lggjghnjgfnbg
4
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei. Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timocului (care îl separă de Stara Planina, înPeninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de 1500 km și o lățimea maximă de 130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine. Munții se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia,Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România ș i Serbia. Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depășind 2000 de metri în altitudine. Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m, în Slovacia - Munții Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy (2.499 m), în Ungaria, cea mai înaltă altitudine se înregistrează învârful Kékes, de 1.014 m, în Ucraina cel mai înalt este Vârful Hovârla (2.061 m), iar în România este vârful Moldoveanu, 2.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali. Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături derocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale. Clima Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe pante și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc:Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureșul, Oltul ș.a . Carpații încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpatia și Transilvania într-un semicerc larg, continuă spre sud-est , și se sfârșesc la Dunăre lângă Orșova, în România. Lungimea totală a Carpaților este de 1500 km, iar lățimea lanțului montan variază între 12 km și 500 km. Cea mai mare lățime a Carpaților corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanțul
-
Upload
kcatalinai -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
description
ok
Transcript of lggjghnjgfnbg
Munii Carpaireprezint un lan muntos, aparinnd marelui sistem muntos central alEuropei. Carpaii cuprini ntre Bazinul Vienei (care-l separ de lanul alpin) iculoarul Timocului(care l separ deStara Planina, nPeninsula Balcanic) formeaz un arc cu o lungime de 1500km i o limea maxim de 130km, desfurndu-se pe 6 n latitudine i aproximativ 10 n longitudine. Munii se ntind pe teritoriul a opt state:Austria,Cehia,Slovacia,Polonia,Ungaria,Ucraina,RomniaiSerbia.
Carpaii se nfieaz ca fiind nite muni mijlocii sau scunzi, doar cteva sectoare depind 2000 de metri n altitudine.
Cel mai nalt vrf al ntregului lan Carpatic estevrful Gerlachovsk,2.655m, nSlovacia-Munii Tatra. n Polonia, cel mai nalt vrf estevrful Rysy(2.499m), n Ungaria, cea mai nalt altitudine se nregistreaz nvrful Kkes, de 1.014m, n Ucraina cel mai nalt esteVrful Hovrla(2.061m), iar nRomniaestevrful Moldoveanu, 2.544m, situat nMunii FgradinCarpaii Meridionali.
Spre deosebire deAlpi, Carpaii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezint sub forma unor suprafee ntinse, acoperite cu pajiti. Carpailor le aparine i cel mai mare lan vulcanic din Europa. Alturi derocilecristaline i eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
ClimaCarpailor este continental,precipitaiilecresc n raport cu altitudinea iar vegetaia este dispus n etaje (pajiti alpine sus, pduri de conifere i fget pe pante i pe nlimile mai mici). Din munii Carpai izvorsc:Vistula,Nistrul,Tisa,Prutul,Siretul,Mureul,Oltul.a.
Carpaii ncep de laDunrelngBratislava. Ei nconjoarTranscarpatiaiTransilvaniantr-un semicerc larg, continu spre sud-est , i se sfresc la Dunre lngOrova, nRomnia. Lungimea total a Carpailor este de 1500km, iar limea lanului montan variaz ntre 12km i 500km. Cea mai mare lime a Carpailor corespunde cu cea mai nalt altitudine. Lanul muntos are cea mai mare lime nDepresiunea colinar a Transilvaniei, i la poaleleMunilor Tatra(cea mai mare nlime din Carpai, cuGerlachovsk tt, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriulSlovacieila grania cuPolonia. Se ntinde pe o suprafa de 190 000km2i, dupAlpi, e cel mai extins lan muntos din Europa.
Dei n mod obinuit se face referire la Carpai ca fiind un lan muntos, ei de fapt nu formeaz un lan nentrerupt de muni. Mai degrab, const n cteva grupuri geologic distincte, prezentnd o mare varietate structural ca Alpii. Carpaii, care doar n rare locuri depesc altitudinea de 2500 m, nu prezint vrfuri stncoase, zone nzpezite extinse, gheari ntini, cascade nalte, sau lacuri ntinse care sunt comune n Alpi. Nici o zon din Carpai nu este inzpezit tot anul i nu prezint niciunghear. Carpaii la altitudinea lor maxim, sunt la fel de nali caAlpii Orientali Centrali, cu care mparte un aspect, climat iflorcomun.
Carpaii sunt separai de Alpi de ctre Dunre. Cele dou lanuri muntoase se ntlnesc ntr-un singur punct: n Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpaii de lanulMunilor Balcani, la Orova.
Carpaii romneti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcia general a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate i structur. Rezistena Platformei Ruse le-a impus Carpailor la formare o direcie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcie modificat apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
Altitudinea medie a Carpailor este de circa 1000 m, nlimile maxime depind rar 2500 m (nBucegi,Munii Fgraului,Parngului,Retezatului). n Carpaii Occidentali, nlimile culmilor coboar frecvent sub 800 m (n Munii Codru-Moma, Pdurea Craiului, Banatului etc). Limea sistemului muntos carpatin pe teritoriul Romniei variaz ntre 120km (n Munii Rodnei) i 70km (n Munii Parngului).
Carpaii sunt caracterizai prin prezena unor numeroase depresiuni intramontane i vi transversale, totale sau pariale (Dunrea,Jiul,Oltul,Rul Bistria,Mure,Criul Repede, etc.) Ei au o vechime de 204 milioane ani.
Potrivit deosebirilor geomorfologice i geologice, lanul carpatic romnesc se mparte n trei mari uniti morfotectonice:
Carpaii Orientali- cu 3 grupe mai mari i40 de grupe montane, care sunt distincte morfologic, geofizic i geografic:
Carpaii Maramureului i Bucovinei Carpaii Moldo-Transilvani Carpaii de Curbur Carpaii Meridionali- cu 4 grupe mai mari, subdivizate n24 de grupe montane, ce sunt distincte geografic:
Munii Bucegi Munii Fgra Munii Parng Munii Retezat-Godeanu Carpaii Occidentali Romneti- cu 3 grupe mai mari, mprite la rndul lor n18 grupe montanedistincte morfologic, geofizic i geografic:
Munii Banatului Munii Poiana Rusc Munii ApuseniCele mai nalte 12 vrfuri ale Carpailor romneti sunt:
1. Moldoveanu(Munii Fgra) - 2544 m.
2. Negoiu(Munii Fgra) - 2535 m.
3. Vitea Mare(Munii Fgra) - 2527 m.
4. Parngul Mare(Munii Parng) - 2519 m.
5. Lespezi(Munii Fgra) - 2517 m.
6. Peleaga(Munii Retezat) - 2509 m.
7. Ppua Mare(Munii Retezat) - 2508 m.
8. Vntoarea lui Buteanu(Munii Fgra) - 2507 m.
9. Clun(Munii Fgra) - 2505 m.
10. Omu(Munii Bucegi) - 2505 m.
11. Bucura(Munii Bucegi) - 2503 m.
12. Dara(Munii Fgra) - 2500 m.
