 'imitirul Mesel din3ǎp0nţa.

Z plim"are cu cǎruţa sau sania

Z searǎ muzicalǎ cu ceteraşi

Z grǎtar la iar"ǎ verde

Z plim"are pe jos g*idatǎ la +eud sau oienile +zei

C/%% :

$ER$ECARU VICTORIAnr. 4$, 5<%+LA

Nud. !AA!8Q

T+6/: 77$ 72&2 $ 174R 77$ 72&2 $ 274

M/B(+: 742 44# )$)

F: 77$ 72&2 $ 174

*. Pensiunea #hindriş Dumitru e%siu%e (u margarete.



ensiunea se aflǎ în centrul comunei +eud, dupa rimǎrie cca 7m pe un drum imediat la dreapta.

Direcţia spre pensiune este semnalizatǎ. ensiunea oferǎ o camerǎ cu pat du"lu, iar la cerere se poate

asigura pensiune completǎ.

L(*B( ;/'B(%6 franceza, engleza.

F(+(%7( :

Licenta-Maramures

Documents

Transcript of Licenta-Maramures