8/16/2019 Licenta 26iun2014

1/51

1. INTRODUCERE 

În urma activit!"ilor practice desf !#urate în cadrul materiei Clinica suinelor   am

avut ocazia de a vizita mai multe ferme de cre#tere #i reproduc"ie a suinelor. În cadrul uneiadintre aceste ferme, ra"ia purceilor sugari era suplimentat!  cu un adaos de Coca-Cola,

 bautur !  carbogazoas!  tip  cola, astfel c!  lucrarea de fa"!  îsi propune s!  analizeze

modific!rile survenite în urma aplic!rii acestui protocol nutri"ional. 

Procesul de urbanizare a popula$iei a dus la o cre%tere a cererii pe pia$! a produselor

agroalimentare. În ultima perioad!, se pune accentul din ce in ce mai mult pe asigurarea

 produselor ecologice %i/sau biologice. Una dintre condi$iile esen$iale, în vederea ob$inerii

unor produse de calitate superioar !, este %i asigurarea bun!st!rii animalelor.

Sintagma bun! starea animalelor   a fost aleas!  pentru a desemna calitatea vie$ii

animalelor. Bun!starea la animale semnific! doar încercarea de a se acomoda mediului, de

a ierarhiza priorit!$ile %i de a folosi energia disponibil!, în raport cu necesit!$ile. În Europa

continental!, pentru a descrie necesitatea p!str !rii bun!st!rii animalelor, se folose%te

sintagma de protec " ie a animalelor  (sintagm! care are aproape aceea%i semnifica$ie cu cei

doi termeni englezi – welfare %i well-being). Protec$ia animalelor asigur !  implicit

 bun!starea acestora %i vizeaz!  asigurarea unui mediu, unei furaj!ri, ad! p!ri %i unui

microclimat corespunz!toare.Conceptul de bun!starea animalelor se bazeaz! pe 5 teorii, menite influen"eze în

mod pozitiv interac"iunea om- animal. Astfel, amintim :

1.  Teoria antropocentric!- bun!starea animalelor este bun!  atâta timp cât acestea nu

sufer ! de nici o boal! #i nu prezint! tulbur !ri de dezvoltare sau de reproduc"ie.

2.  Teoria patocentric!- bun!starea este absen"a suferin"ei.

3.  Teoria zoocentric!- “bun!starea rezid! nu numai în a preveni durerea #i suferin"a

unui animal, ci #i în a permite acestuia s!  tr !iasc!  într-un mediu corespunz!tor

naturii sale biologice”.

4.  Teoria biocentric!- introduce conceptul de “integritate a animalelor”.

5.  Teoria ecocentric!- l!rge#te perspectiva la nivel de specii sau ecosisteme.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

2/51

8/16/2019 Licenta 26iun2014

3/51

 Anumite zgomote exercit!  efecte negative asupra s!n!t!$ii %i a comportamentului

(stres psihic), prin efectele iritative declan%ate de anumite caracteristici de intensitate a

sunetelor.

Agresiunea antigenic!  poate fi declan%at!  prin inhalarea de aer cu o înc!rc!tur ! 

microbian!  foarte mare, chiar dac! flora microbian! este constituit! din specii inofensive.

În astfel de situa$ii, animalele suprastimulate antigenic vor produce anticorpi în exces,

adeseori %i anticorpi fa$! de propriile structuri (asem!n!toare antigenic cu unele structuri

microbiene), ceea ce se va exprima prin stres %i mai apoi prin afectiuni de autoagresiune.

Pentru acelea%i condi$ii de intre"inere, animalele dispun de diferite metode de

acomodare. Exist! diferen$e nu numai de la o specie la alta, dar %i în cadrul aceleiasi specii,

în raport de sex, stare fiziologic!, vârst!, %i individ.

Reu%ita acomod!rii depinde %i de capacitatea animalelor de a înv!$a, care poate m!riconsiderabil %ansele de supravie$uire într-un mediu aflat în schimbare. Aptitudinea de

adaptare este inegal! pe parcursul vie$ii, fiind mai pregnant!  în perioada tinere$ii. Astfel,

animalele crescute izolat fa$!  de mediul lor natural %i fa$!  de alte animale vor manifesta

ulterior o slab! capacitate de acomodare.

1.1 Bun!starea în sistem intensiv 

Protec"ia animalelor de rent!  are în vedere urm!toarele obiective: respectarea

m!surilor de protec"ie, respectarea reglement!rilor privind protec"ia animalelor de ferm! în

Uniunea European!, împreun!  cu respectarea Ordinului ANSVSA (Agen"ia Na"ional! 

Sanitar ! Veterinar ! #i pentru Siguran"a Alimentelor) nr.75/2005 pentru aprobarea Normei

sanitar-veterinare privind protec"ia animalelor de ferm!.

Ad! postirea corespunz!toare a animalelor de ferm!  se refer !  la diminuareainfluen"ei nefavorabile a factorilor mediului asupra s!n!t!"ii #i produc"iei animalelor. Acest

lucru implic!: simplificarea prin mecanizare a muncii #i a num!rului personalului angajat,

supravegherea consumului de furaje prin hr !nirea controlat!  dup!  nivelul produc"iei #i

diminuarea consumului de energie necesar ! pentru termoreglare, hr !nire %i ad! pare.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

4/51

Sistemele moderne de cre#tere a animalelor implic!  alegerea corect!  a zonei de

amplasare a fermei, asigurarea perimetrului de protec"ie, dispunerea ad! posturilor în cadrul

fermei în a#a fel încât s!  nu se intersecteze circuitul animalelor pe fluxul tehnologic,

construirea ad! posturilor din materiale cu însu#iri igienice corespunz!toare, dotarea

corespunz!toare a ad! posturilor cu echipamente necesare asigur !rii #i men"inerii

microclimatului optim, asigurarea corespunz!toare a m!surilor sanitar-veterinare.

Reglement!rile privind protec"ia animalelor de rent!  în Uniunea European!  #i în

"ara noastr !, din punct de vedere al Ordinului ANSVSA( Agen"ia Na"ional!  Sanitar ! 

Veterinar ! #i pentru Siguran"a Alimentelor) nr.202/2006, pentru aprobarea normei sanitare

veterinare stabile#te standarde minime pentru protec"ia porcinelor (Directiva 91/630/CEE).

Prin aceast!  directiv!, construirea sau montarea de instala"ii pentru legarea scroafelor #i

scrofi"elor este interzis!.Scroafele #i scrofi"ele trebuie sa fie crescute în grupuri, de la aproximativ 4

s! pt!mâni dup! mont! #i pân!  la o s! pt!mân!  înainte de f !tare. Boxa standard trebuie sa

aib!  laturile mai mari de 2,8 m lungime, iar num!rul de animale trebuie adaptat la

dimensiunea boxei. Suprafa"a liber ! total! de pardoseal! disponibil! pentru fiecare scrofi"! 

#i/sau scroafa, "inute în grup, trebuie s! fie de cel pu"in 1,64 m2, respectiv 2,25 m2 .

1.2. Standarde minime pentru protec"ia porcinelor

1.2.1 Cerin"ele pardoselilor

Pentru scrofi"e, dup! mont!, cât #i pentru scroafele gestante, o parte din suprafa"a

liber ! a pardoselii trebuie s! fie egal! cu cel pu"in 0,95 m2 pentru o scrofi"! #i cel pu"in 1,3

m

2

 pentru o scroaf !.Pardoseala trebuie sa fie continu!, solid!, din care maximum 15% s!  fie rezervat! 

 pentru fante de drenaj. Când sunt utilizate pardoseli din gr !tare de beton, pentru porcii

"inu"i în grup, l!"imea maxim! a fantelor trebuie sa fie: 1,11 mm pentru purcei sugari; 2,14

mm pentru purcei în"!rca"i; 3,18 mm pentru tineret porcin; 4,20 mm pentru scrofi"e dup! 

8/16/2019 Licenta 26iun2014

5/51

mont! #i scroafe. L!"imea minim!  a barei de gr !tar trebuie s!  fie 1,50 mm pentru purcei

sugari #i purcei în"!rca"i #i 2,80 mm pentru tineret porcin, scrofi"e dup! mont! #i scroafe.

Scroafele #i scrofi"ele "inute în grup trebuie s! aib! acces permanent la materiale

ocupa"ionale #i trebuie s!  li se asigure o hran! corespunz!toare .

De la data intr !rii în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare, aceste prevederi

trebuie s!  se aplice tuturor exploata"iilor nou-construite sau reconstruite, începând cu 1

ianuarie 2013.

1.3 Condi"ii generale pentru cre#terea porcilor

Se impune evitarea nivelului zgomotelor de peste 85dB, a zgomotului constant sau

 brusc.

Condi"iile de iluminat trebuie s!  aib!  o intensitate de cel pu"in 40 luc#i, pentru o

 perioad! de minimum 8 ore pe zi.

Ad! posturile vor permite animalelor acces la o zon!  de odihn!  comfortabil!  din

 punct de vedere fizic #i termic, drenat!  #i cura"at!  corespunz!tor #i care d!  posibilitatea

tuturor animalelor s!  se odihneasc!  în acela#i timp, s!  se ridice cu u#urin"!  #i s!  se

interac"ioneze vizual cu al"i porci. Este necesar accesul permanent la o cantitate suficient! 

de materiale pentru a#ternut, cum ar fi paie, fân, lemn rumegu#, compost de ciuperci, turb! 

sau un amestec din acestea, care s!  nu compromit!  s!n!tatea animalelor #i care s!  le

 permit! activit!"i adecvate de provocare a curiozit!"ii.

Condi"iile pentru cre#terea porcilor implic! faptul ca fiecare individ s! aib! acces la

hran! în acela%i timp cu celelalte animale din grup iar purceii peste 2 s! pt!mâni trebuie s! 

aib! acces permanent la o cantitate suficient! de ap! proasp!t! #i furaj.

Procedurile ce constituie o interven"ie efectuat! pentru alte scopuri decât de terapie,diagnostic, identificare #i care determin! afectarea sau pierderea sensibilit!"ii unei p!r "i a

corpului ori alterarea structurii osoase sunt interzise.

Excep"ie face reducerea col"ilor purceilor sugari prin pilire sau t!iere nu mai târziu

de 7 zile, l!sând o suprafa"!  intact!  #i neted!, cât #i t!ierea par "ial!  a cozii, al!turi de

 procesul de castrare a masculilor.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

6/51

T!ierea cozilor #i reducerea col"ilor nu se efectueaz!  ca un procedeu de rutin!, ci

numai atunci când exist! o dovad! clar ! c! au ap!rut leziuni ale mameloanelor scroafelor

sau ale urechilor #i cozilor la ceilal"i purcei

Procedurile descrise anterior trebuie s!  fie efectuate numai de c!tre un medic

veterinar sau de c!tre o persoan! instruit! 

Castrarea sau t!ierea cozilor dup!  vârsta de 7 zile, trebuie efectuat!  numai sub

anestezie #i analgezie prelungit! #i numai de c!tre medicul veterinar

Dispozi"iile speciale pentru scroafe #i scrofi"e se refer ! la ansamblul de m!suri pentru

reducerea agresiunii în grup.

Scrofi"ele #i scroafele gestante trebuie s! fie deparazitate, iar când sunt transferate în

maternitate, acestea trebuie sp!late pe tot corpul, punându-se accent deosebit pe partea

 posterioar ! #i la nivelul membrelor.În momentul caz!rii scroafele în boxele de f !tare, trebuie s!  se adauge mijloace de

 protec"ie a purceilor, cum ar fi bare desp!r "itoare pentru f !tare, ata#ate la boxele de travaliu

ale scroafelor.

În cazul purceilor, o parte din suprafa"a total! a pardoselii, suficient! pentru a permite

animalelor s! se odihneasc! împreun! în acela#i timp, trebuie s! fie solid! sau acoperit! cu

un strat izolator ori cu un a#ternut adecvat.

Purceii nu trebuie s!  fie în"!rca"i la mai pu$in de 28 de zile, cu excep"ia cazului în

care bun!starea sau s!n!tatea scroafei sau a purceilor ar fi afectat! în mod nefavorabil.

În boxa de f !tare, purceii trebuie s! aib! suficient spa"iu pentru a putea fi al! pta"i f !r ! 

dificultate.

Purceii pot fi în"!rca"i cu pân! la 7 zile mai devreme fa"! de vârsta recomandat! de

in"!rcare, dac!  sunt muta"i în ad! posturi speciale în care se respect! principiul totul plin,

totul gol, cur !"ate #i dezinfectate temeinic înainte de introducerea unui nou grup #i care sunt

separate de ad! posturile în care sunt "inute scroafele, pentru a se diminua transmiterea de

 boli de la scroafe la purcei.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

7/51

1.4 M!suri speciale pentru purceii în"!rca"i #i tineretul porcin

Când porcii sunt "inu"i în grupuri, trebuie luate m!suri pentru a se preveni luptele ce

dep!#esc comportamentul fiziologic: lotizarea trebuie s! se fac! în aceea#i zi cu în"!rcarea

iar în cazul apari"iei semnelor de lupt!  violent!  se recomand!  utilizarea de materiale

ocupa"ionale (juc!rii).

Animalele expuse riscului de a fi agresate sau cele agresive în mod deosebit trebuie

s! fie "inute separat de grup.

Utilizarea de medicamente tranchilizante cu scopul de a se facilita lotizarea trebuie

limitat! la condi"ii excep"ionale #i numai dup! consultarea unui medic veterinar.

1.4.1 Ad! postirea femelelor pentru reproduc$ie

Prin Directiva Consiliului Europei 91/630/CEE, a fost interzis! cazarea scoafelor #i

scrofi"elor în sistem legat. În condi"ii de cazare limitat!, f !r !  a#ternut, nu se pot exprima

comportamentele exploratorii, sociale, de amenajare a cuibului, de odihn!, de f !tare; este

mult limitat! mi#carea, aceasta ducând la disconfort suferin"!, comportament nonadaptativ

#i implicit la o bun!stare precar !.

1.4.2 Ad! postirea scroafelor #i scrofi"elor gestante

În exploata"iile de tip intensiv, în func"ie de m!rimea efectivelor, se realizeaz! 

cazarea fie în ad! posturi destinate numai pentru aceast!  categorie zootehnic!, fie în

compartimente din ad! posturi destinate #i pentru alte categorii zootehnice.Ad! posturile pot fi dotate cu padoc sau sunt f !r ! acces în exterior. Acoperi#ul este

în dou!  ape sau tip monolit. Se aplic!  ventila"ie natural!  organizat!  mixt!  sau mecanic! 

(artificial!), sistem de iluminare mixt!, sistem de distribuire a hranei #i a apei, #i sistem de

evacuare a dejec"iilor p!stoase, semilichide #i lichide. Ad! posturile sunt divizate în

compartimente #i acestea în boxe, dup! caz:

8/16/2019 Licenta 26iun2014

8/51

!  individuale;

!  colective (pentru grupuri între 8 – 35 de animale).

Boxele colective sunt variabile ca dimensiuni, în func"ie de m!rimea grupelor de

mont!  #i a efectivelor matc!. Aceste elemente de amenajare se consider ! mici dac!  sunt

destinate caz!rii unor grupuri 8 – 16 de scroafe sau de scrofi"e #i mari dac! sunt destinate

grupurilor de 25 – 35 de scroafe sau de scrofi"e. Suprafa"a disponibil! pe animal este de 1,5

m& (recomandabil 1,8 – 2 m&).

Boxele individuale ofer !  condi"ii mai reduse de confort în compara"ie cu cele

colective, având suprafa"e de 1,2 m&  (2,0 m lungime #i 0,6 m l!"ime). Sunt a#ezate unele

lâng! altele, formând baterii perpendicular pe axul longitudinal al ad! postului.

Fig. 1. Dispunerea boxelor în ad! post

În partea anterioar !  se g!se#te jgheabul de furajare, alimentat printr-un dozator

individual pentru o mai buna supraveghere a cantit!"ii de furaj administrat, iar în partea

 posterioar ! este amplasat! zona de defecare cu pardoseal! discontinu! #i l!"imea de 0,6 m.

Pere"ii sunt construi"i din "eav! metalic!, având cel pu"in 1,2 m în!l"ime. Peretele posterior

este mobil, putându-se deschide prin pivotare, permi"ând accesul animalului în interior.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

9/51

În "!rile puternic dezvoltate, se extinde sistemul alternativ! – care implic! utilizarea

 boxelor colective mici, cu pardoseal!  continu!  acoperit!  de regul!  cu a#ternut. Furajarea

este automat! la cerere, controlat! prin computer.

În ad! posturile de scroafe #i de scrofi"e gestante, se va asigura un cubaj optim de 20

m3 pe animale.

Microclimatul de confort cuprinde urm!torii parametrii;

!  temperaturi de 15 – 18 °C;

!  umiditate relativ! de 60 -70 %;

!  curen"ii de aer de maxim 0,3 m/s iarna #i de 1 m/s vara;

!  indicele de iluminare natural! de 1/18 – 1/20, fotoperioada de 14 ore pe

zi, la o intensitate luminoas! de 50 -60 luc#i;

! 

intensitatea zgomotelor va fi de maxim 50 – 60 dB în sistemulalternativ! #i în sectorul extensiv #i de maxim 80 - 90 dB pentru sistemul

intensiv;

!  nivelul maxim al pulberilor în suspensie de origine organic!, purt!toare

de endotoxine, 3 – 5 mg/m3 aer, iar al pulberilor sedimentabile de 17

g/m2 /30 zile;

!  endotoxine maxim 0,07 -0,08 mg/m3 aer, CO2  maxim 3000 ppm, NH3 

maxim 26 ppm, H2S maxim 10 ppm, CO maxim 30 ppm;!  num!rul total de germeni de cel mult 250 000/m3 aer.

1.4.3 Ad! postirea scroafelor #i scrofi"elor în lacta"ie

În exploata"iile de tip intensiv sunt cazate scroafe #i scrofi"e în lacta"ie în maternit!"i

special amenajate ( ad! posturi separate).Scroafele #i scrofi"ele sunt aduse în maternitate cu 4-5 zile înainte de f !tare pentru a

se putea obi#nui mult mai u#or cu noul mediu si cu schimbarea de microclimat, fiind "inute

aici pân! în momentul în"!rc!rii.

Principiul de func"ionare a maternit!"ilor este totul plin- totul gol.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

10/51

Cazarea se realizeaz!  în boxe individuale de tip vechi (cu geometrie fix!) sau în

 boxe de tip modern ( cu geometrie variabil!).

În cazul boxelor clasice, elementele pentru delimitare sunt drepte #i spa"iate (din

"eav! metalic! sau mase plastice) #i au o în!l"ime de 1,2 m. Suprafa"a total! este de 3 m2 (2

m lungime/1,5 m l!"ime), fiind împ!r "it!  în trei zone: o zon!  central!  a boxei, destinat! 

caz!rii scroafei, #i 2 zone laterale destinate purceilor – una pentru furajare #i cealalt! pentru

odihn! pe patul cald (figura ).

Fig. 2. Box! clasic! destinat! scroafelor în al! ptare

În partea inferioar !, barele din "evi galvanizate care delimiteaza zona scroafei sunt

montate în unghi larg (120 0), pentru a se evita strivirea purceilor de c!tre mam! #i pentru a

expune acestora cu mai mult! u#urint! intregul lan" mamar.

Boxele de nou!  genera"ie au zona destinat!  scroafei cu geometrie ajustabil!  în

func"ie de dimensiunile scroafei. Elementele pentru delimitare sunt confec"ionate din metalsau material plastic, putând fi drepte sau curbe (cele din urm! oferind posibilit!"i mult mai

mari de mi#care). Pardoseala ofer ! facilit!"i superioare boxelor de tip vechi, fiind dotat! cu

 pat de r !cire cu ap!  în zona destinat!  scroafei #i cu paturi calde în zonele longitudinale

destinate purceilor. Înc!lzirea purceilor se poate realiza cu l!mpi cu ultraviolete, montate pe

8/16/2019 Licenta 26iun2014

11/51

supor "i speciali, situate la jumatatea distan"ei boxei, pentru purceii sugari,astfel având o

suprafa"! inc!lzit! mult mai mare.

Dispunerea sroafelor în boxe este fie perpendicular !, fie oblic!  în raport cu axul

longitudinal al elementului de menajare interioar !.

În sistemul alternativ, scroafele cu purcei sunt cazate în boxe prev!zute cu a#ternut

#i cu un perete care se poate închide, delimitând o arie triunghiular !  pentru cazarea

 purceilor, înc!lzite cu ajutorul l!mpilor cu ultraviolete. Furajarea este computerizat!, la

cerere.

Cubajul minim al ad! posturile pentru scroafe cu purcei este de 21 – 25 m3.

Ca aspect de principiu pentru microclimatul de confort din maternit!"i, se vor

asigura nivele diferite de temperatur !  pentru scroafe #i purcei. Astfel, pentru scroafe,

temperatura optim! este 18 – 20 °C.Pentru asigurarea confortului termic al purceilor, mai ales dac!  ad! posturile sunt

 prev!zute cu sistem de r !cire în pardoseala zonei destinate scroafei, este recomandabil ca

temperatura general! a aerului s!  fie de 24 – 26 °C, pe un interval de 2 -3 zile înainte de

f !tare #i dup! aceasta (se pot atinge astfel temperaturile de confort pentru purcei, la nivelul

 patului cald, de 30 – 32 °C). Fotoperioada este de 16 ore, iar restul parametrilor de

microclimat au urm!toarele valori:

! 

temperatur ! de 15°

C;!  umiditate relativ! de 60 -70 %;

!  curen"ii de aer de maxim 0,3 m/s iarna #i de 1 m/s vara;

!  indicele de iluminare natural! de 1/18 – 1/20, fotoperioada de 14 ore pe

zi, la o intensitate luminoas! de 50 - 60 luc#i;

!  intensitatea zgomotelor va fi de maxim 50 – 60 dB în sistem

gospod!resc #i maxim 80 - 90 dB pentru sistemul intensiv #i

semiintensiv;

!  nivelul maxim al pulberilor sedimentate 17 g/m2 /30 zile;

!  CO2 maxim 3000 ppm, NH3 maxim 26 ppm, H2S maxim 10 ppm;

!  num!rul total de germeni de cel mult 250 000/m3 aer.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

12/51

1.4.4 Ad! postirea purceilor

Cazarea purceilor se realizeaz!  în maternit!"i, al!turi de scroafele mame, pân!  la

în"!rcare.

Microclimatul de confort are urm!torii parametrii:

!  temperatura de 32 - 30 °C în s! pt!mâna I, 30 – 28 °C în s! pt!mâna a II-

a, 28 – 24 °C în s! pt!mâna a III-a, 24 -22 °C pân! la în"!rcare;

!  umiditate relativ! de 60 -70 %;

!  curen"ii de aer sub 0,1 m/s, în prima s! pt!mân!  de via"!, în restul

 perioadei pân! la în"!rcare de 0,2 m/s iarna #i de 1,0 m/s vara;

!  indicele de iluminare natural! de 1/18 – 1/20, fotoperioada de 14 ore pe

zi, la o intensitate luminoas! de 50 - 60 luc#i;

! 

zgomotele se evit!, acestea având consecin"e nefavorabile majore prin

 perturbarea comunic!rii sonore dintre scroaf !  #i pui #i desincronizarea

comportamentelor de ejec"ie a laptelui #i de ingerare a acestuia;

!  nivelul maxim al pulberilor sedimentate 17 g/m2 /30 zile;

!  CO2 3000 ppm, CO 30ppm, NH3 26 ppm, H2S 10 ppm;

!  num!rul total de germeni de cel mult 250 000/m3 aer.

Administrarea de colostru cât mai precoce #i asigurarea temperaturii optime (30 –32 °C la nivelul patului cald #i 24 -26 °C în aerul maternit!"ilor) reprezint! factorii esen"iali

 pentru dispari"ia afec"iunilor neonatale. La temperaturi de sub cele de confort, hipotermia

 purceilor dispare abia în 8 – 10 zile în cazul în care indivizii afecta"i supravie"uiesc.

 Neasigurarea temperaturii optime conduce la dispari"ia reflexului de supt #i la reducerea

gradului de absorb"ie a imunoglobulinelor la nivelul tubului digestiv, crescând

susceptibilitatea la diverse afec"iuni digestive.

Purceii care nu primesc colostru mor în propor "ie de pân! la 90% pân! la în"!rcare,

iar cei care nu primesc lapte prezint! apatie, adinamie, deshidratare, cahexie, procent ridicat

de morbiditate si mortalitate.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

13/51

În"!rcarea se poate realiza:

a.  Din ra"iuni veterinare la vârsta de 8 – 10 zile (pentru controlul bolilor

 bacteriene) sau între 14 – 21 zile ( pentru controlul virozelor);

 b.  Din ra"iuni zootehnice (pentru folosirea în continuare a scroafelor pentru

reproduc"ie) la 21 de zile.

La noi în "ar !, în"!rcarea se face de regula la vârsta de 21 – 35 zile.

1.5 Ad! postirea tineretului porcin pentru cre#tere #i îngr !#are

Principalii indicatori de bun!stare precar ! descri#i la aceast! categorie sunt:

!  lipsa a#ternutului

!  suprafa"a redus!/animal

! 

suparapopularea

!  microclimatul necorespunz!tor care genereaz!  lupta intraspecific! 

(agresivitate, codofagie), afec"iuni podale, diverse tulbur !ri

comportamentale.

În "!ri precum Germania sau Italia, tineretul mascul care se taie la greut!"i de 100 kg

nu se mai castreaz!.

Tineretul porcin pentru cre#tere #i îngr !#are se preia din cre#!, la greut!"i corporalede 30-35 kg, aducându-se la greut!"i corporale de 100-120 kg (ideal pân! la 105 kg).

Cre#terea #i îngr !#area pot fi realizate în sistem:

!  intensiv

!  semiintensiv

!  extensiv/alternativ

1.5.1 Sistemul intensiv de cre#tere #i îngr !#are a tineretului porcin

Presupune utilizarea ad! posturilor de capacitate mare, împ!r "ite în dou!  sau mai

multe compartimente, #i acestea în boxe colective amplasate pe dou! sau mai multe rânduri.

În fiecare box! sunt cazate 20-30 de animale, asigurându-se suprafe"e de 0,5 m2/animal în

8/16/2019 Licenta 26iun2014

14/51

faza I de exploatare (la suine de 30-60 kg ) #i 0,7-0,8 m2/animal în faza a doua (pentru suine

de 60-120 kg). Pere"ii desp!r "itori au în!l"imea minim! de 1,3 m.

Se asigur !  volume de ventila"ie de 15-45 m3/animal iarna #i 65-120 m3/animal în

timpul verii.

Îngrijirea #i între"inerea vizeaz!  pentru aceast!  categorie zootehnic!  asigurarea

sporurilor de cre#tere cu un consum de furaje redus #i evitarea leziunilor corporale.

Microclimatul de confort cuprinde urm!torii parametrii:

!  asigurarea luminii prin ferestre, obloane, sheduri la un indice de

iluminare de 1/25 #i o intensitate redus! a luminii, de 30 luc#i, pentru a

favoriza depunerile (anabolismul)

!  asigurarea unor temperaturi de 18-20 °C pentru prima faz! de exploatare

#i de 17-19 °C pentru faza a doua

!  asigurarea unei umidit!"i relative de 55-70% în perioada I #i de 60-75%

în cea de a doua

!  temperatur !  de 15 °C;

!  umiditate relativ! de 60 - 70 %;

!  curen"ii de aer de maxim 0,3 m/s iarna #i de 1 m/s vara;

!  indicele de iluminare natural! de 1/18 – 1/20, fotoperioada de 14 ore pe

zi, la o intensitate luminoas! de 50 - 60 luc#i;!  intensitatea zgomotelor va fi de maxim 50 – 60 dB în sistem

gospod!resc #i 80 - 90 dB pentru sistemul intensiv #i semiintensiv;

!  nivelul maxim al pulberilor sedimentate 17 g/ m2 /30 zile;

!  CO2 maxim 3000 ppm, NH3 maxim 26 ppm, H2S maxim 10 ppm;

!  num!rul total de germeni de cel mult 250 000/ m3 aer.

Furajarea se realizeaz! la discre"ie, cu diverse re"ete de furaje uscate, pentru prima

faz!  cu un con"inut proteic ridicat, iar pentru cea de a doua cu o valoare energetic! mai

ridicat!.

Dup! transferarea gr !sunilor în ad! posturile de îngr !#are, se hr !nesc în continuare 7

zile cu re"ete de tineret, de asemenea trecerea de la o re"et! la alta se va realiza treptat.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

15/51

1.5.2. Sistemul semiintensiv

Sistemul semiintensiv  este similar celui intensiv, doar c!  presupune utilizarea de

furaje cu densitate mai redus! în principii nutritivi.

1.5.3. Sistemul de cre#tere #i îngr !#are extensiv/alternativ

Cazarea este realizat!  în ad! posturi cu diverse dimensiuni, cu boxe comune.

Pardoseala este continu!, de regul!  nu se utilizeaz!  a#ternut. În afara boxelor sunt

amplasate rigole. Ventila"ia este natural!, organizat! mixt, iar ad! parea se realizeaz! din

 jgheaburi de ad! pare. Se folosesc furaje verzi dar #i resturi menajere, subproduse din

industria laptelui #i concentrate pentru faza de finisare.

Se asigur ! porcilor accesul în exterior.

În ultimul timp, sub presiunea organiza"iilor de protec"ia animalelor, acest sistem a

început s!  capete amploare. Chiar în "!ri puternic industrializate, se cresc #i se îngra#! 

suine în cu#ti exterioare, pe p!#uni naturale sau cultivate. Foarte important!  este rota"ia

suprafe"elor utilizate, pentru a se împiedica contaminarea intens! a solului #i eroziunea.

Comportamentul anormal (nonadaptativ) la porci cuprinde o gam!  divers!  de

manifest!ri, printre care:

!  codofagia, otofagia, mu#carea flancurilor, canibalismul

!  comportament anormal de împerechere sau matern

!  inapeten"a sau hiperfagia, reac"iile intense de dominan"! care împiedic! 

animalele submisive s! ajung! la furaje sau ap! 

!  comportamentul anormal de eliminare a dejec"iilor, asociat cu igiena

corporal! precar ! !  împingerea persistent!  cu râtul în regiune inghinal!  a congenerilor

(PINT = persistent inguinal nose thrusting). De regul!, aceast!  schem! 

comportamental!  este manifestat!  de indivizii dominan"i în cadrul

ierarhiei de grup

8/16/2019 Licenta 26iun2014

16/51

!  diverse stereotipii (scheme comportamentale f !r ! finalitate): ticul limbii

recurbate (rolling tongue); mu#carea barelor; pruritul intens nazal

(sc!rpinarea râtului – snout rubbing); aerofagia; leg!narea (mai ales

 pentru suine în boxe individuale); ticul suptului (lichomania) – afectând

zone precum urechile, coada, prepu"ul.

Aceste scheme comportamentale relev! un management deficitar, având ca factori

de microclimat necorespunz!tori urm!torii parametrii: umiditate relativ!  ridicat!,

concentra"ia CO2 de peste 3000 ppm si a NH3 peste 20 ppm, H2S peste 10 ppm, fluctua"ii

mari de temperatur !, curen"i puternici de aer. Proiectarea defectuoas! al boxelor, densitatea

mare a efectivelor, lipsa a#ternutului, gradul redus de cur !"enie al pardoselilor, ad! parea

necorespunz!toare, alimenta"ia deficitar ! (insuficien"a frontului de furajare, diverse caren"e)

sau evolu"ia diverselor boli (dermatite, pl!gi care favorizeaza apari"ia canibalismului)indic! întotdeauna probleme de bun!stare la nivel de efectiv.

De multe ori, aceste manifest!ri se propag! în efective prin fenomenul de facilitare

social! (imita"ie).

1.6. Evaluarea bun!st!rii suinelor pe baza sistemului HACCP

Sistemele de evaluare de tip HACCP sunt utilizate în Noua Zeeland!, Canada, #i în

Statele Unite ale Americii (in cadrul Programului de Asigurare a Bun!st!rii Suinelor –

SWAP: Swine Welfare Assurance Program).

Sistemul SWAP din SUA const! în monitorizarea a nou! grupe de factori (principii

de îngrijire, între"inere #i bun!stare – CWP: Care and Well-being Principles), formând trei

arii de influen"!:

Aria 1: Înregistr !ri din ferm! 

!  CWP1 = Alimenta"ia #i starea de s!n!tate la nivel de efectiv

!  CWP2 = Instruirea #i abilit!"ile îngrijitorilor

Aria 2: Factorii lega"i de animal

!  CWP 3 = Observa"ia animalelor

!  CWP 4 = Punctajul pentru starea de între"inere (body condition score)

8/16/2019 Licenta 26iun2014

17/51

!  CWP 5 = Eutanasierea

!  CWP 6 = Manipularea #i transportul animalelor

Aria 3: Facilit!"i (factori lega"i de sistemul de cazare)

!  CWP 7 = Ad! posturi

!  CWP 8 = Sistemele de urgen"! 

!  CWP 9 = Evaluarea continu! #i instruirea.

În cadrul fiec!rei grupe, criteriile se evalueaz! prin compararea cu standarde sau cu

date de referin"!, în final situa"ia încadrându-se intr-una din urm!toarele variante:

o  nu necesit! aten"ie (conform)

o  factorul (criteriul) necesit!  aten"ie (se situeaz!  la limita

superioar ! a intervalului de acceptabilitate)

o 

necesit!  aten"ie imediat!  (se impun m!suri operative deremediere).

Unitatea de analiz! este reprezentat! de site, acesta însemnând ad! posturile de porci

#i anexele acestora, având acela#i proprietar #i acelea#i sisteme sau practici de management,

în care activeaz! un singur îngrijitor, precum #i o zon! de 30m adiacent! zonei de furajare a

animalelor.

Pentru o evaluare corect!, se vor studia toate categoriile de vârst! #i exploatare #i se

va observa un num!r minim de animale sau de elemente de compartimentare (boxe). Foarte

important! este #i alegerea aleatorie a animalelor din lotul de evaluare. În orice caz, dac! se

observ! probleme (injurii, comportament nonadaptativ, etc.) la animalele care nu fac parte

din lotul de evaluare, de#i acestea nu vor fi incluse în calcul ca #i procent din efectiv, se vor

nota situa"iile întâlnite în rubrica Comentarii din tabelele de evaluare.

Momentul evalu!rii este reprezentat de intervale de lini#te, respectiv la câteva ore

de la hr !nire (când porcii se odihnesc) #i nu sunt efectuate de c!tre îngrijitori ac"iuni care ar

 putea sustrage animalele.

"#$%&'% )#*'+ ,#-#.'/%.!+$'#/-!0%+'#/- -.#12'# 34 5'# +6/56.)4 +#$6. 0.#,472-#

8/ 3-%/*%.*#$# *# 12/43-%.# 9' 8/ +6*2.'$# *# 12/# 0.%+-'+': .#30#+-',; 34 #.?'.# %$ %/')%$#$6.: )#*'+2$ ,#-#.'/%. *'302/B/* *# 325'+'#/-#

8/16/2019 Licenta 26iun2014

18/51

+2/69-'/ 0.','/* %/')%$#$# .#30#+-',# 0#/-.2 % 3-%1'$' 2/ *'%>/63-'+ +6.#+- =%

#5#+-2%- .#+#/- %/%)/#7% 9' #15% - necesit! aten"ie imediat!(deosebit!)

Purcei in compartimentul cre#!: procentul de mortalitate < 4% - nu necesit! aten"ie;

4-6% - necesit! aten"ie; >6%- necesit! aten"ie imediat! (deosebit!)

8/16/2019 Licenta 26iun2014

19/51

1.6.1. Procentul de porci eutanasia"i 

Pentru a reduce stresul sau suferin"a, este necesar !  eutanasierea porcilor bolnavi,

fara posibilitate de remisie, eviden"ele fiind p!strate în registre.

Se va nota procentul de porci eutanasia"i în raport cu num!rul total de porci mor "i în

 perioada respectiv!, pentru a stabili gradul de prevenire a suferin"ei/ durerii animalelor.

Ca date de referin"!, se utilizeaz!  urm!toarele valori, indiferent de categoria de

vârst! sau exploatare:

!  mai mult de 20% din porcii mor "i au fost eutanasia"i- nu necesit! aten"ie

!  între 5-20% din porci au fost eutanasia"i – necesit! aten"ie

! 

8/16/2019 Licenta 26iun2014

20/51

Indiferent de categoria de exploatare, se compar ! concentra"ia medie a acestuia

cu urm!toarele referin"e:

50 ppm –

necesit! aten"ie imediat! 

 b.  Temperatura

c.  Spa"iul disponibil (spa"iul util)

d.  Starea boxelor

e.  Zona de furajare

f.  Asigurarea apei (ad! parea)

g.  Boxe de izolare

1.7. Evaluarea bun!st!rii suinelor prin sisteme integrative

Evaluarea se realizeaz!  pe baza sistemelor din cadrul Bristol Welfare Assurance

Program (BWAP) #i cele numerice ( ANI 35, ANI 200).

Procedura general! de examinare a animalelor implic! urm!toarele etape:

•  P!strând lini#tea #i evitând mi#c!rile bru#te, evaluatorul apreciaz!  factorii

lega"i de animal. Îmbrac!mintea perosnalului implicat nu trebuie s!  aib! 

culori stridente, de asemenea se evit! utilizarea parfumurilor/ deodorantelor

(care ar putea s! modifice r !spunsul animalelor)

•  Pentru examenul clinic la nivel de efectiv, în cazul în care animalele sunt

cazate în boxe colective, vor fi observa"i porcii din cel putin 2 boxe într-un

ad! post. La apropierea evaluatorului de box!, animalele se vor îndeparta. Se

cronometreaza timpul în care acestea revin în apropierea evaluatorului, apoi

se trece la examinarea efectivului, stând în picioare în exteriorul boxei, timpde 10 minute. Ulterior, evaluatorul intr !  în box!  #i se deplaseaz!  c!tre

animale pentru a stabili care dintre acestea au afec"iuni podale sau sunt

adinamice (nonambulatorii)

8/16/2019 Licenta 26iun2014

21/51

•  Pentru examinarea individual!, vor fi luate in considerare cel pu"in 20 de

animale, selectate dintr-un num!r reprezentativ de boxe #i marcate, pentru a

evita examinarea repetat! 

În intervalul de observa"ie de 10 minute se va înregistra num!rul de porci care

 prezint!  simptome de enterit!  (fecale diareice/ fecale cu modific!ri de culoare: galbene,

albicioase, hemoragice/ cu miros ihoros)

1.8. Sistemele integrative numerice

Aceast!  grup!  cuprinde sistemul ANI 35L (introdus de Bartussek #i utilizat în

Austria) si sistemul ANI 200 (introdus de Sundrum #i folosit în sistemul fermelor organice

din Germania).

Sistemul ANI 35 L pentru suine studiaz! urm!toarele grupe:

!  libertatea de mi#care

!  interac"iunile sociale

!  tipul #i caracteristicile pardoselii

!  microclimatul ( incluzând ventila"ia, iluminatul #i nivelul fonic)

! 

condi"iile de îngrijire #i între"inere

Sistemul ANI 200 a fost introdus in 1994 de c!tre Sundrum, pentru a fi folosit în

evaluarea bun!st!rii animalelor din fermele organice de bovine, porcine #i p!s!ri. De#i

 parametrii acestui sistem sunt reprezenta"i de condi"iile de ad! postire, accentul este pus pe

libertatea animalelor de a executa anumite scheme comportamentale #i pe starea de s!n!tate

a acestora (aceasta reprezent!nd principala diferen"! fa"! de sistemul austriac).

Ghidul pentru eviden"ierea punctelor critice ale condi"iilor de ad! postire #i evaluare

a bun!st!rii din ferme orienteaza criteriile de evaluare pe baza a 7 categorii:1.  locomo"ia

2.  comportamentul de hr !nire – programul de furajare, caracteristicile

zonelor de furajare #i ad! pare (dimensiuni, accesibilitate, m!rimea

frontului de furajare #i ad! pare, asigurarea protec"iei fa"! de concuren"a

alimentar ! intraspecific!,) comportamentul nonadaptativ, starea igienic! 

8/16/2019 Licenta 26iun2014

22/51

a hr !nitorilor #i ad! p!torilor, func"ionarea corespunz!toare a

dozatoarelor, riscul de injurii sau de îmboln!viri

3.  comportamentul social

4.  comportamentul de odihn! 

5.  confortul #i exprimarea comportamental!  a st!rii de confort (ex.:

exprimarea comportamentului de autoîngrijire la porc)

6.  starea igienic! a ad! posturilor

7.  condi"iile de îngrijire #i între"inere

2. Sindroamele de adaptare %i hipotripsie

2.1. Metabolismul energetic fetal %i neonatal

La na%tere, produsul de conceptie are de a face mai multe etape critice pentru a se

adapta la via"a extrauterin!, cum ar fi men"inerea unor valori normale glicemice (Sperling,

1994).Inainte de parturitie, nivelurile de glucoz!  fetal!  sunt men"inute prin transferul

transplacentar de glucoz!  de la mama. Cu toate acestea, exist!  o perioad!  critic!  între

na#tere #i inceperea al! pt!rii, atunci când nou-n!scu"ii depind de propriile depozite de

glicogen hepatic pentru a men$ine glucoza din sânge. Astfel, prezen"a depozitelor de

glicogen hepatic, aflate în parametrii fiziologice la na#tere, cresc %ansele de supravie$uire în

timpul acestei perioade de tranzi"ie crucial!.

Studii pe #oareci au demonstrat c! fetu#ii cu cre#tere retard! intrauterin! au depozite

de glicogen hepatic mai mici decat %oarecii normali (Gruppuso #i Brautigan, 1989).

Glucoza este un modulator important al expresiei genelor în toate celulele vii #i

organisme, procariote cât #i eucariote, atât drojdii, precum #i a plantelor sau animalelor

multicelulare.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

23/51

În organismul vertebratelor, ac"iunea glucozei poate fi direct!, atunci când este

mediat! de glucoz!  sau de c!tre metabolismului glucozei, sau indirect!, dac! aceasta este

secundar ! modific!rii dependente de glucoz! a secre"iei de hormoni, în principal insulina #i

glucagon.

Glucoza este metabolizat!  în piruvat #i lactat prin glicoliza pe calea Embden

Meyerhof. Piruvatul este metabolizat in acetil-CoA %i poate intra în ciclul acidului citric

 pentru oxidarea complet! a CO2 #i H2O, #i eliberarea de energie liber ! sub form! de ATP în

 procesul de fosforilare oxidativ!.

Glucoza particip!  #i la alte c!i metabolice: conversia polimerului de depozitare,

glicogen, prin calea glicogenica #i calea pentoz!- fosfat, o surs! de reducere a echivalen$lor

 pentru biosintez! #i riboz!, care este esen"ial! pentru sinteza acizilor nucleici (Mitanchez #i

colab., 1997).In acela#i timp insulina, este unul dintre principalii agentii ce regleaza homeostazia

glucozei. Aceasta este produs în mod specific de c!tre celulele '-pancreatice. Când

concentra"iile glucozei cresc, insulina este eliberat!  rapid din granulele de depozitare #i

nivelul de insulin! cre#te ARNm prin activare transcrip"ional! #i stabilizeaz! ARNm prin

insulin!.

Reglarea secre"iei de insulin! la niveluri de glucoz! fiziologic! depinde de sistemul

de senzori de glucoz! pancreatici. Absorb"ia de glucoz!  în aceste celule este facilitat! de

înalta constant!  Michaelis-Menten a transportorului glucozei, GLUT2. Acest pas nu

limiteaza ratele, iar concentra"ia celular !  de glucoz!  se echilibreaz!  rapid cu schimb!rile

concentra"iilor de glucoz! din sânge.

Odat!  intrat!  în celulele B, glucoza este fosforilat!  in G6-P de hexochinaz!  IV

specific!, de asemenea, numit!  GK, care prezint!  o mare Km de glucoz!  (12 mm).

Metabolismul glucozei în celulele B genereaz!  semnale diferite care sunt comune pentru

mai multe tipuri de celule diferite.

 Natura exact!  a derivatului de glucoz!  intermediar, care regleaz! expresia genelor

de insulina nu este cunoscut!, dar ATP (adenozintrifosfat), care ac"ioneaz!  asupra unui

canal sensibil ATP - K1, se crede c! joac! un rol important în activarea secre"iei de insulin! 

(Cook si Hales, 1984 ; Henquin #i colab, 1994). Biosinteza #i secre"ia de insulin! de c!tre

insulele Langerhans nu sunt legate în mod inevitabil, deoarece aceste procese pot fi

8/16/2019 Licenta 26iun2014

24/51

disociate în anumite condi"ii. Stimulat! de glucoz!, eliberarea de insulin! este inhibat! într-

un mediu f !r ! calciu, în timp ce sinteza este înc! activata (Pipeleers et al., 1973a). Pragul de

activare indus de glucoza insulinei (2.5-3.9 mm) este mai mic decât cel pentru secre "ia de

insulin! (4.2-5.6 mm) (Pipeleers, 1973; Maldonato, 1977).

Ratele bazale a utiliz!rii glucozei la nou-n!scu$i este de 4-6 mg / kg / min, aproape

de dou!  ori rata de greutate specific!  la adul$i. În primele ore de via"!, concentra"ia de

glucoz! din sânge scade din valoarea fetal!, care reflect! concentratia de glucoz! din sânge

a mamei (Jezkova #i Smrckova, 1990).

Pentru a men"ine nivelurile normale de glucoz! la nivel hepatic, f !tul trebuie s! aib! 

depozite adecvate de glicogen #i precursori gluconeogenici (de exemplu, acizi gra#i,

glicerol, aminoacizi #i lactat), concentra"iile adecvate ale enzimelor hepatice necesare

 pentru gluconeogenezei #i glicogenolizei, #i o func"ionare normala a sistemului endocrin.Absen$a oric!reia dintre aceste cerin"e conduce la o perturbare a homeostaziei

glucozei, care de obicei duce la hipoglicemie neonatal!  (McGowan, 1999). Stabilitatea

termic! #i glicemica, împreun! cu respira"ia f !r ! efort, sunt func"ii fiziologice importante,

care sunt, de asemenea, foarte strâns legate.

Pentru un individ echilibrat din punct de vedere al s!n!t!$ii, temperatura corpului,

nivelul de glucoz! #i nivelul de oxigen sunt variabile fiziologice care sunt controlate foarte

 precis de c!tre organism. Niveluri la fel de adecvate de oxigen si glucoz!  sunt esen"iale

 pentru metabolismul celular, iar temperatura fiziologic!  a corpului este esen"ial!  pentru

func"ionarea sistemelor enzimatice care regleaz! func$iile celulare (Thomas, 1994).

2.2. Metabolismul glicemic la purcei

Tranzi"ia de la stadiul de fetus la cel de nou-n!scut este o perioada critic!, care

antreneaz! procese fiziologice pentru produsul de concep$ie. Aceste procese încep in uter,

când fetusul se preg!te#te pentru tranzi"ia de la un suport intrauterin al placentei c!tre via$a

extrauterin!, care presupune supravie$uirea pe cont propriu.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

25/51

La na#tere, nou-n!scutul trebuie sa se adapteze brusc de la o stare net! de glucoz! 

(de la mama) #i de sintez!  a glicogenului la o independen"!  din punct de vedere al

depozitului de glucoza si al homeostaziei.

Men"inerea normoglicemiei depinde de condi"iile care determin!  statutul de

nutrien"i pe tot parcursul vie"ii: adaptarea rezervelor de glicogen, maturarea c!ii

glicogenolitice #i gluconeogenice #i un r !spuns integrat endocrin.

Hipoglicemia, hipotermia #i hipoxia nu sunt condi"ii patologice, ci mai degrab! 

simptome de boal! sau de e#ec adaptativ de la stadiul fetal, în care se realizeaz! un pasaj

continuu de glucoz! transplacentar !, c!ldur ! #i oxigen c!tre mediul extrauterin, ce implic! 

aportul intermitent de nutrien"i, toate acestea fiind variabile aflate în strâns! corela"ie cu o

tranzi"ie de succes din mediul uterin in cel extrauterin si, în cele din urm!, cu asigurarea

supravie"uirii.

2.3. Tulbur !rile profilului energetic la purcei

Modific!rile glicemiei apar din cauza pertub!rii metabolismului carbohidra$ilor.

Tulbur !rile glicemiei pot fi in sensul cre%terii sau in sensul sc!derii ei.

Factorii care influen$eaz! valorile glicemiei sunt: vârsta, starea de s!n!tate, aportulfurajer, cât %i utilizarea %i metabolizarea acestuia.

În tabelul de mai jos sunt redate valorile de referin$!  ale profilului energetic la

 porcine:

Porcine (mg/dl): media si deviatia standardConstante biochimice

Scroafe gestante Scroafe lactante Purcei sugari Tineret porcin

Glucoza 72 ± 3 72 ± 3 83 ± 7 83 ± 3

Acid piruvic - 2 ± 0,5

Colesterol 78 ± 6 94 ± 5 126 ± 21 86 ± 13

Lipide totale 235 ± 20 300 ± 46 281 ± 27 215 ± 25

Tabel 1. Valorile de referin$! ale profilului energetic la porcine

8/16/2019 Licenta 26iun2014

26/51

2.4. Sindromul de hipoglicemie

 Baby Pig Disease sau hipoglicemia purceilor, este o boal! metabolic! a purceilor nou-

nascu$i. Se caracterizeaz! prin sc!derea glicemiei sub 40 mg/dl %i manifest!ri nervoase de

origine central!  (encefalopatie hipoglicemic!). Poate fi o consecin$! a inani$iei sau a unei

tulbur !ri de natur !  endocrin!. În complexele de cre%tere apare ca urmare a unui aport

energetic insuficient %i/sau a frigului.

La declan%area bolii contribuie orice împrejurare în care purcelul nou-n!scut nu

dispune de aport de glucide printr-un consum cât mai rapid al colostrului, mai ales in

condi$iile de temperatur ! sc!zut! a mediului în primele 3 zile de via$!.

Afec$iunea are inciden$!  variabil!  si o morbiditate de aproximativ 30%- 70% care

 poate fi echivalentul mortalit!$ii dac! purceii nu sunt trata$i corespunz!tor si intr-un timp

cât mai scurt.

Hipoglicemia apare foarte frecvent la purceii nou-n!scu$i, din cauza rezervelor

sc!zute de glicogen hepatic, care sunt agravate de aportul energetic sc!zut din cauza

tulbur !rilor de lacta$ie ale scroafelor mame (mamite). Gluconeogeneza este redus!  în

 primele 24 de ore de via$!, iar in aceste condi$ii, hipoglicemia se va r !sfrânge asupra

sistemului nervos, care este cel mai mare consumator de glucoz!. Aceast!  situa$ie se

traduce prin manifest!ri ca: agita$ie, tremur !turi musculare, ataxie, pedal!ri %i convulsii.Dac!  glicemia scade sub 20 mg/dl, apare coma hipoglicemic!, inso$it!  de diminuarea

reflexelor, bradicardie, bradipnee.

Simptomatologia se bazeaz! pe semnele nervoase din primele 3 zile de via$!, care

evolueaz!  progresiv de la depresia cortical!  (glicemie sub 50 mg/dl), la decubit lateral

 permanent, cu tremur !turi musculare si convulsii (glicemia sub 40 mg/dl), apoi la com! 

reversibil! sau chiar ireversibil! %i in final la exitus.

Diagnosticul se bazeaz!  pe manifest!rile clinice corelate cu vârsta purceilor, dar

mai ales pe dozarea glucozei din sânge (

8/16/2019 Licenta 26iun2014

27/51

gesta$iei, pentru o dezvoltare corespunz!toare a fetu%ilor. Se are în vedere evitarea

factorilor de stres , evitarea apari$iei mamitelor %i asigurarea unui comfort termic adecvat

 purceilor (fiind recomandate 33 grade Celsius pe cuib) .

Terapia vizeaz!  restabilirea nivelului fiziologic al glicemiei prin administrarea

intraperitoneal! a glucozei, a vitaminelor %i a substan$elor rehidratante la purcei, la interval

scurte de timp.

Hiperglicemia se instaleaz! sub influen$a factorilor endocrini, hepatici sau nervo%i,

care au rol in procesele de glicogenogeneza si glicogenoliza.

2.5. Sindromul de hipotripsie

Hipotripsia, sindrom plurifunctional, este caracterizat prin hipodezvoltarea

corporal! si ponderal!, cât %i hiporeflectivitate adaptativ! a tineretului porcin.

În func$ie de nivelul si etapa la care ac$ioneaz!  factorii de stres, sindromul de

hipotripsie se clasifica în hipotripsie congenital!  (embriofetal!) si hipotripsie câ%tigat! 

(aparut! în decursul vie$ii animalelor).

Principalii factori de stres care ac$ioneaz! asupra femelelor gestante sunt caren$ele

nutri$ionale, deficien$ele de microclimat %i exploatarea necorespunz!toare.Asupra nou-n!scu$ilor sau a sugarilor pot avea repercursiuni stresul de parturi$ie ,

alimenta$ia, stresul hidric, factorii de microclimat, transporturile, lotiz!rile %i vaccin!rile,

având ca rezultate: stagnarea în cre%tere, sl! bire, hipodezvoltare.

La purcei, în timpul vie$ii intrauterine, factorii agresionali care ac$ioneaz!  asupra

scroafelor sunt furajarea discontinu!, ra$iile dezechilibrate în principii nutritive, nutre$urile

muceg!ite sau depreciate, oxidate, râncezite cât %i caren$ele in fosfor,calciu, zinc,seleniu,

mangan si magneziu.

Factorii de stres care ac$ioneaz!  postpartum asupra purceilor sugari sau în"!rca"i,

determin! disgalaxia scroafelor, anemia feripriv!, gastroenteropatii neonatale sau criza de

în"!rcare.

Patogeneza se bazeaz!  pe reac"iile de adaptare func"ional!, morfologic!  #i

metabolic!  din partea organismului, sub influen"a unor factori de stres, necesitând un

8/16/2019 Licenta 26iun2014

28/51

consum energetic crescut. Excesul de ACTH (corticotropina) reduce secre"ia hormonilor

somatotropi, gonadotropi #i tireotropi, determinând subdezvoltarea ponderal!  #i statural!,

hipoplazia organelor #i catabolism crescut sub influen"a glucocorticoizilor, rezultând #i

hiporeactivitate adaptativ! la solicit!ri mici.

La purcei, în hipotripsia congenital!, greutatea la na#tere este sub 800 grame, fa"! de

1000-1200 grame (normoponderali), animalele sunt somnolente, prezint! hipomobilitate #i

dimensiuni corporale reduse. Se mai constat!  anemie, hipoglicemie manifestat!  clinic #i

hiperazotemie.

Profilaxia se bazeaz!  pe asigurarea unei nutri"ii optime a animalelor gestante #i

lactante (ocazie cu care se vor elimina #i alte cauze ale sindroamelor diareice, cum ar fi

mamitele), hr !nirea echilibrat!  a sugarilor, pe fondul unui confort al microclimatului,

evitarea st!rilor de solicitare prelungit!  #i combaterea corect!  a afec"iunilor digestive #irespiratorii.

2.6. Etiopatogeneza afec$iunilor diareice neonatale la purcei

Afec"iunile diareice neonatale a purceilor reprezint! unul dintre factorii majori care

limiteaz! performan"a productiv!  în cadrul acestei specii. Etiologia diareei neonatale este

complex! #i poate implica bacterii precum colibacilii (50% din cazuri) sau viru#i precum

Reovirus, Rotavirus #i Coronavirus.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

29/51

  E.Coli Coronavirus-

diaree

epidemica tip

II

Rotavirus Coronavirus-

GET

Aspect

fecale

Culoare

galben!,

consisten"! 

cremoas! 

Diaree cremoas! 

cu fecale de

culoare galben! 

Excremente

moi, de

culoare

galben! 

Culoare galben-

verzui, miros fetid,

abundent! #i

apoas!; con"ine

cheaguri de lapte

nedigerat

Mortalitate Variabil!,

atinge 100%

50% 7-15% 100%

Tabel 2. Agen"ii patologici implica"i in procesele diareice neonatale

Animalele predispuse la astfel de afec"iuni sunt cele care nu au consumat colostru

sau care au b!ut colostru privat de Ac specifici virusului sau cele care au consumat lapte

 provenit de la scroafe cu mamite.

Patogeneza implic! diminuarea activit!"ii de !-galactoxidaz!  a intestinului gros #iutilizarea minim! spre nul! a lactozei. Drept consecin"!, presiunea osmotic! intraintestinal! 

antreneaz!  folosirea apei, rezultând o diaree profuz!. Acest sindrom de malabsorb"ie

antreneaz! hipoglicemia, responsabil! de simptome precum anorexie #i abatere.

Epidemiologia bolilor la porcine, în diferite p!r "i ale lumii, influen"eaz! atât pre"ul

c!rnii de porc, cât #i comer "ul interna"ional cu carne de porc. Bolile care prezint!  riscuri

 pentru ob"inerea unei c!rni salubre au o influen"! negativ! asupra consumatorilor de carne.

Studiul epidemiologiei la nivel molecular este un nou instrument care poate fi utilizat în

 preven"ia, controlul #i eradicarea bolii #i poate fi util #i în caracterizarea unui agent

infec"ios.

Pentru prevenirea efectiv!  a bolilor este necesar !  evaluarea susceptibilit!"ii

 popula"iei fa"!  de boal!. Tehnologiile moderne de cre#tere pot schimba receptivitatea

 popula"iilor la anumite boli. Serologia r !mâne înc!  un instrument important pentru

8/16/2019 Licenta 26iun2014

30/51

evaluarea riscului epidemiologic. Cea mai important! influen"! a factorilor de mediu asupra

evolu"iei unei boli o au factorii tehnologici #i de microclimat. Evaluarea epidemiologic! a

 bolilor la porci trebuie sa includ!  #i o analiz!  comparativ!  a costurilor #i beneficiilor

 programelor de combatere.

3. Produsele carbogazoase de tip Coca-Cola

3.1. Istoria %i Compozi$ia b!uturii

În timpul Razboiului Civil, farmacistul John Pemberton a fost grav r !nit

%i a

devenit dependent de morfin!  si cocain!. Dup!  r !zboi, s-a mutat in Atlanta. Aici %i-a

deschis un mic magazin în care vindea o b!utura numit! „vin de coca“, propriul s!u vin din

frunze de coca, a c!rui re$et!  a trebuit s!  sufere modific!ri atunci când a fost instaurat! 

 prohibi$ia alcoolului în Statele Unite ale Americii. Astfel, vinul din re$eta original! a fost

înlocuit cu siropul de zah!r.

El a redenumit Coca-Cola drept "b!utur !  temperant!" deoarece "ofer ! virtu"ile de

coca f !r ! viciul alcoolului" #i a comercializat-o ca fiind o bautur ! ideal! pentru o America

"turbulent!, inventiv!, zgomotoas!  %i nevrotic!". Reclamele lui Pemberton prezentau o

"b!utur ! intelectual!", "una dintre cele mai încânt!toare, aplaudate #i revigorante b!uturi".

Fiecare flacon con"inea echivalentul unei linii mic! de cocain!.

Primele vânz!ri au fost la Jacob's Farmacy din Atlanta, Georgia, pe 8 mai, 1886.

A fost vândut! ini"ial ca un medicament brevetat pentru cinci cen"i. Pemberton a sus"inut c! 

 b!utura Coca-Cola a vindecat multe boli, inclusiv dependen"a de morfin!, dispepsia,

neurastenia, durerile de cap #i impoten"a.

În zilele noastre, b!utura Coca-Cola se bucur ! de o re$et! secret!. Drept urmare, încontinuare ne vom referi la ingredientele (prev!zute pe etichet!) %i efectele pe care acestea

le au asupra organismului uman %i animal.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

31/51

 

Fig. 3. Informa"ii nutri"ionale de pe eticheta Coca-Cola.

3.2. Compozi"ia b!uturii Coca Cola

text?????????????????? 

3.2.1.  Apa

Produsul con$ine ap!  carbogazoas!  (ap!  mineral!). Aceasta provoac!  secre"ia

gastric!, cre#te aciditatea sucului gastric #i provoac!  meteorism. Apa folosit!  este apa

8/16/2019 Licenta 26iun2014

32/51

dedurizat! prin trecere pe schmb!tori de ioni, ceea ce m!re%te con$inutul acesteia în sodiu %i

sunt elimina$i cationii de Ca2+ %i Mg2+.

3.2.2.  Zah!r

 Nutri$ioni%tii îl numesc „otrava alb!“ %i consider ! c! acest aliment ar trebui eliminat

din dieta noastr !  iar dup!  cum spune Michel Montignac „campion la toate categoriile de

glucide rele, un produs care poate fi periculos dac! este consumat în cantitate mare“.

Cercet!rile %tiin$ifice din ultimele decenii privind efectele zaharului au demonstrat

nocivitatea acestui aliment. Zah!rul este o substan$!  de semisintez!  care se ob$ine în

 principal din sfecla de zah!r sau trestie de zah!r.

Dup! ce consum!m zah!r, el trece imediat în sânge prin intestinul sub$ire. Pentru oscurt! perioad! de timp, cantitatea de zah!r cre%te foarte mult ceea ce genereaz! un surplus

de energie %i pe moment oboseala dispare. Din p!cate, urmeaz!  în scurt timp reac$ia

advers!: pentru metabolizarea zah!rului, consumul din rezervele organismului genereaz! o

%i mai mare oboseal! %i somnolen$!.

Consumul de zah!r în cantit!$i mari d! senza$ia de sa$ietate deoarece con$ine multe

calorii. „Albirea“ zaharului se face cu dioxid de sulf, care este un aditiv alimentar cunoscut

sub denumirea de E 220. Dioxidul de sulf este folosit la conservarea unor alimente, în

industria vinului, având %i o serie de efecte secundare: datorita efectului s!u oxidant, poate

reduce con$inutul de vitamine în produse.

În concentra$ii crescute, poate provoca probleme gastrointestinale, cre%te nivelul

insulinei, putând conduce la hipertensiune arterial!, colesterolemie, afec$iuni

cardiovasculare, diabet, câ%tigul în greutate %i îmb!trânire prematur !.

Zah!rul are rol important în fun$ionarea organismului , creierul fnd exclusiv

dependent de un aport constant de glucoz!. Pentru a fun$iona normal, creierul unui om

adult are nevoie zilnic de 140 g glucoz!, ceea ce reprezint! pân! la jum!tate din totalul de

glucide alimentare ingerate. Zah!rul se adaug! sub form! de sirop.

3.2.3.  Dioxidul de carbon

8/16/2019 Licenta 26iun2014

33/51

 

Dioxidul de carbon este un gaz inofensiv, care nu are miros si nici culoare si este

 prezent in atmosfera. Acesta confera bauturilor racoritoare un gust putin intepator si o

senzatie revigoranta.

3.2.4.  Caramel sulfit-amoniu, E150d, Caramel clasa IV (aditiv alimentar)

Complex de culoare brun!, ob$inut prin înc!lzirea %i arderea zaharurilor în prezen$! 

de alcalii, amoniu, sulfit sau combina$ii ale acestora.

E150d sau caramel sulfit de amoniu, este un colorant maro, artificial, care se ob$ine

 prin înc!lzirea glucidelor alimentare, în prezen$a compu%ilor sulfit %i amoniu. Doza maxim! 

zilnic! pentru E150d (Caramel sulfit de amoniu) este de 200 mg/kg.Efecte secundare – au fost manifestate în cazul utiliz!rii E150d, probleme intestinale

ce pot ap!rea dup!  ingestia unor cantit!$i mari. Datorit!  naturii complexe a mixturii, se

efectueaz! înc! teste toxicologice.

Printre pericolele care pândesc organismul în urma consum!rii e-urilor „suspecte“,

se num!r !: alergiile, deregl!rile hormonale, tulbur !rile hepatice, bolile intestinale %i ale

ficatului, tulbur !rile hepato-biliare, tulbur !ri ale tubului digestiv, tulbur !rile nervoase %i

cre%terea nivelului de colesterol.

3.2.5 Acid fosforic, E 338 ( acidifiant )

Acidul fosforic este un aditiv folosit pentru propriet!$ile sale acide. Acidul este

folosit în calitate de conservant alimentar, inhibând dezvoltarea microorganismelor

(bacteriilor %i mucegaiurilor). El confer ! gustul pl!cut %i specific al b!uturilor de tip cola. În

organism poate interfera cu abilitatea organismului de a asimila calciul, acest lucru

conducând la osteoporoza %i la afec$iuni ale oaselor %i din$ilor. De asemenea, acidul fosforic

neutralizeaz! acizii din stomac, afectând digestia.

Din cauza acidit!$ii crescute, cisternele care transport!  concentratul de Coca-Cola

trebuie s! fie aib! rezervoare cu specificitate pentru materiale foarte corozive.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

34/51

 

3.2.5.  Arome naturale

Aromele sunt amestecuri de substan$e utilizate pentru a da gust %i/sau miros

alimentelor.

Aroma distinctiv!  de "cola" provine în principal din amestecul de zah!r, ulei de

 portocal!, ulei de l!mâie %i vanilie, restul ingredientelor având doar contribu$ii minore

3.2.6.  Cafeina

Cafeina este un alcaloid din grupa purinelor %i este unul dintre cei mai vechistimulen$i naturali folosi$i de om. Produce st!ri de agita$ie, insomnii, determin!  m!rirea

 presiunii sângelui, ridic! nivelul colesterolului în sânge, influen$eaz! absorb$ia vitaminelor

%i a mineralelor.

Cafeina se gaseste in principal in fructele plantelor de cafea, în ceai de plante în

yerba mate, guarana si fructe de padure. Cantit!"i mici pot fi g!site în cacao #i nuci de cola.

În general, cafeina se g!se#te în semin"e, frunze #i fructe de peste 60 de plante, care

ac"ioneaz! ca un pesticid natural care paralizeaz! #i ucide anumite tipuri de insecte, atunci

când se hr !nesc.

Cafeina este un stimulent al sistemului nervos central, capabil s!  îndep!rteze

somnolen"a #i s! restaureze vigilen"a. De asemenea, cafeina provoac! vasoconstrictie, are

efecte la nivelul sistemelor cardiovascular, respirator #i gastro-intestinal. In plus, cafeina

ac"ioneaz!  asupra musculaturii scheletice, fluxului sanguin renal, glicogenolizei #i

lipolizei.

Consumul de cantit!"i foarte mari poate provoca intoxica$ii. Simptomele includ

tulbur !ri de somn, hiperactivitate, cre%terea diurezei #i probleme gastro-intestinale.

Dincolo de un gram pe zi poate provoca spasme musculare, aritmie cardiac!, #i agita"ie

 psihomotorie.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

35/51

Simptomele intoxica"iei cofeina sunt similare semnelor de anxietate generalizat!.

Doza letal!  50, estimat! pentru cafeina este de 10 g, ceea ce este echivalent cu o medie de

50 de ce#ti de cafea.

ECEC Cum ac$ioneaz! Coca- Cola în organism 

Dup! 10 minute, cele 10 linguri$e de zah!r dintr-un pahar de Coca-Cola cauzeaz! un

efect devastator asupra organismului. Acidul fosforic inhib! ac$iunea zah!rului, rezultând

dispari$ia reflexului de vom!.

Dupa 20 de minute, în circula$ia sanguin!  apare un salt al nivelului de insulin!,

ficatul transformând zah!rul în gr !sime.Dup! 40 de minute, asimilarea cafeinei este complet!. Pupilele se dilat!, presiunea

sângelui cre%te deoarece ficatul trimite %i mai mult zah!r în circula$ia sanguin!. Receptorii

de adenozin! sunt bloca$i, drept urmare este prevenit! senza$ia de grea$!.

Dup!  45 de minute, organismul cre%te produc$ia de dopamine, stimulând astfel

centrul nervos al pl!cerii.

Dup!  o or !, acidul fosforic se leag!  de calciul, magneziul %i zincul din tractul

gastrointestinal, supraînc!rcând astfel metabolismul. Cantitatea de calciu excretat!  prinurin! cre%te.

Dup! mai mult de o or !, se instaleaz! efectul diuretic. Calciul, magneziul %i zincul

sunt îndep!rtate din organism. Toat!  cantitatea de ap!  din Coca-Cola este înl!turat! prin

urin!.

3.4. Rolul acidifian$ilor în hrana purceilor sugari

În sistemul extensiv de cre%tere a porcinelor, profitul se realizeaz!  pe baza

num!rului de purcei în$!rca$i %i greutatea lor corporal!. Mijloacele de contracarare a crizei

de în$!rcare implic!: folosirea probioticelor, restric$ionarea ra$iei, suplimentarea aportului

de vitamine %i minerale, acidifierea ra$iei.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

36/51

Pân!  la vârsta de 3 luni, purceii sufer !  de o deficien$!  fiziologic!  de sintez!  a

acidului clorhidric, aceast! tulburare având repercursiuni asupra acidit!$ii gastrice, în sensul

de limitare a acesteia. Enzimele digestive (pepsinogenul-pepsina) sunt activate, perturbarea

 procesului de digestie conducând spre crearea unui mediu favorabil înmul$irii florei

 bacteriene patogene de la nivelul gastro-intestinal. În scopul compens!rii acidit!$ii gastrice

reduse %i a activ!rii eficiente a enzimelor digestive, se va introduce un acidifiant, cu rol în

optimizarea procesului de digestie %i în crearea unui mediu gastro-intestinal ce nu permite

dezvoltarea bacteriilor patogene (Fig 2)

+  = 

‘

Schema 1. Rolul fiziologic al acidifian$ilor

ENZIME DIGESTIVEPAR (IAL INACTIVE

FGHIJKGLM"KM NEGATIV) M

NFOKPQFKF

MRFNFQMQKGASTRIC) IFDFQMQS

DJIQFTIFRM"KM UMRQK"FFIV"TMQVOKGK

!"#$%& ()%*$+,%%) #%$-./&0&&

ACIDIFIANT 

KGWFDKDIGESTIVE MRQFXK

T#03'/6>#/YY

INFLUEN(AREA

POZITIV) ADIGESTEI

ACIDITATEGASTRIC) 

OPTIM) 

 pH

8/16/2019 Licenta 26iun2014

37/51

În urma cercet!rilor, a fost remarcat faptul c! exist! valori ale pH-ului segmentelor

tubului digestiv care optimizeaz!  condi$iile de desf !%urare a proceselor de digestie prin

inhibarea dezvolt!rii bacteriilor enteropatogene. Drept urmare, valorile pH-ului sunt: 2-5

(stomac-duoden), 4-6 (jejun), 6,5-7,5 (ileon), 5,5-6,5 (cecum), 6,5-7,5 (colon).

Pierderile ponderale #i (sau) de gr !sime, din perioada de al! ptare duc spre o cre#tere

a intervalului de remont! #i a mortalit!"ii embrionare. Pentru aceast! perioad! se poate opta

 pentru ideea furaj!rii la discre"ie, deoarece conform principiului lui Nobel (1990),

exceptând scroafele cu produc"ii mici, ingestia ad libitum din perioada de al! ptare este

insuficient! pentru acoperirea necesarului de între"inere, lacta"ie #i cre#tere.

Rezultate a numeroase cercet!ri au pus în eviden"!  ac"iunea benefic! a acidifierii

ra"iei administrate purceilor sugari, asupra performan"elor de cre#tere a acestora.

4. Scopul #i obiectivele lucr !rii. Materiale #i metode de

cercetare

4.1. Descrierea locului în care s-au efectuat cercet!rile

Cercet!rile au fost realizate pe parcursul a 26 de zile, în cadrul fermei de reproduc"ie

SC PORCIPLUS SRL din comuna Gârbovi, jude"ul Ialomi"a. Capacitatea fermei este de

1515 locuri pentru scroafe #i 4200 locuri pentru tineret. Efectivul de scroafe matc! este de

1200 capete. Media num!rului de purcei în"!rca"i este de 13-14 purcei/box!, la vârsta de 24

de zile.

Amplasamentul fermei de porci este situat în estul extravilanului comunei Gârbovi,

la o distan"!  de circa 4 kilometri fa"!  de ultima a#ezare rural!. Terenul pe care este

amplasat! ferma este înconjurat de terenuri cu destina"ie agricol!, avand -o suprafa"! total! 

de 95.000 m2 #i este organizat în 4 hale, filtru sanitar, 2 lagune pentru depozitare

atemporar ! a dejec"iilor lichide, platforma de depozitare a dejec"iilor solide, gospod!ria de

ap!, re"ele de alimentare cu apa, canalizare, electricitare #i rezervor GPL.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

38/51

 Fig. 4. Ferma PORCI PLUS S.R.L (intrarea principal!)

Halele de reproduc"ie a porcilor sunt construite în cocncordan"! cu cerin"ele sanitar-

veterinare #i de mediu, na"ionale #i ale Uniunii Europene, cu respectarea celor mai bune

tehnici disponibile.

Hala 1 (înseminare, gesta"ie individual!, scrofi"e) are un culoar de acces cu l!"imea

de 2 m de-a lungul halei #i perpendiculrpe acesta, culoare pentru accesul la boxe. Hala are 3

compartimente: înseminare (114 boxe individuale), gesta"ie individual!  (380 boxe

individuale) #i scrofi"e (10 boxe cu o capacitate de 10 locuri fiecare). Pardoseala va fi

 par "ial acoperit! de gr !tare de beton.

Hala 2 ( gesta"ie grup) : 39 boxe comune, cu o capacitate de 15 locuri fiecare.

Pardoseala va fi par "ial acoperit! de gr !tare de beton.

Hala 3 ( maternitate) este împ!r "it! în 336 boxe individuale pentru scroafe #i purcei.

Pardoseala va fi complet acoperit!  de gr !tare de font!, în compartimentul scroafei, #i cu

gr !tare de plastic în compartimentul purceilor. Compartimentul purceilor va fi prev!zut cu

 paturi înc!lzite.

Hala 4 (tineret) ad! poste#te purceii în"!rca"i, pân!  la greutatea de t!iere, fiind

 prev!zut!  cu 280 de boxe comune, cu o capacitate de 15 purcei/box!. Pardoseala din

8/16/2019 Licenta 26iun2014

39/51

interiorul compartimentelor este acoperit!  de gr !tare de plastic iar culoarele de circulatie

sunt acoperite cu gratare din beton.

Fig. 5. Imagini hale ferma: a. hala de înseminare,

 b. sala de gestatie, c. maternitatea, d. tineretul.

Halele de cre#tere a porcilor sunt echipate cu sisteme de climatizare (înc!lzire),

sisteme de iluminat artificial, sisteme de ventila"ie, #i instala"ii automate de hr !nire #i

ad! pare.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

40/51

 

Fig. 6. Sistem ventila"ie automat!: a. ventilator central,

 b. panou de control microclimat #i ad! pare.

Instala"ia de furajare pentru fiecare hal!  const!  într-un bunc!r pentru depozitarea

furajelor, amplasat în exteriorul halei, #i sistemul de distribu"ie al furajelor, în interiorul

halei. Instala"ia va fi automatizat! #i va avea urm!toarea configura"ie:

8/16/2019 Licenta 26iun2014

41/51

 

Fig. 7. Sistem furajare automat!: a. bunc!re furaj, b. conducte distribu"ie furaj,

c. detaliu bunc!re furaj, d. panou de control distribu"ie furaje, e. dozator de furaje

8/16/2019 Licenta 26iun2014

42/51

8/16/2019 Licenta 26iun2014

43/51

Fluxul de produc"ie începe cu scroafele #i scrofi"ele îns!mân"ate, care sunt "inute în

 boxe individuale pân! la aproximativ 35 de zile de gesta"ie, dup! care sunt mutate în boxe

comune, pân! la aproximativ 105-115 zile de gesta"ie. Cu 5-10 zile înainte de data estimata

a f !t!rii, scrofi"ele se mut!  în maternitate, unde stau aproximativ 28 de zile dup!  f !tare,

când sunt în"!rcate #i mutate în boxele de a#teptare mont!, în vederea îns!mân"!rii.

Dup! ce se scot scroafele, purceii r !mân pe loc 1-2 zile, dup! care sunt transfera"i în

cre#!.

Tineretul în"!rcat este transferat în cre#!, unde este între"inut în boxe special

amenajate, dimensionate încât s! poat! asigura în acela#i timp #i livrarea tineretului la 37 de

zile, la o greutate corporal! de 25-30 kg. Ca #i în maternitate, în cre#!, unitatea func"ional! 

este compartimentul, popularea #i depopularea f !cându-se dupa principiul totul plin-totulgol.

4.2. Scopul #i obiectivele lucr !rii

Lucrarea de fa"! are scopul de a stabili dac! exist! o corela"ie între adaosul b!uturii

de tip cola în ra"ia purceilor sugari #i îmbun!t!"irea performan"elor productive ale acestora,

 pân! la momentul în"!rc!rii.

De asemenea, merit! observat #i aspectul faptului ca afec"iunile diareice neonatale

 pot fi remediate în urma consumului acestei b!uturi, astfel c! se poate face apel la utilizarea

de b!uturi tip cola în contextul aplic!rii unui alt tip de procedeu terapeutic.

Obiectivele lucr !rii vizeaz!  punctarea modific!rii parametrilor care influen"eaz! în

sens pozitiv performan"ele productive ale suinelor.

Au fost luate în eviden"! 2 loturi de purcei sugari a câte 10 boxe, fiecare box! având

13 purcei.

Primul lot- lotul martor, format din purcei c!rora nu li s-a administrat produsul

Coca-Cola, asupra c!rora au fost executate interven"ii terapeutice medicamentoase.

Tratamentele aplicate sunt specifice afec"iunilor neonatale, printre care putem enumera:

8/16/2019 Licenta 26iun2014

44/51

afec"iunile enterice, cahexia, hipoglicemia #i hipotipsia. r !ni"i cu furaj lichid special pentru

vârsta purceilor (înlocuitor de lapte praf)

Al doilea lot- lotul experimental, format din purcei c!rora li s-a administrat Coca-

Cola.

Boxele purceilor sugari au recipient ad libitum, confec"ionat din o"el inoxidabil, din

care pot consuma Coca-Cola la discre"ie, în prima zi dup!  administrarea colostrului. În

cazul în care apar tulbur !ri de metabolism sau de nutri"ie, reglarea valorii indicelui glicemic

cât #i a statusului activ, pot fi remediate prin suplimentarea ra"iei cu b!utura carbogazoas! 

tip cola.

Dup!  prima zi de colostru #i de administrare a acidifiantului în ra"ie, se revine la

alimenta"ia provenit! strict de la scroaf !.

La vârsta de 3-4 zile încep s!  apar !  afec"iunile diareice neonatale, care pot fieliminate prin suplimentarea ra"iei cu o cantitate de 150-200 ml de Coca-Cola/ box! purcei.

Lot

Martor

Lot

Experimental

Afec!iuni

diareice

neonatale

70 capete 80 capete

Purcei strivi!i 6 2

Purcei f "ta!i

mor!i

6 9

Tabel 5- Informa"ii generale despre loturile de purcei sugari

8/16/2019 Licenta 26iun2014

45/51

 

4.3 Materiale #i metode de cercetare

Printre metodele de cercetare uzuale, s-a pus mai mult accent pe:

a) metoda cânt!ririi, realizându-se cu ajutorul a dou!  tipuri de cântare,

 primul fiind cântar clasic tip resort, ce înregistreaz! valori cuprinse între 0,3- 6 kg

iar cel de-al doilea, cântar electronic, cu valori cuprinse între 0-2 kg.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

46/51

 b) m!surarea valorii indicelui glicemic, cu ajutorul glucometrului de tip

 

Figura

Investiga"iile folosite în vederea stabilirii indicelui glicemic au fost realizate

 prin: abordarea corespunz!toare a purcelului sugar, punc"ia venei auriculare #i

 prelevarea câtorva pic!turi de sânge, în vederea glis!rii acestora pe strip-ul ata#at

glucometrului.

5. REZULTATE SI DISCU*II

În prima zi a fost remarcat un procentaj de 1%, din purceii proveni"i din lotul

martor, care suferea de afec"iuni enterice ce puteau fi declan#ate de  E.Coli/ Salmonella/

virus cu tropism enteric, la care se adauga un procent de 0,3% purcei strivi"i de scroaf ! 

8/16/2019 Licenta 26iun2014

47/51

dup! f !tare. În urma administr !rii de Coca-Cola, a fost remarcat faptul c! la un interval de

24-48 ore, purceii suferinzi #i-au revenit în propor "ie de 80% iar num!rul purceilor strivi"i a

sc!zut pân! la aproape de valoarea 0 datorit! faptului c! purceii au devenit mult mai activi,

având un nivel ridicat de tonus #i vitalitate, în urma ac"iunii cofeinei din b!utura.

Se poate remarca o recuperare mai lent!  a lotului martor, tratat cu substan"e

medicamentoase, în compara"ie cu lotul experimental, c!ruia i s-a administrat Coca-Cola ad

libitum, asigurându-se astfel o hidratare corespunz!toare, un apetit crescut.

Figura -

În aceea#i zi, valorile indicelui glicemic au fost la limita minim! (38 mg/dl), urmând

ca aceasta s! se stabilizeze pe m!sur ! ce subiec"ii au consumat Coca-Cola ad libitum. Dup! 

8/16/2019 Licenta 26iun2014

48/51

8/16/2019 Licenta 26iun2014

49/51

6. CONCLUZII

De#i în prezent sunt cunoscute influen$ele negative ale b!uturii Coca-Cola asupra

s!n!t!$ii organismului uman si animal, b!uturile tip cola (în doza adecvata, pe durat! 

limitat!) pot fi folosite în terapia afec$iunilor enterice, cât #i în terapia afec"iunilor

neonatale.

Administrat în recipientul ad libitum, produsul în sine reprezint! un punct de

interes/ curiozitate pentru purcei, iar adaosul de arome naturale reprezint! un stimulent

olfactiv, astfel c!  purceii consum! aceast! b!utur ! carbogazoas! din propria ini"iativ!.

Figura – Purcel sugar consumând Coca-Cola

Aportul glucidic provenit din suplimentarea ra"iei cu Coca-Cola ajut! la o mai bun! 

desf !#urare a proceselor nervoase #i asigur ! men"inerea valorii indicelui glicemic în limite

fiziologice.

Un alt ingredient, cofeina, este un excitant nervos care, pe termen lung, asigur ! o

rat! mai mare de supravie"uire a purceilor, prin stimularea reflexelor de adaptare, acestlucru având implica"ii pozitive asupra procentajului de purcei strivi"i, în sensul sc!derii

acestuia.

Datorit! pH-ului acid, aceast! b!utur ! carbogazoas! intervine cu succes în

combaterea afec"iunilor enterice neonatale, prin efectul bacteriostatic pe care îl exercit! la

nivel gastro-intestinal.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

50/51

De asemenea, nefiind un produs medicamentos, în organismul animal nu vor exista

reziduri toxice provenite în urma consumului de Coca-Cola, astfel, calitatea c!rnii de porc

nu va fi influen"at! în sens negativ. Acest lucru este rezultatul metaboliz!rii rapide a

ingredientelor con"inute de aceast! b!utur !.

Un alt beneficiu al consumului de Coca- Cola este faptul c! restabile#te echilibrul

hidroelectrolitic al organismului neonatal, care poate fi dezechilibrat din cauza deshidr !tarii

survenite în urma tulbur !rilor de adaptare la via"a extrauterin! din primele zile dup! f !tare,

dar #i în cazul tulbur !rilor enterice specifice categoriei de vârst!.

Aceste efecte converg c!tre o mai bun! performan$! productiv! în cadrul sistemelor

intensive de cre%tere %i reproduc$ie a suinelor, asigurând o rat! mai mare de supravie$uire a

 produ%ilor de concep$ie n!scu$i cu deficien$e metabolice sau de adaptare.

8/16/2019 Licenta 26iun2014

51/51

ZC BIBLIOGRAFIE.

1.  Andronie I. Cristina - Bun!starea #i protec"ia animalelor (note de curs).

2.  Mitr !nescu Elena, Furnaris Florin – Managementul bun!st!rii animalelor, Editura

Printech 2012, 97 – 125.3.  Dr !ghici, C. – Microclimatul ad! posturilor de animale. Editura Ceres, Bucure#ti,

1979.

4.  S!n!tatea animalelor domestice de ferm! #i ad! posturile moderne. Buletin

informativ, Lucr !rile Congresului al V-lea Interna"ional de Igien!, Hanovra, 1985.

5.  Grandtin T. – Environmental causes of abnormal behavior, 1989.

6.  D.Mota-Rojas, H.Orozco-Gregorio, D.Villanueva-Garcia, H.Bonilla-Jaime,

X.Suarez-Bonilla, R.Hernandez-Gonzalez, P.Roldan-Santiago, M.E.Trujillo-Ortega –

Foetal and neonatal energy metabolism in pigs and humans: a review, 2011.

7.  Pârvu Gheorghe - Supravegherea nutritional metabolic! a animalelor. Ed. Ceres

1992.

8.  R !doi, I. – Practicum de clinica suinelor #i supraveghere metabolic!, Editura Coral

Sanivet 2012.

9.  Ferrari Brigitte – Acquisitions recentes en matiere d’etiologie et de pathogenie des

diarrhees neonatales du porc, 1990.

10. 

Mioara Ciutac, Idia B!lan Virginia Gheorghe; Societatea Medicilor Veterinari înPatologie Porcin! din România, Buletin informativ patologie porcin!, anul V, nr.1, 2000.

11.  Conf. Univ. Dr. Lauren"iu Tudor, +eicaru Aurelia – Proiect b!uturi r !coritoare

carbogazoase, 2012.

12.  Caragea Nela - B!uturi alimentare, Editura Terra Nostra, Ia#i , 2010.