LICENTA

5/17/2018 LICENTA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-55b07e60a1794 1/43

Cuprins

1. NEVOIA DE PROIECT

1.1 Potenţialul turistic rural românesc

1.2 Promovarea şi creşterea calităţii turismului rural prin accesarea Fondurilor Europene1.3 Necesitatea înfiinţării unui Centru de Informare turistică1.4 Descrierea succintă a proiectului1.5 Încadrarea în obiectivele Planului Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, Măsura

3.1.3. “Încurajarea activităţilor turistice”

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL2.1 Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului2.2 Descrierea investiţiei2.3 Date tehnice ale investiţiei2.4 Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

3. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI3.1 Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general3.2 Eşalonarea costurilor corroborate cu graficul de realizare a investiţiei

4. ANALIZA COST BENEFICIU4.1 Identificarea investiţiei si definirea obiectivelor 4.2 Analiza opţiunilor 4.3 Analiza financiară

4.4 Analiza economică4.5 Analiza de senzitivitate4.6 Analiza de risc

5. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI

6. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREAINVESTIŢIEI

6.1 Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie6.2 Număr de locuri de muncă create în faza de operare

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI7.1 Valoarea totală a investiţiei7.2 Eşalonarea investiţiei7.3 Durata de realizare7.4 Capacităţi ( în unităţi fizice şi valorice )



1. Nevoia de proiect

1.1 Potenţialul turistic rural românesc

Natura şi frumuseţile ei, precum şi tradiţiile, unice în felul lor, pot şi trebuie să facă dinturism o sursă importantă pentru economia naţională şi pentru dezvoltarea locală. Turistulmodern vrea şi altceva decât să intre într-un hotel şi apoi prin muzee şi magazine. Vreadistracţie, dar într-un mod gestionabil. Sau linişte, ceva diferit de viaţa pe care o are în modobişnuit în oraş şi un preţ mai scăzut, o cazare mai apropiată de obiectivele turistice, o relaţie

personalizată cu oamenii locului. Turismul rural este cel care te poate face cel mai bine să teapropii de spiritul unui loc, este cel care a păstrat cel mai bine personalitatea turistică a unei ţări.La noi este şi o şansă de dezvoltare a satului, cele care au păstrat cel mai bine specificitatealocurilor.

În accepţiunea Organizatiei Mondiale a Turismului şi a multor asociaţii europene,turismul rural este o forma a turismului care include orice activitate turistică organizată şi

condusă în spaţiul rural de către populaţia locala, valorificând resursele turistice locale(naturale, cultural-istorice, umane) precum şi dotările si structurile turistice, inclusiv pensiunileşi fermele agroturistice. La începuturile sale a fost destinat să aibă un rol social şi economiclimitat doar la spatiile familiale, dar treptat si-a diversificat oferta, devenind o componentăesenţiala a politicilor de dezvoltare regională şi locală a spaţiului rural. România are toate

premisele pentru a-şi dezvolta turismul rural - mulţi oameni la ţară, potenţial natural, poluareredusă, tradiţii, situarea la o distanţă mică de furnizorii de turişti din Europa. O deficienţămajoră este promovarea, o alta, drumurile. Turiştii străini nu au cum să vină dacă se uită maimult după gropi, decât după frumuseţile naturale.

Configuraţia geografică a ţării noastre oferă condiţii ideale atât pentru turismul propriu-zis, în perioada actuală, cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, constituind o reală rezervă

ca potenţial valorificat încă la scară redusă, cu atât mai importantă cu cât reprezintă o posibilăsursă de venituri valutare, care, bine influenţată şi gospodărită, poate fi pusă în valoare întermen relativ scurt şi cu investiţii minime. Consider deci că turismul românesc, în general,trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi, în acelaşi timp, să redevină unadin ramurile prioritare ale economiei româneşti. Prin aceasta s-ar realiza o serie de efecte

pozitive remarcabile, dintre care amintim: crearea de noi locuri de muncă, transferul geograficde resurse, amenajarea şi sistematizarea teritoriului, echilibrarea balanţei de plăţi, integrarea mairapidă, prin turism, a ţării noastre în structurile Uniunii Europene.

În România, confruntată în ultimii ani cu profundele mutaţii impuse de procesul detranziţie la economia de piaţă, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimuliieconomico-sociali, fenomen resimţit atât în domeniul cererii cât şi în cel al ofertei de produseturistice româneşti. Pentru turist, calitatea produsului este deosebit de importantă. Ţinând contde aceasta este cunoscut că introducerea în circuitul turistic a unor structuri/echipamente ceoferă – prin personalul său -servicii de proastă calitate poate compromite, pe termen lung, un

produs sau o destinaţie. Din literatura de specialitate şi din practică rezultă că odată compromisun produs turistic, refacerea acestuia necesită eforturi şi cheltuieli deosebite pe durata a maimulţi ani. În concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaţii de calitate. Sesubînţelege că echipamentele turismului rural trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă;de condiţii de confort atât pentru găzduire (primire), cât şi pentru alimentaţia publică; de căi deacces şi comunicaţie civilizate. Consider că nu în ultimul rând, trebuie acordată o deosebităimportanţă promovării produsului turistic rural care necesită: publicarea unor buletine

informative; înfiinţarea unui ziar (revistă) de profil; editarea anuală a unui catalog la standardeleeuropene; elaborarea unor programe de media; si poate unul dintre cele mai imporante,realizarea unui oficiu de informare şi difuzare.



Criza economica, mondializarea economiei, multiplicarea fenomenului de delocalizare aintreprinderilor, evolutia structurilor interne a marilor grupuri, fac sa creasca interesul pentrudezvoltarea locala.

Turismul este unul dintre domeniile in care s-a investit tot mai mult in ultimii ani, maiales in zonele cu un potential ridicat asa cum este litoralul si statiunile montane. Desi accesarea

unui credit bancar este o piatra grea de incercare pentru majoritatea intreprinzatorilor, putinidintre investitorii romani au solicitat sprijin european atunci cand au pus bazele unei afaceri inacest domeniu. Nu mai este un secret pentru nimeni ca tara noastra are un potential turisticimens, care nu este exploatat decat intr-o proportie foarte mica. Un alt adevar dureros este acelaca Romania este cu mult in urma tarilor invecinate in ceea ce priveste dezvoltarea acestui sector economic. Exista insa si o veste buna: studiile efectuate la nivel international releva faptul caturismul romanesc are sanse sa devina competitiv. O dezvoltare a acestui sector nu se poaterealiza decat prin investitii substantiale care nu pot fi suportate, in totalitate, de mediul privatsau de bugetul national. In sprijinul agentilor economici, a asociatiilor profesionale si aautoritatilor locale vine Uniunea Europeana, care a lansat proiecte pe mai multe sectoare aleactivitatii turistice, ce se adreseaza tuturor celor interesati.

1.2 Promovarea şi creşterea calităţii turismului rural prin accesarea FondurilorEuropene

Numai pentru promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentrucresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul OperationalRegional, ofera autoritatilor publice locale si asociatiilor patronale peste 150 de milioane deeuro, din care 22,5 de milioane de euro provin de la Bugetul de stat. Reprezentantii ministerului

spun ca vor avea prioritate in accesarea banilor zonele cu un potential turistic ridicat si ca se arein vedere, in principal, dezvoltarea si promovarea turismului cultural si religios. In acest caz, primii care s-au aratat interesati de accesarea banilor europeni au fost reprezentantii mediului privat in cazul carora valoarea cofinantarii este ceva mai mica decat in cazul autoritatilor publice.

Prin intermediul acestui proiect se finanteaza crearea unei imagini pozitive a Romanieica destinatie turistica prin definirea si promovarea unui brand turistic national, beneficiar inacest caz fiind Departamentul de turism din cadrul Ministerului pentru IMM, Comert, Turism si

profesii liberale. Bugetul alocat Programului anual de marketing si promovare turistica pentruanul 2008 a fost de sapte milioane de euro, din care doua milioane de euro sunt destinate pentrurealizarea brandului turistic al tarii. Programul mai are in vedere infiintarea sau reabilitatea

Centrelor de Turism, Informare si Promovare.Acestor fonduri li se adauga peste 500 de milioane de euro pentru turismul rural si

religios, bani pe care Uniunea Europeana ii pune la dispozitia Romaniei pana in 2013 prinintermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala. In plus, acest domeniu mai

beneficiaza de alte 87 de milioane de euro, care provin din fonduri nationale. Fondurile pot fiatrase direct si de catre operatorii din turismul balnear prin intermediul proiectelor de investitiicare au ca scop cresterea calitatii serviciilor de cazare, achizitionarea de aparatura medicala sitratament sau dezvoltarea bazelor de agrement turistic.

Un alt program finantat de Uniunea Europeana, care are un buget de 131,76 milioane deeuro, din care 19,76 milioane de euro sunt fonduri nationale publice, este destinat cresteriicompetitivitatii economice in turism in vederea reducerii decalajelor fata de productivitateamedie europeana. O alta axa de dezvoltare a turismului se refera la promovarea durabila aturismului regional si local, in cadrul careia pot fi accesate fonduri de aproape jumatate de



miliard de euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala, la care se adauga 60 de milioanede euro de la Bugetul de stat. Uniunea Europeana mai ofera bani si pentru „incurajareaactivitatilor turistice“, masura care este cuprinsa in Programul National de Dezvoltare Rurala.Sprijinul financiar maxim acordat in cadrul acestui program este de 200.000 deeuro/beneficiar/trei ani, in scopul incurajarii infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor. In

plus, bani pentru turism mai pot fi accesati si prin programele derulate de celelalte ministere aletarii. Exista un buget de sase miliarde euro, administrat de Ministerul Muncii, si unul de 10miliarde euro, administrat de Ministerul Agriculturii. In ultimul caz, se acorda finantari pentruturismul rural, cu o finantare europeana de chiar 100%.

1.3 Necesitatea înfiinţării unui Centru de Informare turistică

Romania dispune din plin de zone turistice, traditii culturale si resurse naturale.Turismul are o importanta contributie la PIB, precum si in (domeniul/sectorul) ocuparea forteide munca. Promovarea turismului ofera noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea a

numeroase regiuni din Romania.În prezent, accesarea informatiilor privind date de interes general referitoare la

Romania, prin intermediul unor centre specializate de informare si promovare turistica (atractiituristice, evenimente culturale si de afaceri, situri arheologice, structuri de primire, restaurante,

posibilitati de petrecere a timpului liber sau orice alte facilitati ce pot insoti o calatorieturistica/sau si de interes turistic/sau mai scurt facilitati de agrement), este aproape imposibiladatorita inexistentei sau existentei sporadice a unor astfel de centre. In aceeasi situatie se afla sitour-operatorii straini, care pentru a-si crea propriile programe turistice cu destinatie Romania,au nevoie ca aceste informatii sa fie disponibile inclusiv pe website/internet. In urma analizeiacestor date, s-au identificat urmatoarele puncte slabe :

- Nivel redus de promovare si dezvoltare a centrelor de informare turistica, dar si aserviciilor conexe acestui domeniu de activitate;

- Regiunile turistice nu dispun de o retea corespunzatoare de centre multi-functionalespecializate in turism, care sa permita accesul turistilor la informatii, servicii deinformare si evenimente specifice.

Astfel s-a identificat posibilitatea dezvoltarii sectorului turistic romanesc. Pentruaccelerarea acestui proces se impune ca solutie crearea unei retele nationale de centre deinformare si promovare turistica, retea care ar putea oferi servicii utile si materiale promotionalein toate zonele turistice. Crearea acestei retele va oferi cadrul logistic necesar in vedereafacilitarii schimbului de informatii in sectorul turistic intre institutii si centrele de informare inzonele turistice. Introducerea serviciilor moderne de informatii si dezvoltarea unui sistem unitar

de informare turistica va crea conditii mai bune pentru stocarea informatiilor si va permiteschimbul de date privind activitatea turistica pentru turistii autohtoni si straini. Un astfel desistem poate fi extins si interconectat cu alte sisteme de informare, cum ar fi de exemplusistemul de rezervare on-line, programe de conferinte/evenimente culturale international.

1.4 Descrierea succintă a proiectului

Tara Făgăraşului a fost dintotdeauna o zona turistica cu zestre naturala, culturala siistorica de interes internaţional, cu valori unice ale comunităţilor săteşti, ce poate oferi vacantede neuitat. Aceasta fasie de natura despre care va vorbesc, rupta parca dintr-un colt de rai, oferareale perspective de dezvoltare turistica integrate si transformate intr-o destinatie capabila saataraga romani si straini, atrasi de turismul ecumenic, de traditiile si obiceiurile prezente in zona



Fagaras, de sporturile de iarna, turism montan sau care pur si simplu vor sa evadeze dincotidian.De aceea infiintarea unui centru de informare turistica care sa satisfaca nevoileturistilor reprezinta o oportunitate care merita sa fie valorificata.

Ca atare ,acest proiect isi propune sa contribuie la dezvoltarea turismului din zonaFagaras prin investitii intr-un centru de informare turistica, amenajarea de marcaje turistice si

realizarea de materiale de promovare a acestei zone.Se propune reabilitarea unei cladiri existente aflata in patrimonial Comunei Dragus sitransformarea acesteia in Centru de Informare Turistica. Cladirea reabilitata si modernizata va ficompusa din: hol intrare, birou 1 pentru angajati si pentru informarea turistilor, birou 2 in careeste montata C.T si grup sanitar. De asemenea, se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriuladministrative al Comunei Dragus.Se vor amenaja marcaje turistice pentru 4 trasee turistice:Traseul 1: Sat Viisoara-Valea Vistea Mare-Portita Vistei din Muntii Fagaras, Traseul 2:Vistisoara-Valea Vistisoarei-Lacul Vistisoara-Curmatura Racorelelor din Muntii Fagaras,Traseul 3: Manastirea Sambata-Muchia Dragusului-Caldarea Racorele, Traseul 4: ValeaSambata-Cabana Sambata-Fereastra Mare.

Potentialul turistic al zonei in care se va implementa proiectul este fructificat foarte putin in comparatie cu posibilitatile pe care le ofera zona, datorita lipsei unei promovari profesioniste. Prin urmare, proiectul are in vedere realizarea de materiale de promovare cum ar fi: harti, brosuri, pliante. Proiectul va fi finantat de catre Uniunea Europeana prin FondulEuropean pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Axa III-„Imbunatatirea calitatii vietii inactivitatilor turistice”.

1.5 Încadrarea în obiectivele Planului Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,Măsura 3.1.3. “Încurajarea activităţilor turistice”

Masura 313 are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice in zonele ruralecare sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precumsi la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Obiectivele specifice se refera la:1. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, în special pentrutineri si femei;2. Cresterea valorii adaugate în activitati de turism;3. Crearea, îmbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice;4. Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor.

Obiectivele operationale se refera la:1. Cresterea si îmbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica;

2. Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica;3. Crearea facilitatilor recreationale în vederea asigurarii accesului la zonele naturale deinteres turistic.

Contributia publica aferenta Masurii 313 este de: 544.222.774 Euro din care 9.540.000reprezinta alocarea financiara aferenta schemei de garantare pentru IMM-uri:

• contributia Guvernului României – 20%

• contributia Uniunii Europene – 80%

Costul total, alcatuit din contributia publica si contributia privata, este de 837.265.806

Euro. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 313 sunt: Micro-întreprinderile;



Persoane fizice (neînregistrate ca agenti economici) care se vor angaja ca pâna la datasemnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizicaautorizata si sa functioneze ca microîntreprindere, iar in situatia în care, în urmaautorizarii, se modifica reprezentantul legal al proiectului, se vor depune toatedocumentele ce demonstreaza transferul dreptului de reprezentare pentru noua forma deorganizare juridica, aceasta modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitatesi selectie ale cererii de finantare;

Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale în vigoare, precumsi asociatiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar între commune si înfiintateconform legislatiei nationale în vigoare (Legea nr. 215/2001 a administratiei publicelocale cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu

privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare);

ONG-uri, definite conform legislatiei nationale în vigoare.Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile aferente masurii 313 sunt:

- Investitii în infrastructura de primire turistica;- Investitii în activitati recreationale;

- Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea demarcaje turistice:

a) Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;

b) Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primireturistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;

c) Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice9 de utilitate publica;

d) Investitii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cuecartament îngust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, planînclinat), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

e) investitii legate de înfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „alolaritului”, „cioplitorilor în lemn”, etc.).

Conditiile minime de înfiintare a Centrelor Locale de Informare si PromovareTuristica (criterii, dotarii si personal) conform Masurii 313 sunt:

1. Criterii obligatorii pentru centrele locale de informare si promovare turistica:a) Sediile centrelor locale de informare si promovare turistica trebuie sa fie situate în

centrul localitatilor, pe strazi cu circulatie intensa, în cladiri independente sau la parterulunor imobile cu acces facil pentru turisti. b) Semnalizarea centrelor locale de informare si promovare turistica se face prin panou/firma luminoasa cu denumirea „CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA”,amplasat obligatoriu la intrarea în centrul local de informare si promovare turistica, în locvizibil;c) Drumul spre centrele locale de informare si promovare turistica este semnalizatcorespunzator prin panouri, indicatoare si alte asemenea;d) În fata sau în imediata apropriere a centrului local de informare si promovare turisticatrebuie amenajate locuri de parcare gratuita, maxim 3 locuri de parcare. În cazul în careacest lucru nu este posibil, locurile de parcare trebuie amplasate la o distanta de maxim

500 m fata de centrul local de informare si promovare turistica;2. Dotari tehnice:



a) 2 încaperi din care una pentru primirea publicului (fiecare încapere va avea între 15 si25 mp);

b) mijloace de telecomunicatie: telefon fix si fax;c) 1 echipament hardware si software, acces la internet;d) instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea conditiilor de climatizare, siguranta

la foc si antiefractie;e) grup sanitar;f) mijloace fixe de tipul mobilier, dotari de uz gospodaresc si protectia muncii, de bunacalitate;g) spatiu amenajat pentru expunere corespunzatoare a materialelor de promovare;h) baza de date cu structurile de primire turistice locale si site propriu de promovare siinformare, cu posibilitatea de legare la centrele nationale de promovare turistica cuaccces on-line pentru colectarea si diseminarea informatiilor turistice.

3. Resurse umane:a) Personal calificat (minimum 2 angajati) ca agent de turism sau ghid de turism.

-Dezvoltarea si / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

2. Informatii generale privind proiectul

Obiectivele studiului de fezabilitate/ prioritati

• Incadrarea in obiectivele Planului National Strategic de Dezvoltare Rurala

Proiectul isi propune urmatoarele investitii:- Infiintarea unui Centru de Informare Turistica in comuna Dragus;- Amenejarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al

Comunei Dragus, dar si pe teritoriul administrative al comunelor Vistea si Sambata deSus;

- Realizarea de materiale de promovareObiectivele de investitii ale prezentului studiu de fezabilitate , se incadreaza in

obiectivele generale pentru perioada 2007 – 2013 definite prin Programul National Strategic deDezvoltare Rurala si cofinantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) sianume in Axa III-„Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economieirurale”.

Realizarea investitiilor prevazute in prezentul Studiu de Fezabilitate suntimportantepentru comuna Dragus in ceea ce priveste atragerea si mentinerea turistilor in zona,dezvoltarea economica si sociala a comunei Dragus reprezentand in acelasi timp si punctul de

plecare pentru transformarea zonei intr-o zona mai atractiva pentru desfasurarea de activitatituristice, avand in vedere potentialul deosebit al zonei.

• Incadrarea in Obiectivele Masurii 3.1.3

Obiectivele de investitii ale prezentului studiu de fezabilitate, respectiv: infiintarea unuiCentru de Informare Turistica in comuna Dragus, amenajarea de marcaje turistice si

realizarea de materiale de promovare se conformeaza obiectivului general al masurii“Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica”.



Structura prezentului studiu de fezabilitate se bazeaza pe legislatia romaneasca in vigoare:

1. Ordonanta de Urgenta 34, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, acontractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune servicii, cumodificarile si completarile ulterioare.

2. Legea 500/2002, privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare.3. Legea 273/2006, privind finantele publice locale.4. HG 28/2008, privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice

aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare adevizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii.

5. Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul.6. Legea nr. 10/1995 privind Calitatea in constructii.7. CR 6-2006-Proiectarea constructiilor cu pereti din zidarie.8. NP 112-04-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.

La evaluarea investitiei, s-au avut in vedere solutii moderne si eficiente adaptate necesitatilor din teren, la preturile practicate pe piata din domeniu, in vederea realizarii unor facilitatidurabile care vor asigura servicii publice, in conformitate cu cerintele legislatiei din vigoare.

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementareaproiectului

Situatia actuala

- Infiintarea unui centru de Informare Turistica in comuna Dragus

Zona omogena formata din comunele Sambata, Dragus, Vistea, situate in imediata

apropiere a muntiilor Fagaras, a avut dintotdeauna un imens potential turistic datorat atatcadrului natural de exceptie cat si specificului etno-cultural unic, Tara Fagarasului fiindconsiderata a doua zona etno-folclorica a tarii, dupa Maramures. Cu toate acestea, atuurileturistice nu au fost fructificate suficient in ultimii 20 de ani, in principal din lipsa resurselor financiare la nivelul fiecarei comune.

Avandu-se in vedere atuurile acestei zone, s-au cautat posibilitati de punere in valoare,astfel incat, cu un efort financiar cat de mic sa se poata realiza o expunere turistica cat mai buna

pentru fiecare dintre aceste comune si, in final printr-un tranzit turistic mult mai ridicat sa poatafi imbunatatita situatia economica a intregii zone prin atragerea de investitii in infrastructuraturistica inclusiv in cea de Horcea .

S-a identificat astfel, existenta unei caldiri amplasata in centrul comunei Dragus, petraseul drumului judetean ce face legatura cu celelalte comune din Tara Fagarasului si cu orasulVictoria, caldire aflata in patrimoniul comunei Dragus si care in prezent nu are nicio utilizare.

Se doreste reabilitarea cladirii existente construita in anul 1940 ce a fost data in folosintain acelasi an cu functiunea de “Cladire PSI” si transformarea acesteia in “Centru de informareturistica”. Cladirea cu regim de inaltime parter are aproximativ 55 mp si este compusa din douacamera. Din punct de vedere structural constructia are pereti portanti din caramida plina ce sesprijina pe fundatii continue din piatra sau din caramida. Peste peretii de zidarie exista un

planseu de lemn cu rol de sustinere a tavanului. Sarpanta este din lemn, iar invelitoarea dintigla. Finisajele actuale ale caldirii sunt realizate in solutii obisnuite, zugraveli la pereti sitavane, pardoseli din ciment rolat si tamplarie din lemn. In momenetul de fata, atat tavanul,

finisajele cat si tamplaria sunt intr-o stare relativa de degradare.



- Amenajarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ alComunei Dragus, dar si pe teritoriul administrativ al comunelor Vistea si Sambata deSus;

Prin acest proiect se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa

Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriul administrativ alComunei Dragus. Din 2005 marcajele turistice din aceasta zona nu au fost reparate ca urmare afondurilor insuficiente.

Acestea sunt in administrarea comunelor prin echipele de salvamont. In zona Fagarasexista o echipa de salvamont aflata in subordinea Consiliului Judetean Brasov, ce are sediu inOrasul Victoria. Cu putinele fonduri alocate de catre Consiliul Judetean Brasov, s-au facutamenajari in ceea ce priveste defrisari trasee turistice, reparatii podete, taluzari, insa nu sirefacerea marcajelor turistice.

- Realizarea de materiale de promovare

Arealul Sambata de Sus-Dragus-Vistea ofera reale perspective de dezvoltare turisticaintegrate si de transformare intr-o destinatie capabila sa atraga turisti romani si straini, atrasi deturismul ecumenic, cat si de traditiile si obiceiurile prezente in zona Fagaras, iar pentru iubitoriide sporturi de iarna, noua partie de ski construita la standard inalte de performanta va fi undeliciu. Cu toate acestea potentialul turistic al zonei este fructificat foarte putin in comparatie cu

posibilitatile pe care le ofera zona datorita unei lipse de promovari profesioniste. Turistii nu auun punct de informare privind obiectivele turistice si nici macar indicatoare catre acestea. Nuexista materiale tiparite (harti, brosuri, pliante) necesare promovarii zonei.

Proiectul isi propune sa contribuie la dezvoltarea turismului din zona Fagaras prin: Cresterea atractivitatii zonei prin caracterul sau competitiv si a experientelor sale in

raport cu destinatiile turistice concurente din tara; Dezvoltarea tuturor formelor de turism in concordanta cu resursele turistice existente inzona;

Cresterea si dezvoltarea de produse turistice de calitate care sa motiveze cererea turisticasi sa intampine asteptarile consumatorilor;

Cresterea veniturilor obtinute din activitati de turism; Cresterea si incurajarea investitiilor in turism si in activitati adiacente turismului.

Informatii despre entitatea responsabila cu implemenatarea proiectului

Solicitantul este Comuna Dragus, prin reprezentantul sau, primarul. Comuna Dragus

functioneaza, in prezent, ca unitate administrativ-teritoriala in baza principiilor descentralizarii,autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice si legalitatii in baza Legii nr. 215/2001

privind administratia publica locala.In scopul organizarii, executarii legii si a celorlalte acte normative, Comuna Dragus,

prin reprezentantul sau, primarul, indeplineste urmatoarele atributii generale, reiesite dincompetenta autoritatii administratiei publice locale:

a) Asigurarea permanentei serviciilor publice adresate cetatenilor, conform atributiilor legale;

b) Administrarea domeniului public si privat;c) Gestionarea serviciilor publice adresate cetatenilor;d) Dezvoltarea economico-sociala si dezvoltarea programelor de mediu ale orasului;e) Implementarea aquis-ului comunitar in ceea ce priveste angajamentele privind protectia

mediului si gospodarirea apelor, conform competentelor legale;



f) Activitati de aplicare si executare a legislatiei in vigoare, inclusiv a hotararilor adoptatede Consiliul Local si a dispozitiilor emise de primar;

g) Intocmirea de studii, programe, prognoze, rapoarte, referate si alte documente pe care sefundamenteaza procesul decizional din cadrul Consiliului Local;

h) Raspunde, in conditiile legii, pentru intreaga activitate desfasurata.

2.2 Descrierea investitiei

a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii petermen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatiaactuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariultehnico-ecomonic selectat

Situatia actuala

- Infiintarea unui Centru de Informare Turistica in comuna Dragus

A fost identificata, existenta unei caldiri amplasata in centrul comunei Dragus, pe traseuldrumului judetean ce face legatura cu celelalte comune din Tara Fagarasului si cu orasulVictoria, caldire aflata in patrimoniul comunei Dragus si care in prezent nu are nicio utilizare.

Proiectul propune reabilitarea cladirii existente si transformarea acesteia in “Centru deInformare Turistica”.

- Amenajarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ alComunei Dragus, dar si pe teritoriul administrativ al comunelor Vistea si Sambata deSus;

Prin acest proiect se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriul administrativ alComunei Dragus. Din 2005 marcajele turistice din aceasta zona nu au fost reparate ca urmare afondurilor insuficiente.

- Realizarea de materiale de promovare

Potentialul turistic al zonei este fructificat foarte putin in comparatie cu posibilitatile pecare le ofera zona datorita unei lipse de promovari profesioniste. Turistii nu au un punct deinformare privind obiectivele turistice si nici macar indicatoare catre acestea. Nu existamateriale tiparite (harti, brosuri, pliante) necesare promovarii zonei.

Necesitate si oportunitate

Necesitatea implementarii proiectului privind “Promovarea potentialului turisticantropic si natural din zona Muntilor Fagaras-comuna Dragus” este data de urmataorele aspect:

• Lipsa unui Centru de Informare Turistica in arealul Sambata de Sus-Dragus-Vistea- in prezent, nu exista niciun centru de informare turistica in zona;

• Lipsa marcajelor turistice-marcajele turistice din Grupa Nordica a Muntilor Fagaras cese afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus nu au fost reparate

din 2005;



• Lipsa unei promovari mai bune a zonei-turistii nu au punct de informare privindobiectivele turistice si nici indicatoare catre acestea. Nu exista materiale tiparite (harti,

brosuri, pliante) necesare promovarii zonei.

Toate aceste probleme se vor putea diminua prin implementarea proiectului propus.

Oportunitati

• Implicarea comunei Dragus prin reprezentantul sau, primarul- Comuna Dragus prin reprezentantul sau , primarul are in vedere realizarea investitiilor propuse in proiect;

• Existenta fondurilor nerambursabile FEADR . Programul National de DezvoltareRurala, masura 3.1.3 sprijina incurajarea activitatilor turistice, lucru de care poate

beneficia si comuna Dragus.

Prezentul studiu este realizat pentru infiintarea unui Centru de InformareTuristica, reabilitarea marcajelor turistice si realizarea de materiale de promovare.

Scenariul tehnico-economic selectat

Scenariul propus de elaborator este Scenariul 2. Cladirea reabilitata si modernizata va ficompusa din:

- Hol intrare;- Birou 1 impartit de mobilier cu inaltimea de 1.2 metri in zona de lucru pentru angajati si

zona de informare si afisare material pentru turisti;

- Birou 2 in care este montata si C.T muarala cu tiraj fortat;- Grup Sanitar.b. Scenarii tehnico-economice

La elaborarea documentatiei tehnice s-au luat in calcul doua alternative:

Infiintarea unui Centru de Informare Turistica

Scenariul 1

S-a propus o recompartimentare a cladirii pentru a realiza nivelul de functionalitate. Se

va repara structura acoperisului, a planseului din lemn ce sustine tavanul (cu inlocuireaelementelor structurale degradate). Se vor repara si reface finisajele interioare, exterioare,tavanul; se va inlocui tamplaria existenta cu tamplarie din lemn cu geam termoizolator. Cladireava beneficia si de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apa rece potabila, apa caldamenajera. A fost prevazut un bransament de apa potabila din reteaua stradala. Alimentarea cuapa calda menajera se face de la centrala termica amplasata in zona CT. Apele uzate menajerevor fi deversate in bazinul vidanjabil. Pentru incalzirea incaperilor s-a prevazut o centraltermica amplasata in zona CT, ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente in fiecareincapere. Centrala termica se va alimenta cu gaz metan din reteaua stradala, solutia dealimentare va fi definitivata de un proiectant de specialitate avizat si autorizat de SC DistrigazSA.

Alimentarea cu energie electrica se va face de asemenea din reteaua stradala, iar iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente si fluorescente.



Pentru iluminatul local si pentru aparatele electronice au fost prevazut prize simple, duble,monofazate cu nul de protectie.

Scenariul 2

S-a propus reabilitarea cladirii atat din punct de vedere structural cat si refacerea intotalitate a sarpantei, a invelitorii, a finisajelor si a instalatiilor, masuri prin care se va asiguranivelul de siguranta in exploatarea caldirii. Pentru a crea functionalitatea caldirii se propune orecompartimentare.

In ceea ce priveste reabilitarea structurii s-au propus o serie de masuri:

- Pentru a ajunge la functionalitatea dorita se va crea in peretele interior doua goluri deusa, se va reface compartimentarea prin pereti de Rigips. Tamplaria existenta se vainlocui cu tamplarie din lemn cu geam termoizolator;

- Dupa indepartarea totala a tencuielii se vor repara carapaturile si fisurile din zidarie, incazul in care acestea exista. Zidaria se va camasui atat in interior cat si in exterior, cu un

strat de mortar armat cu plasa sudata. Buiandrugii din lemn se vor inlocui cu unii din beton armat, iar deasupra zidariei se vor monta centuri si un planseu din b.a. pentru aasigura cladirea la solicitari seismice. Sarpanta va fi inlocuita in totalitate;

- Finisajele cladirii vor fi din zona premium de o inalta calitate;

- Cladirea va beneficia si de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apa rece potabila precum si apa calda menajera. A fost prevazut un bransament de apa potabiladin reteaua stradala. De asemenea alimentarea cu apa calda menajera se face de lacentrala termica amplasata in zona CT. Apele uzate menajere vor fi deversate in bazinulvidanjabil. Pentru incalzirea incaperilor s-a prevazut o central termica amplasata in zonaCT, ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente in fiecare incapere. Centralatermica se va alimenta cu gaz metan din reteaua stradala, solutia de alimentare va fi

definitivata de un proiectant de specialitate avizat si autorizat de SC Distrigaz SA.- Alimentarea cu energie electrica se va face de asemenea din reteaua stradala, iar

iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente sifluorescente. Pentru iluminatul local si pentru aparatele electronice au fost prevazut

prize simple, duble, monofazate cu nul de protectie.

Amenajarea de marcaje turistice

Scenariul 1

Se propun urmatoarele interventii:

- Amenajarea marcajelor turistice existente prin folosirea unei vopsele avand culorilespecifice fiecarui traseu.Avantaje:

- Traseele vor fi marcate.Dezavantaje:

- Costuri mari (costuri privind achizitia de material precum vopsea, diluant, pensule)- Costuri mari privind manopera datorita dificultatii traseelor turistice.

Tinand cont de lungimea mare a fiecarui traseu si de gradul de dificultate al acestora,lucrarea este greu de executat.

Scenariul 2 (scenariu recomandat de elaborator)



Se propun urmatoarele interventii:- Inlocuirea marcajelor existente cu marcaje din folie autocolanta lipita pe placute din

fibra de sticla;- Acoperirea stalpilor existenti cu folie atocolanta;

- Amplasarea pe panourile existente la baza fiecarui traseu de informatii care sa cuprinda:• Lungimea traseului;• Marcajul/ Marcajele specific/specific;• Durata de parcurgere;• Gradul de dificultate;• Puncte de atractie (obiective turistice) aflate pe traseu;• Echipament obilgatoriu.

Avantaje:- Usor de transportat;- Usor de aplicat;- Rezistente la intemperii;

- Usor de inlocuit.

Scenariul 2 este scenariul recomandat de elaborator in urma consultarii cu o echipaSalvamont.

c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Infiintarea unui Centru de Informare Turistica

La nivel structuralSe va interveni pentru consolidarea caldirii prin montarea de plase sudate STNB

(interior si exterior) prinse intre ele cu agrafe si apoi tencuite cu mortar de marca superioara.Dupa relevarea fundatiilor se vor executa subfundari pana la cota de inghet prevazuta pentruzona respectiva. La partea superioara a zidariei, sub cosoroaba se va turna o centura de betonarmat. Sarpanta acoperisului se va reface conform normativelor specifice in vigoare, prininlocuirea elementelor degradate si montarea de astereala.

La nivel arhitecturalSe vor reface finisajele interioare in totalitate, prin refacerea portiunilor deteriorate de

tencuiala, si de asemenea prin gletuirea si zugarvirea integrala a peretilor interiori si exteriori.

La acoperisSe va inlocui complet invelitoarea cu tabla de tip tigla si se vor monta jgheaburi descurgere a apei pluviale, cu racordarea la reteaua de colectare sau la santurile de scurgere a apei,adiacente drumului.

FinisajeIn concordanta cu noile functiuni se vor aplica finisajele aferente fiecarui spatiu, astfel:

• Pereti:- Faianta si vopsea lavabila in grupul sanitar;- Vopsea lavabila in restul compartimentelor.• Tavane:

- Vopsea lavabila in toate compartimentele.• Pardoseli:



- Gresie in grupul sanitar, hol, zona centralei termice si zona de informare;

- Hidroizolatia pardoselilor din grupurile sanitare se va realiza cu un strat de emulsie bituminoasa protejat cu sapa;

- Parchet in birouri.• Trepetele din exterior:- Gresie antiderapanta.

UtilitatiProiectul prevede realizarea instalatiilor interioare si exterioare de alimentare cu apa

potabila rece a obiectelor din grupurile sanitare precum si asigurarea cu apa calda menajera la o presiune de 3 bar.

Debitul necesar de apa potabila rece este Qc=0, 36 l/s, din care debitul de apa caldamenajera necesar este de Q=0, 19 l/s. Instalatiile se vor executa din teava de polipropilena cifibra compozita. Apa calda menajera va fi pregatita in cadrul centralei termice proprii 90/70°C.Racordul exterior de apa se va inlocui printr-un bransament nou din PEID cu diametrul de 25

milimetri si lungimea de 4 metri.Pentru colectarea apelor reziduale, exterior imobilului, se va realiza un bazin vidanjabilla care va fi racordata printr-o retea de 10 metri si printr-un camin de vizitare, reteaua interioarade canalizare menajera a imobilului. Acesta se va executa din teava de polipropilena ignifugataPp 32-10 imbinate cu mufe si inele de cauciuc. Debitul maxim de evacuare calculat este deQ=2, 5 l/s.

Apele pluviale vor fi colectate de la jgheaburile nou montate, catre rigola adiacenta adrumului. Incalzirea interioara se va asigura prin montarea unei central proprii cu functionare pegaz metan, cu puterea de 5, 5 KW.

Accesul auto se va realiza pe aleea carosabila de pe latura Nord a caldirii. Racordulelectric se va reface conform noilor normative si solutiei date de catre SC Electrica, printr-un

bransamnet nou, de la reteaua publica stradala. Datele de consum energetic sunt: Pi=3, 86 kw siPa=2, 31 kw. Consumatorii sunt corpuri de iluminat incandescente si fluorescente, iar in functiede destinatia incaperilor avem calculatoare, pompa CT.

Accesul pietonal se va face pe latura de Sud a caldirii.

DotariCentrul de Informare Turistica infiintat va avea urmataorele dotari:

Nr .Crt.

Denumire Bucati

1 Telefon fax 1

2 Calculator 3

3 Imprimanta A4 1

4 Imprimanta A3 1

5 Xerox A3 1

6 Sistem de siguranta si antiefractie 1

7 Birou 2

8 Masa primire turisti 39 Scaun 5



10 Dulap 2

11 Mobilier expunere material de promovare 1

12 Panou firma luminoasa 1

13

Soft :

- Sistem de operare- Program protectie- Program utilitar

3

Amenajarea de marcaje turistice

Prin acest proiect se propune amenajarea marcajelor turistice care leaga DepresiuneaFagarasului cu crestele Muntilor Fagaras si sunt pe teritoriile administrative ale comunelor Dragus-Vistea-Samabata De Sus, si anume:

Inlocuirea semnelor de marcare existente cu folie autocolanta reflectorizanta, lipita pe

placute din fibra de sticla avand urmatoarele caracteristici:- Placutele vor fi de forma unui patrat avand latura de 16 cm;- Folia autocolanta cu semnul specific fiecarui traseu va avea dimensiunea placutelor.

Traseele ale caror marcaje vor fi amenajate sunt:Traseul nr. 1: Sat Vistisoara - Valea Vistea Mare - Portita Vistei (2310 metri) dinMUNTII FAGARAS.

Acest traseu are o lungime de 9,5 km. Traseul pleaca din Depresiunea Fagarasului de lao altitudine de 540 metri si face legatura cu Varful Moldoveanu (2544 metri). In prezent traseuleste omologat conform certificatului de omologare nr. 34, emis de Ministerul Transporturilor,

Constructiilor si Turismului – Autoritatea Nationala pentru Turism in anul 2006.Din anul 2005 marcajele turistice nu au fost reparate, inlocuite, aflandu-se intr-o stareavansata de deteriorare.Traseul nr. 2: Vistisoara (680 metri) – Valea Vistisoarei – Lacul Vistisoara (2040 metri) – Curmatura Racorelelor (2298 metri) din MUNTII FAGARAS.

Traseul Vistisoara – Valea Vistisoarei – Lacul Vistisoara – Curmatura Racorelelor esteun traseu cu o lungime de 8 km, fiind omologat conform certificatului de omologare nr. 31 emisde Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului – Autoritatea Nationala pentruTurism in anul 2006. De pe acest traseu se pot admira spre est crestele zimtate, profilate inversantul Muchiei Dragusului, in dreptul Varfului Piatra Rosie, iar spre vest versantul estic alMuchiei Zanoaga, spintecat de cele trei scocuri ale Iazurilor. La o altitudine de 2040 metri

intalnim Lacul Vistisoara.Traseul nr. 3: Manastirea Sambata – Muchia Dragusului – Caldarea Racorele

Traseul principal este format din doua trasee de legatura in Valea Sambetei si anumetraseul 3.a) – Valea Sambetei (pastravarie) – Poiana Urzicii (1550 metri) si Poiana la Comandasi traseul 3.b) – Valea Sambetei – Muchia Dragusului – Poiana Lespezilor. Este un traseu delungime de 8,5 km, omologat conform certificatului de omologare nr. 30/2006, iar traseele delegatura sunt omologate conform certificatului de omologare nr. 32 si 33/2006.Traseul nr. 4: Valea Sambata – Cabana Sambata – Fereastra Mare

Este de un traseu cu o lungime de 7 km, fiind omologat conform certificatului deomologare nr. 29/2006 si este marcat cu un triunghi rosu.

Pentru traseul nr. 1 se va folosi folie autocolanta cu triunghiul rosu (triunghi echilateralcu latura de 10 cm) pe fond alb.



Pentru traseul nr. 2 se va folosi folie autocolanta cu punct albastru avand diametrul de10 cm pe fond alb.

Pentru traseul nr. 3 se va folosi folie autocolanta cu punct rosu avand diametrul de 10cm pe fond alb.

Pentru traseul nr. 4 se va folosi folie autocolanta cu triunghiul rosu (triunghi echilateral

cu latura de 10 cm) pe fond alb.Semnele de marcaj vor fi amplasate in ambele sensuri de circulatie, la o distant medie de25 de metri unul de celalalt astfel incat sa fie usor vizibile de la un semn la altul, perpendicular

pe directiile de mers si la inaltimea de 1,5 – 2 metri fata de sol. Semnele de marcaj vor fi fixate pe stalpii existenti dar si pe copaci prin prinderea acestora cu coliere.

Din analiza rezulta ca pentru cele 4 trasee principale cu doua trasee de legatura suntnecesare 2640 de placute din fibra de sticla si 2640 autocolante. Pe stalpii indicatori existentiamplasati pe traseele turistice se va lipi folie autocolanta de culoare alb si negru. Pe traseeleturistice cuprinse in program sunt amplasati un numar de 144 de stalpi. Folia autocolanta culatimea de 15 cm, necesara este de 300 ml. Pe un numar de 40 de stalpi, amplasati in punctelede inflexiune ale directiei de mers, ale potecii, se vor aplica sageti indicatoare bicolore (de

culoare alba + culoarea marcajului). Sageata va avea lungimea de 40 de cm, o latime de 8 cm siva fi confectionata din fibra de sticla. De asemenea, numarul de sageti amplasate pe acesti stalpieste de 87 (22 de bucati – traseul nr. 1; 18 bucati – traseul nr. 2; 17 bucati – traseul nr. 3 silegaturile cu Valea Sambetei; 30 – traseul nr. 4)

La baza fiecarui traseu exista amplasate panouri indicatoare pe care se va lipi folieautocolanta cu dimensiunea de 2*1,5 metri, inscriptionata cu urmatoarele date:

Harta traseelor respective cu principalele obiective; Descrierea traseului (Marcaj; Durata de parcurgere in ore (vara, respective iarna); Grad

de dificultate (vara, iarna); Sezonalitate; Nivel de echipare);

Numarul de telefon al echipei Salvamont, precum si numar de telefon de urgenta.



Realizarea de materiale de promovare

Zona Sambata de Sus – Dragus – Vistea este un areal turistic localizat in partea centralaRomaniei, la poalele versantului Nordic al Muntilor Fagaras. Accesul in zona este facil datoritatraversarii ei de catre Drumul National 1 (DN 1) si a caii ferate Brasov – Sibiu care esteconstruita in paralel cu acesta. Din DN 1 accesul se realizeaza pe axa Nord – Sud, pana la

poalele Muntiilor Fagaras, pe cele trei drumuri judetene ce strabat cele trei comune:• DJ 103D ( DN 1 – Vistea de Sus – Vistisoara );• DN 1 – Dragus;• DJ 105B ( DN 1 – Sambata de Sus – Statiunea climaterica Sambata ).

De asemenea alte doua drumuri judetene tranziteaza pe axa de Est – Vest zona:• DJ 104A ( Victoria – Sambata de Sus );• Victoria – Statiunea climaterica Sambata.

Un alt drum important este DN 73A cu acces inspre zona din Sinca Veche ( DJ 104A )si Sercaia (DN 1).

Pe langa facilitati turistice, zona omogena ofera si facilitati de cazare prezentate mai alesin Statiunea climaterica Sambata de Sus si pe Valea Vistisoarei.

Datorita reliefului montan foarte spectaculos, pe acest teritoriu se gasesc numeroase

atractii turistice naturale. Muntii Fagaras s-au ridicat in timpul orogenezei alpine, in perioadacretacica, ultima din era mezozoica. Acestia sunt formati din roci metamorfice, in majoritatealor predominand sisturile cristaline. In alcatuirea crestei principale intra roci mediumetamorfozate: sisturi argintii (micasisturi), paragnaise cu intercalatii de amfibolite si calcarecristaline. Versantul Nordic, zona impadurita este alcatuit din sisturi cloritoase si sericitoase cuintercalatii de calcare si cuartite care sunt roci salb metamorfozate.

Lantul Nordic al Muntilor Fagaras formeaza o creasta principala lunga de peste 70 dekm, cuprinsa de la est catre vest intre Piatra Craiului si Defileul Oltului de la Turnu Rosu – Craieni. Ea se prezinta ca o succesiune de varfuri zvelte in partea centrala, cu altitudini careuneori depasesc 2500 m, dar mai putin inalte si rotunjite spre capete. Pe o lungime aeriana deaproape 50 de km, delimitata de Varful Lutele ( 2176 m ) la est si Varful Moasa ( 2034 m ) la

vest, creasta nu coboara sub 2000 de m altitudine, exceptand Curmatura Zanei ( 1923 m ).Din creasta principala se desprind spre nord si spre sud creste secundare. Crestele

nordice, asemenea dintilor unui urias pieptene sunt paralele intre ele, scurte ( nu depasesc 10 km), putin ramificate. Cele din partea centrala, ( 12 la numar, intre Valea Sambetei si a Serbotei ),numite de localnici muchii sau piscuri, sunt ascutite si chiar accidentate. In partea inferioara,impadurita, vaile se ingusteaza, unele formeaza chei devenind greu accesibile, in schimbcrestele sunt mai largi, usor parcticabile.

Traseele turistice omologate in aceasta zona sunt:1. Valea Sambetei – Cabana Sambata – Fereastra Mare

2. Cabana Valea Sambetei – Piatra Caprei – La crucea Ciobanului

3. Valea Sambetei – Fereastra Mica



4. Manastirea Sambata – Muchia Dragusului – Caldarea Racorele ( cu cele douatrasee de legatura cu Valea Sambetei )

4a. Valea Sambetei ( pastravarie) – Poiana Urzicii – Poiana La Comanda4b. Valea Sambetei – Muchia Dragusului – Poiana Lespezilor

5. Sat Vistisoara – Valea Vistisoarei – Lac Vistisoara – Curmatura Racorele

6. Valea Vistea Mare – Portita Vistea – Varful MoldoveanuDe asemenea, exista si posibilitati de agrement in:

- Complexul turistic Sambata- Poiana Dragusului- Valea Vistisoarei- Valea Sambetei- Herghelia de lipitani de la Sambata de Jos ( in imediata vecinatate a zonei).

De curand a fost inagurata o partie de ski, ridicata la standarde europene, care va facedeliciul iubitorilor de sporturi de iarna. Partia de ski “Motul Dragusului” are 500 de metri si un

grad de inclinare de 9,5 %, cuprinzand urmatoarele echipamente si servicii:- Instalatie de teleski 400 de m Brucksschlogl- Instalatie de teleski baby – lift 250 m Borer - Instalatie de producere artificiala a zapezii- Ratrac PistenBully 280D- Centru de inchirieri echipament de ski- Instructor de ski.

Iar pentru cei pasionati de cultura si religie, exista posibilitatea practicarii turismuluiecumenic datorita prezentei unor obiective precum:

- Manastirea Sambata de Sus

- Bisericile vechi din satele celor trei comune- Izvorul Părintelui Arsenie Boca ( teritoriul mănăstirii )

- Peştera Părintelui Arsenie Boca ( Valea Sâmbetei ).

În Ţara Făgăraşului, zona etno-folclorică unică a ţarii, Drăguşul este cel maireprezentativ din acest punct de vedere. Potenţialul turistic cultural al Drăguşului este imens.Acesta se remarcă prin portul popular, unic în ţara, viu si colorat, ansamblul folcloric câştigător a numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale. De notorietate internaţională sunt şi meşteriicojocari prin creaţiile lor unice atat de căutate şi apreciate ( personalităţi de marcă precumRegele Mihai, Indira Ghandi, George Bush, Tudor Arghezi şi numeroşi diplomaţi au cumpărat

aceste cojoace ).Pentru promovarea acestei zone se are în vedere:

- Realizarea a 5 trepiede piramidale mobile din fibră de sticlă, pe care vor fi lipite hărţituristice ale zonei. Acestea vor fi amplasate pe DN 1 la intrarea in comuna Viştea ( încele trei sate aflate în lungul drumului naţional 1, respectiv Viştea de Sus, Olteţ,Sâmbata de Jos ) şi câte un trepied în fiecare comună.Harta va avea suprafaţa de 1*1 mp şi va promova traseele si obiectivele turistice din

această zonă.

- Realizarea unui set de tipărituri de promovare a zonei:

• Realizarea unui portofoliu de fotografie ce va sta la bază realizării pliantelor



Identificarea obiectivelor din zonă ce vor fi prinse in materialele promoţionale;

Realizarea şedinţelor foto; Realizarea portofoliului de fotografie.

• Realizarea de tipărituri:

Realizarea unei hărţi turistice a zonei care să cuprindă pe faţătraseele turistice omologate şi punctele de interes ( cascade,

peşteri, puncte de belvedere ), iar pe verso, descrierea detaliată aacestora.

Harta va avea un format 70/60 cm hârtie 120 gr/mp, polychrome glossy paper, tiraj10.000 de bucăţi, tipar : faţă/verso. ( versiune bilingvă – româno - engleză )

Realizarea unei hărţi a zonei ce va cuprinde obiectivele turisticedin toată zona şi în care vor fi marcate cu pictograme principaleledomenii de atracţie ( turism, cultură, religie, obiceiuri si tradiţii,evenimente ), format 40x60 cm, hârtie 120 gr/mp, DCM, tiraj10.000 de bucăţi ( 5000 buc. română, 5000 buc. engleză ).

Detalierea fiecărui domeniu se va regăsi intr-o broşură anexată, ce va avea 6 secţiuni,format A5, 22 de pagini, hârtie DMC 150 g/mp+2 coperţi hârtie DCM 250 g/mp, plastifieremată, tiraj 10.000 de buc. ( 5000 buc. română, 5000 buc. engleză):

a) Obiective turistice b) Cultură ( istorie, artă)c) Culte ( biserici, mănăstiri, schituri, sărbători religioase)d) Gastronomiee) Evenimente

2.3 Date tehnice ale investiţiei

a) Zona si amplasamentul

Conform Certificatului de urbanism emis de Primăria Drăguş, lucrările se desfăşoară peteritoriul administrativ al comunei Drăguş, strada principală nr. 42. Terenul pe care se află

clădirea este delimitat după cum urmează:- La nord – lot vecin;- La sud – str. Principală;- La vest – lot vecin;- La est – lot vecin – Primărie.

b) Statutul juridic al terenului

Clădirea este situată in intravilanul comunei Drăguş şi aparţine domeniului public deinteres local, fiind identificată în “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public” cu nr.24, codul de clasificare 1.6.2, nr. topografic 256, 257.

c) Situaţia ocupărilor definitive de teren



- Regim de înălţime: Parter

- Suprafaţa construită: Sc=55.29 mp- Suprafaţa desfăşurată: Sd=55.29 mp

- POT: 41.84 %- CUT: 0.418

- Suprafaţa terenului: 1261 mp

- Suprafaţa construită: 527.59 mp din care 55.29 mp Clădirea Modernizată, 247.3clădirea Primăriei, 179.00 mp, respectiv 46.00 mp Anexe Provizorii.

d) Studii de teren

La baza întocmirii documentaţiei stă studiul geotehnic efectuat în data de 27.05.2006.

e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii sivariantele constructive de realizare a investiţiei

Caracteristicile principale ale obiectivului de investiţii

S-a propus reabilitarea clădirii atât din punct de vedere structural, cât şi refacerea întotalitate a şarpantei, a învelitorii, a finisajelor şi a instalaţiilor, metode ce vor asigura nivelul desiguranţă în exploatare a clădirii. Pentru a crea funcţionalitatea clădirii, se propune orecompartimentare.

Pentru reabilitarea structurii, s-au propus o serie de măsuri: pentru a putea ajunge lafuncţionalitatea dorită se va crea în peretele interior două goluri de uşă, se va reface

compartimentarea prin pereţi din Rigips. Tâmplăria existentă se va înlocui cu tâmplărie dinlemn cu geam termoizolator.

După îndepărtarea totală a tencuielii se vor repara crăpăturile şi fisurile din zidărie (dacăacestea există). Zidăria se va cămăsui ( interior – exterior ) cu un strat de mortar armat cu plasăsudată. Buiandrugii din lemn se vor înlocui cu unii din beton armat, iar deasupra zidăriei se vor monta centuri si un planşeu din beton armat, pentru a asigura clădirea la solicitări seismice.Şarpanta se va înlocui în totalitate.

Finisajele clădirii vor fi din zona premium de o înaltă calitate şi se vor respecta criteriilecaracteristice arhitecturii locale.

Clădirea va beneficia şi de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apă rece potabilă, precum şi apă caldă menajeră. A fost prevăzut un branşament de apă potabilă dinreţeaua stradală. De asemenea, alimentarea cu apă caldă menajeră se va face de la centralatermică amplasată în zona CT. Apele uzate menajere vor fi deversate în bazinul vidanjabil.Pentru încalzirea încaperilor s-a prevăzut o centrală termică amplasată în zona CT, ce vaalimenta cu agent termic radiatoarele existente în fiecare încăpere. Centrala termică se vaalimenta cu gaz metan din reţeaua stradală, soluţia de alimentare fiind definitivată de un

proiectant de specialitate avizat şi autorizat de SC Distrigaz SA.Aceste caracteristici s-au avut în vedere pentru asigurarea siguranţei în exploatare,

respectându-se prevederile “Normativului pentru proiectarea clădirilor civile din punctde vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare”, CE 1-95.

S-au asigurat astfel siguranţa circulaţiei, siguranţa cu privire la instalaţii,

siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere, siguranţa la infuziune şi efracţie. S-aurespectat laţimile minime ale căilor de circulaţie şi de evacuare, raportate la fluxurilerezultate. Suprafeţele spaţiilor de circulaţie şi cele ale treptelor nu sunt alunecoase.



Varianta constructivă

S-a propus reabilitarea clădirii atât din punct de vedere structural, cât şi refacerea întotalitate a şarpantei, a învelitorii, a finisajelor şi a instalaţiilor, metode ce vor asigura nivelul de

siguranţă în exploatare a clădirii. Pentru a crea funcţionalitatea clădirii, se propune orecompartimentare.Pentru reabilitarea structurii, s-au propus o serie de măsuri: pentru a putea ajunge la

funcţionalitatea dorită se va crea în peretele interior două goluri de uşă, se va refacecompartimentarea prin pereţi din Rigips. Tâmplăria existentă se va înlocui cu tâmplărie dinlemn cu geam termoizolator.

După îndepărtarea totală a tencuielii se vor repara crăpăturile şi fisurile din zidărie (dacăacestea există). Zidăria se va cămăsui ( interior – exterior ) cu un strat de mortar armat cu plasăsudată. Buiandrugii din lemn se vor înlocui cu unii din beton armat, iar deasupra zidăriei se vor monta centuri si un planşeu din beton armat, pentru a asigura clădirea la solicitări seismice.Şarpanta se va înlocui în totalitate.

Ca şi finisaj exterior, s-a propus placarea clădirii cu dulapi din lemn pentru a crea unaspect cât mai rustic al clădirii.

Clădirea va beneficia şi de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apă rece potabilă, precum şi apă caldă menajeră. A fost prevăzut un branşament de apă potabilă dinreţeaua stradală. De asemenea, alimentarea cu apă caldă menajeră se va face de la centralatermică amplasată în zona CT. Apele uzate menajere vor fi deversate în bazinul vidanjabil.Pentru încalzirea încaperilor s-a prevăzut o centrală termică amplasată în zona CT, ce vaalimenta cu agent termic radiatoarele existente în fiecare încăpere. Centrala termică se vaalimenta cu gaz metan din reţeaua stradală, soluţia de alimentare fiind definitivată de un

proiectant de specialitate avizat şi autorizat de SC Distrigaz SA.Alimentarea cu energie electrică se va face de asemenea din reţeaua stradală, iar

iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente şi fluorescente.Pentru iluminatul local şi pentru aparatele electronice au fost prevăzute prize simple, duble,monofazate cu nul de protecţie.

Această variantă nu corespunde in totalitate cerinţelor din punct de vederearhitectural, ţinând cont de arhitectura din zonă.

f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum

Proiectul prevede realizarea instalaţiilor interioare şi exterioare de alimentare cu apă potabilă rece a obiectelor din grupurile sanitare, precum şi asigurarea cu apă caldă menajeră la o

presiune de 3 bar.Debitul necesar de apă potabilă rece este Qc=0, 36 l/s, din care debitul de apă caldămenajeră necesar este de Q=0, 19 l/s. Instalaţiile se vor executa din teavă de polipropilenă cufibră compozită.

Apă caldă menajeră va fi pregatită în cadrul centralei termice proprii 90/70°C.Încălzirea interioară se va asigura prin montarea unei centrale proprii cu funcţionare pe gazmetan, cu puterea de 5, 5 KW.Racordul electric se va reface conform noilor normative şi soluţiei date de către SC Electrica,

printr-un branşament nou, de la reţeaua publică stradală. Datele de consum energetic sunt: Pi=3,86 kw si Pa=2, 31 kw. Consumatorii sunt corpuri de iluminat incandescente şi fluorescente, iar în funcţie de destinaţia încăperilor avem calculatoare, pompă CT.

g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului



Investiţia propusă se supune procedurilor de reglementare din punct de vedere alprotecţiei mediului.



2.4 Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

Nr.Crt

Denumireactivitate

MIIRON

Nr.luni

Perioada înainte de semnareacontractului de finanţare

Perioada după semnarea contractului de finanţare

Luna Anul 1/Luna1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A. ACTIVITĂŢI REALIZATE PÂNĂ LA SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANŢARE

1

Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de serviciiconsultanţă pentru elaborarea SF,a studiilor de teren, adocumentaţiilor necesare obţinerii

acordurilor, autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cereriide finanţare

0.5 0.5

2

Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentruselectarea consultantului pentruelaborarea SF Cererii de finanţare,a studiilor de teren, adocumentaţiilor necesare obţineriiacordurilor, autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cereriide finanţare

1 1

3 Elaborare SF 18.056 1 1

4Elaborare documentaţii necesare

pentru obţinere acorduri siautorizaţii

1 0.5 0.5

5 Obţinere avize si acorduri 1 0.5 0.56 Elaborare Cerere de finanţare 1 1

7Depunerea Cererii de finanţareaferente proiectului de investiţii

0.3 1

8 Verificarea Cererii de finanţare 1 0.5 0.59 Selecţia Cererii de finanţare 0.3 1

10 Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul de investiţii 0.3 1

B. ACTIVITĂŢI REALIZATE DUPĂ SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANŢAREB.1 Activităţi administrative

1Selectarea managementului de

proiect0.3 1

2Managementului proiectului

18.056 11.7 0.7 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

3Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de serviciide proiectare

0.5 0.5

4 Pregătirea documentaţiei de 0.5 0.5



atribuire a contractului de serviciiamenajare traseu turistic

5Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de serviciimarketing

0.5 0.5

6Derulare procedură de achiziţie

publică de servicii pentruselectarea proiectantului

1 1

7Selectarea unui verificator autorizat

0.5 0.5

8Realizare proiect tehnic şi detaliiexecuţie

1 1

9 Verificarea proiectului tehnic 0.5 0.5

10

Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de execuţielucrări modernizare punct deinformare turistică

0.5 0.5

11 Selectarea dirigintelui de şantier 0.5 0.5

12

Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentruselectarea executantului de lucrărişi semnarea contractului deexecuţie

1 1

13

Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentruselectarea executantului de lucrăriamenajare drum turistic

1 1


publică servicii marketing1 1

15 Selectarea unui auditor 1 10

B.2Activităţi de modernizare punctde informare turistică

0

1Execuţia lucrărilor punct deinformare turistică

136.826 5.5 1 1 1 1 1 0.5

2

Cotele aferente I nspectoratului de

Stat in Construcţii 1.018 1.8 1 1 1 1 1 13

Cota aferentă Casei Sociale aConstructorilor

0.636 0.6 1 1

4 Organizarea de şantier 3.384 2 1 15 Drigenţia de şantier 1.500 1.8 1 1 1 1 1 1

6Dotare punct de informareturistică

73.282 0.5 0.5

7 Recepţie lucrări 0.5 0.5



B.3Activităţi de amenajare drumturistic

0

1Execuţia lucrărilor de amenajarea drumului turistic

109.949 2 1 1

2 Recepţia lucrări 1 1

B.4Activităţi marketing şipromovare turism in zonă

0

1Execuţie servicii tipărire materialede promovare

79.070 3 1 1 1

B.5 Publicitate şi audit

1Publicitate cu privire la semnareacontractului de finanţare şi afinalizării

1 0.5 0.5

2 Auditul proiectului 7.222 1 1

B.6 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 22.198 3.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1TOTAL 471.198TVA 89.213TOTAL CU TVA 560.411



3. Costul estimativ al investiţiei

Costul estimativ al investiţiei s-a calculat pe baza soluţiilor tehnice ale proiectului

urmărind fiecare categorie de lucrări.3.1 Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

Valoarea totală a investiţiei pentru proiectul propus “Promovarea potenţialuluituristic antropic şi natural din zona Munţilor Făgăraş – coumna Drăguş” este de 560.411RON inclusiv TVA.

Pentru valorile prezentate în moneda euro s-a folosit un curs de schimb de 4,2973RON/EURO. Conform cursului BCE din data de 14.10.2009.

Costul total al obiectului de investiţii propus este prezentat conform noii structuri adevizului general şi cuprinde cheltuieli pentru managementul proiectului şi consultanţă predepunere, cheltuieli cu investiţiile de bază şi cu dotările aferente fiecărui obiect.Componentele majore ale investiţiei constau în costuri pentru modernizarea punctului deinformare turistică din comuna Drăguş, precum şi amenajarea a patru trasee turistice şi

promovarea acestei zone.

Ponderea costurilor generale ale proiectului ( captolul 3 din Devizul General )raportat la cheltuielile totale ale proiectului sunt sub 10%, limita maximă admisă deaceastă masură.

În continuare vom prezenta devizele pe capitole :

CAPITOLUL 1 – Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

Nr.Crt.

Denumirea capitolelor şisubcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fară TVA) TVAValoare (inclusiv

TVA)

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1 – Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului

1.1 Obţinerea terenului - - - - -1.2 Amenajarea terenului - - - - -

1.3Amenajări pentru protecţiamediului si aducerea la stareainiţială - - - - -



CAPITOLUL 2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor

Nr.Crt.

Denumirea capitolelor şisubcapitolelor de cheltuieli


TVA)


1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor

2.1Cheltuieli pentru asigurareautilităţilor necesare obiectivului 5,997 1,396 1,139 7,136 1,661

2.1.1 Racord la canalizare 4,362 1,015 0,829 5,191 1,208

2.1.2 Racord la apă curentă 1,635 0,380 0,311 1,946 0,453

Total capitolul 2: 5,997 1,396 1,139 7,136 1,661

CAPITOLUL 3 – Cheltuieli pentru proiectare, asistenţă tehnică şi publicitate

Nr.Crt. Denumirea capitolelor şi

subcapitolelor de cheltuieliValoare (fară TVA) TVA

Valoare (inclusivTVA)

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro1 2 3 4 5 5 7

CAPITOLUL 3 – Cheltuieli pentru proiectare, asistenţă thenică şi publicitate

3.1 Studii de teren - - - - -

3.2Obţinerea de avize, acorduri şiautorizaţii - - - - -

3.2.1 Autorizaţia de construire - - - - -3.2.2 Avize şi acorduri - - - - -3.3 Proiectare şi inginerie 18,056 4,202 3,431 21,487 5,000

3.3.1 Elaborare cerere de finanţare şi PT 18,056 4,202 3,431 21,487 5,000

3.3.1.1

SF, PT, DDE, Expertize tehnice,Docum. de avizare, Studii impact,audituri energetice, doc.urbanistice 18,056 4,202 3,431 21,487 5,000

3.4Organizarea procedurilor deachziţie publică - - - - -

3.5 Consultanţa 25,278 5,882 4,803 30,081 7,000

3.5.1Plata serv. de consultanţă pt studii

de piaţă si evaluare

3.5.2

Plata serv. de consultanţă pt.managementul execuţiei inv. sauadministrarea contractului deexecuţie 18,056 4,202 3,431 21,487 5,000

3.5.3 Audit financiar 7,222 1,681 1,372 8,595 2,000Publicitate proiect

3.6 Asistenţă tehnică 1,500 0,349 0,285 1,785 0,415

3.6.1Asistenţă tehnică din partea proiectantului pe parcursulexecuţiei - - - - -

3.6.2 Dirigenţie şantier 1,500 0,349 0,285 1,785 0,415Total capitolul 3: 44,834 10,433 8,519 53,353 12,415



CAPITOLUL 4 – Cheltuieli pentru investiţia de bază

Nr.Crt.

Denumireacapitolelor şisubcapitolelor de

cheltuieli

Valoare (fară TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)


1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 4- Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Construcţii şi

instalaţii 127,218 29,604 24,171 151,389 35,229Construcţii 108,675 25,289 20,648 129,323 30,094

Instalaţii 18,543 4,315 3,523 22,066 5,135

4.2 Montaj utilajtehnologic - - - - -

4.3Utilaje, echipamentetehnologice şi

funcţionale cu montaj 3,611 0,840 0,686 4,297 1,000

4.4 Utilaje fară montaj siechipamente detransport - - - -

4.5 Dotări 218,968 50,955 41,604 260,572 60,636

4.5.1 Amenajare Punct deinformare turistică 29,948 6,969 5,690 35,638 8,293

4.5.2 Amenajare drumturistic 109,949 25,586 20,890 130,840 30,447

4.5.3Investiţie in marketing 79,070 18,400 15,023 94,094 21,896

4.5.3.1 Editare hărţi 38,676 9,000 7,348 46,024 10,710

4.5.3.2 Broşuri de prezentare 38,676 9,000 7,348 46,024 10,710

4.5.3.3 Panou de informare 1,719 0,400 0,327 2,046 0,476

4.6 Active necorporale 43,334 10,084 8,233 51,567 12,000

Total capitolul 4 393,131 91,483 74,695 467,826 108,865

CAPITOLUL 5 – Alte cheltuieli



Nr.Crt.

Denumirea capitolelorşi subcapitolelor de

cheltuieli


TVA)


1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 5 – Alte cheltuieli

5.1 Organizare de şantier 3,384 0,788 0,643 4,027 0,937

5.1.1Lucrări de construcţii ( 2,5 %x (C+M) ) 3,384 0,788 0,643 4,027 0,937

5.1.2Cheltuieli conexe organizăriişantierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.2Comisioane,cote,taxe, costulcreditului 1,653 0,385 0,000 1,653 0,385

5.2.1 Comisioane, cote, taxe legale 1,653 0,385 0,000 1,653 0,385

5.2.1.1

Cota aferantă ISC ((0.7%

+0.1%) x (C+M)) 1,018 0,237 0,000 1,018 0,237

5.2.1.2Cota aferantă Casei Sociale aConstructorilor (0.5%)x(C+M)) 0,636 0,148 0,000 0,636 0,148

5.2.2Costul creditului (0.1%x(1.2+1.3+2+3+4+5.1+5.2.1)) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.3Cheltuieli diverse sineprevăzute(5%)x(1.2+1.3+3+4)) 22,198 5,166 4,218 26,416 6,147Total capitolul 5: 27,235 6,338 4,861 32,096 7,542

CAPITOLUL 6 – Cheltuieli pentru darea în exploatare

Nr.Crt.

Denumireacapitolelor şi

subcapitolelor decheltuieli

Valoare (fară TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)


1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 6 – Cheltuieli pentru darea în exploatare

6.1Pregătireapersonalului de

exploatare - - - - -

6.1.1

Pregătirea personalului pentruutilizareaechipamentelor - - - - -

6.2 Probe tehnologice - - - - -

6.2.1Instalarea şi testareaechipamentelor - - - - -Total capitolul 6: - - - - -



Deviz general privind cheltuielile necesare proiectului de investiţii”Promovarea potenţialului turistic antropic şinatural din zona Munţilor Făgăraş – comuna Drăguş”



15 octombrie 2009 curs 4.2973 Lei/euro

Nr.Crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieliValoare(fară TVA) TVA Valoare(inclusiv TVA)Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

1 CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1 Obţinerea terenului - - - - -1.2 Amenajarea terenului - - - - -

1.3Amenajari pentru protecţia mediului si aducerea la stareainiţială - - - - -TOTAL CAPITOLUL 1 - - - - -

2 CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectiv 5.997 1.396 1.139 7.136 1.661

TOTAL CAPITOLUL 2 5.997 1.396 1.139 7.136 1.661

3 CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică3.1 Sudii de teren - - - - -3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii - - - - -3.3 Proiectare şi inginerie 18.056 4.202 3.431 21.487 5.000

3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie - - - - -3.5 Consultanţă 25.278 5.882 4.803 30.081 7.000

Serv. Consultanţă managementul execuţiei 18.056 4.202 3.431 21.487 5.000Audit 7.222 1.681 1.372 8.595 2.000

3.6 Asistenţă tehnică 1.500 0.349 0.285 1.785 0.415TOTAL CAPITOLUL 3 44.834 10.433 8.519 53.353 12.415

4 CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiţia de bază4.1 Construcţii şi instalaţii 127.218 29.604 24.171 151.389 35.2294.2 Montaj utilaje tehnologice - - - - -4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 3.611 0.840 0.686 4.297 1.0004.4 Utilaje făra montaj si echipamente de transport - - - - -4.5 Dotări 218.968 50.955 41.604 260.572 60.636

4.5.1 Amenajare Punct de Informare turistică 29.948 6.969 5.690 35.638 8.2934.5.2 Amenajare drum turistic 109.949 25.586 20.890 130.840 30.4474.5.3 Investiţii în marketing 79.070 18.400 15.023 94.094 21.8964.6 Active necorporale 43.334 10.084 8.233 51.567 12.000

TOTAL CAPITOLUL 4 393.131 91.483 74.695 467.826 108.865

5 CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli5.1 Organizare de şantier 3.384 0.788 0.643 4.027 0.937

5.1.1 Lucrări de construcţii 3.384 0.788 0.643 4.027 0.9375.1.2 Cheltuieli conexe organizării de şantier - - - - -5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 1.653 0.385 1.653 0.385

5.2.1 Comisioane, cote, taxe legale 1.653 0.385 1.653 0.3855.2.1.1 Cota aferentă ISC ((0.7%+0.1%)x(C+M)) 1.018 0.237 1.018 0.237

5.2.1.2Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor

(0.5%x(C+M)) 0.636 0.148 0.636 0.1485.2.2 Costul creditului (0.1%x(1.2+1.3+2+3+4+5.1+5.2.1)) - - - - -

5.3Cheltuieli diverse şi neprevăzute(max.10%x(1.2+1.3+2+3+4)) 22.198 5.166 4.218 26.416 6.147TOTAL CAPITOLUL 5 27.235 6.338 4.861 32.096 7.459

6 CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar6.1 Pregătirea personalului de exploatare - - - - -6.2 Probe tehnologice şi teste - - - - -

TOTAL CAPITOLUL 6 - - - - -

TOTAL GENERAL 471.198 109.650 89.213 560.411 130.410

Din care C+M (1.2+1.3+2+4.1+5.1.1) 136.599 31.787 25.954 162.553 37.827



3.2 Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

Nr.Crt

Denumireactivitate

Perioada înainte de semnarea contractului definanţare


Luna Anul 1/Luna1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A DE FINANŢARE

1

Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de serviciiconsultanţă pentru elaborarea SF, astudiilor de teren, adocumentaţiilor necesare obţineriiacordurilor, autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cereriide finanţare

100.00%

2

Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentruselectarea consultantului pentruelaborarea SF Cererii de finanţare,a studiilor de teren, adocumentaţiilor necesare obţineriiacordurilor, autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cereriide finanţare

100.00%

3 Elaborare SF 100.00%


pentru obţinere acorduri siautorizaţii

50.00%

50.00%

5 Obţinere avize si acorduri 50.00%

50.00%

6 Elaborare Cerere de finanţare 100.00%


100.00%

8 Verificarea Cererii de finanţare50.00

%

50.00

%

9 Selecţia Cererii de finanţare 100.00%

10Semnarea contractului de finanţare

pentru proiectul de investiţii100.00

%

B FINANŢAREB.1 Activităţi administrative


proiect100.00

%

2

Managementul proiectului

5.98% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55%



3

Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de serviciide proiectare

100.00%

4Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de serviciiamenajare traseu turistic

100.00%

5Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de serviciimarketing

100.00%


publică de servicii pentruselectarea proiectantului

100.00%

7Selectarea unui verificator autorizat

100.00%


100.00%

9 Verificarea proiectului tehnic 100.00%

10

Pregătirea documentaţiei deatribuire a contractului de execuţielucrări modernizare punct deinformare turistică

100.00%

11 Selectarea dirigintelui de şantier 100.00%

12

Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectareaexecutantului de lucrări şisemnarea contractului de execuţie

100.00%

13

Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectareaexecutantului de lucrări amenajaredrum turistic

100.00%


publică servicii marketing100.00

%

15 Selectarea unui auditor 100.00

%

B.2Activităţi de modernizare punctde informare turistică


18.18% 18.18% 18.18% 18.18% 18.18% 9.09%

2Cotele aferente I nspectoratului deStat in Construcţii

16.67% 16.67% 16.67% 16.67% 16.67% 16.67%

3Cota aferentă Casei Sociale aConstructorilor

50.00% 50.00%

4 Organizarea de şantier 50.00% 50.00%

5 Drigenţ ia de şant ier 16.67% 16.67% 16.67% 16.67% 16.67% 16,67%



6 Dotare punct de informare turistică 100.00%

7 Recepţie lucrări 100.00%

B.3 Activităţi de amenajare drumturistic

1Execuţia lucrărilor de amenajare adrumului turistic

50.00% 5 0.00%

2 Recepţia lucrări 100.00%

B.4

Activităţi marketing şi

promovare turism in zonă1

Execuţie servicii tipărire materialede promovare

33.33% 33.33% 33.33%



50.00% 50.00%

2 Auditul proiectului 100.00%

B.6 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 8.33% 8.33% 8.33% 8.33% 8.33% 8.33% 8.33% 8.33% 8.33% 8.33% 8.33% 8.33%

TOTALTVATOTAL CU TVA



Nr.Crt

Denumireactivitate

Perioada înainte de semnarea contractului definanţare


Luna Anul 1/Luna1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A DE FINANŢARE

1

Pregătirea documentaţiei de atribuirea contractului de servicii consultanţă

pentru elaborarea SF, a studiilor deteren, a documentaţiilor necesare

obţinerii acordurilor, autorizaţiilor şia altor studii necesare întocmiriiCererii de finanţare

0

2

Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentru selectareaconsultantului pentru elaborarea SFCererii de finanţare, a studiilor deteren, a documentaţiilor necesareobţinerii acordurilor, autorizaţiilor şia altor studii necesare întocmiriiCererii de finanţare

0

3 Elaborare SF 18.056


pentru obţinere acorduri si autorizaţii0 0

5 Obţinere avize si acorduri 0 0

6 Elaborare Cerere de finanţare 0


0

8 Verificarea Cererii de finanţare 0 0

9 Selecţia Cererii de finanţare 0

10Semnarea contractului de finanţare

pentru proiectul de investiţii0

B FINANŢAREB.1 Activităţi administrative


proiect0.000

2Managementul proiectului

1.080 1.543 1.543 1.543 1.543 1.543 1.543 1.543 1.543 1.543 1.543 1.543

3

Pregătirea documentaţiei de atribuirea contractului de servicii de

proiectare-



4Pregătirea documentaţiei de atribuirea contractului de servicii amenajaretraseu turistic

-

5Pregătirea documentaţiei de atribuirea contractului de servicii marketing

-


publică de servicii pentru selectarea proiectantului

-

7 Selectarea unui verificator autorizat -


-

9 Verificarea proiectului tehnic -

10

Pregătirea documentaţiei de atribuire

a contractului de execuţie lucrărimodernizare punct de informareturistică

-

11 Selectarea dirigintelui de şantier -

12

Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectareaexecutantului de lucrări şi semnareacontractului de execuţie

-

13

Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectareaexecutantului de lucrări amenajaredrum turistic

-


publică servicii marketing-

15 Selectarea unui auditor 0.000

B.2Activităţi de modernizare punct deinformare turistică


24.877 24.877 24.877 24.877 24.877 12.439

2Cotele aferente I nspectoratului deStat in Construcţii

0.170 0.170 0.170 0.170 0.170 0.170

3Cota aferentă Casei Sociale aConstructorilor 0.318 0.318

4 Organizarea de şantier 1.692 1.692

5 Drigenţ ia de şant ier 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250

6 Dotare punct de informare turistică 73.282

7 Recepţie lucrări -

B.3Activităţi de amenajare drumturistic

1 Execuţia lucrărilor de amenajare a 54.975 54.975



drumului turistic2 Recepţia lucrări 0.000

B.4Activităţi marketing şi promovareturism in zonă

1Execuţie servicii tipărire materiale de

promovare26.357 26.357 26.357



- -

2 Auditul proiectului 7.222

B.6 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 1.850 1.850 1.850 1.850 1.850 1.850 1.850 1.850 1.850 1.850 1.850 1.850

TOTALTVATOTAL CU TVA



4. Analiza Cost Beneficiu

4.1 Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor

Obiectivul proiectului este de a dezvolta din punct de vedere turistic zona comuneiDrăguş şi implicit a zonei Munţilor Făgăraş.Astfel prin implementarea proiectului se urmăresc următoarele trei măsuri:

- Înfiinţarea unui centru de informare turistică în comuna Drăguş;

- Amenajarea marcajelor turistice a 4 trasee din Munţii Făgăraş – zona Drăguş;

- Realizarea de materiale de promovare.

În prezent, turismul din zona Drăguş este slab promovat, deşi zona este una cu potenţial

turistic ridicat. Prin implementarea proiectului se vor amenaja trasee turistice care astfel vor putea fi mai uşor accesibile turiştilor, se va înfiinţa un centru de informare turistică şi se vaîncerca atragerea a cât mai multor turişti în zonă prin editarea de hărţi şi de broşuri.

Perioada de referinţă a proiectului de investiţie reprezintă perioada de previziune afluxurilor de numerar utilizată în Analiza Cost – Beneficiu. Astfel vor fi două etape, cea deexecuţie şi etapa de operare:

Etapa de execuţie ( 20101 - 2010 )

Etapa de operare (2011 - 2016)Toate previziunile sunt realizate pe o perioadă de 6 ani începând cu anul 2011, primul an

de operare după implemenarea proiectului, având la bază date istorice din anul 2009.

Analiza financiară pentru proiectul de investiţii propus a fost întocmită în baza Ghidului pentru Analiza Cost – Beneficiu pentru Proiectele de investiţii – Document de Lucru nr. 4 dinanul 2006, elaborate de Comisia Europeană.

Analiza financiară are ca scop demonstrarea faptului că proiectul de investiţii este, pe deo parte, necesar din punct de vedere economic şi contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii

Europene, iar pe de altă parte, pentru a arata necesitatea intervenţiei financiare nerambursabile pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar.

Obiectivul Analizei socio – economice este acela de a identifica şi măsura din punct devedere monetar impactul proiectului şi de a determina costurile şi beneficiile aduse de acesta.

1Se estimează semnarea contractului de finanţare în luna ianuarie 2010



4.2 Analiza opţiunilor

Au fost analizate trei alternative după cum urmează:

Varianta zero

Avantaje :

Nu se generează costuri suplimentare.

Dezavantaje:

Dificultatea accesului în zona pentru majoritatea populaţiei; Nefolosirea zonei la adevăratul ei potenţial din punct de vedere turistic.

Varianta cu investiţie medie – Amenajarea celor 4 drumuri turistice

Avantaje:

Creşterea accesibilităţii traseelor montane din zona Drăguş; Costuri de investiţie relativ reduse.

Dezavantaje:

Numărul de turişti care vor vizita zona rămâne la fel de scăzut;

Lipsa unui centru de informare turistică atât la eventualele locuri de cazare, cât şi ladiverse probleme care există pe munte ( vreme nefavorabila, etc. ) Nefolosirea zonei la adevăratul ei potenţial turistic.

Varianta cu investiţie maximă – Modernizarea unui punct de informare turistic,amenajarea a patru drumuri turistice şi promovarea zonei

Avantaje:

Creşterea numărului de turişti;

Îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor, centrul de informare turistică putând fi folositatât pentru orientarea în vederea cazării în zonă, cât şi pentru conştientizarea turiştilor referitor la condiţiile existente pe traseele montane din zonă;

O folosire a zonei mai apropiată de adevăratul ei potenţial turistic; Îmbunatăţirea comunicării autoritate publică - turist.

Dezavantaje:

Costuri de implementare; Rezistenţă la schimbare.



4.3 Analiza financiară

Având în vedere că proiectul propus nu aduce venituri directe cuantificabile, o analiză

financiară este utilă doar pentru evaluarea fluxurilor de numerar. Pe de altă parte, termenifinanciari precum rentabilitatea, rata cost - beneficiu, valoarea netă actualizată, termenul derecuperare a investiţiei, sunt inaplicabili deoarece proiectul este negenerator de venituri,serviciile puse la dispoziţie de către comuna Drăguş turiştilor fiind gratuite.

Totuşi, în concordanţă cu recomandările pentru realizarea analizei cost - beneficiu aufost calculate atât RIR cât şi VNA şi indicele cost - beneficiu.

PROFITABILITATEA INVESTIŢIEI U.M.Recomandare

ghid

Rata rentabilităţii financiare a investiţiei ( FRR/C ) <8%

Valoarea actualizată netă a investiţiei ( VNA/C ) MiiRON/an -436,29 lei <0

Raportul cost/beneficiu Coef. 1 ≤1

Toate cele trei valori calculate sunt în concordanţă cu recomandările din ghid, din acest punct de vedere proiectul fiind eligibil.

Analiza financiară realizată pentru proiectul de faţă este alcătuită dintr-o serie de tabelecare furnizează informaţii cu privire la detalierea datelor financiare ale investiţiei de capital pe

categorii de activităţi, la costurile de operare ( costurile suplimentare generate de proiect în perioada post-implementare ), la sursele de finanţare atât pe perioada implementării proiectului cât şi pe perioada de exploatare, la analiza fluxului de numerar pentrusustenabilitatea financiară a proiectului ( Anexa 1 ataşată).

Costurile de operare

Pe lângă costurile de investiţie, proiectul generează şi cheltuieli pe termen mediu,asociate operării şi întreţinerii infrastructurii create, reprezentând cheltuieli ulterioare etapei deimplementare.

Costurile de exploatare pentru noua infrastructură au fost estimate în funcţie de consum

şi tarfie, astfel:

- Cheltuieli suplimentare cu utilităţile ( energie electrică, consum de apă menajeră,telefon, fax, poştă, încălzire, internet etc. )Întrucât vor fi folosite sedii deja existente şi funcţionale, la costurile prezente se vor

adăuga costuri cu:

Consumul suplimentar de energie electrică: Consumul de energie electrică pentru echipamentele achiziţionate ca

dotări aferente punctului de informare turistică;

Consumul suplimentar cu apa menajeră:



Consumul de apă menajeră a fost calculat la numărul de angajaţi. Astfel, pentru fiecare persoană nou-angajată s-a estimat 16 litri de apăconsumată pe zi;

Consumul suplimentar cu încălzirea:

Consumul cu încălzirea noului centru de informare turistică, a fostcalculat pentru 5 luni pe an, luni aferente perioadei de iarnă;

Cheltuieli privind telecomunicaţiile: cuprind cheltuieli care vor fi efectuate în viitor şisunt datorate noii infrastructuri. S-a estimate o sumă lunară fixă, care a fost actualizatăcu rata inflaţiei şi cu evoluţia PIB.

- Cheltuieli salariale corelate cu numărul de angajaţi care deservesc infrastructura noucreată

S-a luat în considerare salariile pentru 7 angajaţi după cum urmează: 2 persoane ce vor fi ghizi turistici, pentru perioada de după implementarea proiectului şi 5 persoane pentru perioada de implementare a proiectului.

În calculul fiecărei categorii de cheltuieli s-a luat în considerare evoluţia preţurilor peîntreaga perioadă estimată conform prognozei evoluţiei PIB-ului şi a inflaţiei făcute de Comisia

Naţională de Prognoză2.

Veniturile generate de proiect

Proiectul este negenerator de venituri întrucât serviciile oferite prin proiect vor sta la

dispoziţia populaţiei ( turiştilor ) gratuit. Infrastructura nou creată, este de interes public şi se vaafla în administrarea Consiliului Local al Comunei Drăguş care va fi responsabil cu întreţinereaşi operarea noului sistem şi care va aloca bani pentru acoperirea cheltuielilor aferente acestuia.Sumele necesare se vor aloca din bugetul comunei Drăguş.

Din analiza fluxurilor de numerar înregistrate la sfârşitul fiecărui an reiese faptul că proiectul este viabil prin disponibilitatea surselor de finanţare pentru acoperirea costurilor proiectului în perioada de implementare şi a costurilor de operare în perioada de exploatare.

2 Date conform cu : Comisia Naţională de Prognoză, „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomicipână în anul 2020”- iunie 2009 şi date conform cu : Comisia Naţională de Prognoză, „Proiecţia principalilorindicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013”- aprile 2009



an 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

TABELUL SUSTENABILITĂŢII FINANCIARE U.M

Total intrăriMii

RON/an560,411 65,068 68,093 71,812 75,921 81,551 88,026

Asistenţă financiară nerambursabilăMii

RON/an460,266 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

Venituri de la bugetul local la beneficiarului pentru acoperireacheltuielilor privind mentenanţa investiţiei inclusiv TVA şi cheltuieli

neeligibile

MiiRON/an

100,145 65,068 68,093 71,812 75,921 81,551 88,026

Total ieşiriMii

RON/an560,411 65,068 68,093 71,812 75,921 81,551 88,026

Total costuri de întreţinere şi operare inclusiv TVAMii

RON/an65,068 68,093 71,812 75,921 81,551 88,026

Costuri totale cu investiţia inclusiv TVAMii

RON/an560,411

Total flux numerarMii

RON/an0 0 0 0 0 0 0

Flux de numerar cumulatMii

RON/an0 0 0 0 0 0 0

Test de sustenabilitate proiect Da Da Da Da Da Da Da



4.4 Analiza economică

LICENTA

Documents

Transcript of LICENTA