Licenta Abuzul de Pozitie Dominanta UE

8/12/2019 Licenta Abuzul de Pozitie Dominanta UE

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-abuzul-de-pozitie-dominanta-ue 1/54

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

Facultatea de Relaţii Comerciale şi Financiar-ancare Interne şi Internaţionale

Practici comerciale neloiale în comerţul internaţional

Coordonator!i" ştiinţi#ic!i"$Sorina Co%tac&e A%i%t' Uni('

O(idiu Folcuţ )ro#' Uni(' *r'

A+%ol(ent$

Nea,u F' Elena Andreea



ucureşti

.//

CU)RINS

Introducere……………………………………………………………… 2

A+re(ieri………………………………………………………………… 6

Ca0itolul /Concurenţa1 de2iderat al 0ieţei li+ere…………………………………. 7

1.1. Abordări conceptuale privind concurenţa…………………………… 71.2. Concurenţa în spaţiul comunitar…………………………………….. 81.3. Principalii actori implicaţi în politica în domeniul concurenţei…….. 1

Ca0itolul )olitica 3n domeniul concurenţei …………………………................... 18 2.1. Politica concurenţială în cadrul !."…............................................... 18 2.1.1. #e$lementări…………………………………………………. 2% 2.1.2. Actorii………………………………………………………… 21 2.1.3. Acordurile restrictive&deci'iile asociaţiilor de întreprinderi (i practicileconcertate…………………........................................................................ 22 2.1.). Abu'ul de po'iţie dominatantă………………………………. 27 2.1. Politică cu privire la ac*i'iţii (i +u'iuni………………………. 28

2.1.6. Cartelurile……………………………………………………. 3% 2.1.7. A,utoarele de stat ……………………………………………. 33 2.1.8. -inanţarea intreprinderiilor de stat.onopolurile de

stat……………………………………………………………………….. 36 2.2. Politica concurenţială în /.!.A…………………………………….. 36 2.2.1. Considerente de ordin istoric………………………………… 36 2.2.2. Actul antitrust /*erman……………………………………… 38

Ca0itolul 4Ri(alitatea US - UE…………………………………………………….. 30

Ca0itolul 5Studiu de ca2$ 6Micro%o#t77……………………………………………. ))

).1. /curt istoric al companiei icroso+t………………………………... )) ).2. escrierea po'iţiei companiei icroso+t pe piaţa .......................... ) ).3. Amendă record pentru abu'urile companiei icroso+t....................... )6 ).). #emediile impuse de Comisie pentru restabilirea condiţiilor concurenţiale................................................................................................... )8 ).. Acţiunile /!A împotriva companiei icroso+t................................... %

Conclu2ii………………………………………………………………… 2

2



i+lio,ra#ie……………………………………………………………… 3

Introducere

Comerţul internaţional a apărut din necesitatea mai înt4i a comercianţilor& apoi a statelor de a5(iacoperi nevoile de măr+uri c4nd nu eistau resurse sau c4nd acestea erau limitate. n sc*imbul acestor

bunuri& cumpărătorii plăteau cu măr+uri ce constituiau resurse ecedentare pentru ei.

Pe teritoriul de a'i al unisiei au de'voltat nu numai comerţul pe mare& ci (i cel de pe uscat&

respectiv comerţul cu caravanele de cămile. ai t4r'iu& portul atenian Pireu din recia antică a devenit

cel mai important (i mai mare punct de tran'it& pentru că apoi să asistăm la de'voltarea comerţului

#omei antice de la Atlantic la ibru (i "u+rat.

n Istoria Universală 9vol. & "ditura :tiinţi+ică& ;ucure(ti& 100< se pre'intă detaliat rolul important

al comerţului C*inei (i ndiei antice& la începutul mileniului (i& mai ales& în a doua ,umătate a acelui

mileniu& precum (i al comerţului des+ă(urat de arabi în de'voltarea sc*imburilor de măr+uri dintre Apus

(i #ăsărit.

C4t prive(te epoca evului mediu& în de'voltarea sc*imburilor comerciale cea mai mare însemnătate

au avut5o ora(ele italiene 9=eneţia& enova (i -lorenţa<& a+late în ba'inul ării editerane& (i ora(ele>i$ii ?anseatice& situate în @ordul "uropei

dată cu căderea Constantinopolului 91)3<& turcii au ocupat întrea$a parte #ăsăriteană a ării

editerane& tăind cea mai importantă arteră comercială care lea$ă "uropa de ţările din rient. n

căutarea unui nou drum spre ndia& Columb a descoperit în 1)02 America& iar în 1)08 =asco de ama&

încon,ur4nd A+rica& a descoperit o nouă cale maritimă spre ndia. n urma marilor descoperiri

$eo$ra+ice& centrul de $reutate al comerţului european s5a deplasat din area editeraneană în

ceanul Atlantic& iar rolul principal în comerţul internaţional a revenit /paniei (i Portu$aliei& Bărilor de

os& An$liei (i -ranţei.

escoperirile $eo$ra+ice de la s+4r(itul secolului al D=5lea (i începutul secolului al D=5lea au avut

ca e+ect practic coloni'area teritoriilor descoperite& contribuind la de'voltarea comerţului internaţional

3



(i la a+luenţa masivă de aur (i ar$int în "uropa. Prin de'voltarea comerţului internaţional s5a a,uns la

crearea pieţei mondiale& care repre'enta s+era sc*imbului de bunuri (i cuprindea totalitatea circulaţiei

măr+urilor di+eritelor ţări le$ate între ele prin divi'iunea internaţională a muncii. n +apt& comerţul

internaţional este o +ormă de le$ătură între pieţele naţionale.

anumită in+luenţă asupra divi'iunii internaţionale a muncii au avut5o& iniţial& condiţiile naturale&respectiv mediul $eo$ra+ic& care a determinat apariţia (i de'voltarea di+eritelor ramuri ale producţiei în

anumite re$iuni (i ţări. /urplusul sau de+icitul de produse a$ricole& de producţie manu+acturată (i& mai

ales& de produse ale industriei mecani'ate au contribuit puternic la de'voltarea comerţului internaţional.

Acest lucru a +ost in+luenţat& îndeosebi& de #evoluţia ndustrială ce a avut loc la s+4r(itul secolului al

D=5lea (i începutul secolului al DD5lea& iniţial în An$lia& ţară care reu(ise să deţină monopolul

industrial& comercial (i colonial în lume.

!lterior& -ranţa& ermania& alte ţări din "uropa& precum (i /!A& în cursul secolului al DD5lea& p4nă

la s+4r(itul deceniului opt al acelui secol& au în+runtat An$lia at4t în plan industrial& c4t (i în plan

comercial.

>a r4ndul său& prin cre(terea sa rapidă& comerţul internaţional a repre'entat un +actor important care

a impulsionat de'voltarea producţiei de măr+uri (i a transportului pe mare (i pe căi +erate& precum (i a

băncilor (i comunicaţiilor. n această etapă& comerţul internaţional a str4ns le$ăturile nu numai între

ţările ce atinseseră un nivel ridicat în de'voltarea producţiei industriale de măr+uri& ci (i între aceste ţări

(i ţările în care predominante erau economia naturală (i +ormele primitive ale sc*imbului 9troc etc.<.

răsăturile pieţei mondiale în noua etapă& ce se întinde pe un s+ert de secol& p4nă la primul ră'boi

mondial& marc*ea'ă primordialitatea eportului de capital +aţă de eportul de măr+uri. n această

perioadă& dominaţia monopolurilor comerciale (i +inanciare a înlocuit libera concurenţă& a avut loc

apo$eul cotropirilor coloniale& înc*eiate cu terminarea împărţirii teritoriale a lumii între cele mai puternice state& care avusese ca scop să asi$ure metropolelor& pieţe de des+acere pentru produse +inite (i

surse de aprovi'ionare cu materii prime. n această etapă& cadrul pieţei mondiale a continuat să se

lăr$ească& a,un$4ndu5se la +ormarea pieţei mondiale atotcuprin'ătoare& unice.

)



Caracteristice perioadei dintre cele două ră'boaie mondiale au +ost apariţia +ostei !#//& ceea ce a

condus la restr4n$erea pieţei mondiale capitaliste& (i declan(area unor cri'e economice& îndeosebi cea

din 1020E1033& care a ascuţit lupta pentru pieţe& mai ales între marile puteri. Această etapă in+luenţea'ă

evoluţia comerţului mondial& cu precădere în condiţiile intensi+icării măsurilor protecţioniste luate de

state 9cre(terea nivelului taelor vamale& utili'area contin$entelor<.

Cea de5a doua ,umătate a secolului al DD5lea a +ost marcată& în primul r4nd& de urmările politice (i

economice ale celui de5al doilea ră'boi mondial& care au adus /!A în po'iţia de lider al lumii

occidentaleF totodată& a avut loc +ormarea $rupului +ostelor state socialiste a+late în s+era de in+luenţă a

+ostei !#//.

istru$erile materiale imense provocate de ră'boiul mondial& cri'a economică din anii G7%& cau'ată

de cele două (ocuri petroliere& precum (i re+ormele din ţările +oste socialiste& a+late încep4nd cu anii G0%

în tran'iţie& au repre'entat& alături de revi$orarea ermaniei (i aponiei& a,unse pe primele locuri în

producţia (i comerţul mondial& +actori importanţi în evoluţia pieţei mondiale (i a comerţului

internaţional. Apariţia unor $rupări de state de $enul !niunii "uropene& a unor uniuni vamale pe alte

continente 9@A-A& în America de @ord etc.<& de'voltarea societăţilor transnaţionale& a comerţului cu

servicii (i& nu în ultimul r4nd& stabilirea de principii (i re$uli în des+ă(urarea operaţiunilor de eport E

import E tran'it prin A& astă'i C& au dinami'at puternic +luurile comerciale eterne. /+4r(itul

secolului al DD5lea marc*ea'ă devansarea comerţului transatlantic de către cel transpaci+ic&

pre+i$ur4nd rolul din ce în ce mai important al Asiei în sc*imburile comerciale mondiale. ndeletnicire

de mai multe milenii& comerţul a însemnat întotdeauna o posibilitate deosebită de c4(ti$& mai mare

dec4t cel obţinut din activitatea productivă.

@u este mai puţin adevărat că (i riscul în comerţ este mai mare (i diversi+icat. C4t prive(te comerţul

la mare distanţă& +ie că este vorba de comerţul exterior & semni+ic4nd comerţul în a+ara $raniţelor unei

ţări& +ie că este vorba de comerţul internaţional & pe ansamblul ţărilor lumii& acesta creea'ă posibilităţi

neobi(nuite de c4(ti$& pro+itul a,un$4nd& din lipsă de transparenţă a relaţiei costuri5preţuri& uneori& la3%% E %%H. e aici (i concurenţa acerbă pentru pieţe de aprovi'ionare (i de des+acere& barierele (i alte

măsuri discriminatorii. n acest sens& cu$etarea eruditului pro+esor rom4n .@. An$elescu& din anii

primului ră'boi mondial& este de o ecepţională valoareI J>upta pentru dominaţiunea economică este ca

un +ir ro(u& care străbate toată istoria universală& (i dacă nu se poate spune că toate ră'boaiele au avut o

cau'ă comercială& se poate a+irma cu si$uranţă că în +iecare ră'boi eistă un interes comercialK.



>a începutul secolului DD& comerţul internaţional cunoa(te o evoluţie accelerată& au loc pro+unde

mutaţii& se rede+inesc re$ulile ,ocului în sc*imburile internaţionale& pieţele se liberali'ea'ă& se

mondiali'ea'ă (i se re$ionali'ea'ă accentuatF concurenţa în condiţiile $lobali'ării devine tot mai

acerbă& iar utili'area internetului pentru in+ormare (i comerţ electronic pre+i$urea'ă viitorul comerţului

internaţional.

6



A+re(ieri

1. C" E Comisia "uropeană

2. C"" E Comunitatea "conomică "uropeană

3. C" E Curtea "uropeană de ustiţie

). . ". Comp. E irectoratul eneral pentru Concurenţă 9irectorate E eneral +or Competition<

. E epartamentul de ustiţie 9epartment o+ ustice<

6. -C E Comisia -ederală pentru Comerţ9-ederal rade Commision<

7. A E Acordul eneral pentru ari+e (i Comerţ 9*e eneral A$reement on ari+s and

rade<

8. @A E nstitutul @aţional de Administraţie

0. ; E nternational ;usiness ac*ines

1%. / E icroso+t

11. @A-A E Acordul @ord American de Comerţ >iber 9 @ort* American -ree rade A$reement<

12. @ALAM 5 @ational Association o+ /ecurities ealers Automated Muotations

13. C E r$ani'aţia ondială a Comerţului 9 Norld rade r$ani'ation<

1). / E /istem de operare 9 peratin$ /Ostem<

1. PC E Personal Computer

16. C" E ratatul Comunităţii "uropene

17. N/ E Nor roup /ervers

18. NP E NindoQs edia PlaOer

7



I' Concurenţa1 de2iderat al 0ieţei li+ere

/'/ A+ord8ri conce0tuale 0ri(ind concurenţa

Concurenţa poate +i de+inită ca Rpreocuparea pentru asi$urarea +uncţionării corecte a re$ulilor

,ocului comercial din punct de vedere al autorităţilor publice& al actorilor economici& (i al indivi'ilorK1.

Concurenţa este denumirea speci+ică dată relaţiilor dintre toţi cei care acţionea'ă pe aceea(i piaţa

pentru reali'area propriilor interese în condiţii de libertate economică. Aceasta eprimă rivalitatea&

disputa& dintre entităţile economice respective care urmăresc acela(i scop (i de aceea interesele lor

devin contradictorii. n căutările lor& unităţile economice reali'ea'ă inovaţii te*nico5stiinti+ice& î(i

per+ecţionea'ă activităţile (i pre$ătirea& elaborea'ă soluţii pentru re'olvarea problemelor cu care se

con+runtă& de'voltă (i diversi+ică producţia& contribuind ast+el la pro$resul societăţii.

Prin natura sa& concurenţa este considerată principalul +actor al pro$resului economic (i te*nico5

(tiinţi+ic. Principalul bene+iciar al acestui pro$res este consumatorul& care recepţionea'ă e+ectul bene+ic

al concurenţei prin costuri mai scă'ute& cantitatea& calitatea (i diversitatea bunurilor& promtitudinea cucare acestea îi sunt o+erite& +acilităţile care i se acorda& în condiţii de raţionalitate economică& pentru a5(i

maimi'a satis+acţia. atorită acestor consecinţe& concurenţa repre'intă o condiţie +undamentală a

economiei de piaţă.

biectivul principal al politicii concurenţei& îndeosebi al le$islaţiei în domeniu& îl constituie

protecţia& menţinerea (i stimularea concurenţei (i al unui mediu concurenţial care să solicite a$enţii

economici în direcţia e+icienti'ării activităţii lor economice (i să promove'e interesele consumatorilor

pentru asi$urarea bunăstării acestora.1

1 Nis* #.&>e$ea competiţiei & "diţia a 5a&>ondra&1083&p.38



/' Concurenţa 3n %0aţiul comunitar

Politica concurenţială este esenţială pentru reali'area (i menţinerea Pieţei !nice. Aceasta nu denotă

un scop în sine 9de(i menţinerea (i încura,area concurenţei este un obiectiv al ratatelor<& ci repre'intăun mi,loc către scopurile +undamentale prevă'ute în ratatul de la #omaI instituirea unei pieţe interne&

epansiunea economică (i un standard ridicat de viaţă pentru consumatori. Concurenţa întruc*ipea'ă

principiul esenţial al unei pieţe libere capitaliste.

ncă de la începutul anilor S% s5a conturat dorinţa statelor membre de a asi$ura etinderea

economică în spaţiul european& cre(terea nivelului de trăi& crearea de noi locuri de muncă în statele

membre& eliminarea barierelor vamale& îndepărtarea obstacolelor din calea liberei circulaţii a

măr+urilor& persoanelor& capitalurilor (i serviciilor etc.

Politica în domeniul concurenţei urmăre(te să asi$ureI

• portunităţi mai mari de ale$ere a bunurilor (i serviciilor de către consumatori

• inovaţia te*nolo$ică ce promovea'ă cre(terea e+icienţei pieţei

• concurenţa e+ectivă a preţurilor dintre +urni'ori

• investi$area acu'aţiilor de comportament anti5concurenţial în cadrul pieţelor& ce ar putea avea

un e+ect ne$ativ asupra bunăstării consumatorilor.

Piaţa internă presupune crearea unor condiţii e$ale între state& care să încura,e'e e+icenţa economică

(i să prote,e'e interesele consumatorilor& prin o+erirea posibilităţii de a cumpăra produse (i servicii în

condiţii optime.

Politica concurenţială are la ba'ă următoarele principiiI

Ø transparenţa în privinţa deci'iilor adoptate re+eritor la comportamentele anticoncurenţialeF

Ø nediscriminarea nici unui a$ent economic participant la sc*imburile economice internaţionaleF

Ø stabilitatea unui cadru competitiv internaţionalF

Ø cooperarea între di+eritele autorităţi ale concurenţei naţionale (i internaţionale în privinţa

aplicării le$islaţiei în domeniu.

0



Controlul concurenţei între companii este un domeniu în care !" este deosebit de puternică în ca'ul

în care deci'iile sale sunt resimţite în mod clar de către cetăţeni în viaţa de 'i cu 'i. !" a +ost capabilă

să de'volte re$lementări importante în domeniul concurenţei& subiect de importanţă ma,oră ce a +ost

preluat de tratatele Comunităţii. rebuie subliniat +aptul că primele re$lementări în acest sens sunt

prevă'ute încă din ratatul C"C din 101.

ratatul C"C conţine clau'e eplicite antitrust privind practicile din domeniul cărbunelui& oţelului

(i ale concentrărilor economiceI

Ø Articolul 6 prevede acorduri (i practici în scopul de a Rpreveni& restricţiona sau denatura

+uncţionarea naturală a concurenţeiK în cadrul ComunităţiiF

Ø Articolul 66 a inter'is Rconcentraţii neautori'ateK (i a permis naltei Autorităţi să combată

abu'urile comise de întreprinderile ce deţin o po'iţie dominantă pe piaţă.

Ast+el& pentru prima oară a +ost adoptată o politică în domeniul concurenţei transnaţionale în

domeniul comerţului. Aceasta se aea'ă în primul r4nd pe lupta împotriva cartelurilor siderur$ice (i& în

special& împotriva celui din 'ona #u*r5ului. Acesta este motivul pentru care ratatul de la Paris va

introduce dispo'iţii speci+ice cu privire la concentrările de întreprinderi. n ceea ce prive(te ratatul

instituind "uratom& acesta& din motive diametral opuse& este mai reţinut în ceea ce prive(te imperativele

concurenţei.

Com0onentele 0oliticii concurenţiale

• nter'icerea acordurilor dintre +irme ce a+ectea'ă comerţul intracomunitar (i mani+estarea liberă

a concurenţei 9art.8 C""& 81 C"<F

• nter'icerea abu'ului de po'iţie dominantă 9art.86 C""& 82 C"<F

• Controlul +u'iunilor ce $enerea'ă po'iţii dominante 9re$. nr. )%6)T80<F

• mpiedicarea intervenţiilor $uvernelor naţionale care pot +alsi+ica re$ulile ,ocului liber al pieţei

prin discriminări în +avoarea întreprinderilor de stat sau prin acordarea de a,utoare către anumite

+irme din sectorul privat 9art. 02& 03 C"" 87& 88 C"<F

• >iberali'area măsurilor de către state pentru a +avori'a utilităţile locale (i in+rastructura

industrieiF privati'area utilităţilor 9art. 37&8 C""& 31&86C"<.

1%



Ca urmare a intrării în vi$oare a ratatului de la #oma în anul 107& +iecare dintre statele membre

au adoptat o +ormă a dreptului concurenţei. ratatul de la #oma a conturat un process comple de

ec*ilibrare la nivel economic. Prevederile din cadrul C"C privind concurenţa au +ost ulterior preluate

în articolele 8 (i 86 ale acestui tratatI

• Articolul 8 inter'ice toate cartelurile (i practicile restrictive denaturate ale concurenţei& în

vederea îmbunatăţirii producţiei sau distribuţiei de măr+uri sau promovării interesului te*nic orieconomic.

• Articolul 86 inter'ice abu'ul de po'iţie dominantă.

• Articolul 0% vi'ea'ă controlul monopolurilor de stat.

• Articolul 02 vi'ea'ă control a,utorului de stat ce ameninţa denaturarea concurenţei.

@eloialitatea nu este& totu(i& ,ustiţiabilă dreptului comunitar 9con+orm ratatului de la #oma<& dec4t

atunci c4nd re'ultă din înţele$erile sau din eploatările abu'ive ale po'iţiilor dominante

care a+ectea'ăconcurenţa pe piaţă.

ratatul de la #oma& articolul 87& devenit 83& permitea Consiliului să adopte re$ulamente care să

ecludă anumite sectoare de la aplicarea re$ulilor comune ale concurenţei. Consiliul& însă& nu a dat curs

acestei dispo'iţii.

#e$ulamentul 17T1062 prevede un rol puternic al Comisiei "uropene de a aplica dreptul concurenţei

în cadrul C"". nteracţiuni precum +iarea preţurilor& cotele (i acordurile de împărţire a pieţei au +ost

,udecate în ca'ul în care au a+ectat piaţa comună. ntruc4t economia de piaţă E punctul de re+erinţă al

politicii economice a !niunii (i al statelor membre E plasea'ă concurenţa printre +actorii determinanţi

ai succesului economic& acceptarea prevederilor acestei politici înseamnă at4t cea mai bună modalitate

de îndeplinire a nevoilor consumatorilor& c4t (i cea mai bună cale de asi$urare a competitivităţii

operatorilor economici& produselor (i serviciilor europene pe piaţa internaţională.

n primii cincispre'ece ani de eistenţă 910851072<& politica în domeniul concurenţei a avut o

de'voltare cumulativă (i coerentă a unui set de priorităţi politice& ce au permis promovarea unei

atitudini o+ensive a Comisiei. n prima parte a anilor U6%& politica în domeniul concurenţei& repre'enta o

politică ce +ăcea re+erire la practicile restrictive 9cartelurile<& a,utoarele de stat (i monopolurile +iind

practic ne$li,ate. P4nă la ,umătatea anilor 6%& obiectivul Comisiei a +ost de a încura,a marile companii

europene& pentru a promova competitivitatea industriei europene.

11



>a ,umătatea anilor G6%& politica în domeniul concurenţei este în mod direct le$ată de reali'area

Pieţei !nice +olosind un mecanism de înlăturare a barierelor comerciale dintre statele membre& pentru

creearea unor premi'e +avorabile necesare inte$rării pe piaţă.

Către s+4r(itul anilor U6%& o dată cu înlăturarea cotelor (i taelor vamale din sc*imburile comercialeintracomunitare& interesul Comisiei s5a mutat către barierele netari+are 9+i'ice& te*nice& +iscale<.

>a mi,locul anilor 7%& Comisia (i5a relaat atitudinea privind acordarea a,utoarelor de stat& ca

modalitate de combatere a (oma,ului (i de spri,in a sectoarelor a+late în declin.

n anii U8% principalul punct de re+erinţă al politicii în domeniul concurenţei este repre'entat de

controlul asupra a,utoarelor o+erite de stat. otodată privati'area industriilor de stat (i liberali'area

pieţelor +inanciare internaţionale au sc*imbat structura pieţelor de capital europene precum (i numărul&

dar (i domeniul de aplicare al +u'iunii a crescut. Procesul de re+ormare a politicii de concurenţă

europeană a trebuit să +acă +aţă noilor evoluţii. !n alt aspect important al anilor U8% îl constituie cri'ele

masive ale producţiei de oţel& industria c*imică (i tetilele. n această situaţie restructurarea politicii

concurenţiale a devenit inevitabilă.

n anul 108& în RCartea AlbăK a Comisiei "uropene este stipulat +aptul că Rpe măsură ce se vor +ace

pa(i semni+icativi pe calea reali'ării pieţei unice& va trebui să se acţione'e ast+el înc4t practicile anti5

concurenţiale să nu ia +orma unor noi bariere protecţioniste care să contribuie la reîmpărţirea

pieţelorK.n acest contet anul 1002 are o importanţă esenţială.

Tratatul de la Maa%tric&t prevede următoareleI

• Articolul 81& privind practicile restrictiveF

• Articolul 82& privind po'iţia dominantă pe piaţăF

• Articolul 86& privind întreprinderile publiceF

• Articolele 87580 privind a,utorul de stat.

12



Articolul 81 prevede însă& că unele înţele$eri individuale între +irme pot +ace ecepţie de la re$ulă.

Pentru a obţine o eceptare individuală& +irmele trebuie să in+orme'e Comisia "uropeană în le$ătură cu

acordurile pe care le5au înc*eiat. altă prevedere a ratatului se re+eră la controlul +u'iunii +irmelor 9o+u'iune între două $rupuri mari va duce la po'iţia dominantă pe piaţa acestora<. ratatul inter'ice

+u'iunile ce întăresc po'iţiile dominante& pentru a preveni ca'urile de abu'. -inali'area procesului de

reali'are a Pieţei !nice a produs mutaţii importante în planul concurenţei& +apt ce a impus reali'area

unui control strict al +u'iunilor ce nu +usese prevă'ut în ratatul de la #oma. Pentru a eercita un

control asupra +u'iunilor pe scară lar$ă& ţările membre au considerat că este necesar crearea unui ;irou

!nic (i de Control.

13

n octombrie& 1008& Comisia a des+iinţat un cartel al conducătorilor de conducte pentru sistemele de

transport ale ener$iei termice urbane& care +iase preţurile de comun acord (i condiţiile de licitare

către autorităţile publice. Cartelul +usese stabilit în anemarca la +inele anilor G0%& etin'4ndu5se apoi

în ermania (i alte ţări membre. ncep4nd cu G0) acesta acoperise întrea$a piaţa europeană. n

anemarca (i ermania& +irmele puseseră la punct un sistem de +raudă a procedurilor de licitaţieI

stabileau R+avoritulK care urma să c4(ti$e +iecare contract. Cumpărătorii conductelor& mai ales

autorităţile locale& erau obli$aţi să cumpere de la acela(i +urni'or& +ără să aibă posibilitatea de a +ace o

ale$ere reală& între o+erte (i preţuri competitive. Comisia "uropeană a aplicat amen'i care s5au ridicat

la aproimativ 02 milioane "uro tuturor membrilor cartelurilor.

Acţiunea Comisiei în acest sensI deţinătorii de poliţe de asi$urare (i investitorii& mai ales cei din

talia& sunt avanta,aţi de soluţiile propuse de +irme& mai ales în contetul în care @A a +ost

ac*i'iţionată de eneralli. Ambele sunt +irme internaţionale importante pe piaţa asi$urărilor.

Anali'a iniţială a preluării a ridicat îndoieli serioase în cadrul comisiei re+eritoare la

compatibilitatea acestu process cu le$islaţia comunitară. -u'iunea ar +i dat +irmei nou create&

se$mente importante de pe piaţa italiană a poliţelor de asi$urare de viaţă. n plus& investi$aţia a

scos la iveală le$ăturile eistente între cele două +irme (i principalilor concurenţi. n ianuarie 2%%%&

Comisia a autori'at des+ă(urarea procesului de preluare plani+icat& cu condiţia ca cele două părţi

implicate să pună în aplicare propunerea de a5(i vinde acţiunile deţinute la anumite +iliale (i ast+el

să5(i reducă se$mentul de piaţă la mai puţin de 3% H.



nter'icerea abu'ului de po'iţie dominantăI Articolul 82 al ratatului !"& inter'ice +irmelor să

abu'e'e de po'iţiile lor dominante. Comisia "uropeană poate emite o deci'ie care să inter'ică abu'ul (i

să amende'e întreprinderile care au comis aceste abu'uri. Comisia (i Curtea de ustiţie au identi+icat o

serie de alte +orme de practici abu'ive pe l4n$ă cele principale& enunţate c*iar în ratatul C"I

Ø discriminarea prin preţuri stabilite pe 'one $eo$ra+iceF

Ø returnarea unor sume pentru +idelitate ce împiedică clienţii să obţină produse de la +urni'orii

concurenţiF

Ø reducerea preţurilor în scopul eliminării concurenţeiF

Ø re+u'area ne,usti+icată a +urni'ării ce poate duce la eliminarea concurenţeiF

Ø re+u'area acordării de licenţe.

>iberali'area presupune că autorităţile publice din ţările membre !" pot acorda drepturi speciale&

mai ales drepturi de monopol& anumitor întreprinderi de stat sau particulare pentru a des+ă(ura activităţi

de servicii de interes economic $eneral.

Articolul 86 al ratatului !" menţionea'ă că RComisia veri+ică dacă ţările membre& atunci c4nd

acordă drepturi speciale sau eclusive& respectă re$ulile privind concurenţa care sunt în vi$oare în

spaţiul comunitarK.

/ectoare precum ener$ia electrică& telecomunicaţii& transport +eroviar sunt sectoare importante ale

economiei europene& monopoli'ate de către întreprinderile de stat ce se con+runta cu o concurenţă

redusă.

1)

>a 2% iulie 1000& comisia a adoptat o deci'ie +ormală împotriva comitetului +rance' care a or$ani'at

Campionatul ondial de -otbal& des+ă(urat în -ranţa G08. Comitetul de or$ani'are a Campionatului

ondial deţinea monopolul or$ani'ării evenimentului& inclusiv v4n'area biletelor. Comisia a

descoperit că aran,amentele vi'4nd v4n'area de bilete pentru meciurile +inalelor erau discriminatorii (i

constituiau un abu' eercitat datorită unei po'iţii domninante. Aran,amentele +ăcute pentru v4n'area

de bilete îi +avori'au pe consumatorii care puteau da o adresă în -ranţa& în detrimentul consumatorilor

care erau re'idenţi ai altor ţări. Persoanele neri'dente în -ranţa& care doreau să urmărească meciurile

+inale& erau puternic de'avanta,ate în comparaţie cu re'idenţii +rance'i.



onitori'area subvenţiilor acordate de către stat presupun inter'icerea acordării de împrumuturi

nerambrusabile de către stat menite să menţină în activitate +irme de+icitare +ără perspective deredresareF #e$lementările presupun împiedicarea subvenţiilor ce distorsionea'ă piaţă (i împiedică o

concurenţă loială. #e$lementările a,utorului de stat au +ost oarecum slabe pe parcursul primilor ani ai

Comunităţii& acest lucru +iind înlăturat prin ratatul de la aastric*t. /e poate spune totu(i că

inter'icerea a,utorului de stat este mai mult o ecepţie dec4t re$ulă& av4nd în vedere că mai puţin de )H

din totalul ca'urilor de a,utoare sunt considerate ne$ative sau parţial ne$ative.

Articolul 87 din ratatul !"& stabile(te că a,utoarele acordate de către state sau prin intermediul

resurselor de stat& care distorsionea'ă sau ameninţă concurenţa sunt incompatibile cu le$islaţia

comunitară. A,utorul este permis sub anumite +orme cum ar +i promovarea de'voltării economice în

anumite 'one. Comisia a reu(it să aprobe criteriile pe care trebuiau să le îndeplinească a,utoarele de stat

acordate ramurilor $rav a+ectate de recesiune.n interpretarea Comisiei (i a instanţelor comunitare&

eistă patru condiţii cumulative în care o măsură sau tran'acţie economică în care este implicat statul

poate +i considerată ca implic4nd a,utor de stat. Aceste condiţii suntI

• să implice utili'area resurselor statuluiF

• să con+ere un avanta, +irmeiT+irmelor bene+iciareF

• să +ie selectivăF

• să distorsione'e sau să ameninţe cu distorsionarea concurenţei la nivel trans+rontalier.

1

/erviciile de tele+onie mobilă au +ost liberali'ate în "uropa în 1006& ceea ce permitea desc*iderea

pieţelor de comunicaţii mobile (i personale pentru concurenţă. >a s+4r(itul lui G06 Comisia a

descoperit că celui de5al doilea operator de tele+onie mobilă din /pania& Airtel ovil& i se ceruse să

plătească aproimativ 1% milioane "uro pentru a i se acorda dreptul de operare pe piaţa spaniolă&

în timp ce operatorului de stat& ele+onica& i se permisese să o+ere servicii de tele+onie mobile +ără

să i se ceară plata niciunei tae. Comisia a cerut $uvernului spaniol să returne'e suma de 1%

milioane "uro +irmei Airtel ovil sau să propună măsuri colective ec*ivalente. n 1007& comisia

acceptă măsurile propuse de $uvernul /paniei& în scopul înlăturării obstacolelor din calea unei

concurenţe libere.



/'4 )rinci0alii actori im0licaţi 3n 0olitica 3n domeniul concurenţei

nstituţia responsabilă la nivel comunitar de modul în care este implementată politica în domeniul

concurenţei este Comisia "uropeană. Aceasta ia deci'iile +ormale prin ma,oritate simplă& asemenea

unui or$anism colectiv. Aceste deci'ii sunt pre$ătite de irecţia enerală pentru Concurenţă&

CP 9anterior cunoscută sub numele de =<& care raportea'ă comisarului responsabil cu politica

în domeniul concurenţei. Comisia poate +i sesi'ată într5o problemă privind concurenţa +ie prin

noti+icare& +ie ca urmare a unei pl4n$eri înaintate de o +irmă sau un stat& +ie poate acţiona din proprie

iniţiativă 9Je o++icioK< pentru a investi$a anumite situaţii speci+ice sau c*iar un între$ sector economic.Comisia poate penali'a orice încălcări ale re$ulilor privind concurenţa& penali'ările put4nd repre'enta

p4nă la 1%H din veniturile companiei incriminate. !ltimul arbitru& (i cel care poate decide dacă

acţiunea Comisiei a +ost în limitele puterilor stabilite în mod le$al este Curtea "uropeană de ustiţie.

n a+ară Comisiei& în cadrul politicii în domeniul concurenţei acţionea'ă (i autorităţile naţionale

investite cu competenţe în acest domeniu. Ca urmare a propunerilor venite din partea Comisiei& de

descentrali'are a politicii în domeniul concurenţei& rolul autorităţilor naţionale din domeniul

concurenţei va cre(te în mod semni+icativ.

Acordurile înc*eiate între +irme care pot intra în con+lict cu clau'ele ratatului de la #oma (i ale

aratatului de la aastric*t& trebuie anunţate mai înt4i Comisiei. Cererile pot +i de Rdero$are ne$ativăK&

libera concurenţă nu este ameninţată& sau de RscutireK& scute(te un acord restrictiv de inter'icere totală&

dacă se poate demonstra că acesta aduce bene+icii publice.

ratatul de la >isabona nu sc*imba rolul central al Politicii de Concurenţă în cadrul !". Art.39$< a

C" speci+ică +aptul că Ractivităţile comunitareK trebuie să includă Run sistem care să $arante'e că

concurenţa pe piaţa internă nu este distorsionată.K ratatul de la >isabona elimină acest articol însă

prevede ca piaţa internă Rinclude un sistem care să $arante'e că nu se denaturea'ă concurenţaK. n

ultimii ani& !" a întreprins o sumă substanţială de iniţiative (i re+orme în domeniul politicii de

concurenţă. #e+ormele politice c*eie au +ost întreprinse în domeniul controlului concentrărilor (i16

n +ebruarie 1080 Comisia a aprobat un a,utor de 1&80 milioane "uro pentru de'voltarea unor mici

a+aceri în turism& în re$iunea onana& în /udul /paniei. /copul principal a +ost o+erirea de

stimulente pentru investiţii în crearea de noi a+aceri în turism (i noi locuri de muncă.



antitrust. n plus& Comisia& con+orm art.86 al ratatului& a liberali'at industrii precum telecomunicaţiile&

ener$ia& transportul (i serviciile po(tale. n 'ona de control a a,utoarelor de stat a +ost introdus a(a5

numitul Rtestul comparativK al e+ectelor po'itive 9bene+icii aduse< (i ne$ative 9denaturări ale

concurenţei< pe ba'a cărora sunt evaluate a,utoarele de stat.

!n reper important îl constituie anul 2%%8& în care Comisia a adoptat Cartea Albă privind acţiunileîn despă$ubire pentru ca'urile de încălcare a normelor antitrust& pentru a stimula (i a concentra în mai

mare măsură discuţiile privind aceste acţiuni în despă$ubire prin pre'entarea de recomandări concrete

pentru un sistem e+icient de despă$ubire a persoanelor care au su+erit pre,udicii în urma încălcării

normelor antitrust în "uropa.

n cursul anului 2%%0& !niunea "uropeană& la +el ca restul lumii& s5a con+runtat cu o cri'ă +inanciară

(i economică deosebit de $ravă. e la începutul cri'ei& obiectivele urmărite de Comisie în ceea ce

prive(te aplicarea normelor în domeniul concurenţei au urmat două direcţiiI în primul r4nd& spri,inirea

stabilităţii +inanciare prin con+erirea& c4t mai rapid posibil& a certitudinii ,uridice pentru măsurile de

salvare luate de către statele membre ale !"F în al doilea r4nd& menţinerea unor condiţii de e$alitate în

"uropa (i $arantarea +aptului că măsurile naţionale nu vor crea probleme altor state membre.

ntre octombrie 2%%8 (i au$ust 2%%0& Comisia a adoptat patru comunicări prin care indică modul în

care va aplica normele privind a,utoarele de stat în ca'ul măsurilor $uvernamentale de spri,inire a

sectorului +inanciar în contetul cri'ei actuale. Comisia s5a con+runtat cu numeroase noti+icări de

măsuri de a,utor de ur$enţă din partea statelor membre (i a reacţionat într5un timp etrem de scurt&

realoc4nd an$a,aţi etrem de dedicaţi (i recrut4nd temporar noi resurse umane.

ntre octombrie 2%%8 (i s+4r(itul anului 2%%0 Comisia a aprobat măsuri de a,utor de stat pentru

instituţiile +inanciare în valoare de aproimativ 3&63 de mii de miliarde de euro 9ec*ivalentul a 20 H

din P;5ul !"527<.

#e+orma politicii în domeniul concurenţeiI

Politica în domeniul concurenţei& ale cărei obiective (i proceduri au rămas în linii mari nemodi+icate

de la începutul procesului de inte$rare& se a+la acum în proces de moderni'are (i descentrali'are. Au

+ost în+ăptuite două mari re+orme.

17



Ø adoptarea #e$ulamentului 1T2%%3 ce presupune că& pentru prima dată în istoria !"& sunt

împuternicite autorităţile naţionale& inclusiv tribunalele naţionale& să aplice eceptările con+orme cu

Art.8193< împreună cu interdicţiile prevă'ute de Art.8191< (i 82. Acordarea eceptărilor a repre'entat

întotdeauna o prero$ativa a Comisiei. Pentru prima oară& autorităţile naţionale au obli$aţia să aplice

le$islaţia comunitară în locul celei naţionale ori de c4te ori comerţul +rontalier este a+ectat

Ø re+orma privind concentrările ce vi'ea'ă cre(terea transparentei procesului de deci'ie& va întări

sistemul de veri+icare (i control& precum (i dreptul părţilor implicate în concentrare de a +i ascultate pe

parcursul investi$aţiilor.

Ø Pe măsură ce se a+irma construcţia europeană& noi obiective au +ost inte$rate în interpretarea

re$ulilor de concurenţă& în special după ratatul de la aastric*tI protecţia (i interesele consumatorilor&

pro$resul te*nic& protecţia mediului său promovarea întreprinderilor mici (i mi,locii.

dată cu ratatul de la >isabona sunt mai vi'ibile preocupările asupra cre(terii durabile a nivelului

de ocupare a +orţei de muncă (i un $rad ridicat al protecţiei sociale.

II' )olitica 3n domeniul concurenţei

18



'/' )olitica concurenţial8 3n cadrul Uniunii Euro0ene

Concurenţa este o +ormă de rivalitate între a+aceri în încercarea de a atra$e clienţi prin intermediul

o+eririi unor condiţii mai avanta,oase ale preţurilor& calităţii etc. n teoria economiei libere& Rpolitica

concurenţialăK este politica care tinde să $arante'e libertatea deplină a pieţei (i să prevină pericolulapariţiei monopolurilor& oli$opolurilor (i altor acorduri& capabile să dicte'e preţuri (i condiţii

comerciale în de+avoarea consumatorilor.

Crearea unei pieţe interne unice în cadrul !" a determinat necesitatea asi$urării condiţiilor propice

unei concurenţe R+uncţionaleK la nivel comunitar& Run sistem care să asigure o concurenţă

nedistorsionată pe piaţă internă”. Politica concurenţială este importantă pentru crearea Pieţei "uropene

Comune. "a nu ar avea sens& dacă concurenţa între companiile statelor membre ar +i limitată de

acorduri restrictive (i activitatea cartelurilor. Acestea ar limita bene+iciile o+erite consumatorilor de o

piaţă cu concurenţă loială (i liberă& cu o lar$ă diversitate de măr+uri (i servicii disponibile la preţuri

avanta,oase

Piaţă internă este de neconceput +ără o politică în domeniul concurenţei care să încura,e'e e+icienţa

economică prin crearea unui mediu +avorabil inovaţiei (i pro$resului te*nolo$ic& să prote,e'e interesele

consumatorilor prin o+erirea posibilităţii de a cumpăra produse (i servicii în condiţii optime (i să

prevină eventualele practici anticoncurenţiale ale societăţilor comerciale (i ale autorităţilor

naţionale.Asi$urarea unor condiţii e$ale a $enerat re'ultate bene+ice pentru consumatori& precum

scăderea tari+elor pentru serviciile tele+onice& accesul unui număr c4t mai mare de persoane la

transportul aerian sau posibilitatea ac*i'iţionării unui automobil într5un stat membru al !" care are

cele mai mici preţuri de pe piaţă.

Politica concurenţială are principii ce stau la ba'a creării cadrului le$islativ insituit prin ratatul

asupra !niunii "uropeneI• transparenţa în privinţa deci'iilor adoptate re+eritor la comportamentele anticoncurenţialeF

• nediscriminarea nici unui a$ent economic participant la sc*imburile economice internaţionaleF

• stabilitatea unui cadru competitiv internaţionalF

• cooperarea între di+eritele autorităţi ale concurenţei naţionale (i internaţionale în privinţa

aplicării le$islaţiei în domeniu.

10



Potrivit Art. 8 981< alin. 1 al ratatului C"& politica în domeniul concurenţei trebuie să $arante'e

unitatea& omo$enitatea (i viabilitatea pieţei interne prinI

• combaterea monopoli'ării anumitor pieţe de către societăţi ce înc*eie între ele acorduri

protecţioniste E acorduri restrictive (i +u'iuniF

• prevenirea eploatării puterii economice a unor societăţi în de+avoarea altora E abu'ul de

po'iţie dominantăF

• prevenirea distorsionării re$ulilor concurenţiale de către $uvernele statelor membre prin

spri,inirea discriminatorie în +avoarea anumitor operatori economici publici sau privaţi E a,utoarele de

stat.

• Combaterea înţele$erilor între $rupările de companii cu scopul +iării preţului sau instituirii

controlului asupra volumului total al producţiei în de+avoarea comerţului între /tatele embre5

carteluri

ntruc4t economia de piaţă E punctul de re+erinţă al politicii economice a !niunii (i a statelor

membre E plasea'ă concurenţa printre +actorii determinanţi ai succesului economic& acceptarea

prevederilor acestui articol înseamnă at4t cea mai bună modalitate de îndeplinire a nevoilor

consumatorilor& c4t (i cea mai bună cale de asi$urare a competitivităţii operatorilor economici&

produselor (i serviciilor europene pe piaţa internaţională.

O+iecti(ul şi in%trumentele 0oliticii concurenţiale

biectivul politicii concurenţiale europene constă în $arantarea unităţii Peţei comune (i evitarea

monopoli'ării unor sectoare ale peţei. onopoli'area pieţei poate avea loc prin acord sau +u'iune. n

a+ară de aceasta& ea suprave$*ea'ă acţiunile $uvernelor /tatelor embre ce ar putea distorsiona

Jre$ulile de ,ocK prin aplicarea măsurilor discriminatorii +aţă de unele întreprinderi& +avori'4nd

întreprinderile publice sau prin acordarea asistenţei întreprinderilor din sectorul privat. n unele ca'uri&

incidentele în domeniul concurenţei sunt soluţionate prin modi+icarea politicii concurenţiale a statelor

sau a companiilor implicate. n alte ca'uri& Comisia pledea'ă pentru aplicarea unei amen'i& ce poatedepă(i suma de 7 milione de euro.

)rinci0alele o+iecti(e vi'ate de politica în domeniul concurenţei suntI

2%



• Cre(terea bunăstării consumatorilor. "ste o +uncţie te*nică a politicii în domeniul concurenţei

care pre'umă o relaţie directă între promovarea concurenţei (i îmbunătăţirea per+ormanţelor

economiceF

• Protecţia consumatorilor. Aceasta implică apărarea indivi'ilor de practicile anticoncurenţiale

dăunătoare ce pot +i +olosite de marile companiiF

• #edistribuirea veniturilor. /e încearcă combaterea înclinaţiei companiilor de a acumula o mare

parte din P@; plec4nd de la pre'umţia că monopolurile (i cartelurile sunt structuri nedemocraticeF

• Prote,area +irmelor mici (i mi,locii. Aceasta nu presupune doar prote,area industriilor noi& ci (i

asumarea +aptului că un număr mare de actori economici de dimensiuni mai mici este un aspect po'itivF

• Consideraţii re$ionale sociale sau sectoriale. Aceasta re+lectă +olosirea +recventă a politicii în

domeniul concurenţei ca un instrument destinat obţinerii unor e+ecte non5concurenţiale cum ar +iI

menţinerea sectoarelor a+late în declin& reducerea (oma,ului sau încura,area internaţionali'ării anumitor

sectoareF• nte$rarea pieţelor. -enomen din ce în ce mai pre'ent intr5o lume în care procesul de inte$rare

re$ională este o stare de +apt dinamică (i compleă& inte$rarea pieţelor sectoriale comportă numeroase

sensibilităţi pe care le ampli+ică sau le atenuea'ă o politică adecvată în domeniul concurenţei.

Punctate succint, obiectivele vizate de politica în domeniul concurenţei sunt cre(terea bunăstării (i

protecţia consumatorilor& redistribuirea veniturilor& prote,area întreprinderilor mici (i mi,locii&

inte$rarea pieţelor& dar av4nd (i consideraţii re$ionale sociale sau sectoriale.

'/'/' Re,lement8ri

Politica în domeniul concurenţei este re$lementată le$al& în primul r4nd& de prevederile incluse în

ratatul !niunii "uropene& respectivI

• Articolul 81& privind practicile restrictive

• Articolul 82& privind po'iţia dominantă pe piaţă

• Articolul 86& privind întreprinderile publice

• Articolele 87580 privind a,utorul de stat.

e asemenea& eista re+eriri (i în le$islaţia secundară adoptată de Consiliul !" (i de Comisia

"uropeană& sub +orma Regulamentelor şi Directivelor .I

• #e$ulamentul Consiliului 17T1062F

21



• #e$ulamentul Consiliului )%6)T1080& privind controlul +u'iunilor& amendat prin #e$ulamentul

131%T1007F

• #e$ulamente (i directive privind eceptările în bloc& acordate în ca'ul unor acorduri care

privesc situaţii precis determinate& precumI trans+erul de te*nolo$ie& cercetarea (i de'voltarea&

distribuţia autove*iculelor& etc.

n a+ara acestor re$lementări precise eista (i o serie de instrucţiuni emise de Comisie la care se

adau$a diverse acorduri internaţionale (i deci'ii ale Curţii "uropene de ustiţie (i ale ribunalului de

Primă nstanţă.

'/'' Actorii

nstituţia responsabilă la nivel comunitar de implementarea politicii în domeniul concurenţei este

omisia !uropeană"

#olul Comisiei "uropene este acela de promovare a politicii concurenţiale în ba'a împuternicirilorF

eaminarea reclamaţiilor depuse de unul din statele membre !"& de un producător sau de particulari.

Aceasta administrea'ă Piaţa Comună pentru a asi$ura protecţia consumatorilor europeni. "a deţine

împuterniciri vaste în aplicarea le$islaţiei concurenţiale (i& încep4nd cu 1080& a +ost autori'ată să

eamine'e (i să bloc*e'e +u'iunile de proporţii mari. /uprave$*erea activităţii Comisiei este e+ectuată

de Curtea "uropeană de ustiţie (i Curtea de Primă nstanţă. Comisia dispune de irectoratul eneral

= 9 =<& care se preocupă de promovarea politicii concurenţiale.

isiunea de ba'ă a Directoratului general pentru oncurenţă 9 =< este de a stabili (i

implementa o politică concurenţială coerentă în cadrul !niunii "uropene. e competenţa = ţine

eecutarea controlulului implementării le$islaţiei comunitare în domeniul concurenţei. e asemenea&

= se preocupă de politica internaţională a !" în domeniul concurenţei în calitate de partener al

statelor industrial de'voltate 9/!A& aponia& Canada etc< sau în calitate de consilier al statelor în curs

de de'voltare 9eI /tatele "uropei Centrale (i de "st<.

eci'iile sunt pre$ătite de către irectoratul eneral pentru Concurenţa 9 =< care raportea'ă

comisarului responsabil& aprobarea acestor deci'ii +ăc4ndu5se prin ma,oritate simplă.

ProceduraI orice înţele$ere care este în de'acord cu prevederile ratatului& urmea'ă a +i adusă la

cuno(tinţa Comisiei "uropene. Con+orm prevederilor Articolelor 81 (i 82& companiile pot spera la o

22



Jsoluţionare ne$ativăK a incidentului& ceea ce însemnă că& după eaminarea ca'ului& Comisia nu va

întreprinde acţiuni contra companiilor implicate& acord4nd scutiri. Comisia dispune de vaste posibilităţi

de investi$are. "a poate e+ectua controlul documentaţiei întreprinderilor +ără anunţ preventiv. nainte

de a lua deci'ia +inală& Comisia o+eră întreprinderilor (i /tatelor embre posibilitatea de a5(i eplica (i

motiva acţiunile. n ca'ul depistării unui comportament anticoncurenţial& Comisia poate aplica o

amendă de circa 1%H din venitul 9circuitul< anual.

Companiile pot contesta deci'ia Comisiei la Curtea "uropeană de ustiţie& care în cele mai dese

ca'uri reduce suma amen'ii. >e$islaţia europeană în domeniul concurenţei o+eră prioritate le$islaţiei

naţionale (i este direct aplicabilă în statele membre.

Parlamentul !uropean evaluea'ă activitatea Comisiei precum (i evoluţia acestui domeniu prin

publicarea unui raport anual. onsiliului de #iniştri autori'ea'ă eceptările în bloc (i +ace modi+icări

în ba'ă le$ală a politicii. n acela(i cadru acţionea'ă (i autorităţile naţionale investite cu competenţe în

acest domeniu 9în #om4nia autoritatea în domeniu este Consiliul Concurenţei<.

'/'4' Acordurile re%tricti(e1 deci2iile a%ociaţiilor de 3ntre0rinderi şi 0racticile concertate

Politica în acest domeniu este re$lementată prin Articolul 8 98 981< al ratatului C" inter'ice

acordurile& deci'iile (i practicile concertate între societăţile comerciale& dacă aceste practici $pot a%ecta

comerţul dintre statele membre şi care au ca obiect sau e%ect prevenirea, restricţionarea sau

distorsionarea concurenţei în interiorul pieţei comune”. Această interdicţie se aplică at4t acordurilor

ori'ontale 9din cadrul aceleia(i +a'e de producţie& prelucrare sau comerciali'are<& c4t (i acordurilor

verticale 9între societăţile care operea'ă în cadrul unor +a'e di+erite ale procesului economic (i

comercial (i care nu sunt concurente<.

Ast+el& un acord restrictiv poate %i de%init ca un acord între două sau mai multe întreprinderi prin

care părţile se obli$a să adopte un anumit tip de comportament av4nd că obiect limitarea sau c*iareliminarea concurenţei ast+el înc4t să determine o cre(tere a preţurilor (i pro+iturilor +ără a

contrabalansa prin $enerarea unor e+ecte po'itive pentru piaţă. Aceste acorduri pot lua +orma

convenţiilor& eprese sau tacite& bilaterale sau multilaterale& +ără a +i neapărat necesar că părţile să +ie

întreprinderi concurente. @oţiunea de acord a +ost etinsă (i la mani+estările de voinţa care nu au

neapărat o natură contractuală& dar care constituie acte pre$ătitoare ale viitoarelor contracte. Acordul

23



poate să consiste (i într5un simplu an$a,ament 9 gentlemen&s agreement <& lipsit de e+ect obli$atoriu sau

într5o simplă aderare& clar eprimată& dar +ără dorinţa de a se an$a,a ,uridic& la o strate$ie comercială.

Art. 8 981< alin. 1 vi'ea'ă (i deciziile asociaţiilor de întreprinderi. "ste posibil ca prin constituirea

unui $rup pro+esional să nu se aducă atin$erea concurenţei& dar deci'ia luată de or$anul de conducere al

unei ast+el de asociaţii& adunare $enerală sau consiliu de administraţie& în măsura în care obli$a pemembrii săi să adopte un comportament colectiv anticoncurențial& să aibă acest e+ect.

Practica concertată se a+lă cu o treaptă de intensitate mai ,os dec4t acordul restrictiv& implic4nd

doar coordonarea dintre societăţile comerciale. ntruc4t di+erenţierea dintre aceste două +orme de

cooperare nu este tocmai +acilă& Comisia +ace distincţie doar între acordurile ce intră sub incidenţa Art.

8 981< alin. 1 (i comportamentele paralele ce nu îndeplinesc criteriile acelora(i dispo'iţii. Practica

concertată nu presupune în mod necesar o mani+estare de voinţă& clar eprimată& ci mai de$rabă o

coordonare de +apt a strate$iilor comerciale. !n simplu paralelism al comportamentului întreprinderilor

nu poate& el sin$ur& să constituie proba unei practici concertate& dar elemente concrete pot să constituie

un +ascicul de indicii.

Ast+el& sunt inter'ise aproape +ără ecepţieI acordurile ori'ontale (i verticale ce stabilesc preţuri în

mod direct sau indirect& acordurile asupra condiţiilor de v4n'are& acordurile ce i'olea'ă se$mente de

piaţă 9precum cele re+eritoare la reducerea preţurilor sau cele ce încearcă să inter'ică& să restricţione'e

sau& dimpotrivă& să promove'e importurile (i eporturile<& acordurile asupra cotelor de producţie sau

distribuţie& acordurile asupra investiţiilor& birourile comune de v4n'ări& acordurile de împărţire a pieţei&

pieţele colective eclusive& acordurile ce duc la discriminarea altor comercianţi& boicoturile colective&

restricţiile voluntare 9acorduri de nean$a,are în anumite tipuri de comportamente concurenţiale<.

Atunci c4nd Comisia "uropeană anali'ea'ă încălcarea re$ulilor concurenţei pe piaţă internă a

!niunii& se ia drept criteriu o concurenţă re'onabilă& (i nu modelul concurenţei per+ecte& care este un

model ideal. "+ectele anticoncurenţiale se anali'ea'ă pe o piaţă relevantă& adică pe un anumit teritoriuanali'at într5o anumită perioadă de timp.

Piaţă relevantă a unui produs este delimitată lu4nd în considerare alte produse similare&

substituibile& adică acelea către care pre+erinţele 1 ratatul C"C (i5a încetat aplicarea la 23 iulie 2%%2&

normele sale re$ăsindu5se în ratatul C" (i în acte normative adoptate de către instituţiile comunitare.

2)



reptul comunitar ia în considerare nu numai restr4n$erile concrete aduse concurenţei& ci (i cele

potenţiale& probabile 9nu însa (i pe cele ipotetice<. biectul acordurilor nu se con+unda cu intenţia

parţilor& ci trebuie să +ie apreciat în mod concret& ţin4nd cont de contetul ,uridic (i economic. "+ectul

acordurilor trebuie căutat în consecinţele care re'ultă din punerea lor în aplicare& printr5o evaluare

$lobală a e+ectelor po'itive (i ne$ative& evidenţiind în +inal un (old& care +ie accentuea'ă& +ie restr4n$econcurenţă.

Comisia "uropeană s5a preocupat de $ăsirea acelor criterii de determinare a pra$ului de sensibilitate

peste care& odată depă(it& acordurile& deci'iile sau practicile a+ectea'ă concurenţă.

Comunicarea Comisiei din 2) decembrie 1062 cu privire la contractele de reprezentare exclusivă se

re+eră la acordurile înc*eiate între un operator economic (i distribuitorul produselor sale& +ăc4nd

distincţia după cum acesta din urmă este independent sau nu. acă acesta este independent& înseamnă

că eistă o a+ectare a concurenţei at4t la nivelul o+ertei 9v4n'ătorul se an$a,ea'ă să v4ndă unui sin$ur

cumpărător<& c4t (i la nivelul cererii 9cumpărătorul se an$a,ea'ă să nu cumpere dec4t de la v4n'ător<.

Pentru a +i luată în considerare& aceasta restr4n$ere a concurenţei trebuie să aibe e+ecte semni+icative.

n Comunicarea Comisiei din 20 iulie 1068 cu privire la acordurile& deci'iile (i practicile concertate

privind cooperarea între întreprinderi se aduc o serie de ar$umente +avorabile anumitor tipuri de

acorduri dintre întreprinderi& care sunt considerate bene+ice. /unt date drept eemplu sc*imbul de

opinii sau de eperienţă& cooperarea în materie contabilă& eecutarea în comun a proiectelor de

cercetare (i de'voltare& utili'area în comun a mi,loacelor de stocare (i transport& publicitatea în comun.

Acordurile de importanţă minoră& considerate că nea+ect4nd concurenţă la nivelul pieţei comunitare&

dar care pot +i bene+ice cooperării între întreprinderile mici (i mi,locii& nu trebuie noti+icate (i nu au

nevoie de o deci'ie de con+ormitate cu ratatul C". niţial& aceste acorduri erau de+inite cu a,utorul

unor pla+oane re+eritoare la cotele de piaţă (i la ci+ra de a+aceri anuală& însa în pre'ent E potrivit

Comunicării Comisiei din 22 decembrie 2%%1 E sin$urul criteriu este constituit de cota de piaţă& cetrebuie să se situe'e sub 1%H pentru acordurile înc*eiate între competitori actuali sau potenţiali& (i sub

1H pentru acordurile înc*eiate între întreprinderi care nu se a+la în această situaţie. Că urmare& în

$eneral& re$ulile Art. 8 981< nu se aplicăI relaţiilor dintre întreprindere (i a$enţii săi comerciali sau

dintre societatea comercială (i +ilialele acesteia& acordurilor de cooperare (i subcontractelor. A(adar&

sunt inter'ise numai acele acorduri care au un impact apreciabil asupra condiţiilor pieţei& prin care se

2



modi+ica apreciabil po'iţia pe piaţă 9adică v4n'ările (i posibilităţile de aprovi'ionare< a întreprinderilor

terţe (i a bene+iciarilor.

@oţiunea cantitativă JapreciabilK nu este& totu(i& un criteriu absolut& deoarece& în +apt& în ca'uri

individuale& c*iar acordurile între întreprinderi care depă(esc aceste limite pot să aibă însă numai un

e+ect ne$li,abil asupra comerţului dintre state ori asupra comerţului ori asupra concurenţei (i& prinurmare& nu intră în s+era interdicţiei.

Comunicarea Comisiei din 3 ianuarie 1070 consideră le$itime următoarele clau'eI acelea care

inter'ic utili'area cuno(tinţelor sau a ec*ipamentelor +urni'ate în alte scopuri dec4t cele prevă'ute prin

contract& acelea care inter'ic divul$area sau punerea lor la dispo'iţia terţilor.

Potrivit Art. 8 981< alin. 2& acordurile (i deci'iile inter'ise în virtutea primului alineat sunt nule de

drept. e(i sunt menţionate numai acordurile& nu eistă nici un impediment (i pentru luarea în

considerare (i a practicilor concertate& av4nd în vedere că pre'intă caracteristici (i e+ecte asemănătoare

celorlalte cate$orii. Art. 8 981< alin. 2 nu preci'ea'ă re$imul nulităţii sau modalităţile de punere a sa în

aplicare. Curtea de ustiţie a preci'at& de aceea& caracterul absolut (i retroactiv al nulităţii& arăt4nd că un

acord nul nu mai poate produce nici un e+ect nici între părţi& nici +aţă de terţi 9*otăr4rea pronunţată la

2 noiembrie 1071 în cau'a '(guelin Import <. n ceea ce prive(te întinderea acestei nulităţi& în practică

s5a preci'at că trebuie să +ie limitate doar acele părţi ale acordului care constituie o încălcare a

dispo'iţiilor ratatului C"& în măsura în care ele pot +i separate de restul acordului.

Con+orm Art. 8 981<& Comisia "uropeană prin intermediul irectoratului eneral pentru

Concurenţă 9 =< este instituţia responsabilă cu aplicarea normelor de concurenţă în acest domeniu

la nivelul între$ii !niuni (i poate investi$a di+eritele ca'uri la cererea statelor membre sau din proprie

iniţiativă. acă descoperă încălcări ale re$ulilor& Comisia propune măsuri care să ducă la încetarea

acestora. Practic& rolul său a +ost clari+icat prin #e$ulamentul nr. 17T62& care stabile(te ce anume poate

(i trebuie să +acă aceasta pentru investi$area (i re'olvarea ca'urilor din domeniul concurenţei prindeci'ii individuale sau de $rup. n ca'ul deci'iilor prin care Comisia constată încălcarea ratatului&

acordul său practica în cau'a devin automat nule (i trebuie să încete'e imediat.

Comisia poate impune întreprinderilor amen'i de p4nă la 1%H din ci+ra de a+aceri sau penalităţi de

p4nă la 2%H din pro+itul 'ilnic p4nă la încetarea încălcării& dar nu poate acorda despă$ubiri

26



întreprinderilor a+ectate de încălcarea în cau'ă& acest aspect ţin4nd E în temeiul Art. 8 981< E de

competenta instanţelor ,udecătore(ti naţionale. e asemenea& în temeiul aceleia(i dispo'iţii& autorităţile

naţionale pot impune penalităţi pentru încălcarea re$ulilor concurenţei.

"istă însa posibilitatea că& în ba'a Art. 8 981< alin. 3 din ratatul C"& să +ie autori'ate anumite

acorduri inter'ise prin Art. 8 981< alin. 1. Pentru că aceste acorduri să +ie autori'ate& alin. 3 impuneîndeplinirea anumitor condiţii ce pot +i certi+icate prin e+ectuarea unui bilanţ economic al acordului

respectiv.

Ast+el& acordul trebuie să contribuie la ameliorarea producţiei sau a distribuţiei produselor sau la

promovarea pro$resului te*nic sau economic& trebuie să re'erve utili'atorilor o parte a pro+itului care

re'ultă& iar restricţiile impuse întreprinderilor nu trebuie să depă(ească ceea ce este necesar pentru

atin$erea obiectivelor. Pentru eceptarea acordului părţile trebuie să se con+orme'e unor condiţii

prevă'ute de #e$ulamentul nr. 17T62& complet4nd (i un +ormular special de noti+icare a Comisiei de

eistenţa acordului& +ără de care nu se poate opera eceptarea.

peraţiunea în sine se poate întinde pe o perioadă +oarte lun$ă de timp& demar4nd cu publicarea unui

re'umat al acordului însoţit de intenţia de eceptare în urnalul +icial al Comunităţilor "uropene.

eci'iile de eceptare au o durată limitată de valabilitate 9în $eneral 51% ani<& pot +i reînnoite sau

revocate& după cum consideră necesar Comisia.

ntreprinderile au& de asemenea& posibilitatea de a obţine decizii de atestare negativă a +aptului că un

anumit acord sau o practică nu încalcă dispo'iţiile Art. 8 981< alin. 1. n alte situaţii& Comisia poate

emite scrisori administrative in%ormale în locul deci'iilor de eceptare& prin care Comisia declară că nu

eistă nici un motiv pentru a interveni în activitatea noti+icată& în absenţa sc*imbării împre,urărilor ea

neput4nd să5(i modi+ice po'iţia (i să impună amen'i bene+iciarului. e(i pre'intă avanta,ul celerităţii&

J+iabilitatea ,uridicăK este redusă pentru că autorităţile sau ,urisdicţiile naţionale pot considera că nu

sunt le$ate de aceste scrisori. n practică însa ast+el de scrisori sunt importante.

Acordurile ce se consideră a $enera e+ecte po'itive pot +i eceptate de la interdicţie& acordate în

$eneral pe perioadă determinată 9e. acordurile de eclusivitate& acordurile de licenţă pentru trans+er

te*nolo$ic 5 #e$ulamentul nr. 2)%T06TC"& acordurile de speciali'are 5 #e$ulamentul nr. 268T2%%%TC"

27



(i de cercetare5de'voltare 5 #e$ulamentul nr. 260T2%%%TC"& acordurile de +ranci'ă& acordurile din

sectorul de asi$urări 5 #e$ulamentul nr. 3032T02TC""T21.12.02<.

'/'5' A+u2ul de 0o2iţie dominant8

n con+ormitate cu prevederile art. 86 982< al ratatului C"& $orice abuz de poziţie dominantă al

uneia sau mai multor întreprinderi în interiorul pieţei interne sau într)un segment important al

acesteia va %i interzis că %iind incompatibil cu piaţă internă, at*ta timp c*t a%ectează comerţul dintre

statele membre”.

Po'iţia dominantă este situaţia în care o societate comercială dispune de o asemenea putere

economică înc4t poate obstrucţiona concurenţă pe piaţă pe care acţionea'ă& impun4nd anumite clau'e

partenerilor contractuali precum (i concurenţilor& clau'e pe care& în mod normal& ace(tia nu le5ar +i

acceptat.

intre abu'urile de po'iţie dominantă putem enumeraI impunerea directă sau indirectă de preţuri sau

condiţii comerciale incorecteF limitarea producţiei& a pieţei sau a de'voltării te*nolo$ice în detrimentul

consumatorilorF e+ectuarea de tran'acţii ec*ivalente în condiţii di+erite pentru părţi di+eriteF +orţarea

celorlalte părţi implicate într5un contract să accepte obli$aţii suplimentare ce nu +ac parte din contract.

Comisia (i Curtea de ustiţie au identi+icat o serie de alte +orme de practici abu'ive pe l4n$ă cele

principale& enunţate c*iar în ratatul C"I discriminarea prin preţuri stabilite pe 'one $eo$ra+ice&

returnarea unor sume pentru +idelitate ce împiedica clienţii să obţină produse de la +urni'ori concurenţi&

reducerea preţurilor în scopul eliminării concurenţei& re+u'area ne,usti+icată a +urni'ării ce poate duce la

eliminarea concurenţei& re+u'area acordării de licenţe.

Abu'uri de po'iţia dominantăI

28

n ca'ul United 'rands 91078<& Curtea de ustiţie a considerat că preţurile la bananele& +urni'ate

unor /tate embre& erau ecesive. /5a constatat& că este un abu' de a cere un preţ ecesiv în

raport cu valoarea economică a produselor.

n ca'ul +o%%man)a Roc-e 91070<& Curtea de ustiţie a susţinut constatarea Comisiei& că

producătorul de vitamine a abu'at de po'iţia sa dominantă prin înc*eierea unui (ir de

acorduri vi'4nd Vreducerile pentru +idelitateV. Asemenea reduceri& ce nu pot +i ,usti+icate

prin cantităţile produsului livrat& au abătut clienţii de la solicitarea livrărilor de la alţi producători concurenţi.



'/'9' )olitica cu 0ri(ire la ac&i2iţii şi #u2iuni

Politica împotriva acestora are că temei ,uridic articolele 8 981<& 86 982<& 83& 8 (i 23 ale

ratatului C". ratatul C" nu a atribuit& iniţial& Comisiei "uropene puteri eclusive de autori'are sau

inter'icere a +u'iunilor între societăţile de cărbune sau oţel. Cre(terea numărului de +u'iuni că re'ultat

al +inali'ării pieţei comune a condus la necesitatea unei intervenţii comunitare care s5a des+ă(urat mult

timp pe ba'a interpretării prevederilor eistente (i prin intermediul unui sistem in+ormal de investi$are

după momentul +u'iunii.

/ituaţia a +ost re$lementată prin adoptarea #e$ulamentului nr. )%6)T80 privind controlul

concentrărilor dintre întreprinderi& care dispune că este $incompatibilă cu piaţă internă orice

concentrare la nivel comunitar ce creează sau consolidează o poziţie al cărei rezultat a%ectează

concurenţa e%ectivă pe piaţă internă sau pe o porţiune importantă a acesteia"”

Comisia "uropeană are dreptul de a eamina +u'iunile înainte că acestea să aibă loc& pentru a *otărî

dacă sunt compatibile sau nu cu normele de concurenţă pe piaţă internă& noti+icarea prealabilă devenind

ast+el obli$atorie. Procedura cuprinde I

•

de+inirea pieţei relevante pentru +u'iunea în cau'ă&• de+inirea întinderii $eo$ra+ice a pieţei respective&

• evaluarea compatibilităţii +u'iunii cu piaţă internă pe ba'a principiului po'iţiei dominante.

imensiunea comunitară a unei societăţi poate +i determinată +ie prin de+inirea unui pra$ la nivel

european& +ie prin de+inirea unor pra$uri naţionale separate. Prima ipote'ă este acoperită de

20

n ca'ul Polaroid.//I !urope 91083<& o +irmă dominantă a re+u'at să livre'e produse +oto$ra+ice

unui client mic. Comisia a considerat că un re+u' ne,usti+icat obiectiv constituie o încălcare a

Articolului 82.

n ca'ul 01zo 91001<& Curtea de ustiţie a con+irmat& că v4n'area produsului dat la un preţ mic 5 care

în unele ca'uri poate +i privit ca un preţ abu'iv ,e+uitor E este destinată sau are ca e+ect eliminarea

concurenţilor. Cu toate acestea& Curtea a accentuat& că o +irmă dominantă a +ost +orţată să5(i reducă

preţurile sale& ceea ce +ace parte dintr5un proces concurenţial normal.



#e$ulamentul nr. )%6)T80& care introduce drept criteriiI o ci+ră de a+aceri combinată la nivel

internaţional a societăţilor comerciale în cau'a de cel puţin miliarde euro& cel puţin două din

societăţile comerciale să aibă o ci+ră de a+aceri la nivel comunitar de minim 2% milioane euro (i

+iecare dintre aceste societăţi să $enere'e nu mai mult de două treimi din ci+ra de a+aceri combinată la

nivel comunitar într5un stat membru.

Cea de5a doua ipote'ă a +ost introdusă ulterior în acela(i re$ulament (i +iea'ă drept criteriiI o ci+ră

de a+aceri combinată la nivel internaţional de minim 2& miliarde euro (i o ci+ră de a+aceri de peste 1%%

milioane euro în +iecare din cel puţin trei state membre& precum (i& individual. #e$ula celor două treimi

se menţine (i pentru această variantă.

/ocietăţile comerciale ce propun +u'iuni încadrate în parametrii menţionaţi mai sus trebuie să

in+orme'e Comisia "uropeană& care vă *otăra în termen de o lună dacă propunerile creea'ă sau

consolidea'ă o po'iţie dominantă pe piaţa relevantă pentru +u'iunea în cau'ă. acă este ca'ul& Comisia

inter'ice +u'iunea respectivăF dacă nu& ea va con+irma compatibilitatea acesteia cu piaţa internă (i va

autori'a +u'iunea& eventual în anumite condiţii. ermenul de o lună pentru luarea unei deci'ii poate +i

prelun$it cu încă patru luni în ca'ul în care Comisia se *otără(te să e+ectue'e o investi$aţie detaliată.

eci'iile de admitere sau respin$ere sunt de+initive. Comisia poate& înainte de a lua o deci'ie

+avorabilă& să ceară întreprinderilor în cau'a luarea unor an$a,amente care constau cel mai adesea în

v4n'area unor active. @e$ocierea cu întreprinderile în cau'ă repre'intă un aspect important al

controlului concentrărilor. acă o concentrare nu i5a +ost noti+icată& Comisia poate lua o deci'ie în

vederea restabilirii unei concurente e+ective& put4nd să ordone separarea activelor întreprinderilor care

au e+ectuat operaţiunea de concentrare& +ie poate să ordone încetarea controlului.

ouă ca'uri recente ar putea o+eri o idee despre abordarea de către Comisie a ca'ului& c4nd

concentrările propuse provoacă impresia creării sau ran+orsării po'iţiei dominanteI

3%



'/':' Cartelurile

Constituirea de carteluri este una dintre cele mai serioase încălcări care poate +i adusă dreptului

comunitar concurenţial al a+acerilor. Ceea ce di+erenţia'ă cartelurile de alte practici anti5concurenţiale

este +aptul că acestea sunt înţele$eri secrete reali'ate între concurenţi cu scopul de a in+luenţa (icontrola piaţa pe care î(i derulea'ă activitatea (i de a obţine avanta,e +inanciare ma,ore prin

împiedicarea intrării sau activării pe piaţă a altor a$enţi economici care nu se supun re$ulilor nescrise

ale cartelurilor. atorită acestor caracteristici& sunt considerate ca +iind Jpăcate capitaleK.

Cartelurile sunt e+ectiv dăunătoare pentru economia de ramură unde apar (i unde activea'ă în

principal& dar (i pentru întrea$a economie europeană în ansamblul său. Practic& e+ectul $eneral al

cartelurilor este de slăbi economia în ansamblul său prin diminuarea concurenţei& prin stabilirea

arti+icială a preţurilor (i prin in+luenţarea directă a comportamentului consumatorilor& (i nu în ultimul

r4nd prin reali'area unui trans+er de bo$ăţie de la consumatorii +inali& care în condiţiile unei concurenţe

reale ar +i plătit mai puţin pentru acelea(i bunuri sau servicii& către partenerii din cadrul cartelului.

Pe termen lun$ e+ectele $enerate de către carteluri sunt (i mai periculoase dec4t cele pe termen

mediu (i scurt. A+ect4nd concurenţa reală pe piaţă& cartelurile& odată +ormate& tind să atra$ă tot mai

mulţi a$enţi economici ace(tia descurc4ndu5se tot mai $reu (i +iind în imposibilitatea practică de a +ace

+aţă concurenţei cartelurilor.

nre$istr4ndu5se practic în aceste carteluri& pentru a evita e+ectele directe ale concurenţei& a$enţii

economici duc la crearea& pe termen lun$& a unei ramuri industriale instabile& coordonate de principii

ne5economice& o ramură industrială arti+icială& care nu mai păstrea'ă contactul cu realitatea economică.

31

n ca'ul 2uiness.2rand #etropolitan 91007<& Comisia a considerat că alianţa propusă între două

$rupuri $lobale& producătoare de băuturi& s5ar putea solda cu crearea sau ran+orsarea unei

dominanţe pe piaţa speci+ică a băuturilor alcoolice în ;el$ia& >uembour$& rlanda& /pania (i

recia. otu(i& Comisia a permis +u'iunea în ba'a obli$aţiilor părţilor de a5(i sustra$e unele

interese din aceste /tate embre.

n ca'ul 'lo11er.3ozs 4R” Us 91007<& Comisia a decis că ac*i'iţia unei companii producătoare de

,ucării de către alta s5a soldat cu ran+orsarea po'iţiei în v4n'ările cu amănuntul a ,ucăriilor

speciali'ate în landa& +apt ce este incompatibil cu Piaţa comună. in moment ce ac*i'iţia va +i

+inali'ată& Comisia a ordonat +irmei ;loer să se separe de oOs R#K !s& activ4nd independent ca

un v4n'ător cu amănuntul a ,ucăriilor. n acest +el& Comisia a reinstaurat concurenţa e+ectivă pe piaţa

olande'ă.



reptat se a,un$e la o scădere a productivităţii& menţinerea arti+icială a unor preţuri mult mai mari

dec4t ar +i +ost în realitate dacă s5ar +i +ormat prin reali'area ec*ilibrului macro E economic între cerere

(i o+ertă& precum (i la sta$narea procesului de inovare te*nolo$ică.

/căderea $ardului de concurenţă $eneral la nivelul Comunităţii ar duce ast+el indirect la scăderea

competitivităţii +iecărui a$ent economic în parte (i implicit la scăderea nivelului de oportunităţi dean$a,are eistente pe piaţă.

ocmai din aceste raţiuni& $ăsirea& acu'area (i pedepsirea acestor acorduri secrete (i implicit a

a$enţilor economici care au stat în spatele acestora repre'intă unul din elementele centrale ale politicii

concurenţiale a Comisiei. Comisia a acordat tot timpul o importanţă deosebită luptei împotriva acestor

carteluri tocmai datorită impactului ne$ativ pe care activitatea lor îl poate avea asupra economiei

comunitare pe termen lun$.

ncă din anul 1008 în cadrul Comisiei& a +ost creat un anti5cartel departament în subordonarea

directă a Competition . Crearea unei unităţi distincte dedicate luptei împotriva cartelurilor a +ost

re'ultatul unei necesităţi practice& membrii cartelurilor dispun4nd de tot mai multe modalităţi concrete

care le permiteau să ascundă activităţile pe care le reali'au (i totodată să î(i acopere (i urmele.

n anul 2%%2 avea să se cree'e o a doua divi'ie dedicată luptei împotriva cartelurilor. Aceste două

unităţi de luptă împotriva cartelurilor aveau să +ie +inanţate direct de către Comisie (i aveau să

bene+icie'e de o politică (i o metodolo$ie mai +leibilă (i mai e+icientă de mana$ement. Aceste unităţi

au în pre'ent acces la cele mai noi te*nici in+ormative de'voltate în domeniul inspectării (i procesării

documentelor. embrii acestora sunt pre$ătiţi (i instruiţi în te*nici de investi$are (i speciali'aţi în

cerinţele procedurale ale unor ast+el de ca'uri.

e'voltarea economică presupune însă reali'area unor contacte comerciale permanente (i a unor

le$ături comerciale c*iar (i între a$enţii economici care sunt concurenţi în diversele ramuri economicela nivel european.

deea centrală este că nu se mai poate trăi în i'olare (i rupere +aţă de realităţile economice& (i

coordonare sub aspectul alinierii politicii $enerale cu concurenţa poate +i bene+ică at4t timp c4t nu se

32



încercă prin aceasta in+luenţarea concurenţei sau reali'area de acţiuni contrare prevederilor art 81 din

ratat.

ocmai din aceste raţiuni& le$iuitorul a permis posibilitatea de ne 5 aplicare a prevederilor cuprinse

în cadrul art. 81 în anumite ca'uriI

• înţele$eri sau cate$orii de înţele$eri între antreprenoriF

• deci'ii sau cate$orii de deci'ii ale asociaţilor de antreprenoriF

• orice practică concertată sau cate$orii de practici concertate& Pentru a se putea renunţa la

aplicarea acestor prevederi.

Acţiunile enunţate anterior trebuie să contribuie la îmbunătăţirea producţiei (i distribuţiei de bunuri

sau care promoveze progresul te-nic şi economic"

Acţiunile trebuie ca& în e$ală măsură& să nu impună antreprenorilor implicaţi restricţii care nu suntindispensabile pentru atin$erea obiectivului propus (i să nu o+ere acestora posibilitatea de a elimina

concurenţa a+erentă unei părţi substanţiale din producţia respectivă.

ar,a de acţiune între acestea este destul de limitată dar& permite (i susţine din perspectivă

le$islativă reali'area oricăror acţiuni dedicate de'voltării pro$resului economic la nivel comunitar (i

reali'area în e$ală măsură a unei pieţe concurenţiale reale (i e+icientă unde sunt permise toate libertăţile

posibile pentru a$enţii economici at4t timp c4t ace(tia se încadrea'ă în prevederile ratatului (i

urmăresc reali'area succesului de piaţă prin politici concurenţiale corecte.

'/';' A<utoarele de %tat

Potrivit Art. 02 al ratatului C"& $va %i considerat incompatibil cu piaţă comună orice a5utor

acordat de un stat membru sau din resursele de stat, sub orice %ormă, care distorsionează sau

ameninţă să distorsioneze concurenţă prin %avorizarea anumitor întreprinderi sau producţia anumitor

bunuri at*ta timp c*t a%ectează comerţul dintre statele membre”. Practic& orice avanta, acordat de cătrestat sau din resursele de stat este considerat subvenţie atunci c4ndI con+eră un avanta, economic

entităţii căruia îi este destinatF este acordat selectiv anumitor societăţi comerciale sau pentru producţia

anumitor bunuriF poate distorsiona concurenţă (i a+ecta comerţul dintre statele membre. emeiul ,uridic

al politicii comunitare privind a,utoarele de stat este constituit& pe l4n$ă tetul de,a evocat& (i de

articolele 03 (i 0) ale ratatului C". Conceptul de a5utor de stat a +ost interpretat de către Comisie (i de

33



Curtea de ustiţie într5un sens etrem de lar$I el include orice a,utor public sau orice a,utor acordat de

autorităţi& locale sau re$ionale. A,utorul poate proveni c*iar de la or$anisme private 9societăţi

comerciale private sau societăţi publice ce operea'ă în re$im comercial< sau de la alte or$anisme

asupra cărora statul& o instituţie publică sau o autoritate locală sau re$ionala eercită o in+luenţă

puternică în mod direct sau indirect.

nterdicţia este aplicată unui număr +oarte mare de măsuri de spri,in de toate tipurile& +ie ele directe

sau indirecte. -orma (i scopul a,utorului& precum (i motivul acordării lui& sunt irelevante. ot ceea ce

contea'ă sunt e+ectele acestuia asupra concurenţei& de aceea nu numai contribuţiile propriu5'ise

9precum subvenţiile< sunt considerate ca a,utor de stat& ci (i alte măsuri ce reduc povara +inanciară a

unei +irme.

inter'icere absolută a a,utoarelor de stat este imposibilă. Art. 2 al ratatului C" prevede +aptul că

unul din obiectivele Comunităţii este acela de a $promova o dezvoltare armonioasă şi ec-ilibrată a

activităţilor economice în întreaga omunitate”" i+erenţele de de'voltare economică eistente de la

un stat membru la altul (i de la o re$iune la alta pot ,usti+ica intervenţia $uvernamentală pentru

îndeplinirea acestei sarcini. Ast+el& alineatele 2 (i 3 ale Art. 02 prevăd o serie de ecepţii considerate

compatibile cu piaţă internăI

• a,utorul de stat cu caracter social acordat consumatorilor individuali& sub $aranţia

nediscriminarii le$ate de ori$inea produselor în cau'ăF

• a,utorul acordat pentru repararea daunelor cau'ate de de'astre naturale sau de situaţii

ecepţionaleF

• a,utorul acordat 'onelor din ermania a+ectate de divi'area ţării 9după reuni+icarea acesteia<.

e asemenea& Comisia "uropeană poate declara ca +iind compatibile cu piaţă internăI a,utorul pentru

promovarea de'voltării anumitor activităţi sau re$iuni& a,utorul pentru promovarea eecutării unui

proiect important de interes european sau de remediere a unor perturbări $rave în economia statelor

membre& a,utorul pentru promovarea culturii (i conservarea patrimoniului& alte cate$orii de a,utorspeci+icate de către Consiliul !".

ntruc4t Comisia trebuie să se asi$ure că statele membre acorda doar a,utor compatibil cu principiile

bunei +uncţionări a pieţei interne& Art. 88 al ratatului C" obli$ă statele membre să anunţe (i să ceară

aprobarea Comisiei înainte de acordarea unui ast+el de a,utor. #e$ulile de procedura privind a,utorul de

3)



stat au +ost consolidate (i clari+icate prin #e$ulamentul nr. 60T1000TC"& iar pe ba'a #e$ulamentului

nr. 00)T08TC" Comisia "uropeană poate ecepta anumite tipuri de a,utor de stat ori'ontal de la

cerinţele de noti+icareI a,utorul pentru întreprinderile mici (i mi,locii& pentru cercetare (i de'voltare&

pentru prote,area mediului& pentru ocuparea +orţei de muncă (i pentru +ormareF a,utorul con+orm cu

*arta aprobată de Comisie pentru +iecare stat membru re+eritoare la acordarea a,utorului re$ional.n

ca'ul în care Comisia "uropeană consideră că un anumit tip de a,utor de stat nu este compatibil cu piaţăcomună (i nici nu +ace parte din ecepţiile acceptate& aceasta cere statului membru să comente'e acest

lucru în cel mult o lună. acă ,usti+icările statului membru în cau'ă nu sunt satis+ăcătoare& Comisia

decide ca statul membru să modi+ice sau să elimine a,utorul de stat într5o perioadă dată 9de re$ulă& două

luni<. acă statul membru nu se con+ormea'ă deci'iei Comisiei p4nă la termenul limită stabilit&

Comisia sau oricare alt stat membru interesat pot aduce problema în +aţa Curţii de ustiţie. n acela(i

timp& statul membru vi'at poate (i el recur$e la Curtea de ustiţie sau la Consiliul !" 9dacă acesta din

urmă nu5(i +ace cunoscută po'iţia în cel mult trei luni& deci'ia răm4ne în sarcina Comisiei& iar dacă

*otără(te că nu este vorba de o încălcare a re$ulilor concurenţei& suspenda toate procedurile des+ă(urate

p4nă la momentul respectiv<.

#e$ulamentul nr. 00)T08TC" cu privire la aplicarea articolelor 02 (i 03 din ratatul C" la anumite

cate$orii de a,utoare de stat ori'ontale instituie dreptul Comisiei de a emite re$ulamente de eceptare

pe cate$orii cu privire la anumite +eluri de a,utoare. Aceste re$ulamente trebuie să speci+ice pentru

+iecare cate$orie scopul lor& bene+iciarii& pra$urile valorice& condiţii cu privire la cumulul (i la controlul

lor. e asemenea& Comisia poate decide că în privinţa unor a,utoare ce nu depă(esc un anumit pla+on&

noti+icarea Comisiei nu este necesară. #e$ulamentul mai conţine prevederi cu privire la transparen a (iț

controlul necesar& durata de validitate (i modi+icarea re$ulamentelor emise de Comisie.

#e$ulamentul nr. 68T2%%1TC" privind aplicarea articolelor 87 (i 88 ale ratatului C" în ca'ul

a,utoarelor privind cali+icarea pro+esională& care se aplică în toate sectoarele economice în scopul unei

mai bune cali+icări pro+esionale a an$a,aţilor& prevede că aceste a,utoare trebuie să se încadre'e între

anumite limite& calculate potrivit unor indicatori determinaţi. ;ene+iciul re$ulamentului nu operea'ădacă suma alocată depă(e(te 1 milion de euro. #e$ulamentul instituie& totodată& re$uli privind

transparenta (i controlul acestor a,utoare.

#e$ulamentul nr. 7%T2%%1TC" cu privire la aplicarea articolelor 87 (i 88 ale ratatului C"

a,utoarelor de stat destinate întreprinderilor mici (i mi,locii de+ine(te în primul r4nd ce se înţele$e prin

3



întreprinderi mici (i mi,locii. "l enumera cate$oriile de a,utoare care pot +i acordate& destinaţia lor (i

pla+oanele acestora& calculate în +uncţie de indicatori determinaţi. /e instituie& de asemenea& măsuri de

transparentă (i control.

#e$ulamentul nr. 1)%7T2%%2TC" privind a,utoarele de stat în sectorul carboni+er stabile(te re$ulile

pentru acordarea a,utoarelor de stat care au că obiect restructurarea industriei etractive a cărbunelui.

#e$ulamentul porne(te de la premisa luării în considerare a aspectelor sociale (i re$ionale (i de la

necesitatea menţinerii& că măsura de precauţie& a unei producţii minime interne care să permită

$arantarea accesului la re'erve.

#e$ulamentul enumeră (i cate$oriile de a,utoare care pot +i acordate& precum (i procedurile de

noti+icare& eaminare (i autori'are cu privire la aceste a,utoare.

'/'=' Finanţarea 3ntre0rinderilor de %tat' Mono0olurile de %tat

6inanţarea întreprinderilor de stat E Articolul 86 al ratatului insistă asupra respectării de către

/tatele embre a re$ulilor de concurenţă în politica lor vis5a5vis de întreprinderile de stat cărora le5au

o+erit drepturi speciale sau eclusive. /tatele embre trebuie să noti+ice toate operaţiunile lor cu aceste

întreprinderi (i să +urni'e'e in+ormaţiile solicitate de Comisia "uropeană. Pentru a susţine relaţiile

concurenţiale în sectoarele dominate de întreprinderi publice 9sectorul telecomunicaţiilor (i a

transportului aerian<& au +ost emise directive speciale.

#onopolurile de stat" "istenţa monopolurilor de stat provoacă probleme particulare în concurenţă.

onopolul naţional poate deţine drepturi eclusive în importul produselor destinate v4n'ării în

interiorul statului& ceea ce împiedică clienţii de a obţine +urni'ări din alte surse. Aceasta are un impactevident asupra comerţului între /tatele embre (i poate crea disbalanţe serioase în concurenţă.

Articolul 31 al ratatului C" cere /tatelor embre să a,uste'e monopolurile de stat cu caracter

comercial pentru a asi$ura că nu eistă discriminare între re'idenţii /tatelor embre în ce prive(te

condiţiile& con+orm cărora bunurile sunt procurate (i v4ndute.

36



'' )olitica concurenţial8 3n SUA

''/' Con%iderente de ordin i%toric

Primul set de re$uli în domeniul concurenţei a +ost introdus în /!A& în Actul /*erman& din 180%.ăsurile au +ost adoptate ca re'ultat al în$ri,orărilor cresc4nde mani+estate la s+4r(itul secolului al

DD5lea în le$ătură cu cre(terea numărului de înţele$eri din domeniul căilor +erate& petrolului (i

băncilor& care ameninţau stabilitatea sistemului economic (i politic.Alabama a +ost primul stat care& în

1883& a adoptat o le$e anti5trust.

!ver7 contract, combination în t-e %orm o% trust or ot-er8ise, în restraint o% trade or commerceis

declared illegal S& section 2 states S !ver7 person 8-o s-all monopolize, or combine or conspire 8it- an7

ot-er person or persons, to monopolize an7 part o% t-e trade or commerces-all be deemed guilt7 o% a

%elon7S. /*erman Act& 180%.

Actul ClaOton& 101)

n 101)& ClaOton Act aduce îmbunătăţiri Actului /*erman din 180%& mai ales în direcţia eliminării

posibilităţii ca +irmele multinaţionale să di'olve sindicatele 9trade unions<. Acesta mai presupuneI

• iscriminarea preţurilor intre di+eriţii cumpărători& dacă această di+erenţiere aduce serioase

pre,udicii concurenţei sau dacă duce la crearea unui monopol la orice nivel al comerţului.

• =4n'ări condiţionate de non5tran'acţionarea cu competitiorii direcţi ai v4n'ătorului.

• -u'iuni (i ac*i'iţii ce are putea a+ecta în mod substanţial concurenţa.

• mposibilitatea ca o sin$ură persoană să deţină simultan +uncţia de director la două sau mai

multe companii.

>e$islaţia /!A a +ost adoptată de statele $uvernamentale (i +ederale pentru a re$lementa comerţul&

prevenind restricţiile ile$ale&+iarea preţurilor (i monopolurile& promov4nd competiţia (i încura,4nd

producţia bunurilor (i serviciilor de calitate la cele mai mici preţuri& cu scopul principal de a prote,a

bunăstarea publică prin asi$urarea că cerinţele consumatorilor vor +i îndeplinite de către +abricarea (i

v4n'area bunurilor la preţuri re'onabile.

37



>e$ea antitrust urmare(te să reali'e'e a+aceri c4t mai corecte. Aceasta a avut un e+ect serios asupra

practicilor în a+aceri (i a or$ani'ării industriei americane. >e$ea antitrust porne(te de la convin$erea că&

comerţul liber aduce bene+icii în economie (i în a+aceri& de asemenea inter'ice c4teva tipuri de

restr4n$eri comerciale (i monopoluri. /e încadrea'ă c4teva domenii principaleI acorduri între

competitori& acorduri contractuale între v4n'ători (i cumpărători& eercitarea sau menţinerea puterii de

monopol (i +u'iuni.

Puterea de aplicare a le$ii antitrust depinde în mare măsură de două a$enţiiI Comisia -ederală

pentru Comerţ (i epartamentul de ustiţie al /tatelor !nite& ivi'ia Antitrust. ncălcările Actului

/*erman sunt delicte care presupun amen'i de p4nă la 1% milioane de dolari pentru corporaţii (i amen'i

de peste 3%.%%% de dolari (i sentinţa cu înc*isoarea de peste trei ani& pentru persoanele +i'ice.

uvernul -ederal& statele (i persoanele +i'ice pot colecta triplu valoarea daunelor pe care le5au su+erit

ca re'ultat al in,uriilor.

''' Actul antitru%t S&erman

Actul Antitrust din 108%& este prima măsură care a trecut de Con$resul /tatelor !nite& pentru a

inter'ice trusturile& (i a +ost numit după /enatorul o*n /*erman. nainte de adoptarea sa& numeroase

state au trecut prin le$i similare& dar ele erau limitate de a+acerile intrastatale. Actul& ba'at pe puterea

constituţională a Con$resului pentru a re$lementa comerţul intrastatal& a declarat ile$al orice contact&

acordurile9sub +orma trusturilor sau de oricare +el<& sau conspiraţiile în reţinerea comerţului intrastatal.

amendă de %%% de dolari (i înc*isoarea pentru 1 an& au +ost stabilite ca maimă penalitate pentru

încălcarea actului.

Actul /*erman a autori'at uvernul -ederal să stabilească proceduri împotriva trusturilor cu scopul

de a le elimina& dar *otăr4rile Curţii /upreme au împiedicat autorităţile +ederale să utili'e'e actul pentruc4ţiva ani. Ca re'ultat al campaniei Pre(edintelui *eodore #ooseveltGs& Actul /*erman a început să +ie

invocat cu succes.

Actul Antitrust ClaOton din 101) a +ost adoptat pentru a suplimenta Actul /*erman& iar Comisia

-ederală pentru Comerţ a +ost în+iinţată în 101). Acţiunile antitrust au scă'ut brusc în 102%& dar

38



con+orm noilor acte suplimentate de Pre(edintele -ranlin elano #oosvelt& pentru actul /*erman

acestea au crescut (i le$ea antitrust a +ost reluată +i$uros. Ca re'ultat al procesului intentat în 107)& în

con+ormitate cu Actul /*erman& monopolul Companiei Americane de ele+onie (i ele$ra+& a +ost

eliminat în 1082.

III' Ri(alitatea US - UE

n octombrie 2%%6& Comisia "uropeană a publicat R"uropa $lobală concur4nd în lumeK. Cu acest

document& Comisia a demarat o nouă strate$ie comercială& desemnată să răspundă sc*imbărilor

dinamice din comerţul internaţional. Acest document anunţa& în mod tacit& lipsa unei strate$ii (i a unei

a$ende concentrate pe rolul (i in+luenţa !" în economia $lobală.

!" s5a decis să se concentre'e mai mult pe aspectele le$ate de de'voltarea in+luen ei lor în lume.ț

Comisia a recunoscut că mana$ementul $lobali'ării necesita securi'area pieţelor europene de eport (i

prote,area intereselor investitorilor europeni în lume& nu doar concentrarea aspră importurilor ce intrau

în !". !" s5a dovedit că activa în securi'area politicii de vecinătate (i a pieţei interne& +ără a dovedi

aceea(i preocupare în ceea ce prive(te $lobali'area sau& a(a cum numea Coli ?aO& inter5re$ionali'area.

/trate$ia de mana$ement a !" în s+era inter5re$ionali'arii a +ost destul de ne+ructuoasă& nereu(ind

să stabiliască o a$endă a liberali'ării comerciale. !" a +ost un JurmăritorK al /!A& americanii +iind cei

care au acţionat activ în domeniul liberali'ării competitive. !"& cel mult& a răspuns iniţiativelor30



americane& +ără a avea o po'iţie independentă (i +ără a +i iniţiatoarea vreunei acţiuni în acest domeniu.

ocumentul lansat de Comisie vine să ţintească acele 'one în care /!A are de,a o po'iţie puternică (i

în care !" este +ie absentă& +ie pe o po'iţie destul de precară.

/!A (i !" sunt& inevitabil& două +orţe redutabile care se in+luenţea'ă reciproc. #elaţiile !"5/!A

includ o puternică componentă a concurenţei pe pieţele ţărilor în de'voltare. /!A (i !" sunt cei maiimportanţi parteneri comerciali ai ţărilor în de'voltare. ar& deloc surprin'ător& strate$ia !" nu a reu(it

să atra$ă acelea(i c4(ti$uri de pe pieţele emer$ente& a(a cum a reu(it diplomaţia comercială americană.

Punctele +orte ale politicii comerciale americane pot eplica e(ecurile celei europene. !n prim

succes al americanilor s5a datorat perseverenţei (i dinamismului cu care ace(tia au ne$ociat acorduri de

comerţ liber cu 'one +oarte di+erite. in acest punct de vedere& !" a +ost +ie etrem de re'ervată& +ie

c*iar absentă. "uropenii s5au concentrat mai de$rabă pe obţinerea acelora(i avanta,e obţinute de

americani& în loc să preia iniţiativa în a ne$ocia propriile acorduri.

Cu alte cuvinte& !" s5a concentrat pe J$estionareaK $lobali'ării privind pieţele eterne în două

moduri. !nul este cel al concentrării pe continentul european (i pe +ostele colonii ale ţărilor europene&

care a dus la o $estionare a relaţiilor comerciale eterne în con+ormitate cu principiile europene.

Cel de5al doilea& este determinat de con+runtarea cu iniţiativele americane privind modelarea

$lobali'ării con+orm intereselor /!A. Acest al doilea mod poate +i considerat ca repre'ent4nd vi'iunea

$obala a relaţiilor eterne& care a implicat concurenţa& eliminarea decala,ului +aţa de /!A (i o

simbiotica relaţie cu strate$ia comercială a /!A. /trate$ia americană a +orţat !" să5(i reoriente'e

vi'iunea către relaţii bilaterale (i acorduri inter5re$ionale cu America >atină& în locul acordurilor

multilaterale& pe care s5a ba'at !" în mod tradiţional. in momentul în care !" a +ost atrasă în ast+el

de ne$ocieri comerciale& a +ost nevoită să5(i oriente'e politică comercială ast+el înc4t interesele sale să

nu +ie a+ectate.

UE şi %ituaţia 0o%t-NAFTA

nainte de 100)& /!A (i5a liberali'at comerţul eterior sub e$ida re$lementarilor A& +ără a +ace

aran,amente speciale cu ţările în de'voltare& în a+ara acordurilor A. Prin comparaţie& pentru !"

ţările în de'voltare se împărţeau în ţări cu care aceasta avea instituţionali'ate relaţii economice (i

comerciale speciale (i ţări cu care relaţiile se derulau în cadrul re$lementarilor A. Bărilor din

)%



A+rica& Paci+ic (i Caraibe 9ţările ACP<& +oste colonii& li s5a o+erit acces pre+erenţial pe piaţa !" pe ba'e

nereciproce& repre'ent4nd pentru !" un mod de a a,uta aceste ţări în procesul lor de de'voltare. -ranţa&

area ;ritanie (i ţările nordice au considerat acordurile de cooperare cu ţările ACP drept principalul

odel de relaţii cu ţările în de'voltare. e cealaltă parte& /!A nu au abordat relaţiile lor cu ţările în

de'voltare în a+ara A& critic4nd& de alt+el& acordurile semnate de către !".

Această asimetrie& în ceea ce prive(te relaţiile cu ţările în de'voltare& a /!A (i !"& a +ost rede+inită

de către /!A& c4nd Con$resul American a autori'at semnarea tratatului care a dus la crearea @A-A.

@A-A repre'intă punctul de cotitură în strate$ia Americană de ne$ociere a relaţiilor sale comerciale

eterne. ai mult dec4t at4t& @A-A a constituit semnalul de început al inte$rării ţărilor de'voltate cu

ţările în de'voltare& în acorduri comerciale cu mare potenţial de epansiune. nte$rarea economiei

meicane în spaţiul nord5american& inclusiv din punctul de vedere al drepturilor de proprietate

intelectuală (i al protecţiei investiţiilor& repre'intă o piatră de temelie în rede+inirea relaţiilor comerciale

internaţionale. Pe scurt& @A-A a determinat ca toate statele eportatoare să5(i re$4ndească strate$iile

de comerţ eterior. !" nu a +ăcut ecepţie.

n decembrie 100)& pre(edintele ;ill Clinton anunţa intenţia sa de a ne$ocia crearea unei 'one de

liber sc*imb la nivelul ambelor continente americane& 'ona de liber sc*imb a Americilor 9L>/A< (i&

c*iar mai rapid dec4t aceasta& intenţia de a ne$ocia un acord de liber sc*imb cu C*ile. e +apt& C*ile î(i

anunţase intenţia de a se alătura @A-A.

Pentru prima dată& !" se con+runta cu privile$ii acordate companiilor americane pe o importantă

piaţă a "uropei E eicul E (i cu perspectiva ca acest lucru să se înt4mple pe toate pieţele latino5

americane 9inclusiv ;ra'ilia (i Ar$entina& pieţe c*eie pentru !"< într5un viitor nu +oarte îndepărtat. n

plus& se contura un tip de re$ionalism care depă(e(te re$lementările C.

#ăspunsul !" la @A-A (i la propusa Lona de liber sc*imb a Americilor a îmbrăcat di+erite+orme. n mai 100 !" a început ne$ocierile cu eicul& primul acord de liber sc*imb transatlantic

ne$ociat de !". n 2%%3 intra în +uncţiune mare parte din acordul de comerţ liber cu C*ile& iar în 1000

au început ne$ocierile cu "#C/!#.

)1



Administraţia Clinton nu a putut să impună crearea 'onei de liber sc*imb propusă& datorită unui vid

de autoritate în ne$ocieri. e asemenea& nu a reu(it să înc*eie nici acordul de liber sc*imb cu C*ile.

Aceste nereali'ări ale strate$iei americane a o+erit un respiro !"& d4ndu5i posibilitatea să se apropie de

po'iţia internaţională a /!A& prin semnarea acordului cu eic& ne$ocierea acordului cu C*ile (i

demararea ne$ocierilor cu "#C/!#. ar nu a utili'at acest moment de slăbiciune al /!A pentru a

iniţia acţiuni mai active în America >atină& concentr4ndu5se mult mai mult pe propriul proces deetindere (i rat4nd rolul de liders*ip în diplomaţia comercială în America >atină.

Ale$erea lui eor$e ;us* ca pre(edinte& alături de controlul republicanilor în Cameră (i /enat a pus

capăt acestei situaţii& America demar4nd în +orţa acordul de liber sc*imb ale Americilor. e(i

demersurile au +ost blocate de către "#C/!#& /!A a reu(it să ne$ocie'e un acord de liber sc*imb

cu C*ile 92%%3<& unul cu America Centrală (i unul cu #epublica ominicană 9în 2%%<. Cu Peru&

Panama (i Columbia a semnat acorduri de liber sc*imb în 2%%6. e +apt& /!A a o+erit tuturor acelor

ţari latino5americane& dornice să pătrundă pe piaţa americană& aceste înţele$eri comerciale& cu scopul de

a determina (i celelalte state să procede'e la +el (i& în +inal& să se a,un$ă la un acord multilateral de liber

sc*imb.

At4t !" c4t (i /!A au e(uat în ne$ocierile cu "#C/!#. "#C/!# nu a acceptat po'iţia

americană de a ne$ocia în cadrul L>/A bilateral 9"#C/!# dorind să se constituie ca entitate în

ne$ocieri< (i& de asemenea& nu s5au înţeles în ceea ce prive(te liberali'area produselor a$ricole 9opo'iţia

venind în special din partea ;ra'iliei<. e cealaltă parte& !" nu a dorit dec4t ne$ocieri intre $rupări&

re+u'4nd dialo$urile bilaterale (i& de asemenea& nu a dat curs cererilor bra'iliene în privinţa liberali'ării

produselor a$ricole

Cu toate acestea& /!A a +ost mult mai activă dec4t !". A ne$ociat un tratat bilateral de investiţii cu

!ru$uaO& pentru care /!A este cel mai important partener comercial& tratat care s5a etins în 2%%7 (i

asupra comerţului. /!A a speculat nemulţumirile !ru$uaO5ului le$ate de indi+erenţa ;ra'iliei (i

Ar$entinei +aţă de nevoile sale (i mulţi anali(ti consideră că& în acest +el& /!A subminea'ă"#C/!#& o+erind un acord de liber sc*imb cu !ru$uaO. Acest lucru ar +ace incompatibilă po'iţia

de membru al !ru$uaO în ercosur. Aceste iniţiative denotă ener$ia cu care /!A s5au an$a,at în

liberali'area cu America >atină.

)2



@ouă strate$ie a Comisiei vi'ea'ă ne$ocieri cu Pactul Andin& America Centrală (i "#C/!#&

precum (i cu Asia& unde !" a +ost absentă total& iar /!A etrem de activă. e(i piaţa Americii >atine

este mai puţin atractivă dec4t cea asiatică& ea repre'intă& totu(i& o 'onă în care Comisia consideră că !"

ar trebui să +ie mult mai pre'entă.

UE 3n era 0o%t OMCn conclu'ie& !" a e(uat în stabilirea unei a$ende comerciale internaţionale în noile condiţii $lobale.

-ie $lobali'area a mers mult mai rapid comparativ cu procesul de europeni'are& +ie politica europeană a

înăbu(it potenţialul de liders*ip al !" în 'onele netradiţionale de acţiune. !" nu s5a arătat ca +iind un

lider în con+i$urarea de a$ende inter5re$ionale sau bilaterale. Poate de aceea eista o sc*imbare de

atitudine la nivelul or$anismelor europene. P4nă acum& !" nu a pus accentual pe RlumeK& permiţ4nd

/!A să5(i eercite pe deplin in+luenţa în America >atină (i Asia& +ără nici un +el de concurenţă din

partea europeană.

iscuţiile le$ate de relaţia dintre !" (i $lobali'are trebuie înţelese prin prisma procesului de inter5

re$ionali'are. otodată& trebuie subliniat că !"& care a $estionat procesul de etindere (i care a

ne$ociat acordurile ACP& este& în realitate& la nivel $lobal& un actor timid& e'itant& reactiv& care nu a

conceptuali'at un rol $lobal în adevăratul sens al cuv4ntului& ci doar în cadrul C. #ăm4ne de vă'ut

dacă noua con,unctură internaţională (i sc*imbările interne din America vor determina !" să se

reinvente'e ca un lider în stabilirea unei a$ende inter5re$ionale.

)3



IV' Studiu de ca2$ >Micro%o#t>

5'/' Scurt i%toric al Com0aniei Micro%o#t

Compania icroso+t a +ost în+iinţată în anul 107 de către Nilliam ?enrO ates al 5lea& cunoscut

mai ales ca ;ill ates& împreună cu prietenul său din copilărie& Paul Allen. n anul 1077& ;ill ates

reali'ea'ă prima a+acere importantă cu ; pentru 6.%%% dolari. /istemul de operare /5/ este

disponibil pe PC5urile produse de ;. n anul 108 lansea'ă prima versiune a sistemului de operare

NindoQs. n 1080& lansea'ă icroso+t ++ice& cea mai populară suită de aplicaţii de birou. in 1086&

icroso+t devine companie publică& +iind cotată la bursă.n anul 2%%%& împreună cu soţia sa& în+iinţea'ă

+undaţia de caritate R;ill and elinda atesK. n anul 2%%& re$ina arii ;ritanii îi acordă titlul de R

Cavaler al mperiului ;ritanicK. >a 1 iunie 2%66& ;ill ates î(i anunţă retra$erea din icroso+t&

încep4nd cu iulie 2%%8.

icroso+t Corp.9 @A/AM J/-K<& este o companie americană& cea mai mare producătoare de

so+tQare din lume& cu peste %.%%% de an$a,aţi în mai multe ţări. /ediul companiei este în #edmond&

Nas*in$ton& /!A. irectorul $eneral este în momentul de +aţă /teve ;allmer.

))



P4nă în momentul de +aţă a livrat& (i contină să livre'e& cel mai mare număr de sisteme de operare

pentru calculatoare personale& (i anume sistemul / NindoQs& în numeroasele sale variante. n pre'ent

peste 6% de milioane de oameni utili'ea'ă produsele +irmei icroso+t pe calculatoarele lor. Av4nd

produse de mare succes în +iecare cate$orie de so+t& încep4nd cu sisteme de operare (i p4nă la pro$rame

de calcul tabelar (i pro$rame de tet& asta +ără să menţionăm renumitul mediu $ra+ic NindoQs care a

dobor4t toate recordurile la v4n'ări& deci'iile ast+el luate la icroso+t in+luenţea'ă întrea$a industrieso+t& (i ast+el& opţiunile tuturor celor care utili'ea'ă calculatoare.

amenii nu5l luau în serios ca om de a+aceri pe ;ill ates deoarece arăta ca un copil& dar ; avea

să descopere cur4nd că ates nu era un amator. 5a convins rapid că icroso+t putea să le livre'e noul

so+tQare. ai înt4i& a cumpărat un sistem de operare eistent& pe care apoi l5au adaptat pentru

computerele personale ;& denumind5ul /5/. Partea spectaculoasă a +ost că atunci c4nd a

de'voltat sistemul de operare pentru ;& ; a vrut să cumpere codul sursă& care le5ar +i o+erit

control asupra discului sistemului de operare& cunoscut sub numele de /. -iindcă nu deţinea

drepturile asupra sistemului de operare& ; era obli$at să plătească o taă de licenţă către icroso+t

pentru +iecare eemplar / instalat pentru un computer ;. ; era pe punctul de a pierde marele

avans în v4n'area de computere. ntre 1078 (i 1081& icroso+t a cunoscut o cre(tere uluitoare.

Personalul a crescut de la 13 an$a,aţi la 128& iar veniturile au crescut de la ) la 16 milioane de dolari. n

1083& 3%H din computerele personale din lume +uncţionau cu so+tQare icroso+t.

nceputurile anilor G8%& era o perioadă interesantă pentru industria condusă aproape eclusiv de

oameni sub 3% de ani. icroso+t a început să cree'e so+tQare pentru companii inovatoare precum

Apple (i $urul său& /teve obs. Computerul lor acintos* (i so+tQare5ul său erau considerate de mulţi

ca +iind cele mai in$enioase din industrie&+iind calea viitorului. JPentru a creea un nou standard& e

nevoie de ceva cu adevărat inovator& care să stimule'e ima$inaţia oamenilor. Computerul acintos*&

dintre toate ma(inăriile pe care le5am va'ut& e sin$urul care se ridică la acest standardK& declara ;ill

ates publicităţii.

n 1083& viitorul era c4t se poate de promiţător pentru ;ill ates (i pentru icroso+t. ndustria

computerelor personale în+lorea& iar cererea de so+tQare era tot mai mare.

n 108& icroso+t a avut v4n'ări de peste 1)% de milioane de dolari. n 1086& ates a introdus

pro$ramul icroso+t NindoQs. Avea să devină pro$ramul simbol al companiei. Criticii au observat că

)



modul de +olosire al mouse5ului (i iconiţelor seamănă +oarte mult cu sistemul de operare Apple

acintos*& considerat cel mai prietenos pentru utili'ator. Apple îi acordase lui ates acces deplin la

tec*nolo$ia sa& pe c4nd lucra la un nou so+tQare pentru computerul acintos*. ates i5a s+ătuit pe cei

de la Apple să5(i înre$istre'e so+tQare5ul& dar su$estia i5a +ost i$norată. in nou& ates a pro+itat din

plin de (ansa ce i5a +ost o+erită. Jn această industrie& suntem în acela(i timp concurenţi (i colaboratoriK&

îi plăcea lui ates să spună. otu(i& Apple nu voia sa5l lase pe ates să pună m4na pe o parte dina+acerea lor (i a *otăr4t să5l dea în ,udecată pentru NindoQs. ates la r4ndul său& controla so+tQare5ul

icroso+t de care Apple avea nevoie disperată pentru computerele sale. P4nă la urmă& icroso+t a

învins Apple& în tribunal. n 1086& ;ill ates (i5a cotat compania la bursă. Controla )H din acţiuni&

devenind miliardar la 31 de ani.

5'' *e%crierea 0o2iţiei com0aniei Micro%o#t 0e 0iaţa IT

>a 22 mai 100%& icroso+t lansa NindoQs 3.%. Această versiune nouă (i îmbunătăţită a devenit un

Jbest5 sellerK. Pro$ramul /2 a e(uat pe piaţă& icroso+t deţin4nd monopol pe piaţa sistemelor de

operare pentru PC5uri. Comisia -ederală a Comerţului a început anc*etarea unor acu'aţii& cum că ates

se +olosea de această dominare pe piaţa sistemelor de operare pentru a îndepărta concurenţa& mic(or4nd

preţurile produselor icroso+t. n 1003& inisterul ustiţiei iniţia o nouă anc*etă. ates avea să5(i

în+runte un adversar de mare teamă& uvernul /!A. "rau anc*etate pl4n$eri cum că icroso+t solicita

producătorilor de computere o taă de licenţă în +uncţie de numărul de computere v4ndute& inclusiv

cele care nu +oloseau so+tQare icroso+t. Aceasta ducea la împiedicarea concurenţilor să intre pe piaţă.

n iulie 100)& icroso+t a acceptat să oprească perceperea acelor tae& iar inisterul ustiţiei a înc*is

ca'ul. ates nu a recunoscut niciodată ca icroso+t ar +i deţinut monopol& susţin4nd că doar o+erea

pro$rame mai bune& la preţuri mai mici. ar pentru investitori nu era at4t de simplu. isputele cu

uvernul (i luptele cu ; (i Apple au +ăcut ca valoare acţiunilor să scadă. Presiunea era mai mare ca

oric4nd ca icroso+t să lanse'e noua versiune NindoQs.

nvesti$aţia reali'ată de peste cinci ani de către Comisia "uropeană în ca'ul companiei icroso+tCorporation& pe piaţa sistemelor de operare pentru computerele personale& s5a înc*eiat cu deci'ia

adoptată de Comisie în 2) martie 2%%). Comisarul european pentru concurenţă de la acea vreme& ario

onti& anunţase anterior e(ecul discuţiilor cu repre'entanţii companiei.

nvesti$aţia icroso+t a +ost declan(ată de pl4n$erea înaintată de compania concurentă /un

)6



icrosOstems în decembrie 1008& con+orm căreia icroso+t abu'a de po'iţia dominantă pe care o avea

cu produsele sale NindoQs pe piaţa sistemelor de operare& deoarece nu o+erea in+ormaţiile care ar +i

permis ca anumite produse so+tQare pentru operarea computerelor în reţea E denumite sisteme de

operare 8or1 group server E să interopere'e în totalitate cu NindoQs.

5'4' In(eti,aţia UE 0ri(ind a+u2urile com0aniei Micro%o#t

eci'ia antitrust a Comisiei& susţinută în unanimitate de eperţii în domeniul concurenţei din ţările

!"& a impus sancţiuni dure din partea companiei icroso+t& care continuă să deţină de mulţi ani o

po'iţie de cvasimonopol cu +amilia sa de sisteme de operare NindoQs& ce ec*ipea'ă 0H din

computerele personale utili'ate în lume.

eci'ia Comisiei preci'ea'ă că icroso+t Corporation a încălcat dispo'iţiile privind concurenţa

stipulate în Art. 82 al !"& abu'4nd de po'iţia sa pe piaţa sistemelor de operare pentru computere

personale& cu scopul de a se etinde pe pieţele adiacente (i de a atra$e clienţii +irmelor concurente.

Abu'ul de po'iţie dominantă al +irmei icroso+t are două componenteI

1. re+u'ul de a o+eri +irmelor concurente in+ormaţiile necesare pentru a asi$ura interoperabilitatea

dintre sistemul de operare NindoQs pentru computere personale (i sistemele de operare utili'ate pentru

computerele din reţelele centrale 9Qor $roup servers E N/<& care nu operea'ă în sistemul NindoQs&

restricţion4nd ast+el concurenţa pe piaţa sistemelor de operare.

Ast+el& investi$aţia a evidenţiat +aptul că abu'ul companiei icroso+t& de a re+u'a să o+ere +irmelor

concurente in+ormaţii de inter+aţă care le5ar +i permis să de'volte produse compatibile cu sistemul

NindoQs pentru computere personale (i ast+el să concure'e în condiţii ec*itabile pe piaţa sistemelor de

operare pentru N/& +ăcea parte dintr5o strate$ie mai amplă& menită se elimine concurenţii de pe piaţă.

Cei mai mulţi clienţi au declarat că acest comportament a in+luenţat în mod decisiv opţiunea lor în

+avoarea produselor server +urni'ate de icroso+t. /tudiile de piaţă comandate de Comisie au condus laconclu'ia că s5a creat o relaţie directă între avanta,ul creat companiei prin restricţionarea

interoperabilităţii (i cre(terea cotelor deţinute pe piaţă. enţinerea dominanţei icroso+t s5a datorat

e+ectelor de reţea le$ate de aplicaţiile pentru sistemele de operare NindoQs& care nu sunt compatibile

cu alte sisteme de operare.

)7



Principalele bene+icii pe care le pot avea consumatorii de la un anumit sistem de operare pentru

computerele personale constau în numărul (i varietatea aplicaţiilor pe care pot să le utili'e'e respectivul

sistem de operare. Pe de altă parte& producătorii so+tQare care de'voltă aceste aplicaţii pre+eră

plat+ormele sistemelor de operare care le permit să a,un$ă la cel mai mare număr de utili'atori. n ca'ul

icroso+t& toate aplicaţiile comerciale sunt concepute în primul r4nd pentru plat+orma NindoQs (i

aceasta are un puternic e+ect de reţea care prote,ea'ă po'iţia companiei& de+init ca Japlicaţie barieră laintrareK 9@ic*olas ;anasevic& 2%%)<.

2. includerea produsului NindoQs edia PlaOer 9NP<& pentru care eistă concurenţă pe piaţă& în

sistemul de operare NindoQs instalat pe computerele personale.

Conclu'iile investi$aţiei privind e+ectele le$ării NP cu sistemul de operare NindoQs a evidenţiat

reducerea arti+icială a stimulentelor pentru companiile care operea'ă în sectorul media 9domeniul

mu'icii& +ilmului etc.<& precum (i pentru companiile producătoare de so+tQare (i +urni'orii de produse

media& pentru de'voltarea o+ertei de produse media plaOer concurente. Ca atare& comportamentul

icroso+t a avut drept consecinţă reducerea semni+icativă a concurenţei pe piaţa produselor media

plaOer.

Avanta,ul deţinut de icroso+t pe piaţa produselor media plaOer i5ar +i permis să controle'e pieţele

adiacente din sectorul multimedia E di$ital& cum sunt te*nolo$iile de codare& produsele so+tQare pentru

di+u'area de mu'ică pe nternet (i mana$ementul le$islaţiei speci+ice acestui domeniu. e'avanta,ul

re'ultat pentru produsele concurente 9care nu era le$at de preţuri sau calitate<& ca urmare a

restricţionării concurenţei pe această piaţă& a avut în +inal ca e+ect reducerea opţiunilor consumatorilor.

ncălcarea de către icroso+t a le$islaţiei antitrust a !" a +ost considerată de către Comisie ca +iind

+oarte $ravă& at4t datorită naturii in+racţiunii& c4t (i impactului pe piaţă (i mărimii pieţei relevante.

Potrivit Comisiei& abu'urile $rave +ăcute de icroso+t timp de cinci ani (i ,umătate descura,ea'ă

inovarea (i distorsionea'ă procesul concurenţial& iar în +inal a+ectea'ă consumatorii& care se con+runtăcu o o+ertă mai scă'ută (i cu preţuri mai ridicate. in aceste considerente& amenda de )07&106 milioane

euro& +iată de Comisie& este cea mai mare din istoria eecutivului european& pentru o sin$ură companie

9amenda repre'intă 1.62H din ci+ra anuală de a+aceri& de circa 3%.7 miliarde euro<. #ecordul deţinut

anterior a aparţinut $rupului elveţian ?o++man >a #oc*e& care a +ost amendat în 2%%1 cu )62 milioane

euro& pentru participarea la un cartel în domeniul vitaminelor. Cea mai dură sancţiune impusă anterior

)8



de Comisie pentru abu' de po'iţie dominantă a +ost cea din 1001& pentru compania etra Pac& cu 71

milioane euro. Pentru plata amen'ii de către icroso+t a +ost +iat un termen de maim trei luni de la

data noti+icării eci'iei. Con+orm re$lementărilor comunitare& această sumă va intra direct în bu$etul

!".

5'5' Remediile im0u%e de Comi%ie 0entru re%ta+ilirea condiţiilor concurenţiale

Comisia a cerut companiei icroso+t să modi+ice modul de reali'are a a+acerilor în cadrul !"&

propun4nd o serie de remedii în direcţia eliminării e+ectelor anticoncurenţiale $enerate de cele două

cate$orii de abu'uri.

9" interoperabilitatea

icroso+t trebuie să pună la dispo'iţia +irmelor concurente documentaţia completă (i corectă de

inter+aţă& care va permite acestora să asi$ure interoperabilitatea Qor $roup servers cu computerele

personale (i serverele NindoQs. -urni'orii rivali vor putea ast+el să de'volte produse care să concure'e

în condiţii ec*itabile pe piaţa sistemelor de operare pentru N/. Aceste in+ormaţii vor +i actuali'ate de

+iecare dată c4nd icroso+t va introduce pe piaţă noi versiuni ale produselor sale relevante.

:" încorporarea produsului ;#P în sistemul de operare ;indo8s

Comisia a cerut companiei icroso+t să o+ere producătorilor de computere personale sau

utili'atorilor +inali o versiune a sistemului său de operare NindoQs utili'at pentru computere personale&

care să nu includă edia PlaOer. Acest lucru nu înseamnă însă +aptul că i se inter'ice +irmei icroso+t

să mai o+ere versiunea sistemului său de operare cu edia PlaOer& ci doar că are obli$aţia de a nu mai

impune condiţii comerciale& te*nolo$ice sau contractuale care să de+avori'e'e versiunea +ără NP

9Comisia urmăre(te să asi$ure (i con+i$urarea unor pac*ete care nu includ NP& în +uncţie de opţiunea

consumatorilor<.

eci'ia Comisiei a declan(at de'bateri aprinse& discuţiile concentr4ndu5se asupra e+icienţeimăsurilor (i asupra consecinţelor acestora 9cum va +i compania a+ectată de amenda stabilită&

probabilitatea ca remediile propuse să $enere'e& în +inal& bene+icii pentru industria (i consumatorii

comunitari& apariţia unui ca' care se va constitui într5un element de re+erinţă în ca'ul posibilelor

încălcări ale re$lementărilor anti5trust etc.<.

)0



icroso+t a considerat ile$ală cererea C" de a +urni'a $ratis te*olo$iile pe care le de'voltă întruc4t

ceilalţi le pot copia pur (i simplu (i ar dispărea avanta,ul dat de inovare. A(adar& în concep iaț

icroso+t& deci'ia C" ar împiedica inovarea. Probabil că dreptatea e undeva la mi,loc& iar un or$anism

european care să cree'e elemntele standard de le$ătură dintre sisteme care să +ie +olosite de toţi

producătorii ar re'olva acestă problemă.

isputa dintre icroso+t (i C" a avut ecouri mai mult dec4t economice. "a s5a mutat (i la un nivel

politic atunci c4nd Comitetul de A+aceri "terne din Camera #epre'entanţilor a /!A a trimis o

scrisoare desc*isă comisarului ario onti prin care î(i eprimau în$ri,orarea cu privire la +aptul că

!" ar putea impune sancţiuni pentru +apte ale icroso+t de,a pedepsite în /tatele !nite& de unde ar

putea apărea un con+lict la nivel ,uridic& mai ales în contetul eistenţei unui acord între /!A (i !" din

1001 9reînnoit în 1008< cu privire la ast+el de aspecte.

Conducerea companiei icroso+t a contestat deci'ia Comisiei (i a +ăcut apel la C"& cer4nd

ridicarea sancţiunilor. Compania a solicitat ca pe perioada deliberărilor în cadrul C" să +ie suspendată

aplicarea măsurilor decise de Comisie& declar4nd totodată că î(i menţin disponibilitatea de a coopera cu

repre'entanţii Comisiei în vederea reali'ării unei înţele$eri amiabile. n aceste condiţii& Comisia a

suspendat temporar aplicarea deci'iei p4nă la *otăr4rea C".

Cu toate că sancţiunile impuse de Comisia "uropeană par aspre& aceasta (i5a păstrat obiectivitatea în

luarea deci'iei& recunosc4nd dreptul icroso+t de a +i remunerat pentru drepturile de proprietate

intelectuală asupra codului sursă& ne+iind necesară dec4t cunoa(terea inter+eţei pentru a se reali'a

interoperabilitatea dintre serverele non5NindoQs cu serverele (i PC5urile NindoQs. n plus& C" a dat

dreptul icroso+t de a5(i vinde în continuare versiunea de NindoQs cu NindoQs edia PlaOer& în

paralel cu cea nouă& +ără a avea însă voie să +olosească termeni contractuali sau publicitari care să +acă

noua versiune mai puţin atractivă& (i +ără a putea acorda discounturi producătorilor de PC5uri la

ac*i'iţia de NindoQs cu NP.

Cu toate acestea& pe 27 +ebruarie 2%%8& Comisia "uropeană a mai impus o amendă pentru icroso+t&

în valoare de 800 milioane euro& care a devenit cea mai mare amendă din istoria de % de ani a

politicilor !" în domeniul concurenţei. n plus& C" a mai desc*is o investi$aţie cu privire la suita

++ice (i o altă re+eritoare la includerea broQser5ului nternet "plorer în sistemul de operare

NindoQs& aceasta din urmă +iind o situaţie identică cu cea a NindoQs edia PlaOer& determin4nd

%



icroso+t să o+ere utili'atorilor posibilitatea ale$erii broQserului care să se instale'e simultan cu

NindoQs.

5'9' Acţiunile SUA 3m0otri(a com0aniei Micro%o#t

Primul con+lict cu autorităţile a apărut la începutul anilor G0%. uvernul american a început samani+este interes +aţă de operaţiunile icroso+t încă din 1001& an în care Comisia -ederală pentru

Comerţ9-C< a declan(at o anc*etă pentru a stabili dacă icroso+t abu'ea'ă de po'iţia de monopol pe

care o deţine pe piaţa sistemelor de operare. Comisia -C a *otăr4t în urma unui vot str4ns să înc*idă

investi$aţia& însă epartamentul de ustiţie 9< a desc*is propria anc*etă& care a condus la

declan(area unui proces în care /!A acu'a icroso+t de practici monopoliste. Procesul a +ost declan(at

în mai 1008 de către (i 2% de state americane. Principala acu'aţie a +ost că icroso+t a abu'at de

po'iţia de monopol pe piaţa sistemelor de operare (i a +olosit practici anticoncurenţiale prin includerea

broQser5ului nternet "plorer în pac*etul de van'are a sistemelor NindoQs.

Companiile rivale care de'voltau (i comerciali'au alte aplicaţii pentru navi$area pe internet au

reclamat practica icroso+t drept anticoncurenţială& pentru că nternet "plorer era livrat $ratis tuturor

utili'atorilor de NindoQs& în timp ce produsele concurente trebuiau cumparate separat. #epre'entanţii

icroso+t au susţinut pe toată perioada procesului că nternet "plorer este doar o caracteristică a

produsului NindoQs (i nu un produs în sine. e asemenea& au eistat acu'aţii că $i$antul lui ;ill

ates& pe l4n$ă +aptul că o+eră $ratis propriul broQser& a mai (i pro$ramat sistemul de operare

NindoQs ast+el încat să de'avanta,e'e celelalte produse din această cate$orie. epartamentul de

ustiţie a mai acu'at compania (i de presiuni asupra producătorilor de calculatoare personale care au

+ost +orţaţi să includă nternet "plorer ca parte a instalării sistemului de operare NindoQs.

icroso+t s5a apărat public prin campanii publicitare a$resive în care a+irma că aceste acţiuni în

,ustiţie sunt un atac la adresa inovaţiei& de'avanta,ea'ă utili'atorii (i sunt în +apt opera companiilor

rivale care sunt $eloase pe succesul produselor icroso+t.

n noiembrie 1000& ,udecătorul care a condus audierile a decis că dominaţia icroso+t pe piaţa

sistemelor de operare pentru calculatoare personale constituie in +apt un monopol (i că acţiunile

companiei au de'avanta,at clar concurenţa. !lterior& în aprilie 2%%%& instanţa a *otăr4t că practicile

monopoliste de care se +ace vinovată compania vor +i oprite prin divi'area icroso+t în două entităţi

1



separate& dintre care una va produce sisteme de operare (i cealaltă restul aplicaţiilor so+tQare. icroso+t

a +acut apel la deci'ia din 2%%%. epartamentul de ustiţie& a+lat sub administraţia eor$e N. ;us*& a

anunţat în septembrie 2%%1 că nu mai dore(te divi'area icroso+t si că va opta pentru alte sancţiuni

antitrust. n luna noiembrie a aceluia(i an& a a,uns la o inţele$ere cu icroso+t& prin care compania

se an$a,a să +acă publice codurile sursă +olosite la reali'area pro$ramelor proprii& permiţ4nd ast+el altor

companii să de'volte aplicaţii compatibile cu sistemele de operare NindoQs.

Procesul antitrust intentat lui icroso+t a +ost criticat ca +iind un atac ne,usti+icat la adresa unei

companii care are o cotă de piaţă mai mare dec4t a concurenţilor doar pe motiv că este mai competitivă

(i o+eră utili'atorilor produse de o calitate superioară. e asemenea& au eistat voci care au desemnat

acest proces ca +iind re'ultatul unei alianţe între structurile $uvernamentale (i companiile rivale

icroso+t& alianţă menită să de'ec*ilibre'e piaţa liberă prin coerciţie $uvernamentală.

V' Conclu2ii

Politica în domeniul concurenţei a !" este una de succes& cu drepturi (i îndatoriri +oarte bine

preci'ate& respectate sau corectate& caracteri'ată prin elasticitate (i capacitate de auto5re+ormare. Pe

parcursul a % de ani Comisia "uropeană (i5a eercitat competentele în domeniu (i s5a instituit tot mai

puternic în scopul e+icientei economice europene. e la ratatul de la #oma (i p4nă astă'i concurenţa

europeană (i5a c4(ti$at e+icienta îmbunătăţind standardul de viaţă al publicului european (i a dus la

cre(terea puterii sale de cumpărare. "+ectele politicii concurentei a !" se resimte în viaţa de 'i cu 'i a

cetăţeanului european E +otbal& automobile& =& cosmetice etc. Politicile concurenţiale promovate de

Comisie nu se limitea'ă la prote,area consumatorilor de prime,diile care îi p4ndesc. n acela(i timp& ele

cauta să păstre'e (i să stimule'e abilitatea acestora de a se descurca pe piaţa de asemenea manieră înc4t

să contribuie la procesul de'voltării competitivităţii. Asi$urarea că toţi consumatorii sunt liberi să

alea$ă produsele dorite in+luenţ4nd ast+el comportamentul +irmelor& este un alt mi,loc de a $aranta că pieţele +uncţionea'ă pe ba'ă de competitivitate.

2



REFERIN?E I@IORAFICE

1.Adumitrăcesei . E R-apte (i idei economice. espre rom4ni (i pentru rom4niK& "d. "conomică&2%%1

2.Andreas #. E R P*rases o+ Competition PolicO in "uropeK& =iena !niversitO o+ "conomics and

;usiness Administration

3.;arrosa P. E R>ooin$ be*inds t*e curtain5 e++ects +rom moderni'ation o+ "uropean !nion

competition policOK& "uropean "conomic #evieQ

).Comisia "uropeană& ;iroul pentru publicaţii o+iciale al Comunităţilor "uropene& >5208

>uembour$ RPolitica concurenţei în "uropa (i cetăţeanulK & #aportul Anual al Politicilor

Concurenţiale 2%1%

.r. al$or'ata&Wrasnodebsa . E RC*an$es in Competition PolicO over t*e >ast Qo

ecadesK&2%1%

6.*i(a =. & Păunescu A. E Parteneriatul comercial etern al #om4niei 10%%52%%%& Camera de Comerţ

(i ndustrie a #om4niei (i a unicipiului ;ucure(ti&2%%1

7.Qia'da A. E R "uropiansation& "! accession conditionalitO and domestic policO structures.somorp*ism o+ Polis* Competition policOK& epertment o+ Political /cience rinitO Colle$e&2%%2

8.c*bian .& Wnepper /. E R istorie a +irmei icroso+tK& "d. eora

0.ordac*e >.&"urole&#evista trimestrială&Centrul de /tudii "uropene (i A+aceri pe Piaţa nternă (i

Concurenţă&2%%)

1%.iron . E J Comerţ internationalK& "d. A/"&2%%3

3



11.iron . & -olcuţ . E J "conomia inte$rării europeneK& "d. !niversitară&2%%8

12.Posner #. E &&>e$ea antitrustGG& 1076

13.Narlou'et >.& /c*uman #. E R*e #ise o+ "uropean Competition PolicO&10%51001I A Cross

isciplinarO /urveO o+ a Contested PolicO /p*ereK&"! Norin$ Paper&2%1%

1).Narlou'et >. E R?istorical institutionalism and Competition PolicOI t*e #e$ulation 17T62 910625

2%%2<K& "! Norin$ Papers&2%%)1.*ttpITTQQQ.ier.roTdocumenteT+ormareTPoliticaXconcurenta.pd+

16.*ttpITTec.europa.euTcompetitionTpublicationsTannualXreportT2%%0Tro.pd+

17.*ttpITTeuropa.euTpolTcompTindeXro.*tm

18.*ttpITTeuropedia.moussis.euTboosT;ooX2TT1Tinde.tlYallZ1[posZ183

10.*ttpITTQQQ.civitas.or$.uTeu+actsT-/"C@T"C11.*tm

2%.*ttpITTQQQ.competitionlaQ.cn

21.*ttpITTQQQ.'+.ro

Licenta Abuzul de Pozitie Dominanta UE

Documents

Transcript of Licenta Abuzul de Pozitie Dominanta UE