i

561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP

Introducerea în Republica Moldova

a metodelor de învățare bazate pe probleme:

Sporirea competitivității și angajabilității studenților

(PBLMD)

www.pblmd.aau.dk

Pachetul de lucru 3

Licență în Administrație Publică

Pilot Study Student-Centered Active-Learning Programme

Elaborat: Valentina Prițcan, conf. univ., USARB (coordonator instituțional)

Daniela Pojar, lector, USARB (lider de echipă)

Ina Odinokaia, conf. univ, USARB

Sergiu Boca, lector, USARB

Vladimir Rusu, lector, USARB

Evaluat: Louise Faber, associate professor, AAU

Kate Goodwin, associate professor, UoG

"Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei

Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar

părerile autorilor, și Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a

informației incluse în prezentul proiect de document."

First draft:

Revised:

Final draft:

Chisinau, 2017

ii

Sumar executiv

Prezentul raport face parte din Pachetul de Lucru 3. Scopul acestui raport este de a

efectua o analiză privind posibilitatea de implementare în cadrul Universității de Stat „Alecu

Russo” din Bălți a unor metode active de predare, centrate pe student, în speță a Învățării

bazate pe probleme (PBL). În vederea realizării scopului propus, a fost efectuată analiza,

conform unei metodologii elaborate de către coordonatorul proiect, a sistemului de

învățământ superior din Republica Moldova, la nivel de stat și la nivel instituțional, în cadrul

USARB. Analiza a fost efectuată respectând metodologia Pachetului de Lucru 2, în cadrul

căruia a fost efectuată analiza sistemului de învățământ superior în Danemarca și Regatul

Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și, respectiv la universitățile din Aalborg (AAU) și

Gloucester (UoG). La fel, s-a ținut cont de respectarea acelorași niveluri și acelorași criterii

din Pachetul de Lucru 2.

În mod deosebit a fost supus analizei programul de studiu „Administrație Publică” la

USARB, încercându-se compararea acestuia conform anumitor indicatori cu programele

văzute (inclusiv la specialitățile juridice) la Universitatea din Aalborg și cea din Gloucester.

În acest scop a fost realizată analiza încrucișată pentru indicatorii propuși pentru

toate trei universități, reliefându-se similitudinile și diferențele. Diferențele se datorează în

mare parte gradului de autonomie academică de are dispun țările vizitate față de Republica

Moldova. În același timp conform Raportului University Autonomy in Europe: The Scorecard,

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord se află pe locul III, cu un scor de 94% în

ceea ce privește nivelul de autonomie academică, iar Danemarca se află pe locul18, cu un scor

de 56% privind gradul de autonomie academică.1

Ca rezulta al acestei analize s-a încercat elaborarea unui plan de studii

reconceptualizat la specialitatea „Administrație Publică”, care va fi implementat, începând cu

1 septembrie 2017 la USARB.

La elaborarea acestuia, s-a ținut cont de experiența universităților din Uniunea

Europeană, vizitate pe parcursul elaborării Pachetelor de Lucru 2 și 3, de conținutul actual al

planului de studii la specialitatea menționată și, reieșind din necesitatea respectării cadrului

legal în vigoare în Republica Moldova. S-a încercat elaborarea Foii de Parcurs necesare

implementării programului de studii respectiv, cu indicarea actelor normative necesare a fi

ajustate pentru sporirea gradului de autonomie academică a universităților din Republica

Moldova.

1 http://www.eua.be/Libraries/publications/University_Autonomy_in_Europe_II_-_The_Scorecard.pdf?sfvrsn=2, vizualizat la 30.01.2017

1

Cuprins

Introducere ........................................................................................................................................................................... 2

1. Analiza suportului bibliografic ........................................................................................................................... 3

1.1.Introducere ............................................................................................................................................................... 3

2. Metodologie ................................................................................................................................................................ 8

2.1 Cadrul metodologic ........................................................................................................................................ 8

2.2 Colectarea datelor .......................................................................................................................................... 9

2.3 Analiza datelor .............................................................................................................................................. 10

3. Licență în Administrație Publică la USARB ................................................................................................. 11

3.1 Introducere..................................................................................................................................................... 11

3.2. Nivel de sistem .............................................................................................................................................. 13

3.2 Nivel al managementului universitar .................................................................................................. 20

3.3 Nivel al Facultății/Catedrei ..................................................................................................................... 23

3.4 Nivel al Consiliului de Studii ................................................................................................................... 31

3.5 Integrarea studenților dezavantajați ................................................................................................... 33

3.6 Mediul fizic ..................................................................................................................................................... 34

3.7 Nivelul programului de studii................................................................................................................. 37

3.8 Nivelul Formării Pedagogice ................................................................................................................... 68

4. Analiza încrucișată comparativă (Cross-case analysis) ........................................................................ 71

4.1 Introducere..................................................................................................................................................... 71

4.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăți și indicatori ................................................................ 71

5. Programul de Studii Pilot la Administrație Publică, ciclul I, licență ................................................. 76

6. Foaia de Parcurs – Road Map ........................................................................................................................... 95

7. Concluzii finale ....................................................................................................................................................... 97

Bibliografie ........................................................................................................................................................................ 98

2

Introducere

Societatea bazată pe cunoaștere, tehnologizarea educației, surplusul și accesul

sporit la informații, dinamica pieței muncii, multitudinea de furnizori de servicii

educaționale, duc la profunde şi multidimensionale transformări la nivelul

universităţilor din Republica Moldova, în vederea sporirii competitivităţii acestora pe

plan national și de ce nu internaţional, fapt ce a impus un nou mod de gândire şi

concepere a întregului sistem de învăţământ superior. În acest sens, sistemul de

învăţământ superior trebuie să ofere oportunităţi de învăţare şi formare adaptate

continuu la schimbările rapide ale ştiinţei, tehnicii şi pieţei muncii. Acest lucru

presupune existenţa unui învăţământ superior preocupat de asigurarea calităţii, care

asigură o compatibilizare curriculară ce oferă posibilitatea formării de competenţe în

concordanţă cu cele necesare pe piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale,

echipamente şi metode moderne, centrare pe student.

Prezentul raport descrie situația actuală la nivel de țară în Republica Modlova și

la nivel institutional, la USARB, prin prisma programului de stduii „Adinistație Publică”.

La fel, s-a efectuat o analiză a unor surse bibliografice de valoare, cărți care

constitui un real support methodologic pentru pionierii PBL. De către embrii echipei s-

au studiat 6 cărți, rezumatul cărora va fi prezentat în capitolul următor.

O atenție sporită s-a acordat analizei cadrului legal care reglementează inițierea

și modificarea programelor de studii, în mod special axându-ne pe conținutul

programului de studii „Administrație Publică” din cadrul Facultății de Drept și Ltiințe

Sociale a USARB.

Tabelul 1. Echipa responsabilă de Programul de Studii

Nr.

d/o

Numele, prenumele Funcție Poziția în echipă

1. Prițcan Valentina Conf. univ., dr. Coordonator

instituțional

2. Pojar Daniela Lector universitar Lider de echipă

3. Odinokaia Ina Conf. univ., dr. Membru al echipei

4. Boca Sergiu Lector universitar Membru al echipei

5. Vladimir Rusu Lector universitar Membru al echipei

3

1. Analiza suportului bibliografic

1.1. Introducere

În vederea implementării metodelor centrate pe student și, în special a celei ce

ține de învățarea bazată pe probleme, echipa de proiect a analizat o serie de investigații

științifice care constituie suportul bibliografic al proiectului. În acest scop au fost

examinate următoarele surse bibliogarfice:

1. New Aproaches to Problem-Based Learning: Revitalising Your Practice

in Higher Education/ edited by Terry Barrett and Sarah Moore.

Această carte reprezintă un îndrumar metodic pentru cei care vor să utilizeze

metoda PBL în predare. Bazele PBL constau în crearea problemelor reale pentru

studenții, care vor lucra în echipe mici. Această carte abordează metoda PBL mai multe

perspective, deoarece stabilește dimensiunile-cheie ale PBL. Autorii prezintă multiple

idei și strategii de integrare a PBL în predare și de a avea o predare bazată pe cercetare.

Pentru practicienii PBL această carte deschide posibilitatea de revitalizare și consolidare

a metodelor active de predare și a ale celor centrate pe cel ce învață.

Cartea este alcătuită din 20 de capitole, structurate în trei părți:

Stakeholders designing PBL initiatives (capitolele 1-8);

Students using PBL to enhance capabilities (capitolele 9-14);

Sustainability and building capacity in PBL initiatives (capitolele 15-20).

Autorii cărții, Terry Barrett and Sarah Moore fac o trecere în revistă a variilor

teorii care au fost formulate recent de către cercetătorii în domeniu, ceea ce facilitează

cititorii să ia cunoștință cu ultimele investigații în materia PBL. Cartea este structurată în

șaisprezece capitole, în care se analizează conceptul PBL din perspectiva a șase principii

care guvernează metoda PBL. Aceste principii au servit drept imbold autorilor sus-

numiți să purceadă la elaborarea cărții.

Cartea oferă răspunsul la următoarele întrebări:

Care este valoarea PBL;

Care sunt abordările moderne ale PBL;

Cum va influența PBL asupra calității procesului didactic;

Cum să revitalizezi metoda PBL.

În viziunea acestor autori, principiile guvernatoare ale metodei PBL sunt

următoarele:

I. Determinarea și formularea problemei în PBL

În primele capitole ale cărții autorii oferă o multitudine de exemple de posibile

probleme, ce pot fi utilizate în PBL. La fel, aceștia prezintă anumite metode care ar

facilita determinarea problemei, inclusiv rolul tehnologiilor în acest proces. Un capitol

4

parte este dedicat descrierii modalității de colaborare a staffului academic cu

reprezentanții pieții muncii în vederea determinării problemei.

II. Monitorizarea activității PBL în grupuri mici

De regulă, activitățile sunt realizate în grupuri de 5-8 persoane, sub îndrumarea

unui tutore, iar autorii vin cu recomandări pentru facilitarea muncii acestora.

III. Evaluarea în PBL

Autorii propun diverse modalități de evaluare care au menirea de a îmbunătăți

procesul de învățare a studenților și de a majora randamentul acestora.

IV. Elaborarea curriculumului în PBL

Elaborarea curriculumului în PBL reprezintă un proces managerial

multidimensional, iar autorii analizează și oferă ideii pentru întocmirea acestuia. În

vederea racordării acestuia la necesitățile pieței muncii, universitățile curriculumul

trebuie să răspundă la următoarele întrebări: care sunt cunoștințele necesare unui

student? Și care sunt competențele și aptitudinile-cheie pentru un absolvent?

V. Dezvoltarea competențelor necesare pentru angajare

Metoda PBL facilitează formarea unor asemenea competențe necesare

angajatorilor, precum: competențe de comunicare, lucrul în echipă, gândirea critică,

creativitate, capacitatea de a soluționa probleme etc.

VI. Filosofia PBL

Sunt descrise activitățile tuturor celor implicați în PBL, începând cu tutorele

grupurilor și finalizând cu studenții. Autorii își împărtășesc în acest sen propriile

experiențe și idei, care ar permite să se recentreze rolul cadrului didactic în PBL.

2. The Power of Problem-Based Learning: A Practical “How to” for

Teaching Undergraduate Courses in any Discipline/ edited by Barbara J.Duch,

Susan E. Groh and Deborah E. Allen

Această carte scoate în evidență rolul PBL ca un procedeu didactic de anvergură,

care pune accentul pe probleme desprinse din realitate și care are menirea de a motiva

studenții să identifice, să analizeze și să aplice diverse concepte, informații. La fel se pun

accente pe colaborarea grupului și comunicarea eficientă în cadrul grupului.

Universitatea din Delaware este recunoscută la nivel internațional ca un centru

de utilizare la scară largă și dezvoltare a PBL. Autorii descriu experiența acumulată pe

parcursul a douăzeci de ani de utilizare a PBL la instituție, împărtășind cunoștințele

achiziționate pe parcursul acestei perioade. Această carte oferă răspunsuri la întrebările

care le formulează un începător: Cum? De unde încep? Cum determin problemele? Cum

organizez studenții în grupuri? Etc.

Încă de la început, autorii fac o scurtă incursiune istorică și descriu cum a fost

implementat PBL la Universitatea din Delaware. Ideea a fost lansată în anul 1994, în

Wingspread (SUA), în cadrul unei conferințe organizate în comun de către autoritățile

federale, reprezentanții corporațiilor, reprezentanții instituțiilor de învățământ

5

superior. De către aceștia a fost elaborată o listă a celor mai importante calități necesare

unui absolvent de colegiu sau universitate, precum:

Nivel înalt al competențelor de comunicare, de utilizare a tehnologiilor

informaționale moderne, care pot fi utilizate la necesitate,

Competențe de luare a deciziilor argumentate – altfel spus, identificarea

eficientă a problemei, colectarea și analiza informațiilor referitoare la această problemă

și identificarea soluțiilor,

Competențe de funcționare în cadrul comunității globale prin deținerea de

diverse aptitudini, inclusiv adaptabilitate, flexibilitate;

Aptitudini practice specifice domeniului său de activitate,

Capacitatea de a utiliza caracteristicile menționate anterior pentru a

soluționa probleme concrete în condițiile complexe din lumea reală.

Toate aceste calități stabilesc necesitatea de a schimba stilul tradițional de

instruire în favoarea unor noi metode, axate pe dobândirea de către studenți a

competențelor de identificare, analiză și soluționare a problemelor concrete.

La fel, autorii descriu calea care este necesar de a fi parcursă de la elaborarea

planurilor de studii bazate pe PBL până la implementarea acestora, oferind sfaturi

inclusiv cum să obții suportul instituțional necesar pentru implementare.

3. Problem-Based Learning: Case Studies, Experience and Practice/ edited

by Peter Schwartz, Stewart Mennin and Graham Webb

Această carte se adresează atât celor care utilizează deja metodologia învățării

bazate pe probleme (PBL), cât şi celor pionierilor acestei metode. Pentru maeștrii PBL

cartea reprezintă o importantă sursă de consolidare a competențelor și de formare

suplimentară, iar pentru pionerii PBL, lucrarea furnizează o serie de instrucțiuni care

vor facilita înțelegerea şi vor permite dezvoltarea cu succes a unei noi strategii de

predare-învățare PBL. Autorii își împărtășesc experiența acumulată de-a lungul

activității lor, prezentând situații concrete, transpuse din viața reală.

Autorii au compilat un număr de 22 studii de caz, scrise de 37 de profesori din 6

ţări, care sunt specializați în diferite domenii, precum: medicină, stomatologie,

biomedicină, științe ale naturii, arhitectură, inginerie și optometrie. Punctul de

interferență ale acestor studii de caz constă în prezentarea provocărilor și dificultățile cu

care s-au ciocnit pe parcursul implementării PBL.

În această carte autorii reiterează fundamentul metodei PBL: studenții răspund

pentru propriile cunoștințe, iar aceasta poate fi realizată doar prin intermediul

următoarelor etape de învățare:

Problema este o necunoscută;

Interacțiunea în grup și împărtășirea cunoștințelor;

Formularea opiniilor de soluționare a problemei;

6

Identificarea obiectivelor de învățare pentru a progresa în rezolvarea

problemei;

Studiul individual între întâlnirile de grup;

Distribuirea cunoștințelor obținute individual cu grupul din care face parte

și aplicarea acestora în soluționarea problemei;

Repetarea, după caz a etapelor de învățare;

Reflectarea asupra a ceea ce învățat.

Ideea directoare a cărții este că metodele de evaluare folosite în PBL trebuie să

corespundă modului în care studenții învață PBL.

4. Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to

Undergraduate Psychology Teaching/ edited by Alexia Papageorgiou, Peter

McCrorie, Stelios Georgiades and Maria Perdikogianni

Autorii acestei cărți au realizat un rezumat ale celor mai importante teorii al PBL

și anume: originile PBL, metode moderne de predare, și aplicarea lor în practică, metode

de organizare a sălii de clasă încât studenții să capete competențe de soluționare a

problemelor. În principiu, această carte se referă la PBL în predarea psihologiei. Autorii

descriu un curriculum cu aplicarea PBL la specialitatea psihologie, prezentând studii de

caz și situații problematice. La fel, carte reprezintă o sursă utilă de informații pentru

cum să dotezi sala de clasă unde se va instrui utilizând metoda PBL. La fel, în carte este

descris cum psihologia a devenit o disciplină care se studiază în universități și rolul pe

care îl au acestea în formarea viitorilor specialiști în psihologie. În această ordine de

ideii, autorii vin cu recomandări de a schimba sistemul de predare pentru a îmbunătăți

pregătirea viitorilor psihologi ca profesioniști. În opinia autorilor, PBL presupune

analiza unui volum mare de informații în mod independent și aplicarea parctică a

acestora. Pentru facilitarea învățării se vor utilizat tehnologii informaționale în predare

precum: MOODLE, Podcast, webinar, chat, forum, drop-box etc. La fel și evaluarea se face

on-line, de la egal la egal.

5. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay

Wilkie

Cartea oferă soluția necesară pentru a utiliza ICT în predare-învățare. Menirea ei

este de a convinge specialiștii diverselor instituții de învățământ să opteze pe metodele

de instruire moderne, să aplice la scară largă tehnologiile informaționale și să dezvolte

sistemul de instruire axat pe soluționarea problemelor în cadrul cursurilor de

specializare. Cartea este structurată în patru capitole. În primul capitol sunt enunțate

principalele probleme și provocări provocările pe care le oferă sistemul de instruire

PBL. Al doilea capitol prezintă o descriere cum un pedagog care utilizează metode

7

tradiționale în predare poate deveni un pedagog care utilizează metode moderne.

Autorii descriu care sunt provocările și ce bariere sunt în calea lor pentru se reconverti.

În capitolele următoare vom găsi informații cu referire la tehnologiile moderne de

instruire și la necesitatea de formare a competențelor pedagogice la cadrele didactice

tinere.

6. Teaching for Quality Learning at University: What the Student Does,

4th edition/ edited by John Biggs and Catherine Tang

În această carte sunt prezentate ideile de redimensionare a procesului didactic, în

ceea ce privește schimbarea accentelor: centrare pe cel ce învață, mai mult se

evidențiază rolul studentului, iar profesorul este un facilitator, care trebuie să definească

clar rezultatele învățării pe care studenţii ar trebui să le atingă la finele temelor predate

de profesori. În acest context, cartea se bazează pe conceptul ralierii constructive,

utilizat în implementarea învăţării bazate pe rezultate. Ralierea constructivă identifică

rezultatele învăţării care trebuie atinse şi ajută profesorii să elaboreze activităţile de

predare-învăţare care vor ajuta studenţii să atingă aceste rezultate şi să poată evalua cît

de bine aceste finalităţi au fost atinse. Fiecare capitol include sarcini care oferă idei şi

recomandări cum ar putea fi implementat acest concept. Cartea oferă o serie de exemple

practice din experiența mai multor cadre didactice din țări precum: Australia, Hong

Kong, Irlanda, America de Nord ş.a. Autorii susțin că există 3 nivele a predării. Primul

model se bazează pe diferențele dintre studenți: studenți buni și studenți mai puțin buni.

În acest caz profesorii își asumă responsabilitatea de predare și ceea ce ține de însușire

și reușita studenților. Nereușita o explică prin apartenența anumitor studenți la un

anumit mediu social, instituția preuniversitară absolvită etc. Profesorii la nivelul doi se

bazează pe ceea ce fac profesorii. Acest model este la fel bazat pe transmitere, dar

transmiterea conceptelor şi a înţelegerii, nu doar a informaţiei. Procesul de învăţare este

apreciat în funcţie de ce face profesorul şi nu de tipul de student cu care interacţionează.

Această metodă de predare este centrată pe profesor. Al treilea nivel se bazează pe ceea

ce face studentul şi cum se raportează aceasta la procesul de predare. Acest model de

predare este centrat pe student şi scopul predării este de a oferi suportul pentru

învăţare. Pentru a atinge acest scop, e necesar de a stabili următoarele:

Ce este necesar să se învețe pentru ca studenții să atingă finalitățile de

învățare;

Cum înțeleg studenții conţinutul predat și modul în care acesta se

integrează în finalităţile dorite;

Ce tipuri de activităţi de învăţare-predare sunt necesare pentru a atinge

nivelele dorite de înţelegere.

8

Deci conform ultimului model, rolul profesorului se schimbă, el deja nu este

factorul decisiv si expertul, si acest lucru poate să creeze bariere psihologice pentru

mulţi profesori ce sunt obişnuiţi cu sistemul tradiţional de predare.

În cazul aplicării PBL, relațiile între student și profesor se modifică: profesorul

este văzut ca un mentor, care ajută studenții să se adapteze pe cât este posibil și să

"perceapă" problema.

Ca o concluzie, putem afirma că sursele bibliografice analizate succint prezintă

valoroase repere metodologice pentru cei care vor să devină practicieni ai PBL. Este

important să se acorde o atenție sporită calității predării prin aplicare unor noi metode,

prin centrarea predării spre cel care învață. În acest sens inclusiv managementul

universitar este cointeresat în utilizarea unor metode și tehnologii moderne în predare,

stimulându-le prin instituirea unui sistem adecvat de creștere și de motivare.

2. Metodologie

2.1 Cadrul metodologic

În vederea elaborării raportului ce ține de Pachetul de Lucru 3 ne vom conduce

de metodologia-tip elaborată în cadrul proiectului și care a servit ca bază pentru

efectuarea analizei comparativă a învățării bazate pe probleme în țările-partenere ale

Uniunii Europene: Danemarca și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord,

prezentată în Raportul asupra Pachetului de Lucru 2.

La elaborarea Programului-pilot s-a ținut cont de gradul de utilizare a metodei

PBL în diferite universități pe care le-am vizitat și experiența cărora am studiat-o,

inclusiv utilizarea altor metode active de predare. Fiecare universitate are specificul său

și o abordare individuală per program privind utilizarea metodelor active de predare în

special a PBL. În contextul predării disciplinelor juridice din cadrul programelor de

studii supuse analizei pentru specialitatea „Administrație Publică” am constatat că PBL

nu se aplică în aceeași măsură ca în cadrul altor programe. Știința dreptului, fiind una

rigidă, statică, fără profunde cunoștințe teoretice studenții nu pot excela.

În vederea demarării acestui program pilot s-a elaborat o variată actualizată a

planului de studii la specialitatea „Administrație Publică”, unde în cadrul variilor

discipline predate cadrele didactice vor utiliza metode active de predare, în special PBL.

Dezideratul de a ajunge la raportul de 50 la 50 între cursuri și proiect este greu de atins

în cadrul specialității „Administrație Publică” datorită specificului disciplinelor predate

și inclusiv limitărilor impuse de cadrul legal. În acest context, ajungem la concluzia că în

procesul de implementare a programului de studii bazat în totalitate pe PBL, Planul-

cadru pentru studii superioare, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1045 din

29.10.2015, poate prezenta anumite inconveniente din următoarele perspective:

- deşi consacră autonomia universitară drept un principiu fundamental în

procesul de exercitare a libertăţii academice, Planul-cadru o restrânge în mod

9

semnificativ, obligând universităţile, la elaborarea planurilor de învăţământ, să includă

în mod obligatoriu discipline de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (10%)

şi discipline de orientare socio-umanistică (10%). În felul acesta se micşorează

proporţional ponderea disciplinelor fundamentale şi de specialitate, care contribuie

prioritar la formarea competenţelor profesionale ale viitorilor specialişti;

- având în vedere că durata studiilor la specialitatea Administraţie Publică

este de trei ani, includerea obligatorie a unor discipline care nu dezvoltă abilităţile

profesionale concrete duce la excluderea firească din planul de învăţământ a unor

unităţi de curs inerente pentru formarea viitorului specialist;

- experienţa unor universităţi de prestigiu din România (Universitatea din

Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ion

Cuza” din Iaşi etc.) este un exemplu grăitor de veritabilă autonomie la elaborarea

planurilor de învăţământ. Astfel, planurile de studii din cadrul acestor instituţii conţin

exclusiv discipline fundamentale şi de specialitate care contribuie la formarea

profesională multilaterală a studentului, nelăsând loc pentru anumite discipline

generale, care s-ar atribui mai mult ciclului liceal.

Reieșind din cele expuse și ținând cont de constrângerile de ordin legislativ, care

nu pot fi înlăturate fără a cauza anumite efecte pe termen lung, de către echipa de

proiect, de comun acord cu factorii de decizie din USARB s-a decis elaborarea unui plan

de studii realist, care are șanse de implementare și care este orientat PBL. Pentru reușită

este necesar ca toți cei care desfășoară activități didactice să conștientizeze că este

necesar să se pună accent pe gândirea studenţilor, pe implicarea lor în realizarea de

proiecte, pe rezolvarea de probleme care au tangenţă cu viaţa practică (prin găsirea

unor soluţii noi, originale ale acestora), pe investigaţia ştiinţifică şi învăţarea unor noi

tehnici de cercetare, stimulând gândirea, imaginaţia, creativitatea şi originalitatea

studentului şi înlăturând astfel lipsa de motivare şi formalismul ambelor părți ale

procesului diactic. Anumite acțiuni sunt prezentate în Foaia de parcurs.

2.2 Colectarea datelor

Pentru a se atinge obiectivele studiului, s-a procedat inițial la o cercetare de

birou. Analizând sursele bibliografice prezentate mai sus cu privire la metodele

moderne și inovative de predare centrate pe student, au fost identificate criteriile (şi

subcriteriile), utilizate pentru descrierea cadrului instituțional al Programului de studiu

respectiv.

La etapa primară a fost descris contextul instituțional al integrării unui program

de studiu în cadrul USARB.

La a doua etapă au fost colectate și analizate datele derivate din actele

normative care reglementează, direct sau indirect, sistemul de învăţămînt superior,

Carta USARB şi alte acte instituţionale ale acesteea.

10

Ulterior s-a realizat o analiză comparativă a criteriilor, evidenţiindu-se punctele

comune şi diferenţele între sistemul din Danemarca, Regatul Unit al Marii Britanii și al

Irlandei de Nord și cel din Republica Moldova.

Tabelul 2. Model de raportare a datelor

Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecții

L1: Nivel de sistem

L2: Nivel al manage-

mentului universității

L3: Nivel Facultate/Catedră

L4: Nivel Consiliul de Studii

L5: Integrarea studenților

dezavantajați

L6: Infrastructura (mediul

fizic)

L7: Nivelul Programului de

studii

L8: Nivelul formării

Pedagogice

2.3 Analiza datelor

Tabelul 3. Șablon pentru de analiza transversală

Criterii, proprietăți,

indicatori

USARB AAU UoG

L1: Criteriu etc.

Tabelul de mai jos rezumă criterii mai importante pentru studiul efectuat, modele

comune care au apărut în timpul analizei, precum şi variațiile apărute.

Tabelul 4. Model de reducere a datelor

Modele comune Particularități

L1: Nivel de sistem

Criteriul 1

Criteriul 2

Criteriul 3

11

3. Licență în Administrație Publică la USARB

3.1 Introducere

Tradiţiile Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi sunt legate de înfiinţarea în

anul 1945 la Bălţi a unui Institut Învăţătoresc (Hotărârea Sovietului Comisarilor

Poporului din R.S.S.M. nr. 532 din 12 iunie 1945). În anul 1953, prin Hotărârea

Consiliului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 846 din 13 august 1953, Institutul Învăţătoresc a

fost reorganizat în Institutul Pedagogic de Stat din Bălţi.

În anul 1959 Institutului Pedagogic i-a fost conferit numele Alecu Russo.

În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 330 din 21 mai 1992,

Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi a fost reorganizat în

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI.

Universitatea provine din „rude” mai îndepărtate. În anul 1906, la 10 septembrie

are loc un eveniment de avengură pentru învăţământul bălţean: se inaugurează

Gimnaziul de băieţi, iar puţin mai târziu - şi Gimnaziul particular de fete „E. I. Genschke”.

După unirea Basarabiei cu România în anul 1918, Gimnaziul particular de fete

„E. I. Genschke” a devenit Liceul de fete „Domniţa Ileana” care, în anul 1937, a trecut în

actualul bloc administrativ al Universităţii bălţene. Prin aceeaşi metamorfoză a trecut şi

Gimnaziul de băieţi, reorganizat în Liceul de băieţi„Ion Creangă”, avînd sediul în actualul

bloc de studii nr. 6 (sfinţit la 31 octombrie 1943).

Gimnaziul de fete „E. I. Genschke” şi Liceul de fete „Domniţa Ileana” au rămas în

istorie, ultimul încheindu-şi activitatea în 1944. Liceul de băieţi „Ion Creangă” a avut mai

mult noroc, fiind reînfiinţat în 1995, funcţionând în blocul său natal.

Blocul de studii nr. 2, cel mai în vârstă dintre toate blocurile (dat în exploatare în

anul 1896), a găzduit rând pe rând Administraţia Financiară a oraşului, Şcoala Normală,

Liceul industrial de fete. Şcoala normală a funcţionat în perioada interbelică. În anii de

după război, în locul ei activase pînă în 1954 Şcoala pedagogică, redevenind în formula

actuală Colegiul Pedagogic (din 1992).

Toate şcolile nominalizate au legătură directă cu Universitatea din Bălţi: ele au

funcţionat pe teritoriul actual al campusului universitar (unic pentru universităţile din

Republica Moldova), toate împreună facilitînd într-un anume fel apariţia unicei instituţii

de învăţământ superior din nordul republicii.

Actualmente, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi oferă programe de

studii la un şir de domenii, specialităţi şi specializări, realiazte pe cicluri.

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi îşi asumă misiunea de promotor al

progresului social, de generare şi transfer de cunoaştere şi contribuţie la dezvoltarea

societăţii contemporane. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi contribuie la

dezvoltarea capitalului intelectual, al excelenţei în procesul de educaţie, formare

profesională şi cercetare ştiinţifică. Principalele valori promovate de către Universitate

sunt: libertatea de gândire şi exprimare, căutarea şi promovarea adevărului, integritatea,

echitatea, responsabilitatea socială, competenţa, onestitatea, curajul. Misiunea

12

Universităţii este formată din următoarele componente: educaţie, formare profesională,

cercetare ştiinţifică, contribuţie la dezvoltarea societăţii contemporane.

În domeniul educaţiei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi se focusează

pe următoarele principii:

formarea personalităţilor multilateral dezvoltate în spiritul valorilor

europene, înzestrate cu gândire critică, active, responsabile, cu abilităţi de leadership;

formarea profesională în diverse domenii a unor specialişti competenţi şi

responsabili, care înţeleg problematica legată de progresul social-cultural, economic şi

tehnico-ştiinţific, apţi de a se integra pe piaţa liberă a muncii într-o societate bazată pe

cunoaştere;

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, fiind un centru de educaţie, formare

profesională şi cercetare ştiinţifică avansată, îşi asumă următoarele obiective

fundamentale:

a) afirmarea identităţii culturii naţionale şi participarea la procesul de

integrare europeană;

b) dezvoltarea societăţii în cadrul unui stat de drept, liber şi democratic;

c) promovarea învăţământului, ştiinţei şi culturii naţionale;

d) realizarea unui învăţământ formativ, creativ şi stimulator în concordanţă cu

cerinţele societăţii contemporane;

e) promovarea libertăţii academice în conformitate cu standardele în

domeniu;

f) îmbunătăţirea continuă a procesului didactico-ştiinţific promovând un

învăţământ dinamic şi flexibil adaptat la cerinţele pieţii muncii în condiţii de

competitivitate;

g) îmbunătăţirea metodologiei de echivalare a studiilor în conformitate cu

sistemul de funcţionare a procesului de învăţământ bazat pe credite transferabile

asigurând mobilitatea academică;

h) formarea şi perfecţionarea profesională în diverse domenii a unor

specialişti cu calificare înaltă, având şanse reale de angajare pe piaţa liberă a muncii;

i) implementarea managementului universitar fundamentat pe cerinţele

moderne de calitate;

j) implicarea membrilor comunităţii academice în dezvoltarea ştiinţei şi

culturii europene şi universale;

k) asigurarea pregătirii continue a cadrelor didactice sau de cercetare şi

stabilirea unor criterii de competenţă didactică şi ştiinţifică în procesul de evaluare şi

promovare a acestora;

l) promovarea programelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică,

inovare educaţională, creaţie ştiinţifică, tehnică şi culturală;

m) dezvoltarea parteneriatelor în diferite domenii, atât la nivel naţional, cât şi

13

la nivel internaţional;

n) integrarea centrelor de cercetare în reţelele naţionale şi/sau internaţionale

şi realizarea de cercetări fundamentale şi aplicative generatoare de cunoaştere;

o) valorificarea cunoştinţelor şi rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în scopul

dezvoltării societăţii;

p) asigurarea unor servicii şi produse specifice de înaltă calitate atât pentru

comunitatea academică cât şi pentru beneficiarii acestora;

q) protejarea patrimoniului, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii

Universităţii.

Fiind o instituţie modernă, promotoare a progresului social, orientată spre

crearea şi transmiterea de valori ale cunoaşterii, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din

Bălţi este într-o permanentă căutare, analiză şi reflecţie asupra experienţei centrelor

universitare şi de cercetare de referinţă din ţară şi străinătate, având în vedere

îmbunătăţirea şi diversificarea activităţilor şi serviciilor prestate beneficiarilor sau

partenerilor sociali.

Formarea profesională se realizează la 42 de specialități (ciclul I), 23 de

specialități (ciclul II) și 8 specialități (ciclul III).

În 2012 Universitatea s-a plasat pe locul 6849 în topul web al celor mai bune

20000 de universități din lume, iar în anul 2013 pe locul 6165 (Ranking Web of World

Universities).

3.2. Nivel de sistem

Preliminarii. Sistemul educaţional al Republicii Moldova a aderat la Procesul

Bologna în 2005, an, începând cu care au fost realizate mai multe reforme în domeniul

învățământului superior. Principalele direcţii de realizare a reformelor au vizat în mod

tradiţional trei domenii prioritare:

a) schimbarea structurii sistemului universitar, prin organizarea

învățământului superior în trei cicluri, introducerea Suplimentului la diplomă şi

introducerea Sistemului European de Credite Transferabile;

b) organizarea sistemului de evaluare şi monitorizare internă şi externă a

calităţii prin crearea unei Agenţii de Asigurare a Calităţii, independente de guvern, şi a

centrelor de management al calităţii la fiecare universitate în parte;

c) racordarea ofertei universitare la cerinţele pieţei prin urmărirea traseului

absolvenţilor, crearea legăturilor cu angajatorii, profesionalizarea învățământului, etc.

Structura sistemului de învăţămînt. Sistemul educaţional al Republicii Moldova

este organizat pe niveluri şi cicluri în conformitate cu Clasificarea Internaţională

Standard a Educaţiei (ISCED–2011):

a) nivelul 0 – educaţia timpurie:

– educaţia antepreşcolară;

– învăţămîntul preşcolar;

14

b) nivelul 1 – învăţămîntul primar;

c) nivelul 2 – învăţămîntul secundar, ciclul I: învăţămîntul gimnazial;

d) nivelul 3:

– învăţămîntul secundar, ciclul II: învăţămîntul liceal;

– învăţămîntul profesional tehnic secundar;

e) nivelul 4 – învăţămîntul profesional tehnic postsecundar;

f) nivelul 5 – învăţămîntul profesional tehnic postsecundar nonterţiar;

g) nivelul 6 – învăţămîntul superior, ciclul I: învăţămînt superior de licenţă;

h) nivelul 7 – învăţămîntul superior, ciclul II: învăţămînt superior de master;

i) nivelul 8 – învăţămîntul superior, ciclul III: învăţămînt superior de doctorat.

Procesul de învăţămînt se desfăşoară în baza standardelor educaţionale de stat,

aprobate de Ministerul Educaţiei, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de

organizare a instituţiei de învăţămînt.

Durata anului de studiu, a stagiilor de practică, a sesiunilor de examene şi a

vacanţelor se stabileşte pentru fiecare nivel de învăţămînt prin planul-cadru aprobat de

Ministerul Educaţiei.

Învăţămîntul superior al Republicii Moldova are drept misiune:

a) crearea, păstrarea şi diseminarea cunoaşterii la cel mai înalt nivel de

excelenţă;

b) formarea specialiştilor de înaltă calificare competitivi pe piaţa naţională şi

internaţională a muncii;

c) crearea oportunităţilor de formare profesională pe parcursul întregii vieţi;

d) păstrarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor naţionale cultural-istorice în

contextul diversităţii culturale.

Structura generală a învăţămîntului superior din Republica Moldova.

Învăţămîntul superior este structurat pe trei cicluri:

a) ciclul I – studii superioare de licenţă (nivelul 6 ISCED);

b) ciclul II – studii superioare de master (nivelul 7 ISCED);

c) ciclul III – studii superioare de doctorat (nivelul 8 ISCED).

În cadrul studiilor superioare de doctorat şi postdoctorat se realizează activităţi

de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Organizarea învăţămîntului superior. Formarea profesională în instituţiile de

învăţămînt superior se realizează prin programe corespunzătoare de studii.

Programele de studii superioare includ activităţi educaţionale şi de cercetare sau

creaţie artistică, care asigură formarea într-un domeniu academic sau profesional

avansat, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Organizarea programelor de

studii superioare este de competenţa instituţiilor de învăţămînt superior.

Programele de studii superioare se diferenţiază în funcţie de:

a) ciclul de învăţămînt superior;

b) domeniul de formare profesională;

15

c) forma de organizare a învăţămîntului superior.

Studiile superioare de licenţă şi de master se organizează în următoarele forme

de învăţămînt:

a) cu frecvenţă;

b) cu frecvenţă redusă;

c) la distanţă.

Studiile superioare de doctorat se organizează în următoarele forme de

învăţămînt:

a) cu frecvenţă;

b) cu frecvenţă redusă.

Instituţiile de învăţămînt superior dispun de statut de autonomie universitară.

Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de organizare şi

autogestionare, de exercitare a libertăţilor academice fără niciun fel de ingerinţe

ideologice, politice sau religioase, de asumare a unui ansamblu de competenţe şi

obligaţii în concordanţă cu politicile şi strategiile naţionale ale dezvoltării învăţămîntului

superior.

Studiile superioare se reglementează prin Nomenclatorul domeniilor de formare

profesională şi al specialităţilor, care este parte componentă a standardelor educaţionale

de stat şi determină domeniile şi specialităţile în baza cărora se realizează formarea

profesională în învăţămîntul superior.

Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor se aprobă

de Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei de comun acord cu ministerele de

resort.

Ciclul I – studii superioare de licenţă. La concursul de admitere în ciclul I de

studii superioare pot participa deţinătorii diplomei de bacalaureat sau ai unui act

echivalent de studii, recunoscut de structura abilitată pentru recunoaşterea şi

echivalarea actelor de studii şi calificărilor.

Studiile superioare de licenţă corespund unui număr de 180–240 de credite de

studii transferabile, cîte 30 de credite pentru fiecare semestru.

Durata studiilor superioare de licenţă şi numărul corespunzător de credite de

studii transferabile atribuit unui program de formare profesională (domeniu,

specialitate) se stabilesc de Ministerul Educaţiei ţinînd seama de:

a) Cadrul Naţional al Calificărilor în învăţămîntul superior;

b) cadrul ocupaţional şi competenţele necesare pentru profesare conform

calificării obţinute;

c) specificul domeniului de formare profesională.

Ciclul II – studii superioare de master. La concursul de admitere în ciclul II de

studii superioare pot participa deţinătorii diplomei de studii superioare de licenţă sau ai

unui act echivalent de studii, recunoscut de structura abilitată pentru recunoaşterea şi

echivalarea actelor de studii şi calificărilor.

16

Studiile superioare de master corespund unui număr de 90–120 de credite de

studii transferabile, cîte 30 de credite pentru fiecare semestru.

În ciclul I şi ciclul II de studii superioare trebuie să fie acumulate cel puţin 300 de

credite de studii transferabile.

În ciclul II de studii superioare se oferă:

a) programe de aprofundare, care asigură dezvoltarea competenţelor într-o

specialitate din domeniul studiat la ciclul I;

b) programe interdisciplinare sau pluridisciplinare, care asigură dezvoltarea

unor competenţe transversale specifice în două sau mai multe domenii de formare

profesională;

c) programe complementare, care suplimentează competenţele obţinute în

cadrul studiilor superioare de licenţă, în vederea extinderii ariei de inserţie profesională

în cîmpul muncii.

Conform tipurilor de programe indicate mai sus, orientarea studiilor superioare

de master poate fi:

a) master științific, în scopul aprofundării într-un domeniu ştiinţific și care are

ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală;

b) master de profesionalizare, în scopul formării/consolidării competenţelor

profesionale într-un domeniu specializat și care poate constitui o bază pentru cariera

profesională.

Programele de studii superioare de master trebuie să conţină şi o componentă de

cercetare sau creaţie artistică în corespundere cu specificul programului de studii urmat.

Ciclul III – studii superioare de doctorat. Programele de studii superioare de

doctorat se desfăşoară în şcoli doctorale şi se finanţează prin mecanisme distincte.

Şcolile doctorale se organizează în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior, precum şi

în cadrul consorţiilor sau parteneriatelor naţionale şi internaţionale, constituite inclusiv

cu participarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării.

Programele de studii superioare de doctorat corespund unui număr de 180 de

credite de studii transferabile.

Studiile superioare de doctorat se realizează prin programe de două tipuri:

a) doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică

originală, recunoscută pe plan internaţional. Doctoratul ştiinţific constituie o precondiţie

pentru dezvoltarea carierei profesionale în învăţămîntul superior şi în cercetare;

b) doctorat profesional, în domeniile artelor şi sportului, care are ca finalitate

producerea de cunoaştere originală în baza aplicării metodei ştiinţifice şi a reflecţiei

sistematice asupra unor creaţii artistice sau asupra unor performanţe sportive de înalt

nivel naţional şi internaţional.

Studiile superioare de doctorat pot fi organizate ca învăţămînt cu frecvenţă sau cu

frecvenţă redusă.

17

Evaluarea în învăţămîntul superior din Republica Moldova. Evaluarea

externă a procesului educaţional în învăţămîntul superior se efectuează de către Agenţia

Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional (ANACIP). ANACIP este o

autoritate administrativă de interes naţional, cu personalitate juridică, autonomă faţă de

Guvern, independentă în decizii şi organizare, finanţată din bugetul de stat şi din

venituri proprii.

Evaluarea internă a procesului educaţional în învăţămîntul superior se realizează

de către structurile instituţionale de asigurare a calităţii, în baza unui regulament

instituţional.

Instituţiile de învăţămînt superior sunt supuse evaluării externe a calităţii o dată

la 5 ani, în baza metodologiei şi a criteriilor elaborate de ANACIP.

Evaluarea externă a instituţiilor de învăţămînt superior este luată în calcul la:

a) ierarhizarea instituţiilor de învăţămînt superior pe categorii în cadrul

procedurii de acreditare;

b) autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi reacreditarea

periodică a instituţiilor de învăţămînt superior, precum şi la ierarhizarea programelor

de studii.

Misiunea ANACIP constă în dezvoltarea și promovarea culturii calităţii în

domeniul învăţământului profesional tehnic, superior şi în formarea continuă,

contribuind la sporirea competitivităţii economice și coeziunii sociale în Republica

Moldova.

Scopul ANACIP este de a asigura un sistem integrat, credibil, obiectiv și

transparent de evaluare externă şi acreditare a instituțiilor și a programelor de studii

din învățământul profesional tehnic, superior şi de formare continuă din Republica

Moldova.

ANACIP are următoarele obiective strategice:

- de a contribui la dezvoltarea și promovarea culturii calităţii în învăţământul

profesional tehnic, superior şi de formare continuă;

- de a evalua programele de studii și capacitatea organizaţiilor furnizoare de

învăţământ profesional tehnic, superior şi de formare continuă în scopul realizării

standardelor de calitate;

- de a asigura aplicarea în învăţământul profesional tehnic, superior şi de

formare continuă din Republica Moldova a Standardelor şi Liniilor Directoare pentru

Asigurarea Calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior;

- de a asigura accesul la informaţiile de interes public despre calitatea

învăţământului profesional tehnic, superior şi de formare continuă din Republica

Moldova;

- de a propune partenerilor strategii şi politici în scopul asigurării şi

dezvoltării calităţii în învăţământul profesional tehnic, superior şi de formare continuă;

18

- de a promova profesionalismul și competitivitatea învăţământului

profesional tehnic, superior şi de formare continuă din Republica Moldova;

- de a obţine recunoaşterea ANACIP pe plan internaţional.

ANACIP are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) realizează politicile statului în domeniul calităţii învăţămîntului profesional

tehnic, superior şi al calităţii în formarea continuă;

b) elaborează, în conformitate cu standardele europene în domeniu, şi face

publică propria metodologie de evaluare şi acreditare a instituţiilor ofertante de

programe de formare profesională şi a programelor acestora pe care o propune spre

aprobare Guvernului;

c) formulează şi revizuieşte periodic, în baza bunelor practici europene şi

internaţionale, standardele de acreditare, standardele naţionale de referinţă şi

indicatorii de performanţă utilizaţi la evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţămînt;

d) evaluează, pe bază contractuală, instituţiile ofertante de programe de

formare profesională, precum şi programele acestora, în vederea autorizării de

funcţionare provizorie, acreditării şi reacreditării în învăţămîntul profesional tehnic, în

învăţămîntul superior şi în formarea continuă;

e) efectuează, în bază contractuală, la solicitarea Ministerului Educaţiei,

evaluarea calităţii unor programe şi instituţii ofertante de programe de formare

profesională în învăţămîntul profesional tehnic, superior şi în formarea continuă;

f) asigură obiectivitatea şi validitatea rezultatelor obţinute în procesul

evaluării externe a instituţiilor ofertante de programe şi a programelor acestora;

g) asigură transparenţa în procesul de evaluare externă, inclusiv prin

publicarea rezultatelor evaluării;

h) elaborează şi publică lucrări în domeniul evaluării şi acreditării instituţiilor

de învăţămînt;

i) publică manuale, ghiduri metodice, lucrări de sinteză a bunelor practici de

evaluare şi de asigurare internă şi externă a calităţii;

j) elaborează Codul de etică profesională a experţilor antrenaţi în evaluare;

k) prezintă Guvernului raportul anual de activitate şi îl publică pe pagina sa

web oficială;

l) elaborează periodic rapoarte de autoevaluare a calităţii propriei activităţi în

vederea pregătirii evaluării externe de către agenţii similare din alte ţări;

m) colaborează cu agenţii similare din alte ţări pentru dezvoltarea şi aplicarea

de măsuri eficiente de îmbunătăţire a calităţii programelor de formare profesională;

n) face demersurile necesare ca, în cel mult 3 ani de la înfiinţare, să fie înscrisă

în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior.

19

20

3.3 Nivel al managementului universitar

Conform legislației în vigoare, organele de conducere ale universităților,

structura și numărul acestora sunt stabilite de Codul educației al Republicii Moldova.

Sistemul organelor de conducere ale instituţiilor de învățământ superior este format din

senat, consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, consiliul ştiinţific, consiliul

facultăţii, consiliul de administraţie şi rectorul instituţiei2.

Sistemul organelor de conducere ale USARB este format din Senat, Consiliul

pentru dezvoltarea strategică instituțională, Consiliul științific, Consiliul facultății,

Consiliul de administrație și rectorul instituției. Personalul de conducere din USARB este

format din rector, prorector, decan, șef de departament sau șef de catedră, directorul

școlii doctorale. Conducerea operativă a USARB este asigurată de rector, asistat de

prorectori, cu sprijinul Consiliului de administrație. Rectorul este executorul de buget al

USARB.

Rectorul se alege de către adunarea generală a personalului titular științifico-

didactic, personalului științific și personalului didactic angajat în funcție de bază și a

reprezentanților studenților în senat și în consiliile facultăților cu votul majorității

membrilor. Rectorul este confirmat în post, în baza rezultatelor alegerilor, prin ordinul

fondatorului, în termen de cel mult 3 luni. Prorectorii sînt numiți de rector pe perioada

mandatului său nu mai tîrziu de 6 luni de la data investirii în funcție.

Senatul USARB reprezintă organul colectiv suprem de conducere și are

următoarele competențe și atribuții:

asigurarea respectării principiului libertății academice și al autonomiei

universitare;

elaborarea și aprobarea Cartei universitare, Regulamentului de funcţionare

a Senatului, Regulamentului Consiliului pentru Dezvoltare Strategică Instituţională,

Regulamentului Consiliului Ştiinţific, Regulamentului Consiliului de Administraţie,

Regulamentului de admitere la studii, regulamentele facultăţilor, departamentelor

academice, catedrelor, precum şi alte acte regulatorii de ordin intern;

aprobarea Planului de dezvoltare strategică instituțională;

aprobarea bugetului USARB;

elaborarea și aprobarea metodologiilor și regulamentelor de organizare a

activităților și programelor academice, de cercetare și creație artistică din cadrul USARB,

precum și metodologiilor și regulamentelor de recrutare, angajare și evaluare a cadrelor

didactice;

aprobarea structurii organizatorice și funcționale a USARB;

confirmarea prin hotărîre, fără drept de modificare, a listei membrilor

Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.

2 Codul educației al Republicii Moldova, nr.152 din 17.07.2014, art. 102

21

Membrii senatului se aleg prin vot direct și secret din personalul ştiinţifico-

didactic, didactic şi auxiliar - ales prin votul secret al corpului profesoral-didactic al

facultăţilor, departamentelor, centrelor ştiinţifice, din studenţi - aleşi de formaţiunile

academice şi asociaţiile studenţeşti, din reprezentanţi ai organelor sindicale – aleși de

organizațiile sindicale. Sînt din oficiu membri ai senatului rectorul, prorectorii și decanii.

Numărul total al membrilor senatului se stabilește, pe baza principiului

reprezentativității proporționale. Studenţii sînt reprezentaţi în senat în proporţie de 1/4

din numărul total al membrilor. Durata mandatului senatului este de 5 ani, sincronizată

cu durata mandatului rectorului. Durata mandatului membrilor senatului din rîndul

studenților este de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Președintele senatului

este rectorul. Secretarul senatului este ales de senat în modul stabilit de Regulamentul

intern cu privire la funcționarea senatului.

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională este organul de conducere

care se întrunește cel puțin o data în trimestru sau ori de cîte ori este necesar, la

inițiativa președintelui sau a cel puțin 1/3 din numărul membrilor și are următoarele

competențe și atribuții.:

1) coordonarea elaborării Planului de dezvoltare strategică instituțională, care

cuprinde viziunea, misiunea, strategii de dezvoltare a USARB și acțiunile principale

pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, și prezentare senatului pentru aprobare;

2) monitorizarea, evaluarea eficientizării utilizării resurselor financiare și

prezentarea senatului pentru aprobarea proiectului bugetului institutuției de

învățămînt;

3) aprobarea contractului-tip de studii și cuantumului taxelor de studii;

4) asigurarea managementului instituțional privind drepturile de proprietate

intelectuală și de transfer tehnologic;

5) luarea deciziilor, cu avizul favorabil al senatului, privind:

- dezvoltarea și consolidarea patrimoniului USARB cu cel puțin 2/3 din

numărul voturilor membrilor;

- inițierea și închiderea programelor de studii, cu cel puțin 2/3 din numărul

voturilor membrilor;

- metodologia de salarizare și stimulare a personalului;

- activitățile de antreprenoriat, parteneriatele public-private și cooperarea cu

mediul de afaceri:

- angajarea în consorții și fuzionarea cu alte instituții de învățămînt superior.

6) organizarea și desfășurarea alegerilor pentru postul de rector în

conformitate cu Regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a alegerilor.

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională se constituie din nouă

membri, după cum urmează:

22

1) trei membri desemnați: de Ministerul Educației – doi membri, de Ministerul

Finanțelor – un membru. Membrii desemnați nu pot avea calitate de salariat în cadrul

ministerelor respective.

2) doi membri din rîndul cadrelor didactice titulare, care nu dețin funcții de

conducere și nu sînt membri ai senatului, selectați prin vot secret de adunarea generală

a membrilor consiliilor facultăților și a reprezentanților studenți din senat și din

consiliile facultăților;

3) doi membri delegați din partea senatului, care sînt experți externi și nu au

calitatea de titular ai instituției respective;

4) rectorul;

5) prorectorul responsabil de probleme financiare.

Componența Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională trebuie să

includă și economiști și juriști. Persoana desemnată de Ministerul Finanțelor trebuie să

dețină competențe specifice privind monitorizarea și auditarea financiară. La

constituirea Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională se respectă principiul

echilibrului de gen. Membrii Consiliului pentru dezvoltarea strategică instituțională se

desemnează pentru un mandat de 5 ani. Președintele Consiliului pentru dezvoltare

strategică instituțională este ales de membrii acestuia. Angajații USARB nu pot fi aleși în

funcția de președinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională. embrii

Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, desemnați de USARB, beneficiază

de o indemnizație lunară, cu excepția rectorului și a prorectorului. Indemnizația

respectivă se plătește din bugetul USARB pentru membrii desemnați de aceasta, iar

pentru membrii desemnați de fondator și Ministerul de Finanțe – din bugetul

fondatorului. Cuantumul indemnizației este de un salariu mediu pe economie pentru

membri și de două salarii medii pe economie pentru președintele Consiliului. Membrii

Consiliului de dezvoltare strategică instituțională poartă răspundere pentru deciziile

luate, în conformitate cu legislația în vigoare.

Consiliul Ştiinţific al USARB este organul colectiv care asigură coordonarea

întregii activităţi de doctorat în cadrul Universităţii, oferind sprijin instituţional,

administrativ şi logistic școlilor doctorale subordonate. Activitatea Consiliului Ştiinţific

este coordonată de rector şi de prorectorul pentru activitate de cercetare. Consiliul

Ştiinţific este organizat şi îşi desfăşoară activitatea conform Regulamentului de

funcţionare a Consiliului Ştiinţific, aprobat de Senat. Din componenţa Consiliului

Ştiinţific fac parte:

• preşedintele Consiliului Ştiinţific;

• cîte un reprezentant din partea şcolilor doctorale ales prin votul universal,

direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat;

• cel puţin un membru al Consiliului Ştiinţific ales prin votul universal, direct,

secret şi egal al studenţilor din cadrul şcolilor doctorale din USARB.

23

De asemenea, pot fi membri ai Consiliului Ştiinţific şi alte persoane din cadrul

USARB sau din afara ei, din ţară sau de peste hotare, personalităţi din domeniul ştiinţei,

din sectoarele industriei şi socioeconomic sau reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi.

Mandatul membrilor Consiliului Ştiinţific este de 5 ani. Preşedintele şi membrii

Consiliului Ştiinţific, care sunt cadre ştiinţifico-didactice sau cercetători, trebuie să aibă

dreptul de a conduce doctorate. Consiliul Ştiinţific este condus de un preşedinte,

asimilat/asociat cu funcţia de prorector, numit în urma unui concurs public organizat de

către USARB . Şedinţele Consiliului Ştiinţific sînt validate dacă participă cel puţin 2/3 din

membri, iar actele Consiliului sunt adoptate cu majoritatea voturilor membrilor

prezenţi. Consiliul Ştiinţific are următoarele atribuţii:

• elaborarea Strategiei de cercetare şi inovare a USARB;

• elaborarea proiectului Regulamentului de organizare şi funcţionare a

programelor de studii de doctorat, pe care îl supune aprobării Senatului;

• aprobarea deciziilor privind înfiinţarea, divizarea, comasarea sau

desfiinţarea şcolilor doctorale din cadrul USARB;

• aprobarea regulamentelor interne ale şcolilor/şcolii doctorale;

• aprobarea programelor de studii superioare de doctorat ale şcolilor

doctorale, precum şi a celor organizate în cotutelă cu alte instituţii organizatoare de

studii de doctorat, din ţară sau din străinătate;

• avizarea taxelor privind studiile superioare de doctorat, propuse de

consiliile şcolilor doctorale, şi prezentarea lor spre aprobare Senatului;

• aprobarea modelului-cadru de convenţii de cotutelă de doctorat al şcolilor

doctorale;

• adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea calităţii studiilor

superioare de doctorat, pentru buna desfăşurare a evaluărilor periodice ale şcolilor

doctorale şi conducătorilor de doctorat, pentru respectarea normelor de etică şi

deontologie de către conducătorii de doctorat şi studenţii-doctoranzi;

• selectarea conducătorilor de doctorat pentru activitate într-o nouă şcoală

doctorală.

Consiliul Ştiinţific elaborează anual metodologii de admitere şi stabileşte lista

actelor necesare pentru admiterea la doctorat şi le transmite pentru aprobare Senatului.

Consiliul Ştiinţific exercită şi alte atribuţii specifice, stabilite prin Codul educaţiei, Carta

USARB, regulamentul instituţional de organizare şi funcţionare şi alte acte normative.

3.4 Nivel al Facultății/Catedrei

Pornind de la exigentele realitatii sociale cu privire la cadre, mai ales pentru

nordul republicii, tinand cont de doleantele opiniei publice, de traditiile si potentialul de

care dispunea Universitatea, in anul 1995, in cadrul Universitatii de Stat „Alecu Russo”

din Balti a fost infiintata Facultatea Economie si Drept. Problema a fost discutata initial

la Colegiul Ministerului Invatamantului al Republicii Moldova la 22.06.1995 ( Decizia

24

nr.12.3.2 din 22.06.1995). In data de 14.07.1995, in baza deciziei Colegiului a aparut

Ordinul nr.251 al Ministerului Invatamantului al Republicii Moldova „Cu privire la

deschiderea Facultatii Economie si Drept in cadrul Universitatii de Stat „Alecu Russo”

din Balti”. Administratia Universitatii a desfasurat o activitate intensa in vederea

asigurarii formarii profesionale a studentilor noii Facultati, selectand cadrele necesare si

asigurand constituirea noilor subdiviziuni capabile sa rezolve calitativ noile sarcini. In

rezultatul consolidarii institutionale, a cresterii numarului si calitatii cadrelor didactice,

sporirii numarului de studenti la sectia Drept din cadrul Facultatii Economie si Drept si

in vederea optimizarii activitatii de formare profesionala si de cercetare, in rezultatul

examinarii propunerii Universitatii de Stat „Alecu Russo” din Balti referitor la structura

si potentialul didactico-stiintific al Facultatii nominalizate, Consiliul Ministerului

Educatie si Stiinta al Republicii Moldova a adoptat, la 24.08.1998, decizia Cu privire la

constituirea Facultatii de Drept, ca structura de sine statatoare in cadrul Universitatii. In

baza Deciziei Consiliului Ministerului de resort, Senatul Universitatii a concretizat

structura institutionala a Facultatii de Drept, functiile catedrelor, componenta acestora

etc. Pe parcursul anilor 1998 - 2013, rectoratul Universitatii a contribuit la consolidarea

institutionala a noii facultati, restructurind, in functie de premisele create, subdiviziunile

facultatii, creind Catedra de Drept Privat, Catedra de Drept Public si Catedra de

Discipline Socio-umanistice. Divizarea Catedrei de Drept in Catedra de Drept privat si

Catedra de drept public a fost prevazuta in hotarirea Colegiului Ministerului Educatiei al

Republicii Moldova “Cu privire la rezultatele controlului efectuat la Universitatea de Stat

“Alecu Russo” din Balti” din 27.05.2004. In temeiul Hotaririi Senatului Universitatii de

Stat „Alecu Russo” din Balti din 26 august 2013, proces-verbal nr.1), a fost reorganizata

structura Facultatii de Drept cu denumirea Facultatea de Drept si stiinte Sociale. In

cadrul facultatii sint prezente toate specialitatile de la ciclul I, licenta, (Drept si

Administratie publica) si specializarile de la ciclul II, masterat (Stiinte penale si

Criminologie, Dreptul afacerilor, Politici europene si administratie publica, Relatii de

munca si managementul resurselor umane) de la Facultatea de Drept si specialitatile din

cadrul Facultatii de Psihologie si Asistenta sociala (Asistenta sociala, Istoria si Educatia

Civica), impreuna cu personalul didactic si cel auxiliar al catedrelor de profil care

deservesc aceste specialitati/specializari.

Facultatea de Drept și Științe Sociale reprezintă o subdiviziunea structurală a

USARB responsabilă pentru organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ,

realizarea activităţilor metodice, educaţionale şi de cercetare ştiinţifică pentru 7

specialităţi: Drept, Administrație Publică, Asistență Socială, Istori și Educație Civică.

În cadrul facultăţii sunt create 3 catedre care organizează şi efectuează activitatea

didactică şi ştiinţifică la una sau mai multe discipline înrudite.

Facultatea de Drept și Științe Sociale de Drept și Științe Sociale beneficiază de

autonomie în limitele principiului subsidiarităţii conform Cartei USARB. Facultatea de

Drept și Științe Sociale eset în drept să realizeze toate responsabilităţile publice a

25

Universităţii în concordanţă cu misiunea şi obiectivele sale, cu excepţia cazurilor în care

intervenţia autorităţilor de nivel superior prezintă avantaje evidente ce rezultă din

volumul şi natura responsabilităţilor şi din necesitatea de a asigura eficacitatea acţiunii

publice a USARB. Facultatea de Drept și Științe Sociale are drept scop organizarea şi

desfăşurarea procesului instructiv-educativ, realizarea activităţilor metodice,

educaţionale şi de cercetare ştiinţifică pentru domenii şi specialităţi acreditate la ciclul I

licență şi ciclul II masterat. Activitatea şi dezvoltarea instituţională a facultăţii are la

bază Planul Strategic de Dezvoltare aprobat de Consiliul facultăţii pe o perioadă de 5 ani.

În baza acestuia se elaborează Planuri operaţionale ale Facultăţii. Rezultatele activităţii

didactice şi ştiinţifice din Facultate se fac publice prin rapoarte anuale de autoevaluare.

Senatul USARB apreciază periodic activitatea Facultăţi potrivit standardelor de evaluare

academică şi acreditare.

Orice membru al comunităţii universitare din cadrul Facultăţii are vocaţia de a

participa la conducerea activităţii universitare. Facultatea de Drept și Științe Sociale

încurajează şi recunoaşte implicarea studenţilor în procesul decizional şi în

mecanismele de evaluare a activităţii universitare.

Procesul de formare profesională este organizat în baza planurilor de învăţământ,

elaborate de, aprobate de Senat, coordonate cu Ministerul Educaţiei şi a curriculum-ilor

disciplinare, elaborate în cadrul catedrelor. Planurile de învăţământ şi curriculum pe

discipline se actualizează anual.

În îndeplinirea misiunii ce-i revine, Facultatea de Drept și Științe Sociale

realizează următoarele obiective:

a) pregătirea cadrelor calificate în domeniile: Drept, Administraţie publică,

Istorie și educație civică, Asistenţă socială;

b) coordonarea activităţilor didactice şi de cercetare ale catedrelor şi altor

subdiviziuni şi implementarea rezultatelor lor;

c) formarea specialiştilor prin învăţământ de zi, învăţământ cu frecvenţă

redusă, şi prin programe de formare profesională continuă;

d) asigurarea unei temeinice pregătiri de specialitate, formarea capacităţilor şi

competenţelor profesionale necesare absolvenţilor pentru desfăşurarea activităţilor

specifice funcţiilor pe care le vor ocupa după finalizarea studiilor;

e) asigurarea unui nivel calitativ înalt studiilor, în concordanţă cu necesităţile

practicii, noilor cerinţe sociale, cuceririle ştiinţei şi tehnicii contemporane;

f) modernizarea procesului educaţional în funcţie de dotarea hard şi soft

disponibilă, prin promovarea şi extinderea utilizării sistemelor informaţionale pentru

instruire şi evaluare;

g) cunoaşterea şi adaptarea practicilor europene în domeniile pentru care

Facultatea de Drept și Științe Sociale este abilitată;

h) crearea unui climat favorabil între subdiviziunile Facultăţii în plan

intelectual, cultural şi moral;

26

i) afirmarea constantă şi progresivă a Facultăţii ca un focar al învăţământului,

educaţiei şi conştiinţei civice;

j) promovarea parteneriatul cu alte instituţii similare din ţară şi dezvoltă

relaţii de colaborare cu facultăţi din străinătate.

Facultatea de Drept și Științe Sociale promovează activ activitatea şi interacţiunea

studenţilor, cadrelor didactice şi organelor Facultăţii prin intermediul tehnologiilor

informaţionale şi de comunicaţii. La instruirea şi evaluarea studenţilor se vor utiliza

sisteme informaţionale prin:

a) elaborarea în format electronic a Curriculum-lor, suportului curricular,

graficul procesului de studii etc., cu plasarea acestora pe site-ul facultăţii sau

universităţii;

b) iniţierea procesului de implementare a sistemelor de management al

procesului de instruire, utilizîndu-se în acest sens softuri specializate (ex.: MOODLE);

c) organizarea orelor de curs, seminare, laboratoare, lucrului individual al

studentului, evaluări curente şi finale prin utilizarea TIC-ului şi a interacţiunii on-line

atestate în cadrul Facultăţii;

d) înregistrare electronică a performanţelor studenţilor realizate la seminarii,

examene.

Structura organizatorică a Facultăţii este flexibilă, fiind determinată de strategia

de dezvoltare a Facultăţii. Facultatea de Drept și Științe Sociale cuprinde catedre,

laboratoare științifico-didactice, centre şi alte subdiviziuni. În cadrul Facultăţii sunt

constituite trei catedre: Catedra de Drept privat, Catedra de Drept public şi Catedra de

ştiinţe socioumane şi asistenţă socială.

CATEDRA

Catedra este o subdiviziune a Facultăţii care organizează şi realizează activităţi

didactice, metodice şi ştiinţifice în cadrul mai multor unităţi de curs (discipline) înrudite.

Catedra cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare şi auxiliar, dintr-o

disciplină sau din mai multe discipline. Catedra poate coordona centre de cercetare

integrate, parţial sau total, acesteia. catedra este condusă de Biroul catedrei, alcătuit din

şeful de catedra şi din cel puţin 2 membri aleşi prin vot deschis dintre cadrele didactice

cu funcţia de bază în catedra respectivă. Managementul operativ al catedrei revine

şefului de catedră. În cadrul catedrei por fi constituite secţii care au drept scop

asigurarea activităţii catedrei la una sau mai multe unităţi de curs. Catedra este

organizată şi îşi desfăşoară activitatea în temeiul Statutului USARB a prezentului

Regulament şi al propriului regulament aprobat de Consiliul Facultății. Catedra are

următoarele competenţe:

a) elaborează planurile anuale de lucru;

b) elaborează şi perfecţionează planurile de învăţământ pentru specialităţile

pe care le coordonează;

27

c) întocmeşte, propune pentru aprobare şi evaluează curriculum la unităţile

de curs;

d) stabileşte modalităţile de evaluare a formării studenţilor, în corespundere

cu Regulamentul privind organizarea evaluării activităţii de învăţare a studenţilor

aprobat de senatul USARB şi a rezultatelor academice ale studenţilor în universitate;

e) elaborează raporturile de autoevaluare;

f) realizează calculul normei didactice a catedrei în corespundere cu

reglementările în vigoare, repartizarea orelor, planificarea altor forme de activitate

didactică, ştiinţifică, educaţională şi monitorizează îndeplinirea planurilor individuale

ale membrilor catedrei;

g) propune componenţa comisiilor pentru examenele de finalizare a studiilor;

h) analizează şi avizează cererile de recunoaştere sau echivalare a

studiilor/creditelor pentru specialităţile şi disciplinele pe care le coordonează;

i) planifică, coordonează şi evaluează activitatea corpului profesoral şi a

personalului de cercetare din catedră;

j) monitorizează realizarea de către corpul profesoral şi de către personalul

de cercetare a obligaţiilor din statele de funcţii şi din fişele individuale ale posturilor;

k) propune scoaterea la concurs a posturilor didactice şi de cercetare;

1) participă la realizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi

de cercetare; m) propune cadrele didactice prin cumul şi avizează cererile de prelungire

a activităţii peste vârsta de pensionare;

n) coordonează activitatea de cercetare din catedră şi organizează manifestări

ştiinţifice, inclusiv cu participarea studenţilor;

o) coordonează activitatea de pregătire prin doctorat în domeniul de

competenţă;

p) evaluează şi avizează materialele didactice, lucrările ştiinţifice şi alte

materiale elaborate de membrii catedrei;

q) utilizează resursele materiale şi financiare puse la dispoziţie, cu respectarea

prevederilor legale;

r) iniţiază şi participă la acţiuni privind obţinerea de fonduri şi mijloace

suplimentare; s) propune stabilirea unor acorduri de colaborare cu parteneri din ţară

sau străinătate;

t) iniţiază şi realizează în colaborare cu organele de autoguvernare

studenţească şi cu Biblioteca ştiinţifică activităţi cultural-artistice, concursuri, cenacluri

etc.;

u) elaborează raportul anual de activitate;

v) propune sancţiuni şi acordă recompense pentru personalul din catedră.

LABORATORUL

Laboratorul este o subdiviziune a facultăţii sau a catedrei, care are drept scop

28

asigurarea efectuării lucrărilor practice şi de cercetare la una sau mai multe unităţi de

curs (discipline) conform planurilor de învăţămînt, planurilor de cercetare ştiinţifică. În

cadrul Facultăţii de Drept și Științe Sociale pot activa laboratoare în regim de autonomie,

sub forma organizatorică de instituţie publică, organizaţie nonguvernamentală, care

activează în baza propriului Statut şi a Regulamentului aprobat de Consiliul Facultății.

Facultatea de Drept și Științe Sociale poate înfiinţa, reorganiza prin hotărârea Consiliului

facultăţii şi cu aprobarea Senatului Universităţii laboratoare stiinţifico-didactice

subordonate facultăţii. În cadrul Facultăţii activează 3 laboratoare subordonate

facultăţii: Laboratorul de Criminalistică; Laboratorul de cercetări ştiinţifice în domeniul

dreptului comparat; Laboratorul de studii europene, sociologie aplicativă şi politici

regionale şi un laborator de practica juridică în regim de autonomie I.P. „Clinica Juridică

Universitară” din Bălţi, organizaţie nonguvernamentală.

CONDUCEREA FACULTĂŢII

Organul suprem de conducere al Facultăţii este Consiliul Facultăţii, care este ales

pentru un termen de cinci ani în conformitate cu reglementările în vigoare. Consiliul

Facultăţii include cadre didactico-ştiinţifice şi studenţi. În Consiliu sunt reprezentate

Catedra de Drept privat, Catedra de Drept public şi Catedra Ştiinţe Socio-umane şi

Asistenţă Socială în baza respectării principiului egalităţii în drepturi. Consiliul Facultăţii

întruneşte următoarea componenţă: decanul, prodecanii, şefii catedrelor, preşedinţii

comitetelor sindicale ale corpului didactic şi studenţesc ale Facultăţii, de asemenea,

reprezentanţii Catedrelor, precum şi studenţi în proporţie de 15% din efectivul total al

consiliului. Preşedintele Consiliului Facultăţii este decanul, iar vicepreşedinte - un

prodecan. Activităţile de secretariat, precum şi cele organizatorice privind şedinţele

Consiliului Facultăţii se atribuie secretarului Consiliului, ales prin vot deschis dintre

membrii acestuia. Consiliul Facultăţii se întruneşte în sesiuni ordinare nu mai rar decît o

dată în două luni, conform planului de activitate, stabilit la începutul fiecărui an de

studii, şi în sesiuni extraordinare, la convocarea decanului, a Biroului Consiliului

Facultăţii sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Consiliului. În vederea

coordonării activităţii catedrelor şi pregătirii şedinţelor Consiliului Facultăţii din

membrii Consiliului sunt formate comisii specializate. Domeniile de activitate în care se

formează comisii de specialitate, denumirea acestora, numărul de membri şi component

comisiilor de specialitate, se stabilesc de către consiliul Facultăţii. În cadrul Facultăţii

activează următoarele comisii de specialitate: Comisia de evaluare a calității; Comisia

pentru activitatea științifică și relații internaționale; Comisia pentru activitatea

didactică; Comisia pentru imaginea universității. Consiliul Facultăţii are următoarele

atribuţii:

a) determină strategia dezvoltării Facultăţii;

b) propune pentru aprobare Senatului USARB structura Facultăţii;

c) propune, în conformitate cu legislaţia în vigoare, candidaturi pentru

29

ocuparea postului de rector al instituţiei de învăţămînt şi de decan al facultăţii;

d) examinează şi prezintă Senatului pentru aprobare planurile de învăţămînt

pe programe/specialităţi (pentru studiile superioare de licenţă), pe

programe/specilizări (pentru studiile superioare de masterat), curriculumurile

(programele analitice) pentru unităţi de curs;

e) analizează rezultatele pregătirii studenţilor (rezultatele sesiunilor şi

stagiilor de practică etc.), examinează problemele cu privire la mişcarea contingentului

de studenţi (promovarea, restabilirea, transferul de la o formă de studii la alta, studierea

în paralel la a doua specialitate);

f) propune pentru aprobare Senatului USARB specializările şi programele

pentru studiile superioare de masterat, ciclul II;

g) aprobă planurile de cercetări ştiinţifice şi de perfecţionare a cadrelor

didactico-ştiinţifice;

h) evaluează rezultatele examenului de licenţă, ale susţinerii tezelor de master

şi le propune Senatului pentru aprobare;

i) înaintează Rectoratului USARB propuneri privind prelungirea activităţii

cadrelor didactice care au vîrsta de pensionare, în baza prevederilor stipulate în

contractul de muncă;

j) anual, aprobă şi propune pentru confirmare Senatului raportul decanului cu

privire la activitatea didactico-ştiinţifică şi educativă a facultăţii;

k) realizează alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

În perioadele dintre şedinţele Consiliului Facultăţii conducerea operativă este

efectuată de Biroul Consiliului Facultăţii constituit din: Decan, Prodecani, Secretarul

ştiinţific, şefi de catedre şi secretarul Consiliului. Biroul Consiliului Facultăţii are

următoarele atribuţii:

a. implementează hotărîrile Consiliului Facultăţii şi ia hotărîri privind

problemele curente, în perioada dintre şedinţele Consiliului Facultăţii;

b. coordonează desfăşurarea şedinţelor Consiliului;

c. asigură conducerea curentă a Facultăţii;

d. soluţionează probleme de ordin social.

Conducerea executivă a facultăţii este înfăptuită de decan, care este ales pentru

un termen de cinci ani în conformitate cu reglementările în vigoare. Funcţia de decan

este considerată muncă suplimentară la postul didactic de bază, conform art. 104 (1) al

Codului Muncii. Decanul Facultăţii de Drept și Științe Sociale are următoarele atribuţii:

a) administrează activităţile Facultăţii;

b) activează în numele Facultăţii, reprezentînd-o atît în cadrul instituţiei, cît şi

în relaţiile cu alte persoane juridice şi fizice;

c) se subordonează nemijlocit rectorului instituţiei de învăţămînt şi/sau, prin

delegare, prorectorilor în domenii de activitate;

30

d) conduce şedinţele Consiliului Facultăţii, Biroului Consiliului Facultăţii şi

asigură executarea hotărîrilor adoptate;

e) organizează, coordonează şi supraveghează realizarea procesului de studii

şi de cercetare ştiinţifică în cadrul Facultăţii;

f) aprobă planurile individuale de lucru ale Şefilor de Catedră;

g) dirijează şi controlează dinamica contingentului de studenţi în cadrul

Facultăţii;

h) supraveghează activităţile de acordare a burselor pentru studenţi şi de

repartizare a locurilor în căminele studenţeşti;

i) soluţionează împreună cu prodecanii cererile curente ale studenţilor şi a

cadrelor didactice în limitele legii şi regulilor universitare generale şi a celor specifice

stabilite de Consiliul Facultăţii;

j) Coordonează în cadrul biroului facultăţii elaborarea planului operaţional

care şi propune consiliului spre aprobare;

k) Elaborează, după consultarea catedrelor strategia de dezvoltarea a

facultăţii;

l) propune rectorului pentru desemnare sau destituire candidaturi la postul

de prodecan;

m) determină şi repartizează atribuţiile între prodecani;

n) anual, prezintă Consiliului Facultăţii şi Senatului instituţiei de învăţămînt

raportul cu privire la activitatea didactico-ştiinţifică şi educaţională a Facultăţii;

o) este responsabil de organizarea şi desfăşurarea activităţii Facultăţii, de

respectarea legislaţiei în vigoare, disciplinei muncii de către personalul Facultăţii.

Facultatea de Drept și Științe Sociale are două poziţii de prodecan care se

subordonează direct Decanului avînd atribuţii specific delegate prin ordinul decanului.

Funcţia de prodecan este considerată muncă suplimentară la postul didactic de bază,

conform art. 104 (1) al Codului Muncii. Dacă contingentul de studenţi la facultate se va

reduce sub 800 – se va stabili doar o unitate de prodecan. Pentru învăţămîntul cu

frecvenţă redusă, se acordă unitatea de prodecan, dacă numărul de studenţi depăşeşte

cifra de 500. În calitate de prodecan pot activa persoane de regulă cu titluri ştiinţifico-

didactice. Prodecanii sînt desemnaţi şi destituiţi prin ordinul rectorului în baza

propunerii decanului facultăţii. Secretarul ştiinţific îndeplineşte sarcinile care îi sunt

stabilite de Decan şi asigură funcţionarea statutară a Consiliului şi a Biroului Facultăţii.

Secretarul ştiinţific are următoarele atribuţii:

a) colaborează cu Prorectorul pentru cercetare ştiinţifică şi cu Departamentul

cercetare a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălţi;

b) coordonează relaţia cu departamentul de relaţii internaţionale al

Universității;

c) coordonează organizarea anuală a conferinţei ştiinţifice a Facultăţii şi a

celei a Studenţilor;

31

d) coordonează organizarea şcolilor de vară;

e) coordonează relaţiile cu Biblioteca, inclusiv achiziţiile de carte;

f) participă la organizarea şedinţelor de Birou şi Consiliu.

3.5 Nivel al Consiliului de Studii

La USARB Consiliul de Studii este reprezentat prin Departamentul de Management

al Calității (DMC), care are un rol puțin diferit de cel al Consiliului de Studii existent în

țările țări analizate în Pachetul de lucru 2. Misiunea Departamentului de management al

calităţii este de a crea un Sistem de Management al Calităţii (SMC) bazat pe o politică, o

structura organizatorică şi pe proceduri care să permită ţinerea sub control, evaluarea /

auditarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii tuturor activităţilor în cadrul Universităţii

de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Departamentul de management al calităţii reprezintă o

structură cu rol de coordonare şi execuţie, care sprijină Comisia pentru învățământ,

evaluare și asigurare a calității în realizarea managementului calităţii în USARB, prin

planificarea acțiunilor, organizarea echipelor de lucru pentru elaborarea documentelor,

instruirea personalului privind asigurarea calității şi gestionarea documentelor SMC.

Direcțiile principale de acțiune ale Departamentului de management al calităţii sunt:

Conceperea şi implementarea unui sistem de Management al Calităţii care

să conducă la îmbunătăţirea continuă a procesului didactic din universitate;

Planificarea şi coordonarea activităţilor de evaluare periodică din

universitate prin audituri interne;

Acordă consultanţă de specialitate;

Organizează programe de instruire şi alte acţiuni de diseminare a

managementului calităţii în vederea dezvoltării culturii calităţii în universitate;

Elaborarea de proceduri de evaluare a cadrelor didactice;

Elaborarea de proceduri de evaluare de către studenţi a activităţilor (în

special activităţilor didactice) din universitate;

Conceperea şi implementarea de proceduri de evaluare a activităţilor de

cercetare ştiinţifică din universitate (în colaborare cu Departamentul pentru activitate

științifică şi relaţii internaţionale);

Elaborarea de proceduri de evaluare a specializărilor universitare şi

postuniversitare prin audituri interne.

POLITICA USARB ÎN DOMENIUL CALITĂȚII

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi tinde să devină un lider naţional în

oferta serviciilor educaţionale acreditată în domeniul pregătirii specialiştilor la nivelul

de licenţă şi masterat, realizării cercetărilor ştiinţifice, consultanţei şi formării

profesionale continue. Politica Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi în domeniul

managementului calităţii este orientată spre asigurarea continuă a clienţilor cu servicii

la nivelul standardelor europene şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor în baza

32

unui feed-back de la clienţi, furnizori şi angajaţi. Scopul principal al universităţii constă

în formarea unor specialişti competenţi, care vor activa într-o economie bazată pe

cunoaştere. Formarea în universitate este privită drept o etapă în formarea de-a lungul

întregii vieţi, un proces integru de dobîndire a competenţelor, iniţiere în cercetarea

ştiinţifică şi socializare a personalităţii. Pentru atingerea acestui scop universitatea

tinde:

1. Să monitorizeze sistematic cerinţele instituţiilor de formare şi a pieţei

muncii.

2. Să prognozeze cerinţele pieţei serviciilor educaţionale, activităţilor

intelectuale şi producţiei ştiinţifice şi să reacţioneze în mod adecvat şi oportun la ele.

3. Să dezvolte şi să perfecţioneze continuu Sistemul universitar de

Management al Calităţii.

4. Să perfecţioneze structura şi tehnologia formării calitative a specialiştilor

prin:

• alternarea formării teoretice şi a stagiilor de practică;

• diversificarea programelor de formare;

• intensificarea activităţii de cercetare, menţinerea şi dezvoltarea şcolilor

ştiinţifice ca bază pentru pregătirea cadrelor de calificare înaltă;

• asigurarea accesibilităţii şi mobilităţii programelor de formare prin

utilizarea tehnologiilor educaţionale moderne, învăţământului la distanţă,

perfecţionarea formelor de lucru independent al studenţilor;

• perfecţionarea sistemului de formare pe cicluri, studierea de către studenţi

a tehnologiilor informaţionale şi a limbilor străine;

• sprijinul tinerilor talentaţi;

• dezvoltarea sistemului de comunicare internă;

• abordarea prin competenţe a procesului de formare;

• optimizarea activităţii de organizare a procesului de formare şi activităţii de

asigurare metodică a lui;

• perfecţionarea asigurării informaţionale a procesului de formare;

• dezvoltarea bazei tehnico-materiale a procesului de formare şi de cercetare

ştiinţifică;

• dezvoltarea programelor educaţionale.

5. Studierea şi implementarea bunelor practici în domeniul formării

profesionale.

6. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu unităţile de formare şi de educaţie

de toate nivelurile, cu alţi furnizori şi clienţi.

7. Autoevaluarea sistematică a posibilităţilor şi rezultatelor satisfacerii

cerinţelor clienţilor interni şi externi.

8. Perfecţionarea continuă a profesionalismului angajaţilor (calificare,

competenţă, inclusiv în domeniul managementului calităţii).

33

9. Crearea condiţiilor pentru o activitate productivă şi de creaţie.

În vederea realizării politicii calităţii universitatea implementează Sistemul de

Management al Calităţii bazat pe cerinţele şi recomandările standardelor din seria ISO

9001:2008.

La luarea deciziilor manageriale în universitate se iau în consideraţie

următoarele priorităţi: (a) satisfacerea beneficiarilor; (b) competenţa personalului; (c)

cultura corporativă; (d) tehnologiile de vîrf; (e) optimizarea cheltuielilor; (f) sănătatea şi

siguranţa. Elaborarea, implementarea şi menţinerea funcţionării eficace a Sistemului de

Management al Calităţii, care cuprinde toate aspectele activităţii universităţii şi a

personalului, este orientată spre realizarea politicii date. Angajaţii Universităţii de Stat

„Alecu Russo” din Bălţi sunt persoane competente în domeniile de activitate încredinţate

şi depun eforturi orientate spre recunoaşterea universităţii drept lider pe piaţa

serviciilor educaţionale. Conducerea universităţii contribuie pe toate căile la realizarea

politicii calităţii şi îşi ia obligaţia de a susţine eforturile angajaţilor în această direcţie şi

de a asigura activităţile respective cu resursele necesare. Politica calităţii Universităţii de

Stat „Alecu Russo” din Bălţi este aprobată la toate nivelurile de management universitar

şi este orientată spre confirmarea faptului că serviciile oferite de universitate satisfac

cerinţele clienţilor şi întrec aşteptările lor.

3.6 Integrarea studenților dezavantajați

Cu regret în cadrul USARB nu există acele subdiviziuni specializate pentru

persoanele cu dizabilități, precum sunt cele de la AAU și UOG, însă Universitatea

întreprinde măsuri importante pentru amenajarea mediu fizic şi adaptarea la

necesităţile acestora, precum şi crearea unor condiţii adecvate pentru participarea

deplină şi egală la procesul de învăţământ.

Anual persoanele cu dizabilități sunt înmatriculate la cota de 15 la sută din

numărul total de locuri prevăzute în planul de înmatriculare cu finanţare bugetară.

persoanelor. Studenții cu dizabilități beneficiază de burse sociale, conform prevederilor

legale în vigoare. La fel, statul garantează plasarea în câmpul muncii a absolvenților

instituțiilor de învățămânr superior, cu finanare bugetară, care au dizabilități.

Dreptul la educaţie nu poate fi îngrădit pe motivul dificultăţilor de învăţare sau al

altor dificultăţi cauzate de anumite dizabilităţi. USARBasigură persoanelor cu dizabilităţi

condiţiile necesare pentru educaţie, instruire, pregătirea profesională, formarea

vocaţională şi formarea continuă, pe tot parcursul vieţii, fără discriminare şi în condiţii

de egalitate cu ceilalţi studenți. USARB asigură accesul persoanelor cu dizabilităţi la

educaţie pentru a obţine studii superioare adaptate necesităţilor individuale, în

conformitate cu programul individual de reabilitare şi incluziune socială. În acest

context sunt lîntreprinse următoarele măsuri:

a) adaptarea rezonabilă a condiţiilor de învăţare la nevoile individuale ale

persoanelor cu dizabilităţi;

34

b) condiţii pentru dezvoltarea şi promovarea unui sistem de învăţămînt

incluziv;

c) dotarea spațiilor educaționale cu echipamentul necesar pentru susţinerea şi

favorizarea educaţiei incluzive a persoanelor cu dizabilităţi.

3.7 Mediul fizic

USARB asigură un mediu fizic propice realizării obiectivilor și misiunii unei instituții de

învățământ superior, ce se constituie în principalul din următoarele imobile:

Blocurile de studii ale USARB

Bloc Nr 1 2 3 4 5 6 8

An edificare 1940 1940 1964 2001/

2003

2002 1935/

1965

1965

An dare în

exploatare

1940 1940 1964 2003 2002 1935/1

965

1965

Adresa Puşkin

36-38

Puşkin

36-38

Puşkin

36-38

Puşkin

36-38

Puşkin

36-38

Puşkin

36-38

Puşkin

43

Suprafața totală 291,8 1763,1 4931,3 2942,7 7018,6 4396,8 1553,1

Regim de înălțime

(nr etaje)

3 2 4 5 5 ¾ 4

Prezență subsol Semi-

subsol

Subsol Semi-

subsol

Subsol Subsol Semi-

subsol

Nu este

Număr încăperi 74 45 81 78 129 45/46 64

Adresa obiectelor din cadrul infrastructurii de cazare a USARB

Cămin Nr Adresa

1 Meridiane – str. Ştefan cel Mare 20

2 Integrala – str. Puşkin 40

3 Olimp – str. Coşbuc 21

4 Romantica – str. Coşbuc 23

5 Luceafărul – str. Coşbuc 21”A”

6 Luceafărul vechi – str. Decebal 121 “A”

7 ABC – str. Decebal 121 “B”

Spaţiul total din cadrul căminelor cu destinaţie locativă şi de numărul real

de locuri

Cămin Nr Suprafaţa

totală

Spaţiu

locativ

Suprafaţa

locuri

obşteşti

Număr

locuri

Norma

sanitară

Norma de

înghesuială

35

1 2021,5 1007,4 596,5 238 6 4,24

2 1520 1071,8 448,2 207 6 5,18

3 2769 1160,9 790,8 236 6 4,92

4 2215,3 1401,5 714,9 295 6 4,75

5 2410,8 994,5 985 175 6 5,69

6 5702,8 2400,52 2323,78 - - -

7 6506,6 2493,3 2134,3 - - -

Un loc deosebit în cadrul mediului fizic al USARB îl ocupă Biblioteca Științifică.

Biblioteca Ştiinţifică este parte integrantă a Sistemului Naţional de Biblioteci,

aflată prioritar în serviciul studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor şi altor categorii

de utilizatori din municipiul Bălţi şi nordul Republicii Moldova.

Centrarea pe utilizator este o latură prioritară pentru asigurarea calităţii şi

competitivităţii instituţiei. Biblioteca USARB este o bibliotecă hibrid, care îmbină

activitatea tradiţională cu cea informatizată, are rol strategic în Societatea Informaţiei şi a

Cunoaşterii. Dimensiunii tradiţionale a Bibliotecii i s-a adăugat dimensiunea inovatoare,

determinată de impactul produs de noile tehnologii informaţionale. Astfel, printre

primele instituţii din Republică, Biblioteca a început să se informatizeze, iar prima

conexiune Internet din USARB a fost constatată la Bibliotecă. Biblioteca îşi colectează

pentru fondurile sale nu numai publicaţii tradiţionale (cărţi, reviste, ziare) dar şi fişe,

microfişe, filme, materiale AV, casete, CD-uri, DVD - uri etc.

Clasată de Guvern la categoria superioară, Biblioteca Ştiinţifică USARB este

Centru Biblioteconomic, Depozitară Regională a Băncii Mondiale, membru al

Consorţiului REM (Resurse Electronice pentru Moldova), TinLib, participantă la

Proiectele Naţionale SIBIMOL şi Memoria Moldovei.

Biblioteca Ştiinţifică USARB este dinamică, deschisă şi flexibilă - una din

importantele structuri universitare, fără de care nu s-ar putea desfăşura procesul de

instruire şi cercetare ştiinţifică.

Evaluând serviciile informaţionale oferite BŞ USARB a introdus taxe pentru

servicii suplimentare şi servicii pentru utilizatorii nespecifici. Această decizie a

îmbunătăţit calitatea serviciilor, bazate pe utilizarea tehnologiilor moderne de

informare şi a răspuns nevoii de informaţii de calitate.

Clădirea Bibliotecii, dată în exploatare în anul 1986, este aşezată pe 4 niveluri,

dotată cu 4 săli de împrumut şi 12 săli de lectură, Mediatecă şi alte subdiviziuni ce pot

oferi concomitent - 763 de locuri.

Anual Biblioteca deserveşte circa 10 – 11 000 de utilizatori, care o vizitează de

peste 500 000 ori şi împrumută mai bine de 1 milion de documente. Utilizatorii

efectuează peste 2 milioane de accesări ale site-ului Bibliotecii.

36

Colecţiile Bibliotecii sunt dezvoltate şi organizate în raport cu nevoile de

informare ale utilizatorilor prin achiziţii oneroase, donaţii, schimb interbibliotecar

naţional şi internaţional, proiecte, depozit legal. Ele sunt structurate în subdiviziuni pe

domenii de ştiinţă, inclusiv publicaţiile periodice, în săli de lectură fiind deschis accesul

la raft, astfel fiind asigurată apropierea resurselor documentare de utilizatori. Colecţiile

de documente sunt constituite din lucrări tipărite şi electronice editate în Republica

Moldova şi străinătate pe diverse domenii în 57 de limbi. Biblioteca tezaurizează un fond

de 1 023 311 documente în 285 414 titluri in valoare de 9 580 760,48 lei.

În rezultatul relaţiilor de colaborare întreţinute de Bibliotecă, colecţiile se

completează cu noi documente provenite din partea ONU, Băncii Mondiale, Centrului de

Informare a Uniunii Europene, Institutului Cultural Român, Institutului Goethe –

Bucureşti, precum şi alţi 21 de parteneri din ţară şi de peste hotare: România, Elveţia,

SUA, Marea Britanie, Ucraina, Rusia, Franţa, Lituania. Circa 26 de proiecte de investiţii,

cercetare/dezvoltare şi de organizare s-au derulat în ultimii 20 de ani. În această

perioadă au crescut donaţiile, care constituie 80-90 % din achiziţiile anuale. Printre

proiectele de lungă durată remarcăm CD al ONU, a Punctului de Informare Documentare

NATO, Centrului de Informare al Uniunii Europene (EUI), colecţiile Institutului Cultural

Român, Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala „C. Negri" Galaţi, Proiectul JDP -

Colecţia de reviste ştiinţifice în limba engleză, Colecţiile Institutului GOETHE – Bucureşti,

WILHELMI, AGEPI, Colecţia IOAN NICORICI.

Analiza mediului de funcţionare a bibliotecii permite unele generalizări: pentru

integrarea armonioasă în infrastructura informaţională a ţării şi participarea activă la

formarea spaţiului informaţional la nivel naţional şi internaţional este necesară

stimularea cererii pentru servicii de bibliotecă şi eliminarea obstacolelor în dezvoltarea

promovării. Activitatea bibliotecii este desfăşurată în raport cu tendinţele mondiale

inerente pieţelor informaţionale avansate, pentru care sunt prioritare: diversificarea,

personificarea şi convergenţa serviciilor informaţionale.

Pe întreg teritoriu al campusului universitar este asigurat accesul la Internet.

Sălile de studii sunt dotate cu mijloace tehnice de instruire (calculatoare,

videoproiectoare etc.). În Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți este organizat

portalul de e-learning www.elearning.usarb.md, care include:

Sistemul de management al învățării – platforma de învățare Moodle;

Sistemul de management al activității de învățare LAMS;

Platforma de e-portofoliu Mahara;

Aplicația pentru organizarea videoconferințelor OpenMeetings;

Aplicația pentru elaborarea hărților conceptuale Cmap Tools;

Aplicația pentru elaborarea și publicarea chestionarelor LimeSurvey;

Un server pentru plasarea conținuturilor multimedia Media Google.

37

La nivel de asigurare cu echipament TICa procesului didactic, cnstatăm

următoarele:

Un laborator, dotat cu 16 calculatoare pentru dezvoltarea cursurilor online;

Centru de evaluare educațională, dotat cu 30 calculatoare pentru

promovarea testărilor computerizate;

Clasă dotată cu tablă interactivă pentru promovarea prelegerilor;

Laborator dotat cu tablă interactivă și 30 calculatoare pentru promovarea

lecțiilor practice;

Săli dotate cu tablă interactivă.

3.8 Nivelul programului de studii

1. Elaborarea planurilor de învățămînt

1.1. Cadrul normativ general

În conformitate cu prevederile art.79 alin.1 din Codul educației al Republicii

Moldova, „instituţiile de învățământ superior dispun de statut de autonomie

universitară”, ceea ce permite de a „elabora planuri de studii şi a programe analitice în

conformitate cu standardele educaţionale de stat” (art. 79 alin. 3 lit. c).

Potrivit art. 96 standardele educaţionale de stat în învățământul superior se

organizează şi se desfăşoară în baza standardelor de conţinut, standardelor de

competenţe, standardelor naţionale de referinţă şi standardelor de acreditare, fiind

elaborate pe domenii de formare profesională de Ministerul Educaţiei și Agenţia

Naţională de Asigurare a Calităţii în Învățământul Profesional şi aprobate de Guvern.

Astfel, prin Hotărârea Colegiului Ministerului Educației nr.4.1 din 22 octombrie

2015 și Ordinul Ministrului Educației nr.1045 din 29 octombrie 2015 a fost aprobat

Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii

integrate, ciclul III - Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1045 din

29 octombrie 2015 prin care au fost stabilite standardele educaționale de stat privind

conținutul și competențele care necesită a fi implementate la elaborarea sau actualizarea

planurilor de învățământ.

Conform p.57 din documentul nominalizat planul de învățământ va fi elaborat în

concordanţă cu finalităţile de studiu exprimate în competenţe generice şi specifice,

prevăzute în Cadrul Naţional al Calificărilor pe domenii de formare

profesională/domenii de cercetare/programe de studii. Acestea vor fi stipulate în Note

explicative, anexate la planul de învățământ.

1.2. Etapele elaborării și aprobării planului de învățământ

Procesul de elaborare și aprobare a unui plan de învățământ pentru un nou

program de studii presupune parcurgerea următoarelor etape:

a. Inițierea elaborării noului program de studii poate survine de la orice

persoană sau un grup interesat din cadrul facultății sau catedrei. În acest sens, la

38

propunerea șefului de catedră, decanul facultății emite o dispoziție prin care

nominalizează persoanele care vor face parte din grupul de lucru pentru elaborarea

planului de studiu, incluzând în componența grupului de lucru titulari ai catedrelor,

reprezentanți ai studenților și angajatorilor. Grupul de lucru desemnat elaborează

proiectul planului de învățământ, indicând unitățile de curs/modulele în conformitate cu

logigrama Cadrului Național al Calificărilor pentru domeniului de formare profesională

și în corespundere cu prevederile impuse de planul cadru. De asemenea, schițează lista

cadrelor științifico-didactice cu competențe în domeniu, pentru a fi discutate în consiliul

facultății. În urma avizării programului se vor întocmi planul de învățământ și statul de

funcții pentru noul program de studii.

b. Avizarea programului de studii. Proiectul planului de învățământ este

discutat și aprobat de către Catedra de profil, Consiliul facultății, apoi documentele

programului de studii se transmit spre aprobare Senatului universității. Decizia finală

privind inițierea/închiderea programelor de studii , conform art. 104 alin1. lit. e din

Codul Educației, este luată cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor de către

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională.

c. După aprobarea finală, conducerea facultății desemnează echipa de

elaborare a raportului de autoevaluare a noului program de studii în vederea

obținerii autorizării provizorii.

Raportul de autoevaluare se depune la prorectorul pentru activitatea didactică,

urmînd a fi verificat de către o comisie desemnată de către subdiviziunea responsabilă

pentru managementul calității. Potrivit Manualul sistemului de management al calității

în USARB3 responsabile de calitatea conceperii, elaborării și implementării planurilor de

studii sunt Comitetele pentru programe ale facultății, avizul cărora privind programul de

studii sunt transmise împreună cu documentele și raportul de autoevaluare Consiliul

Calității a USARB.

d. După remedierea eventualelor deficiențe, raportul de autoevaluare, implicit

planul de învățământ, se depune, cu cel puțin 6 luni înainte de demararea programului

de studii, la Ministerul Educației, care, după coordonarea planului de învățământ, îl

înaintează Agenţiei Naționale de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional pentru

desfășurarea evaluării externe în vederea autorizării provizorii.

Proiectele planurilor de învățământ pentru toate ciclurile sunt elaborate pentru

fiecare program de studii și formă de organizare a învățământului (cu frecvență, cu

frecvenţă redusă), sunt redactate în limba română, în două/trei exemplare, fiind

recomandată avizarea planurilor de învățământ de către ministerele de resort care au în

subordine instituţii de învățământ superior sau, după caz, de către asociații profesionale.

3 Manualul sistemului de management al calității în USARB3. COD MC-USARB-01. Standard

de referință: SR EN ISO 9001:2008. Ediția: 2; Revizia:3 din 22.06.2016, pag.47.

39

1.3. Actualizarea și evidența planurilor de învățământ

Planul de învățământ este analizat şi, după necesitate, actualizat. În fiecare an, în

luna mai, se organizează chestionarea studenților şi absolvenților programului în

vederea determinării punctelor tari şi slabe ale programului. Responsabilul de program

monitorizează administrarea chestionarelor.

În acest scop sunt elaborate chestionare pentru studenţii de la ciclul I, licenţă,

care pot să-şi exprime opinia după audierea cursurilor. Chestionarea se face în condiţie

de anonimat.

În vederea îmbunătăţirii planului de învăţământ se încheie acorduri de

colaborare cu facultăţi/universităţi din ţară şi peste hotare, cu autorităţile administraţiei

publice şi organizaţii obşteşti de specialitate. În cadrul acestor parteneriate se pune

accent pe eficientizarea, uniformizarea şi acomodarea planului de învăţământ la

necesităţile actuale de reformare a sistemului autorităţilor publice din Republica

Moldova.

În urma analizei chestionarelor şi în rezultatul propunerilor înaintate de mediul

academic din alte universităţi şi funcţionari din sistemul administrativ, precum şi a celor

înaintate de cadrele didactice implicate în acest program de studii, se actualizează planul

de învăţământ, introducându-se cursuri opţionale/module de studii noi, se revede

numărul de credite ECTS la discipline şi repartizarea lor pe semestre.

Modificarea planului de învăţământ se realizează de catedra responsabilă şi se

aprobă de consiliul facultăţii. Revizuirea/actualizarea planurilor de învăţământ este

validată de Senatul USARB şi prezentată, o dată la 5 ani, spre coordonare, Ministerului

Educaţiei.

Programele de studii care și-au pierdut relevanța pentru piața muncii, nu

corespund criteriilor de acreditare sau produc cheltuieli nejustificate pentru instituție,

pot fi închise prin decizia Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, conform

prevederilor art. 104 alin (e) al Codului educației, după aprobarea Ministerului Educației

și, după caz, a ministerului de resort.

Planurile de învăţămînt, coordonate cu Ministerul Educației, sînt înregistrate în

Direcţia responsabilă de învăţămîntul superior. Numărul de înregistrare şi data

aprobării va fi înscrisă pe foaia de titlu a planului şi introdusă într-un registru de

evidenţă. Planurile de învăţămînt sînt înregistrate cu data coordonării lor.

Un exemplar al planului de învăţămînt, coordonat şi înregistrat, este păstrat în

Direcţia responsabilă de învăţămîntul superior a Ministerului Educaţiei, alt exemplar

este păstrat în instituţia de învăţămînt responsabilă și, după caz, al treilea exemplar – la

ministerul de resort.

40

2. Planul de învățământ la specialitatea 313.1. Administrație publică

2.1. Generalități

Planul de învățământ, la specialitatea 313.1 Administraţie publică, este

documentul care cuprinde un sistem de activităţi de formare profesională şi de cercetare

ştiinţifică al specialiştilor în domeniul administraţiei publice. Titlul obţinut la finele

ciclului I, studii superioare de licenţă este de licenţiat în ştiinţe politice.

Planul de învățământ a fost elaborat în conformitate cu prevederile:

1. Codului educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014;

2. Legii privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare

profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învățământ

superior, ciclul I, nr. 142-XVI din 07 iulie 2005;

3. Legii pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, nr.155 din

21.07.2011;

4. Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I – Licenţă, ciclul II – Master,

studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.

1045 din 29 octombrie 2015;

5. Regulamentului de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza

Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.

1046 din 29 octombrie 2015.

Scopul programului constă în formarea specialiştilor calificaţi în domeniul de

formare profesională 313 Administraţie publică, specialitatea 313.1 Administraţie

publică, competenţi să soluţioneze probleme de specialitate la nivel naţional şi

european, oferindu-le cunoştinţe şi abilităţi necesare realizării unei cariere în

administraţia publică.

Caracteristicile distinctive ale programului constau în asigurarea unei pregătiri

profesionale de calitate tuturor celor care doresc să-şi construiască o carieră în

structurile administraţiei centrale şi locale, precum şi în departamentele de specialitate

din cadrul companiilor publice. Formarea profesională este axată pe însuşirea:

fundamentelor ştiinţifice şi normative ale teoriei constituţiei; principiilor generale ale

sistemului politic şi diverselor mecanisme de administrare; dezvoltarea abilităţilor şi

formarea deprinderilor practice în domeniul administraţiei publice.

Absolvenţii ciclului I, studii de licenţă, specialitatea Administraţie publică, pot

ulterior activa în calitate de funcţionar public în funcţii de execuţie; specialist în

domeniul organizării activităţii administrative; specialist în domeniul resurselor umane;

specialist în domeniul relaţiilor publice; specialist în domeniul organizării şi prestării

serviciilor publice; specialist în domeniul documentării administrative; manager de

proiecte în administraţia publică; consilier în administraţia publică; referent în

probleme administrative; expert în domeniul administraţiei publice.

41

Formarea iniţială la ciclul I, studii superioare de licenţă, constituie o premisă

necesară pentru continuarea studiilor la ciclul II, studii superioare de masterat, în

domeniul 31 Ştiinţe politice sau 38 Drept.

Planul de învățământ urmărește realizarea unui învățământ centrat pe student,

orientat spre dobândirea finalităţilor de studiu şi formarea competenţelor prevăzute de

Cadrul Naţional al Calificărilor, prin accentuarea caracterului pragmatic al conţinutului

formativ al unităţilor de curs cuprinse în plan.

a. Finalitățile de studiu

La finele programului de studii absolventul va fi capabil:

- să posede cunoştinţele şi abilităţile necesare începerii unei cariere

profesionale conform calificării;

- să realizeze activități manageriale specifice domeniului de formare

profesională;

- să activeze în spirit de echipă în contextul luării deciziilor administrative;

- să-și dezvolte capacităţi de instrumentare a actelor şi procedurilor

administrative; a limbajul specific administraţiei publice;

- să analizeze realităţile mediului administrativ în scopul elaborării şi

implementării strategiilor manageriale;

- să-și dezvolte abilităţi de comunicare, motivare şi antrenare a viitorilor

specialişti în administraţia publică.

b. Competențele formate în baza programului de studii:

Competenţe

profesionale

Descriptori de

nivel ai

elementelor

structurale

ale compe-

tenţelor

profesionale

CP1

Operarea cu

noţiunile,

conceptele,

teoriile şi

metodele de

bază ale

ştiinţei

administraţiei

în activitatea

profesională.

CP2

Interpretarea

principiilor

fundamentale

de organizare

şi funcţionare a

structurilor

administrative

în scopul

transpunerii

ulterioare a

acestora în

activitatea

profesională în

instituţii

publice şi/sau

private.

CP3

Identificarea,

analizarea şi

rezolvarea

problemelor

din domeniul

administraţiei

publice în

conformitate

cu prevederile

legale, în mod

cooperant,

flexibil şi

eficient.

CP4

Elaborarea,

examinarea şi

adoptarea

deciziilor

privind

activitatea

administra-

tivă.

CP5

Planificarea

strategică a

activităţii

profesionale

curente şi de

personal, în

scopul

dezvoltării

instituţionale

pe termeni

medii şi de

perspectivă.

CP6

Utilizarea

tehnologiilor

moderne,

diverselor

forme şi

metode de

control a

evaluării

activităţii

administra-

tive şi

formularea

propunerilor

de

eficientizare a

acesteia.

CUNOŞTINŢE

1.

Cunoaşterea,

CP1.1

Cunoaşterea,

CP2.1

Explicarea şi

CP3.1

Identificarea,

CP4.1

Cunoaşterea

CP5.1

Distingerea

CP6.1

Perceperea

42

înţelegerea

conceptelor,

teoriilor şi

metodelor de

bază ale

domeniului şi

ale ariei de

specializare;

utilizarea lor

adecvată în

comunicarea

profesională

înţelegerea şi

utilizarea

noţiunilor,

conceptelor,

teoriilor din

domeniul

administraţiei

publice.

perceperea

principiilor

fundamentale

de organizare

şi funcţionare a

structurilor

administrative.

înţelegerea şi

utilizarea

eficientă a

metodelor din

domeniul

administraţiei

publice, în

scopul

încadrării

legale a stărilor

de fapt.

exigenţelor de

elaborare a

proiectelor de

decizii

admninistrativ

e pentru

diverse situaţii

de fapt.

strategiilor

fundamentale

de planificare a

activităţilor

profesionale şi

de personal

curente în

domeniul

administraţiei

publice.

necesităţii

aplicării

tehnologiilor

moderne în

activitatea

administraţiei

publice.

2. Utilizarea

cunoştinţelor

de bază

pentru

explicarea şi

interpretarea

unor variate

tipuri de

concepte,

situaţii,

procese,

proiecte etc.

asociate

domeniului

CP1.2

Utilizarea

cunoştinţelor

achiziţionate în

cadrul

disciplinelor

fundamentale

pentru

explicarea şi

interpretarea

conceptelor şi

proceselor din

domeniul

administraţiei

publice.

CP2.2

Interpretarea

diverselor

modele

administrative

în vederea

soluţionării

unor probleme

tipice din

domeniul

administraţiei

publice.

CP3.2

Analiza şi

încadrarea

legală a

rezolvării

situaţiilor şi

modelării

proceselor din

sfera

administraţiei

publice.

CP4.2

Utilizarea

criteriilor şi

exigenţelor de

elaborare a

proiectelor de

decizii

admninistrativ

e pentru

diverse situaţii

de fapt.

CP5.2

Cunoaşterea

strategiilor

fundamentale

de planificare a

activităţilor

profesionale şi

de personal pe

termen mediu

în

administraţia

publică.

CP6.2

Identificarea

formelor şi

metodelor de

control a

evaluării

activităţii

administrative.

ABILITĂŢI

3. Aplicarea

unor principii

şi metode de

bază pentru

rezolvarea de

probleme/

situaţii bine

definite, tipice

domeniului în

condiţii de

asistenţă

calificată

CP1.3

Aplicarea

metodelor de

bază pentru

soluţionarea

situaţiilor de

fapt în

procesul

formării

profesionale.

CP2.3

Raportarea

principiilor

fundamentale

pentru

soluţionarea

situaţiilor

concrete

relevante

adminidstraţiei

publice.

CP3.3

Aplicarea

normelor

legale în scopul

identificării

soluţiilor

pentru

situaţiile de

fapt modelate

din domeniul

administraţiei

publice.

CP4.3

Implimentarea

principiilor

metodologice

de luare a

deciziilor în

domeniul

administrativ

în condiţii de

asistenţă

calificată.

CP5.3

Aplicarea

principiilor şi

metodelor de

identificare a

strategiilor de

planificare a

activităţilor

profesionale şi

de personal în

administraţia

publică.

CP6.3

Aplicarea

diferitor

mecanisme şi

forme de

control

administrativ

aferente

domeniului

profesional.

4. Utilizarea

adecvată de

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

pentru a

CP1.4

Utilizarea

adecvată de

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

CP2.4

Aplicarea

corespunzătoa

re a

principiilor

fundamentale

pentru

CP3.4

Utilizarea

criteriilor şi

metodelor

standard de

evaluare, în

scopul

CP4.4

Analiza

proiectelor de

decizii

administrative

în vederea

evaluării

CP5.4

Utilizarea

diverselor

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

CP6.4

Utilizarea

adecvată a

tehnologiilor

moderne în

administraţia

publică, în

43

aprecia

calitatea unor

procese,

programe,

proiecte,

concepte,

metode şi

teorii

aplicate în

cadrul

disciplinelor

fundamentale,

pentru

recunoaşterea

şi estimarea

problemelor

din domeniul

administraţiei

publice.

evaluarea

cantitativă şi

calitativă a

proceselor din

domeniul

administraţiei

publice.

aprecierii

eficienţei

soluţiilor

pentru

situaţiile de

fapt modelate

din domeniul

administraţiei.

legalităţii

acestora.

pentru

estimarea

necesităţii

planificării

activităţilor

profesionale şi

de personal.

vederea

evaluării

eficienţei

actului de

guvernare.

5. Elaborarea

de proiecte

profesionale

cu utilizarea

unor principii

şi metode

consacrate în

domeniu

CP1.5

Elaborarea de

proiecte în

domeniul

administraţiei

publice cu

întrebuinţarea

principiilor şi

metodelor

consacrate de

disciplinele

fundamentale.

CP2.5

Redactarea

proiecte lor

specifice

administraţiei

publice cu

utilizarea

principiilor şi

metodelor

consacrate de

disciplinele de

specialitate.

CP3.5

Elaborarea

propunerilor

de modificare

şi amendare a

legislaţiei în

domeniul

administraţiei

publice.

CP4.5

Elaborarea

proiectelor de

decizii

administrative

pentru situaţii

concrete şi

previziunea

efectelor

scontate.

CP5.5

Elaborarea

unui plan

managerial

instituţional.

CP6.5

Elaborarea

proiectelor de

e-transformare

a administra-

ţiei publice.

Standarde

minimale de

performanţă

pentru

evaluarea

competenţei:

Definirea

noţiunilor,

interpretarea

conceptelor şi

teoriilor,

precum şi

aplicarea

acestora în

situaţii tipice

din domeniul

administraţiei

publice.

Soluţionarea

unor situaţii de

caz de

complexitate

medie, care

necesită

modelarea şi

simularea unor

procese şi

fenomene

specifice

administraţiei

publice.

Încadrarea

legală a

situaţiilor

modelate

specifice

administraţiei

publice.

Redactarea

unor proiecte

decizionale în

domeniul

administraţiei

publice.

Proiectarea

unui plan

strategic

managerial în

domeniul

administraţiei

publice.

Cunoaşterea

cerinţelor

standard

pentru

tehnologiile

moderne de

comunicare în

administraţia

publică.

Descriptori de nivel ai

competenţelor transversale Competenţe transversale

Standarde minimale de

performanţă pentru evaluarea

competenţei

6. Executarea responsabilă a

sarcinilor profesionale, în condiţii

de autonomie restrânsă şi

asistenţă calificată

CT1

Executarea riguroasă, eficientă,

responsabilă şi în termen, a sarcinilor

profesionale, în spirit de iniţiativă şi

în concordanţă cu principiile etice şi

deontologia profesională.

Elaborarea şi susţinerea în cadrul

unităţilor de curs a proiectelor

planificate, tezelor de an, tezelor de

licenţă în conformitate cu rigorile

metodice.

7. Familiarizarea cu rolurile şi

activităţile specifice muncii în

CT2

Aplicarea tehnicilor de relaţionare în

Realizarea proiectelor / sarcinilor de

grup de complexitate medie, axate pe

44

2.2. Structura planului de învățământ

Planul de învățământ la specialitatea 313.1 Administrație publică include

următoarele compartimente:

a) foaia de titlu;

b) calendarul universitar;

c) planul procesului de studii pe semestre/ani de studii;

d) stagiile de practică;

e) formele de evaluare finală la unităţile de curs/ modulele oferite;

f) forma de evaluare finală a programului de studii;

g) lista unităţilor de curs la libera alegere;

h) matricea corelării finalităților de studiu a programului cu cele ale unităților

de curs/modulelor.

Planul de învățămînt este însoțit de o Notă explicativă în care se descrie profilul

specialității/domeniului de formare profesională/domeniului general de studiu,

concretizate în concepția formării specialistului (scop, caracteristici, angajabilitate,

formare ulterioară, abordări pedagogice, competenţe-cheie dezvoltate în program) și

finalități de studiu preconizate. În același context, Nota explicativă prezintă informația cu

privire la: gradul de noutate, relevanța, corespunderea obiectivelor programului

strategiei instituționale de dezvoltare, consultarea partenerilor (angajatori, absolvenți,

profesori, studenți) și coordonarea procesului de elaborare a programului conform

standardelor de asigurare a calității.

De asemenea se vor indica metodele și criteriile de evaluare, regulile privind

promovarea academică.

echipă şi distribuirea de sarcini

pentru nivelurile subordonate

grup, deprinderea şi exercitarea

rolurilor specifice în munca de echipă,

prin dezvoltarea abilităţilor de

comunicare interpersonală şi prin

asumarea responsabilităţii pentru

luarea deciziilor.

probleme actuale şi relevante

domeniului de formare, care necesită

abordare interdisciplinară şi care

permit de a dezvolta spiritul de

echipă, planificarea activităţii în grup,

repartizarea rolurilor în echipă,

diversitatea în cooperare, nivelul înalt

de studiu.

8. Conştientizarea nevoii de

formare continuă; utilizarea

eficientă a resurselor şi tehnicilor

de învăţare, pentru dezvoltarea

personală şi profesională

CT3

Autoevaluarea nevoii de formare

profesională şi identificarea

resurselor şi modalităţilor de

dezvoltare personală şi profesională,

în scopul inserţiei şi adaptării la

cerinţele pieţei muncii.

Identificarea necesităţii de dezvoltate

personală şi profesională continuă în

concordanţă cu necesităţile pieţii

muncii şi utilizarea în acest sens a

diverselor resurse şi tehnici de

învăţare.

45

2.3. Componentele planului de învățămînt

Planul de învățământ include patru componente definitorii: temporală, formativă,

acumulare, evaluare.

A. Componenta temporală – reprezintă modul de planificare în timp a

procesului de formare (săptămână, semestru, an, ciclu), unitatea principală de măsură a

procesului de formare fiind creditul de studiu ECTS.

Componenta temporală a planului de învățământ este reprezentată prin

calendarul universitar, care include repartizarea activităţilor didactice pe ani, semestre

(sesiuni în cazul studiilor cu frecvenţă redusă), cu stabilirea termenelor şi duratei

semestrelor, stagiilor de practică, sesiunilor de examene, a evaluării finale (examenului

de licenţă) şi a vacanţelor.

În sistemul de învățământ superior se aplică Sistemul European de Credite

Transferabile (ECTS). Creditele de studiu se alocă după cum urmează: pentru un

semestru academic – 30 de credite de studii transferabile; pentru un an academic –

60 de credite de studii transferabile.

Un credit de studiu reprezintă 30 ore de activitate de învăţare, sub toate aspectele

ei (activităţi didactice, de cercetare, realizate în auditoriu (de contact) şi activitate

individuală), solicitate studentului pentru realizarea finalităţilor de studiu.

În sistemul învățământului superior naţional, volumul anual de muncă al

studentului (ore-auditoriu și lucru individual) este de circa 1800 de ore.

La învățământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă, numărul total de credite se

repartizează proporţional pe ani de studiu.

Durata săptămânii de studii la ciclul I, licență, este de 5 zile, cu un număr

săptămânal de 25-30 ore de contact direct.

În corespundere cu cerinţele Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I -

Licenţă, ciclul II Master, studii integrate, ciclul III - Doctorat), aprobat prin ordinul

Ministerului Educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie 2015, pentru specialitatea 313.1

Administrație publică, durata studiilor superioare de licenţă (ciclul I), învăţământ cu

frecvenţă la zi este de 3 ani, respectiv 180 credite ECTS.

Anul de studii este divizat în două semestre a câte 15 săptămâni fiecare. Numărul

total de ore de studiu prevăzute în plan - 5400, dintre care: ore de contact direct - 2700;

numărul orelor de lucru independent – 2700, ceea ce este echivalent cu 180 de credite.

Durata studiilor superioare de licenţă (ciclul I), învăţământ cu frecvenţă redusă

este de 4 ani (cu un an mai mult decât la învățământul cu frecvență), respectiv 180

credite ECTS.

Anul de studii universitar este divizat în două semestre. Un semestru (cu excepţia

ultimului) este format din 2 sesiuni:

46

- o sesiune de predare-învăţare cu durata de 3 (iniţială, anul I – 4) săptămâni

de studii câte 6 zile, cu un număr săptămânal până la 46 ore de contact direct şi 1

săptămână de evaluare, care se completează cu o săptămână de sesiune de reexaminare.

- 3 săptămâni vacanţa de iarnă, 8 săptămâni vacanţa de vară şi 1 săptămână

vacanţa de primăvară. Semestrul VIII include practica de cercetare şi documentare

investigare, cercetare, experimentare, redactare, elaborare a prezentării, susţinere

publică a tezei de licenţă.

Numărul total de ore de studiu prevăzute în plan – 5400, dintre care: ore de

contact direct – 1368; numărul orelor de lucru independent – 4032, ceea ce este

echivalent cu 180 de credite. Pentru studii cu frecvență redusă coraportul orelor este:

contact direct – 20% și lucru independent – 80%.

B. Componenta formativă – reprezintă modul de distribuire a unităţilor de

conţinut (unitate de curs, pachete de cursuri, module).

Planul de învăţămînt include setul de unităţi de curs/module repartizate pe

semestre/ani de studiu. După gradul de obligativitate şi posibilitatea de alegere, unităţile

de curs/modulele se clasifică în: obligatorii; opţionale; la libera alegere.

După funcţia în formarea profesională iniţială prin competenţe generale şi

competenţe specifice, unităţile de curs /modulele oferite vor fi grupate în:

a) Componenta fundamentală (cod F) – reprezintă о componentă de bază,

dezvoltată şi adaptată domeniilor de formare profesională, care are drept scop

acumularea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor de bază, integrate în competenţe, care

permit abordarea ştiinţifică a domeniului dat, precum şi înţelegerea şi crearea de

cunoştinţe noi. Unităţile de curs/modulele fundamentale se oferă în regim obligatoriu,

iar ponderea recomandată a unităților de curs în planul de învățământ fiind 20-30%,

ceea ce reprezintă 36- 63 credite ECTS.

b) Componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (cod G)

are drept scop formarea deprinderilor de a învăţa, cerceta, analiza, expune, comunica

efectiv oral şi în scris, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale, în

domeniul de pregătire profesională şi în contexte culturale diverse, ponderea

recomandată fiind de 5-10%, ceea ce reprezintă 9-18 credite ECTS.

Componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale este obligatorie

şi va include: un curs de limbă străină de circulaţie internaţională cu aplicare în

domeniul de formare profesională, oferit începînd cu anul I de studii; un curs de

tehnologii de comunicare informaţională; un curs separat de Etică și cultură

profesională; un curs de Educaţie fizică pentru studenţii anului I / II, care nu se

cuantifică cu credite, dar a cărui evaluare cu calificativul „admis” reprezintă o

precondiţie de admitere la examenul de finalizare a studiilor superioare de licenţă.

c) Componenta de orientare socio-umanistică (cod U) are drept scop

formarea unui orizont larg de cultură juridică, filozofică, politologică, sociologică,

47

psihologică şi economică, care i-ar permite viitorului specialist să-şi asume

responsabilităţi într-o societate liberă şi să se adapteze operativ şi eficient la

modificările din societate, fiind recomandat în regim de opţiune şi include 9-18 credite

ECTS, ceea ce reprezintă 5-10%.

d) Componenta de specialitate (cod S) - asigură elementul individual al

formării profesionale și reprezintă un pachet de unități de curs/module, obligatorii și

opţionale, care asigură elementul distinctiv al formării profesionale, reieșind din logica

structurării domeniului, în conformitate cu tendințele pieței muncii, asigurând astfel un

nivel sporit de relevanță a studiilor și angajabilitate a absolvenților, fiindu-i rezervate

pentru monospecialități între 54 – 72 credite ECTS, ceea ce reprezintă 30-40%.

Trunchiul programului de formare include unităţile de curs/modulele din

componenta fundamentală (cod F), de formare a abilităţilor şi competenţelor generale

(cod G) şi socio-umanistică (cod U), care reprezintă structura formativă de bază

obligatorie în pregătirea viitorului specialist la ciclul I.

Fiecare student urmează să-și stabilească propriul traseu educaţional de

formare profesională, din unităţile de curs propuse prin planul de învățământ, inclusiv

din contul pachetelor opţionale şi la libera alegere, pentru obţinerea unei diplome

universitare. Traseul individual de formare profesională este reflectat în Suplimentul la

diplomă, eliberat obligatoriu fiecărui absolvent din învățământul superior.

Stagiile de practică ale studenţilor reprezintă una dintre formele obligatorii de

formare a specialiştilor de înaltă calificare, fiind orientate spre obţinerea competenţelor

generice şi specifice într-un domeniu de formare profesională/specialitate.

Tipurile stagiilor de practică, termenele, etapele, domeniul/ramura, locul sunt

stabilite de instituţia de învățământ superior (catedre/facultăţi/departamente) în strictă

corespundere cu finalităţile de studiu şi competenţele scontate pentru domeniul de

studiu/specialitatea/programul respectiv și sunt stabilite în planurile de învățământ

(calendarului universitar/graficului procesului de studii).

Pentru programele de învățămînt la specialitatea 313.1 Administrație publică,

studii cu frecvență la zi și studii cu frecvență redusă, ponderea creditelor unităţilor de

curs este următoarea:

1. Componentа de discipline fundamentale (F) în plan îi revin 58 de credite

ECTS.

2. Pentru componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (G)

planul prevede 14 credite ECTS.

3. Pentru componenta de orientare socio-umanistică (U) planul prevede 12

credite ECTS.

4. Pentru componenta de orientare spre specialitatea de bază (S) planul

prevede 64 de credite ECTS.

5. Practica de specialitate I, Practica de specialitate II, Practica de cercetare 26

credite ECTS.

48

6. Susţinerea tezei de licenţă 6 credite ECTS.

Organizarea practicii studenţilor. Obiectivele practicii de specialitate rezidă în

familiarizarea studenţilor cu particularităţile specialităţii, achiziţionarea deprinderilor

profesionale iniţiale. Practica de specialitate I se promovează în sem. IV, cu durata de 3

săptămîni şi se creditează cu 180 de ore, 6 credite. Practica de specialitate II se

promovează în sem V, cu durată de 6 săptămîni şi se creditează cu 360 de ore, 12

credite.

Practica de cercetare are drept scop dezvoltarea abilităţilor practice necesare şi

aplicarea cunoştinţelor teoretice la activitatea profesională independentă şi efectuarea

cercetărilor, documentarea şi colectarea informaţiei pentru realizarea proiectului tezei

de licenţă. Studentul, de comun acord cu cadrul didactic conducător al tezei de licenţă şi

mentorul responsabil de practică va operaţionaliza conţinutul stagiului de practică în

funcţie de tema de cercetare.

Practica de cercetare se promovează în sem VI, cu durată de 8 ore săptămînal şi

se creditează cu 240 de ore, 8 credite.

La evaluarea finală, stagiile de practică se apreciază cu note de către o comisie

creată de Catedra responsabilă, ţinînd cont de referinţa mentorului din cadrul unităţii-

bază de practică despre activitatea stagiarului, calitatea susţinerii publice a raportului,

rezultatele realizării sarcinii individuale, aprecierea conducătorului de practică. Notele

obţinute pentru stagiul de practică se includ în rezultatele sesiunii respective de

examinare, se iau în considerare la calculul mediei reuşitei academice a studentului.

Evaluarea practicii de licenţă se face de către o comisie cu privire la susţinerea

practicii de licenţă, desemnată de către şeful Catedrei responsabile, în două etape, în

dependenţă de activitatea studentului în procesul de elaborare a proiectului tezei de

licenţă şi de referinţa conducătorului tezei de licenţă.

C. Componenta acumulare, care reflectă modalităţile de alocare a creditelor

de studiu ECTS.

Cuantificarea unităţilor de curs/modulelor din planul de învățământ se realizează

ca valori numerice întregi – credite de studiu – în funcţie de timpul integral de învăţare,

pretins studentului.

Totodată, în planul de învățământ se indică numărul total de ore, prevăzut pentru

studierea fiecărei unităţi de curs/modul. Durata standard de studiu a unei unităţi de

curs/modul este de un semestru. Planificarea intensităţii studierii unităţilor de curs pe

parcursul semestrului se realizează de către instituţia de învățământ, reieşind din

legăturile interdisciplinare, cât şi din faptul că la ciclul I norma săptămânală a

studentului nu poate să depăşească 25-30-36 ore de contact.

Raportul „ore de contact direct – ore de studiu individual” se stabileşte în funcţie

de domeniul de formare profesională/programul de master, finalitățile de studiu,

specificul unităţii de curs/modulului: gradul de noutate şi/sau complexitate şi

49

asigurarea didactico-metodică, fiind propus de catedra/departamentul de profil, în baza

unei metodologii specifice pentru fiecare domeniu general de studiu, aprobat de

consiliul facultăţii care organizează programele de studii respective și Senatului

universitar, apoi publicat pe pagina web a instituţiei de învăţămînt superior.

Creditele se alocă pe unităţi de curs, stagii de practică şi teza de licenţă care sunt

evaluate independent. Un credit se alocă pentru 30 ore de studiu. Creditele reflectă

cantitatea de muncă investită de student pentru însuşirea unei unități de curs / modul,

sub toate aspectele (prelegeri (curs), seminare, ore practice, lucrări de laborator, studii

individuale, stagii de practică, elaborarea proiectelor, susţinerea probelor de evaluare).

Creditele acordate unei discipline au valori întregi cuprinse între 2 şi 6 credite de studiu.

Prin acordarea de credite se certifică faptul că pentru rezultatul obţinut la evaluare a

fost realizat volumul preconizat de muncă.

D. Componenta evaluare, care reprezintă modalităţile de evaluare curentă şi

finală a finalităţilor de studiu şi competenţelor obţinute de student la unitatea de

curs/modulul respectiv.

Tipurile şi modalităţile de evaluare a finalităţilor de studii sunt:

evaluarea curentă: testare, eseu, referat, studiu de caz (individual sau în grup),

raport asupra practicii etc., fiind obligatorie pe parcursul semestrului.

evaluarea finală: examinare orală, examinare în scris, examinare combinată, eseu,

prezentare, portofoliu, teză/proiect de cercetare, fiind cuantificate cu note. Calificativele

„admis – respins” pot fi utilizate la evaluările intermediare în cadrul modulelor şi pentru

cursul Educaţia fizică.

examen de licență:finalizarea studiilor la ciclul I – licență.

Pentru specialitatea 313.1 Administrație publică, planul de învăţământ prevede

următoarele tipuri şi modalităţi de evaluare a finalităţilor de studii:

- evaluarea curentă (test, eseu, referat, studiu de caz, proiect, raport,

prezentări etc.) La evaluarea curentă se utilizează tehnologiile informaţionale

(platformele de învăţare MOODLE etc.).

- evaluarea finală a unităților de curs/modul (examen oral/scris, examen

combinat, evaluare asistată de calculator (on-line pe platforme de învăţare) etc.

Teza de an este parte componentă a unei unităţi de curs fundamentale sau de

specialitate prevăzute în planul de studii în semestrele III-IV. Teza de an prevede

formarea la studenţi a capacităţilor de documentare şi analiză critică a informaţiei,

expunerii succinte (adnotării) articolelor ştiinţifice de specialitate, analizei şi perfectării

unei bibliografii la o temă. Tematica tezelor de an oferă posibilitatea studentului de a

continua cercetarea în elaborarea tezei de licenţă.

Temele tezelor anuale sunt distribuite studenţilor la începutul semestrului III, iar

susţinerea publică a tezelor de an are loc în anul II, semestrele III şi IV. Tezele de an se

susţin cu cel puţin o săptămână până la începerea sesiunii de examene în faţa unei

50

comisii constituite din două sau mai multe cadre didactice, numite de către şeful

catedrei de resort.

Studiile se finalizează cu examenul de licenţă care se rezumă la susţinerea

publică a tezei de licenţă. La susţinerea tezei de licenţă sunt admişi absolvenţii care au

realizat integral prevederile planului de învăţământ şi care au susţinut cu succes

prezentarea preventivă a tezei de licenţă în faţa comisiei desemnate de către şeful

Catedrei responsabile.

Teza de licenţă reprezintă o componentă esenţială a evaluării activităţii

studentului. Aceasta testează abilităţile de a concepe şi a realiza o cercetare

independentă, sub tutela conducătorului, precum şi a de a redacta cercetarea conform

regulilor comunităţii ştiinţifice. Scopul tezei de licenţă constă în sistematizarea şi

aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice ale studenţilor, precum şi

formarea competenţelor de rezolvare a problemelor metodice şi de cercetare, în

conformitate cu tema tezei de licenţă şi cu sarcinile puse în faţa studentului de către

conducătorul ştiinţific.

Tematica tezelor de licenţă este elaborată de catedra responsabilă şi este difuzată

studenţilor pe parcursul semestrului IV de studii. Tematica tezelor de licenţă şi

conducătorii ştiinţifici sunt aprobaţi la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe

Sociale.

Teza de licenţă este însoţită de avizul conducătorului ştiinţific.

Susţinerea publică a tezei de licenţă are loc în faţa Comisiei de Licenţă.

PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ: actual

Nivelul calificării Nivelul 6 ISCED

Domeniul general de studiu 31 Ştiinţe politice

Domeniul de formare profesională 313 Administraţie publică

Specialitatea 313.1 Administraţie publică

Numărul total de credite de studiu 180

Titlul obţinut la finele studiilor Licenţiat în ştiinţe politice

Baza admiterii Diploma de bacalaureat sau un act echivalent de

studii; diploma de studii superioare

Limba de instruire Limba română

Forma de organizare a

învăţământului Învăţământ cu frecvenţă

51

CALENDARUL UNIVERSITAR

Anul

de

studii

Activităţi didactice Sesiune de examinare Stagii de

practică

Vacanţe

sem. I sem. II iarnă Vară iarnă primăvară vară

I 01.09.2016-

17.12.2016

06.02.2017-

27.05.2017

19.12.2016-

24.12.2016

09.01.2017-

28.01.2017

29.05.2017-

24.06.2017 -

25.12.2016-

08.01.2017

30.01.2017-

04.02.2017

17.04.2017-

24.04.2017

25.06.17-

31.08.17

II 01.09.2017-

16.12.2017

05.02.2018-

26.05.2018

18.12.2017-

23.12.2017

09.01.2018-

27.01.2018

28.05.2018-

23.06.2018

30.04.2018-

26.05.2018

25.12.2017-

08.01.2018

29.01.2018-

04.02.2018

17.04.2018-

24.04.2018

25.06.18-

31.08.18

III 03.09.2018-

15.12.2018

04.02.2019-

25.05.2019

17.12.2018-

24.12.2018

09.01.2019-

26.01.2019

27.05.2019-

22.06.2019

05.11.2018-

14.12.2018

04.02.2019-

11.05.2019

25.12.2018-

08.01.2019

28.01.2019-

02.02.2019

29.04.2019-

06.05.2019

Repartizarea unităților de curs/modulelor în planurile de învăţământ pe

ani de studii

Anul I, semestrul 1 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore Numărul de ore pe

tipuri de activităţi Form

a de

evalu

are

Numă

r de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

F.01.O.001 Teoria generală a

dreptului 180 90 90 44 46 - E 6

F.01.O.002 Drept constituţional şi

instituţii politice 180 90 90 44 46 - E 6

F.01.O.003

Modul: 1. Teoria

administraţiei publice

2. Istoria administraţiei

publice

180

60 60 30 30 -

E 6 30 30 16 14 -

F.02.O.004 Drept internaţional

public 120 60 60 30 30 - E 4

F.01.O.005 Politologie 120 60 60 30 30 - E 4

G.01.O.006 Limba engleză/

franceză/ germană I 120 60 60 - - 60 E 4

Total ore: 900 450 450 194 196 60

6 30 450

G.01.O.007 Educaţia fizică I 60 30 30 - 30 - C

52

Anul I, semestrul 2 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore

Numărul de ore pe

tipuri de activităţi Form

a de

evalu

are

Numă

r de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

F.02.O.008 Drept administrativ I 180 90 90 44 46 - E 6

F.02.O.009 Drept civil 150 75 75 45 30 - E 5

F.02.O.010 Drept penal 120 60 60 30 30 - E 4

F.03.O.011 Drept instituţional al

Uniunii Europene 90 45 45 30 15 - E 3

U.02.А.012

/

U.02.А.013

Construcţie europeană

/

Civilizaţie europeană

120 60 60 30 30 - E 4

G.02.O.014

Tehnologii

informaţionale şi

comunicaţionale

120 60 60 14 - 46 E 4

G.02.O.015 Limba engleză/

franceză/ germană II 120 60 60 - - 60 E 4

Total ore: 900 450 450 193 151 106

7 30 450

G.02.O.016 Educaţia fizică II 60 30 30 - 30 - C

Anul II, semestrul 3 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore

Numărul de ore pe

tipuri de activităţi Form

a de

evalu

are

Numă

r de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

F.03.O.017 Drept administrativ II 180 90 90 44 46 - E 6

F.03.O.018 Drept financiar şi fiscal 120 60 60 30 30 - E 4

F.03.O.019 Dreptul familiei şi stare

civilă 120 60 60 30 30 - E 4

S.03.O.120 Drept informaţional 120 60 60 30 30 - E 4

S.04.O.121 Drept contravenţional 120 60 60 30 30 - E 4

S.03.A.122

/

S.03.A.123

Dreptul muncii/

Dreptul muncii al

Uniunii Europene

120 60 60 30 30 - E 4

U.01.A.024

/

U.01.A.025

Filosofia. Probleme

filosofice ale

domeniului/

Filosofia şi istoria

ştiinţei

120 60 60 30 30 - E 4

53

Total ore: 900 450 450 224 226 -

7 30 450

Anul II, semestrul 4 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore

Numărul de ore pe

tipuri de activităţi Form

a de

evalu

are

Numă

r de

credit

e To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

S.04.O.126 Controlul actului

administrativ 150 75 75 45 30 - E 5

S.04.O.127 Drept procesual civil 180 90 90 44 46 - E 6

S.03.A.128

/

S.03.A.129

Dreptul protecției

sociale/

Dreptul protecţiei

sociale al Uniunii

Europene

120 60 60 30 30 - E 4

S.04.O.130 Contracte

administrative 90 45 45 30 15 - E 3

U.04.A.031

/

U.04.A.032

Principiile economiei

de piaţă/

Managementul

proiectelor

120 60 60 30 30 - E 4

G.04.O.033 Etica şi deontologia

profesională 60 30 30 16 14 - E 2

Practica de specialitate

I 180 90 90 - - - E 6

Total ore: 900 450 450 195 165 -

7 30 360

* Teza de an este parte componentă a unei unităţi de curs fundamentale sau de

specialitate din semestrele III-IV.

Anul III, semestrul 5 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore

Numărul de ore pe

tipuri de activităţi Form

a de

evalu

are

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

S.05.O.134 Răspunderea juridică a

funcţionarului public 90 45 45 30 15 - E 3

S.05.A.135

/

Managementul

serviciilor publice/ 120 60 60 30 30 - E 4

54

S.05.A.136 Managementul

resurselor umane în

administraţia publică

S.05.A.137

/

S.05.A.138

E-guvernare/

E-service în

Administraţia Publică

120 60 60 30 30 - E 4

S.05.A.139

/

S.05.A.140

Drept funciar şi

publicitate imobiliară/

Urbanism şi

amenajarea teritoriului

120 60 60 30 30 - E 4

S.05.A.141

/

S.05.A.142

Dreptul mediului/

Drept vamal 90 45 45 30 15 - E 3

Practica de specialitate

II 360 180 180 - - - E 12

Total ore: 900 450 450 150 120 - 6 30

270

Anul III, semestrul 6 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore

Numărul de ore pe

tipuri de activităţi Forma

de

evalua

re

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

S.06.O.143 Managementul

achiziţiilor publice 120 60 60 30 30 - E 4

S.06.O.144 Administraţia publică

centrală 90 45 45 30 15 - E 3

S.06.O.145 Administraţia publică

locală 90 45 45 30 15 - E 3

S.06.O.146

Reglementarea juridică

a activităţii de

întreprinzător

90 45 45 30 15 - E 3

S.06.A.147

/

S.06.A.148

Birotica, corespondenţă

şi tehnici de

secretariat/

Tehnici de elaborare a

documentelor

administrative

90 45 45 30 15 - E 3

Practica de cercetare 240 120 120 - - - E 14

Teza de licenţă 180 90 90 - - - E

Total ore: 900 450 450 150 90 -

7 30 240

55

Stagiile de practică

Nr.

crt. Stagiile de practică Sem.

Durata

nr.

săpt./ore

Perioada Număr de

credite

1. Practica de specialitate I 4 3/180 30.04.2018-26.05.2018 6

2. Practica de specialitate II 5 6/360 05.11.2018-14.12.2018 12

Total 18

Teza de licenţă

Nr.

crt. Denumirea activităţii Sem.

Durata

nr.

săpt./ore

Perioada Număr de

credite

1.

Elaborarea și susținerea tezei

de licență: documentare,

investigare, cercetare,

experimentare, redactare,

elaborarea prezentării,

susținere publică

Practica de

cercetare VI 13/240

04.02.2019-11.05.2019

(8 ore/săpt.)

14 Susținerea

tezei de

licență

VI 3/180 27.05.2019-22.06.2019

Minimul curricular iniţial pentru un alt domeniu la ciclul II – studii

superioare de master (la libera alegere)

Nr.

crt.

Denumirea unității de

curs/ modulului An

ul

Se

me

stru

l

Total ore Numărul de ore

pe tipuri de

activităţi Form

a de

evalu

are

Numă

r de

credi

te

To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

1. Teoria generală a dreptului I I 180 90 90 44 46 - E 6

2. Drept constituţional şi

instituţii politice I I 180 90 90 44 46 - E 6

3.

Modul: 1. Teoria

administraţiei publice

2. Istoria administraţiei

publice

I I 180

60 60 30 30 -

E 6 30 30 16 14 -

4. Drept administrativ I I II 180 90 90 44 46 - E 6

5. Drept administrativ II II III 180 90 90 44 46 - E 6

Total 900 450 450 222 228 -

5 30 450

56

Unităţi de curs la liberă alegere

Nr.

crt.

Denumirea unității de curs/

modulului

Total ore Numărul de

ore pe tipuri

de activităţi Form

a de

evalu

are

Num

ăr de

credi

te

To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

1. Bazele culturii informaţiei 30 10 20 - 10 - C

2. Cultura comunicării 60 30 30 - - 30 C 2

3. Securitatea muncii. Protecţia civilă 30 15 15 15 - - C -

4. Guvernare modernă şi integrare

europeană 90 45 45 30 15 - E 3

5. Regionalizarea administrativă 90 45 45 30 15 E 3

6. Protecţia juridică a drepturilor omului 90 45 45 30 15 - E 3

7. Teoria sondajelor în administraţia

publică

90 45 45 30 15 E 3

9. Psihologia conducerii 90 45 45 30 15 - E 3

10. Sociologia conducerii 90 45 45 30 15 - E 3

*se evaluează în cadrul unităţii de curs Pedagogie

**se evaluează în cadrul unităţii de curs Psihologie

Modulul psihopedagogic (la libera alegere)

Nr.

crt

.

Denumirea unităţii de curs/ modulului

Total ore

Numărul de ore pe

tipuri de activităţi

Fo

rma

de

ev

alu

are

Nu

mă

r d

e c

red

ite

To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

1. Pedagogie 120 60 60 30 30 - E 4

2. Psihologie 120 60 60 30 30 - E 4

3. Psihologia vârstelor. Stresul în mediul

educaţional 150 75 75 45 30 -- E 5

4. Dirigenţie. Educaţie incluzivă 150 75 75 45 30 -- E 5

5. Didactica ştiinţelor administrative 180 90 90 46 44 - E 6

6. Management educaţional 120 60 60 30 30 - E 4

7. Etica pedagogică 60 30 30 16 14 - E 2

8. Practica de iniţiere în pedagogie* 30 15 15 - - 15 - 1

9. Practica de iniţiere în psihologie** 30 15 15 - - 15 - 1

10 Practica pedagogică 480 240 240 - - - E 16

11. Practica de specialitate I 120 60 60 - - - E 4

12. Practica de specialitate II 240 120 120 - - - E 8

Total 1800 900 900 242 208 30 10 60

57

Descrierea finalităţilor de studii şi a competenţelor

Competenţe profesionale:

CP1. Operarea cu noţiunile, conceptele, teoriile şi metodele de bază ale ştiinţei

administraţiei în activitatea profesională.

CP2. Interpretarea principiilor fundamentale de organizare şi funcţionare a

structurilor administrative în scopul transpunerii ulterioare a acestora în activitatea

profesională în instituţii publice şi/sau private.

CP3. Identificarea, analizarea şi rezolvarea problemelor din domeniul

administraţiei publice în conformitate cu prevederile legale, în mod cooperant, flexibil şi

eficient.

CP4. Elaborarea, examinarea şi adoptarea deciziilor privind activitatea

administrativă.

CP5. Planificarea strategică a activităţii profesionale curente şi de personal, în

scopul dezvoltării instituţionale pe termeni medii şi de perspectivă.

CP6. Utilizarea tehnologiilor moderne, diverselor forme şi metode de control a

evaluării activităţii administrative şi formularea propunerilor de eficientizare a acesteia.

Competenţe transversale:

CT1. Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi în termen, a sarcinilor

profesionale, în spirit de iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi deontologia

profesională.

CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup, deprinderea şi exercitarea

rolurilor specifice în munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare

interpersonală şi prin asumarea responsabilităţii pentru luarea deciziilor.

CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi identificarea resurselor şi

modalităţilor de dezvoltare personală şi profesională, în scopul inserţiei şi adaptării la

cerințele pieței muncii.

Matricea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi

unităţile de curs incluse în planul de învăţământ

Codul Unitatea de curs

Se

m.

Nr.

cre

dit

e

Competente profesionale Competenţe

transversale

CP1 CP2 CP3 CP4 CP5 CP6 CT1 CT2 CT3

F.01.O.001 Teoria generală a

dreptului I 6 + + + +

F.01.O.002

Drept

constituţional şi

instituţii politice

I 6 + + + + + +

F.01.O.003 Modul: 1. Teoria I 6 + + + + + + +

58

administraţiei

publice

2. Istoria

administraţiei

publice

+ + + + +

F.02.O.004 Drept internaţional

public I 4 + + + + + +

F.01.O. 005 Politologia I 4 + + + + +

G.01.O.006

Limba engleză/

franceză/ germană

I

I 4 + + + +

F.02.O.008 Drept

administrativ I II 6 + + + + + +

F.02.O.009 Drept civil II 5 + + + + +

F.02.O.010 Drept penal II 4 + + + + + +

F.02.O.011

Drept instituţional

al Uniunii

Europene

II 3 + + + + + +

U.02.А.012

/

U.02.А.013

Construcție

europeană/

Civilizaţie

europeană

II 4 + + + +

G.02.O.014

Tehnologii

informaţionale şi

comunicaţionale

II 4 + + + +

G.02.O.015

Limba engleză/

franceză/ germană

II

II 4 + + + +

F.03.O.017 Drept

administrativ II III 6 + + + + + + +

F.03.O.018 Drept financiar şi

fiscal III 4 + + + + + +

F.03.O.019 Dreptul familiei şi

stare civilă III 4 + + + + +

S.02.O.120 Drept

informaţional III 4 + + + + + +

S.03.O.121 Drept

contravenţional III 4 + + + + +

S.03.A.122

/

S.03.A.123

Dreptul muncii/

Dreptul muncii al

Uniunii Europene

III 4

+ + + + + + +

+ + + + + + +

U.01.A.024

/

U.01.A.025

Filosofia. Probleme

filosofice ale

domeniului/

Filosofia şi istoria

ştiinţei

III 4

+ + + + +

+ + + + +

S.04.O.126 Controlul actului IV 5 + + + + + +

59

administrativ

S.04.O.127 Drept procesual

civil IV 6 + + + + +

S.04.A.128

/

S.04.A.129

Dreptul protecţiei

sociale/

Dreptul protecţiei

sociale al Uniunii

Europene

IV 4

+ + + + + + +

+ + + + + + +

S.05.A.130 Contracte

administrative IV 3 + + + +

U.04.A.031

/

U.04.A.032

Principiile

economiei de piaţă

/

Managementul

proiectelor

IV 4

+ + + + +

+ + + + +

G.04.O.033

Etica şi

deontologia

profesională

IV 2 + + +

S.05.O.134

Răspunderea

juridică a

funcţionarului

public

V 4 + + + + + +

S.05.A.135

/

S.05.A.136

Managementul

serviciilor publice

/

Managementul

resurselor umane

în administraţia

publică

V 4

+ + + + + +

+ + + + + +

S.04.A.137

/

S.04.A.138

E-guvernare/

E-service în

Administraţia

Publică

V

4

+ + + + +

+ + + + +

S.05.A.139

/

S.05.A.140

Drept funciar şi

publicitate

imobiliară/

Urbanism şi

amenajarea

teritoriului

V 4

+ + + + +

+ + + + +

S.05.A.141

/

S.05.A.142

Dreptul mediului/

Drept vamal V 3

+ + + +

+ + + +

S.06.A.143 Managementul

achiziţiilor publice VI 4 + + + + + +

S.06.A. 144 Administraţia

publică centrală VI 3 + + + + + +

S.06.O. 145 Administraţia VI 3 + + + + + +

60

publică locală

S.06.O.146

Reglementarea

juridică a activităţii

de întreprinzător

VI 3 + + + + + + + +

S.06.A.147

/

S.06.A.148

Birotica,

corespondenţă şi

tehnici de

secretariat/

Tehnici de

elaborare a

documentelor

administrative

VI 3

+ + + + +

+ + + + +

NOTĂ EXPLICATIVĂ

1. Generalităţi

Planul de învăţămînt, la specialitatea Administraţie publică, este documentul care

cuprinde un sistem de activităţi de formare profesională şi de cercetare ştiinţifică al

specialiştilor în domeniul administraţiei publice. Titlul obţinut la finele ciclului I, studii

superioare de licenţă este de licenţiat în ştiinţe politice.

Planul de învăţămînt cuprinde:

I. planul de învăţămînt propriu-zis;

II. nota explicativă la planul de învăţămînt.

Planul de învăţămînt a fost elaborat în conformitate cu prevederile:

1. Codului educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014;

2. Legii privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare

profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt

superior, ciclul I, nr. 142-XVI din 07 iulie 2005;

3. Legii pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, nr.155 din

21.07.2011;

4. Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master,

studii integrate, ciclul III - Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.

1045 din 29 octombrie 2015;

5. Regulamentului de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza

Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.

1046 din 29 octombrie 2015;

6. Cadrului Naţional al Calificărilor al Republicii Moldova şi Cadrului Naţional

al Calificărilor pentru învăţământul superior pe domenii de formare profesională,

aprobate prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 934 din 29 decembrie 2010.

2. Concepţia formării specialistului

a. Scop şi caracteristici

61

Scopul programului constă în formarea specialiştilor calificaţi în domeniul de

formare profesională 313 Administraţie publică, specialitatea 313.1 Administraţie

publică, competenţi să soluţioneze probleme de specialitate la nivel naţional şi

european, oferindu-le cunoştinţe şi abilităţi necesare realizării unei cariere în

administraţia publică.

Caracteristicile distinctive ale programului constau în asigurarea unei pregătiri

profesionale de calitate tuturor celor care doresc să-şi construiască o carieră în

structurile administraţiei centrale şi locale, precum şi în departamentele de specialitate

din cadrul companiilor publice. Formarea profesională este axată pe însuşirea:

fundamentelor ştiinţifice şi normative ale teoriei constituţiei; principiilor generale ale

sistemului politic şi diverselor mecanisme de administrare; dezvoltarea abilităţilor şi

formarea deprinderilor practice în domeniul administraţiei publice.

b. Angajabilitate

Absolvenţii ciclului I, studii de licenţă, specialitatea Administraţie publică, pot

ulterior activa în calitate de funcţionar public în funcţii de execuţie; specialist în

domeniul organizării activităţii administrative; specialist în domeniul resurselor umane;

specialist în domeniul relaţiilor publice; specialist în domeniul organizării şi prestării

serviciilor publice; specialist în domeniul documentării administrative; manager de

proiecte în administraţia publică; consilier în administraţia publică; referent în

probleme administrative; expert în domeniul administraţiei publice.

c. Formare ulterioară

Formarea iniţială la ciclul I, studii superioare de licenţă, constituie o premisă

necesară pentru continuarea studiilor la ciclul II, studii superioare de masterat, în

domeniul 31 Ştiinţe politice sau 38 Drept.

3. Finalităţi de studiu preconizate

a. Finalităţile formării:

- a forma funcţionari în administraţia publică capabili să stăpânească

problemele de specialitate la nivel naţional şi european, oferindu-le cunoştinţe şi

abilităţi necesare începerii unei cariere în profesia dată;

- a forma specialişti în domeniul administraţiei publice în vederea asigurării

managementului public autohton;

- a forma funcţionari publici în spiritul eficacităţii manageriale;

- a dezvolta spiritul de echipă în contextul luării deciziilor administrative;

- a pregăti manageri publici, cu aptitudini şi cunoştinţe în domeniul

leadership-ului;

- a dezvolta capacităţi de instrumentare a actelor şi procedurilor

administrative;

- a dezvolta capacităţi de valorificare a limbajul specific administraţiei

publice;

62

- a forma abilităţi de înţelegere a realităţilor mediului administrativ;

- a forma capacitaţi de analiză şi sinteză a proceselor şi fenomenelor social-

economice prin elaborarea şi implementarea strategiilor manageriale;

- a dezvolta abilităţi de comunicare, motivare şi antrenare a viitorilor

specialişti în administraţia publică;

- a cultiva capacităţi decizionale şi de gestionare a schimbărilor în

administraţia publică;

- a consolida capacităţile de asumare a riscurilor şi responsabilităţilor

profesionale;

- a dezvolta capacităţi de iniţiere a strategiilor privind dezvoltarea şi

diversificarea activităţii din administraţia publică centrală şi locală;

- a asigura un corp de funcţionari publici instruiţi în domeniul

managementului resurselor umane;

- a cultiva abilităţi de colaborare cu specialişti din alte domenii şi de a acţiona

în contextul managementului schimbării.

b. Finalităţile programului de studii exprimate prin competenţele profesionale şi

competenţele transversale:

Competenţe

profesionale

Descriptori de

nivel ai

elementelor

structurale ale

competenţelor

profesionale

CP1

Operarea cu

noţiunile,

conceptele,

teoriile şi

metodele de

bază ale

ştiinţei

administraţiei

în activitatea

profesională.

CP2

Interpretarea

principiilor

fundamentale

de organizare şi

funcţionare a

structurilor

administrative

în scopul

transpunerii

ulterioare a

acestora în

activitatea

profesională în

instituţii publice

şi/sau private.

CP3

Identificarea,

analizarea şi

rezolvarea

problemelor

din domeniul

administraţiei

publice în

conformitate

cu

prevederile

legale, în mod

cooperant,

flexibil şi

eficient.

CP4

Elaborarea,

examinarea şi

adoptarea

deciziilor

privind

activitatea

administrativă.

CP5

Planificarea

strategică a

activităţii

profesionale

curente şi de

personal, în

scopul

dezvoltării

instituţionale

pe termeni

medii şi de

perspectivă.

CP6

Utilizarea

tehnologiilor

moderne,

diverselor

forme şi

metode de

control a

evaluării

activităţii

administrative

şi formularea

propunerilor

de

eficientizare a

acesteia.

CUNOŞTINŢE

1. Cunoaşterea,

înţelegerea

conceptelor,

teoriilor şi

metodelor de

bază ale

domeniului şi

CP1.1

Cunoaşterea,

înţelegerea şi

utilizarea

noţiunilor,

conceptelor,

teoriilor din

CP2.1

Explicarea şi

perceperea

principiilor

fundamentale

de organizare şi

funcţionare a

CP3.1

Identificarea,

înţelegerea şi

utilizarea

eficientă a

metodelor din

domeniul

CP4.1

Cunoaşterea

exigenţelor de

elaborare a

proiectelor de

decizii

admninistrative

CP5.1

Distingerea

strategiilor

fundamentale

de planificare

a activităţilor

profesionale şi

CP6.1

Perceperea

necesităţii

aplicării

tehnologiilor

moderne în

activitatea

63

ale ariei de

specializare;

utilizarea lor

adecvată în

comunicarea

profesională

domeniul

administraţiei

publice.

structurilor

administrative.

administraţiei

publice, în

scopul

încadrării

legale a

stărilor de

fapt.

pentru diverse

situaţii de fapt.

de personal

curente în

domeniul

administraţiei

publice.

administraţiei

publice.

2. Utilizarea

cunoştinţelor

de bază pentru

explicarea şi

interpretarea

unor variate

tipuri de

concepte,

situaţii,

procese,

proiecte etc.

asociate

domeniului

CP1.2

Utilizarea

cunoştinţelor

achiziţionate

în cadrul

disciplinelor

fundamentale

pentru

explicarea şi

interpretarea

conceptelor şi

proceselor din

domeniul

administraţiei

publice.

CP2.2

Interpretarea

diverselor

modele

administrative

în vederea

soluţionării

unor probleme

tipice din

domeniul

administraţiei

publice.

CP3.2

Analiza şi

încadrarea

legală a

rezolvării

situaţiilor şi

modelării

proceselor din

sfera

administraţiei

publice.

CP4.2

Utilizarea

criteriilor şi

exigenţelor de

elaborare a

proiectelor de

decizii

admninistrative

pentru diverse

situaţii de fapt.

CP5.2

Cunoaşterea

strategiilor

fundamentale

de planificare

a activităţilor

profesionale şi

de personal pe

termen mediu

în

administraţia

publică.

CP6.2

Identificarea

formelor şi

metodelor de

control a

evaluării

activităţii

administrative.

ABILITĂŢI

3. Aplicarea

unor principii

şi metode de

bază pentru

rezolvarea de

probleme/

situaţii bine

definite, tipice

domeniului în

condiţii de

asistenţă

calificată

CP1.3

Aplicarea

metodelor de

bază pentru

soluţionarea

situaţiilor de

fapt în

procesul

formării

profesionale.

CP2.3

Raportarea

principiilor

fundamentale

pentru

soluţionarea

situaţiilor

concrete

relevante

adminidstraţiei

publice.

CP3.3

Aplicarea

normelor

legale în

scopul

identificării

soluţiilor

pentru

situaţiile de

fapt modelate

din domeniul

administraţiei

publice.

CP4.3

Implimentarea

principiilor

metodologice

de luare a

deciziilor în

domeniul

administrativ

în condiţii de

asistenţă

calificată.

CP5.3

Aplicarea

principiilor şi

metodelor de

identificare a

strategiilor de

planificare a

activităţilor

profesionale şi

de personal în

administraţia

publică.

CP6.3

Aplicarea

diferitor

mecanisme şi

forme de

control

administrativ

aferente

domeniului

profesional.

4. Utilizarea

adecvată de

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

pentru a

aprecia

calitatea unor

procese,

programe,

CP1.4

Utilizarea

adecvată de

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

aplicate în

cadrul

disciplinelor

fundamentale,

CP2.4

Aplicarea

corespunzătoare

a principiilor

fundamentale

pentru

evaluarea

cantitativă şi

calitativă a

proceselor din

domeniul

CP3.4

Utilizarea

criteriilor şi

metodelor

standard de

evaluare, în

scopul

aprecierii

eficienţei

soluţiilor

pentru

CP4.4

Analiza

proiectelor de

decizii

administrative

în vederea

evaluării

legalităţii

acestora.

CP5.4

Utilizarea

diverselor

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

pentru

estimarea

necesităţii

planificării

CP6.4

Utilizarea

adecvată a

tehnologiilor

moderne în

administraţia

publică, în

vederea

evaluării

eficienţei

actului de

64

proiecte,

concepte,

metode şi

teorii

pentru

recunoaşterea

şi estimarea

problemelor

din domeniul

administraţiei

publice.

administraţiei

publice.

situaţiile de

fapt modelate

din domeniul

administraţiei.

activităţilor

profesionale şi

de personal.

guvernare.

5. Elaborarea

de proiecte

profesionale cu

utilizarea unor

principii şi

metode

consacrate în

domeniu

CP1.5

Elaborarea de

proiecte în

domeniul

administraţiei

publice cu

întrebuinţarea

principiilor şi

metodelor

consacrate de

disciplinele

fundamentale.

CP2.5

Redactarea

proiecte lor

specifice

administraţiei

publice cu

utilizarea

principiilor şi

metodelor

consacrate de

disciplinele de

specialitate.

CP3.5

Elaborarea

propunerilor

de modificare

şi amendare a

legislaţiei în

domeniul

administraţiei

publice.

CP4.5

Elaborarea

proiectelor de

decizii

administrative

pentru situaţii

concrete şi

previziunea

efectelor

scontate.

CP5.5

Elaborarea

unui plan

managerial

instituţional.

CP6.5

Elaborarea

proiectelor de

e-transformare

a administraţiei

publice.

Standarde

minimale de

performanţă

pentru

evaluarea

competenţei:

Definirea

noţiunilor,

interpretarea

conceptelor şi

teoriilor,

precum şi

aplicarea

acestora în

situaţii tipice

din domeniul

administraţiei

publice.

Soluţionarea

unor situaţii de

caz de

complexitate

medie, care

necesită

modelarea şi

simularea unor

procese şi

fenomene

specifice

administraţiei

publice.

Încadrarea

legală a

situaţiilor

modelate

specifice

administraţiei

publice.

Redactarea

unor proiecte

decizionale în

domeniul

administraţiei

publice.

Proiectarea

unui plan

strategic

managerial în

domeniul

administraţiei

publice.

Cunoaşterea

cerinţelor

standard

pentru

tehnologiile

moderne de

comunicare în

administraţia

publică.

Descriptori de

nivel ai

competenţelor

transversale

Competenţe transversale Standarde minimale de performanţă pentru

evaluarea competenţei

6. Executarea

responsabilă a

sarcinilor

profesionale, în

condiţii de

autonomie

restrânsă şi

asistenţă

calificată

CT1

Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi

în termen, a sarcinilor profesionale, în spirit de

iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi

deontologia profesională.

Elaborarea şi susţinerea în cadrul unităţilor de

curs a proiectelor planificate, tezelor de an,

tezelor de licenţă în conformitate cu rigorile

metodice.

7.

Familiarizarea

CT2

Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup,

Realizarea proiectelor / sarcinilor de grup de

complexitate medie, axate pe probleme actuale şi

65

3. Termenul de studii şi structura anilor de studii

În corespundere cu cerinţele Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I –

Licenţă, ciclul II – Master, studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul

Ministerului Educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie 2015, durata studiilor superioare de

licenţă (ciclul I), învăţământ cu frecvenţă la zi este de 3 ani, respectiv 180 credite ECTS.

Anul de studii este divizat în două semestre a câte 15 săptămâni fiecare. Numărul

total de ore de studiu prevăzute în plan – 5400, dintre care: ore de contact direct – 2700;

numărul orelor de lucru independent – 2700, ceea ce este echivalent cu 180 de credite.

Ponderea creditelor a unităţilor de curs în Planul de învățămînt este următoarea:

1. Componentа de discipline fundamentale (F) în plan îi revin 58 de credite

ECTS.

2. Pentru componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (G)

planul prevede 14 credite ECTS.

3. Pentru componenta de orientare socio-umanistică (U) planul prevede 12

credite ECTS.

4. Pentru componenta de orientare spre specialitatea de bază (S) planul

prevede 64 de credite ECTS.

5. Practica de specialitate I, Practica de specialitate II, Practica de cercetare 26

credite ECTS.

cu rolurile şi

activităţile

specifice

muncii în

echipă şi

distribuirea de

sarcini pentru

nivelurile

subordonate

deprinderea şi exercitarea rolurilor specifice în

munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de

comunicare interpersonală şi prin asumarea

responsabilităţii pentru luarea deciziilor.

relevante domeniului de formare, care necesită

abordare interdisciplinară şi care permit de a

dezvolta spiritul de echipă, planificarea activităţii

în grup, repartizarea rolurilor în echipă,

diversitatea în cooperare, nivelul înalt de studiu.

8.

Conştientizarea

nevoii de

formare

continuă;

utilizarea

eficientă a

resurselor şi

tehnicilor de

învăţare,

pentru

dezvoltarea

personală şi

profesională

CT3

Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi

identificarea resurselor şi modalităţilor de

dezvoltare personală şi profesională, în scopul

inserţiei şi adaptării la cerinţele pieţei muncii.

Identificarea necesităţii de dezvoltate personală

şi profesională continuă în concordanţă cu

necesităţile pieţii muncii şi utilizarea în acest

sens a diverselor resurse şi tehnici de învăţare.

66

6. Susţinerea tezei de licenţă 6 credite ECTS.

4. Teza de an

Teza de an este parte componentă a unei unităţi de curs fundamentale sau de

specialitate prevăzute în planul de studii în semestrele III-IV. Teza de an prevede

formarea la studenţi a capacităţilor de documentare şi analiză critică a informaţiei,

expunerii succinte (adnotării) articolelor ştiinţifice de specialitate, analizei şi perfectării

unei bibliografii la o temă. Tematica tezelor de an oferă posibilitatea studentului de a

continua cercetarea în elaborarea tezei de licenţă.

Temele tezelor anuale sunt distribuite studenţilor la începutul semestrului III, iar

susţinerea publică a tezelor de an are loc în anul II, semestrele III şi IV. Tezele de an se

susţin cu cel puţin o săptămână până la începerea sesiunii de examene în faţa unei

comisii constituite din două sau mai multe cadre didactice, numite de către şeful

catedrei de resort.

5. Organizarea practicii studenţilor

Obiectivele practicii de specialitate rezidă în familiarizarea studenţilor cu

particularităţile specialităţii, achiziţionarea deprinderilor profesionale iniţiale. Practica

de specialitate I se promovează în sem. IV, cu durata de 3 săptămîni şi se creditează cu

180 de ore, 6 credite. Practica de specialitate II se promovează în sem V, cu durată de 6

săptămîni şi se creditează cu 360 de ore, 12 credite.

Practica de cercetare are drept scop dezvoltarea abilităţilor practice necesare şi

aplicarea cunoştinţelor teoretice la activitatea profesională independentă şi efectuarea

cercetărilor, documentarea şi colectarea informaţiei pentru realizarea proiectului tezei

de licenţă. Studentul, de comun acord cu cadrul didactic conducător al tezei de licenţă şi

mentorul responsabil de practică va operaţionaliza conţinutul stagiului de practică în

funcţie de tema de cercetare.

Practica de cercetare se promovează în sem VI, cu durată de 8 ore săptămînal şi

se creditează cu 240 de ore, 8 credite.

La evaluarea finală, stagiile de practică se apreciază cu note de către o comisie

creată de Catedra responsabilă, ţinînd cont de referinţa mentorului din cadrul unităţii-

bază de practică despre activitatea stagiarului, calitatea susţinerii publice a raportului,

rezultatele realizării sarcinii individuale, aprecierea conducătorului de practică. Notele

obţinute pentru stagiul de practică se includ în rezultatele sesiunii respective de

examinare, se iau în considerare la calculul mediei reuşitei academice a studentului.

Evaluarea practicii de licenţă se face de către o comisie cu privire la susţinerea

practicii de licenţă, desemnată de către şeful Catedrei responsabile, în două etape, în

dependenţă de activitatea studentului în procesul de elaborare a proiectului tezei de

licenţă şi de referinţa conducătorului tezei de licenţă.

67

6. Evaluarea studenţilor

Planul de învăţământ prevede următoarele tipuri şi modalităţi de evaluare a

finalităţilor de studii:

- evaluarea curentă (test, eseu, referat, studiu de caz, proiect, raport,

prezentări etc.) La evaluarea curentă se utilizează tehnologiile informaţionale

(platformele de învăţare MOODLE etc.)

- evaluarea finală a unităților de curs/ modul (examen oral/ scris, examen

combinat, evaluare asistată de calculator (on-line pe platforme de învăţare) etc.

7. Teza de licenţă

Studiile se finalizează cu examenul de licenţă care se rezumă la susţinerea publică

a tezei de licenţă. La susţinerea tezei de licenţă sunt admişi absolvenţii care au realizat

integral prevederile planului de învăţământ şi care au susţinut cu succes prezentarea

preventivă a tezei de licenţă în faţa comisiei desemnate de către şeful Catedrei

responsabile.

Teza de licenţă reprezintă o componentă esenţială a evaluării activităţii

studentului. Aceasta testează abilităţile de a concepe şi a realiza o cercetare

independentă, sub tutela conducătorului, precum şi a de a redacta cercetarea conform

regulilor comunităţii ştiinţifice. Scopul tezei de licenţă constă în sistematizarea şi

aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice ale studenţilor, precum şi

formarea competenţelor de rezolvare a problemelor metodice şi de cercetare, în

conformitate cu tema tezei de licenţă şi cu sarcinile puse în faţa studentului de către

conducătorul ştiinţific.

Tematica tezelor de licenţă este elaborată de catedra responsabilă şi este difuzată

studenţilor pe parcursul semestrului IV de studii. Tematica tezelor de licenţă şi

conducătorii ştiinţifici sunt aprobaţi la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe

Sociale.

Teza de licenţă este însoţită de avizul conducătorului ştiinţific.

Susţinerea publică a tezei de licenţă are loc în faţa Comisiei de Licenţă.

8. Creditele

Creditele se alocă pe unităţi de curs, stagii de practică şi teza de licenţă care sunt

evaluate independent. Un credit se alocă pentru 30 ore de studiu. Creditele reflectă

cantitatea de muncă investită de student pentru însuşirea unei unități de curs / modul,

sub toate aspectele (prelegeri (curs), seminare, ore practice, lucrări de laborator, studii

individuale, stagii de practică, elaborarea proiectelor, susţinerea probelor de evaluare).

Creditele acordate unei discipline au valori întregi cuprinse între 2 şi 6 credite de studiu.

Prin acordarea de credite se certifică faptul că pentru rezultatul obţinut la evaluare a

fost realizat volumul preconizat de muncă.

68

9. Specialitatea

Planul prevede formarea la o mono-specialitate 313.1 Administraţie publică.

10. Actualizarea planului de învăţământ

Planul de învăţământ pentru specialitatea 313.1 Administraţie publică este

analizat şi, după necesitate, actualizat. În fiecare an, în luna mai, se organizează

chestionarea studenţilor şi absolvenţilor programului în vederea determinării punctelor

tari şi slabe ale programului. Responsabilul de program monitorizează administrarea

chestionarelor.

În acest scop sunt elaborate chestionare pentru studenţii de la ciclul I, licenţă,

care pot să-şi exprime opinia după audierea cursurilor. Chestionarea se face în condiţie

de anonimat.

În vederea îmbunătăţirii planului de învăţământ se încheie acorduri de

colaborare cu facultăţi/ universităţi din ţară şi peste hotare, cu autorităţile

administraţiei publice şi organizaţii obşteşti de specialitate. În cadrul acestor

parteneriate se pune accent pe eficientizarea, uniformizarea şi acomodarea planului de

învăţământ la necesităţile actuale de reformare a sistemului autorităţilor publice din

Republica Moldova.

În urma analizei chestionarelor şi în rezultatul propunerilor înaintate de mediul

academic din alte universităţi şi funcţionari din sistemul administrativ, precum şi a celor

înaintate de cadrele didactice implicate în acest program de studii, se actualizează planul

de învăţământ, introducându-se cursuri opţionale/ module de studii noi, se revede

numărul de credite ECTS la discipline şi repartizarea lor pe semestre.

Modificarea planului de învăţământ se realizează de catedra responsabilă şi se

aprobă de consiliul facultăţii. Revizuirea/ actualizarea planurilor de învăţământ este

validată de Senatul USARB şi prezentată, o dată la 5 ani, spre coordonare, Ministerului

Educaţiei.

Planul de învăţământ a fost aprobat la şedinţa Catedrei de drept, proces-verbal

nr.10 din 03.05.2016 şi Şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale, proces-

verbal nr.9 din 05.05.2016.

3.9 Nivelul Formării Pedagogice

Educația continuă a adulților în Republica Moldova este reglementată de

următoarele acte normative:

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, articolul 35 –

Dreptul la învățătură.

Codul Educației al Republicii Moldova Nr. 152 din 17.07.2014, titlul VII –

Învățarea pe tot parcursul vieții.

69

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.1224 din 09.11.2004 cu

privire la organizarea formării profesionale continue.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 191 din 22.04.2015 cu privire

la Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 616 din 18.05.2016 pentru

aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității în vederea autorizării de

funcționare provizorie și acreditării programelor de studii și a instituțiilor de

învățământ profesional tehnic, superior și de formare continuă și a Regulamentului de

calcul al taxelor la serviciile prestate în cadrul evaluării externe a calității programelor

de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic, superior și de formare

continuă.

Pentru a oferi viitorilor absolvenţi ai programelor de studii superioare

nepedagogice, care, pe parcursul studiilor, nu au realizat modulul psihopedagogic și care

solicită ocuparea funcţiilor didactice, instituțiile de învățămînt superior pot planifica în

regim extracurricular (în afara orarului de bază), un modul de formare psihopedagogică

în volum de 60 de credite de studii transferabile, inclusiv 30 de credite pentru

formarea teoretică şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică.

Formarea teoretică în cadrul modulului psiho-pedagogic va include următoarele

unități de curs: modulul pedagogic, modulul psihologic și didactica disciplinei.

În cazul în care instituția de învățămînt superior nu dispune de subdiviziunea

academică responsabilă de organizarea modulului psihopedagogic, studenților li se va

oferi, la cerere, acest modul la o altă instituție, în baza acordurilor interuniversitare.

În cadrul USARB funcționează Centrul de Formare Profesională Continuă. CFPC

reprezintă o subdiviziune specializată de formare profesională continuă a USARB, fiind

integrat în structura sistemului de formare profesională continuă din Republica

Moldova.

Centrul de formare profesională continuă organizează și realizează la nivelul

regiunii de nord a RM și la nivel republican activități de perfecționare a cadrelor

didactice preuniversitare, în baza planului de formare profesională aprobat anual de

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova.

Centrul de formare profesională continuă contribuie la:

actualizarea și dezvoltare, prin programe de formare/perfecționare

periodică, a competențelor în domeniul/domeniile de specialitate corespunzător

funcțiilor didactice obţinute prin formarea inițială;

dezvoltarea competențelor pentru evoluția în cariera didactică, prin

sistemul de pregătire și obținere a gradelor didactice;

dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere, îndrumare,

control, evaluare în structurile și instituțiile din sistemul de educație;

70

dobândirea de noi competențe, prin programe de reconversie/readaptare a

calificării pentru noi specialități sau/și noi funcții didactice, altele decât cele obţinute

prin formarea inițială;

dobândirea unor competențe complementare sau de extensie care lărgesc

gama activităţilor și funcțiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv

predarea în sistemul e-learning, consiliere educaționala și orientare în carieră, educaţia

adulților ș.a.

dezvoltarea și extinderea competențelor transversale privind rolurile

sociale și dezvoltarea personală și profesională, interacţiunea și comunicarea cu mediul

social și cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilități privind organizarea,

conducerea și îmbunătățirea performanței strategice a grupurilor profesionale,

autocontrolul și analiza reflexivă a propriei activități ș.a.

În scopul formării continuă a cadrelor didactice ale USARB în domeniul TIC, prin

ordinul rectorului USARB (nr. 05-350 din 12.07.2012) a fost creat un Centru de Resurse,

carea are următoarele atribuții:

informează operativ cadrele didactice despre aplicațiile Web, tehnologiile

informaționale nou apărute, potențialul lor didactic;

oferă servicii de consultanță cadrelor didactice privind utilizarea TIC în

procesul de formare;

expertizează cursurile elaborate pentru platforma de învățare MOODLE;

realizează sesiuni de formare în domeniul utilizării TIC la solicitarea

subdiviziunilor universitare;

organizează seminare, conferințe în domeniul utilizării TIC, pregătește

materiale didactice, ghiduri pentru uzul cadrelor didactice.

În cadrul USARB ca platformă de învățământ online este utilizată

aplicația Moodle. Această aplicație este utilizată și ca instrument de evaluare

computerizată. Funcționalitatea oferită de această aplicație corespunde cerințelor unui

instrument de evaluare computerizată de calitate.

71

4. Analiza încrucișată comparativă (Cross-case analysis)

4.1 Introducere

În acestl capitol vom încerca realizarea unei analize comparative între sistemul

de învăţământ superior moldovenesc şi sistemele de învăţământ din statele europene:

Danemarca și Marea Britanie, evidențiind atât similitudinile dintre acestea cât şi

deosebirile principale, încercând astfel să evidenţiem atât punctele slabe, cît și acele

atuuri, în același timp vom formula careva recomandări de îmbunătățire, acolo unde este

cazul în opinia echipei de proiect. Propunerile se vor axa în principiu pe utilizarea

metodelor active de predare și a celor centrate pe student.

4.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăți și indicatori

Tabelul 6. Analiza transversală

Criterii,

proprietăți,

indicatori

USARB AAU UoG

L1 Nivel de sistem

Acreditarea

programelor de

studii

Evaluarea externă a

procesului educaţional

în învăţămîntul

superior se efectuează

de către Agenţia

Naţională de Asigurare

a Calităţii în

Învăţămîntul

Profesional (ANACIP).

ANACIP este o

autoritate

administrativă de

interes naţional, cu

personalitate juridică,

autonomă faţă de

Guvern, independentă

în decizii şi organizare,

finanţată din bugetul

de stat şi din venituri

proprii.

Evaluarea internă a

procesului educaţional

în învăţămîntul

superior se realizează

de către structurile

instituţionale de

asigurare a calităţii, în

baza unui regulament

instituţional.

Existența cadrului

national al calificărilor

(CNC);

Actul legislativ care

reglementează

acreditarea

învățămîntului superior

a fost adopta în 2013.

Acreditarea

învățămîntului

superior:

• Acreditarea

insituțională are drept

scop consoldarea

eforturilor depuse

pentru dezvoltarea

isntituțiilor de

învățămînt superior

inclusive prin

deschiderea de noi

prrograme de studii,

ceea ce reprezintă un

element esential al

competitivității și al

relevanței.

• Acreditarea

programelor diferă

după cum se referă la

programe existente sau

Învăţămîntul superior

din Marea Britanie este

împărţit în două etape.

În prima etapă

(Undergraduate),

studenţii învaţă în

general trei ani şi obţin

diplomă de licenţă

(bachelor's degree). A

doua etapă constă în

studii de master

(master's degree) şi

studii de doctorat.

Studiile de master, de

obicei, durează un an,

iar cele de doctorat –

trei ani.

Monitorizarea în

domeniul standardelor

și calitatăţii în

învățămîntul superior

din Marea Britanie este

realizată de un organ

independent – Agenția

de Asigurare a Calității

în Învățămîntul

Superior (QAA).

72

Instituţiile de

învăţămînt superior

sunt supuse evaluării

externe a calităţii o

dată la 5 ani, în baza

metodologiei şi a

criteriilor elaborate de

ANACIP.

pentru inițierea noilor

programe.

• Acreditarea

programelor existente

poate avea loc fie în

cazul refuzului

acreditării

instituționale, fie în

cazul acreditării

provizorii.

L2. Nivel de Management al universității

Structuri de

Guvernare, de

Management și

organizare a

universității

Sistemul organelor de

conducere este format

din Senat, Consiliul

pentru dezvoltare

strategică

instituțională, consiliul

științific, consiliul

facultății, consiliul de

administrație și

Rectorul.

• Conform Actului

danez (de Consoldare)

al Universităţilor

Consiliul este organul de

guvernare al

universităţii.

• Gestionarea

activității academice

este gestionată de

Consiliul academic la

nivel de universitate.

Organul de conducere al

universității este

Consiliul Universității,

care este responsabil de

activitatea educațională

și misiunea universității,

de aprobarea

estimărilor anuale de

venituri și cheltuieli,

numirea personalului de

conducere, precum și de

stabilirea modalităților

de administrare a

universității.

L3. Nivel de Facultate/Departament

Resonsabilități

interne

Facultatea de Drept și

Științe Sociale are

drept scop organizarea

şi desfăşurarea

procesului instructiv-

educativ, realizarea

activităţilor metodice,

educaţionale şi de

cercetare ştiinţifică

pentru domenii şi

specialităţi acreditate

la ciclul I licență şi

ciclul II masterat.

Activitatea şi

dezvoltarea

instituţională a

facultăţii are la bază

Planul Strategic de

Dezvoltare aprobat de

Consiliul facultăţii pe o

perioadă de 5 ani. În

Șeful departamentului

asigură calitatea,

continuitatea și

dezvoltarea

programelor de studii

oferite de departament,

precum şi a activităţilor

de predare, cercetare și

schimbul de cunoștinţe.

Şcoala de Drept a

Universității din

Gloucestershire oferă

oportunitatea pentru

studenţi de a cunoaşte

principiile

fundamentale ale

dreptului din Anglia,

Țara Galilor și Uniunea

Europeană.

În 2015 The Guardian a

clasat Facultatea de

Drept a Universității din

Gloucestershire ca fiind

cea mai bună școală de

Drept din Anglia și Țara

Galilor la capitolul

satisfacția studenților

de predare.

73

baza acestuia se

elaborează Planuri

operaţionale ale

Facultăţii. Rezultatele

activităţii didactice şi

ştiinţifice din Facultate

se fac publice prin

rapoarte anuale de

autoevaluare. Senatul

USARB apreciază

periodic activitatea

Facultăţi potrivit

standardelor de

evaluare academică şi

acreditare.

L4. Nivel de Consiliu de Studii

Structura organului

responsabil de studii

Departamentul de

management al calităţii

reprezintă o structură

cu rol de coordonare şi

execuţie, care sprijină

Comisia pentru

învățământ, evaluare și

asigurare a calității în

realizarea

managementului

calităţii în USARB, prin

planificarea acțiunilor,

organizarea echipelor

de lucru pentru

elaborarea

documentelor,

instruirea personalului

privind asigurarea

calității şi gestionarea

documentelor SMC.

În scopul soluționării

unor probleme

academice, de cercetare

și de colaborare între

diverse structure la

nivel de facultate,

Rectorul poate institui

consilii de studii, care

gestionează una sau mai

multe programe.

Există ca organ

responsabil de

organizarea studiilor la

nivel de facultate.

L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi

Structuri

responsabile de

studenții cu

dizabilități

USARB asigură

persoanelor cu

dizabilităţi condiţiile

necesare pentru

educaţie, instruire,

pregătirea

profesională, formarea

vocaţională şi

formarea continuă, pe

tot parcursul vieţii,

Facilități pentru

studenții cu nevoi

speciale.

Integrarea studenţilor

din familli în care

părinţii nu avut studii

superioare.

Pentru a-i ajuta pe

studenţi să profite la

maximum de timpul

petrecut la universitate,

serviciul de consiliere le

acordă sprijin în orice

dificultăți de ordin

emoțional, psihologic

sau de sănătate mentală

care se pot întâlni. Acest

74

fără discriminare şi în

condiţii de egalitate cu

ceilalţi studenți.

USARB asigură accesul

persoanelor cu

dizabilităţi la educaţie

pentru a obţine studii

superioare adaptate

necesităţilor

individuale, în

conformitate cu

programul individual

de reabilitare şi

incluziune socială.

serviciu este gratuit,

confidențial și oferit de

consilieri calificați şi

profesioniști care

înțeleg presiunile vieții

universitare.

L6. Infrastructura (mediul fizic)

Asigurarea logisticii

necesare

desfășurării optime

a procesului de

instruire

USARB asigură un

mediu fizic propice

realizării obiectivilor și

misiunii unei instituții

de învățământ

superior.

Infrastructură modern,

adaptată metodei de

predare PBL.

Săli de curs destinate

activităților în grup.

Echipament TIC pentru

evaluarea on-line a

studenților.

Conceput inițial ca o

grădină botanică,

campusul Park îi

uimeşte pe vizitatorii săi

prin parcurile și lacurile

splendid amenajate,

care înconjoară acest

centru academic

modern.

L7. Nivel de program de studii (Administrație Publică)

Integrarea PBL, a

metodelor centrate

pe student în

contextul

programului de

studii

Planul de învățământ

va fi elaborat în

concordanţă cu

finalităţile de studiu

exprimate în

competenţe generice şi

specifice, prevăzute în

Cadrul Naţional al

Calificărilor pe

domenii de formare

profesională/domenii

de cercetare/programe

de studii.

În vederea

îmbunătăţirii planului

de învăţământ se

încheie acorduri de

colaborare cu

facultăţi/ universităţi

din ţară şi peste

hotare, cu autorităţile

administraţiei publice

• Curricula include

PBL bazat pe activitatea

de proiect ca element

central și obligatoriu și

conțin o descriere

exhaustivă a

obiectivelor

educaționale inclusiv

competențele și

aptitudinelor obținute;

• Proiectului i se

atribuie un număr „n”

de ECTS;

• Curricula este o

combinație între module

fundamentale și

obligatorii, dicipline

opționale și proiect;

• Rolul

supervisorului este bine

definit. Acesta devine

mentor, ghid;

Şcoala de business a

Universității din

Gloucestershire oferă

oportunitatea de a

studia dreptul în cadrul

programului intitulat

„Studii Juridice”.

În cadrul programului

„Studii Juridice”

strategia de predare şi

învățare este aliniată cu

cea a Universității, care

își propune să dezvolte

la studenți capacitatea

de a învața independent

și în colaborare, să-i

pregătească pentru

viață și pentru

plasament în câmpul

muncii, să dezvolte

abilităţi de gândire

critică în planificarea și

75

şi organizaţii obşteşti

de specialitate. În

cadrul acestor

parteneriate se pune

accent pe

eficientizarea,

uniformizarea şi

acomodarea planului

de învăţământ la

necesităţile actuale de

reformare a sistemului

autorităţilor publice

din Republica Moldova.

• În curricula sînt

stabilite premisele

pentru colaborarea cu

angajatorii inclusiv

pentru stagii în cadrul

companiilor și

organizațiilor naționale

și internaționale.

luarea deciziilor.

Programul utilizează o

varietate de abordări,

cum ar fi: prelegeri,

dezbateri, seminarii,

jocuri de rol, procese

simulate, studii de caz și

prezentări, pentru a se

asigura că rezultatele de

învățare ale

programului pot fi

realizate și demonstrate.

L7. Nivelul formării pedagogice

În cadrul USARB

funcționează Centrul

de Formare

Profesională Continuă.

CFPC reprezintă o

subdiviziune

specializată de formare

profesională continuă

a USARB, fiind integrat

în structura sistemului

de formare

profesională continuă

din Republica Moldova.

Pentru a face față

rigorilor la anagajare

și/sau promovare,

cerințelor înaintate de

către Agența de

Acreditare din

Danemarca în cadrul

Universității din Aalborg

este creat Laboratorul

de Învățare (Learning

Lab).

În Regatul Unit al Marii

Britanii și al Irlandei de

Nord există la nivel de

stat Cadrul Standardelor

Profesionale pentru

predare și susținerea

învățării în învățămîntul

superior.

76

5. Programul de Studii Pilot la Administrație Publică, ciclul I, licență

Conform PLANULUI-CADRU pentru studii superioare (ciclul I – Licență, ciclul II –

Master, studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat Ordinul Ministrului Educației nr.

1045 din 29 octombrie 2015, la elaborarea planurilor de învăţămînt pentru cele trei

cicluri universitare se va urmări realizarea unui învăţământ centrat pe student,

orientat spre dobîndirea finalităţilor de studiu şi formarea competenţelor

prevăzute prin Cadrul Naţional al Calificărilor pe cicluri şi pe domenii generale de

studiu/ domenii de formare profesională. Obținerea finalităţilor de studiu şi formarea

competenţelor pentru un domeniu de formare profesională va fi completată prin

accentuarea caracterului pragmatic al conţinutului formativ al unităţilor de curs

cuprinse în planul de învăţămînt. În acest sens, considerăm că este posibil de a

implementa un progarm-pilot la specilaitatea Administrație Publică, țiândcont de

rigorile Planului_cadru și reieșind din necesitatea orientării predării spre cel care învață.

În continuare,prezentăm schița de program elaborată de către șefa Catedrei

Drept privat, doamna Ina Odinokaia și de către lectorul universitar Vladimir Rusu.

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

APROBAT

la şedinţa Senatului

Universităţii de Stat „Alecu

Russo”

din Bălţi

Rector ____________________ L. Ş.

_____ ___________________

Proces verbal nr. ____ din

_________2017

COORDONAT:

Ministerul Educaţiei

al Republicii Moldova

__________________ L. Ş.

Nr. înregistrare ______________

_____ _________________ 2017

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ciclul I (studii superioare de licenţă)

Nivelul calificării Nivelul 6 ISCED

Domeniul general de studiu 31 Ştiinţe politice

Domeniul de formare profesională 313 Administraţie publică

Specialitatea 313.1 Administraţie publică

Numărul total de credite de studiu 180

Titlul obţinut la finele studiilor Licenţiat în ştiinţe politice

Baza admiterii Diploma de bacalaureat sau un act echivalent de

77

studii; diploma de studii superioare

Limba de instruire Limba română

Forma de organizare a

învăţământului Învăţământ cu frecvenţă

CALENDARUL UNIVERSITAR

Anul

de

stud.

Activităţi didactice Sesiune de examinare Stagii de

practică

Vacanţe

sem. I sem. II iarnă vară iarnă primăvară vară

I 01.09.2017-

16.12.2017

05.02.2018-

26.05.2018

18.12.2017-

23.12.2017

09.01.2018-

27.01.2018

28.05.2018-

23.06.2018

25.12.2017-

08.01.2018

29.01.2018-

04.02.2018

17.04.2018-

24.04.2018

25.06.2018-

31.08.2018

II 03.09.2018-

15.12.2018

04.02.2019-

25.05.2019

17.12.2018-

24.12.2018

09.01.2019-

26.01.2019

27.05.2019-

22.06.2019

29.04.2019-

25.05.2019

25.12.2018-

08.01.2019

28.01.2019-

02.02.2019

29.04.2019-

06.05.2019

24.06.2019-

31.08.2019

III 02.09.2019-

14.12.2019

10.02.2020-

16.05.2020

16.12.2019-

24.12.2019

09.01.2020-

31.01.2020

18.05.2020-

30.05.2020

01.06.2020-

19.06.2020

(Teza de

licență)

04.11.2019-

14.12.2019

10.02.2020-

16.05.2020

25.12.2019-

08.01.2020

01.02.2020-

08.02.2020

20.04.2020-

27.04.2020

Repartizarea unităților de curs/ modulelor în planurile de învăţământ pe

ani de studii

Anul I, semestrul 1 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore Numărul de ore pe

tipuri de activităţi For

ma

de

eval

uare

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

F.01.O.001 Teoria generală a

dreptului 180 90 90 44 46 - E 6

F.01.O.002 Drept constituţional şi

instituţii politice 180 90 90 44 46 - E 6

F.01.O.003

Modul: 1. Teoria

administraţiei publice

2. Istoria administraţiei

publice

180

60 60 30 30 -

E 6 30 30 16 14 -

F.02.O.004 Politologie 120 60 60 30 30 - E 4

F.01.O.005 Proiect interdisciplinar 120 60 60 30 - 30 E 4

78

G.01.O.006 Limba engleză/

franceză/ germană I 120 60 60 - - 60 E 4

Total ore: 900 450 450 194 166 90

6 30 450

G.01.O.007 Educaţia fizică I 60 30 30 - 30 - C

Anul I, semestrul 2 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore

Numărul de ore pe

tipuri de activităţi For

ma

de

eval

uare

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

F.02.O.008 Drept administrativ I 180 90 90 44 46 -

E 10 Proiect 120 60 60 30 - 30

F.02.O.009 Elemente de drept civil 120 60 60 30 30 - E 4

F.02.O.010 Elemente de drept penal 120 60 60 30 30 - E 4

U.02.А.011

/

U.02.А.012

Drept instituţional al

Uniunii Europene/

Structuri politice în

statele europene

120 60 60 30 30 - E 4

G.02.O.013

Tehnologii

informaţionale şi

comunicaţionale

120 60 60 14 - 46 E 4

G.02.O.014 Limba engleză/

franceză/ germană II 120 60 60 - - 60 E 4

Total ore: 900 450 450 178 136 136

6 30 450

G.02.O.015 Educaţia fizică II 60 30 30 - 30 - C

Anul II, semestrul 3 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore Numărul de ore pe

tipuri de activităţi For

ma

de

eval

uare

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

F.03.O.016 Dreptul familiei şi stare

civilă 120 60 60 30 30 - E 4

F.03.O.017 Drept administrativ II 180 90 90 44 46 - E 6

S.03.O.118 Drept financiar şi fiscal 120 60 60 30 30 - E 4

S.03.O.119 Drept contravenţional 120 60 60 30 30 - E 4

S.03.O.120 Proiect interdisciplinar 120 30 90 - - 30 E 4

S.03.O.121 Drept informaţional 120 60 60 30 30 - E 4

S.03.A.122 Dreptul muncii/ 120 60 60 30 30 - E 4

79

/

S.03.A.123

Dreptul muncii al Uniunii

Europene

Total ore: 900 420 480 194 196 30

7 30 420

Anul II, semestrul 4 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore Numărul de ore pe

tipuri de activităţi For

ma

de

eval

uare

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

S.04.O.124 Controlul actului

administrativ 120 60 60 30 30 - E 4

S.04.O.125 Drept procesual civil 150 75 75 45 30 - E 5

S.04.A.126

/

S.04.A.127

Dreptul protecției

sociale/

Dreptul protecţiei sociale

al Uniunii Europene

120 60 60 30 30 - E 4

S.04.O.128 Psihologia conducerii 90 45 45 30 15 - E 3

U.04.A.029

/

U.04.A.030

Principiile economiei de

piaţă/

Managementul

proiectelor publice

120 60 60 30 30 - E 4

G.04.O.031 Etica şi deontologia

funcționarului public 60 30 30 16 14 - E 2

Practica de specialitate

I 180 90 90 - - -

E 8

Proiect 60 20 40 - - 20

Total ore: 900 440 460 181 149 20

7 30 350

Anul III, semestrul 5 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore Numărul de ore pe

tipuri de activităţi For

ma

de

eval

uare

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

S.05.O.132 Răspunderea juridică a

funcţionarului public 120 60 60 30 30 - E 4

S.05.A.133

/

S.05.A.134

E-guvernare/

E-service în

Administraţia Publică

120 60 60 30 30 - E 4

S.05.A.135

/

Drept funciar şi

publicitate imobiliară/ 120 60 60 30 30 - E 4

80

S.05.A.136 Urbanism şi amenajarea

teritoriului

U.05.A.037

/

U.05.A.038

Managementul serviciilor

publice/ Managementul

resurselor umane în

administraţia publică

120 60 60 30 30 - E 4

Practica de specialitate

II 360 180 180 - - -

E 14

Proiect 60 20 40 - - 20

Total ore: 900 440 460 120 120 20 6 30

270

Anul III, semestrul 6 (15 săptămâni de studii)

Cod Denumirea unității de

curs/ modulului

Total ore Numărul de ore pe

tipuri de activităţi For

ma

de

eval

uare

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

S.06.O.139 Managementul

achiziţiilor publice 120 60 60 30 30 - E 4

S.06.O.140 Administraţia publică

centrală 90 45 45 30 15 - E 3

S.06.O.141 Administraţia publică

locală 90 45 45 30 15 - E 3

S.06.O.142

Reglementarea juridică a

activităţii de

întreprinzător

90 45 45 30 15 - E 3

S.06.A.143

/

S.06.A.144

Birotica, corespondenţă

şi tehnici de secretariat/

Tehnici de elaborare a

documentelor

administrative

90 45 45 30 15 - E 3

Practica de cercetare 240 120 120 - - - E 14

Teza de licenţă 180 90 90 - - - E

Total ore: 900 450 450 150 90 -

7 30 240

Stagiile de practică

Nr.

crt. Stagiile de practică Sem.

Durata nr.

săpt./ore Perioada

Număr de

credite

1. Practica de specialitate I 4 4/240 29.04.2019-25.05.2019 8

2. Practica de specialitate II 5 7/420 04.11.2019-14.12.2019 14

Total 22

81

Teza de licenţă

Nr.

crt. Denumirea activităţii Sem.

Durata nr.

săpt./ore Perioada

Număr de

credite

1.

Elaborarea și susținerea

tezei de licență:

documentare, investigare,

cercetare, experimentare,

redactare, elaborarea

prezentării, susținere

publică

Practica de

cercetare VI 13/240

10.02.2020-

16.05.2020

(8 ore/săpt.)

14 Susținerea

tezei de

licență

VI 3/180 01.06.2020-

19.06.2020

Minimul curricular iniţial pentru un alt domeniu la ciclul II – studii

superioare de master (la libera alegere)

Nr.

crt.

Denumirea unității de

curs/ modulului An

ul

Se

me

stru

l

Total ore Numărul de ore

pe tipuri de

activităţi For

ma

de

eval

uare

Num

ăr de

credi

te

To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

1. Teoria generală a dreptului I I 180 90 90 44 46 - E 6

2. Drept constituţional şi

instituţii politice I I 180 90 90 44 46 - E 6

3.

Modul: 1. Teoria

administraţiei publice

2. Istoria administraţiei

publice

I I 180

60 60 30 30 -

E 6 30 30 16 14 -

4. Drept administrativ I I II 180 90 90 44 46 - E 6

5. Drept administrativ II II III 180 90 90 44 46 - E 6

Total 900 450 450 222 228 -

5 30 450

Unităţi de curs la liberă alegere

Nr.

crt.

Denumirea unității de curs /

modulului

Total ore Numărul de ore pe

tipuri de activităţi For

ma

de

eval

uare

Num

ăr de

credi

te To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

1. Bazele culturii informaţiei 30 10 20 - 10 - C

2. Cultura comunicării 60 30 30 - - 30 C 2

3. Securitatea muncii. Protecţia

civilă 30 15 15 15 - - C -

4. Guvernare modernă şi integrare

europeană 90 45 45 30 15 - E 3

82

5. Regionalizarea administrativă 90 45 45 30 15 E 3

6. Protecţia juridică a drepturilor

omului 90 45 45 30 15 - E 3

7. Teoria sondajelor în

administraţia publică

90 45 45 30 15 E 3

8. Sociologia conducerii 90 45 45 30 15 - E 3

*se evaluează în cadrul unităţii de curs Pedagogie

**se evaluează în cadrul unităţii de curs Psihologie

Descrierea finalităţilor de studii şi a competenţelor

Competenţe profesionale:

CP1. Operarea cu noţiunile, conceptele, teoriile şi metodele de bază ale ştiinţei

administraţiei în activitatea profesională.

CP2. Interpretarea principiilor fundamentale de organizare şi funcţionare a

structurilor administrative în scopul transpunerii ulterioare a acestora în activitatea

profesională în instituţii publice şi/sau private.

CP3. Identificarea, analizarea şi rezolvarea problemelor din domeniul

administraţiei publice în conformitate cu prevederile legale, în mod cooperant, flexibil şi

eficient.

Modulul psihopedagogic (la libera alegere)

Nr.

crt

.

Denumirea unităţii de curs/

modulului

Total ore Numărul de ore pe tipuri

de activităţi

Fo

rma

de

ev

alu

are

Nu

mă

r d

e c

red

ite

To

tal

Co

nta

ct

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ua

l

Cu

rs

Se

min

ar

La

bo

rato

r

1. Pedagogie 120 60 60 30 30 - E 4

2. Psihologie 120 60 60 30 30 - E 4

3. Psihologia vârstelor. Stresul în

mediul educaţional 150 75 75 45 30 -- E 5

4. Dirigenţie. Educaţie incluzivă 150 75 75 45 30 -- E 5

5. Didactica ştiinţelor administrative 180 90 90 46 44 - E 6

6. Management educaţional 120 60 60 30 30 - E 4

7. Etica pedagogică 60 30 30 16 14 - E 2

8. Practica de iniţiere în pedagogie* 30 15 15 - - 15 - 1

9. Practica de iniţiere în psihologie** 30 15 15 - - 15 - 1

10 Practica pedagogică 480 240 240 - - - E 16

11. Practica de specialitate I 120 60 60 - - - E 4

12. Practica de specialitate II 240 120 120 - - - E 8

Total 1800 900 900 242 208 30 10 60

83

CP4. Elaborarea, examinarea şi adoptarea deciziilor privind activitatea

administrativă.

CP5. Planificarea strategică a activităţii profesionale curente şi de personal, în

scopul dezvoltării instituţionale pe termeni medii şi de perspectivă.

CP6. Utilizarea tehnologiilor moderne, diverselor forme şi metode de control a

evaluării activităţii administrative şi formularea propunerilor de eficientizare a acesteia.

Competenţe transversale:

CT1. Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi în termen, a sarcinilor

profesionale, în spirit de iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi deontologia

profesională.

CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup, deprinderea şi exercitarea

rolurilor specifice în munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare

interpersonală şi prin asumarea responsabilităţii pentru luarea deciziilor.

CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi identificarea resurselor şi

modalităţilor de dezvoltare personală şi profesională, în scopul inserţiei şi adaptării la

cerințele pieței muncii.

Matricea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi

unităţile de curs incluse în planul de învăţământ

Codul Unitatea de curs

Se

m.

Nr.

cre

dit

e

Competente profesionale Competenţe

transversale

CP1 CP2 CP3 CP4 CP5 CP6 CT1 CT2 CT3

F.01.O.001 Teoria generală a

dreptului I 6 + + + +

F.01.O.002

Drept

constituţional şi

instituţii politice

I 6 + + + + + +

F.01.O.003

Modul: 1.Teoria

administraţiei

publice

2. Istoria

administraţiei

publice

I 6

+ + + + + + +

+ + + + +

F.01.O. 004 Politologia I 4 + + + + +

F.01.O. 005 Proiect

interdisciplinar I 4 + + + + + +

G.01.O.006

Limba engleză/

franceză/ germană

I

I 4 + + + +

F.02.O.008 Drept

administrativ I II 10 + + + + + + +

84

Proiect

F.02.O.009 Elemente de drept

civil II 4 + + + + +

F.02.O.010 Elemente de drept

penal II 4 + + + + + +

U.02.А.012

/

U.02.А.013

Drept instituţional

al Uniunii

Europene/

Structuri politice în

statele europene

II 4 + + + + + +

G.02.O.014

Tehnologii

informaţionale şi

comunicaţionale

II 4 + + + +

G.02.O.015

Limba engleză/

franceză/ germană

II

II 4 + + + +

F.03.O.019 Dreptul familiei şi

stare civilă III 4 + + + + +

F.03.O.017 Drept

administrativ II III 6 + + + + + + +

S.03.O.118 Drept financiar şi

fiscal III 4 + + + + + +

S.03.O.121 Drept

contravenţional III 4 + + + + +

S.03.O.120 Proiect

interdisciplinar III 4 + + + + + + + + +

S.03.O.120 Drept

informaţional III 4 + + + + + +

S.03.A.122

/

S.03.A.123

Dreptul muncii/

Dreptul muncii al

Uniunii Europene

III 4

+ + + + + + +

+ + + + + + +

S.04.O.126 Controlul actului

administrativ IV 5 + + + + + +

S.04.O.127 Drept procesual

civil IV 6 + + + + +

S.04.A.128

/

S.04.A.129

Dreptul protecţiei

sociale/

Dreptul protecţiei

sociale al Uniunii

Europene

IV 4

+ + + + + + +

+ + + + + + +

S.04.A.130 Psihologia

conducerii IV 3 + + + +

U.04.A.031

/

U.04.A.032

Principiile

economiei de

piaţă/

Managementul

proiectelor publice

IV 4

+ + + + +

+ + + + +

85

G.04.O.033

Etica şi

deontologia

funcționarului

public

IV 2 + + +

S.05.O.134

Răspunderea

juridică a

funcţionarului

public

V 4 + + + + + +

S.05.A.137

/

S.05.A.138

E-guvernare/

E-service în

Administraţia

Publică

V 4

+ + + + +

+ + + + +

S.05.A.139

/

S.05.A.140

Drept funciar şi

publicitate

imobiliară/

Urbanism şi

amenajarea

teritoriului

V 4

+ + + + +

+ + + + +

U.05.A.135

/

U.05.A.136

Managementul

serviciilor publice/

Managementul

resurselor umane

în administraţia

publică

V 4

+ + + + + +

+ + + + + +

S.06.A.143 Managementul

achiziţiilor publice VI 4 + + + + + +

S.06.A. 144 Administraţia

publică centrală VI 3 + + + + + +

S.06.O. 145 Administraţia

publică locală VI 3 + + + + + +

S.06.O.146

Reglementarea

juridică a activităţii

de întreprinzător

VI 3 + + + + + + + +

S.06.A.147

/

S.06.A.148

Birotica,

corespondenţă şi

tehnici de

secretariat/

Tehnici de

elaborare a

documentelor

administrative

VI 3

+ + + + +

+ + + + +

NOTĂ EXPLICATIVĂ

1. Generalităţi

Planul de învățământ, la specialitatea Administraţie publică, este documentul care

cuprinde un sistem de activităţi de formare profesională şi de cercetare ştiinţifică al

86

specialiştilor în domeniul administraţiei publice. Titlul obţinut la finele ciclului I, studii

superioare de licenţă este de licenţiat în ştiinţe politice.

Planul de învățământ cuprinde:

I. planul de învățământ propriu-zis;

II. nota explicativă la planul de învățământ.

Planul de învățământ a fost racordat la obiectivele proiectului ERASMUS+

„Introducerea învățării bazate pe probleme în Moldova: Spre consolidarea

competitivității și șanselor de angajare ale studenților/ Introducing Problem Based

Learning in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”,

fiind elaborat în conformitate cu prevederile:

1. Codului educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014;

2. Legii privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare

profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învățământ

superior, ciclul I, nr. 142-XVI din 07 iulie 2005;

3. Legii pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, nr.155 din

21.07.2011;

4. Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I – Licenţă, ciclul II – Master,

studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.

1045 din 29 octombrie 2015;

5. Regulamentului de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza

Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.

1046 din 29 octombrie 2015;

6. Cadrului Naţional al Calificărilor al Republicii Moldova şi Cadrului Naţional

al Calificărilor pentru învăţământul superior pe domenii de formare profesională,

aprobate prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 934 din 29 decembrie 2010.

2. Concepţia formării specialistului

a. Scop şi caracteristici

Scopul programului-pilot este trecerea de la învățământul clasic (teoretizat),

unde profesorul este furnizor de informații, iar studentul receptorul informației, la PBL

(învățământ axat pe problemă), ceea ce ar permite formarea specialiştilor competitivi pe

piața muncii, calificaţi în domeniul de formare profesională 313 Administraţie publică,

specialitatea 313.1 Administraţie publică.

Caracteristicile distinctive ale programului constau în asigurarea unei pregătiri

profesionale de calitate tuturor celor care doresc să-şi construiască o carieră în

structurile administraţiei centrale şi locale, precum şi în departamentele de specialitate

din cadrul companiilor publice. Formarea profesională este axată pe însuşirea:

fundamentelor ştiinţifice şi normative ale teoriei constituţiei; principiilor generale ale

sistemului politic şi diverselor mecanisme de administrare; dezvoltarea abilităţilor şi

formarea deprinderilor practice în domeniul administraţiei publice.

87

b. Angajabilitate

Absolvenţii ciclului I, studii de licenţă, specialitatea Administraţie publică, pot

ulterior activa în calitate de funcţionar public în funcţii de execuţie; specialist în

domeniul organizării activităţii administrative; specialist în domeniul resurselor umane;

specialist în domeniul relaţiilor publice; specialist în domeniul organizării şi prestării

serviciilor publice; specialist în domeniul documentării administrative; manager de

proiecte în administraţia publică; consilier în administraţia publică; referent în

probleme administrative; expert în domeniul administraţiei publice.

c. Formare ulterioară

Formarea iniţială la ciclul I, studii superioare de licenţă, constituie o premisă

necesară pentru continuarea studiilor la ciclul II, studii superioare de masterat, în

domeniul 31 Ştiinţe politice sau 38 Drept.

3. Finalităţi de studiu preconizate

a. Finalităţile formării

La finele ciclului I absolventul va fi capabil:

- să aplice cunoştinţele obţinute în cadrul unităților de curs fundamentale şi

de specialitate studiate, într-un mediu profesional determinat;

- să soluţioneze situații specifice administrației publice, prin aplicarea

metodei studiului de caz;

- să demonstreze creativitate în instrumentarea actelor şi procedurilor

administrative în procesul de învăţare, cercetare şi de muncă;

- să manifeste spirit de echipă în contextul luării deciziilor administrative;

- să valorifice limbajul specific administraţiei publice, precum și a

metodologiei specifice, în realizarea proiectelor semestriale;

- să analizeze şi sintezeze procesele şi fenomenele social-economice prin

elaborarea şi implementarea strategiilor manageriale;

- să consolideze capacităţi decizionale şi de gestionare a schimbărilor în

administraţia publică, prin estimarea riscurilor şi asumarea responsabilităţilor

profesionale;

- să-și cultive abilităţile de colaborare cu specialişti din alte domenii în

contextul managementului schimbării;

- să demonstreze capacitatea de a dezvolta la ciclul II, studii superioare de

masterat, a competenţelor achiziţionate la ciclul I, studii superioare de licenţă.

b. Finalităţile programului de studii exprimate prin competenţele profesionale şi

competenţele transversale:

Competenţe

profesionale

CP1

Operarea cu

CP2

Interpretarea

CP3

Identificarea,

CP4

Elaborarea,

CP5

Planificarea

CP6

Utilizarea

88

Descriptori de

nivel ai

elementelor

structurale ale

competenţelor

profesionale

noţiunile,

conceptele,

teoriile şi

metodele de

bază ale

ştiinţei

administraţiei

în activitatea

profesională.

principiilor

fundamentale

de organizare şi

funcţionare a

structurilor

administrative

în scopul

transpunerii

ulterioare a

acestora în

activitatea

profesională în

instituţii publice

şi/sau private.

analizarea şi

rezolvarea

problemelor

din domeniul

administraţiei

publice în

conformitate

cu

prevederile

legale, în mod

cooperant,

flexibil şi

eficient.

examinarea şi

adoptarea

deciziilor

privind

activitatea

administrativă.

strategică a

activităţii

profesionale

curente şi de

personal, în

scopul

dezvoltării

instituţionale

pe termeni

medii şi de

perspectivă.

tehnologiilor

moderne,

diverselor

forme şi

metode de

control a

evaluării

activităţii

administrative

şi formularea

propunerilor

de

eficientizare a

acesteia.

CUNOŞTINŢE

1. Cunoaşterea,

înţelegerea

conceptelor,

teoriilor şi

metodelor de

bază ale

domeniului şi

ale ariei de

specializare;

utilizarea lor

adecvată în

comunicarea

profesională

CP1.1

Cunoaşterea,

înţelegerea şi

utilizarea

noţiunilor,

conceptelor,

teoriilor din

domeniul

administraţiei

publice.

CP2.1

Explicarea şi

perceperea

principiilor

fundamentale

de organizare şi

funcţionare a

structurilor

administrative.

CP3.1

Identificarea,

înţelegerea şi

utilizarea

eficientă a

metodelor din

domeniul

administraţiei

publice, în

scopul

încadrării

legale a

stărilor de

fapt.

CP4.1

Cunoaşterea

exigenţelor de

elaborare a

proiectelor de

decizii

admninistrative

pentru diverse

situaţii de fapt.

CP5.1

Distingerea

strategiilor

fundamentale

de planificare

a activităţilor

profesionale şi

de personal

curente în

domeniul

administraţiei

publice.

CP6.1

Perceperea

necesităţii

aplicării

tehnologiilor

moderne în

activitatea

administraţiei

publice.

2. Utilizarea

cunoştinţelor

de bază pentru

explicarea şi

interpretarea

unor variate

tipuri de

concepte,

situaţii,

procese,

proiecte etc.

asociate

domeniului

CP1.2

Utilizarea

cunoştinţelor

achiziţionate

în cadrul

disciplinelor

fundamentale

pentru

explicarea şi

interpretarea

conceptelor şi

proceselor din

domeniul

administraţiei

publice.

CP2.2

Interpretarea

diverselor

modele

administrative

în vederea

soluţionării

unor probleme

tipice din

domeniul

administraţiei

publice.

CP3.2

Analiza şi

încadrarea

legală a

rezolvării

situaţiilor şi

modelării

proceselor din

sfera

administraţiei

publice.

CP4.2

Utilizarea

criteriilor şi

exigenţelor de

elaborare a

proiectelor de

decizii

admninistrative

pentru diverse

situaţii de fapt.

CP5.2

Cunoaşterea

strategiilor

fundamentale

de planificare

a activităţilor

profesionale şi

de personal pe

termen mediu

în

administraţia

publică.

CP6.2

Identificarea

formelor şi

metodelor de

control a

evaluării

activităţii

administrative.

ABILITĂŢI

3. Aplicarea

unor principii

CP1.3

Aplicarea

CP2.3

Raportarea

CP3.3

Aplicarea

CP4.3

Implimentarea

CP5.3

Aplicarea

CP6.3

Aplicarea

89

şi metode de

bază pentru

rezolvarea de

probleme/

situaţii bine

definite, tipice

domeniului în

condiţii de

asistenţă

calificată

metodelor de

bază pentru

soluţionarea

situaţiilor de

fapt în

procesul

formării

profesionale.

principiilor

fundamentale

pentru

soluţionarea

situaţiilor

concrete

relevante

adminidstraţiei

publice.

normelor

legale în

scopul

identificării

soluţiilor

pentru

situaţiile de

fapt modelate

din domeniul

administraţiei

publice.

principiilor

metodologice

de luare a

deciziilor în

domeniul

administrativ în

condiţii de

asistenţă

calificată.

principiilor şi

metodelor de

identificare a

strategiilor de

planificare a

activităţilor

profesionale şi

de personal în

administraţia

publică.

diferitor

mecanisme şi

forme de

control

administrativ

aferente

domeniului

profesional.

4. Utilizarea

adecvată de

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

pentru a

aprecia

calitatea unor

procese,

programe,

proiecte,

concepte,

metode şi

teorii

CP1.4

Utilizarea

adecvată de

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

aplicate în

cadrul

disciplinelor

fundamentale,

pentru

recunoaşterea

şi estimarea

problemelor

din domeniul

administraţiei

publice.

CP2.4

Aplicarea

corespunzătoare

a principiilor

fundamentale

pentru

evaluarea

cantitativă şi

calitativă a

proceselor din

domeniul

administraţiei

publice.

CP3.4

Utilizarea

criteriilor şi

metodelor

standard de

evaluare, în

scopul

aprecierii

eficienţei

soluţiilor

pentru

situaţiile de

fapt modelate

din domeniul

administraţiei.

CP4.4

Analiza

proiectelor de

decizii

administrative

în vederea

evaluării

legalităţii

acestora.

CP5.4

Utilizarea

diverselor

criterii şi

metode

standard de

evaluare,

pentru

estimarea

necesităţii

planificării

activităţilor

profesionale şi

de personal.

CP6.4

Utilizarea

adecvată a

tehnologiilor

moderne în

administraţia

publică, în

vederea

evaluării

eficienţei

actului de

guvernare.

5. Elaborarea

de proiecte

profesionale cu

utilizarea unor

principii şi

metode

consacrate în

domeniu

CP1.5

Elaborarea de

proiecte în

domeniul

administraţiei

publice cu

întrebuinţarea

principiilor şi

metodelor

consacrate de

disciplinele

fundamentale.

CP2.5

Redactarea

proiecte lor

specifice

administraţiei

publice cu

utilizarea

principiilor şi

metodelor

consacrate de

disciplinele de

specialitate.

CP3.5

Elaborarea

propunerilor

de modificare

şi amendare a

legislaţiei în

domeniul

administraţiei

publice.

CP4.5

Elaborarea

proiectelor de

decizii

administrative

pentru situaţii

concrete şi

previziunea

efectelor

scontate.

CP5.5

Elaborarea

unui plan

managerial

instituţional.

CP6.5

Elaborarea

proiectelor de

e-transfor-

mare a

administraţiei

publice.

Standarde

minimale de

performanţă

pentru

evaluarea

competenţei:

Definirea

noţiunilor,

interpretarea

conceptelor şi

teoriilor,

precum şi

Soluţionarea

unor situaţii de

caz de

complexitate

medie, care

necesită

Încadrarea

legală a

situaţiilor

modelate

specifice

administraţiei

Redactarea

unor proiecte

decizionale în

domeniul

administraţiei

publice.

Proiectarea

unui plan

strategic

managerial în

domeniul

administraţiei

Cunoaşterea

cerinţelor

standard

pentru

tehnologiile

moderne de

90

aplicarea

acestora în

situaţii tipice

din domeniul

administraţiei

publice.

modelarea şi

simularea unor

procese şi

fenomene

specifice

administraţiei

publice.

publice. publice. comunicare în

administraţia

publică.

Descriptori de

nivel ai

competenţelor

transversale

Competenţe transversale Standarde minimale de performanţă pentru

evaluarea competenţei

6. Executarea

responsabilă a

sarcinilor

profesionale, în

condiţii de

autonomie

restrânsă şi

asistenţă

calificată

CT1

Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi

în termen, a sarcinilor profesionale, în spirit de

iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi

deontologia profesională.

Elaborarea şi susţinerea în cadrul unităţilor de

curs a proiectelor planificate, tezelor de an,

tezelor de licenţă în conformitate cu rigorile

metodice.

7.

Familiarizarea

cu rolurile şi

activităţile

specifice

muncii în

echipă şi

distribuirea de

sarcini pentru

nivelurile

subordonate

CT2

Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup,

deprinderea şi exercitarea rolurilor specifice în

munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de

comunicare interpersonală şi prin asumarea

responsabilităţii pentru luarea deciziilor.

Realizarea proiectelor/ sarcinilor de grup de

complexitate medie, axate pe probleme actuale şi

relevante domeniului de formare, care necesită

abordare interdisciplinară şi care permit de a

dezvolta spiritul de echipă, planificarea activităţii

în grup, repartizarea rolurilor în echipă,

diversitatea în cooperare, nivelul înalt de studiu.

8.

Conştientizarea

nevoii de

formare

continuă;

utilizarea

eficientă a

resurselor şi

tehnicilor de

învăţare,

pentru

dezvoltarea

personală şi

profesională

CT3

Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi

identificarea resurselor şi modalităţilor de

dezvoltare personală şi profesională, în scopul

inserţiei şi adaptării la cerinţele pieţei muncii.

Identificarea necesităţii de dezvoltate personală

şi profesională continuă în concordanţă cu

necesităţile pieţii muncii şi utilizarea în acest

sens a diverselor resurse şi tehnici de învăţare.

91

3. Termenul de studii şi structura anilor de studii

În corespundere cu cerinţele Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I –

Licenţă, ciclul II – Master, studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul

Ministerului Educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie 2015, durata studiilor superioare de

licenţă (ciclul I), învăţământ cu frecvenţă la zi este de 3 ani, respectiv 180 credite ECTS.

Anul de studii este divizat în două semestre a câte 15 săptămâni fiecare. Numărul

total de ore de studiu prevăzute în plan – 5400, dintre care: ore de contact direct – 2700;

numărul orelor de lucru independent – 2700, ceea ce este echivalent cu 180 de credite.

Ponderea creditelor a unităţilor de curs în Planul de învățământ este următoarea:

1. Componentа de discipline fundamentale (F) în plan îi revin 54 de credite

ECTS.

2. Pentru componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (G)

planul prevede 14 credite ECTS.

3. Pentru componenta de orientare socio-umanistică (U) planul prevede 12

credite ECTS.

4. Pentru componenta de orientare spre specialitatea de bază (S) planul

prevede 64 de credite ECTS.

5. Practica de specialitate I, Practica de specialitate II - 22 credite ECTS.

6. Elaborarea și susţinerea tezei de licenţă - 14 credite ECTS.

4. Proiectele semestriale

În semestrele I-III, proiectele semestriale reprezintă cercetări interdisciplinare

sau sunt parte componentă a unei unităţi de curs fundamentale sau de specialitate, iar în

semestrele IV-V sunt corelate cu practica de specialitate I și II.

Scopul proiectelor de grup constă în cooperarea axată pe diversitate și găsirea

unui numitor comun pentru soluționarea problemelor cercetate, axată pe studierea

problemei la un înalt nivel logistic, creativ și multiaspectual. De asemenea, prin

intermediul proiectelor vor fi formate la studenţi capacităţile de documentare şi analiză

critică a informaţiei, expunerii succinte (adnotării) articolelor ştiinţifice de specialitate,

analizei şi perfectării unei bibliografii tematice. Tematica proiectelor semestriale oferă

posibilitatea studentului de a-și continua cercetarea prin elaborarea tezei de licenţă.

Tematica proiectelor propuse spre cercetare va fi actuală, importantă și

relevantă, iar pentru elaborarea acestora studenții, vor fi grupați câte 3-5, fiind ghidați

spre o analiză profundă și consistentă a problemei cercetate.

Temele pentru proiectele semestriale vor fi stabilite, de comun acord, de către

cadrele didactice titulare și studenți, la începutul fiecărui semestru, iar susţinerea

publică a acestora va avea loc cu cel puţin o săptămână până la începerea sesiunii de

examene în faţa unei comisii constituite din două sau mai multe cadre didactice, numite

de către şeful catedrei de resort.

92

5. Organizarea practicii studenţilor

Obiectivele practicii de specialitate rezidă în familiarizarea studenţilor cu

particularităţile specialităţii, achiziţionarea deprinderilor profesionale iniţiale. Practica

de specialitate I + proiectul semestrial se promovează în sem. IV, cu durata de 4 săptămîni

şi se creditează cu 240 de ore, 8 credite. Practica de specialitate II + proiectul semestrial

se promovează în sem V, cu durată de 6 săptămîni şi se creditează cu 420 de ore, 14

credite.

Practica de cercetare are drept scop dezvoltarea abilităţilor practice necesare şi

aplicarea cunoştinţelor teoretice la activitatea profesională independentă şi efectuarea

cercetărilor, documentarea şi colectarea informaţiei pentru realizarea proiectului tezei

de licenţă. Studentul, de comun acord cu cadrul didactic conducător al tezei de licenţă şi

mentorul responsabil de practică va operaţionaliza conţinutul stagiului de practică în

funcţie de tema de cercetare.

Practica de cercetare se promovează în sem VI, cu durată de 8 ore săptămînal şi

se creditează cu 240 de ore, 8 credite.

La evaluarea finală, stagiile de practică se apreciază cu note de către o comisie

creată de Catedra de resort, ţinînd cont de referinţa mentorului din cadrul unităţii-bază

de practică despre activitatea stagiarului, calitatea susţinerii publice a raportului

stagiului de practică (proiectului), rezultatele realizării sarcinii individuale, aprecierea

conducătorului de practică. Notele obţinute pentru stagiul de practică se includ în

rezultatele sesiunii respective de examinare, se iau în considerare la calculul mediei

reuşitei academice a studentului.

Evaluarea practicii de licenţă se face de către o comisie cu privire la susţinerea

practicii de licenţă, desemnată de către şeful Catedrei responsabile, în două etape, în

dependenţă de activitatea studentului în procesul de elaborare a proiectului tezei de

licenţă şi de referinţa conducătorului tezei de licenţă.

6. Evaluarea studenţilor

Planul de învăţământ prevede următoarele tipuri şi modalităţi de evaluare a

finalităţilor de studii:

- evaluarea curentă (test, eseu, referat, studiu de caz, raport, prezentări etc.)

La evaluarea curentă se utilizează tehnologiile informaţionale (platformele de învăţare

MOODLE etc.).

- evaluarea finală a unităților de curs/ modul (examen oral/ scris, examen

combinat, evaluare asistată de calculator (on-line pe platforme de învăţare), proiect etc.

7. Teza de licenţă

Studiile se finalizează cu examenul de licenţă care se rezumă la susţinerea publică

a tezei de licenţă. La susţinerea tezei de licenţă sunt admişi absolvenţii care au realizat

integral prevederile planului de învăţământ şi care au susţinut cu succes prezentarea

93

preventivă a tezei de licenţă în faţa comisiei desemnate de către şeful Catedrei

responsabile.

Teza de licenţă reprezintă o componentă esenţială a evaluării activităţii

studentului. Aceasta testează abilităţile de a concepe şi a realiza o cercetare

independentă, sub tutela conducătorului, precum şi a de a redacta cercetarea conform

regulilor comunităţii ştiinţifice. Scopul tezei de licenţă constă în sistematizarea şi

aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice ale studenţilor, precum şi

formarea competenţelor de rezolvare a problemelor metodice şi de cercetare, în

conformitate cu tema tezei de licenţă şi cu sarcinile puse în faţa studentului de către

conducătorul ştiinţific.

Tematica tezelor de licenţă este elaborată de catedra responsabilă şi este difuzată

studenţilor pe parcursul semestrului IV de studii. Tematica tezelor de licenţă şi

conducătorii ştiinţifici sunt aprobaţi la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe

Sociale.

Teza de licenţă este însoţită de avizul conducătorului ştiinţific.

Susţinerea publică a tezei de licenţă are loc în faţa Comisiei de Licenţă.

8. Creditele

Creditele se alocă pe unităţi de curs, stagii de practică şi teza de licenţă care sunt

evaluate independent. Un credit se alocă pentru 30 ore de studiu. Creditele reflectă

cantitatea de muncă investită de student pentru însuşirea unei unități de curs / modul,

sub toate aspectele (prelegeri (curs), seminare, ore practice, lucrări de laborator, studii

individuale, stagii de practică, elaborarea proiectelor, susţinerea probelor de evaluare).

Creditele acordate unei discipline au valori întregi cuprinse între 2 şi 6 credite de studiu.

Prin acordarea de credite se certifică faptul că pentru rezultatul obţinut la evaluare a

fost realizat volumul preconizat de muncă.

9. Specialitatea

Planul prevede formarea la o mono-specialitate 313.1 Administraţie publică.

10. Actualizarea planului de învăţământ

Planul de învăţământ pentru specialitatea 313.1 Administraţie publică este

analizat şi, după necesitate, actualizat. În fiecare an, în luna mai, se organizează

chestionarea studenţilor şi absolvenţilor programului în vederea determinării punctelor

tari şi slabe ale programului. Responsabilul de program monitorizează administrarea

chestionarelor.

În acest scop sunt elaborate chestionare pentru studenţii de la ciclul I, licenţă,

care pot să-şi exprime opinia după audierea cursurilor. Chestionarea se face în condiţie

de anonimat.

94

În vederea îmbunătăţirii planului de învăţământ se încheie acorduri de

colaborare cu facultăţi/ universităţi din ţară şi peste hotare, cu autorităţile

administraţiei publice şi organizaţii obşteşti de specialitate. În cadrul acestor

parteneriate se pune accent pe eficientizarea, uniformizarea şi acomodarea planului de

învăţământ la necesităţile actuale de reformare a sistemului autorităţilor publice din

Republica Moldova.

În urma analizei chestionarelor şi în rezultatul propunerilor înaintate de mediul

academic din alte universităţi şi funcţionari din sistemul administrativ, precum şi a celor

înaintate de cadrele didactice implicate în acest program de studii, se actualizează planul

de învăţământ, introducându-se cursuri opţionale/ module de studii noi, se revede

numărul de credite ECTS la discipline şi repartizarea lor pe semestre.

Modificarea planului de învăţământ se realizează de catedra responsabilă şi se

aprobă de consiliul facultăţii. Revizuirea/ actualizarea planurilor de învăţământ este

validată de Senatul USARB şi prezentată, o dată la 5 ani, spre coordonare, Ministerului

Educaţiei.

95

6. Foaia de Parcurs – Road Map

La momentul actual,cadrul legal ne permite să implementăm PBL ca metodă de

predare. Pentru a atinge obiectivul de 50 la 50 raportul dintr predare clasică și proiect

este necesar a fi realizate anumite modificări ale cadrului legal, care ar avea drept

consecință anumite reformări la nivel instituțional. Anumite modificări ale planului-

cadru ar putea rezulta în reduceri de personal, datorită diminuării numărului de ore la

anumite discipline, situație care nu este dorită de echipa de proiect. Un aspect important

este că nici la Universitatea Aalborg, PBLnu se realzează la raportul de 50 la 50 în cadrul

specialității Drept.

În continuare vom prezenta tabelul cu indicarea normelor legale care necesită a fi

modificate și vor facilita implementarea PBL și ale altor metode centrate pe student.

Aceste modificări vor permite consolidarea principiului autonomiei academice și

nicidecum nu vor avea un impct negativ asupra personalului din USARB.

Actul Normativ Prevederea Propuneri

Plan-cadru pentru studii

superioare, art. 9.

Pentru un modul se recomandă

alocarea a 4-6 credite de studii.

De exclus limitarea numărului de credite

alocate unui modul.

Plan-cadru pentru studii

superioare, art. 9.

La ciclurile I și II, unitatea de curs/

disciplina poate fi realizată prin

activitate didactică auditorială

(contact direct): ore de curs/

prelegeri, seminare, lucrări de

laborator, lucrări practice, lucrări

de proiectare, stagii didactice,

clinice şi alte forme aprobate de

senat.

De atribuit activității didactice auditoriale

supravegherea activității în echipă a

studenților, iar textul de expus în următoarea

variantă:

La ciclurile I și II, unitatea de curs/ disciplina

poate fi realizată prin activitate didactică

auditorială (contact direct): ore de curs/

prelegeri, seminare, lucrări de laborator,

lucrări practice, lucrări de proiectare, stagii

didactice, clinice, supravegherea activității

în echipă a studenților şi alte forme

aprobate de senat.

Plan-cadru pentru studii

superioare, art. 28, e)

Un curs de Educație fizică pentru

studenții anului I/II, care nu se

cuantifică cu credite, dar a cărui

evaluare cu calificativul ”admis”

reprezintă o precondiție de

admitere la examenul de finalizare

a studiilor superioare de licență.

Excluderea obligativității cursului de

Educație fizică.

Reg. organizarea studiilor

în baza SNCS, art. 82

Pentru programele de 180 credite,

se execută o teză de an, în anul II de

studii. Pentru programele de studii

240 de credite, se execută câte o

teză de an, în anul II și III de studii.

De exclus limitarea la un singur proiect, cu

următoarele clarificări:

Poate reprezenta o unitate de curs

fundamentală sau de specialitate

prevăzute în planul de studii în

96

Tipul tezelor/ proiectelor este

determinat de departamentul/

catedra de profil în funcţie de

specificul Programului de studii.

semestrele I-V/VII;

Prevede formarea la studenţi a

capacităţilor de documentare şi analiză

critică a informaţiei, a unei probleme

desprinse din realitate, expunerii succinte

(adnotării) articolelor ştiinţifice de

specialitate, analizei şi perfectării unei

bibliografii la o temă etc.

Tematica proiectului oferă posibilitatea

studentului de a continua cercetarea în

elaborarea tezei de licenţă.

Temele proiectului sunt determinate de

către departamentul/ catedra respectivă,

sunt incluse la propunerea

reprezentanților pieții muncii, altor

reprezentanți ai angajatorilor sau pot fi

propuse chiar de către studenți.

A se permite alocarea de credite ECTS pentru

fiecare proiect, chiar dacă nu reprezintă

rezultatul cumulative a mai multor discipline.

97

7. Concluzii finale

„Eu niciodată nu le predau elevilor mei. Eu doar încerc să le furnizez condițiile în care ei

să poată învăța.” Einstein

În urma realizării acestui raport am ajuns la concluzia că abordările predării cu

utilizarea pe scară largă a metodelor active de predare, în special PBL le consider

necesare de a fi urmat în cadrul disciplinilor de la specialitatea Administrație Publică din

următoarele motive:

1. Conlucrarea cu potențialii angajatori: stagiul de practică reprezintă metodă

prin care această conlucrare poate fi realizată;

2. Studenții vor fi motivați să studieze aspectele teoretice ale disciplinelor în

vederea identificării instituțiilor relevante pentru rezolvarea problemei;

3. Rolul profesorului este de a ghida studentul pentru ca acesta să soluționeze

problema, educație este cu adevărat centrată pe cel ce învață: Less us and more of them!;

4. Consolidarea capacităților de lucru în echipă și posibilitatea ca încă de pe

băncile facultății studenții să identifice free-riders (cei care „călătoresc gratis”),

pregătindu-i pentru realitățile vieții;

5. Examinarea externă (de către personal invitat) va exclude anumite acte de

corupere și va responsabiliza cadrul didactic în activitate, punînd accent pe calitate;

6. Studenții vor deveni mai receptivi unul față de altul și se vor susține

reciproc pe parcursul studiilor;

7. Studenții vor avea o participare activă la proiectarea curriculară;

8. Studenții vor da dovadă de angajament în ceea ce privește îmbunătățirea

continuă a propriilor calități de îvățare, critică constructivă și analiză imparțială a

propriilor eșecuri;

9. Personalul academic va deveni mai vizibil în afara comunității universitare

datorită implicării active în determinarea organizațiilor externe cu care vor colabora;

10. Programul de studii (specialitatea) va avea un impact relevant în societate

datorită colaborării și implicării nemijlocite a organizațiilor externe.

98

Bibliografie

1. Duch, Barbara J., Groh, Susan E. & Allen, Deborah E. The power of problem-

based learning: a practical “how to” for teaching Undergraduate Courses in Any

Discipline", English: 1st ed, Sterling, Va.: Stylus Pub., 2001.

2. Schwartz, Peter, Mennin Stewart & Webb Graham, Problem-Based

Learning: Case Studies, Experience and Practice, London: Kogan Page, 2001.

3. Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios Georgiades & Maria

Perdikogianni Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to

Undergraduate Psychology Teaching, Palgrave Macmillan, 2015.

4. Biggs John & Tang Catherine, Teaching for Quality Learning at University:

What the Student Does, 4th edition.

5. Terry Barrett & Sarah Moore, New Aproaches to Problem-Based Learning:

Revitalising Your Practice in Higher Education.

6. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay

Wilkie.

7. CARTA Instituţiei Publice Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

8. Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014.

9. Ghid de evaluare externă a instituţiilor de învăţământ superior/ Andrei

Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în

Învățământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 48 p.

10. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de licenţă, învăţământul

superior Andrei Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a

Calităţii în Învățământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”).

– 52 p.

11. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de masterat, învăţământul

superior/ Andrei Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a

Calităţii în Învățământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”).

– 48 p.

12. Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de

funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de

învăţământ profesional tehnic, superior şi de formare continuă, HG nr. 616 din 18 mai

2016.

13. Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master,

studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr.

1045 din 29.10 2015.

14. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale

de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, HG nr. 191 din 22 aprilie 2015.