Abuzul de alcool si efectele sale

"Alcoolul este anestezicul pe care ni-l administrăm pentru a suporta intervenţia chirurgicală a vieţii." - George Bernard Shaw

Alcoolul consumat abuziv provoaca mai multe prejudicii fizice, psihologice si sociale decat toate celelalte droguri la un loc. Aproape 1 din 3 barbati si 1 din 5 femei consuma alcool peste limitele de siguranta acceptate in prezent, iar consecintele acestor excese devin din ce in ce mai frecvent intalnite. Consecintele excesului de alcool sunt foarte variate si afecteaza majoritatea sistemelor organismului.La nivelul aparatului cardiovascular , consumul abuziv , cronic de alcool creste incidenta hipertensiunii arteriale, aritmiilor cardiace, accidentelor vasculare cerebrale, cardiomiopatiilor, insuficientei cardiace si a mortii subite cardiace. Nu in ultimul rand, alcoolul in exces are efecte metabolice nedorite.Astfel, prin efect pancreato-toxic, alcoolul are potential diabetogen iar la nivel hepatic stimuleaza sinteza de trigliceride ducand la cresterea hiperlipemiei postprandiale si la incarcarea grasa a ficatului.Exista o corelatie de tip doza-efect intre consumul de alcool si riscul de afectare prin hipertensiune arteriala si atac vascular cerebral. O cantitate chiar moderata de alcool consumata zilnic (40 – 160 ml) poate induce cresterea valorilor tensiunii arteriale.In asociere cu alti factori de risc (fumat, consum de cafea, stress), alcoolul duce la cresterea tensiunii arteriale chiar la un consum zilnic mai mic, crescand in acelas timp si riscul mortalitatii coronariene.Cresterea tensiunii arteriale se datoreaza cresterii debitului cardiac si a frecventei cardiace secundare stimularii activitatii nervoase simpatice indusa de alcool, dar si printr-un mecanism vasopresor direct. Hipertensiunea arteriala indusa de alcool poate fi reversibila la intreruperea consumului de alcool. Consumul de alcool poate de asemenea explica de ce tensiunea arteriala este dificil de controlat la anumite persoane.Consumul de alcool a fost, de asemenea ,asociat cu diferite tipuri de aritmii cardiace, cum ar fi contractile ventriculare premature, fibrilatia si flutterul atrial, tahicardiile supraventriculare. Moartea subita este mult mai frecventa la consumatorii de alcool in exces , indiferent de prezenta sau gradul afectarii cardiace ischemice preexistente. Aritmiile produse de consumul de alcool pot aparea pe cord sanatos, indemn.In prezent se considera ca alcoolul este cea mai frecventa cauza identificabila de cardiomiopatie, unii cercetatori sustinand ca cel putin 50% dintre toate cardiomiopatiile dilatative sunt provocate de alcool. S-a constatat ca alcoolul produce depresia acuta a contractilitatii miocardice si atunci cand este ingerat de indivizi sanatosi cu cord indemn.La majoritatea alcoolicilor cronici se intalnesc modificari la nivelul muschiului cardiac, iar aproximativ 10% din acestia dezvolta cardiomiopatie manifesta clinic. Pentru dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative este necesar un consum zilnic de 80 g alcool timp de 5 ani. Oprirea precoce in cursul evolutiei a consumului de alcool poate stopa progresia bolii si poate duce chiar la recuperarea disfunctiei contractile a ventriculului stang. In fazele avansate ale bolii, oprirea consumului de alcool nu mai poate reduce insa fenomenele de insuficienta cardiaca.In practica medicala, depistarea consumului cronic de alcool ca factor declansator al acuzelor unui pacient poate fi extrem de facila, alteori insa relatia alcool – simptome poate fi stabilita prin intrbari referitoare la stilul de viata. Un lucru insa trebuie sa devina cert, si anume faptul ca rolul medicului este acela de a descuraja consumul zilnic , sistematic de alcool , mai ales atunci cand pacientul solicita cu insistenta aprobarea de catre medic a unui consum zilnic in asa zise cantitati mici sau in scopul stimularii apetitului.

Alcoolul: de la obisnuinta, la abuz si dependenta Consumatorii de alcool au revenit in ultimii ani centrul atentiei, mai ales datorita informatiilor provenite din diverse studii/cercetari conform carora alcoolul consumat in cantitati moderate pare a avea chiar efect benefic asupra organismului uman. Aceasta afirmatie insa trebuie facuta cu prudenta, deoarece este foarte dificil, daca nu chiar imposibil sa stabilit limitele unui „consum moderat” de alcool; aceasta deoarece exista o toleranta la alcool diferita de la o persoana la alta; ceea ce pentru unii poate fi benefic, pentru altii poate fi foarte daunator, chiar fatal. Sunt persoane care au consumat cantitati mari de alcool, timp de 30-40 de ani, fara urmari grave, in timp ce altii dupa un consum cronic, moderat, de alcool timp de 10-15 ani au dezvoltat ciroza hepatica. Majoritatea oamenilor consuma alcool in diferite cantitati si cu frecventa variata, doar cca 10% dintre adulti fiind abstinenti in majoritatea tarilor lumii. Dependenta de alcool este cea mai raspandita dintre problemele legate de consumul de droguri la nivel mondial. O persoana din 13 este suspecta de alcoolism. Cateva milioane de oameni beau prea mult si risca sa abuzeze de alcool. Obisnuinta de a consuma alcool este o problema serioasa, consumul excesiv de alcool fiind corelat cu o rata crescuta a sinuciderilor, accidentelor si bolilor grave. Alcoolicii sunt sfatuiti sa aiba cel putin 3 zile pe saptamana fara consum de alcool. Exista disponibile un spectru larg de programe de tratare a alcoolismului.

Efectele consumului de alcoolConsumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de inec. De asemenea este unul dintre factorii de divort (unul din trei cazuri) si de molestare a copilului (unul din trei cazuri). Consumul de alcool poate favoriza aparitia cirozei hepatice, poate sa afecteze negativ fatul si poate fi asociat cu cancerul la san la femei, cancerul cavitatii bucale, al esofagului, al faringelui si laringelui. Consumul mare de alcool a fost corelat si cu disfunctii sexuale, scaderea libidoului, dementa si degenerare musculara. Alcoolul consumat de catre o femeie in timpul sarcinii poate afecta negativ fatul, determinand frecvent greutate scazuta la nastere si in unele cazuri malformatii congenitale sau retard mental.Pe termen lung, consumul abuziv de alcool poate avea numeroase efecte negative, atat pe plan social cat si asupra sanatatii: agraveaza hipertensiunea arteriala ceea ce creste riscul de accident vascular cerebral, favorizeaza afectiunile cardiace (cardiomiopatia dilatativa este una dintre afectiunile cardiace care poate apare la alcoolici), afectarea sistemului nervos central si periferic, hepatita cronica, ciroza hepatica alcoolica, pancreatita acuta sau cronica sunt numai cateva dintre afectiunile in aparitia carora alcoolul poate fi implicat.

SimptomeUnele dintre semnele care ne pot indica o tendinta spre abuz si dependenta de alcool, sunt: - consumul bauturii alcoolice intr-un ritm mai rapid decat ceilalti - gandul la modalitati de a bea cateva pahare in plus in timpul socializarii- cheltuirea unei sume prea mari de bani pe alcool - negarea problemei si subestimarea cantitatii de alcool consumate - sentimentul de vinovatie sau remuscare legat de propriul consum de alcool - pierderea memoriei in timpul consumului de alcool - promisiunea de a bea mai putin, fara a o respecta - consumul pentru a face fata stresului obisnuit sau pentru a uita anumite probleme. Un chestionar (numit CAGE) este in mod obisnuit folosit pentru a afla daca o persoana este dependenta de alcool.

Raspundeti sincer la urmatoarele intrebari: - Ati simtit vreodata ca ar trebui sa reduceti consumul de bautura? - V-au sacait unii oameni criticandu-va ca beti? - V-ati simtit prost sau vinovat vreodata pentru faptul ca beti? - Ati luat pana acum un “stimulent”- un pahar de bautura la prima ora a diminetii pentru a va linisti nervii? Un singur raspuns afirmativ la aceste intrebari indica o posibila problema cu alcoolul. Chiar daca a raspuns negativ la toate intrebarile, dar faptul ca prin consumul de alcool al unei persoane, apar probleme in relatiile de la serviciu, din familie sau incalcari ale legislatiei (conducerea autovehiculelor sub influenta alcoolului) persoana respectiva trebuie sa caute si sa solicite ajutor pentru controlul consumului de alcool.Nu exista o definitie standard a alcoolismului. In orice caz, in general el este legat de impulsul necontrolabil de a bea, nevoia de a bea mai mult pentru a resimti efectul. O sete puternica pentru alcool, neputinta de a se opri dupa cateva pahare si simptomele starii de sevraj suferite, cum ar fi tremorul in stare de trezire sunt toate simptome ale alcoolismului. Dorinta de alcool poate sa devina la fel de puternica precum nevoia de apa sau hrana. Majoritatea alcoolicilor nu pot sa se lase de bautura fara tratament sau suport. Persoanele care nu pot sa reziste trei zile la rand fara sa bea pot fi alcoolici. Nu e neobisnuit ca alcoolicii sa nege faptul ca ei au o problema.

Factori de riscMulti oameni cred ca au mostenit dependenta de bautura de la parintii lor. Daca parintii dumneavoastra au fost sau sunt alcoolici atunci sunteti expusi acestui risc, deci trebuie sa va controlati cantitatea de alcool consumata. Exista numerosi descendenti din familii de consumatori de alcool care, tocmai datorita acestui fapt, au un dezgust puternic fata de alcool, fiind abstinenti inraiti. Este folositor controlul consumului de alcool prin abstinenta la alcool timp de trei zile pe saptamana si fara sa depaseasca consumul de patru bauturi alcoolice la o „sedinta”. Inlocuiti consumul cu bere slab alcoolizata si amestecul cu bauturi non-alcoolice precum limonada. Persoanele depresive sau suferinde de alte boli psihice (tulburare bipolara, schizofrenia, tulburare anxios-depresiva), sunt predispuse unui consum exagerat de alcool. Sexul masculin constituie un factor de risc pentru consumul crescut de alcool. Cu cat varsta la care se incepe consumul de alcool este mai mica cu atat sansele de a se ajunge la abuz si alcoolism sunt mai mari. De asemenea, factorii sociali au o mare influenta asupra consumului de alcool: anumite obiceiuri, traditii sau idei preconcepute, conform carora la orice intalnire, vizita sau ocazie trebuie sa se consume bauturi alcoolice, intretin si stimuleaza consumul de alcool.

Depresia si abuzul de alcool Depresia si abuzul de alcool - care este legatura dintre ele?Pentru persoanele care au fost dependente de alcool pentru o lunga perioada de timp, alcoolul poate avea un efect toxic asupra serotoninei, dar care nu duce neaparat la anxietate sau depresie. Alcoolul hraneste simptomele depresiei, marind atat frecventa cat si gravitatea lor. Cu toate acestea, nu toti bautorii vor deveni depresivi. Adolescentii sunt foarte expusi, existand deja o forma extinsa de manifestare a alcoolismului adolescentin.Alcoolul poate produce o stare placuta si relaxata a mintii. Si totusi, problemele alcoolului si ale depresiei apar frecvent impreuna. Este corect sa spunem ca alcoolul contribuie la dezvoltarea depresiei.Persoanele depresive de multe ori se orienteaza spre alcool, crezand ca acesta are capacitatea de a le "dizolva" cumva problemele, astfel incit ei trec foarte usor de la placere la dependenta. Ceea ce nu stiu ei este ca acest lucru nu este adevarat. Sentimentele euforice produse de alcool si droguri

sunt, totusi, inlocuite repede cu senzatii de somnolenta, irascibilitate si iritabilitate. In cazul in care consumul continua, aparatul de coordonare si echilibru se poate deteriora. Cel care bea se poate simti confuz si dezorientat si poate pierde orice simt al rationalitatii. Dupa un timp, dezvolta dependenta de alcool.De-a lungul ultimului deceniu, o noua cercetare a aratat ca alcoolul afecteaza creierul, si a descoperit modul in care creierul este afectat de depresie. In prezent, este cunoscut faptul ca unele dintre sistemele implicate in producerea simptomelor de tonus scazut, somn neodihnitor, anxietate si apetit redus in depresie sunt de asemenea afectate de alcool. Aceasta este explicatia motivului pentru care alcoolul poate provoca depresie. Exista, de asemenea, multe motive psihologice si sociale pentru legaturile intre alcool si depresie, efectele negative ale alcoolului asupra organismului fiind de necontestat.Depresia, abuzul de alcool si consumul altor droguriAlcoolul se incadreaza intr-o categorie de substante numite sedative hipnotice. Foarte multi oameni depresivi, in special tinerii, au probleme cu consumul excesiv de alcool sau alte droguri (alcoolul este considerat un drog). Uneori, depresia este pe primul loc si oamenii incearca drogurile ca o metoda de a scapa de ea, insa pe un termen lung, drogurile si alcoolul nu fac decat sa inrautateasca lucrurile. Alteori, alcoolul sau un alt drog este pe primul loc, iar depresia este efectul consumului de substante toxice. Unele antidepresive sunt sedative, iar daca sunt luate cu alcool, o persoana poate fi sedata serios si risca sa faca stop respirator. In plus, multe sedative sunt prelucrate si descompuse in ficat, si deoarece alcoolul dauneaza ficatului, nivelul acestor antidepresive in organism va fi mai mare la persoanale care au o problema cu bautura. Aceasta poate duce la o crestere a reactiilor adverse ale antidepresivelor.Uneori nu se stie care a venit primul - alcoolul sau depresia - insa important este ca atunci cand ai astfel de probleme, cu cat incepi un tratament mai devreme, cu atat mai bine. Fiecare dintre aceste probleme poate face mai mult rau si duce la probleme mai mari, cum ar fi dependenta de alcool. Trebuie sa fii sincer cu privire la ambele probleme - prima data cu tine insuti si apoi cu cineva care te poate ajuta sa faci un tratament - pentru ca aceasta este singura modalitate de a te face bine si de a ramane in zona "curata".

Alcoolul: de la obisnunita la abuz si dependentaEfecte si probleme cauzate de alcool:Consumul excesiv de alcool este corelat cu rata crescuta a sinuciderilor, accidentele si bolile fatale. Alcoolul poate afecta negativ copiii nenascuti. Alcoolicii sunt sfatuiti sa aiba zile fara consum. Exista disponibil un spectru larg de programe de tratare a alcoolismului. Consumatorii de alcool au devenit in ultimii ani centrul atentiei, mai ales datorita informatiilor provenite din diverse studii/cercetari conform carora alcoolul consumat in cantitati moderate pare a avea chiar efect benefic asupra organismului uman. Majoritatea oamenilor consuma alcool in diferite cantitati si cu frecventa variata, doar cca 10% dintre adulti fiind abstinenti in majoritatea tarilor lumii. Dependenta de alcool este cea mai raspandita dintre problemele legate droguri la nivel mondial. O persoana din 13 este suspecta de alcoolism. Cateva milioane de oameni beau prea mult si risca sa abuzeze de alcool. Obisnuinta de a bea este o problema serioasa. Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de innec. Este de asemenea unul din factori in unul din trei cazuri de divort si unul din trei cazuri al molestarii de copii. Consumul de alcool poate favoriza aparitia cirozei la ficat, poate sa afecteze negativ copiii nenascuti si trebuie asociat cu cancerul la san la femei, cancerul gurii, al esofagului, al faringelui si laringelui. Consumul mare de alcool a fost corelat si cu performanta sexuala slaba, dementa si

degenerare musculara. Cosumul moderat de alcool poate fi considerat benefic pentru inima, studiile aratand ca atat abstinentii cat si persoanele care beau in exces prezinta risc de mortalitate mult mai mare decat cei care consuma moderat alcool. Exista insa controverse asupra ceea ce inseamna consum moderat. Un consum de bautaura alcoolica de mai mult de trei pahare pentru un barbat si mai mult de doua pentru o femeie este considerat a fi prea mare. La nivel mondial, una din 13 persoane este suspecta de alcoolism. Despre ceea ce inseamna consum moderat exista pareri contradictorii. O recomandare comuna (de nespecialitate) indica un pahar pe zi pentru femei si doua zilnic pentru un barbat si evitate complet betiile. O alta recomandare este de trei sau patru pahare mici pentru barbati, de trei-patru ori pe saptamana si doua sau trei pahare mici pentru femei, trei-patru ori pe saptamana. Multi oameni incalca aceste limite si unii dintre acestia pot dezvolta probleme cu alcoolul. Si definirea unui pahar standard este nuantata dar, in general, ea inseamna o cana cu bere, un pahar mic de vin sau 50 ml de tarie. Nu exista nici o dovada solida care sa arate ca bautul vinului este mai bun decat consmul de bere sau tarie. Femeile simt o nevoie mai mica de a bea decat barbatii pentru ca ele au in corp o cantitate mai mica de -fluid- iar alcoolul are un efect mai puternic. Persoanele cu o greutate corporala mica si o constitutie mignona ar trebui sa consume o cantitate mai mica de alcool decat alte persoane. Pe de alta parte, s-a demonstrat ca un consum moderat de alcool la persoanele cu varste mijlocii reduce numarul deceselor cu cauze cardiace cu aproximativ o treime. Un studiu australian arata ca riscul atacurilor cardiace este cel mai mic la barbatii care au confirmat un consum de 1-4 pahare pe zi, timp ce 5-6 zile pe saptamana si la femeile care consuma un standard de doua pahare pe zi, timp de cinci- sase zile pe saptamana. Abstinentii si cei care nu beau frecvent sunt sfatuiti sa nu creasca consumul pentru a nu creste riscul dezvoltarii unei probleme cu alcoolul. Manifestarile si semnele care ne pot indica o problema cu alcoolul:Unele dintre semnele care ne pot indica o astfel de problema in faza timpurie sunt: - bautul mai rapid decat ceilalti; - gandul la modalitati de a bea cateva pahare in plus in timp ce socializezi; - cheltuirea unei sume prea mari de bani pe alcool; - negarea problemei si subestimarea cantitatii de acool consumate; - sentimentul de vinovatie sau remuscare legat de propriul consum de alcool; - pierdere de memorie in timpul bautului; - promisiunea de a bea mai putin; - consumul pentru a face fata stresului obisnuit. Chestionarul CAGE este in mod obisnuit folosit pentru a afla daca oamenii au probleme cu alcoolul. Nu exista o definitie standard a alcoolismului. In orice caz, el este in general legat de impulsul necontrolabil de a bea, nevoia de a bea mai mult pentru a resimti efectul si intoxicatia cronica. O sete puternica pentru alcool, neputinta de a se opri din a bea si simptomele starii de sevraj suferite precum tremorul in stare de trezire sunt toate simptome ale alcolismului. Dorinta de alcool poate sa devina la fel de puternica precum nevoia de sete sau mancare. Majoritatea alcoolicilor nu pot sa se lase de bautura fara tratament sau suport. Persoanele care nu pot sa reziste trei zile la rand fara sa bea pot fi alcoolici. Nu e neobisnuit ca alcoolicii sa nege faptul ca ei au o problema. Efectele alcoolului asupra copiiilor nenascuti Femeilor insarcinate sau celor care incearca sa aiba un copil li se recomanda abstinenta de la alcool. Expunerea fetusului la alcool poate genera anomalii la nastere cunoscute sub numele de Sindromul Fetal Alcoolic (SFA). Aceasta stare este in mod normal descoperita la bebelusii ale caror mame au baut in exces pe parcursul sarcinii. Oricum studiile au aratat ca se poate intampla

si in cazul mamelor care consuma doar o bautura pe zi. Copiii cu FAS se pot naste subdezvoltati, au probleme cu hranitul si cu somnul, cu vazul, auzul, orientarea in spatiu. De asemenea, se socializeaza mai greu iar la activitatile scolare atentia este scazuta. In cazurile grave, copiii pot necesita ingrijire medicala pe toata durata vietii si profesori pentru ajutor special. Sfaturi pentru a renunta la consumul excesiv de alcool Daca crezi ca bei prea mult, incearca sa iti limitezi consumul de alcool. Mai multi alcoolici din aceeasi familie sunt sfatuiti sa se lase de baut impreuna. Este util sa-ti notezi motivele pentru renuntarea la bautura. Poti sa-ti doresti sa renunti la alcool din motive de sanatate, pentru a dormi mai bine sau pentru a te trezi dimineata fara mahmureala, pentru a nu-ti face de ras copii, parintii sau restul familiei, pentru a nu fi bataia de joc a colegilor sau prietenilor (nu cei de pahar), pentru a-ti creste performantele intelectuale, profesionale, fizice sau sexuale, etc. Stabileste dinainte cate pahare vei consuma si incearca sa nu depasesti acest numar. Rasplateste-te cu o bucurie pentru respectarea limitei. Fa echipa cu un prieten si acordati-va suport reciproc pentru a bea mai putin. Evita randurile de bauturi pentru ca acestea te pot face sa consumi mai mult. Puneti paharul jos intre inghitituri pentru a va opri din a bea rapid. Alterneaza paharele cu bauturi non-alcoolice intre cele cu alcool. Daca esti ingrijorat de cat de mult bei, du-te si fa altceva: danseaza sau ia o pauza timp de cinci minute. Poate ca este eficient sa eviti oamenii si locurile care te indeamna sa bei in perioada in care incerci sa te lasi. Incearca sa nu consumi deloc alcool timp de trei zile pe saptamana. Invata cum sa spui NU la o bautura. Nu renunta daca nu reusesti de prima data. Multi oameni au nevoie de cateva incercari inainte sa isi atinga scopul. Cauta ajutorul unui program de tratare, suport sau consiliere. Majoritatea bautorilor inraiti nu se pot lasa de bautura fara o supraveghere din partea unor profesionisti. Si medicamentele sunt usor accesibile dar acestea cauzeaza efecte secundare neplacute/ periculoase daca sunt administrate concomitent cu consumul de alcool. Multi oameni cred ca au mostenit dependenta de bautura de la parintii lor. Daca parintii dumneavoastra au fost sau sunt bautori inraiti atunci sunteti in situatie de risc, deci trebuie sa va controlati cantitatea de alcool bauta. Exista numerosi descendenti din familii de bautori care, tocmai datorita acestui fapt, au un dezgust puternic fata de alcool, fiind abstinenti inraiti. Este folositor controlul consumului de alcool prin abstinenta la alcool timp de trei zile pe saptamana si fara sa depaseasca consumul de patru bauturi alcoolice la o -sedinta-. Inlocuiti consumul cu bere slab alcoolizata si amestecul cu bauturi non- alcoolice precum limonada. Prevenire si tendinte de viitor Prevenirea si masurile contra utilizarii alcoolului se vor centra pe constientizarea publica a problemelor legate de bautura si pe evidentierea nivelurilor de consum care nu afecteaza sanatatea. Noile metode de tratament sunt si ele orientate spre ajutorarea persoanelor cu probleme legate de dependenta de droguri. Efectele periculoase si sociale ale consumului excesiv de alcool fac sa nu fie recomandat consumul moderat de alcool ca masura de sanatate, desi cercetarile au aratat ca un consum moderat poate fi benefic pentru inima. Un consum moderat, poate fi inceputul unui exces.

12 riscuri ale abuzului de alcool Nu este un secret ca abuzul de alcool poate provoca probleme grave de sanatate, precum ciroza sau ranile rezultate din accidentele de automobil. Insa credeti ca acestea sunt singurele riscuri ale abuzului de alcool? Deloc: cercetarile arata ca abuzul de alcool este asociat cu peste 60 de boli. Alcoolul are tot felul de efecte asupra corpului, de care nu suntem foarte constienti. Este o mica molecula destul de complicata, spun specialistii. 12 boli si probleme de sanatate asociate cu abuzul de alcool:

AnemiaAbuzul de alcool poate face ca numarul de globule rosii, ce poarta oxigenul, sa scada sub nivelul anormal. Aceasta boala, asemanatoare anemiei, poate declansa o multime de simptome, printre care oboseala, taierea respiratiei si ameteli.CancerulObiceiul de a bea mareste riscul de cancer, spun specialistii in adictii. Acest risc crescut provine din faptul ca organismul converteste alcoolul in acetaldehida, un puternic carcinogen. Localizarile cancerului asociate cu alcoolul sunt gura , faringele (gatul), laringele (cutia vocala), esofagul, ficatul, sanii si regiunea colo-rectala. Riscul de cancer creste si mai mult la cei care abuza de alcool si fumeaza.Boli cardiovasculareAbuzul de alcool, mai ales chiolhanurile, creste riscul formarii cheagurilor de sange, care pot duce la atacuri de cord sau crize cardiace. Intr-un studiu publicat in anul 2005, cercetatorii de la Harvard au descoperit ca petrecerile cu consum excesiv de alcool dubleaza riscul de deces la persoanele care supravietuisera unui atac de cord.Abuzul de alcool poate duce si la cardiomiopatie, o boala potential letala in care muschiul inimii slabeste apoi cedeaza, precum si la anomalii de ritm cardiac, fibrilatii atriale si ventriculare. Fibrilatia atriala, in care camerele superioare ale inimii (atriile) se contracta haotic in loc de a se misca ritmic, poate duce la formarea cheagurilor de sange, ceea ce duce la crize cardiace. Fibrilatiile ventriculare duc la convulsii haotice in incaperile principale de pompare ale inimii (ventriculele). Acest lucru provoaca pierderea rapida a cunostintei si, in absenta unui tratament imediat, moarte subita.CirozaAlcoolul este toxic pentru celulele ficatului, iar multi bautori inraiti fac ciroza, o boala care le este uneori fatala, caracterizata de formarea cicatricilor pe ficat, astfel ca acesta nu mai poate functiona. Insa este dificil de anticipat care dintre bautori fac ciroza. Unii oameni beau cantitati imense de alcool fara sa faca boala, in timp ce altii fac ciroza fara sa bea prea mult. Din motive necunoscute, femeile par sa fie foarte vulnerabile la ciroza.DementaPe masura ce oamenii inainteaza in varsta, creierul lor se micsoreaza, in medie, cu circa 1,9% la fiecare 10 ani. Acest lucru este considerat normal. Insa abuzul de alcool accelereaza reducerea anumitor zone cheie din creier, ceea ce duce la pierdero de memorie si la alte simptome ale dementei.Abuzul de alcool poate duce si la alte deficite subtile dar potential debilitante ale capacitatii de a face rationamente si judecati, de a rezolva probleme si ale altor aspecte ale functiei - executive, adica abilitatile de rang inalt care ne permit sa ne maximizam functiile de fiinte umane.In afara dementei nonspecifice care decurge din atrofierea creierului, abuzul de alcool poate cauza deficite nutritionale atat de severe ce pot duce la alte forme de dementa.DepresiaSe stie de mult timp ca abuzul de alcool merge adesea mana in mana cu depresia, insa au existat dezbateri legate de factorul care se afla la originea celuilalt bautura sau depresia. Una dintre teorii este ca oamenii deprimati recurg la alcool in incercarea de a-si atenua suferinta emotionala. Insa de curand, un studiu extins din Noua Zeelanda a aratat ca foarte probabil lucrurile stau invers adica, abuzul de alcool este cel care duce la depresie.Cercetarile au aratat si ca depresia dispare atunci cand alcoolul este lasat deoparte.Convulsii

Abuzul de alcool poate cauza epilepsia si poate declansa crize chiar si persoanelor care nu au epilepsie. De asemenea, poate interfera cu actiunea medicamentelor folosite la tratarea acestei boli.GutaO boala dureroasa, guta este cauzata de formarea cristalelor de acid uric in incheieturi. Desi unele cazuri sunt fara indoiala ereditare, alcoolul si alti factori nutritionali par sa joace un rol in aparitia bolii. Alcoolul pare si sa agraveze suferinta celor care deja sunt bolnavi de guta.HipertensiuneaAlcoolul poate perturba sistemul nervos simpatic, care, printre altele, controleaza constrictia si dilatarea vaselor de sange ca reactie la stres, temperatura, efortul depus etc. abuzul de alcool si bautele, in mod deosebit pot duce la cresterea tensiunii. In timp, acest efect poate deveni cronic. Tensiunea ridicata poate duce la multe alte probleme, precum boli de rinichi, boli ale inimii si crize cardiace.Boli infectioaseAbuzul de alcool suprima reactiile sistemului imunitar, oferind o poarta de acces infectiile, printre care tuberculoza, pneumonia, HIV/SIDA si alte boli transmisibile sexual (inclusiv unele care cauzeaza infertilitatea). Persoanele care beau mult au si sanse mai mari de a face sex neprotejat. Consumul excesiv de alcool este asociat si cu o crestere de trei ori a riscului de a face o boala transmisibila sexual.Probleme cu nerviiAbuzul de alcool poate cauza un tip de deteriorare a nervilor numit neuropatie alcoolica, ceea ce poate produce senzatie de intepaturi dureroase in extremitatile corpului, precum si slabiciunea muschilor, incontinenta, constipatie, disfunctii erectile si alte probleme. Neuropatia alcoolica poate aparea dein cauza faptului ca alcoolul este toxic pentru celulele nervoase, sau din cauza deficitelor nutritionale asociate cu abuzul de alcool care compromit functionarea nervilor.PancreatitaIn afara de a cauza iritarea stomacului (gastrita), bautura poate duce si la inflamarea pancreasului. Pancreatita cronica afecteaza procesul digestiv, provocand dureri si diaree persistenta si nu se poate vindeca. Unele cazuri de pancreatita cronica sunt declansate de calculii biliari, insa pana la 60% dintre ele deriva din consumul de alcool. Probleme generate de alcool asupra individului consumator  Viaţă socială

Consecinţe sociale negative Riscul de implicare într-un scandal, de deteriorare a vieţii de familie, a căsniciei, de compromitere a muncii, a studiilor, a prieteniilor, a vieţii sociale, riscul general de alunecare pe o pantă descendentă creşte proporţional cu cantitatea de alcool consumată.  Performanţe scăzute în activitate Consumul crescut de alcool are ca efect reducerea numărului celor care muncesc şi, implicit, creşterea ratei şomajului. Totodată, are ca efect şi scăderea productivităţii muncii.  Vătămări intenţionate sau accidentale  Violenţă Există o legătură între consumul de alcool şi tendinţa de implicare în acte de violenţă; această tendinţă este mai puternică în cazul consumului ocazional abuziv decât în cel al consumului

regulat. Cu cât este mai mare cantitatea de alcool ingerată, cu atât mai severe sunt actele de violenţă.  Conducerea auto sub influenţa alcoolului Riscul de a conduce sub influenţa alcoolului poate creşte atât în urma consumului regulat al unei cantităţi din ce în ce mai mari de alcool, cât şi ca urmare a consumului ocazional abuziv din ce în ce mai frecvent. Riscul de a provoca un accident creşte cu 38% atunci când alcoolemia este de cel puţin 0,5g/l (0,5%).  Vătămări Există o corelaţie între consumul de alcool şi provocarea unor accidente sau vătămări fatale şi nefatale. Se expun unui risc mai mare persoanele care consumă de obicei cantităţi mici de alcool şi care, ocazional, consumă abuziv. De multe ori, direct proporţional cu cantitatea de alcool ingerată, starea consumatorului poate impune internarea în regim de urgenţă. Suicidul Există o legătură directă între consumul de alcool şi riscul de suicid sau tendinţa latentă de sinucidere. Tendinţa spre sinucidere este mai puternică în cazul consumului abuziv ocazional decât în cel al consumului regulat.  Afecţiuni neuro-psihiatrice  Anxietatea şi tulburările de Somn Una din opt persoane care suferă de o tulburare de anxietate are şi probleme cu consumul de alcool.Alcoolul agravează tulburările de somn.  Depresia în funcţie de cantitatea consumată, tulburările legate de consumul de alcool constituie un factor de risc pentru apariţia tulburărilor depresive, adesea precedând tulburarea depresivă şi cu ameliorarea stării depresive consecutiv abstinenţei la alcool.  Dependenţa de alcool Riscul de instalare a dependenţei la alcool apare odată cu consumarea unor cantităţi mici de alcool şi se amplifică direct proporţional atât cu cantitatea consumată, cât şi cu frecvenţa ocaziilor de consum abuziv. Adulţii tineri sunt cei mai predispuşi la a dezvolta dependenţă de alcool.  Leziuni neurologice Studii clinice au descoperit că între un sfert şi o treime din pacienţii dependenţi de alcool suferă de leziuni ale nervilor periferici, riscul de apariţie şi severitatea leziunilor fiind direct proporţionale cu lungimea perioadei din viaţă în care aceştia au consumat alcool.  Leziuni ale creierului Consumul abuziv de alcool accelerează atrofierea creierului, care, în timp, conduce la declinul funcţiilor cognitive. Procesul deteriorativ pare a avansa constant în cazul persoanelor care au fost dependente de alcool pe termen lung.  Deteriorare cognitivă şi demenţă Cu cât consumul de alcool este mai ridicat, cu atât creşte riscul de deteriorare cognitivă.  Afecţiuni gastrointestinale, endocrine şi metabolice  Ciroza hepatică Consumul de alcool, direct proporţional cu cantitatea ingerată, creşte riscul de apariţie a cirozei hepatice. Indiferent de cantitatea de alcool consumată, există o probabilitate mai mare de apariţie a cirozei hepatice în cazul femeilor.  Pancreatita

Există o legătură direct proporţională între consumul de alcool şi riscul de apariţie a pancreatitei acute sau cronice.  Diabetul zaharat tip II (DZ II) în cazul acestei afecţiuni, există două situaţii: comparativ cu persoanele abstinente, cei care consumă alcool în cantităţi mici prezintă un risc mai mic de apariţie a bolii; în schimb, riscul de apariţie a DZ II creşte în cazul celor care consumă alcool în cantităţi mari.  Supraponderabilitate Alcoolul conţine 7,1Kcal/g, ceea ce poate contribui la creşterea în greutate a consumatorilor. în cazul consumatorilor înrăiţi, alcoolul duce la scăderea aportului caloric ca urmare a faptului că aceste persoane neglijează adeseori propria alimentaţie sau renunţă la mese în urma scăderii apetitului alimentar. în consecinţă, această situaţie poate conduce adeseori la malnutriţie.  Guta Consumul de alcool creşte nivelul acidului uric din sânge şi riscul de apariţie a gutei. Aceste efecte survin direct proporţional cu cantitatea utilizată.  Tract gastrointestinal Alcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului la nivelul cavităţii bucale, a cancerului esofagian şi a celui laringian (căile respiratorii superioare). într-o măsură mai mică, de asemenea proporţional cu cantitatea consumată, alcoolul creşte şi riscul de apariţie a cancerului de stomac, de colon şi al celui rectal.  Ficat Alcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului hepatic în relaţie exponenţială cu cantitatea ingerată.  Sâni Direct proporţional cu cantitatea, consumul de alcool creşte în cazul femeilor probabilitatea de apariţie a cancerului mamar.   Consecinţe sociale negative Riscul de implicare într-un scandal, de deteriorare a vieţii de familie, a căsniciei, de compromitere a muncii, a studiilor, a prieteniilor, a vieţii sociale, riscul general de alunecare pe o pantă descendentă creşte proporţional cu cantitatea de alcool consumată.

Afecţiuni cardiovasculare  Hipertensiunea arterială Alcoolul are ca efect şi creşterea presiunii sângelui, ceea ce conduce la creşterea riscului de apariţie a hipertensiunii arteriale, în funcţie de cantitatea consumată.  Infarctul Consumul de alcool, în funcţie de cantitate, creşte riscul de producere a infarctului hemoragic. Legătura dintre alcool şi riscul de apariţie a atacului ischemic este direct proporţională: un consum mic reduce riscul de producere a infarctului, în timp ce un consum crescut, abuziv, îl creşte. Consumul abuziv ocazional este un important factor de risc în cazul producerii ambelor tipuri de infarct (ischemic şi hemoragic); de asemenea, el constituie o cauză importantă de producere a infarctului la adolescenţi şi tineri.  Aritmiile Consumul abuziv ocazional măreşte riscul de producere a aritmiilor şi a morţii subite, chiar şi în cazul persoanelor fără istoric sau semne anterioare de afecţiuni cardiace.  Afecţiunile coronariene Deşi consumul de alcool în cantităţi mici ( <20g/zi - cantitatea de alcool asociată cu cel mai mic risc) reduce riscul afecţiunilor coronariene, chiar şi în această doză el creşte riscul de apariţie a

celorlalte afecţiuni cardiace. în cazul persoanelor în vârstă, consumul scăzut de alcool reduce doar într-o foarte mică măsură riscul de apariţie a bolilor coronariene.  Cardiomiopatia Consumul de alcool în cantităţi mari şi pe o perioadă îndelungată de timp, direct proporţional cu dozele ingerate, creşte riscul de leziune a muşchilor cardiaci (cardiomiopatia).  Sistem imunitar Alcoolul poate afecta funcţionarea normală a sistemului imunitar, generând o probabilitate crescută de dezvoltare a anumitor boli infecţioase, inclusiv pneumonie, tuberculoză şi posibil infectare HIV.  Afecţiuni pulmonare Persoanele dependente de alcool sunt expuse unei probabilităţi de două până la patru ori mai mare deapariţie a sindromului respirator acut, în condiţii de septicemie sau traumatism.  Complicaţii post-operatorii Direct proporţional cu cantitatea consumată, alcoolul creşte riscul de apariţie a complicaţiilor post-operatorii şi a necesităţii măsurilor de terapie intensivă.  Afecţiuni osteo-articulare Se pare că există o relaţie directă între consumul de alcool şi riscul de apariţie a fracturilor, atât în cazul bărbaţilor cât şi în cel al femeilor, acesta depinzând de cantitatea consumată. Totuşi, riscul de apariţie a fracturilor este mai mare la bărbaţi. în cantităţi mari, depinzând de doză, consumul de alcool produce afecţiuni ale musculaturii.  Tulburări ale funcţiei reproductive Consumul de alcool poate duce la scăderea fertilităţii, atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor.  Mortalitatea generală Studiile au evidenţiat - cel puţin în Marea Britanie - faptul că, în cazul tinerilor (femei sub 45 ani şi bărbaţi sub 35 ani), consumul oricărei cantităţi de alcool creşte riscul general de mortalitate, riscul fiind cu atât mai mare cu cât cantitatea de alcool consumată creşte.

Profilaxia abuzului si a dependentei de alcoolIn incercarea de a preveni consumul excesiv de alcool si tulburarile legate de alcool se pot folosi doua abordari:• imbunatatirea ajutorului si indrumarii acordate individului (asa cum a fost descris mai sus);• introducerea unor masuri sociale care sa influenteze obiceiurile in materie de consum alcoolic in intreaga populatie:» evidentierea pretului alcoolului probabil va duce la reducerea consumului;» controlul sau abolirea publicitatii la bauturile alcoolice – nu se stie cat de mult publicitatea incurajeaza consumul unei anumite marci sau consumul general de alcool;» controlul vanzarilor – se stie ca relaxarea restrictiilor a dus la cresterea vanzarilor in Finlanda si alte tari, dar nu se stie daca o crestere a restrictiilor va reduce ratele actuale de consum alcoolic sau va altera si mai mult obiceiurile legate de uzul de alcool;» educatia sanatatii – nu se cunoaste daca educatia privind abuzul de alcol este eficienta. Conform unui studiu al lui MacKinnon, sticlele de alcool care aveau pe eticheta un avertisment cu privire la afectarea sanatatii i-a facut pe tineri sa fie mai constienti asupra hazardului asociat cu consumul de alcool, dar nu le-a schimbat semnificativ obiceiurile legate de consumul de alcool.  Consumul excesiv de alcool duce la disfunctionalitati profunde sociale, incepand cu viata de familie (relatia de cuplu si, respectiv, cresterea copiilor), continuand cu relatiile de servici si

terminand cu accidentele rutiere si actele antisociale (frauda, abuzuri sexuale, violente, inclusiv crime).

Dependenta si abuzul de alcoolDependenta de alcool este un pattern de uz excesiv al alcoolului conducand la degradare sau suferinta semnificative clinic, manifestandu-se prin prezenta in decurs de 12 luni a 3 sau mai multe din urmatoarele criterii:» toleranta – nevoia de cantitati mai mari de alcool pentru a obtine acelasi efect si efect mai redus la continuarea uzului aceleiasi cantitati de alcool;» sevrajul (vezi mai jos);» folosirea unei cantitati mai mari sau a unui timp mai indelungat pentru uzul de alcool;» reluarea uzului in pofida consecintelor organice sau psihologice adverse;» incercari repetate lipsite de succes de a controla aportul de alcool;» se cheltuieste mult timp cu activitati necesare pentru obtinerea, uzul de alcool sau pentru recuperarea dupa efectele acestuia;» activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost abandonate sau reduse;» reluarea uzului in pofida consecintelor organice sau psihologice adverse. Abuzul de alcool este un pattern de uz excesiv al alcoolului care duce la degradare sau suferinta semnificativ clinic, manifestate prin unul sau mai multe din urmatoarele criterii aparute intr-o perioada de 12 luni:» consum recurent de alcool duand la neindeplinirea unor obligatii de rol majore la munca, scoala sau acasa;» consum recurent de alcool in situatii primejdioase din punct de vedere fizic (ex. sofatul);» probleme legale recurente legate de alcool (ex. arestari pentru tulburarea linistii publice);» continuarea consumuluide alcool in pofida problemelor sociale sau interpersonale recurente, cauzate sau exacerbate de efectele alcoolului (ex. certuri cu partenerul de viata, batai). Abuzul de alcool nu include toleranta si sevraj; in schimb sunt definitorii consecintele negative ale utilizarii repetate.Abuzul de alcool poate sa evolueze catre dependenta de alcool, patternurile de consum de alcool fiind:» uz masiv continuu;» intoxicarea de weekend;» „serile” de consum intercalate cu perioade de abstinenta.Tratament.Scopul tratamentului este mentinerea prelungita a abstinentei totale. Recaderile sunt frecvente.Tratamentul initial necesita dezintoxicare (in spital daca este necesar) si tratamentul simptomelor de sevraj.• Intelegerea bolii:» este critica, dar de multe ori greu de realizat» pacientul trebuie sa accepte ca are o problema cu bautura. Este posibil ca initial sa fie necesara depasirea unei intense faze de negare, prin colaborarea familiei, prietenilor, conducerii de la locul de munca etc.» bolnavul poate fi confruntat cu perspectiva pierderii potentiale a carierei, familiei si sanatatii daca mai continua sa mai bea» terapia de grup este mai eficienta decat terapia individuala• Terapia cognitiv-comportamentala

• Alcoolicii Anonimi (AA) si Al-Anon – organizatiide suport pentru bolnavi, si respectiv pentru

familiile lor• Interventii psihosociale – terapia familiala• Psihofarmacoterapia» Disulfiram (Antalcol) – bolnavii fac o reactie extrem de neplacuta atunci cand ingereaza chiar si numai cantitati mici de alcool. Este util doar temporar.» Naltrexona – descreste dorinta de alcool• Dupa recuperare – majoritatea expertilor recomanda ca pacientul dependent de alcool care a recuperat sa pastreze abstinenta toata viata.

Efectele alcoolului asupra organismului ar putea fi clasificate in:a) efecte patologice asupra structurii organelor,b) efecte fiziopatologice asupra sistemelor din care fac parte si a functiilor acestora,c) efecte asupra sistemului nervos si a psihicului,d) efecte letale.Efecte digestiveBauturile alcoolice ca atare sau potentate de folosirea tutunului sunt responsabile de cancerul gurii, de limba, faringe, esofag sau gastric. Inflamatia tractului digestiv, esofagita, gastrita toxica, ulcerul gastric si duodenal, pancreatita acuta sau cronica pot fi generate de consumul de alcool. Tulburari de absorbtie, scaderea apetitului, greata si varsatura de dimineata, carente nutritionale si in special cele de vitamina B1 sunt datorate alcoolului. Exista si astazi forme de pseudopelagra induse de alcool. Sistemul imunitar si rezistenta la imbolnavire sunt profund afectate.Pe langa efectele catastrofale sistemice, s-ar putea spune ca organul tinta al alcoolului este ficatul, locul sau de metabolizare si prin afectarea caruia toxicitatea alcoolului creste exponential, printr-un cerc vicios, daca nu se sisteaza ingestia. Hepatita toxica etilica, degenerescenta grasa a ficatului, hepatita mixta, virala si etilica, sunt cateva dintre starile din antecamera cirozei hepatice si a hepatomului (cancerul de ficat), cu sfarsit letal. Ruptura varicelor esofagiene cu hemoragie digestiva superioara, encefalopatia porto-cava si coma hepatica sunt cele mai frecvente moduri de a muri ale acestor bolnavi. Efecte cardiaceCresterea tensiunii arteriale, agravarea cardiopatiei ischemice, tulburarile de ritm, cresterea incidentei infractului de miocard, si cel mai tipic, cardiomiopatia alcoolica conduc la cardiomegalie, insuficienta cardiaca, stop cardiac si moarte prematura. Studii recente care par a atesta consumul minim de bauturi alcoolice, pentru preventia bolii ischemice cardiace si a incidentei infarctului, sunt controversate, nereplicate si neacceptate de o mare parte dintre cardiologi.Tulburari ginecologiceAle ciclului si a menstrei, avorturi spontane, tulburari sexuale ale orgasmului si potentei recunosc implicarea alcoolului. Multe dintre malformatiile congenitale, bucale si oculare mai ales, retardul mintal, tulburarile de crestere si dezvoltare ale copilului se datoreaza alcoolului ingerat de parintii acestuia. Sistemul nervos si organele senzorialeTulburarile de acuitate vizuala se datoresc neuropatiei optice alcoolice, care in unele cazuri poate conduce la atrofie optica si orbire. Fenomenele vertiginoase si vestibulare se datoresc intoxicatiei nervului si centrului vestibular. Incoordonarea, tremuraturile, disartria se datoreaza afectarii creierului mic si nucleilor de la baza creierului. Tulburarile de sensibilitate, amortelile penibile ale extremitatiilor si, in unele cazuri, atrofierea musculaturii sunt consecinta polineuropatiei toxicocarentiale indusa de alcool. Atrofierea globala a scoartei cerebrale, epilepsia toxica etilica si encefalopatia acuta hemoragica Gayet-Vernicke sunt alte realitati crunte datorate alcoolului.

Incidenta accidentului vascular este crescuta de cateva ori la alcoolici.Tulburarile psihice datorate alcoolului. Tulburarile de memorie si gandire sunt cele mai frecvente. In forma lor cronica si severa se constituie in sindromul Korsakov, cu amnezie si confabulatii compensatorii. Initiativa si vointa sunt paralizate de alcool. Toate tulburarile discrete de personalitate sunt agravate si exacerbate de alcool. Apar vise terifiante, cosmaruri si apoi chiar halucinatii cu reprezentari zoomorfe; atacuri de panica, de agresivitate si furie,depresia sau letargia sunt frecvente in alcoolism; episoadele psihotice acute alcoolice se repeta, conducand la dementiere progresiva. Se disting doua feluri de dependenta: cea fizica si cea psihica.Dependenta fizica este o consecinta unui consum frecvent si abuziv de substante nocive si a adaptarii organismumui prin modificari metabolice la acesta, obtinindu-se o crestere a tolerantei. Drept urmare organismul are nevoie de respectiva substanta ca sa functioneze.Dependenta fizica se manifenta intotdeauna la intreruperea consumului cand apar o serie de fenomene neplacute pe plan fizic, numite fenomene de sevraj. Senzatia trupeasca de normalitate se reinstaleaza la reluarea administrarii.Despre dependenta psihica se vorbeste atunci cand exista dorinta interioara, iar apoi cerinta obsesiva de a consuma in continuare substanta nociva, fie pentru a-si procura din nou placere, fie pentru a evita neplacerile.Depedentul psihic foloseste acea substanta pentru a obtine starea de confort psihic si pentru a rezolva starile de stres sau indispozitiile. Atunci cand substanta nu este la indemana, apare disconfortul psihic sau chiar frica.Iata alte cateva semne distinctive ale alcoolismului-boala:- cresterea tolerantei fata de alcool; pacientul este nevoit sa bea cantitati tot mai mari pentru a obtine acelasi efect; nevoia de a bea a devenit imperioasa si el nu se poate opri, indiferent de costuri sau riscuri; aceasta nevoie a devenit atat de imperioasa, incat ea depaseste impulsurile sexuale, este mai puternica decat foamea si poate depasi chiar instinctul de conservare si supravietuire;- neaga existenta vreunei probleme; sustine ca se poate opri oricand vrea, dar n-o face, sau a avut mai multe tentative de stopare urmate de esec; in mod intim si secret este preocupat de problema sa, este iritat cand subiectul este abordat si incearca sa se justifice;- moduri tipice de a bea: poarta sticla cu el, bea pe furis, bea singur, bea dimineata, bea dintr-o inghititura („da pe gat”);- conduce automobilul sub influenta alcoolului, are probleme familiale, profesionale sau devine contravenient datorita scandalurilor, etc.- bea mai mult decat ceilalti si doreste sa continue cand altii se opresc; amnezie partiala a perioadei de betie si mahmureala dupa acest episod; doua sau mai multe zile consecutive de betie;- schimbari de personalitate: devine irascibil, tensionat, nelinistit in lipsa bauturii, crize de furie, de panica, abrupt in relatii si greu de suportat, trivial si obscen, agresiv;- tendinte toxicomane, dobandind rapid dependenta incrucisata cu alte droguri, medicamente, etc.- continuarea ingestiei de alcool in ciuda suferintei unor organe; hepatita, ulcer, polineuroopatie, etc.- suprimarea brusca, neprotejata terapeutic a alcoolului conduce la sevraj, asa-numitul delirum tremens cu agitatie, insomnie, anxietate extrema, confuzie, dezorientare, agresivitate, halucinatii, manifestari vegetative (greata si varsaturi,tahicardie, transpiratii), tremuraturi violente, convulsii epileptice, dromomanie, etc.- alcoolismul este incurabil; odata instalat, dureaza toata viata; singura solutie este abstinenta totala; orice intoarcere la bautura, sub argumentul moderatiei, exceptiei, etc., inseamna in mod cert recadere si cresterea defectualitatii cu recuperare tot mai dificila.

Pe langa efectele catastrofale sistemice, s-ar putea spune ca organul tinta al alcoolului este ficatul, locul sau de metabolizare si prin afectarea caruia toxicitatea alcoolului creste exponential, printr-un cerc vicios, daca nu se sisteaza ingestia. Hepatita toxica etilica, degenerescenta grasa a ficatului, hepatita mixta, virala si etilica, sunt cateva dintre starile din antecamera cirozei hepatice si a hepatomului (cancerul de ficat), cu sfarsit letal.Grupuri de risc crescut pentru alcoolism:- adolescentii supusi presiunii sociale de a bea- varstnicii ramasi singuri- persoanele cu tulburari psihice si de personalitate- oamenii confruntati cu lipsuri, pierderi si o viata grea- minoritarii care se simt marginalizati- copii provenind din parinti alcooliciProfilaxie si TratamentAlcoolul este un pericol fatal. Trebuie sa intelegem acest lucru, sa devenim cunoscatori ai limitelor umane si sa ne constituim in exemple de abstinenta pentru ceilalti. Iata cateva directii profilactice:- cresterea efortului si nivelului educativ; foarte multi oameni nu realizeaza proportiile dezastruoase ale efectelor alcoolului, iar cand devin constienti, este deja prea tarziu si ignoranta, usurinta cu care l-au tratat este platita foarte scump; scoala, institutiile de ingrijire a sanatatii, organizatiile nonguvernamentale trebuie sa se implice mai mult in crearea unei opinii de masa impotriva consumului de alcool; societatea Alcoolicii Anonimi trebuie sa devina efectiva si la noi in Romania;- optimizarea reglementarilor publice; legislatia industrializarii, comercializarii, cea financiara, rutiera ar trebui sa fie mult mai bine precizate si mai ales aplicate; este deprimant sa vezi cum infloreste un pseudocomert,in formele sale cele mai derizorii, doar pentru a-i tenta pe oameni cu cele mai toxice otravuri, pentru care se plateste un pret atat de scump: financiar, de sanatate si de civilizatie;- schimbarea atitudinii; trebuie sa se creeze o opinie de masa in favoarea abstinentei, sa fie dezavuate formele sociale de betivire; cei care aleg sa nu bea trebuie scutiti de presiunea sociala de a bea si sa se bucure de respect si consideratie;- cresterea implicarii personale; parinti, profesori,medici, comunicatori, biserica,lideri de opinie, directori si patroni trebuie ajutati sa constientizeze pericolul alcoolului si sa militeze pentru limitarea lui.Strategii de evitare a consumului de alcoolToti cunoastem ca adesea ni se face pofta de anumite lucruri. Cand ne este foame, ne sar in ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de paine proaspata dintr-o brutarie ne poate determina sa cumparam o paine chiar daca n-am avea nevoie de ea.Dar, de obicei nu ne urmam fiecare impuls care ne-ar impinge sa ne satisfacem o pofta imediata, mai ales daca ne-ar dauna sau daca nu se potriveste situatiei. Fiecare are strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevarat ca exista persoane mai impulsive care au dificultati mai mari in a se stapani, in timp ce altele nu par sa faca mari eforturi pentru a se abtine.Fiecare alcoolic trebuie sa stie ca dorinta de a bea este un lucru normal, ca poate fi declansata de stari psihice sau de evenimente exterioare. Adesea dorinta de a bea este comparata cu un val care poare creste repede dar care se niveleaza apoi treptat. Este greu sa te opui valului cand si-a atins forta maxima. Este mai usor, mai elegant si mai putin periculos, la fel ca la inot sau la surf, sa ramai pe coama valului pana cand el se epuizeaza. La fel si in cazul dorintei de a bea, ea trece de la sine daca nu i te opui. Deci este mult mai indicat sa-ti spui: "Observ ca mi se face pofta sa beau. Poate ca se va inteti inca putin pofta asta, dar o sa-mi treaca."

Pe parcursut terapiei alcoolicul invata cum poate preveni sau reduce o asemenea pofta. Sunt prezentate in continuare cateva metode utile in astfel de situatii.Mai intai trebuie sa-si reaminteasca mereu de ce vrea sa reziste poftei si de ce nu-si poate permite o asemenea slabiciune. El trebuie sa-si consulte lista de argumente pro si contra consumului de alcool, pe care singur si-a stabilit-o. Aceasta lista poate exista fizic sub forma unei carti de credit a abstinentului, un cartonas de marimea unei carti de vizita sau cartele telefonice usor de pastrat asupra sa, ce are pe o parte avantajele renuntari la bautura si pe cealalta parte riscurile unui eventual consum.In al doilea rand se poate apela la o metoda de relaxare ce a fost in prealabil invatata in terapie. Se cunosc multe metode de relaxare de la simple exercitii de respiratie la metode mai complexe in care sunt corelate imagini placute, pozitive.In al treilea rand, in momentele cand alcoolicul se simte coplesit de griji, pot fi utile monologurile interioare pozitive, in care vor fi reamintite punctele sale forte.In al patrulea rand in cazurile cand apare asa numita dorinta rece, adica gindurile se invartesc mereu in jurul alcoolului, se poate folosi stoparea gandurilor, prin ciupituri puternice, pleznituri peste coapse sau prin a-ti porunci, stop, imaginandu-ti indicatorul de circulatie STOP.In al cincelea rand iti pot reorienta atentia executand o actiune concreta. Daca e posibil cauta discutia cu cineva, asculta muzica, viziteaza pe cineva, mergi la plimbare, admira natura, mergi la cinematograf, la biblioteca, rezolva sarcini de menaj, scrie o poezie, spune o rugaciune, joaca un joc care sa-ti solicite atentia. De asemenea cauta sa-ti descarci energia printr-o activitate sportiva.

Efectele alcooluluiAlcoolul este substanta de abuz cu cea mai larga disponibilitate si cea mai acceptata cultural.In secolul al XVIII-lea si inceputul sec XX alcoolul facea parte din viata sociala comunitara, fiind folosit ca bautura in cele mai variate situatii de viata dar si ca metoda de tratament. La sfarsitul sec XIX-lea alcoolul era considerat « bautura diavolului » iar alcoolismul un viciu.90% din oameni consuma alcool intr-un moment al vietii, iar problemele legate de alcool apar la aprox 30% dintre bautori.Inainte de a-si dovedi toxicitatea, cosumul de alcool a generat o dependenta intai psihica si apoi organica dar inainte de a fi dependent, pacientul aderase la placerea consumului (fie hedonica, anxiolitica ori antidepresiva).Intai ca o cautare pentru regasirea binelui, apoi practicand tot mai insistent « starea de bine », pacientul parcurge mai multe etape. Asadar : aderarea la placerea consumului, practicarea (afundarea) tot mai toxica (intensiva) a placerii in ciuda oricaror riscuri, dependenta organica si in final, consecintele toxice ale consumului cu diferite aspecte de complicatii patologice.Prevalenta ridicata a consumului si abuzului de alcool face ca evaluarea uzului de alcool sa faca parte esentiala a evaluarii psihiatrice sau medicale. Aproape orice problema clinica cu care se prezinta pacientul poate fi legata de consumul de alcool, de abuz, dependenta, intoxicatie sau sevraj.Definitia alcoolismului se refera la dovezi de afectari repetate datorate consumului de alcool in domenii multiple in pofida carora persoana respectiva revine la consumul de bauturi alcoolice.Efectele alcoolului asupra creierului :Alcoolul modifica fluiditatea membranelor intercelulare, intercaland in mod negativ functionarea receptorilor, canalelor sau proteinele membranare. Alcoolul influenteaza centrii placerii (mediati de dopamina), ceea ce explica in parte instalarea dependentei de alcool, actioneaza asupra receptorilor benzodiazepinici, efect care sta la baza tratamentului alcoolismului cu benzodiazepine. Deasemenea, el actioneaza asupra producerii de alcaloizi opioizi ceea ce explica

efectul antialgic.Efectele comportamentale ale alcoolului :Alcoolul este un deprimant central iar ingestia de alcool este urmata de somnolenta care este dependenta de doza ; consumat in timp, alcoolul modifica arhitectura somnului, scazand perioadele REM de somn profund si crescand numarul de treziri care fragmenteaza somnul. Efectul anxiolitic al alcoolului este binecunoscut si explica utilizarea lui de catre o gama larga de indivizi in momentele tensioate, alcoolul oferindu-le scurte perioade de relaxare, confort psihic.Alcoolul are un efect inhibitor asupra activitatii neuronale, deasemenea el produce sedare intr-o masura mai mare decat benzodiazepinele si barbituricele cu care are o oarecare toleranta si dependenta incrucisata. La o concentratie de 0,05% sunt diminuate gandirea si judecata, cenzura este redusa sau chiar pierduta. La 0.4-0,5 % se instaleaza coma cu afectarea centrilor respiratori si care controleaza ritmul cardiac, moartea fiind rezultatul direct al deprimarii respiratorii sau aspirarii varsaturilor. Concentratiile de alcool care produc astfel de efecte sunt mult mai mari decat in cazul persoanelor cu un trecut indelungat de consum de alcool.Efectele fizice ale alcoolului :Cele mai frecvente complicatii ale consumului de etanol sunt la nivelul ficatului. Un consum de lunga durata, de cateva saptamani, determina acumularea de grasimi si proteine care duce la "ficatul gras "evidentiat cu ocazia examenului obiectiv. Consumul indelungat de bauturi alcoolice concentrate determina frecvent esofagita, gastrita, aclorhidrie si ulcer gastric.Varicele esofagiene reprezinta o complicatie de temut prin faptul ca deseori ele se rup provocand hemoragii severe care se pot solda cu moartea prin exsanghinare.Pancreatita si cancerul pancreatic sunt alte suferinte obisnuite ale alcoolicilor, alcoolul putand interveni in procesul normal de digestie si absorbtie al alimentelor care se asciaza nutritiei precare si contribuie la serioase carente, mai ales in ceea ce priveste vitaminele si aminoacizii.Efecte asupra aparatului cardiovascular:Sunt grave prin consecintele lor care pot periclita viata. Hipertensiunea arteriala, tulburarile ritmului cardiac, riscul crescut de infarct miocardic si de accident vascular cerebral sunt cele mai frecvente. Cardiomiopatia alcoolica se constituie dupa o perioada de peste 10 ani de consum de alcool, are o evolutie severa, dar care poate fi ameliorata de abstinenta.Afectarea neurologica :Polineuropatia toxica cu parestezii in ciorap sau in soseta, diminuarea reflexelor ; afectarea mersului pacientilor devenind caracteristic cu baza larga de sustinere, nesigur si provocand suferinta. Un alt efect pe termen lung al consumului este mielinoliza pontina centrala, boala Marchiava-Bignami.Tulburari metabolice induse de consumul indelungat de etanol sunt in primul rand dereglarea lipoproteinelor si trigliceridelor care la randul lor constituie factor de risc pentrui infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale, tulbuarile metabolismului glucozei sunt periculoase in primul rand diabeticilor dependenti de etanol ;hipoglicemia indusa de alcool care este frecventa in cadrul intoxicatiei acute, poate determina moarte subita in cazul in care ea nu este recunoscuta. Se mai citeaza insuficienta renala care apare la marii consumatori de bere.Tulburari neurocutanate secundare consumului de alcool- acropatia ulceromutilanta nefamiliala Bureau-Barriere- afecteaza persoanele de sex masculin cu varste de peste 50 ani care prezinta traumatisme sau degeraturi ale picioarelor, iar examenul neurologic evidentiaza disociatia termo-algezica in soseta sau in ciorap ca si in siringomielie cu sau fara tulb vasomotorii (transpiratii, cianoza), amputatii ale unor falange.Tulburari endocrinologice :Alcoolul are efect asupra sistemului limbic si axului hipofizo-hipotalamo-cortical astfel ca la barbati afectarile legate de alcool mergand pana la impotenta sunt frecvente generand si agravand

conflicte intrafamiliale care exista oricum datorita efectelor comportamentale ale alcoolului. Uneori acestea vin in sprijinul delirelor de gelozie. Acestor tulburari le sta la baza un dublu mecanism : pe de o parte are un efect direct asupra erectiei, pe de alta parte intervine in metabolismul steroidic generata de suferinta hepatica, producandu-se atrofii testiculare. Valorile relativ crescute ale estrogenilor sunt responsabile de ginecomastie si caderea parului de pe corp la alcoolici. Femeile pot prezenta tulburari ale ciclului.Tulburari neurovegetative :Aparitia lor indica existenta dependentei fata de alcool (alaturi de alte simptome) ; este vorba despre tremorul specific al alcoolicilor, un tremor fin, afectand mai ales extremitatile distale ale membrelor superioare, prezent mai ales dimineata, imediat dupa trezire si se amelioareaza dupa ingestia unei cantitati mici de alcool.Tulburari hematologice :Alcoolul afecteaza functia imunitara favorizand aparitia cancerului cu diferite localizari, mai ales digestive.Tulburarile psihice asociate cu alcoolismul se pot clasifica in trei grupe: (1) Legate de efectele directe ale alcoolului asupra creierului (intoxicatia, sevrajul, deliriumul, halucinoza alcoolica), (2) Tulburari legate de comportamentul care se asociaza cu alcoolul (abuzul si dependenta de alcool), (3) Tulburari cu efecte persistente (tulburarea amnestica persistenta, dementa, encefalopatia Wernike si sd Korsakoff, induse de alcool)

Personalitatea alcoolicilorTipul I- fara incarcatura erediatra adictiva, cu egala prevalenta barbati femei, debut tardiv prin repetitie, personalitate dependenta si introvertita prin trairea vinovatiei si a nefericirii propriului esec. Reprezinta majoritatea celor care pot fi ajutati terapeutic, cam doua treimi dintre alcoolici.Tipul II- reprezinta un sfert dintre alcoolici, cu o incarcatura adictiva ereditara, un debut precoce, o peronalitate antisociala exprimata faptic, este impulsiv, nelinistit, agresiv. Cel mai multi sunt barbati si reprezinta majoritatea esecurilor terapeutice.Restul- sunt mixturi intre cele doua.La debut, alcoolicul poate avea orice tip de personalitate, cu alte cuvinte, pana la o varsta, in mod conjunctural orice biotip si aproape orice tip de personalitate poate dezvolta o adictie.Efectul sedativ si disponibilitatea larga fac din alcool substanta cea mai folosita impotriva anxietatii, depresiei, insomniei. Cu toate acestea, utilizarea indelungata poate cauza depresie.Evaluarea corecta a pacientilor depresivi sau anxiosi care beau mult poate sa necesite examinare si reevaluare dupa o perioada de abstinenta cu durata de pana la cateva saptamani.Multi bolnavi psihotici se auto-trateaza cu alcool atunci cand medicatia prescrisa nu mai reduce suficient de mult simptomatologia psihotica sau atunci cand nu sunt disponibile medicamentele de prescriptie.Bolnavii cu tulburari de personalitate antisociala au probabilitate mare de a manifesta paternuri indelungate de dependentade alcool. Abuzul de alcool este frecvent la persoanele cu tulburari prin abuz de alte substante, iar corelatia intre dependenta de alcool si dependenta de nicotina este foarte mare.Afectiuni psihice asociate consumului de alcool1. Tulburarile de personalitate (anisociala, evitanta) sunt frecvent asociate cu consumul abuziv de etanol si de cele mai multe ori preced aparitia dependentelor. Alteori, un consum masiv de etanol poate induce tulburarea personalitatii (tulburare organica de personalitate). Exista insa

studii care demonstreaza ca tulb antisociala si consumul de alcool sunt entitati total distincte, fara nicio legatura cauzala.2. Tulburarile afective- 30-40-% indeplinesc criterii de tulburare depresiva majora, cu frecventa cea mai mare la femei si cei care au antecedente familiale de alcoolism. Frecventa suicidului este mare in cazul asocierii alcoolului la un pacient depresiv ;3. Tulburari anxioase – este binecunoscut efectul anxiolitic al alcoolului, totusi un numar mic de persoane devin dependente in urma consumului cu scopul de a cupa anxietatea.Aproximativ 25-50 % dintre consumatori intrunesc criteriile de diagnostic pentru tulburari anxioase, cele mai frecvente fiind fobiile si tulburarea de panica.4. Suicidul –este mult mai frecvent la persoanele dependente de alcool, acest fapt s-ar putea explica prin implicarea serotoninei care mediaza comportamentul agresiv- impulsiv al alcoolicilor.Aspecte cliniceFaza prodromala : individul e preocupat de a bea in mod din ce in ce mai frecvent in ciuda aparitiei sentimentului de vinovatie si a pierderilor tranzitorii de memorie care apar. Brusc, alcoolicul poate sa-si piarda pentru perioade scurte de timp memoria fara ca alta functie specifica sa fie afectata.Faza cruciala este caracterizata de pierderea controlului consumului desi exista presiuni pentru a abandona consumul. Ca raspuns la aceste presiuni, pacientul se compenseaza prin idei de grandoare, agresivitate, facand totusi eforturi si reusind pentru perioade scurte de timp sa fie abstinent. Treptat, isi schimba obiceiurile, relatiile interpersonale, isi pierde prietenii si slujba. Simte nevoia de a bea in fiecare dimineata, de a-si schimba mediul si adresa, deobicei alunecand spre nivele sociale inferioare, mai permisve, isi schimba obiceiurile familiale. Incepe sa-si populeze universul existentei cu resentimente, se alimenteaza din ce in ce mai putin, isi pierde libidoul si prin compensare, dezvolta o gelozie morbida. Neglijeaza tot ceea ce il interesa inainte si apoi urmeaza de obicei, prima spitalizare.Faza cronica : deterioarare etica si slabirea intelectului, cu betii de zile intregi, cu scaderea tolerantei la alcool si a nivelului social. In acesta perioada incepe sa consume bauturi neconsumabile uzual (spirt, diverse ape de colonie), apare deseori o anxietate pe care greu o poate defini, are tremuraturi pe un fond de inhibitie motorie si o dorinta imperioasa, obesiva de a bea. Dupa aceasta faza incep complicatiile.

Intoxicatia alcoolica acutaReprezinta forma comuna a complicatiilor acute ale consumului de alcool. Mai este numita si betia simpla si reprezinta totalitatea simptomelor care apar din consumul unei cantitati mari de alcool, deobicei in timp scurt.Este o tulburare reversibila care depinde de toleranta, doza ingerata, cantitatea de alcool absorbita.Clasic, betia simpla este caracterizata de trei faze cu particularitati diferite. In timp ce intoxicatia usoara poate sa produca o persoana relaxata, vorbareata, euforica sau dezinhibata, intoxicatia severa duce adesea, printre altele, la modificari maladaptative, cum ar fi agresivitatea, iritabilitatea, labilitatea dispozitiei, alterarea functionarii sociale sau de munca.Persoanele respective prezinta cel putin unul dintre urmatoarele : vorbire neclara (caracteristic ebrioasa), incoordonare, mers instabil, nistagmus, tulburare a memoriei, stupor si fata congestionata. Intoxicatia severa poate sa duca la comportament retras, lentoare psihomotorie, blackout-uri si in cele din urma, obnubilare, coma si deces.Complicatiile frecvente ale intoxicatiei cu alcool includ accidente de circulatie, traumatisme cranio cerebrale, fracturi costale, acte infractionale, sinuciderea, omuciderea.Raportand simptomele concentratiei de alcool in sange, o alcoolemie de 30mg/dl determina simptome usoare de atentie si euforie, 50mg/dl probleme de coodordonare, 100mg/dl- mers

ebrios, ataxie, la 200 mg/dl subiectul este confuz iar la alcoolemie de peste 200 mg/dl devine comatos dupa care se instaleaza moartea prin blocarea enzimatica si metabolica generalizata.Consumatorii cronici prezinta simptome mai discrete la alcoolemii importamnte.Criterii de diagnostic :a. Ingestie recenta de alcool ;b. Modificari de comportament sau psihologice dezadaptative (comportament agresiv sau sexual inadecvat, labilitate emotionala, deteriorarea judecatii, deteriorarea functionala sociala sau profesionala) care apar la scurt timp dupa ingestia de alcool.c. Unul sau mai multe dintre urmatoarele semne aparand in cursul sau la scurt timp dupa uzul de alcool :• Dizartrie ;• Incoordonare ;• Mers ebrios ;• Nistagmus ;• Deteriorarea atentiei ;• Stupor sau coma.d. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt explicate mai bine de alta tulburate mintala.

TolerantaEste fenomenul prin care bautorul necesita, cu timpul, cantitati mai mari de alcool pentru a obtine acelasi efect. Dezvoltarea tolerantei, in special tolerantei marcate indica instalarea dependentei.Un anumit grad de toleranta este obisnuit, dar toleranta severa, de intensitatea celei posibile fata de opiacee si barbiturice este rara. Toleranta variaza mult de la o persoana la alta. Se poate ca dependenta sa-i devina cunoscuta pacientului tolerant doar atunci cand acesta este fortat sa-si reduca consumul si dezvolta fenomene de sevraj.

DipsomaniaEste o forma particulara de consum de etanol.Ea este o alcoolizare periodica, o necesitate greu de descris si constientizata critic abia dupa trecerea episodului. Este pulsiunea de a bea cu inconstienta neglijand totul.Durata abstinentei dintre crize este cel mai adesea de luni de zile. Ingestia incepe accesual, intempestiv, terminandu-se la fel de brusc. Relatia acceselor cu ciclotimia, PMD si epilepsia sunt neclare.Intoxicatia alcoolica idiosincrazicaBetia patologica - se produce dupa ingestia unei cantitati minime de alcool: un pahar sau doua de vin sau bere, etc ( 100-200 ml bautura spirtoasa). Tulburarile ce apar dureaza pana la 24 ore, caracterizate de tulburare de constiinta de tip crepuscular, careia i se pot adauga halucinatii sau sindrom delirant. Clasic, betia patologica a fost denumita psihoza din punct de vedere medico-legal.Apar grave tulburari de comportament de tip agitatie psihomotorie, tip robotic, cu omucideri, sinucideri, sau alte acte antisociale. Dupa remisiunea tulburarilor, pacientul are o amnezie totala a evenimentelor. Majoritatea betiilor patologice apar pe fond de microorganicitate (epileptice, encefalopata, posttraumatica, toxica, inclusiv alcoolica) dar si de mare tensiune intrapsihica ori pe fond de oboseala extrema. Clinic, este aparitia betiei patologice doar la pacientii care nu obisnuiesc sa bea. Diagnosticul nu poate fi pus fara o verificare clinica, dupa consum de alcool.Modificarile EEG certifica in plus diagnosticul, fiind vorba despre o encefalopatie subclinica,

aceasta devenind manifesta in conditiile de ingestie de alcool si se manifesta prin trasee EEG disritmice, sugerand comitialitatea.Uneori invocat spre a scapa de vinovatii gen crime, agresiuni, accidente, diagnosticul de « betie patologica » este unul care diminua sau aboleste discernamantul .Diagnosticul diferential se face cu toate bolile care ar putea produce modificari comportamentale gen epilepsia, mai ales epilepsia de lob temporal.Tratamentul intoxicatiei isi propune sa protejeze pacientul si pe cei din jur impotriva agresivitatii, de aceea ar fi recomandata internarea, care este rareori posibila datorita caracterului rapid al debutului. In cazul in care pacientul este internat, se va da antipsihotic care rezolva rapid episodul psihotic.

Dependenta cronicaAre trei stadii :a. stadiul consumului de alcool a carui intrerupere nu declanseaza simptome nici psihice nici organice (sevraj);b.urmatorul stadiu este cel al dependentei psihice;c.urmatorul stadiu este cel al dependentei organice tot mai accentuate. Se caracterizeaza printr-un fundal intercritic ( intre consumuri) format dintr-o simptomatologie nevrotiforma. Tabloul este marcat de o astenie marcata, un facies obosit, cu tremuraturi spontane ale, mainilor, mai ales la emotii minime, cu transpiratii, in primul rand nocturne, acompaniind insomnii sau somn populat de vise, cel mai adesea cosmaruri. Stelute vasculare mai ales pe nas ( acneea rosaceea) si faciesul eritematos, cand sunt prezente sunt patognomonice. Ele sunt asociate cu nivel crescut al estrogenilor in circulatie. La acestea se adauga, dupa abuzuri, congestia conjunctivelor. Cel mai adesea, persoanele sunt inapetente cu scadere in greutate si tegumente de aspect carential si eritematos. Psihic, apar labilitate emotionala, iritabilitate, hipoprosexie, hipoestezie senzoriala si hipomnezie. In acesta perioada incepe metamorfozarea personalitaii spre profilul tipic alcoolic, este perioada in care, daca se intervine la timp, se poate obtine restituito ad intergrum in cazul alcoolicilor victime ale obiceiurilor. In acest stadiu apare sentimentul ratarii, al esecului, apar conflictele familiale, regresia sociala, apare periculoasa revelatie ca face parte dintr-o categorie sociala inferioara. Este sesizat pericolul si victima incearca sa se lase dar intreruperea lui accentueaza starea de maleza, astenia, depresia, apare anxietatea si consumul este reluat astfel incat cercul vicios se reia. Putini sunt cei ce reusesc sa se compenseze singuri. Astfel, alcoolicii devin din ce in ce mai incapabili sexual, slabiciunea se compenseaza prin agresiune, pe un fundal de iritabilitate exploziva. Este faza in care deja se pot observa primele semne de polinevrita carentiala etanolica, steatoza hepatica, miocardiopatie alcoolica, gastrita sau chiar gastrita alcoolica.In plan psihic, se constata bradipsihie, idei delirante de relatie, interpretare, paranoide. Pasager apar iluzii, halucinatii auditive. Fondul este de apatie, labilitate emotionala, anxietate, disforie, tentative de suicid. Libidoul este foarte scazut, impotenta este unul dintre semnele precoce care tiranizeaza alcoolicul si ii argumenteaza delirul de gelozie.Evaluarea corespunzatoare a utilizatorului de etanol necesita o anumita suspiciune din partea evaluatorului. In general, atunci cand sunt intrebati, mimeaza cantitatea de alcool pe care spun ca o consuma. Atunci cand examinatorul obtine istoricul gradului de utilizare a alcoolului, poate fi util sa formuleze intrebarile intr-un mod care sa creasca probabilitatea obtinerea unor raspunsuri pozitive.(ex : "cata bautura consumati ?", "sunteti bautor ?". Alte intrebari care pot sa ofere indicii importante includ frecventa cu care pacientul bea dimineata, frecventa cu care are blackout-uri (amnezia perioadei de intoxicare) si frecventa cu care prietenii sau rudele i-au spus pacientului sa

bea putin. Trebuie cautate intotdeauna semne subtile ale abuzului de alcool si trebuie puse intotdeauna intrebari despre uzul de alte substante.Examenul somatic evidentiaza eritem palmar, contracturi Dupuytren si teleangiectazii. Pacientul pare sa fie predispus la accidente (traumatisme craniene, fracturi costale, accidente cu vehicule motorizate), lipseste de la serviciu, are probleme sociale sau familiale.Investigatiile de laborator pot fi utile, pacientii pot avea anemie macrocitara, secundara deficientelor nutritionale, enzimele hepatice si GGT) pot fi crescute. Cresterea enzimelor hepatice poate fi utilizat ca marker al reluarii bauturii de catre pacient pana cand este abstinent. Tulburarile la nivelul sistemului nervos includ tremor al mainilor, limbii, polinevrita si chiar nevrita optica. Insuficienta cardiaca progresiva determinata de avitaminoza B dar si de hipertensiune arteriala este frecventa si de cele mai multe ori neglijata din punct de vedere terapeutic.

SevrajulDiminuarea cantitatii de alcool sau intreruperea brusca a consumului produce de cele mai multe ori in 2-3 zile de la ultima ingestie de alcool o simptomatologie denumita sevraj. Printre conditiile care predispun la o astfel de simptomatologie se mentioneaza oboseala, malnutirtia, bolile fizice si depresia.Criteriile de diagnostic sunt diminuarea sau intreruperea consumului de alcool la un consumator de cantitati mari in timp lung si prezenta simptomelor psihice si fizice caracteristice. Prezentarea pacientului cu sevraj este sugestiva, faciesul lui este palid sau, mai frecvent, vultos, tegumentele acoperite de transpiratii abundente, pe toata suprafata corpului, avand un miros caracteristic "podalic" iar agitatia psihomotorie este regula.Inainte, acesta se numea sevraj necomplicat, simptomele caracteristice fiind tremuraturile (apar la 6-8 ore de la intrerupere), maleza, transpiratii, usoara confuzie, disforie, nevoia imperioasa de a bea. Pasager, se inregistreaza stare oneroida, halucinatii.Sevrajul complicat constituie o urgenta psihiatrica si se caracterizeaza prin tulburari psihotice (apar dupa 8-10 ore de la intreruperea consumului), crize convulsivante (dupa 12-24 ore) iar delirium tremens se dezvolta la aproximativ 72 ore.Sevrajul cu crize convulsivante :Alcoolul scade pragul convulsivant. Dupa un interval mediu de 24 ore e la sistarea consumului de alcool apar crize convulsivante intr-un procent de 10 % iar din acestia, o treime evolueaza spre delirium tremens iar 2% spre status epilepticus. Crizele focale sugereaza un focar lezional care ar putea fi un traumatism sau epilepsia.Crizele care apar in cursul sevrajului sunt stereotipe, generalizate si au caracter tonico-clonic. Deseori, apar mai multe crize in intervalul de 3-6 ore de la prima criza. Dozarea magneziului, seric este importanta la acesti pacienti pentru ca hipomagneziemia poate favoriza crizele impreuna cu alcaloza respiratorie si hipoglicemia.Sevrajul cu delirium (delirium tremens) este deja o complicatie a intoxicatiei alcoolice cronice. Este o urgenta psihiatrica, netratat da o mortalitate de 1 din 2. Cauzele mortii sunt de cale mai multe ori boli intercurente ca pneumonia, insuficienta hepatica, renala, cardiaca.Deliriumul apare la alcoolicii cronici dupa 5 ani de consum cu neglijarea hranei, intreruperea brusca a consumului, aparitia unei infectii, un accident, decompensarea brusca a unei boli. Apare dupa 3-4 zile de la intreruperea consumului iar debutul este deobicei precedat de accese vesperale de alarma, 2-3 seri la rand cu transpiratii, tremuraturi accentuate, neliniste, insomnii, inapetenta cu momente tranzitorii de confuzie. Cu timpul, sau chiar de la inceput, tulburarea de constiinta poate deveni totala cu dezorientare auto si allopsihica si halucinatii dominant vizuale.Sunt patognomonice zoopsiile : vede reptile, sobolani, caini, lupi, pisici. In psihiatria clasica se vorbea despre delirium alcoolic sau despre onirismul alcoolic care este definit ca o stare trista in

care bonavul retraieste scene triste de la serviciu, de cele mai multe ori, bolnavul participa la "visul sau" retraind scene de la locul de munca de cele mai multe ori scene de teroare cum sunt executii, sau scene morbide. Onirismul alcoolic este mobil, schimbator, incarcat de anxietate intensa prin caracterul terifiant al halucinatilor, si, cel mai important, este trait printr-o atmosfera de confuzie mentala. Bolnavul se apara zgomotos, agitat. Transpiratiile devin generalizate, hipertermia urca pana la 40 grade, apar tremuraturi ale extremitatilor, barbiei, limbii, vorbirii. Pulsul trece de 100/min. Evolutia catre moarte este rapida (in lipsa tratamentului) in circa o saptamana. Probele de laborator evidentiaza mai ales tulburari hepatice, electrolitice si acidoza.

Studiu de caz - Amy Winehouse

Amy Winehouse ar fi incercat sa se sinucida pentru prima oara la varsta de 10 ani, potrivit unei noi carti despre fosta cantareata.Tentativa de sinucidere ar fi survenit dupa ce tatal sau, Mitch Winehouse, a parasit-o pe mama sa, Janis, pentru o alta femeie, relataza Digital Spy.In cartea lui Chloe Govan, "Amy Winehouse: The Untold Story", se arata ca artista a avut de suferit din cauza despartirii parintilor ei, acest lucru ducand la luarea unei supradoze de pastile."Amy a trecut prin multa suferinta la despartirea parintilor sai", a spus un prieten al artistei.Cel care a gasit-o pe Winehouse in agonie, dupa surpadoza de medicamente, a spus ca artista se tinea de burta si avea spume al gura si ochii dati peste cap."A luat o supradoza de pastile pentru ca nu vroia sa traiasca. Mi-a spus ca vrea sa cada intr-un lung somn", a mai spus prietenul citat in carte.Totodata, in carte se mai arata ca vedeta era fascinata de "Clubul 27" si ca spera sa fie imortalizata in acelasi fel ca membrii sai - Kurt Cobain, Jim Morrison, Jimi Hendrix si Janis Joplin.Amy Winehouse a murit din cauza consumului excesiv de alcool, in iulie 2011.

Cauza oficiala a mortiiLa un an si jumatate de la decesul lui Amy Winehouse, ancheta asupra mortii cantaretei a fost redeschisa, cea precedenta fiind considerata nula, dupa ce s-a descoperit ca medicul legist care s-a ocupat de acest caz nu avea pregatirea necesara pentru postul pe care il ocupa. Si aceasta a doua ancheta a condus, insa, la concluzia ca artista a murit din cauza consumului de alcool. Amy Winehouse a murit din cauza intoxicatiei accidentale cu alcool, dupa o perioada de abstinenta, relateaza AP. Cei implicati in ancheta au stabilit ca Winehouse, care a murit la 27 de ani, "a consumat in mod deliberat alcool, un act care a luat o turnura neasteptata, ducand la decesul sau".Cantareata castigatoare de Grammy, care a dus o lupta permanenta cu drogurile si alcoolul, pierduta, din pacate, a fost descoperita fara suflu in resedinta sa din Londra in 23 iulie 2011, imprejurul sau fiind gasite sticle goale de votca. In sange avea un nivel de alcool care explica decesul sau, respectiv de 416 miligrame la 100 de mililitri. Sistemul sau nervos central a fost afectat atat de tare, incat cel mai probabil, Winehouse a adormit si nu s-a mai trezit. Inainte de a muri, cantareata reusise sa se lase de droguri. Ba chiar reusise sa nu se atinga de alcool timp de doua saptamani. A reinceput sa bea cu cateva zile inainte de a muri.

AMY WINEHOUSE a murit din cauza ABUZULUI DE ALCOOL. Avea o alcoolemie de cinci ori mai mare decât valoarea de la care apare starea de ebrietateAmy Winehouse a avut parte de o "moarte accidentală", cauzată de abuzul de alcool, potrivit concluziilor anchetei iniţiate de poliţia britanică pentru a investiga condiţiile în care a murit cântăreaţa, în luna iulie, informează Mediafax, care citează AFP.Autopsia a evidenţiat o alcoolemie de peste cinci ori mai mare decât valoarea minimă la care se consideră că o persoană se află în stare de ebrietate.Ancheta poliţiei britanice a confirmat astfel ipoteza producerii în cazul artistei a unui "stop and go", un termen care descrie un consum abuziv de alcool după o perioadă de abstinenţă.Trupul neînsufleţit al cântăreţei a fost descoperit în reşedinţa ei din Camden, un cartier din nordul Londrei, pe 23 iulie.Potrivit bbc.co.uk, poliţiştii au descoperit la faţa locului trei sticle goale de votcă - două mari şi două mici.Ancheta oficială a dezvăluit faptul că la ora decesului, cântăreaţa britanică avea în organism 416 miligrame de alcool la 100 mililitri de sânge. Limita maximă admisă de lege este de 80 de miligrame de alcool.Testele toxicologice au evidenţiat faptul că în organismul cântăreţei nu se aflau "substanţe ilegale" la ora decesului, fapt care confirmă declaraţiile membrilor familiei Winehouse, potrivit cărora artista britanică renunţase de multă vreme la droguri. Potrivit aceluiaşi raport, Amy Winehouse nu consumase deloc alcool în luna iulie, până pe data de 22 iulie.Cântăreaţa a fost descoperită decedată, în pat, de către bodyguardul ei personal Andrew Morris. Acesta a intrat în camera ei, la ora 10.00 dimineaţa, însă a crezut că artista dormea şi nu a trezit-o. Andrew Morris a alertat însă serviciile de urgenţe după ce a intrat din nou în camera artistei, la ora locală 15.00, şi a văzut că aceasta nu se mişcase.Amy Winehouse a murit la vârsta de 27 de ani, după ce s-a confruntat mulţi ani cu dependenţa de alcool şi de droguri. Fanii şi criticii laolaltă i-au aclamat farmecul necizelat, umorul incisiv şi combinaţia unică de jazz şi soul care îi caracterizau muzica. Un alt avantaj al controversatei artiste britanice era talentul incontestabil de compozitoare - muzica pe care a scris-o este, fără excepţie, profund personală, de o candoare brutală. Cele două discuri ale sale, "Frank" şi "Back to Black" - recompensat cu cinci premii Grammy -, s-au vândut până în prezent în peste 12 milioane de exemplare în întreaga lume.Justitia britanica a confirmat marti moartea accidentala a cantaretei Amy Winehouse din cauza abuzului de alcool, dupa reexaminarea, din cauza descoperirii unui viciu de procedura, a concluziilor primei anchete privind circumstantele decesului artistei, informeaza Associated Press si AFP. Artista in varsta de 27 de ani avea in sange, in momentul decesului sau, in iulie 2011, de cinci ori peste limita legala de alcool autorizata pentru a conduce, sau 416 mg de alcool pe decilitru de sange, a confirmat marti ancheta. In octombrie 2011, Suzanne Greenaway, medicul legist sau ofiterul judiciar insarcinat cu ancheta in legatura cu moartea cantaretei soul, a concluzionat ca solista a murit accidental ca urmare a consumului unei cantitati mari de alcool, dupa o perioada de abstinenta. Concluziile sale au fost insa revizuite din cauza unui viciu de procedura. Suzanne Greenaway nu avea cei cinci ani de practica necesari in Marea Britanie pentru a interveni intr-o astfel de ancheta, obligand-o sa demisioneze in noiembrie 2011. Marti, Shirley Radcliffe, medicul legist insarcinat cu reexaminarea concluziilor anchetei, a afirmat ca Amy Winehouse a murit din cauza abuzului 'toxic de alcool', adaugand ca ea a avut in sange 'un nivel de alcool adesea asociat cu moartea'. Medicul legist a precizat ca artista "a consumat in mod voluntar alcool" si ca cele "doua sticle goale de vodca se aflau pe jos" cand Amy a fost gasita moarta in patul ei, in apartamentul sau din Camden, in nordul Londrei, la 23 iulie 2011.