IOANA ANGHEL

l

NOTE LEXICALE $I ETIMOLOGICE ',

a-qi da odljdiile

lnDicyionantl linbii romdne,litera O, la cuvdntul oddjdii s.f.pl. ,,veqmintepe care le imbrac6 preolii la oficierea slujbei religioase" s-a inregishat expresiaa-qi,da oddjdiile = ,,&-$i da sufletul, a m-uri", cu o atestare unicd din Atlasullingvistic romdnt, Cum intre aceast5 expresie qi sursul amintit mai sus nu poate

fi stabifitn nici o legdtur6 semantici, am presupus cd ne afldm in fa{a uneietirnologii populare, produse sub influenla cuvdntului dajdie,,dare in bani sau

in natur6", infrebuinfat (dupI informaliile din dicfionare),mai ales in forma de

pltxal ddjdii. Este, evident, o creaqie spontani, individuald, notati inh-o singurllocalitate (Izbiceni, jud. Olt); ea aminteqte ca formd qi sens expresia mult maicunoscutii a(Si) da ortul popii.

sul, usril

Expresia cu un sul subpre,prinf-un calcul fin, cu istefime, cu ;iretenie" este

comentati de Al. Graurinfr-o notii din volumul Etimologii romdneSti '. Reluando idee a lui J. Byck, care remarcase cI in acest caz trebuie sd fie vorba de oetimologie popularl, dar neacceptdnd solu{ia propus[ de acesta, Al. Graur o

explici dntc. usill,$tjloc, metod6", imprumutat in limbile balcanice, precumbulgara gi neogreaca, de unde a fiecut gi in aromAnE.

in legdturd cu aceastd discufie se pot aduce cAteva informalii Ei datesuplimentare.

Diclionarul limbii romdne, litsra U (ms.) inregisheaz6 cuvdntul asril,

necunoscut de Al. Graur, cu sensurile ,procedeu, metodd; qiretlic, tertip",considerat un termen invechit qi rar. Folosit in fiaducerea unei opere dinliteratura orientald, in cazul nostnr dn Halima3,el este un imprumut dintc. usill,

' Rdspuns la lntrebarea directi,,gi-a dat sufletut", v. ALR IVI MN 84,27001886.2 Bucureqti, 1963,p. 146.I Chaasim C-orjem, Halilw sau povus'tii nitologhiceSti andbeSti... vol. I-IV, Bucurgti, 1835-lS3S

DA()ROMAvI;A serie noud. t, 1994-1995, Cllui-Nupoca, p. 173-177

174 IOANA ANGHEL

cu acelafi sens; ,,Crr un usul sub{ire sd il cercetez despre toatd bogd{ia so" (vol.II, 1 l3lj3) $ ,Ea cu un usul subgire ti scdpd din mdini" (vol. IV, 73113). inambele citate gEsim cuvdntul cu determinarea subgire qi construit cu prepozilia

cu: cu un usul, care putea uqor sI conducd la aparilia, prin falsd analizd, a formei

cu un sul.

Este singura atestare de care dispunem, dar cuvintul, probabil, este rnai vechi

in limb6, de vreme ce varianta cu un sul subgire, renitati prin etimologiepopularI, apare in Condica limbii rumdnegfi a lui lordache Golescua.

Astfel modificatii, aceasti irnbinare de cuvinte a fost perceput5 ca o expresie

qi a awt o oarecare circulafie irr secolul hecut, c[ci e cuprinsd in lucrarea lui G.

Baronzi, Liimba romdnd Si tradi{iunile ei s, in capitolul referitor tocmai la

expresii, proverbe specifice, idiotisme, crrm le nume$te el, ale limbii romine. De

asemenea, eaftgarcazAgi ln colec{ia de proverbe qi expresii a lui I. A, Zanne6,

Privitor la circula{ia ei, este de asemenea semnificativ faptul cd a fost pusd de

Caragiale in gura lui Conu Leonida: I-a pldcat gi /ui [lui Garibaldi] cum am

adus noi lucrul ca un sul subgire, ca sd ddm exemplu Ewopii"1. O intdlnim, cu

altE prepozi$e, qi int-o monografie qtiin[ific68: ,lrendasul, prin un sul subEire,

ti va face sd o primeascd' [invoial6]. Cit priveqte adjectivul subgire, acesta are

in toate aceste contexte un inleles figurat: ,,subtil, ascuns; qiret, viclean" (sens

cunoscut qi bogat atestat in texte incepAnd cu cronicarii pdnl in.zilele noastre)

qi nicidecum * t"n. concret referitor la formd qi dimensiune. in Dicyionarul

Iimbii romdne, litera S, ca qi in DM, DEX (ambele edi{ii) ea este plasatd, frrdnici o explicalie sau precizare, la sensul prim al cuv6ntului sul.' ,,piesd de lemn

sau de metal, de formd cilindricl, la r6zboiul lEr6nesc de [esut, pe care se

inf[qoard pdnza". Expresia este reluatE la cuvdntui subEire qi anume la sensul

figurat amintit mai sus, unde formularea e mai larg6, incluzdnd qi alte variante:

cu un plan (sau rar, cu un sul, invechit, cu me{tEug, cu un miiloc, rcgional, cu

un cusur, cu un cavdnt) sublire = dupd un calcul fin; pe ocolite; cu abilitate, cu

viclenie.Ne reline atentia varianta cu un cusur sub{ire, pe care o gdsim la Ispirescu:

,,il lua cu vorba pe departe Si cu un cuswr subgire fl Jdcea sd priceapd cd are sd

fie fericit"e. TDRG, $6ineanu, CADE, pornind de la citatul din Ispirescu, apoi

t Manuscris datat cca 1832.5 Galali, 1872, p. 48.6 Proverbele romdnilor, vol. V, Bucureqti, 1900' p. 614.? l. L. Caragiat€, Qrre[edi$e ingnjitn de $erban Cioculescu,] Bucuresli, 1939, vol. VI' p 6t)

t lon lonescu, Agricultura romdnd diniudepl Mehedinli, Bucureqti, 1868' p, 478.e P. lspirescu, Legende sau basmele romdnilor, Bucureqti, I 892, p. 289.

NOTE LEXICALU SI ITIMOLO(;ICE

DA, care adaugd un citat din Odobescu: ,,cu un cusur sublire, iti bdtu;i joc deagaua turceuscd ce venea spre a te mazili"ltt, creeazd pe baza acestor contexteun sens aparte ,al cuvf;nnrlui cusur, definit prin .,aluzie". Acest sens este preluatapoi in lanf in DL, DM, DEX (ambele edifii)r' ;iin Dic'lionarul de sinonime allimbii romdnet2.

S-a perpetuat astfel un sens inexistent, nejustificat nici etimologic, elneregdsindu-se intre sensurile etimonului (lc. kusur);i fbrd nici o legdturd logicacu evolulia semanticd a cuvintului cusur pe teren romAnesc. Se poate recunoastein expresia cu un cusur subyire acelaqi efect al etimologiei populare, care aapr.opiat pe usill, cuvdnt rar, izolat in limbd, de cusur, apropiere inlesnitd deaspectul fonetic aproximativ asem6n6tor al celor doud cuvinte.

{n{ini (la uqi)

Element din fondul vechi al limbii, inregistrat in toate lucr5rile lexicografice,incepind cu LB. Primaatcstare a cuvdntului este din zurul 1508'3; este rdspAnditpe o arie geograficd compactd, care cuprinde Banatul, Oltenia, Transilvania,Maramurequl qi nordul Basarabiei. Probabil a fost general in limb6, dar in sudulOlteniei, in Muntenia, Moldova qi nordul Basarabiei a fbst inlocuit de termenulmai nou balamata,imprumutat din turc5.

in forma ldngdnd, cuv6ntul existd Ei in dialectul aromAnr5. Cdt priveqte

originea lui, s-au propus mai multe explicalii. Cele mai numeroase il considerdfie format pe teren rominesc, fie ca element pistrat din latind. Cihac Ei Puqcariuin diclionmele lor etimologice vdd in el un derivat din ;dld; la fel Tiktin,$dineauu ;i Candrea. Originea latind a termenului a fost sustinutd de G. Pascur6

Ei de Scriban, De asemenea, etimonul lat.. titina e acceptat in DEX, in Miculdiclionar enciclopedic, ed. a II[-a, 1986, in Dic$onarul general al limbii romdne(ed. din 1987) de V. Breban.

O explicalie diferitA propune Ciordnescu in diclionarul sdu etimologic: acesta

. "' A. L Odobescu, Scrieri literare,ti istori<'e, vol. l, Bucureqti, p. 436.tt Dicyionar explicutiv ul limbii romdne, Bucurqti. ed. I, 1975, ed. a II-a, 1996.

'2 Luiza Seche, Mircea Seche, Diclionar de sinonime ul linhii romdne, Bucuresti, 1982:

uluzie are ca sinoninr (invechit) <'nslr.13 G. Mih6ih, Ditgionur ut timbii romine veclri (sfirgitul sec. X - inceputul sec. XVI),

Bucuresti, 1974.ro V. ALR IIn MN 3890, p. 135.

, 't S. Pugcariu, Etymoktgisc'he:+ Lliirterbur:h der rumtinischen Spruche. l. Luteinisches

Element, Heidelberg, 1905; G. Pasct- Dictknnuire ltymologique mut:tlo-xtumain, I, Bucureqti.

1924;T. Papahagi, Dir'lionarul diulectului uromdn, generul ;i etimologit, Bucureqti. 1963.tu Op t'it.

l't 5

t76 l/\r\'\ A\lrllll.t

il plascazd intrc crca{iilc cxprcsive alc limbii: tcnnenul tiland ar arrca labazivcrbul

^ lAfii. Cu ctirnologia nccunoscutd, cuvantul e lucrat in Diclionunritliulet'tului untrndn de T. Papahagilt. hr DM;,in,Micul dictionur encic'lopedic(.prirnele doud editii din I 972 ;i din l97fi) , in Dialionar ul: limbii romane vechi

dc Ci. Mihlilh si in l)ic:lionarul limbii romaine (DLR). scrie nouI, litera f( l9e4).

H. Mihlescu. in lucrarca Lu langue lutine duns le sud-est tle l'Eurutpet', vcde

in ttifiniiun clcmcnt mo;tenit. Acesta considcrd cI derivatele,latineqti dc tipulaivinu, capitina, rudir;ina;i altele. pdstratc in romiud, erau mai des fblosite iniinrba vorbitd decdt in surscle scrise. Titia, ;.piept, sAn" ;i dcrivatul sdu titinu,notate, in general, cu asterisc, apar in.texte lArzii si s-au plstrat in romdnl inibrnrele tdld si filAndt'.

Dar scnsul atestat allai. titina, accla dc.;,biberonl', nu se continuh in romAnd.

Dc accca ar trebui. in rnod obligatoriu. sd presupunetn existenla unui scns rnai

vcchi. neatestat, qi anume acela de,,mamclon, sflrc'1. Dc,la accsta s-a pututdezvolta. prin anaiogie de form6, sensul de .,1616nd a uEii'l. O astfel de ipotezdsebazeaz.d pe o realitate matedald evidentd.,Ar trebui s6'ne gdndim cum arSta

acest obiect in vcchime. la construc{iile rudimentare, arhaice. O documcntarcetnograficd surnarh nc oferd informalii interesante. intr-un trecut nu pr'ea

indcpdrtat, in unele zonc (fara Oa;ului)2" u;ile,sau por{ile din lemn erau: : .----l-..- -:--: .----.-lir- ^:--.^r- .-- 1:.-:- ..^"-:^.t: I .:l,rurd/.utu sus 5r _lu.) Lu L[glultHlll tutululttr slruiltc ps lllrra vgrutala u{,: ruuIU.

potrivite in scobitun rotundc. ,,U$a... cu piud":1: scobiturd) jos, in,'care intrd.,1AtAna"rr. Acecagi tchnicd dc confecli.onare cste descrisd intr-un rdspuns,laChestionarul ,,Casa" al Muzeului Limbii Romdne: ,,Uqile din vechinrc suntfixate in 1A1dni ficute tot din colqul uqii, prclungit qi rotunjit; aceste 1A1dni suntfixate in pragul de jos si cel de sus in cAte o scobiturd. Uqile de azi sunt fixatein tocuri." (Husnicioara, jud. Mehedin{i.) CHEST: II 156/19.

Mai tArziu, ldyana a fost confeclionati din ficr, pdstrdndu-se forma alungitd.si se bdtea in perete sau in u;orul uqii. A se vedea distinclia care se face in DA

;i in DLR, litcra f, intrc {A(ind $ huluma. ALR II2: aducc ;i alte precizdri; innrulte puncte s-au notat doi termcni: unul pentru ldtrrina propriu-zisd fixatd in

t- {)p. t'it.I' Bucuresti-.Paris. 1978. p. 2ti.

'" Iderrr, ihklem, p.29 Vczi .si I-u ntmunitt tluns le .tutl-'est tle I'Europe, Bucuresti. 1993, p.

I5 -1

r" Glreorglrc Foc5a, fia'rr Ou;ului. Stuliu ctnogrulit. Cultunr nulariuld, vol. Il. Buculcqti.

'"l,iiiiLT';,," ALR Itrt MN 389r). p. 1,15.

N(}l-l: [.]:,Xl( At.l: SI l:TlMOl.(XilCt l'77

r,l'()r si alt tcnlen pentru inelul fixat pe u$[ (dcnumit ;urcd, pipd ctc.). care intrI,se imbuc[ in [6!6na. Materialul este insotit de un dcsen sugestiv ;i edilicatorpentm discutia de fatd, privind forma rotunjitd a obicctuluisr.

Un argument in plus ni-l oferd;i paralelismul semantic existcnt intre romdnE

;i albanezd. Astfel, in albanezi, termcnul thith-i ,.prepl, san, sfhrcul sinului" are..':.1

sl sensul ,,[atana la ufa

Aceastd concordan{5 scmanticd a fost rcmarcat6 de cercctetori prccumG. Weigand qi Kr. Sandf'eld ;i se rcgdse;te ;i in studiile mai reccntc ale luiE. Qabcj2i.

lnstitulul de Lingvistit'ti ;i Islorie Literurii,,Sexlil Pu;turiu"

(.llui-Nupotu, n'. Emil Rucovilii, 2l

:1 Pentru cotnparalie, poatc fi anrintil lifr. t\ton (< tette ,,rnamelon, sfirc") ,,procrninenl5 de

formi circulari pe o piesd mctalicE, penni.tdnd fixarea la o alti pies6". Vezi P. Robert.

Dit:tionnuire ulphubdtitlue cl unulogiquc de lc lung:ue.lrntquise, vol. VI, Paris, 1966.to V. G. Weigand, Albuna.yis<:h-deutst'hes urul tleutst'h-ulbunetisthe.s lliirterhuch, Leipz.ig,

I 914; Kr. Sandfeld, Linguittitluc bulkunitlua. Pnfilint's cl t',!.tulluts. Paris. 1930, nouveau tir'age

1968, p. 72. 73.rr

$i alte diclionare albaneze inregistcazd accste sensuri. Vezi qi E. Qabej,Studine fildogjike.XX(lll) 1966,nr.4,p.70-71 ..postverbalul thith,-in.\delarhith..asugc"),inafaride,.sfrrculsinului",..nramelon". desenrneazd gi ..1A1ina ugii sau a ferestrei'': exact la fcl este;i in ronriini.unde existi ltildnd pi yd1r7". Mullurnesc domni.soarci Citilina Vltdsescu pentru aceslc ultinreinfonualii bibliograficc.