Libertate - Din Wikipedia

Libertate (filozofie)

John Stuart Mill

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificaţie ar putea fi rezumată prin sintagma "lipsaconstrângerilor".

Conceptul de libertate a avut de-a lungul istoriei utilizări multiple (uneori contradictorii). Pentru oînţelegere corectă a semnificaţiei acestui concept este nevoie să se cunoască contextul (filosofic) încare a fost folosit.

Cuprins1 Utilizări în filosofie

1.1 Filosofie politică1.1.1 Poziţia lui John Stuart Mill1.1.2 Poziţia lui Isaiah Berlin

1.2 Libertatea voinţei1.2.1 Poziţia lui Spinoza

1.3 Perspectiva existenţialistă asupra libertăţii1.3.1 Poziţia lui Sartre

2 Note3 Bibliografie4 Vezi şi5 Legături externe

Utilizări în filosofieFilosofie politică

Poziţia lui John Stuart Mill

Pentru J.S. Mill, libertatea este determinată de raporturile dintre individ şisocietate. Astfel, sfera libertăţii umane cuprinde următoarele[1]:

libertatea lăuntrică (libertatea de conştiinţă)1.libertatea de exprimare2.libertatea alegerii unui stil de viaţă3.libertatea de asociere liber consimţită4.

Mill consideră că în afara unor situaţii excepţionale (ex: scurte perioade decriză ale comunităţii) societatea nu se poate amesteca în mod legitim în sferaprivată a individului.

Libertate (filozofie) - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Libertate_(filozofie...

1 of 4 15.10.2009, 10:34

Isaiah Berlin

Filosoful precizează că, orice imixtiune a societăţii în sfera libertăţii individuale are 2 efecteindezirabile (din punct de vedere utilitarist) :

uniformizarea1.oprirea dezvoltării individului2.

Poziţia lui Isaiah Berlin

Pentru Isaiah Berlin există 2 sensuri (politice) ale conceptului delibertate[2]:

libertatea negativă1.libertatea pozitivă2.

Libertatea negativă precizează care este limita independenţeicomportamentului individual, fiind astfel identificabilă cu lipsaconstrângerilor din partea altor persoane asupra activităţii mele. Înprivinţa acestei folosiri a conceptului de libertate Isaiah Berlin faceurmătoarele precizări :

constrangerea este distinctă de incapacitate (care ţine de natură)libertatea nu are valoare fără condiţii adecvate pentru folosirea einu se poate vorbi despre o libertate (ex: "libertatea socială") ci doar despre libertate individualălibertatea nu este unicul scop al oamenilor, fiind uneori acceptabil să se renunţe la libertate infavoarea altor valori

Libertatea pozitivă priveşte sursa comportamentului, utilizarea derivând din dorinţa individului de afi propriul său stăpân. Libertatea concepută ca libertate pozitivă este corelată în mod direct cuopiniile despre ceea ce constituie "un eu, o persoană, un om"

Libertatea voinţei

Problema libertăţii de voinţă se înscrie în disputa dintre cei ce susţin liberul arbitru şi cei cu vederideterministe.

Poziţia lui Spinoza

În discursul lui Spinoza, aceasta problemă filosofică se pune pe două planuri: cel divin si cel uman,iar libertatea la cele două niveluri este subsumată unor seturi diferite de condiţii.

Afirmaţia lui Spinoza că „totul este determinat de necesitatea naturii divine”[3] pare să nu mai laseloc pentru a mai vorbi despre libertate. Însă tot conform lui, „un lucru este liber când acesta existăprin simpla necesitate a naturii sale şi nu este determinat de forţe externe să acţioneze”[4]. Spinoza nuopune libertăţii necesitatea, ci constrângerea, căci numai dacă un lucru este constrâns să acţionezedupă o lege impusă, atunci acela nu este liber[5].

Din acest punct de vedere, Dumnezeu este absolut liber deoarece se autodetermină în totalitate.

Omul lui Spinoza este într-o stare de servitute în măsura în care este determinat de circumstanţele


2 of 4 15.10.2009, 10:34

externe. Acesta, pentru a fi liber, trebuie să acţioneze în baza emoţiilor active, care îşi au sursa înraţiune şi nu în baza celor pasive, care au cauze externe[6]. Divinitatea se reflectă în această utilizarea raţiunii[7].

Perspectiva existenţialistă asupra libertăţii

Poziţia lui Sartre

Existenţialismul ateu, reprezentat în principal de J.-P. Sartre, priveşte individul ca fiind prin excelenţăliber. Prin această libertate consubstanţială se înţelege permanenta existenţă a cel puţin două opţiunisuplimentare aflate oricând la îndemâna noastră, în orice alegere aparent supusă constrângerilordefinitive. Nimic nu este impus, deoarece mai există în ultimă instanţă, întotdeauna, soluţiaalternativă a abandonului sau cea a sinuciderii. (Sartre exemplifică, în Fiinţa şi neantul, prin cazulunui recrut care ar fi mobilizat în război, fiind deci obligat să ucidă: de fapt, obligaţia este doar unaaparentă, deoarece în realitate el mai are la îndemână cel puţin două opţiuni: dezertarea sausinuciderea. Prin urmare, dacă cineva a ucis în război, este pentru că a ales să ucidă. Suntem, caatare, perfect responsabili pentru fiecare din alegerile vieţii noastre, având totdeauna posibilitateaalegerii, iar punctul de vedere contrar, al permanentelor justificări şi contextualizări, este punctul devedere al relei-credinţe.)

Din noţiunile de libertate şi responsabilitate (condiţii necesare în viziunea lui J. P. Sartre pentru ceeace el numeşte, în "Existentialismul este un umanism" [8], „o existenţă autentică”) decurg uneledirective morale. Însă conştiinţa unei vieţi autentice este posibilă pe măsură ce ne detaşăm dedefinirea noastră ca identitate prin ochii celorlalţi. Astfel se ajunge la un paradox: „privirea”celorlalţi ne reifică, ne transformă în obiect al reprezentării, o reprezentare de care depindem şi decare suntem rareori responsabili ("Infernul sunt ceilalţi" - J.-P. Sartre, Muştele). Soluţia dată de Sartreacestei probleme constă în asumarea libertăţii, în respingerea naturii (physis) şi a punctului de vedereesenţialist care defineşte indivizii ca esenţe imuabile. Individul trebuie definit existenţial şi istoric, înraport cu devenirea sa şi cu totalitatea actelor şi a alegerilor sale.

Note^ Vezi pp. 48-60 John Stuart Mill, Despre libertate (traducere de Adrian-Paul Iliescu) - EdituraHumanitas, Bucureşti 2005

1.

^ Vezi pp. 204-218 Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate (traducere de Laurentiu Stefan-Scarlat) - Editura Humanitas, Bucureşti 1996

2.

^ Spinoza, Etica, partea I, propoziţia XXIX.3.^ Spinoza, Etica, partea I, definiţia VII.4.^ Idem.5.^ Vezi Shand, Introducere... p. 118.6.^ Vezi Spinoza, Etica, partea V, propoziţia XV.7.^ O viaţă trăită în permanenţă cu conştiinţa libertăţii, în „Existentialismul este un umanism”.8.

BibliografieJohn Stuart Mill, Despre libertate (traducere de Adrian-Paul Iliescu) - Editura Humanitas,Bucureşti 2005 - ISBN 973-50-0867-x


3 of 4 15.10.2009, 10:34

Ultima modificare 19:06, 18 august 2009.Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiţiiidentice; termeni suplimentari se pot aplica. Vedeţi Termenii de utilizare pentru detalii.

Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate (traducere de Laurentiu Stefan-Scarlat) - EdituraHumanitas, Bucureşti 1996 - ISBN 973-28-0614-1Baruch Spinoza, Etica (ftp://ftp.ac-toulouse.fr/pub/philosophie/spinozaethica.rtf) , trad.Saisset, 1842John Shand, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti,1998J. P. Sartre, Existentialism and Humanism, Methuin, London, 1948Arthur C. Doxato, Sartre, Fontana, London, 1975

Vezi şiJohn Stuart MillIsaiah Berlin

Legături externe Stanford Encyclopedia of Philosophy - Positive and Negative Liberty

(http://plato.stanford.edu/entries/liberty-positive-negative/) Stanford Encyclopedia of Philosophy - Baruch Spinoza (http://plato.stanford.edu/entries

/spinoza/) Philosophy of Freedom website (http://www.philosophyoffreedom.com/index.php) Centrul pentru Economie şi Libertate (http://www.ecol.ro/)

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Libertate_(filozofie)Categorii: Libertate | Filozofie

fr

en

en

en

ro


4 of 4 15.10.2009, 10:34

Libertate - Din Wikipedia

Documents

Transcript of Libertate - Din Wikipedia