CONTRACTUL DE TRANSPORT AERIAN DE MARFURI

IntroducereInca de la descoperirea si lansarea in trafic a primelor aparate, transportul aerian a constituit un mijloc care a polarizat atentia comunitatii internationale datorita unor avantaje certe in raport cu alte mijloace de transport si, mai ales, datorita rapiditatii si confortului.Totodata, transportul aerian a ridicat si ridica unele probleme privind siguranta efectuarii fiecarei deplasari in conditii de deplina securitate. Tocmai datorita particularitatilor transportului aerian, s-a vazut necesara elaborarea unor norme ct mai complete, in masura sa garanteze nu numai eficacitatea acesteia, ci si un alt grad de securitate pentru calatori, ct si pentru marfa. Astfel, in 1929 s-a adoptat Conventia de la Varsovia privind unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian. In 1924, la Chicago, in S.U.A s-a adoptat Conventia privind aviatia civila internationala. Datorita evolutiei traficului aerian in 1955 s-au facut mai multe modificari si completari Conventiei din 1929 prin Protocolul semnat la Haga la 28 Septembrie 1955 si prin Conventia complementara la Conventia de la Varsovia, incheiata la Guadalajara (1961).Conventia privind modificarea anumitor reguli referitoare la transportul international aerian se aplica tuturor formelor de transport aerian de persoane, bagaje si bunuri.Expresia transport international inseamna potrivit definitiei data de conventie orice transport in care, potrivit contractului incheiat intre parti, locul de plecare si de sosire (de destinatie), indiferent de intreruperi, sunt situate in interiorului a doua parti contractante.Transportul efectuat de mai multe aeronave in mod succesiv este considerat, in baza Conventiei, un transport unitar, in cazul in care a fost organizat de parti in forma unei singure operatii. Acest transport poate face obiectul unui singur contract sau a unei serii de contracte fara a-si pierde caracterul sau international.

Notiunea si incheierea contractului

Contractul de transport aerian de marfuri este conventia prin care transportatorul aerian se obliga sa transporte marfuri pe calea aerului, sa le pazeasca si sa le predea la destinatie in schimbul unei taxe de transport platita de cealalta parte - expeditorul marfii. Conform Codului aerian, transporturile aeriene de incarcatura (marfuri, bagaje si expeditii postale) se pot executa numai pe baza de contract in curse regulate sau prin curse ocazionale. Contractul se considera incheiat cand transportatorul elibereaza scrisoarea de transport aerian calatorului sau expeditorului, forma scrisa a acestui contract fiind cerutaad solemnitate.

Scrisoarea de transport aerian cuprinde mentiunile:-datele de identificare ale transportatorului aerian, ale expeditorului si ale destinatarului;-aeroportul de decolare si cel de destinatie;-felul si cantitatea incarcaturii;-modul de ambalare:-locul si data emiterii documentului.Scrisoarea de transportaerian face dovada incheierii contractului, pe baza ei expeditorul putand exercita dreptul de modificare a contractului si de valorificare a oricaror pretentii impotriva operatorului de transport aerian.Transportatorul aerian poate refuza primirea unor marfuri in situatiile in care:-transportul este anulat sau suspendat din cauza unor conditii tehnice sau meteorologice;-transportul este interzis pe motiv de pericol, pentru securitatea zborului sau a incarcaturii;-transportul nu poate avea loc din lipsa de aeronava sau, desi exista, cele existente nu corespund pentru caracteristicile marfii care a trebui supusa transportuluiExista unele marfuri admise conditionat la transporturi: aparatele fotografice, cinematografice, armele care pot fi admise la transport numai ambalate si predate ca expeditie de colete.

Executarea contractului aerian de transport de marfuri

A. Drepturile si obligatiile transportatorului:

Drepturile si obligatiile transportatorului (carausului) privesc:-sa efectueze transporturile in ordinea primirii lor, prioritatile de transport avand un caracter exceptional, in functie de natura specifica a incarcaturii;-sa incarce si sa descarce marfurile in si din aeronava;-sa transporte incarcatura la destinatie in bune conditii si in termenul stabilit;-sa avizeze si sa elibereze destinatarului marfurile;-sa continue transportul cu cel mai rapid mijloc de transport daca pe parcurs zborul se intrerupe, iar daca expeditorul refuza, sa restituie partea de taxa corespunzatoare portiunii neparcurse, cu exceptia primei de asigurare;-daca destinatarul refuza primirea incarcaturii sau daca nu se prezinta in termen de trei zile de la avizare sau nu poate fi gasit in termen de cinci zile, transportatorul are obligatia sa incunostinteze de urgenta pe expeditor.a. efectuarea transportului in conformitate cu clauzele stipulate in contract;b. respectarea normelor legale privind garantarea deplinei securitati a transportului;c. asigurarea transportului marfurilor fara pierderi de la preluarea lor pna la momentul predarii la destinatie.Carausul are dreptul sa-i ceara expeditorului sa emita si sa-i inmneze documentul numit air consignment note sau sa-i ceara expeditorului si sa emita documente de expeditie separate cnd exista mai mult de un pachet.Raspunderea transportatorului:

Normele care reglementeaza raspunderea in contractul de transport aerian au caracter imperativ, orice derogare realizata chiar prin intelegerea partilor fiind nula.Conform art. 98 Cod aerian, transportatorul aerian raspunde pentru prejudiciile ocazionate pe toata durata transportului, in caz de:-pierdere totala sau partiala;-avaria marfurilor;-depasirea termenului de executare a contractului de transport.Despagubirile se determina astfel:-pentru marfurile pierdute a caror valoare a fost declarata la predare se platesc despagubiri echivalente valorii respective fara a depasi, insa, valoarea reala a marfii;-daca valoarea marfurilor nu a fost declarata la predare, despagubirilesunt corespunzatoare valorii reale a marfurilor stabilita in functie de data la care au fost pierdute;pentru marfurile avariate, despagubirile reprezinta valoarea deprecierii marfii.Transportatorul nu este raspunzator in cazul in care dovedeste ca el si agentii sai au luat toate masurile necesare sa evite pierderea ori ca a fost imposibil pentru el si pentru agentii sai sa ia asemenea masuri.Daca transportatorul dovedeste ca pierderea a fost provocata din neglijenta sau culpa unei persoane, instanta poate potrivit prevederilor Conventiei sa exonereze carausul in tot sau in parte de raspunderea sa.In cazul in care transportul este efectuat de mai multi carausi succesivi, fiecare caraus care a acceptat pasageri, bagaje si marfuri, fiind una din partile contractante, actiunea in despagubire este indreptata contra carausului in timpul transportului careia s-a produs accidentul sau intrzierea, cu exceptia situatiei in care printr-un acord expres primul caraus si-a asumat raspunderea pentru intregul transport.

B. Drepturile si obligatiile expeditorului:

- Fiecare transportor de bunuri are dreptul sa ceara expeditorului sa-i prezinte un document si fiecare expeditor al bunurilor are dreptul sa-i ceara transportatorului sa accepte acest document.- Absenta, neregularitatea sau pierderea acestui document nu afecteaza existenta si validitatea contractului de transport, care este guvernat de prevederile Conventiei (art.9).-sa incarce marfurile, in cazul transporturilor masive cu folosirea intregii nave, a carei capacitate de transport poate ajunge pana la 115 tone;-sa dispuna asupra marfii in termen de 15 zile de la instiintarea transportatorului, daca destinatarul refuza primirea incarcaturii sau nu este gasit;-sa achite taxa de transport.

Raspunderea expeditorului:

Expeditorul este raspunzator de exactitatea declaratiilor facute cu privire la bunuri, date consemnate in documentul de expeditie. Expeditorul este raspunzator de daunele suferite de transportator sau de orice alta persoana, ca urmare a declaratiilor sale incomplete, incorecte si inexacte. Expeditorul are dreptul pe raspunderea sa sa dispuna debarcarea bunurilor pe aerodromul de destinatie sau pe unul din aerodromurile de oprire ale aeronavei in drumul acesteia la destinatie. El poate sa solicite livrarea marfurilor altei persoane decat destinatarului; el poate dispune ca marfurile sa fie aduse inapoi pe aerodromul unde au fost imbarcate.Drepturile conferite expeditorului inceteaza in momentul in care incep drepturile destinatarului. In cazul in care destinatarul nu accepta documentul de expeditie a marfurilor, ori daca nu poate comunica cu expeditorul, acesta isi reia dreptul de a dispune de marfuri.

C. Obligatiile destinatarului:

-sa se prezinte in termen de 3 zile de la avizarea sa despre sosirea marfurilor, in vederea preluarii marfurilor;-sa descarce marfurile sub supravegherea transportatorului in cazul transporturilor masive;-sa ridice marfurile perisabile in termen de 6 ore de la avizarea sosirii lor.

Precizari si dezvoltari aduse prin Protocolul semnat la Haga la 28 septembrie 1955

In anul 1955, lundu-se in considerare evolutiile inregistrate in acest domeniu, s-au facut unele precizari si s-au adus anumite imbunatatiri prevederilor stipulate in Conventia din 1929.Protocolul din 1955 precizeaza ca certificatul de transport va contine:indicatia locurilor de plecare si de destinatie;daca locurile de plecare si de destinatie se afla in teritoriul unei singure parti contractante, ori daca unul sau mai multe locuri convenite pentru oprirea aeronavei sunt pe teritoriul altei parti contractante sa indice cel putin unul din aceste locuri de oprire;o notificare sa se faca expeditorului in legatura cu faptul ca, transportului care include destinatia sau oprirea intr-o alta tara unde s-a facut imbarcarea, pot sa i se aplice prevederile Conventiei de la Varsovia care guverneaza in cele mai multe cazuri limitarile raspunderii carausilor in legatura cu pierderea sau avarierea in transportul cargo.Limitele raspunderii stipulate in Conventia de la Varsovia din 1929 nu se vor aplica, daca se dovedeste ca pierderile au fost rezultatul unei omisiuni a carausului, a angajatilor sau agentilor sai, facuta, cu intentie sa provoace pierderi ori din nechipzuinta, fiind constienti ca pierderea ar putea sa aiba loc, cu conditia ca, in cazul unui asemenea act de omisiune a angajatului sau al agentului, sa se dovedeasca ca ei actionau ca angajati ai carausului.Luarea in primire a bagajului ori a cargo de catre persoana indrituita sa i se livreze, fara vreo plngere, este, la prima vedere, dovada ca s-au livrat in bune conditiuni conform documentului de transport.

Reglementari complementare la Conventia de la Varsovia

In septembrie 1961, s-au adoptat reglementari complementare la Conventia de la Varsovia pentru modificarea unor reguli privind transportul aerian international efectuat de alta persoana dect transportatorul contractual. Aceste noi reglementari au fost incorporate intr-o Conventie complementara, care a fost incheiata la Guadalajara (Mexic), de la 18 septembrie 1961.Conventia de la Guadalajara deosebeste doua categorii de transportatori:a. trasnportatorii contractuali;b. trasportatorii de fapt.Transportatorul de fapt in baza Conventiei de la Guadalajara este acea persoana (intreprindere) alta dect transportatorul contractual, care efectueaza in fapt, in baza unei autorizari date de transportatorul contractual, un transport international aerian (art.1). In relatiile comerciale de transport aerian international a aparut nevoia unei asemenea reglementari, deoarece, Conventia de la Varsovia nu definea statutul juridic al transportatorului de fapt. Prin Conventia de la Guadalajara, transportatorul de fapt care efectueaza transportul aerian in baza autorizatiei transportatorului contractual este supus, ca si transportatorul contractual reglementarilor Conventiei de la Varsovia.

Raspunderea transportatorului (carausului) de fapt

In baza Conventiei de la Guadalajara, transportatorul de fapt raspunde numai pentru transportul efectuat, in timp ce transportatorul contractual raspunde pentru totalitatea transportului aerian in conformitate cu prevederile contractului.Potrivit Conventiei de la Guadalajara, actele si omisiunile transportului de fapt sau ale prepusilor sai in exercitarea functiei lor in timpul transportului efectuat sunt considerate in aceeasi masura ca acte si omisiuni ale transportatorului contractual.In acelasi timp, actele si omisiunile transportatorului (carausului) contractual sau ale prepusilor sai in exercitarea functiei lor in timpul transportului efectuat sunt considerate acte si omisiuni ale transportatorului (carausului) de fapt.

Solutionarea litigiilor Potrivit Conventiei de la Guadalajara, orice actiune intentata in legatura cu transportul efectuat de catre transportatorul de fapt, poate fi exercitata impotriva acestuia sau impotriva transportatorului contractual ori impotriva ambilor. Optiunea este a reclamantului cu privire la modul cum sa-si exercite actiunea.In cazul in care actiunea a fost intentata numai impotriva unuia dintre cei doi transportatori acesta are dreptul sa introduca in cauza pe celalalt transportator.Daca in contract se stipuleaza o cauza care ar viza exonerarea de raspundere a transportatorului (carausului) contractual sau a transportatorului (carausului) de fapt, o asemenea clauza este nula si fara efect.

Reglementari stipulate in Conventia privind Aviatia Civila Internationala

Reprezentantii statelor au negociat si adoptat Conventia privind Aviatia Civila Internationala, urmarind instituirea unor principii pentru ca aviatia civila internationala sa se poata dezvolta intr-un mod sigur si ordonat si pentru ca serviciile internationale de transporturi aeriene sa poata fi intemeiate pe o baza de posibilitati egale pentru toti si sa fie exploatate intr-un mod sanatos si economic.Conventia stipuleaza dreptul fiecarui stat contractant de a decide cu privire la imbarcarea pe teritoriul sau a calatorilor sau a marfurilor pentru a le transporta, contra plata sau a unui contract de locatiune.Conventia contine reglementari privind navigatia aeriana; regulile de zbor; taxele de aeroport; formalitati vamale; taxe vamale; restrictii la incarcatura, etc, a caror cunoastere se impune si comerciantilor pentru a-si incheia contractele de transport international al marfurilor respectnd si normele aplicabile din aceasta Conventie. Prevederile acestei Conventii trebuie corelate cu cele stipulate in conventiile de la Varsovia din 1929 si 1955, precum si cu dispozitiile altor acte normative, care reglementeaza nemijlocit termenele, conditiile si modalitatile transportului aerian de marfuri.

Concluzie:

Contractul de transport aerian de marfuri este conventia prin care transportatorul aerian se obliga sa transporte marfuri pe calea aerului, sa le pazeasca si sa le predea la destinatie in schimbul unei taxe de transport platita de cealalta parte - expeditorul marfii.Atit transportatorul cit si expeditorul au drepturi si obligatii prevazute de legislatie si de contractul incheiat intre acestia. Obligatii pe care trebuie sa le execute reciproc, neexecutarea acestora atragind raspunderea contractuala sau conform legislatiei. Drepturile partilor sunt garantate de legislatia in vigoare si de contractul dintre ei, care este lege pentru acestia, dreptul unei parti reprezinta obligatia celelilalte parti. Printre actele ce reglementeaza relatiile privind transportul aerian de marfuri pot fi enumerate: Conventia de la Varsovia privind unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian, 1929; Conventia privind aviatia civila international, SUA (Chicago 1924); Conform Codului aerian, transporturile aeriene de incarcatura (marfuri, bagaje si expeditii postale) se pot executa numai pe baza de contract in curse regulate sau prin curse ocazionale. Contractul se considera incheiat cand transportatorul elibereaza scrisoarea de transport aerian calatorului sau expeditorului, forma scrisa a acestui contract fiind cerutaad solemnitate

Bibliografie:

1. Codul Aerian;2. Protocolul semnat la Haga la 28 septembrie 1955;3. Conventia de la Varsovia privind unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian, 1929;4. Conventia privind aviatia civila international, SUA (Chicago 1924);

ReferatLa drept civil

Pe tema: CONTRACTUL DE TRANSPORT AERIAN DE MARFURI

A efectuat: Dabija Tudor Student anul III gr 304A verificat: Chelaru Oleg

Chiinu 2014

Plan:

1. Introducere2. Notiunea si incheierea contractului3. Executarea contractului aerian de transport de marfuri4. Precizari si dezvoltari aduse prin Protocolul semnat la Haga la 28 septembrie 19555. Reglementari complementare la Conventia de la Varsovia6. Raspunderea transportatorului (carausului) de fapt7. Reglementari stipulate in Conventia privind Aviatia Civila Internationala8. Concluzie