Leziunile muscularesunt rezultatul unor macrotraumatisme produse de o contractie brusca a unui muschi, in anumite conditii favorizante.Intinderea reprezinta o leziune a muschilor sau a tendoanelor. In functie de severitatea leziunii, putem avea o simpla suprasolicitare a muschiului sau tendonului (in limbaj curent intindere) sau o ruptura partiala sau totala a muschiului sau tendonului.Unii sportivi, n special cei amatori neglijeaz accidentrile de mic amploare, care astfel ntrzie s se vindece i uneori chiar se cronicizeaz.Intinderea muscularamai este denumita si spasm muscular sau crampamusculara, si reprezinta o leziune indirecta aparuta pe fond de oboseala si suprautilizarea a muschiului. Poate sa apara in timpul oricarui tip de activitate fizica: alergat, ridicare de greutati, catarare, innot, etc.Intinderile musculare ca care apar in afara antrenamentului sau unor eforturi fizice sunt denumite ocupationale. Spre exemplu, adoptarea de pozitii anormale la locul de munca pentru perioade lungi de timp fara pauze sau postura anormala a corpului poate determina intinderi musculare cronice ale gatului, umerilor si spatelui. Rupturile musculareapar spontan datorita unei contractii puternice sau a unei activitati normale, efectuata pe un muschi epuizat; pot fi provocate prin lovitura directa, mai ales cand directia de actiune este tangentiala cu muschiul. Alti factorii care pot favoriza producerea leziunilor musculare sunt eforturile bruste si violente fara o incalzire prealabila, in conditiile unui climat rece si umed.Investigatii paracliniceIn general diagnosticul este printr-o anamneza amanuntita si pe baza examenului clinic local. Este utila si ecografia musculara mai ales in cazul sportivilor de performanta.Ecografia mio-entzo-osteo-articulara se efectueaza pentru a decela gravitatea leziunii (stabilirea gradului intinderii) in functie de care se stabileste si conduita terapeutica secundara.Clasificare:Grad 1:leziune usoara care afecteaza un numar redus de fibre musculare (sub 5%). Este o leziune fibrilara (afecteaza cateva fibre musculare), practic o intindere musculara. Clinic: durere localizata, fara impotenta functionala, redoare si crampe la 2-5 zile posttraumatism.Gradul 2:leziune medie care afecteaza un numar extins de fibre musculare dar muschiul nu este complet rupt. Leziunea este de tip fascicular (sunt interesate cateva fascicule ale muschiului). Clinic: durere intensa, tumefiere, echimoza moderata (hematom subcutanat), redoare si crampe cu durata de o saptamina.Grad 3:leziune severa cu ruptura musculara completa. Clinic: durere brusca, intensa, imposibilitatea de a contracta muschiul, echimoze si tumefiere importante, la inspectie muschiul se observa proeminent.Tratamentul leziunilor muscularen prima faz, scopul tratamentului este de a reduce edemul (umflarea) i durerea. SE recomandat aplicarea formulei RICE, dar numai n primele 24-48 de ore. Pe lng aceasta, utilizarea unui antiinflamator nesteroidian sub form de unguent (Fastum Gel, Diclofenac, Diclac, Voltaren, Keto-spray) sau comprimate (aspirin, diclofenac), poate fi util pentru reducerea durerilor i inflamaiei, ridicarea membrului afectat, gheata local, fasa elastica.Repausul este obligatoriu, mai ales in cazul sportivilor, deoarece continuarea antrenamentelor determina agravarea leziunii.Va reamintim ce este formulaRICE:R (rest)= repaus, adic reducerea sau chiar oprirea activitii sportive i a activitilor casnice mai solicitante. Se poate folosi o crj dac este vorba de o accidentare la nivelul membrului inferior. n unele cazuri se recomand chiar repausul total la pat. Durata repausului de la efort este stabilit de un medic.I (ice)= ghea, adic aplicarea acesteia pe zonele traumatizate timp de 20 de minute de 4-8 ori pe zi. Nu se aplic direct pe piele, ci se nfoar ntr-un prosop.C (compression)= comprimare, adic meninerea unei presiuni constante cu ajutorul faei elastice pe glezna, genunchiul, cotul sau umrul afectat.E (elevation)= ridicarea membrului afectat de la planul orizontal. Practic, n poziie decliv (culcat) se ridic membrul traumatizat pe o pern, deasupra planului inimii. Este utilizata cu bune rezultate laserterapia in primele zile, ultrasunet sau ultrasonoforeza (dupa primele 48 ore) iar dupa ziua a 8-a curenti diadinamici, TENS. Masajul nu este recomandat in primele 15 zile.Este indicata dupa initiala cicatrizare si consta intr-o prima faza in exercitii de stretching pentru a intinde tesutul cicatriceal fibros, urmate de exercitii de crestere progresiva a fortei musculare initial exercitii pasive, pasivo-active si active; treptat se va trece la exercitii active cu incarcare progresiva. Urmatoarea etapa este inceperea antrenamentului specific, de asemenea, gradat ca intensitate si incarcare, ideal sub supraveghere medicala.A dou faz a tratamentului este recuperarea, al crei scop final este restaurarea funciei musculare. Cei mai muli ajung direct la aceast faz, tocmai fiindc au neglijat complet prima faz.Cnd durerea acut i edemul s-au redus, terapeutul sau medicul curant vor instrui pacientul s execute o serie de exerciii, de cteva ori pe zi. Aceste exerciii sunt speciale pentru fiecare tip de accidentare i sunt cunoscute n special de ctre kinetoterapeui. Durata programului de exerciii depinde de gravitatea accidentrii, i dureaz de ordinul a ctorva sptmni sau chiar mai mult.Un alt obiectiv al recuperrii fizice este creterea forei i flexibilitii. Scopul final este reluarea tuturor activitilor zilnice, inclusiv cele sportive. Este necesar ca pacientul s se consulte cu terapeutul nainte de a rencepe s fac anumite tipuri de efort specific. n unele cazuri, cel accidentat este tentat s reia complet activitatea fizic, chiar nainte ca durerea s fi disprut complet, amplitudinea micrilor nu este complet, ca i fora i flexibilitatea, ceea ce poate conduce spre cronicizare.In general perioada de vindecare pentru intinderile musculare este de 2 pana la 3 saptamani, pentru ruptura musculara partiala este de 3 pana la 6 saptamani iar in cazul rupturii musculare totale de aproximativ 3 luni.Leziunile muchilor. Cele mai frecvente leziuni sunt rupturile musculare, iar cnd leziunea este mai uoar, este cunoscut sub numele de ntindere muscular. Ea se datoreaz unor procese patologice diferite: spasme musculare, rupturi fine sau ntinse de fibre sau fascicole i de reacii inflamatorii, ca miofascita recidivant.

Rupturile de fibre musculare se produc n urma unor micri violente, brute, nefiziologice, nedozate sau necontrolate. Alte cauze sunt lipsa de nclzire, micri necoordonate, care se produc de obicei la persoane neantrenate sau ru antrenate, obosite, frigul i umezeala etc.

Contracturile musculare sunt stri de tonus exagerat persistent, sau contracii involuntare prelungite ale unuia sau mai multor muchi. La sportivi gsim contracturi n regiunile traumatizate sau foarte obosite.

Crampele musculare sunt contracturi brute, dureroase i se produc mai ales n efortul intens. Se pot produce i n repaus n regiunile mai puin irigate sau dedesubtul unui regiuni comprimate timp mai ndelungat.

Leziunile tendoanelor. Se cunosc dou categorii de leziuni: ruptura [smulgerea] tendonului i reacia inflamatorie, traumatic a tecii tendonului, care provoac tenosinovita. Cauzele acestor leziuni sunt eforturile intense, frnate, necoordonate. Tenosinovita are drept cauze micrile de durat uniforme sau neobinuite care provoac iritarea tendoanelor. Atinse frecvent sunt tecile tendinoase ale suprafeei de extensie a antebraului, degetului, minii, labei piciorului i tendonului lui Achile.

Simptome: dureri n timpul acionrii muchiului (grupul de muchi) respectiv, tumefieri pe traiectul tecii tendonului respectiv, uoare crepitaii, sensibilitate i cldur local. n ambele cazuri, impotena funcional este notorie, dat de durere, de leziunea n sine i de contractura muscular.

Leziunile fasciilor sau aponevrozelor musculare sunt determinate de contuzii sau plgi. Sunt cunoscute ns i unele leziuni de efort. Fasciile se subiaz, se atrofiaz din diferite cauze, se pot desface, lrgi, rupe, permind ieirea n afar, sub piele (hernierea unor poriuni din muchi). Acestea sunt mai frecvente la nivelul muchiului tibial anterior, napoia coapsei la nivelul bicepsului crural, oblicilor abdominali, etc. Limita inelului aponevrotic prin care muchiul herniaz, se simte la palpare. Uneori se observ o nfundare gropi pe locul leziunii.