ACADEMIA ROMÂNĂ

FOLIA LINGUISTICA BUCARESTIENSIA

Buletinul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

din Bucureşti

Nr. 6 (2/2010, iulie – decembrie)

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Bucureşti, 2011

1

(varianta electronică)

Redactori: Doina Doroftei, Carmen Mîrzea Vasile Maria Mărdărescu-Teodorescu

Calea 13 Septembrie nr. 13 C.P. 42-37, 050711 Bucureşti Tel.: + 4-021-318 24 52 Fax: + 4-021-318 24 17

E-mail: inst@iordan.lingv.ro www.iordan.lingv.ro

2

MODIFICĂRI ÎN COMPONENŢA COLECTIVELOR DE CERCETARE

Cercetători care şi-au încetat activitatea în Institut Gheorghe Chivu – CS I

APARIŢII EDITORIALE ÎN PERIOADA IULIE – DECEMBRIE 2010

CĂRŢI

– Liliana Agache, Lexic regional moldovenesc în prima jumătate a secolului al XVII-lea, Bucureşti, Editura ProUniversitaria, 2010, 212 p. – Melania Bădic, Dicţionar-erată. Invitaţie la reflecţie, Deva, Editura Emia, 2010, 141 p. – Ion Giurgea, Pronoms, Déterminants et Ellipse Nominale, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, 363 p. – Cătălina Mărănduc, Dicţionar de expresii, sintagme şi locuţiuni ale limbii române, Bucureşti, Editura Corint, 2010, 540 p. – Ion Ionică, Maria Marin, Anca Marinescu, Iulia Mărgărit, Teofil Teaha, coordonator, redactor responsabil: Maria Marin, Dicţionarul graiurilor dacoromâne sudice, vol. al II-lea, literele D–O, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010, 495 p. – Mihaela Marin, Lexicul autohton al limbii române, Bucureşti, Editura Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2009, 169 p. – Iulia Mărgărit, Noi interpretări etimologice şi semantice, seria „Etymologica” (28), Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010, 344 p. – Mona Moldoveanu Pologea, Limba română pentru străini. Learn Romanian. Apprenez le Roumain, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Cheiron, 2010, vol. I: manual (208 p.), vol. al II-lea: caiet de exerciţii (200 p.), CD audio – Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Adina Dragomirescu, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae, Marina Rădulescu-Sala, Rodica Zafiu, Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010, 686 p. – Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Adina Dragomirescu, Isabela

3

Nedelcu, Alexandru Nicolae, Marina Rădulescu-Sala, Rodica Zafiu, Gramatica de bază a limbii române. Caiet de exerciţii, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010, 216 p. – Marius Sala, 101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create, Colecţia „Viaţa cuvintelor”, Bucureşti, Editura Humanitas, 251 p. – Nicolae Saramandu (coautor şi coordonator în calitate de vicepreşedinte ALiR), Atlas linguistique roman (ALiR), vol. IIb, A. Cartes; B. Commentaires, Roma, 2010, 340 p. – Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, Carmen Ioana Radu (ed.), Lucrările celui de-al treilea Simpozion Internaţional de Lingvistică, Bucureşti, 20–21 noiembrie 2009, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, 626 p.

Agache, Liliana, Aspecte ale tehnicii traducerii în textul bilingv, p. 491–497 Antonia Ciolac, Etape ale pătrunderii anumitor interferenţe lexicale din engleza nord-americană în franceza din Québec, p. 509–518 Alexandra Cornilescu, Alexandru Nicolae, Observaţii privind evoluţia grupurilor nominale cu articol hotărât în limba română, p. 325–340 Blanca Croitor, Acordul în structurile copulative, p. 351–360 Adina Dragomirescu, Complementul intern: descriere, evoluţie şi statut sintactic, p. 375−384 Doina Filimon Doroftei, Fonetică şi poezie (Analiza poeziei Vestea cea bună de Lucian Blaga), p. 519–526 Ionuţ Geană, Scindarea grupurilor prepoziţionale, p. 399– 403 Viviana-Monica Ilie Fătu, Atitudinea vorbitorului de grai faţă de calităţi şi defecte din lumea înconjurătoare, p. 47–50 Claudia Ionescu, Dicţionarul explicativ al limbii române. Observaţii şi sugestii, p. 249–255 Mara Iuliana Manta, Termeni pentru pomană în graiurile dacoromâne sudice, p. 59–64 Margareta Manu Magda, Daiana Felecan (Universitatea de Nord din Baia Mare), Enunţul incident, ca expresie a polifoniei, în limba română actuală vorbită, p. 385–397 Maria Marin, Câteva observaţii asupra valorilor conjuncţiei de în graiurile munteneşti, p. 65–74 Cătălina Mărănduc, Consemnarea în dicţionare a unităţilor frazeologice, p. 257–266 Iulia Mărgărit, Inovaţia, element de creaţie şi distorsiune în textele folclorice culese din comunităţile româneşti situate la est de Bug (Ucraina), p. 75–84 Ecaterina Mihăilă, Nume de locuri provenite din apelative de origine latină, p. 95–103 Carmen Mîrzea Vasile, Adverbele glotonime româneşti. Observaţii lexicale şi sintactice, p. 405–417 Mona Moldoveanu Pologea, Prepoziţiile din perspectiva semanticii cognitive, p. 419–424 Cristian Moroianu, Substituţia sufixală şi substituţia finalei considerate ca sufix. Privire comparativă, p. 267–274 Manuela Nevaci, Schimbări recente în graiul aromânilor fărşeroţi, p. 113–118 Irina Nicula, Verbele de percepţie vizuală şi auditivă. Diferenţe conceptuale şi efecte

4

semantice, p. 447−456 Anabella-Gloria Niculescu-Gorpin, Anglicismele între diletantism şi manipulare, p. 559−567 Nicoleta Petuhov, Câteva aspecte ale productivităţii lexicale ale francezei regionale din Africa neagră, p. 275–279 Mihaela Popescu, Menţionarea sursei în presa scrisă românească. Clasificări şi semnificaţii, p. 569–577 Carmen-Ioana Radu, Comunicarea conflictuală în dezbaterile parlamentare, p. 579–586 Adrian Rezeanu, Resemantizarea în toponimia urbană, p. 137–149 Maria Stanciu Istrate, Schimbări semantice la unele cuvinte de origine slavă, p. 151–160 Georgiana-Andreea Şovar, Observaţii pe marginea flexiunii cazuale a numelor de rudenie în limba română veche, p. 161−170 Dana-Luminiţa Teleoacă, Discursul religios catihetic: o abordare din perspectiva teoriei comunicării, p. 171−179

– Domniţa Tomescu (în colaborare), Dictionnaire historique de l’anthroponymie romane, vol I/2. Bibliographie des sources historiques, De Gruyter, Berlin/New-York, 2010, p. 314–343 – Rodica Zafiu, 101 cuvinte argotice, Bucureşti, Humanitas, 2010, 380 p. – Rodica Zafiu, Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae (ed.), Limba română. Controverse, delimitări, noi ipoteze (Actele celui de-al 9-lea Colocviu al catedrei de limba română, Bucureşti, 4–5 decembrie 2009), vol. I: Gramatică. Lexic, semantică, terminologii. Istoria limbii române şi filologie, 385 p., vol. II: Pragmatică şi stilistică, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, 356 p.

Raluca Brăescu, Adjectivul în construcţii detaşate, vol. I, p. 13–19 Blanca Croitor, Este dublarea complementului direct un fenomen de acord?, vol. I, p. 27–35 Alexandra Cornilescu, Alexandru Nicolae, Providing syntatic arguments that ellipsis sites are definite descriptions, vol. I, p. 37−50 Ionuţ Geană, Din nou despre prepoziţiile semilexicale, vol. I, p. 75–82 Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Plurivocalitate şi perspectivare în discursul parlamentar românesc din secolul al XIX-lea, vol. II, p. 95–100 Dana Manea, Aspecte ale realizării adjuncţilor în româna contemporană, vol. I, p. 93–100 Margareta Manu Magda, Bârfe, zvonuri, mondenele. Aspecte privind sursele cunoaşterii şi mărcile lor lingvistice în talk show-ul românesc, vol. II, p. 109–119 Cătălina Mărănduc, Structuri narative în multiple rame în «O şezătoare la ţară» de Anton Pann, vol. II, p. 145–153 Carmen Mîrzea Vasile, Observaţii despre topica adverbelor de mod în limba română, vol. I, p. 101–112 Mona Moldoveanu Pologea, Echivalenţă şi traducere în sfera prepoziţiei, vol. I, p. 113–120 Cristian Moroianu, Motivarea internă a relaţiilor semantice. Sinonimia analizabilă, vol. I, p. 273–283 Isabela Nedelcu, Observaţii asupra numelor (uni)relaţionale, vol. I, p. 121−129

5

Gabriela Pană Dindelegan, Verbele „denumirii” şi relaţia cu alte verbe care primesc două complemente – cu privire specială la limba veche, vol. I, p. 141–149 Carmen-Ioana Radu, Comunicarea conflictuală în dezbaterile televizate, vol. II, p. 271–278 Daniela Răuţu, Despre cuvintele telescopate din presa actuală. Teorii, procedee şi valori, vol. II, p. 287–296 Camelia Stan, Elemente de sintaxă diacronică. Adverbul anume în româna veche, vol. I, p. 161–172 Gabriela Stoica, Lexicul socio-afectiv în limba română veche. Studiu de caz – ruşine, vol. I, p. 355–366 Georgiana-Andreea Şovar, Trăsături de gen personal ale numelor de rudenie în limba română veche, vol. I, p. 173–179 Monica Vasileanu, Hronicul cantemirian − între traducere şi text original, vol. I, p. 378–385 Andra Vasilescu, Iar – operator pragmatic, vol. II, p. 341–354

REVISTE îngrijite în Institut, apărute în perioada

iulie – decembrie 2010 la Editura Academiei Române

„STUDII ŞI CERCETĂRI LINGVISTICE” Comitetul de redacţie român Acad. Marius Sala – redactor-şef; Ioana Vintilă-Rădulescu – redactor-şef adjunct;

Liliana Ionescu-Ruxăndoiu; acad. S. Marcus; acad. G. Mihăilă; Mariana Neţ – secretar responsabil de redacţie; Gabriela Pană Dindelegan – membru corespondent al Academiei Române; Sanda Reinheimer Rîpeanu; Nicolae Saramandu; Andra Şerbănescu; Lucia Wald; Emanuela Timotin

Comitetul de redacţie internaţional Anatoli Ciobanu (Chişinău); Wim van Eeden (Amsterdam); August Kovačec (Zagreb); Martin Maiden (Oxford); Maria Manoliu Manea (Davis, CA); Bruno Mazzoni (Pisa); Dan Munteanu Colán (Las Palmas de Gran Canaria); Alexandru Niculescu (Udine); Dorin Uriţescu (Toronto)

Tomul LXI, nr. 2, iulie–decembrie 2010

Ana-Cristina Halichias, Din nou despre termenii româneşti atestaţi în documentele latine de cancelarie (secolele XIII–XVI), p. 157–168

Iulia Mărgărit, Câteva interpretări etimologice, p. 169–179 Gabriela Stoica, Afectivitatea din perspectivă retorico-argumentativă.

Aplicaţie pe un vechi text românesc, p. 180–192 Florentina Nicolae, Observaţii privind grupul nominal al subiectului în

trei izvoare cantemiriene. Bonfinius, Leunclavius, Długosz, p. 193–201 Dana-Luminiţa Teleoacă, Termeni religioşi ‘passe-partout’ în limbile

6

romanice (română, franceză, italiană şi spaniolă) (IV). Termeni care desemnează noţiunea de „sfânt”, p. 202–218

Nicoleta Petuhov, Interferenţe terminologice: terminologia medicală şi vocabularul politic, p. 219–227

Nicoleta Mihai, Sloganul în limbajul politic posttotalitar românesc, p. 228–241 Mihaela Popescu, Funcţii ale citatului în presa scrisă, p. 242–253 Carmen Avram, Approche théorique du discours didactique. L’exemple du

manuel scolaire, p. 254–261 Ana-Maria Stoica, Formule de adresare şi salut în «Ciocoii vechi şi noi»,

p. 262–269 Miscellanea

Ruxandra Vişan, Two major monolingual dictionaries in the history of English lexicography: Bailey’s Dictionarium Britannicum and Johnson’s Dictionary, p. 270–277

Otilia Pacea, Curiozităţi ale limbajului internetului: coada de maimuţă, p. 278–287 Recenzii

Cornova, autorul proiectului şi coordonator, dr. Vasile Şoimaru, autori Vasile Şoimaru, Ion Dron, Alexandru Furtună, Iurie Colesnic, Zamfira Mihail, Elena Ploşniţă, Petre V. Ştefănucă, Vlad Pohilă, Grigore Botezatu, Anton Golopenţia, Sanda Golopenţia-Eretescu, Henri H. Stahl, Emil Turdeanu, Ernest Bernea, Pompiliu Gâlmeanu, Ion şi Tatiana Varta, Paul Bran. Chişinău, [Editura] „Museum”, 2000, 708 p. (Iulia Mărgărit) (p. 289–292)

Ioana Vintilă-Rădulescu, Dicţionar normativ al limbii române (DIN). Ortografic, ortoepic, morfologic şi practic, Editura Corint, Bucureşti, 2009, 895 p. (Mariana Bara) (p. 293–295)

„LIMBA ROMÂNĂ”

Comitetul de redacţie român

Acad. Marius Sala – redactor-şef, Gh. Chivu – redactor-şef adjunct, Alexandru Mareş – redactor-şef adjunct, Doru Mihăescu – secretar de redacţie, Gr. Brâncuş, Valeria Guţu Romalo, (†) Theodor Hristea, Camelia Stan, Laura Vasiliu, Rodica Zafiu, Cristina-Ioana Dima

Comitetul de redacţie internaţional Klaus Bochmann (Leipzig), Anatoli Ciobanu (Chişinău), Jiří Felix (Praga), Christian Ionescu (Santiago de Compostella), Tamara Repina (Sankt-Petersburg)

Anul LIX, nr. 3, iulie – septembrie 2010

Bibliografia românească de lingvistică (BRL, 52, 2009) de Florin Sterian, p. 305–444

7

Anul LIX, nr. 4, octombrie – decembrie 2010

80 de ani Marius Sala, Andrei Avram, p. 447 Alexandru Mareş, Ion Gheţie, p. 448

Viaţa cuvintelor Andrei Avram, Note etimologice, p. 449–460

Lexicografie Iulia Mărgărit, Consideraţii asupra unor regionalisme din DLR, p. 461–470 Adrian Rezeanu, Nume de sate de pe valea Izei, p. 470–478 Carolina Popuşoi, Consideraţii morfosintactice şi lexicopragmatice

asupra numeralelor întâi şi dintâi, p. 479–498. Gramatică Gabriela Şerban, Sufixul diminutival –el/-ea în limba română, p. 499–507 Mariana Vârlan, Situaţia actuală a derivatelor în –iadă, p. 507–517

Filologie Alexandru Mareş, O identificare neverosimilă, p. 519–524 Pârvu Boerescu, Principele Dimitrie Cantemir – primul teoretician al

scrierii româneşti, p. 525–540 Varia Cătălina Popescu, Unitate şi individualitate în discursul politic

internaţional, p. 541–546 Recenzii şi note bibliografice

Sergiu Drincu, Punctuaţia de bază în limba română. Norme şi exerciţii, Timişoara, Editura Amphora – Mirton, 2008, 149 p. (Felicia Barbura) (p. 547–549); Alexandru Niculescu, Peregrinări universitare europene – şi nu numai –, Bucureşti, Editura Logos, 2010, 397 p. (Iulia Mărgărit) (p. 549–551); Alexandru Suceveanu, Opuscula Scythica, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, 412 p. (Ştefan Colceriu) (p. 551–552); Dana-Luminiţa Teleoacă, Limbajul bisericesc actual între tradiţie şi inovaţie, Conferinţele Academiei Române, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008, 60 p. (Manuela Neculai-Stănică) (p. 552–554)

Semnalări Omagiu aniversar academicianului Marius Sala, Editura Universitaria, Craiova, 2007, 742 p. ; Mihai Eminescu, Opere, XVII: Bibliografie Partea 2: (1939–1989). A. : Opera lui Mihai Eminescu – ediţii şi periodice : Referinţe despre M. Eminescu în cărţi, Editura Academiei Române, 2008, 988 p.; Revista de etnografie şi folclor, serie nouă, nr. 1–2, 2008, Editura Academiei Române, 2009, 168 p. (Marius Mazilu) (p. 555)

Sumarul revistei „Limba română” pe anul 2010, p. 557–564

8

Indicele revistei „Limba română” pe anul 2010, p. 565–591 (Andreea Dinică, Georgiana-Andreea Şovar, Marius Mazilu)

„REVUE ROUMAINE DE LINGUISTIQUE / ROMANIAN REVIEW OF LINGUISTICS”

Rédacteur en chef / Editor-in-Chief Marius Sala (Institute of Linguistics,

Bucharest) Rédacteur en chef adjoint / Associate Editor-in-Chief Gabriela Pană Dindelegan

(University of Bucharest) Comité de rédaction / Editorial Board

Andrei A. Avram (University of Bucharest), Angela Bidu-Vrănceanu (University of Bucharest), Grigore Brâncuş (Romanian Academy), Alexandra Cornilescu (University of Bucharest), Solomon Marcus (Romanian Academy), Gheorghe Mihăilă (Romanian Academy), Sanda Reinheimer-Rîpeanu (University of Bucharest), Nicolae Saramandu (Institute of Linguistics, Bucharest), Camelia Stan (University of Bucharest), Laurenţiu Theban (University of Bucharest), Mariana Tuţescu (University of Bucharest), Ioana Vintilă-Rădulescu (Institute of Linguistics, Bucharest), Carmen Vlad (University „Babeş-Bolyai” of Cluj)

Secrétaire de rédaction / Editorial Secretary Rodica Zafiu (University of Bucharest) Assistant de secrétaire de rédaction / Assistant Editorial Secretary Adina

Dragomirescu (Institute of Linguistics, Bucharest) Comité scientifique / Consulting Editors

Sanda Golopenţia (Providence, U.S.A.), Günter Holtus (Göttingen, Germany), Maria Iliescu (Innsbruck, Austria), Maria Manoliu Manea (Davis, U.S.A.), Dieter Messner (Salzburg, Austria), Michael Metzeltin (Vienna, Austria), Max Pfister (Saarbrücken, Germany), Lorenzo Renzi (Padua, Italy), Liliane Tasmowski (Antwerp, Belgium), Henriette Walter (Rennes, France)

Tome LV Nº 2 Avril–Juin 2010 / Vol. LV April –June 2010

Language Endangerment and Language Death / Langues en danger et la mort des langues

M. Lewis, Gary F. Simons, Assessing Endangerment: Expanding Fishman's GIDD, p. 103–120

Christos Clairis, Denis Costaouec, Multilinguisme, mondialisation et glossothanasie, p. 121–127

Gregory S. Anderson, Perspectives on the Global Language Extinction Crisis: The Oklahoma and Eastern Siberia Language Hotspots, p. 129–142

David Bradley, Resilience in Language Endangerment, p. 143–160

9

Aone Van Engelenhoven, The Makuva Enigma: Locating a Hidden Language in East Timor, p. 161–181

Stephen A. Marlett, A Place for Writing: Language Cultivation and Literacy in the Seri Community, p. 183–194 Necrology

Pierre Vernet (Ioana Vintiă-Rădulescu), p. 195–196 Comptes rendus / Reviews

Rodica Zafiu, Blanca Croitor, Ana-Maria Mihail (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guţu Romalo [Études de grammaire. Hommage à Madame la Professeure Valeria Guţu Romalo], Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, 306 p. (Adina Dragomirescu) (p. 197–199)

Isabela Nedelcu, Categoria partitivului în limba română [La catégorie du partitif en roumain], Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, 292 p. (Adina Dragomirescu) (p. 200–201)

Aurel Sasu, Dicţionarul limbii române de lemn [Le Dictionnaire de la langue de bois roumaine], Piteşti, Editura Paralela 45, 2008, 408 p. (Raluca Dincă) (p. 201–203) Collaborateurs / Contributors, p. 205–206

Tome LV Nº 3 Juillet–Septembre 2010 / Vol. LV July –September 2010

Pierre Swiggers, Terminologie, terminographie et métalangage linguistiques: Quelques réflexions et propositions, p. 209–222

George Grigore, Le système consonantique de l'arabe parlé à Siirt (Turquie), p. 223–235

Camelia Stan, On the Grammaticality Status of Numerals in Romanian, p. 237–246 Marta Donazzan, Alexandru Mardale, Additive and Aspectual Adverbs:

Towards an Analysis of Romanian Mai, p. 247–269 Antonia Ciolac, Aperçu des conceptions portant sur le français

québécois, p. 271–291 Adrian Chircu, Unités phraséologiques adverbiales temporelles, p. 293–300 Ioan Milică, Grammaticalisation et expressivité, p. 301–312

Comptes rendus / Reviews Andrei Avram, Probleme de fonologie a limbii române [Problèmes de phonologie du roumain],

Bucureşti, Editura Academiei Române, 2009 (Adina Dragomirescu) (p. 313–316) Maria Aldea, Categoria gramaticală a determinării în limba română [La catégorie

grammaticale de la détermination dans la langue roumaine], Cluj-Napoca, Argonaut, 2006 (Andreea Soare) (p. 316–319)

Andrej Malchukov, Andrew Spencer (eds.), The Oxford Handbook of Case, New York, Oxford University Press, 2009 (Ana-Maria Mihail) (p. 319–322)

Collaborateurs / Contributors, p. 323

10

Tome LV Nº 4 Octobre–Décembre 2010 / Vol. LV, October–December 2010

The Romanian Parliamentary Discourse: Tradition and Modernity. A Pragma-Rhetorical Approach

The Romanian Parliamentary Discourse: Tradition and Modernity. A Pragma-Rhetorical Approach (Liliana Ionescu-Ruxăndoiu), p. 327–332

Cornelia Ilie, Speech Acts and Rhetorical Practices in Parliamentary Question Time, p. 333–342

Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Straightforward vs. Mitigated Impoliteness in the Romanian Parliamentary Discourse. The Case of In Absentia Impoliteness, p. 343–351

Melania Roibu, Mihaela N. Constantinescu, Verbal Aggressiveness in the Romanian Parliamentary Debate. Past and Present, p. 353–364

Andra Vasilescu, Metastance in the Romanian Parliamentary Discourse: Case Studies, p. 365–380

Ariadna Ştefănescu, Remarks on the Conceptual Tropes of the Political Act of Union in Mihail Kogălniceanu’s Speech in Parliament, p. 381–396 Comptes rendus / Reviews

Gabriela Pană Dindelegan, Adina Dragomirescu, Isabela Nedelcu, Morfosintaxa limbii române. Sinteze teoretice şi exerciţii [The Morphosyntax of Romanian. Theoretical syntheses and exercises], Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010 (Alexandru Nicolae), p. 397–399 Kim Schulte, Prepositional Infinitives in Romance Languages. A Usage-Based Approach to Syntactic Change, Oxford, Bern, Berlin, Bruxelles, Frankfurt am Main, New York, Wien, Peter Lang, 2007 (Mădălina Spătaru-Pralea), p. 399–402

Collaborateurs / Contributors, 403–404

„FONETICĂ ŞI DIALECTOLOGIE”

Comitetul de redacţie Nicolae Saramandu – redactor-şef, Maria Marin – redactor-şef adjunct, Maria Mărdărescu-Teodorescu – secretar ştiinţific de redacţie, Manuela Nevaci – secretar adjunct de redacţie, Andrei Avram, Grigore Brâncuş, (†) acad. Matilda Caragiu Marioţeanu, acad. Marius Sala, Teofil Teaha, Dana-Mihaela Zamfir

Membri din străinătate Gheorghe Carageani (Italia), Michel Contini (Franţa), Lars-Erik Edlund (Suedia), Manuel González González (Spania), Lorenzo Massobrio (Italia), Wolfgang Viereck (Germania)

11

Anul XXIX, 2010

Oliviu Felecan, Antroponime romanice recente în Maramureş, p. 5–19 Iulia Mărgărit, Românii de la est de Bug: elemente de distorsiune şi de

intruziune în textul folcloric, p. 20–29 Doru Mihăescu, Două regionalisme sudice asemănătoare ca provenienţă,

dar diferite ca „destin”: arezan şi dragobete, p. 30–37 Ecaterina Mihăilă, Toponime provenite din nume de plante de origine

latină, p. 38–51 Nicolae Saramandu, Marilena Tiugan, Irina Floarea, Alina Celac,

coordonator: Nicolae Saramandu, Dicţionar meglenoromân. Literele A, Ă, p. 52–135

Teofil Teaha, Din lexicul latin moştenit în graiurile româneşti actuale (VI), p. 136–156

Adrian Turculeţ, Intonaţia interogativă la aromânii din R. Macedonia (cu câteva particularităţi segmentale ale informatorilor), p. 157–176

Ohara Donovetsky, Forme şi valori ale verbului în graiurile munteneşti (III), p. 177–226 Note etimologice şi lexicale

Iulia Mărgărit, Note lexical-etimologice, p. 227–233 Recenzii şi note bibliografice

Vasile Frăţilă, Probleme de dialectologie română, Blaj, Editura „Astra”, Despărţământul „Timotei Cipariu”, 2010 (Iulia Mărgărit), p. 234–237

Cronică Minutes of the 43rd Editorial Board Meeting, Cracow, June 24th–26th, 2010 (Carmen-

Ioana Radu, Manuela Nevaci), p. 238–240 Evenimente cultural-ştiinţifice – Chişinău 25 aug.– 4 sept. 2010 (Iulia Mărgărit), p. 240–241 AAll XXIIVV--lleeaa SSiimmppoozziioonn iinntteerrnnaaţţiioonnaall ddee ddiiaalleeccttoollooggiiee,, CClluujj--NNaappooccaa,, 1166––1177 sseepptteemmbbrriiee

22001100 ((DDaanniieellaa RRăăuuţţuu)),, pp.. 224411––224433 Indice (Manuela Nevaci, DDaanniieellaa RRăăuuţţuu)),, p. 245–259

ARTICOLE APĂRUTE ÎN VOLUME COLECTIVE

Liliana Agache, Fenomene sonore specifice omului în analiza contrastivă, în Lexic comun/Lexic specializat (volum omagial Angela Bidu-Vrănceanu), Analele Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, fasc. XXIV, an III, nr. 1 (3), Galaţi, Editura Europlus, 2010, p. 117–121

Liliana Agache, Language néologique des créations pour les enfants, în vol. Романские языки в епоху глобализации: лингвистический и

12

социолингвистический аспекты, Материалы международной конференции, 22–23 июния, Москва, 2010, p. 508–513

Monica Busuioc, Despre importanţa primelor atestări în DLR. Propuneri pentru o nouă abordare a problemei bibliografiei, în vol. In honorem Gheorghe Mihăilă, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 94–104

Doina Filimon Doroftei, The Image of the Ship in Ovid’s Poetry, în vol. Adina Ciugureanu, Ludmila Martanovschi, Nicoleta Stanca (eds.) Ovid, Myth and (Literary) Exile – Conference Proceedings (Constanţa, September 10–12, 2009), Ovidius University Press, Constanţa, 2010, p. 31–42

Ion Giurgea, Elena Soare, Modal non-finite relatives in Romance, în vol. Martin G. Becker, Eva-Maria Remberger (ed.), Modality and Mood in Romance: Modal Interpretation, Mood Selection, and Mood Alternation. De Gruyter, Berlin, New York, p. 57–80

Ion Giurgea, Romanian Genderless Pronouns and Parasitic Gaps, în vol. Sonia Colina, Antxon Olarrea, Ana Maria Carvalho (ed.), Romance Linguistics 2009. Selected papers from the 39th Linguistic Symposium on Romance Languages (LSRL), Tucson, Arizona, March 2009, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, p. 231–248

Claudia Ionescu, «Ce mică-i lumea! O povestire din mediul universitar». Aspecte ale ironiei postmoderne in romanul lui David Lodge, în vol. Viorica Răileanu, Nina Corcinschi (coord.), Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. Limbă, limbaj, vorbire, Chişinău, 2010, p. 269–275

Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Tradiţie şi modernitate. Puncte de vedere asupra vol. I al TILR în vol. Studii de limba română. Omagiu profesorului Grigore Brâncuş, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 195–201

Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Impoliteţea in absentia în discursul parlamentar românesc. Studiu de caz, în vol. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana Hoinărescu (ed.), Dialog discurs, enunţ. In memoriam Sorin Stati, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 59–72

Gabriela Pană Dindelegan, Pe marginea a două norme sintactice ale grupului prepoziţional: „prezenţa” articolului hotărât în grupul Prepoziţie + Nominal şi construcţia prepoziţiei „între”, în vol. Studii

13

de limba română. Omagiu profesorului Grigore Brâncuş, Editura Universităţii Bucureşti, 2010, p. 187–194

Maria Marin, Despre desinenţa -i la substantivele neutre în graiurile munteneşti, în vol. Gh. Chivu, Oana Uţă Bărbulescu (ed), Studii de limba română. Omagiu profesorului Gr. Brâncuş, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 135–144

Cristian Moroianu, Etimologia multiplă internă, între certitudine şi posibilitate, în vol. Gh. Chivu, Oana Uţă Bărbulescu (ed), Studii de limba română. Omagiu profesorului Gr. Brâncuş, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 155–168

Cristian Moroianu, Dublete etimologice de origine slavă în limba română, în vol. Mariana Mangiulea (ed.), In honorem Gheorghe Mihăilă, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 253–272

Cristian Moroianu, Derivatele româneşti recente între lingvistică şi extralingvistică, în vol. Thede Kahl, Larisa Schippel (hg.), Kilometer Null. Politische Transformation und gesellschaftliche Entwicklungen in Rumänien seit 1989, Frank & Timme GmbH, Berlin, 2011, p. 339–356

Mariana Neţ, Leçons baroques de langue française, în vol. La place de la littérature dans l’enseignement du FLE. Athènes, Section de littérature française du Département de langue et de littéraures françaises, 2010, p. 87–98

Mariana Neţ, Bucureşti 1900 : funcţia poetică a oraşului, în vol. Signum, lingua, oratio, Iaşi, Editura Universităţii «Al. I. Cuza», 2010, p. 92–116

Mariana Neţ, Catching Up with Time, and Conquering Space in Bucarest 1900, în volumul Comunicare, identitate, cultură, Craiova, Universitaria, 2010, p. 17–25

Marius Sala (în colaborare cu Corina Cilianu-Lascu). Les langues de la comunication professionnelle dans les entreprises de Roumanie: enjeux, réalités, perspectives, în Gerhard Stickel (ed.), Language Use in Business and Commerce in Europe. Contributions to the Annual Conference 2008 of EFNIL in Lisbon, Frankfurt am Main – Berlin, Peter Lang, 2010, p. 123–134

Marius Sala, Romania orientală: terminologia culinară între est şi vest, în Parcours interculturels. Entre et devenir. Mélanges offerts à Pierre Morel, Côte-Saint-Luc, Québec, Editions Peisaj, 2010, p. 157–163

14

Nicolae Saramandu, Concordanţe lingvistice româno-albaneze, în vol. Gh. Chivu, Oana Uţă Bărbulescu (ed.), Studii de limba română. Omagiu profesorului Gr. Brâncuş, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 203–208

Maria Stanciu Istrate, Unele consideraţii privind compusele cu bun(ă), bine şi dulce în româna literară veche, în vol. Gh. Chivu, Oana Uţă Bărbulescu (ed), Studii de limba română. Omagiu profesorului Gr. Brâncuş, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 109–114

Maria Stanciu Istrate, Rarităţi lexicale în romanul popular «Varlaam şi Ioasaf», versiunea Udrişte Năsturel, în vol. Mariana Mangiulea (ed.), In honorem Gheorghe Mihăilă, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 315–323

Emanuela Timotin, Note pentru o istorie a terminologiei medicale populare româneşti. Brâncă: cele mai vechi atestări şi un sens necunoscut, în vol. Gh. Chivu, Oana Uţă Bărbulescu (ed), Studii de limba română. Omagiu profesorului Gr. Brâncuş, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 217–222

Emanuela Timotin, Szent gyógyítók a román kéziratos ráolvasásokban (17–19. század), în Éva Pócs (ed.), Mágikus és szakrális medicina. Vallásetnológiai fogalmak tudományközi megközelítésben (Tanulmányok a tranmszcendensről VII) Budapest, Balassi Kiadó, p. 391–401

Domniţa Tomescu, Les néologismes déonomastiques dans le langage politique roumain, în Actes del I Congrés international de Neologia de les Llengües Romàniques, Barcelona, Institut Universitari de Lingüistica aplicada, 2010, p. 1105–1117

Andra Vasilescu, Tendinţe în sintaxa secolului al XX-lea, în vol. Gh. Chivu, Oana Uţă Bărbulescu (ed), Studii de limba română. Omagiu profesorului Gr. Brâncuş, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 251–275

Zafiu, Rodica, Evaluarea diminutivelor, în vol. Gh. Chivu, Oana Uţă Bărbulescu (ed), Studii de limba română. Omagiu profesorului Gr. Brâncuş, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 291–297

Dana-Mihaela Zamfir, Andreea Dinică, Un verb moştenit şi o tăcere misterioasă a izvoarelor, în vol. Gh. Chivu, Oana Uţă Bărbulescu (ed), Studii de limba română. Omagiu profesorului Gr. Brâncuş,

15

Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 299–322

ARTICOLE APĂRUTE ÎN ALTE REVISTE

Melania Bădic, Song of Songs. Sign, symbole, structure, în „Revista de Etnografie şi Folclor/Journal of Ethnography and Folklore”, nr. 1–2, 2010, p. 190–203

Ştefan Colceriu, Le chevalier, la femme et le diable. Les gemmes magiques et le «Testament de Salomon», în „Diversité et identité culturelle en Europe” (DICE), 7/1, 2010, Editura Muzeul Literaturii Române, p. 41–64

Adina Dragomirescu, Proba de limba română la concursul de admitere la specializările „Comunicare şi relaţii publice” şi „Studii europene”, Facultatea de Litere, Bucureşti, sesiunea iulie 2009. Rezolvare şi comentarii, „Limba şi literatura română”, nr. 1, 2010, p. 48−50

Iulia Mărgărit, Observaţii lingvistice asupra unor texte private (=scrisori) din Basarabia anilor 1957–1994, în „Buletin Ştiinţific”, fascicula Filologie, seria A, Baia Mare, vol. XIX, 2010, p. 61–70 Iulia Mărgărit, Éléments d’interférence latino-slave au niveau de la langue roumaine, în „Revue des Études Sud-Est Européens”, XLVIII, 1–4, 2010, p. 13–24

Mona Moldoveanu Pologea, Statutul prepoziţiei în gramaticile din epocile Antichităţii şi Evului Mediu, în „Buletin ştiinţific”, Fascicula Filologie, seria A, vol. XVIII, Baia Mare, Editura Universităţii de Nord, 2009 (publicat în 2010), p. 107–123

Mihaela-Mariana Morcov, Nume de animale intrate în terminologia medicală populară romanică, în „Buletin ştiinţific”, Fascicula Filologie, seria A, Baia Mare, vol. XIX, 2010, pag.71–79

Cristian Moroianu, Consideraţii etimologice la numele de culori. Alb şi negru, în vol. Lexic comun / Lexic specializat. In honorem Angela Bidu-Vrănceanu, Analele Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, Fascicula XXIV, nr. 1 (3), Galaţi, Editura Europlus, 2010, p. 202–212

Alexandra Cornilescu, Alexandru Nicolae, „On Nominal Ellipsis and the Valuation of Definiteness in Romanian”, în Bucharest Working Papers in Linguistics (periodic al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti), vol. XII, nr. 1, 2010, p. 93−125

16

Daniela Răuţu, Despre unele neutre – între «corectitudine şi greşeală». Reacţii ludice în mass-media, în „Buletin ştiinţific”, Fascicula Filologie, seria A, XIX, Baia Mare, 2010, p. 81–94

Adrian Rezeanu, Sistemul urbanonimic românesc, în „Analele Universităţii de Vest”, Ştiinţe filologice, anul XLVIII, 2010, p. 251–265

Adrian Rezeanu, False entopice în urbanonimia contemporană, în „Buletinul Ştiinţific”, Fascicula Filologie, vol. XVII, 2009, p. 155–167

Adrian Rezeanu, Modele urbanonimice băimărene, în „Buletinul Ştiinţific”, Fascicula Filologie, vol. XIX, 2010, p. 252–265

Marius Sala, Cuvinte călătoare. Cuvinte persane, în „Istorie şi civilizaţie” II, nr. 10, iulie 2010, p. 42–43; nr. 11, august 2010, p. 42–43; nr. 12, septembrie 2010, p. 66–67; nr. 13, octombrie 2010, p. 42–43. Cuvinte călătoare. Cuvinte arabe, nr. 14, noiembrie 2010, p. 52–53; nr. 15, decembrie 2010, p. 52–53

Marius Sala, Pastila de cuvinte. Unităţi de lungime, în „Magazin istoric” 44, serie nouă, 5(518), p. 62–64); Măsuri de suprafaţă, 7(520), iulie 2010, p. 58–59; 44, serie nouă, 8(521), august 2010, p. 54–55; Măsuri de capacitate, 44, serie nouă, septembrie 2010, nr. 9(522), p. 59–61; Măsuri pentru materii uscate, 44, serie nouă, octombrie 2010, nr. 10(523), p. 30–32; Unităţi de lungime, 44, serie nouă, noiembrie 2010, nr. 11(524), p. 76–77, Unităţi de lungime 44, serie nouă, decembrie 2010, nr. 12(525), p. 59–60

Nicolae Saramandu, Întâlniri cu Eugeniu Coşeriu, în „Limba româna”, Chişinău, 2010, nr. 11–12

Nicolae Saramandu, De la unitate de neam la conştiinţa naţională, în „Caiete critice”, 2010, nr. 12, p. 45–53

Nicolae Saramandu, „Teorii” recente privind originea dialectelor româneşti, în „Limbă şi literatură”, 2010, nr. 1

R. Săftoiu, Mihaela Gheorghe, S. Măda, Communicative Patterns in Romanian Workplace Written Texts”, în „Signos”, 43 (74), 2010, p. 489–515

Maria Stanciu Istrate, Tratatul de istorie a limbii române, în „Limbă şi literatură”, LII, vol. I – II, 2009, p. 7–11

Maria Stanciu Istrate, Quelques considérations sur le calques linguistiques en roumain ancien (XVIe –XVIIIe siècles), în Lucrările celei de-a VIII-a Conferinţe Internaţionale a Facultăţii de Litere

17

„Repere identitare în context european”, Piteşti, 4–6 iunie 2010, nr. 6, 2010. Editura Universităţii din Piteşti, 2010, p. 104–113

Gabriela Stoica (împreună cu Mihaela N. Constantinescu, Oana Uţă Bărbulescu), Le macroacte testamentaire roumain du XVIIe siècle dans l’espace européen. Stéréotypie et innovation, în Diversité et identité culturellle en Europe/ Diversitate şi identitate culturală în Europa, Tome 7/1, Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2010, p. 65–98

Domniţa Tomescu, La contextualisation des noms propres, în „Buletinul Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti”, Seria Filologie, LXII, nr 1, 2010, p. 1–6

Domniţa Tomescu, Etymologie et onomastique, în „Buletinul Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti”, Seria Filologie, LXII, nr 2, 2010, p. 37–45

Domniţa Tomescu, Globalizarea onomastică, în „Buletinul Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti”, Seria Filologie, LXII, nr 3, 2010, p. 125–130

Domniţa Tomescu, La temporalité grammaticale: quelques considérations, în „Buletinul Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti”, Seria Filologie, vol. LXII, nr. 4, 2010, p.107–112

RECENZII APĂRUTE ÎN ALTE REVISTE

Mihaela Gheorghe, Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii. O introducere în sintaxa modernă a complementelor, Braşov, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009, în „Limba şi literatura română”, nr. 1, 2010, p. 56−57 (Adina Dragomirescu)

Alexandru Niculescu, Peregrinări universitare europene şi nu numai, în „Cultura”, V, 36 (291), Bucureşti, 2010, p. 12–13; „Dacoromania”, Serie nouă, XV, 2, Cluj-Napoca, 2010, p. 191–196. (Iulia Mărgărit)

Camelia Stan, Categoria cazului, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005, în Limbă şi literatură, 1 − 2/2009, p. 119−124 (Alexandru Nicolae)

Marcu Mihail Deleanu, Gustav Weigand şi bănăţenii. Comentarii filologice şi contribuţii documentare, [Reşiţa], Editura Tim Reşiţa, 2005, în „Limbă şi literatură”, 3–4, 2009, p. 130–133 (Daniela Răuţu)

18

PARTICIPAREA LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ÎN PERIOADA IULIE–DECEMBRIE 2010

MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ORGANIZATE DE INSTITUT

• Atelierul de lingvistică • 6 decembrie 2010: Victor Celac, „Vitalitatea” etimoanelor ca

metodă în etimologie Au fost analizate dintr-un unghi critic câteva articole din DLR (vinaţ, vindeca,

vlagă), observând că maniera în care este tratată etimologia, în aceste articole în special, dar şi în DLR în ansamblul său, este insuficientă, pentru că nu se face nicio legătură dintre datele de ordin filologic (citatele), prezentate copios, şi originea indicată foarte succint în alineatul consacrat etimologiei. Autorul a pledat pentru tratarea etimoanelor ca nişte unităţi lexicale „normale”, adică dotate cu o categorie gramaticală, cu sens, cu un corp fonologic bine stabilit, şi pentru explicitarea, prin intermediul unui discurs, a evoluţiei semantice a cuvântului: care sensuri sunt moştenite / împrumutate din limba sursă; care au fost căile de pătrundere în limbă a cuvântului respectiv; care sensuri sunt create pe terenul limbii române şi prin ce mecanisme; care este forma originară, etimologică, şi care sunt formele secundare etc.

• Al IV-lea Simpozion Internaţional de Lingvistică, organizat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti, 5–6 noiembrie 2010

Victor Celac, Originea şi biografia unei sintagme: casa scării Actualmente limba română dispune de sintagma casa scării pentru a denumi „spaţiul

din structura unei clădiri în care este construită scara”. În încercarea de a-i găsi originea, adică etimologia, autorul a urmărit atestările acestei sintagme în texte şi în dicţionare, precum şi atestările altor sintagme, cu acelaşi sens, care au circulat în perioada interbelică şi în următoarele câteva decenii.

Alexandra Cornilescu, Alexandru Nicolae, Observaţii asupra

genitivului pronominal în limba română veche Comparând distribuţia genitivului prenominal în româna modernă şi în româna

veche, se observă două deosebiri importante: (i) există situaţii în care apar două genitive prenominale în limitele aceluiaşi grup nominal; (ii) genitivul prenominal poate funcţiona ca determinant în româna veche, dar sunt şi situaţii când apare împreună cu alţi determinanţi definiţi şi nedefiniţi. În lucrare, autorii explică aceste două disparităţi distribuţionale din perspectiva teoriei minimaliste recente şi din cea a variaţiei şi schimbării lingvistice.

19

Blanca Croitor, Constituenţi non-canonici în poziţia de subiect Au fost prezentate contextele în care în poziţia subiectului apar unii constituenţi

atipici, non-canonici, neincluşi de obicei în gramaticile limbii române (nici în Gramatica Academiei): grupurile prepoziţionale şi propoziţiile reduse (engl. small clauses). Exemple relevante: În octombrie este un moment bun pentru o vacanţă în Deltă., După prânz îmi convine, am timp liber atunci. (grupuri prepoziţionale); Ion director de marketing nu va fi bine pentru compania noastră., Cinci kilometri pe zi timp de două săptămâni a fost epuizant. (propoziţii reduse).

Adina Dragomirescu, Este clasa verbelor de mişcare relevantă sintactic? Autoarea prezintă verbele de mişcare din punct de vedere tipologic, folosind

clasificarea propusă de L. Talmy, poziţia limbii române în această clasificare tipologică, sintaxa verbelor de mişcare în modelul Levin şi Rappaport-Hovav 1995 şi relevanţa sintactică a clasei verbelor de mişcare din limba română (mai ales în relaţie cu distincţia tranzitiv − inergativ − inacuzativ).

Ionuţ Geană, Un tip special de coordonare copulativă. Elementele

interogative Autorul îşi propune să analizeze elementele interogative puse în relaţie de

coordonare. În funcţie de tipul sintactico-semantic al elementelor interogative coordonate, s-a constatat că româna permite coordonarea a doi adjuncţi, a unui adjunct şi a unui argument, precum şi a două argumente ale verbului. Situaţia în care unul dintre cele două elemente coordonate este argumentul extern (subiectul) este specifică limbii române, spre deosebire de limbile engleză sau franceză, pentru că româna este de tip pro-drop (în reprezentarea de tip arbore avem două grupuri flexionare coordonate, de fapt, iar faptul că româna permite neexprimarea subiectului face posibilă gramaticalitatea enunţurilor coordonate cu subiect şi alt tip de complement sau circumstanţial).

Ion Giurgea, Cantitativele – o categorie aparte Autorul a prezentat sintaxa expresiilor cantitative (cuprinzând numeralele cardinale

şi expresiile de cantitate nedefinită scalare şi non-scalare), arătând că ele constituie o categorie funcţională atipică, având anumite proprietăţi prin care se apropie de categoriile lexicale. A arătat, împotriva lui Doetjes (1997), că expresiile cantitative formează o categorie unitară, şi a propus o explicaţie pentru diferenţele între cele două tipuri de cantitative semnalate de Doetjes.

Claudia Ionescu, Observaţii asupra terminologiei gramaticale la

jumătatea secolului al XVIII-lea. Studiu de caz: Gramatica lui Eustatievici Autoarea îşi propune să realizeze un mic inventar al termenilor gramaticali folosiţi la

20

mijlocul secolului al XVIII-lea, având ca sursă principală Gramatica întocmită de Eustatievici. A fost urmărit, de asemenea, modul în care această terminologie va influenţa vocabularul contemporan ei, dar şi lucrările de gramatică de mai târziu.

Margareta Manu Magda, Construcţii existenţiale în limba română

actuală vorbită (perspectivă pragmatică) Autoarea îşi propune să analizeze unele construcţii existenţiale, identificabile în

limba română actuală vorbită (în volumele CORV 1, 2002, CORV 2, 2010, IVRLA 1, 2002 şi în textele postate pe internet) ca indicatori ai funcţiei prezentative. Construcţiile existenţiale sunt construcţii care indică modul de existenţă a unei fiinţe (sau a unui proces). Se cunosc mai multe moduri de prezentare a existenţei: prezentarea existenţei relative, prezentarea identităţii unei fiinţe, semnalarea prezenţei unei fiinţe.

Maria Marin, Termeni pentru viclean în graiurile dacoromâne sudice Autoarea discută seria de sinonime întâlnite în Dicţionarul graiurilor dacoromâne

sudice (DGS) pentru noţiunea viclean. Discuţia porneşte de la întrebarea din chestionarul Noului Atlas lingvistic român pe regiuni, pe baza căreia s-au obţinut majoritatea cuvintelor analizate, coroborată cu definiţiile curente existente în dicţionare pentru această noţiune.

Cătălina Mărănduc, Consemnarea în dicţionare a calcului lingvistic Iulia Mărgărit, Derivate „opace” la nivelul graiurilor munteneşti Demersul autoarei are în vedere categoria derivatelor astfel calificate de Al. Metea,

prin selectarea câtorva elemente ilustrative munteneşti, al căror aspect formal s-a îndepărtat de nucleul lexical primordial (bărdoşei, derivat diminutival care, în urma unei metateze, brădoşei, a pierdut transparenţa lexicală a bazei bradoş „colac oferit colindătorilor”).

Carmen Mîrzea Vasile, Expresiile adverbiale de mod în limba

română. Sincronie şi diacronie Principalele expresii care arată modul sau modalitatea în limba română sunt

construite pe baza substantivelor „slabe” mod şi chip şi, mai rar, manieră sau fel, urmate în general de un adjectiv şi precedate de prepoziţia în ori, mult mai rar, de prepoziţia la. După o descriere succintă a acestor adverbiale (determinarea substantivului, semantica adjectivului, modificarea adjectivului etc.), au fost prezentate sinonimiile lor funcţionale şi, mai ales, utilizările specifice. Cele două tipuri de adverbiale se deosebesc prin: frecvenţă (cele construite cu în chip sunt mai rare); distribuţie stilistică (expresiile conţinând substantivul chip sunt folosite cu precădere în limbajul artistic şi nu apar în texte ştiinţifice); categorizatorul adverbial în chip este urmat mult mai frecvent de adjective pronominale decât categorizatorul în mod. Prin diacronia acestor adverbiale

21

plurilexicale, au fost explicate asemănările şi diferenţele de funcţionare din limba actuală. Ana-Maria Mihail, Criterii de clasificare a verbelor cu regim de dativ Autoarea a tratat clasificările verbelor cu regim de dativ disponibile în bibliografia

internaţională pentru diverse limbi şi relevanţa lor pentru limba română. De asemenea, a arătat varietatea tipurilor semantice de verbe româneşti construite cu dativ şi a încercat să găsească criterii de clasificare utile pentru limba română.

Mona Moldoveanu Pologea, Aspecte gramaticale privind grupurile

prepoziţionale Comunicarea a reprezintat o analiză a prepoziţiilor prezente în structura locuţiunilor

substantivale, adjectivale, verbale, adverbiale, prepoziţionale şi conjuncţionale. Primul pas în demersul autoarei a constat în identificarea claselor semantice de prepoziţii din structura locuţiunilor şi a conectorilor propoziţionali. Autoarea a analizat şi în ce măsură sensul şi forma prepoziţiilor pot varia în interiorul locuţiunilor. Concluziile rezultate în urma analizei semantice vizează aspecte precum: numărul prepoziţiilor din structura locuţiunilor prepoziţionale, polisemantismul acestora, vechimea lor în limbă, sensul pe care îl dobândesc în context.

Mihaela-Mariana Morcov, Observaţii referitoare la câmpul semantic

al numelor de animale sălbatice în limbile romanice Pornind de la materialul lexical prezentat în atlasele lingvistice romanice, autoarea a

încercat să descrie relaţiile lexico-semantice care se stabilesc între numele neolatine de animale sălbatice. Dincolo de structurile semantice luate în considerare, a întrezărit credinţe şi mentalităţi prin intermediul cărora vorbitorul obişnuit îşi reprezintă lumea animalelor. Două sunt concluziile principale care se desprind în urma acestei analize. Anularea graniţelor dintre specii merge până la ştergerea deosebirilor dintre încrengături şi clase importante de animale. Fenomenul este însoţit, uneori, de apariţia opoziţiilor care nu au niciun temei obiectiv. Acest fapt se explică prin tendinţa de a descrie lumea animalelor după criterii şi judecăţi de valoare omeneşti.

Cristian Moroianu, Contaminaţia şi analogia lexicală din perspectiva

Dicţionarului etimologic al limbii române (DELR) Comunicarea a prezentat, comparativ, două fenomene lingvistice asemănătoare

(contaminaţia şi analogia lexicală), propunând o dublă abordare: pe de o parte, prezentarea teoretică a acestora (definiţie, particularităţi, probleme, elemente comune şi diferenţiatoare etc.); pe de altă parte, modalităţile concrete de ilustrare a contaminaţiei şi analogiei în primul volum al Dicţionarului etimologic al limbii române (A–B), aflat în curs de definitivare.

Isabela Nedelcu, Complementul consecutiv

22

Autoarea propune o reanaliză a consecutivului, considerat în cele mai multe gramatici româneşti un tip de circumstanţial care exprimă rezultatul. Dependenţa consecutivului de un element care exprimă o evaluare graduală (Era atât de frumos încât/că atrăgea atenţia oricui) poate conduce la interpretarea acestuia ca un tip de complement. Analiza este asemănătoare cu cea a complementului comparativ, care este cerut de o marcă de gradare (mai bun decât tine, cel mai tânăr din grup).

Irina Nicula, Verbele de percepţie a vedea şi a auzi. Valenţe

semantico-sintactice Autoarea analizează comportamentul verbelor a vedea şi a auzi, semnalând

asemănările şi diferenţele de structură semantico-sintactică dintre acestea. Ambele verbe exprimă procese fizice înregistrate inerent de un referent [+Animat] care primeşte de la verb rolul semantic Experimentator. Varietatea sintactică a structurilor la care participă verbele de percepţie vizuală se corelează cu diversitatea „stimulilor” care pot fi supuşi percepţiilor. Vizual, se poate percepe o entitate concretă sau abstractă, un eveniment punctual sau un proces durativ, iar auditiv se pot percepe acei stimuli care conţin semul [+Sonor]. Pornind de la numărul argumentelor selectate de cele două verbe, autoarea a prezentat comparativ tipurile de construcţii la care participă acestea şi sensurile pe care le actualizează.

Mihaela Popescu, Categorii structurale moderne în presa scrisă:

hiperstructură, multitext, dosar Pornind de la realitatea incontestabilă a concurenţei acerbe căreia trebuie să îi facă

faţă presa scrisă în raport cu cea în format electronic, lucrarea descrie câteva categorii structurale identificabile în ziarele pe suport de hârtie, precum hiperstructura, multitextul, dosarul. Organizată în funcţie de acestea, informaţia are un impact mai mare asupra receptorului, devine mai vizibilă şi este mai uşor de procesat.

Carmen-Ioana Radu, Leagăn în „ALRR. Sinteză”. Digitalizare şi

aspecte geolingvistice Daniela Răuţu, Strategii de „agresare” a numelui propriu în presa actuală Pornind de la ideea că orice modificare a numelui propriu constituie un act de

violenţă simbolică, autoarea analizează, atât din punct de vedere formal şi/sau semantic, cât şi din perspectiva efectelor produse, câteva mecanisme şi procedee de încifrare, stâlcire, deformare a numelui propriu în presa actuală. De asemenea, încearcă să demonstreze faptul că funcţia ludică a acestor tipuri de modificări se află într-o relaţie de complementaritate cu cea de agresare, în sensul că faţă de persoanele al căror nume este deformat, jurnalistul are intenţia de depreciere, defăimare, iar, prin raportare la cititor, urmăreşte crearea unor efecte comice.

23

Dana-Luminiţa Teleoacă, Observaţii asupra vocabularului a două texte contemporane de rugăciune

Autoarea îşi propune analiza comparativă a două cărţi de rugăciuni, una ortodoxă (Carte de rugăciuni pentru trebuinţele şi folosul creştinului ortodox, Bucureşti, 2004), alta catolică (Carte de rugăciuni, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, 1987). Au fost prezentate fenomenele lexicale conservatoare (în speţă, arhaisme lexicale şi semantice, cu eventuale conservări la nivel popular-regional), precum şi „inovaţiile” lexicale (ocurenţa termenilor neologici în textul actual al rugăciunii şi probleme legate de adecvarea/inadecvarea semantico-stilistică, dar şi conceptuală a acestora).

Monica Vasileanu, Câteva prime atestări ale cuvintelor în

Dicţionarul limbii române. Cazul Dimitrie Cantemir Problema primelor atestări ale cuvintelor din Dicţionarul limbii române rămâne

deschisă pentru ediţiile următoare, lucru firesc pentru un lexicon a cărui redactare a început acum mai mult de 100 de ani. Cercetări mai recente au recunoscut, pentru unele cuvinte, date mai timpurii cu mulţi ani. Comunicarea de faţă reprezintă o contribuţie la problema primelor atestări consemnând ocurenţe, în opera lui Dimitrie Cantemir, ale unor cuvinte pe care Dicţionarul, mai ales în seria veche, le atestă mai târziu – uneori chiar cu mai bine de un secol.

MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ORGANIZATE DE ALTE INSTITUŢII

The 7th Conference on Argumentation of the International Society for the Study of Argumentation, Amsterdam, Universitatea din Amsterdam (Olanda), 29 iunie–2 iulie 2010.

Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, The argumentum ad hominem in a Romanian parliamentary debate

Seminarul Naţional Modernitate şi interdisciplinaritate în cercetarea lingvistică actuală, Şcoala Doctorală a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, 15–16 iulie 2010

Irina Nicula, Observaţii asupra semanticii verbelor de percepţie. Transferuri semantice

Există câteva tipuri de extinderi semantice de la domeniul percepţiilor fizice la cel abstract, al mentalului, care se întâlnesc în numeroase limbi. Autoarea îşi propune să semnaleze câteva dintre transferurile semantice pe care le înregistrează verbele de percepţie în limba română, în sensul menţionat anterior.

24

Daniela Răuţu, Aspecte ludice ale variaţiei unor expresii româneşti în

Academia Caţavencu (studiu de caz) În comunicarea susţinută, autoarea a descris câteva procedee şi mecanisme prin care

se creează jocuri de cuvinte „facile”, care pornesc de la reinterpretarea, de cele mai multe ori intenţionată, a unor unităţi frazeologice, fie ele expresii, locuţiuni sau colocaţii. De asemenea, a stabilit originea acestor modele iniţiale şi motivaţiile care au stat la baza creării lor, analizând – sub aspect formal şi/sau semantic – un corpus de texte reproduse din Academia Caţavencu, săptămânal cu o orientare predominant ludică, umoristică, ironică, din anii 1991–2010, evidenţiind, totodată, efectele stilistice produse.

Monica Vasileanu, Un procedeu de integrare lexicală: glosarea. Cu

referire specială la Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor Autoarea a analizat glosările din primul tratat de istorie scris în limba română,

Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, din mai multe perspective. Asemenea structuri sunt relevante pentru poziţia în limbă a anumitor lexeme, poziţie circumscrisă diacronic şi sociocultural, dar şi pentru ţinuta ştiinţifică a lucrării.

Colocviul Cultură şi politică în Sud-Estul Europei, secolele al XV-lea – al

XX-lea, organizat de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe Moldova şi Institutul de Studii Sud-Est Europene, Chişinău, 1 septembrie 2010

Iulia Mărgărit, Limba română din Basarabia, reflectată în texte private, expresie a politicii din perioada 1945–1990

Textul comunicării a avut ca sursă documentară monografia Cornova, coordonator Vasile Şoimaru, Chişinău, 2000, replică a proiectului neterminat, elaborat de sociologul Dimitrie Gusti pentru localitatea omonimă din jud. Orhei, în perioada interbelică. Cu un caracter pluridisciplinar, monografia menţionată a inclus şi un ciclu de scrisori particulare adresate de către localnici unui consătean stabilit, după încheierea războiului, în România. Textele constituie un corpus epistolar, diagnostic ca material lingvistic pentru zona şi epoca respectivă.

Third International Conference on Dying and Death in 18th–21st

Century Europe: Refiguring Death Rites in Europe, Alba Iulia, 3–5 septembrie 2010

Claudia Ionescu, Ekphrastic Representations of Death in Bellu Orthodox Cemetery in Bucharest

Cercetarea operelor de artă şi a inscripţiilor funerare aflate în cimitirul „Şerban-Vodă” (Bellu) poate recrea imaginea reprezentării morţii în mentalul colectiv de la mijlocul secolului al XIX-lea până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. În ciuda

25

diversităţii materialului (inscripţiile funerare, de pilda, cuprind poezii, rugăciuni, blesteme, dar şi testamente, scrise într-un limbaj juridic), se poate observa o unitate a percepţiei asupra lumii de dincolo.

XXVIe Congrès International de Linguistique et de Philologie

Romanes / 26é Congrés Internacional de Lingüística i Filologia Romàniques, Valencia, 6–11 septembrie 2010

Teodora Codiţă, Sur les emprunts français non-adaptés dans la langue roumaine actuelle

Comunicarea a avut ca temă franţuzismele utilizate în limba română actuală şi adaptarea lor din punct de vedere grafic/fonetic şi morfosintactic. Corpusul a fost stabilit pe baza Dicţionarului normativ al limbii române – ortografic, ortoepic, morfologic şi practic (DIN), realizat de Ioana Vintilă-Rădulescu şi publicat în 2009. Dintre împrumuturile franceze neadaptate în totalitate la limba română au fost analizate substantivele. S-a constatat că ponderea cea mai mare o au substantivele încadrate la genul neutru, cu ajutorul desinenţei -uri. Substantivele masculine şi feminine sunt în proporţie mai mică, însă sunt mai bine adaptate la nivel fonetic şi morfosintactic.

Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae, L’objet interne en roumain :

description, évolution et comparaison entre les langues romanes Autorii analizează în această comunicare obiectele interne în acuzativ, care pot

apărea atât pe lângă verbe tranzitive (Ion a băut băutura preferată), cât şi pe lângă verbe intranzitive inergative (Ion a dormit un somn bun). Se urmăreşte evoluţia diacronică a structurilor cu obiect intern, verificându-se şi confirmându-se ipoteza lui Bejan 1972 că mai multe funcţii sintactice puteau avea realizare internă în limba veche, se propune o analiză sintactică a structurilor cu obiect intern şi se schiţează o comparaţie romanică a acestor structuri.

Carmen Mîrzea Vasile, Les expressions lexicales de type pe alese ‘au choix’, pe neaşteptate ‘à l’improviste’ en roumain

Pe baza dicţionarelor şi a textelor postate pe internet, autoarea a alcătuit un corpus de peste 150 de adverbiale conţinând prepoziţia pe. Acestea au fost descrise din mai multe puncte de vedere: statut lexical; elemente constitutive (prepoziţia pe; forma verbală; particulele adverbiale); tipare sintactico-semantice; vechimea şi dezvoltarea tiparelor; construcţii asemănătoare în alte limbi romanice şi în albaneză.

Mona Moldoveanu Pologea, Les prépositions vides en roumain, français

et catalan În comunicare a fost analizat statutul secvenţei prepoziţie vidă – grup nominal în

română, franceză şi catalană. Testele aplicate acestei secvenţe (extracţia, omisiunea, eliziunea şi pronominalizarea) au demonstrat că nu se poate vorbi despre prepoziţii vide,

26

ci despre diferite tipuri de marcatori. Analizând construcţiile din cele trei limbi discutate, autoarea a demonstrat că toate prepoziţiile din catalană, alături de a, la, pe din română şi à din franceză, reprezintă marcatori cazuali. Structurile care nu permit pronominalizarea sau substituţia cu un grup nominal marcat sunt marcatori argumentali, deoarece, în absenţa lor, grupul nominal nu poate deveni argumentul verbului.

Camelia Stan, Sur la syntaxe des groupes nominaux à plusieurs

déterminants en roumain Lucrarea tratează despre structura şi evoluţia grupurilor nominale cu doi, trei sau

patru determinanţi (articole şi adjective demonstrative). Sunt descrise 28 de tipare sintactice, din româna veche. Conform analizei generative a periferiilor, determinarea multiplă este explicată de autoare prin sciziunea nivelului determinantului (D). Perspectiva de abordare este comparativă, tipologică.

Maria Stanciu Istrate, Considérations sur les mots composés avec atot dès

les premières traductions roumaines jusqu’à l’époque moderne Obiectul comunicării îl constituie cercetarea diacronică a compusele româneşti care

conţin elementul atot-. La început compusele de tipul (a)totputernic au denumit caracteristici ale lui Dumnezeu, ceea ce explică de ce niciun traducător nu se putea abate de la tiparul întâlnit în textul străin, considerat a fi sacru. Dacă variantele fără prepoziţia a au rezultat din calchierea perfectă a tiparului slavon, celelalte au o justificare internă, fiind influenţate, probabil, de structurile sintactice româneşti în care genitivul adjectivului pronominal este construit prepoziţional.

Emanuela Timotin, Le roumain en deux miroirs : le latin et le slavon. Les

mots roumains dans deux dictionnaires bilingues du XVIIe siècle Comunicarea s-a oprit asupra unor cuvinte româneşti moştenite din latină şi asupra

derivatelor lor care se regăsesc în două dicţionare bilingve de la mijlocul secolului al XVII-lea, unul româno-latin, altul slavo-român. Scopul comunicării a fost de a discuta aceşti termeni din perspectiva relaţiei lor cu vocabularul românei vechi, de a analiza fidelitatea autorilor celor două dicţionare faţă de norma literară a epocii, de a repera anumite sensuri specifice unor lexeme.

Ioana Vintilă-Rădulescu, Le Parlement Européen face à la

féminisation des noms de fonction, etc. en roumain et en français Rodica Zafiu, Étapes et parcours de grammaticalisation et

pragmaticalisation : les indéfinis romans du type “ne pas savoir”

27

Conferinţa internaţională Lexic comun/ Lexic specializat, Ediţia a III-a, Facultatea de Limbi Străine, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, 8–9 septembrie 2010

Liliana Agache, Rolul contextului în limbajul literaturii pentru copii Autoarea scoate în evidenţă rolul relaţiilor sintagmatice şi paradigmatice într-un text

destinat copiilor, responsabilităţile traducătorului şi posibilităţile sale de selecţie a vocabularului adecvat.

Nicoleta Petuhov, Sinonime neologice în terminologia informatică Studiul porneşte de la constatarea existenţei în vocabularul informatic a unor termeni

româneşti şi a echivalenţilor lor englezeşti şi aduce în discuţie ideea că circulaţia în paralel a acestor termeni atât în uzul specializat, cât şi în vorbirea curentă poate constitui un caz de sinonimie, în măsura în care anglicismele suportă fenomenul de adaptare la sistemul fonetic şi morfologic al limbii române.

Würzburg International Symposium on Dialogue in Politics,

organizat de International Association for Dialogue Analysis (IADA), Würzburg (Germania), 13–15 septembrie 2010

Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Some aspects of the perspectivation in the Romanian parliamentary discourse

Margareta Manu Magda, Die rumänische politische Talkshow:

„Wortschwall” im 21. Jahrhundert / Talk-show-ul politic românesc: „beţia de cuvinte” în secolul al XXI-lea

Autoarea semnalează unele aspecte culturale specifice ale talk-show-ului politic românesc actual, pornind de la constatarea de ansamblu că înfruntarea televizată de tip talk-show politic, la posturile de televiziune româneşti, ia forma unei interacţiuni polemice, bazată pe „joaca cu cuvintele”, dirijată de un moderator, având ca finalitate un spectacol de obicei nefinalizat în argumentarea sa. Cadrul teoretic al prezentării: analiza de discurs (de orientare franceză) şi pragmatica anglo-saxonă. Materialul exemplificator este extras din texte postate pe internet.

Colloque Δια sur la variation et le changement en langue (langues

romanes), Ghent (Belgia), 13–15 septembrie 2010 Carmen Mîrzea Vasile, Les expressions adverbiales de manière

construites avec les noms chip «manière; visage» et mod «manière» en roumain. Synchronie et diachronie

Diferenţele dintre expresiile modale construite cu categorizatorul adverbial în mod şi cele cu în chip din româna actuală – de frecvenţă (cele construite cu în chip sunt mai

28

rare); de distribuţie stilistică (expresiile conţinând substantivul chip sunt folosite cu precădere în limbajul artistic şi nu apar în texte ştiinţifice); referitoare la categorizatorul adverbial (în chip este urmat mult mai frecvent de adjective pronominale decât categorizatorul în mod) – au explicaţii diacronice. S-a arătat importanţa etimologiei celor două substantive (mod şi chip), inclusiv în expresiile calchiate. Au fost descrise tiparele sintactico(-semantice), comune şi specializate din limba veche. Cele mai importante concluzii ale comunicării: premisa conotării pentru adverbialele cu în chip se găseşte în fixarea valorii nonfactive şi mai ales contrafactive; utilizarea expresiilor lexicale conţind substantivul chip în limbajul artistic din româna modernă nu este o continuare firească a folosirii din limba veche (în care combinarea cu un adjectiv calificativ era foarte rară).

Al XIV-lea Simpozion Internaţional de Dialectologie, Cluj-Napoca,

16–17 septembrie 2010 Claudia Ionescu, Observaţii asupra reprezentării regionalismelor în DEX2

Având ca punct de plecare o statistică a reprezentării cuvintelor regionale în DEX2, lucrarea oferă câteva ipoteze de lucru şi sugestii pentru a corecta discrepanţa dintre ponderea regionalismelor în limba vorbită şi procentul regăsit în dicţionar.

Iulia Mărgărit, O veche relaţie prefixală a- < lat. ad / în- < lat. in, la nivel dialectal

Comunicarea a urmărit relaţia celor două prefixe nu numai cu origine comună a- < lat. ad-, în- < lat. in-, ci şi cu alte puncte comune, la nivelul limbii noastre: prepoziţiile omonime corespunzătoare fiecăruia dintre ele. Elemente de sprijin în evoluţia formanţilor menţionaţi, prepoziţiile în cauză au determinat „decalajul” evident în traseul particulelor derivative antrenate într-o evoluţie „paralelă” până la un anumit punct. „Perturbările” semnalate în lexicul dialectal reflectă, în realitate, relaţia prefixală din titlu.

Maria Marin, Câteva particularităţi ale unui dicţionar dialectal Autoarea prezintă câteva trăsături referitoare la modul de elaborare a Dicţionarului

graiurilor dacoromâne sudice, dicţionar care valorifică materialul lexical din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, existent în arhiva dialectală a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Fără a reprezenta o lucrare bazată pe opere beletristice, pe texte scrise, elaborate, sau pe observaţii îndelungate, dicţionarul se distinge, totodată, prin faptul că surprinde o „secvenţă” din evoluţia graiurilor dacoromâne sudice, cu frământările, ezitările, căutările, dar şi cu creativitatea spontană, toate acestea constituind elemente specifice variantei orale a limbii. Diferenţele faţă de alte dicţionare se explică mai ales prin bogăţia lexicului dialectal, care oferă, de multe ori, noi posibilităţi de interpretare, completări ori soluţii etimologice şi/sau importante sugestii de natură morfologică.

29

Mihaela-Mariana Morcov, Sintagmele de apartenenţă – tipar comun de formare a numelor de animale în limbile romanice

Sintagmele analizate evidenţiază relaţiile pe care vorbitorii le stabilesc între animale sau între animale şi personajele cu puteri supranaturale. Este vorba de relaţia de rudenie şi de cea de subordonare. Ideea care a stat la originea prezentării a fost faptul că sintagmele care subliniază relaţia de rudenie şi cele care pun în lumină un raport ierarhic au aceeaşi motivaţie. Baza argumentaţiei autoarei au reprezentat-o observaţiile formulate de Mircea Eliade şi de V. Propp în legătură cu dubla ipostază (de stăpân şi de părinte sau ocrotitor al animalelor) pe care anumite fiinţe o aveau în credinţele primitive.

Daniela Răuţu, Aspecte ale variaţiei morfologice substantivale în

graiurile române din Voivodina Comunicarea se bazează pe materialul obţinut în urma anchetelor de teren efectuate

în Voivodina, Serbia, de către cercetători de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti, în perioada 2007–2009. Analiza urmăreşte, în perspectivă sincronică şi diacronică, descrierea flexiunii de număr, schimbările de gen şi variaţiile de declinare ale unor substantive din graiurile dacoromâne vorbite în Banatul Sârbesc. Autoarea arată că, la nivelul variaţiei morfologice substantivale, există o serie de particularităţi comune cu graiurile vorbite pe teritoriul ţării noastre (în special cu cele de tip nordic), dar apar şi o serie de inovaţii.

Dana-Mihaela Zamfir, Termeni pentru noţiunile «puer» şi «heres» în

graiurile dacoromâne. Istoria schimbărilor de sens şi de difuziune dialectală

Cercetarea este concentrată asupra acoperirii lexicale a noţiunilor menţionate, cu distribuţia lor dialectală în dacoromâna veche, asupra restrângerii semantice şi dialectale a termenilor primordiali cocon şi fecior, asupra inovaţiei copil atât sub raportul involuţiei sensului iniţial «spurius» în favoarea extinderii sensului «puer», cât şi sub cel al punctului de pornire şi al ritmului extensiunii dialectale a acestui cuvânt, pe măsura eliminării treptate a cuvintelor mai vechi.

Carmen-Ioana Radu, Manuela Nevaci, Aspecte motivaţionale în harta

Caiet din Atlas Linguarum Europae (ALE) Atlas Linguarum Europae, cuprinzând hărţi onomasiologice şi hărţi motivaţionale

(acestea din urmă, o inovaţie în geografia lingvistică europeană), oferă o tipologie riguroasă a limbilor şi dialectelor vorbite în Europa. Hărţile motivaţionale sunt o formă modernă de interpretare geolexicală a datelor. Aceste hărţi au în vedere studierea cuvintelor prin raportare la realitatea extralingvistică. Pentru harta caiet, motivaţiile ne dau semele cuvântului caiet, adică ‘obiect făcut din hârtie (scoarţă de copac la origine)’, ‘împăturită’ ‘sub formă de legătură’, ‘pe care se scrie (se însemnează)’.

30

Nicolae Saramandu, Formarea dialectelor româneşti. Puncte noi de vedere

Conferinţă, Universidad de Alicante, 21 septembrie 2010 Marius Sala, Gastronomia rumana entre Oriente y Occidente:¿ Qué

comen los rumanos? Colocviul Locus in fabula, organizat de Societatea de Studii Clasice

din România, Catedra de Filologie Clasică şi Institutul de Studii Clasice, Bucureşti, 27–28 septembrie 2010

Doina Filimon Doroftei, Locuri ovidiene Se examinează modul în care sunt înfăţişate în creaţia ovidiană unele locuri

semnificative (stânca, portul, ogorul, uscatul şi marea) şi procedeele prin care acestea devin simbolice. De asemenea, se reconstituie imaginea Romei şi a Tomisului din perspectiva operelor exilului, urmărindu-se acele elemente descriptive caracteristice care devin treptat loci communes.

Sesiunea ştiinţifică naţională New Theoretical Approaches in the

Study of Literature, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, 28 septembrie 2010

Bogdan Cristea, Possible Dramatic Scenarios in Cicero’s Perorations Colocviul Identitate, etnicitate, limbă în sud-estul Europei, organizat

de Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti şi Institutul de Studii Lingvistice din Sankt-Petersburg, Bucureşti, 29 septembrie 2010

Iulia Mărgărit, Valoarea identitară a antroponimiei de origine vlahă din nordul Bulgariei

Punctul de plecare al comunicării îl constituie volumul Фамилни имена ом Северозаnадна България, Влашки елеменм, Katowice, 2006, semnalat de lingvistul bulgar Ludwig Selimski. Volumul grupează şi analizează apelativele româneşti identificate în partea nordică a Bulgariei, relevând mecanismul de bulgarizare a acestora: ataşarea unei particule derivative slave bazelor de provenienţă vlahă, păstrate, astfel, intacte în structura numelui nou creat. Ciocănarov, Carauleanov, Joiţov, Medinţov, Trăistarov sunt doar câteva exemple a căror transparenţă lexicală conferă valoare identitară purtătorilor lor.

Nicolae Saramandu, Aromânii în izvoarele istorice medievale

31

Colocviul internaţional Outline of the Modern City. Images, Formats, Styles, Bucureşti, 30 septembrie–2 octombrie 2010

Mariana Neţ, Bucharest 1900: A Narcissist City Autoarea analizează, din perspectivă semiotică, cărţile poştale ilustrate care prezintă

oraşul Bucureşti între 1894 (data la care a fost tipărită prima vedere) şi 1914 şi ajunge la o serie de concluzii inedite cu privire la modalităţile de „punere în scenă” a oraşului şi de percepere a relaţiei dintre oraş şi locuitorii săi.

Şedinţa de lucru a European Study Group of 19th Century American Literature, Universitatea Complutense, Madrid, 5–6 octombrie 2010

Mariana Neţ, The Hermaphrodite de Julia Ward Howe European Study Group of 19th Century American Literature este un grup de lucru

alcătuit din universitari europeni, care studiază texte mai puţin cunoscute din literatura americană a secolului al XIX-lea. În fiecare an este discutat un alt autor şi o altă carte. În 2010 ne-am oprit asupra romanului The Hermaphrodite de Julia Ward Howe. Lucrările rezultate vor fi publicate.

Colocviul internaţional organizat de Centrul de studii medievale, Universitatea din Bucureşti, New Europe College, Bucureşti, Laboratoire IRHiS (Institut de Recherches en Histoire du septentrion) – UMR 8529, Université Charles-de-Gaulle-Lille 3, Bucureşti, 22–23 octombrie 2010

Ştefan Colceriu, Temple matériel et Temple immatériel dans le Testament de Salomon. Une argumentation inédite de la polémique anti-judaïque dans l’antiquité tardive

Conferinţă, Craiova, 23 octombrie 2010 Andra Vasilescu, Comunicare, identitate, cultură

Conferinţele Fundaţiei Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Bucureşti, 27 octombrie 2010

Marius Sala, Conferinţa Limba română – limbă romanică

Simpozionul naţional Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană, Iaşi, 28–29 octombrie 2010

Rodica Zafiu, Traducerile biblice ca sursă pentru studiul fenomenelor discursive din limba veche

32

Conferinţa internaţională anuală Reprezentări ale lumii în diverse limbi şi culturi, Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, 5 noiembrie 2010

Melania Bădic, Meanings of covenant in Jewish culture and Hebrew language. The relationship with God and the relationship to other human beings in Torah and Talmud

Autoarea ia în discuţie interdicţia reconstrucţiei denigratoare (o mitzvah – poruncă – cu toată bogăţia conotaţiilor sale) prin cuvânt (lashon haRa, limba răului), situată de către Torah şi literatura rabinică în acelaşi plan cu idolatria şi uciderea, plecând de la realitatea oferită de forumuri (acestea, în ciuda nobilei lor origini, aflându-se departe de a fi o ieşire în lume, cu tot ceea ce o asemenea ieşire presupune, de la veşmânt la discurs – Andrei Pleşu), a adversităţii, unde propensiunea fierbinte către delaţiune şi făurirea atât de plăcutului şi mereu savurosului, inepuizabilul desfătător spectacol al suferinţei prăbuşirii aproapelui (Nicolae Steihardt) se manifestă acut la nivelul limbajului.

Colocviul internaţional Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european, Ediţia a IV-a: Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică şi literară, Chişinău–Bălţi, 10–12 noiembrie 2010

Claudia Ionescu, Analiza discursului, o posibilă metodă a criticii literare

Critica literară a fost criticată, de la începuturile sale, pentru folosirea ,,impresionismului” ca metodă de lucru. Numeroase şcoli de teorie literară au căutat, mai apoi, diferite modalităţi de a legitima răspunsul critic. Analiza discursului, derivată din studiile de gen şi din diverse discipline lingvistice, poate răspunde argumentat la o veche întrebare a literaturii: ,,De ce este acest personaj bine (rău) realizat?”, pornind de la premisa că există o diferenţă între discursul unui bărbat şi al unei femei, distincţie care trebuie să fie prinsă în limbajul personajului literar pentru ca acesta să fie viabil.

Iulia Mărgărit, Dialectologia şi receptarea corectă a textului

folcloric Plecând de la premisele de interdisciplinaritate formulate de Ov. Densusianu,

privind dialectologia şi folclorul, pe baza materialului cules în perioada 1941–1944 din comunităţile româneşti situate la Est de Bug de echipa condusă de Anton Golopenţia şi publicat în volumele Românii de la Bug I, II, de Prof. Dr. Sanda Golopenţia, 2006, comunicarea urmăreşte creaţiile folclorice corupte din multiple cauze, efectuând o reconstituire a lexemelor primitive.

Simpozionul Internaţional Research and Education in Innovation Era,

ediţia a III-a, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad, 11–12 noiembrie 2010 Rodica Zafiu, Tendinţe actuale în limba română

33

Conferinţa Naţională Text şi discurs religios, ediţia a III-a, Facultatea de Litere, Universitatea din Iaşi, Iaşi, 12–13 noiembrie 2010

Doina Filimon Doroftei, Valenţe biblice ale simbolului rouăi în folclorul românesc

În prima parte a comunicării, sunt prezentate câteva valenţe ale simbolului biblic al rouăi, care, datorită calităţilor sale intrinseci (origine celestă, puritate, putere germinativă, purificatoare şi regeneratoare), a fost interpretată în Vechiul Testament ca fiind direct şi profund legată de Domnul. În lumea creştină simbolului i s-au atribuit noi semnificaţii, prin uzul liturgic şi interpretările patristice, fiind pus în relaţie cu Isus, Sfântul Duh, Întruparea, Botezul etc. În a doua parte, sunt examinate unele posibile influenţe ale acestui simbol asupra colindelor protocolare şi despre Naştere, precum şi asupra unor cântece de seceriş, în care gestul ritual de a scutura roua este atribuit de Domnul performerilor ritualului.

Maria Stanciu Istrate, Compuse inedite pentru denumirea atributelor

divinităţii în vechea română literară Autoarea analizează un tip de compuse româneşti care în epoca veche au denumit

atribute ale divinităţii. Intenţia sa este aceea de a stabili originea, frecvenţa şi viabilitatea acestui tip de compuse, de la primele texte în care au fost înregistrate până în epoca modernă.

Societatea de Studii Clasice, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti, 14 noiembrie 2010

Bogdan Cristea, Dimensiunea histrionică a oratorului în peroraţiile ciceroniene

Seminarul interdisciplinar Discursul parlamentar românesc: tradiţie

şi modernitate. Identitate culturală – ideologie – discurs parlamentar, coord. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Facultatea de Litere, Bucureşti, 19 noiembrie 2010

Forumul Romania VIII Living (with) the crisis, Viena, 25–27 noiembrie 2010

Andra Vasilescu, Meta-crisis: the Romanian Discourse on Crisis Au fost evidenţiate principalele trăsături ale discursului românesc media despre criza

economico-financiară, concluzionând că discursul însuşi este în criză: mesajele pe care le transmite nu vehiculează fapte, date, cifre, argumente, soluţii practice, prognoze economice, ci sunt reflectări exacerbate ale stărilor mentale negative asociate crizei.

34

Sesiunea Cantemir, Homo Europaeus. 300 de ani de la domnia lui Cantemir în Moldova, Bruxelles, 30 noiembrie 2010

Marius Sala, Cantemir şi limba română

5th Brussels Conference on Generative Linguistics Agreeing Possessors and the Theory of Case, Bruxelles, 2–3 decembrie 2010

Carmen Dobrovie-Sorin, Ion Giurgea, Case at the Interfaces Autorii au discutat problemele pe care le ridică existenţa posesivelor acordate pentru

teoria cazului. Distingând mai multe tipuri formale de posesive acordate, după cum marca de acord cu numele-regent se aplică la nivel de grup sau la nivel de cuvânt, am argumentat în favoarea ideii că ele au o sursă sintactică comună, în care o marcă de acord se ataşează deasupra categoriei funcţionale a Cazului. Concentrându-ne mai ales asupra aşa-ziselor „adjective posesive” din limbile indo-europene, am arătat că ele sunt de fapt pronume (constituenţi de tip Determinant) în care morfemul flexionar conţinând trăsăturile primite prin acord se ataşează deasupra unui morfem reprezentând cazul.

Ier Colloque International de Phraséologie et de Parémiologie

Romanes, L’état des recherches et les tendances du développement, Uniwersytet Łódzki, Łódź, Polonia, 2–4 decembrie 2010

Antonia Ciolac, Interférences phraséologiques de l’anglais canadien dans un corpus de français québécois

Prin relevarea ocurenţelor de frazeologisme dintr-un corpus de franceză québécoise (din Rumeurs, serial difuzat de TV5 între 2007 şi 2009), autoarea a constatat că expresiile analizate se înscriu în trei categorii de fapte: 1. sintagmele identificate ca expresii rămân anglicizate; 2. sintagmele-expresii se află în curs de fixare, prin alipirea unui „auxiliar” semantic francez la cuvântul englez, nucleu al expresiei; 3. sintagmele-expresii au căpătat formulări (complet) francizate. Astfel, s-a observat existenţa a trei etape posibile ale schimbării lingvistice în sincronia actuală. Ca atare, în momentul sincronic actual, sintagmele analizate se află, probabil, în cursul fixării structurii interne, dar şi al fixării ca (şi cu statutul lexical de) expresii.

Nicoleta Petuhov, Influences françaises et anglaises dans la formation

de la terminologie roumaine de l’acquis communautaire Cercetarea prezentată are la bază analiza Glosarului bancar (2007) şi propune o

statistică a modelelor (francez şi englez) urmărite de traducătorii acquisului comunitar, încercând să determine raţiunile pentru care într-o situaţie dată este preferat un anumit model.

Colocviul internaţional Perspective contemporane asupra lumii

medievale, Universitatea din Piteşti, Piteşti, 3–4 decembrie 2010

35

Liliana Agache, Răspândirea actuală a unor termeni regionali moldoveneşti cu circulaţie în secolul al XVII-lea

Autoarea a prezentat diacronic circulaţia unor regionalisme moldoveneşti atestate în secolul al XVII-lea, care se regăsesc şi astăzi în diferite arii dialectale, cu acelaşi sens sau cu sens schimbat.

Maria Stanciu Istrate, Mannerist Syntactic Constructions in The Life of Saints Varlaam and Ioasaf, translated by Udrişte Năsturel

Romanul Varlaam �i Ioasaf (tradus de Udrişte Năsturel) conţine unele structuri specifice unei limbi artificial construite, care se abate de la uzul popular în mod conştient, din dorinţa cărturarului de a diferenţia limba literaturii de limba vorbită. Indiferent de lipsa de viabilitate a manierismului sintactic propus de Năsturel, traducerea sa reprezintă o mostră a valenţelor retorice atinse de româna literară la jumătatea secolului al XVII-lea, exploatate ulterior în manieră originală de Dimitrie Cantemir.

Al 10-lea Colocviu al Catedrei de limba română Limba română: ipostaze ale variaţiei lingvistice, organizat de Catedra de limba română, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, Centrul de lingvistică teoretică şi aplicată (CLTA) şi Şcoala Doctorală a Facultăţii de Litere, 3–4 decembrie 2010

Alexandra Cornilescu, Alexandru Nicolae, Romanian Possessives: Adjectives or Pronouns?

În această comunicare, autorii au abordat problema posesivelor acordate din limba română din perspectivă (comparativ-)romanică, propunând un răspuns în linia teoriei recente a categoriilor mixte. După cum bine se ştie, aceste lexeme au proprietăţi mixte, adjectivale şi pronominale, ceea ce creează dificultăţi în încadrarea lor morfosintactică: adjective după unii cercetători (Gramatica Academiei, 1963: 155−159, Hristea, 1984: 230, Avram, 1986: 131−134, Gramatica de bază a limbii române, 2010: 121−126), pronume după alţii (Berceanu, 1971: 130, Vasilescu, 2005/2008, Vasilescu, 2007, Dobrovie-Sorin & Giurgea, 2010).

Adina Dragomirescu, De la mişcare şi localizare la aspect. Câteva situaţii de gramaticalizare

Autoarea arată că gramaticalizarea verbelor de mişcare/localizare ca mărci temporale şi aspectuale este un proces universal şi discută două astfel de cazuri din limba română: a sta (să), dezvoltat din contexte de tipul a sta gata (să) şi a se pune (pe), dezvoltat din contexte în care avea sensul „a se aşeza” şi era urmat de subordonaţi finali.

Mihaela Gheorghe, Relative de extindere Autoarea îşi propune o inventariere a particularităţilor sintactice şi pragmatice ale

construcţiilor relative în limba vorbită, în încercarea de a identifica o serie de tipare

36

sintactice de relative nonstandard în româna actuală. Mecanismul sintactic al propoziţiilor relative (mecanism universal, în principiile sale generale) nu prezintă variaţii importante în diferitele registre ale limbii. Ceea ce diferă de la un registru la altul este mai ales preferinţa pentru anumite tipare şi într-o oarecare măsură, ierarhia de frecvenţă a relativizatorilor.

Margareta Manu Magda, Observaţii referitoare la discursul prezentativ în limba română actuală vorbită

În comunicare, a fost pus în discuţie conceptul de discurs prezentativ şi s-a încercat descrierea fenomenului desemnat de acesta, pe baza indicilor de prezentare lingvistică, identificaţi în texte de limbă română vorbită din corpusurile orale (CORV I–II, IVRLA I–II), precum şi în texte mediatice postate pe internet.

Cătălina Mărănduc, Verbul a crede – marcator de lumi posibile textuale

Carmen Mîrzea Vasile, Supinul cu pe Construcţiile de tipul pe alese, pe nemâncate, pe întrecute pot avea statut de: adjunct

(adverbial) – a citi pe sărite, modificator (adnominal) sau nume predicativ – alergatea pe cocoţatea, component al unor predicate complexe – a se pune pe..., a o da pe... sau complement subcategorizat de verbul a se baza pe... Autoarea a descris tiparele cu prepoziţia pe din care s-au dezvoltat expresiile amintite, a problematizat statutul finalei -e (între marcă de plural şi particulă adverbială) şi a discutat statutul formei verbale (supin vs participiu).

Ana-Maria Mihail, Verbe cu Experimentator în româna veche. Tipare sintactice

În limba română, clasa verbelor construite cu Experimentator poate include verbe psihologice, verbe de percepţie şi verbe de senzaţie fizică. Scopul investigaţiei pe un corpus de limbă română veche a fost de a vedea, în cazul unui număr de verbe construite cu Experimentator, în ce măsură tiparele sintactice din româna veche diferă de cele din româna actuală. Confirmând unele intuiţii preliminare, datele nu arată diferenţe fundamentale. Schimbările de regim sintactic nu afectează realizarea Experimentatorului, ci a altor roluri.

Mona Moldoveanu Pologea, Anacolutul în româna vorbită În comunicare au fost prezentate caracteristicile anacolutului în româna vorbită:

trăsăturile generale, tipurile de anacolut, frecvenţa fiecărui tip şi situaţiile de discontinuitate sintactică din româna vorbită. Analiza a relevat faptul că cele mai frecvente tipuri de anacolut sunt cele privind cazul şi numărul, iar cele mai multe elemente care produc discontinuitatea sintactică sunt propoziţiile subordonate şi expresiile. Analiza s-a bazat pe mai multe corpusuri de română vorbită.

37

Cristian Moroianu, Motivarea internă a relaţiilor semantice. Compunerea savantă

Prezentarea pune în evidenţă relaţia de sinonimie (lexicală şi lexico-frazeologică) realizată între compusele savante din limba română, pe baza unui eşantion care cuprinde litera A din dicţionarele explicative româneşti recente (DEX, DELI şi MDN). Analiza are o perspectivă etimologică şi, evident, semantică asupra sinonimiei savante, arătând, pe de o parte, apelul constant la elementele de compunere greco-latine, diversitatea surselor interne şi externe şi, pe de altă parte, preferinţa diverselor terminologii ştiinţifice pentru acest tip de relaţie semantică.

Isabela Nedelcu, Prepoziţii complexe Autoarea are în vedere două tipuri de grupări de câte două prepoziţii, şi anume:

(i) grupările formate din două prepoziţii substituibile cu una dintre prepoziţiile componente: fără de vs fără, de către vs de, în contra vs contra; (ii) grupările formate din două prepoziţii care nu pot funcţiona decât împreună: jocul de-a trenul; singurul lucru care a oprit-o de la sinucidere; trece pe lângă noi. Analiza urmăreşte procesul de gramaticalizare a acestor grupări, în urma căruia au ajuns să aibă valoare unitară. În general, grupările de prepoziţii din care au rezultat prepoziţii complexe conţin la origine o prepoziţie cu sens locativ.

Gabriela Pană Dindelegan, Din istoria supinului românesc Pe baza unui corpus extins de limbă veche (un rol important revine dicţionarului

lui Teodor Corbea, 1691–1697, Dictiones latinae cum valachica interpretatione, Clusium 2001, ediţie de Alin-Mihai Gherman, lucrare în care apariţiile supinului, ca număr şi ca diversitate sintactică, depăşesc cu mult ceea ce era cunoscut anterior), se îmbogăţeşte, se corijează şi se nuanţează informaţia anterioară privind valorile şi contextele supinului din limba veche.

Camelia Stan, Aspecte ale sintaxei limbii române vechi. Stadii ale

gramaticalizării prepoziţiei a Lucrarea tratează despre statutul şi evoluţia prepoziţiei a în grupul nominal

românesc. Analiza materialului de limbă veche, extras preponderent din documente originale, a pus în evidenţă câteva aspecte esenţiale: (a) în secolul al XVI-lea, a era o prepoziţie funcţională (marcă analitică) a cazurilor genitiv şi dativ, în tiparul sintactic (dispărut ulterior) cu dublă marcare cazuală; (b) a este atestat ca prepoziţie lexicală pe tot parcursul epocii vechi, până în epoca modernă, manifestând tendinţa pierderii autonomiei sintactice, semantice şi fonetice; (c) în româna veche, gradul de gramaticalitate al mărcii de genitiv şi de dativ a era mai slab decât astăzi.

38

Gabriela Stoica, Termeni afectivi primari în limba română veche. /Frica/ – analiză lexico-semantică

Comunicarea propune o analiză contextual-semantică a termenilor afectivi desemnând generic frica în limba română veche (texte din secolele XVI–XVIII), pe baza unor principii de categorizare, interpretare şi analiză semantică interdisciplinare (aparţinând lingvisticii, dar şi psihologiei şi antropologiei emoţiilor). Obiectivul principal vizează descrierea semantismului specific, surprinderea diferenţelor semantice dintre cuvintele considerate sinonime şi nu în ultimul rând relaţia care se stabileşte între lexicul afectiv şi contextul cultural şi mental specific epocii.

Dana-Luminiţa Teleoacă, „Arhaic” şi „popular” în textul actual al rugăciunii

În acest studiu, analiza morfosintactică este subordonată obiectivului de a stabili locul pe care textul de rugăciune creştină ortodoxă îl ocupă în cadrul literaturii bisericeşti actuale şi, implicit, gradul în care acest tip de text poate susţine la nivel lingvistic, pentru etapa actuală a limbii române, ideea unei variante bisericeşti independente, paralelă cu varianta literară laică.

Domniţa Tomescu, Lexic şi onomastică: prenumele delexicale Autoarea aduce în discuţie un aspect al relaţiei dintre lexic şi onomastică, puţin

studiat din perspectivă lexicologică. Punctul de plecare îl constituie constatarea unui frecvent schimb de forme între numele comune şi cele proprii, ca mijloc de îmbogăţire a inventarului onomastic, pe de o parte, şi a vocabularului, pe de altă parte, proces care implică numeroase modificări semantice şi gramaticale ale formelor transferate. Este prezentat repertoriul românesc de prenume laice provenite din acest transfer.

Fenomenul transferului lexemelor în nume proprii, numit onomasticizare nu diminuează inventarul lexical, în schimb, seria onomastică se îmbogăţeşte cu un număr mare de termeni. Posibilitatea ca o formă substantivală să figureze atât în seria lexicală a numelor comune, cât şi în seria onomastică, precum şi distincţiile de natură semantică şi gramaticală care marchează apartenenţa la subclasa numelor comune sau la cea a numelor proprii au ca rezultat crearea a numeroase omonime gramaticale, a căror dezambiguizare se realizează contextual.

Andra Vasilescu, Deicticele discursive în limba română Sunt puse în evidenţă principalele trăsături ale deicticelor discursive în limba

română, corelând particularităţile gramaticale sistemice cu cele privind funcţionarea discursivă.

Monica Vasileanu, Teorie şi practică în scrierile lui Dimitrie Cantemir. Din nou despre Scara numerilor şi cuvintelor streine tâlcuitoare

Scara numerilor şi cuvintelor streine tâlcuitoare, primul glosar românesc de neologisme, îl dezvăluie pe Dimitrie Cantemir teoreticianul-lingvist. În lucrarea

39

prezentată, autoarea îşi propune să urmărească în ce măsură teoreticianul şi practicianul se întâlnesc, observând dacă „norma” stabilită în glosar este respectată în uz, adică în scrierile româneşti ale lui Cantemir, atât în Istoria ieroglifică, cât şi în Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, un text de cu totul altă factură. Vor fi urmărite ocurenţele cuvintelor din Scară atât sub aspectul adaptării lor, cât şi sub aspect semantic.

Rodica Zafiu, Observaţii asupra semanticii conjunctivului românesc

Masa rotundă Discursul parlamentar românesc. Tradiţie şi modernitate

Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Andra Vasilescu, Construirea identităţii parlamentare româneşti

Pornind de la două studii de caz (Maiorescu şi Iorga), se schiţează câteva strategii ale construirii prin discurs a identităţii parlamentare.

Masa rotundă Noua gramatică şi şcoala Alexandru Nicolae, Complementele în Gramatica de bază a limbii

române Apărută la cinci ani după primul tiraj al Gramaticii Academiei (GALR), Gramatica

de bază a limbii române (GBLR) continuă proiectul gramaticii academice de descriere a funcţiilor sintactice în cadrul grupurilor sintactice. În comunicarea sa, autorul a prezentat diferenţele şi asemănările de prezentare a funcţiilor sintactice în GBLR faţă de GALR.

Gabriela Pană Dindelegan, Prezentarea Gramaticii de bază a limbii

române Au fost prezentate noutăţile teoretice şi de descriere ale noii gramatici, atât în raport

cu tradiţia gramaticală, cât şi în raport cu Gramatica academică a limbii române.

Adunarea anuală AIR (Associazione Italiana di Romenistica), Universitatea Sapienza, Roma, 9–10 decembrie 2010

Rodica Zafiu, Tendenze nella ricerca linguistica romena

SCHIMBURI INTERACADEMICE

• 19 iunie–2 iulie 2010, Rusia: Liliana Agache – Academia Rusă de Ştiinţe, Institutul de Lingvistică Moscova

Scopul deplasării a fost acela al completării documentaţiei privitoare la realizarea temei comune „Traduceri româneşti din rusă din secolele al XVII-lea, al XVIII-lea”. Cercetările au fost făcute la Biblioteca de Stat, secţia manuscrise, şi la Muzeul de

40

istorie din Moscova. • 2–13 noiembrie 2010, Republica Moldova: Iulia Mărgărit – Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova

Deplasarea a inclus participarea la Lucrările Colocviului Internaţional „Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european”, ediţia a IV-a: „Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică şi literară”, prezentând comunicarea Dialectologia şi receptarea corectă a textului folcloric.

• 5–20 decembrie 2010, Franţa: Blanca Croitor – CNRS-LLF, Paris (Laboratoire de Linguistique Formelle)

Stagiul ştiinţific s-a desfăşurat în cadrul proiectului de cercetare comun dintre Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” şi CNRS, un proiect PICS, având drept scop realizarea unei gramatici de anvergură a limbii române, în cadrul teoretic generativist (minimalist), intitulată The Essential Grammar of Romanian Language. Primul volum al acestei lucrări, dedicat grupului nominal, urmează a fi publicat în străinătate, în limba engleză. Deplasarea la laboratorul din Paris a avut drept scop discutarea unor capitole din lucrare cu coordonatoarea din partea franceză a gramaticii, Carmen Dobrovie-Sorin, şi cu membrii din Franţa ai proiectului.

CONFERINŢELE ACADEMIEI ROMÂNE

Limba română şi relaţiile ei cu istoria şi cultura românilor

• 28 octombrie 2010: Iulia Mărgărit, Românii de la Bug: un patrimoniu cultural şi lingvistic necunoscut

ORGANIZAREA ŞI COORDONAREA UNOR MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE

• 27–28 septembrie 2010: Doina Filimon Doroftei – Colocviul Locus in fabula, organizat de Societatea de Studii Clasice din România, Catedra de Filologie Clasică şi Institutul de Studii Clasice, Bucureşti, în cadrul proiectului CNCSIS Toponimia mitică europeană. Glosar şi bază de date interactivă pentru studiul toponimelor cu relevanţă mitologică din spaţiul greco-latin (octombrie 2007–septembrie 2010) • 5–6 noiembrie 2010: Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, Carmen-Ioana Radu – Al IV-lea Simpozion Internaţional de Lingvistică, organizat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti • 22 noiembrie 2010: Ştefan Colceriu, conf. dr. Madeea Axinciuc – Lansarea oficială a Masteratului de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii,

41

urmată de masa rotundă intitulată „Studiile religioase în România”. Participanţi: Prof. dr. Juergen Zangenberg, Universitatea din Leiden, Prof. dr. Andrei Pleşu, Rector New Europe College, Bucureşti, Prof. dr. Ioan Pânzaru, Rector al Universităţii din Bucureşti, Prof. dr. Alexandra Cornilescu, decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Prof. dr. Francisca Băltăceanu (http://www.hum.leiden.edu/religion/news/academic-europe-continues-to-grow-together-.html)

GRANTURI ŞI PROIECTE (iulie – decembrie 2010)

Participarea la proiecte ale altor instituţii

• Victor Celac – redactor şi revizor în proiectul internaţional DÉRom (http://www.atilf.fr/DERom) • Ştefan Colceriu – membru în proiectul Monumenta Linguae Dacoromanorum, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – traducere şi comentariu la cartea 2 Paralipomena • Doina Filimon Doroftei – participarea la proiectul CNCSIS Toponimia mitică europeană. Glosar şi bază de date interactivă pentru studiul toponimelor cu relevanţă mitologică din spaţiul greco-latin, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine • Ionuţ Geană – participarea la grantul EDTLR – Dicţionarul Limbii Române online, Iaşi • Ion Giurgea – participarea, alături de Carmen Dobrovie-Sorin, la coordonarea primului volum al lucrării The Essential Grammar of Romanian, care face obiectul unui proiect bilateral de cooperare între Academia Română şi CNRS • Ion Giurgea – colaborarea la proiectul „Bausteine romanischer Syntax – Übereinzelsprachlich gültige Formalisierung grundlegender syntaktischer Eigenschaften romanischer Sprachen im Rahmen des minimalistischen Programms”/„Componente de sintaxă romanică – formalizare a trăsăturilor sintactice fundamentale ale principalelor limbi romanice în cadrul programului minimalist”, coordonat de Guido Mensching (Freie Universität Berlin) şi Eva-Maria Remberger (Universität Konstanz) • Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, – director de proiect finanţat de CNCSIS: Discursul parlamentar românesc: tradiţie şi modernitate. O abordare

42

pragma-retorică, PN II IDEI, cod 2136/ competiţia 2008 • Rodica Zafiu şi Marina Rădulescu Sala (coord.), Blanca Croitor, Adina Dragomirescu, Andreea Dinică, Ana-Maria Mihail, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula – proiectul Servicii de consultanţă în cercetarea privind îmbunătăţirea calităţii limbii române din presa audiovizuală, elaborat de Consiliul Naţional al Audiovizualului în colaborare cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, sesiunea 10 septembrie – 10 octombrie 2010 • Cristian Moroianu – colaborator la Enciclopedia literaturii române vechi, aflată în stadiu de revizie finală la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu” al Academiei Române, coord. Gheorghe Chivu • Emanuela Timotin – director al proiectului Opera necunoscută a unui cărturar român din secolul al XVIII-lea: traducerile din italiană şi germană ale lui Vlad Boţulescu. Ediţii critice, studii filologice şi istorice, finanţat de CNCSIS pe o durată de 3 ani, cu începere din august 2010. Proiectul se desfăşoară în cadrul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, din echipa de cercetare făcând parte şi Andrei Timotin (CS, dr.), Cristina-Ioana Dima (CS, drd.), Ovidiu Olar (asistent de cercetare, drd.) • Emanuela Timotin – proiectul Le Rêve de la Vierge. Origines de l’apocryphe et histoire de la tradition roumaine, Ecole Pratique des Hautes Etudes, Section des Sciences religieuses (Paris), coord. Prof. Simon Claude Mimouni (anul universitar 2010/2011) • Emanuela Timotin – bursa „Ştefan Odobleja”, acordată de Colegiul Noua Europă pentru proiectul Apocrife şi devoţiune populară. «Visul Maicii Domnului» în tradiţia românească (octombrie 2010–iulie 2011)

DOCTORAT, MASTERAT (iulie – decembrie 2010)

Conducători de doctorat

Conducători de doctorat de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

– dr. Alexandru Mareş – prof. univ. dr. Mariana Neţ – acad. Marius Sala

43

– prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu

Conducători de doctorat în cadrul altor instituţii – prof. univ. dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Universitatea din Bucureşti – prof. univ. dr. Gabriela Pană Dindelegan, Universitatea din Bucureşti – prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, Universitatea din Bucureşti – prof. univ. dr. Domniţa Tomescu, Universitatea „Ovidius”, Constanţa

Admiterea la doctorat − Alexandru Nicolae - proiectul de admitere Tipuri de elipsă în limba română: Interpretarea structurilor eliptice şi legitimarea sintactică a elipsei; coordonator: prof. univ. dr. Gabriela Pană Dindelegan, Şcoala Doctorală a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, domeniul Lingvistică

Susţinerea publică a tezelor de doctorat Helga Bogdan-Oprea, Relatinizarea limbii române (cu specială referire

la împrumutul lexical), coordonator prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, 7 iulie 2010

Radu-Mihail Atanasov, Meglenoromâna actuală în contextul limbilor balcanice, coordonator acad. Marius Sala, 23 iulie 2010

Mona Moldoveanu Pologea, Prepoziţia. Studiu tipologic şi contrastiv, coordonator prof. univ. dr. Lucia Wald, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, 3 decembrie 2010

Presusţinerea unor teze de doctorat ale cercetătorilor din Institut Marius Mazilu, Gala Galaction. Monografie, coordonator prof. univ. dr.

Mircea Anghelescu, Universitatea din Bucureşti, 23 septembrie 2010

BURSE, STAGII DE DOCUMENTARE, CURSURI DE VARĂ etc.

Participarea ca bursieri la stagii de documentare, cursuri etc.

• Ionuţ Geană, Ana-Maria Mihail, Mona Moldoveanu Pologea – participarea la Central European Summer School in Generative Grammar, organizată de Generative Linguistics in Eastern Europe –

44

Constanţa, 26 iulie–6 august 2010 • Ana-Maria Mihail – doctorand în lingvistică, bursier POSDRU, la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, din octombrie 2010 • Maria Stanciu Istrate – participarea la cursurile de limba franceză organizate de Institutul Francez din Bucureşti, Delegaţia Valonia-Bruxelles şi Consulatul Marelui Ducat de Luxemburg, 1 noiembrie–6 decembrie

Burse postdoctorale obţinute la Şcoala Postdoctorală a Academiei Române, proiect POSDRU „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale” (Contract POSDRU 89/1.5./S/59758), în sesiunea 2010: • Liliana Agache – proiectul postdoctoral Terminologia juridico-administrativă în graiurile dacoromâne din epoca veche (1601–1780). Reflexe ale terminologiei oficiale, coordonator prof. univ. dr., m.c. Grigore Brâncuş • Iulia-Ximena Barbu – proiectul postdoctoral Verba dicendi, de la latină la limbile romanice: probleme semantice, coordonator prof. univ. dr., m.c. Grigore Brâncuş • Doina-Paula Doroftei – proiectul postdoctoral Inscripţiile în limba latină din bisericile României, din perioada 1290–1850, cu privire specială asupra bisericilor maghiare din Transilvania, coordonator prof. univ. dr., m.c. Helmut Paul Niedermaier • Adina Dragomirescu – proiectul postdoctoral Particularităţi sintactice ale limbii române în context romanic. Supinul, coordonator prof. univ. dr., m.c. Gabriela Pană-Dindelegan • Ion Giurgea – proiectul postdoctoral Originea articolului posesiv-genitival şi evoluţia sistemului demonstrativelor în română, coordonator prof. univ. dr., m.c. Gabriela Pană Dindelegan • Cristian Moroianu – proiectul postdoctoral Fondul lexical moştenit – sursă de îmbogăţire internă şi mixtă a vocabularului românesc, coordonator acad. Marius Sala • Isabela Nedelcu – proiectul postdoctoral Particularităţi sintactice ale limbii române în context romanic. Infinitivul, coordonator prof. univ. dr., m.c. Gabriela Pană Dindelegan • Manuela Nevaci – proiectul postdoctoral Identitatea românească în context balcanic, coordonator prof. univ. dr., m.c. Grigore Brâncuş

45

• Anabella-Gloria Niculescu Gorpin – proiectul postdoctoral Influenţe cultural-lingvistice asupra evoluţiei recente a limbii române în context european şi mondial, coordonator acad. Marius Sala • Maria Stanciu Istrate – proiectul postdoctoral Reflexe ale medievalităţii europene în cultura română veche: «Varlaam şi Ioasaf», coordonator acad. Marius Sala

CERCETĂTORI MEMBRI ÎN COMITETE DE REDACŢIE ŞI ÎN ORGANISME ŞTIINŢIFICE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

(completări faţă de numerele anterioare ale buletinului)

Cercetători membri în comitete de redacţie Maria Marin – referent ştiinţific, „Buletin Ştiinţific”, fascicula Filologie,

seria A, Baia Mare, Mariana Neţ – secretar ştiinţific de redacţie al revistei Studii şi cercetări

lingvistice, membru în colegiul de redacţie al revistelor Atelier de traduction şi Translationes

Nicolae Saramandu – membru în comitetele de redacţie ale revistelor: Limba română, Chişinău, Analele Universităţii din Timişoara. Seria Filologie, Timişoara, Buletin ştiinţific. Seria Filologie, Baia Mare

Maria Stanciu Istrate – membră a comitetului ştiinţific al revistei Perspective contemporane asupra lumii medievale a Centrului de Studii Medievale şi Premoderne de la Facultatea de Litere din Piteşti

Gabriela Stoica – membră în colegiul de redacţie al revistei Analele Universităţii din Bucureşti

Emanuela Timotin – asistent-secretar de redacţie al revistei Studii şi cercetări lingvistice, membru în comitetul de redacţie al revistei Incantatio. An International Journal on Charms, Charmers and Charming, Tartu, Estonia

Domniţa Tomescu – Rivista di Onomastica Italiana (Roma, Italia), Buletinul Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, seria Filologie, Studii şi cercetări de Onomastică şi Lexicologie (SCOL)

Cercetători membri în organisme ştiinţifice naţionale şi internaţionale Teodora Codiţă, Adina Dragomirescu, Carmen Mîrzea Vasile, Alexandru

Nicolae, Emanuela Timotin − membri ai Societăţii de Lingvistică

46

Romanică (din septembrie 2010) Rodica Zafiu – consilier-delegat pe lângă Biroul SLR (Société de

Linguistique Romane) şi membru în Comitetul ştiinţific al Revue de Linguistique Romane (din septembrie 2010)

Carmen Ioana Radu – membră în secretariatul ştiinţific şi comitetul naţional ALE (Atlas Linguarum Europae)

Maria Stanciu Istrate – membră a consiliului ştiinţific al Centrului de Studii Medievale şi Premoderne al Facultăţii de Litere din Piteşti, coordonatoarea programului Studii de lingvistică teoretică şi aplicată

Maria Marin – membră în „Societatea Română de Dialectologie”, „Societatea Filologilor Români”

Daniela Răuţu – membră în „Societatea Română de Dialectologie” Emanuela Timotin – membră în Committee on Charms, Charmers and

Charming, aflat sub egida International Society of Folk Narrative Research

PUBLICAŢII INTRATE ÎN BIBLIOTECA INSTITUTULUI ÎN

PERIOADA IANUARIE – IUNIE 2010

Cărţi Arta Renaşterii Italiene. Arhitectură. Sculptură. Pictură. Desen, Rolf

Toman (ed.), Bucureşti, Editura Noi, 2008, 463 p. Bădescu, Ilie, Cucu Oancea, Ozana, Şişeştean, Gheorghe, Tratat de

sociologie rurală, Institutul de sociologie al Academiei Române, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2009, 744 p.

Bara, Mariana, Limba armănească. Vocabular şi stil, Bucureşti, Cartea Universitară, 2007, 205 p.

Brill’s Chronologies of the Ancient World, New Pauly, Names, Dates and Dynasties, Supplement, Walter Eder and Johannes Renger (eds), Boston, Brill, 2007, 363 p.

Burker, Walter, Les cultes à mystères dans l’Antiquité, Paris, Les Belles Lettres, 2003, 194 p.

Coit, Caroline, Developing Dialogical Academic Writing. Through the Use of Student Empowered Peer Review (dissertation), Cologne (Germany) University, 2010, 257 p.

Coman, Lupu, Din istoricul numelor de monede în limba română,

47

Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006, 130 p. Dinu, Rudolf, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società. Italian-

Romanian Studies. Diplomacy and Society. 1879–1914, Bucureşti, Editura Militară, 2009, 456 p.

Directions actuelles en linguistique du texte. Actes du colloque international «Le texte : modèles, méthodes, perspectives», L.S. Florea, C. Papahagi, L. Pop, A.Curea (sous la direction de), Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, vol. I: 330 p., vol. II: 503 p.

Doamna Maria Brâncoveanu, Tainica biruinţă a lacrimilor, Fundaţia Sfinţii martiri brâncoveni, Constanţa, 2008, 287 p.

Dumitrescu, Maria, Dicţionar de cuvinte recente. D.C.R.–2010, Bucureşti, Editura Semne, 211 p.

Dumas, Felicia, Dicţionar bilingv de termeni religioşi ortodocşi român-francez, Iaşi, Editura Doxologia, 2010, 350 p.

Dumas, Felicia, Dictionnaire bilingue de termes religieux orthodoxes français-roumain, Iaşi, Editura Doxologia, 2010, 270 p.

Frăţilă, Vasile (coord.), Bărdăşan, Gabriel, Dialectul istroromân. Straturi etimologice, partea I, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2010, 418 p.

Gabinschi, Marcu, Formele verbale nepredicative nonconjunctivale ale limbii române (pe marginea tratării lor în gramatica oficială), Chişinău, 2010, 107 p.

Limba română: dinamica limbii, dinamica interpretării, Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008, 757 p.

Ginzburg, Carlo, Indagini su Piero. Il Battesimo. Il ciclo di Arezzo. La flagellazione di Urbino, Torino, Biblioteca Einaudi, 2001, 172 p.

Gramatica de bază a limbii române, Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Nicolae, Alexandru, Rădulescu-Sala, Marina, Zafiu, Rodica, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010, 686 p.

Gramatica de bază a limbii române. Caiet de exerciţii, Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Nicolae, Alexandru, Rădulescu-Sala, Marina, Zafiu, Rodica, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010, 216 p.

Herman, József, Précis d’histoire de la langue française, Budapest, 1967,

48

Tankönyvkiadó, 352 p. Historische Pressesprache. Romanistisches Kolloquium XIX, Wolfgang

Dahmen, Günter Holtus, Johannes Kramer, Michael Metzeltin, Wolfgang Schweickard, Otto Winkelmann (hrsg.), Tübingen, Gunter Narr Verlag, 2006, 268 p.

Hotea, Meda-Diana, Catalogul cărţii rare din colecţiile B.C.U. «Lucian Blaga». Donaţia Gh. Sion, vol. I (Sec. XVI–XVIII), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2006, 165 p.

Hotea, Meda-Diana, Kovács, Mária, Soporan, Emilia-Mariana, Catalogul cărţii rare din colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare «Lucian Blaga». (Sec. XVI–XVIII), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2007, 418 p.

Ionică, Ion, Marin, Maria, Marinescu, Anca, Mărgărit, Iulia, Teaha, Teofil, (coord.) Maria Marin, Dicţionarul graiurilor dacoromâne sudice, vol. II, literele D–O, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010, 495 p.

Istoria din suflet: Toader Buculei la 80 de ani. Monografie aniversară, Brăila, Editura Proilavia, 2010, 87 p.

Ivănuş, Dumitru, Probleme de gramatică a limbii române, Craiova, Editura Universitaria, 2001, 162 p.

Ivănuş, Dumitru, Teoria şi topica propoziţiilor subordonate necircumstanţiale în limba română, Craiova, Editura Universitaria, 1994, 220 p.

Kahane, Mariana, Georgescu-Stănculeanu, Lucilia, Cântecul Zorilor şi Bradului (Tipologie muzicală), Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice, Bucureşti, Editura Muzicală, 1988, 824 p.

Karadja, Constantin I., Die Alte Rumänische Buchdruckerkunst, Demeter Verlag, 1940, 12 p.+6 pl.

Karines-Istorines dainos – Partizanu Dainos, Vilnius, 2009, 801 p. Kogălniceanu, Mihail, Negruzzi, Kostache, Carte de bucate boiereşti,

Bucureşti, Editura Vremea, 2007, 107 p. Bakuła, Kordian, Mówione pisane: komunikacja, język, tekst, Uniw.

Wrocławskiego, Wrocław, 2008, 253 p. Krauss, Heinrich, Angeli. Tradizione, immagine, significato, Torino,

Einaudi Tascabili, 2003, 139 p. Luca, Cristian, Petru Cercel – un domn umanist în Ţara Românească,

Bucureşti, Editura Militară, 2000, 158 p.

49

Luković, Miloš D., Bogišic’s Code, Inst. des Études Balkaniques, Beograd, 2009, 472 p.

Lupescu, Mihai, Din bucătăria ţăranului român, Bucureşti, Editura Paideia, 2000, 222 p.

Maczak, Antoni, Viaggi e viaggiatori nell’Europa moderna, Bari, 2009, Editori Laterza, 517 p.

Mărănduc, Cătălina, Dicţionar de expresii, sintagme şi locuţiuni ale limbii române, Bucureşti, Editura Corint, 2010, 540 p.

Mihăescu, Doru. Cronografele româneşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, 324 p.

Mihăilescu, Gabriel, Viaţa Sfintei Maria Egipteanca, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008, 280 p.

Mimouni, Simon Claude, Dormition et Assomption de Marie, Paris, Beauchesne, 1995, 716 p.

Moldoveanu Pologea, Mona, Limba română pentru străini. Learn Romanian. Apprenez le Roumain, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Cheiron, 2010, vol. I: manual, 208 p., vol. II: caiet de exerciţii, 200 pagini, CD audio

Moldoveanu-Pologea, Mona, Ghid de exprimare corectă în presă, Bucureşti, Centrul pentru Jurnalism Independent prin Editura Cheiron, 2009, 201 p.

Müller, Herta, Leagănul respiraţiei, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009, 290 p. Nadler, Steven, Baruch Spinoza e l’Olanda del Seicento, Torino, 2009,

Piccola Biblioteca Einaudi, 410 p. Necessité et technique des regestes, Séminaire de travail, Centre d’études

byzantines néo-helléniques et sud-est européennes (E.H.ES.S.), Benetia, 2003, 175 p.

Nussbaum, Alan J. (ed.), Verba Docenti. Studies in historical and Indo-European Linguistics presented to Jay H. Jasanoff by students, colleagues, and friends, New York, Beech Stave Press, Ann Arbor, New York, 2007, 399 p.

Oancea, Ileana, Romanitate şi istorie, Timişoara, Editura de Vest, 1993, 194 p. Oliphant, Laurence, The Russian Shores of the Black Sea and a Journey

to Katmandu, Köln, Könemann, 1998, 465 p. Petrović, Tanja, Srbi u Beloj Krajini, Beograd, 2009, 228 p. Pitiriciu, Silvia, Morfologia limbii române contemporane, Craiova,

50

Editura Sitech, 2001, 270 p. Preto, Paolo, I servizi segreti di Venezia, Milano, Il Saggiatore Tascabili,

2010, 638 p. Radosav, Doru, Cultură şi umanism în Banat. Sec. XVII, Timişoara,

Editura de Vest, 2003, 300 p. Radosav, Maria, Livada cu rodii. Carte şi comunitate evreiască în nordul

Transilvaniei (Secolele XVIII–XX), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 353 p. Radu, Carmen-Ioana, Aspecte ale comunicării conflictuale în româna

actuală, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, 328 p. Rostás, Zoltán, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl

(1985–1987), Bucureşti, Editura Paideia, 2000, 340 p. Saastamoinen, Ari, The Phraseology of Latin Building Inscriptions in Roman

North Africa, Helsinki, Societas Scientiarum Fennica, 2010, 646 p. Sabbatucci, Dario, Saggio sul il misticismo greco, Torino, 2006, Bollati

Boringheri, 2006, 286 p. Sala, Marius, 101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create, Colecţia

„Viaţa cuvintelor”, Bucureşti, Editura Humanitas, 251 p. Stanciu, Laura, Hitchins, Keith, Dumitran, Daniel (ed.), Despre biserica

românilor din Transilvania. Documente externe (1744–1754), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009, 491 p.

Studii de gramatică: Omagiu doamnei profesoare Valeria Guţu Romalo, Zafiu, Rodica, Croitor, Blanca, Mihail, Ana-Maria (ed.), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, 305 p.

Studii de limba română. Omagiu profesorului Grigore Brâncuş, Chivu, Gh., Uţă Bărbulescu, Oana (ed.), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, 323 p.

Suciu, Emil, Influenţa turcă asupra limbii române, vol. II, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010, 912 p.

Taubes, Jacob, Escatologia occidentală, Cluj-Napoca, 2008, Editura Tact, 282 p. Timotin, Andrei, Visions, prophéties et pouvoir à Byzance : Étude sur

l’hagiographie méso-byzantine (IX–XI siècles), Centre d’études byzantines, Paris, De Boccard, 2010, 376 p.

Titircă, Lucreţia, Dicţionar de termeni pentru asistenţii medicali, ediţia a 9-a, Bucureşti, Editura Viaţa Medicală Românească, 2008, 616 p.

Trifan, Elena, Formarea cuvintelor în publicistica actuală – Derivarea –

51

Perioada 1990–2001, Cluj-Napoca, Editura Digital Data, 2010, 250 p. Vinţeler, Emil, Dicţionar de fizică teoretică, Bucureşti, Editura

Enciclopedică, 1999, 432 p. Vintilă Rădulescu, Ioana (coord.), Dicţionarul ortografic, ortoepic şi

morphologic al limbii române, ed. a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010, 871 p.

Wilson, Peter Lamborn, Angels Messengers of the Gods, London, Thames and Hudson, 1994, 95 p.

Zafiu, Rodica, Constantinescu, Mihaela, Stoica, Gabriela (ed.), Limba română. Teme actuale. Actele celui de-al 8-lea Colocviu al Catedrei de limba română, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, 794 p.

Publicaţii periodice ANADISS” (Revista Centrului de Cercetare „Analiza Discursului”), nr. 7, 8, 2009, Suceava „Journal of the National Research Council of Thailand”, nr.1, 2/2009, Bangkok „Limba Română”, LVIII, nr. 1, 2, 3/2010, Bucureşti „ProSaeculum”, nr. 5–6/2010, Focşani „Bŭlgarskij jezik”, LVII, nr. 1, 2010, Sofia „Baltistica”, XLV, nr.1, 2010, Vilnius „Buletinul Institutului de Filologie Română «Al. Philippide», ianuarie–martie, 2009, Iaşi „Folia Linguistica Bucarestiensia”, nr. 5 (1/2010), Bucureşti „Fonetică şi Dialectologie”, vol. XXVIII, 2009, Bucureşti „Izvestija Rossijskoj Akademii Nayk”, nr. 2, 3, 2010, Moscova „Kalbotyra”, nr. 61(3), 2009, Vilnius „Revue Roumaine de Linguistique”, nr. 1, 2, 3–4, 2010, Bucureşti „Studia Lingustica”, XXVIII, 2009, Lund „Nueva Revista de Filologia Hispanica”, nr. 1, 2, 2010, México „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 1–2, 2008, Bucureşti „Studii şi cercetări de onomastică şi lexicologie” (SCOL), nr.1–2, 2009, Craiova „Slavjano-Vedenie”, nr. 2, 3, 2010, Moscova

52

CALENDAR

• 26 martie 2010 – Marius Sala – conferirea titlului de „doctor honoris causa” al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia • 10 septembrie 2010: Cercetătorilor care au finalizat Dicţionarul Limbii Române li s-au conferit decoraţii din partea Preşedinţiei României şi a Guvernului României:

ROMÂNIA PREŞEDINTELE

D E C R E T privind conferirea unor decoraţii

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. 1, ale art. 7 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al

României, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere propunerea preşedintelui Academiei Române,

în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare ştiinţifică, încununată cu finalizarea „Dicţionarului Limbii Române”, dorind a răsplăti munca şi dăruirea celor ce au pregătit

acest important instrument de lucru,

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI d e c r e t e a z ă:

Art. 1: - Se conferă Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler, categoria A -„Literatura”: doamnei Elena I. Ciobanu, cercetător ştiinţific (Bucureşti); doamnei Zorela Maria I. Creţa, cercetător ştiinţific (Bucureşti);

doamnei Valentina M. Hristea, cercetător ştiinţific (Bucureşti); doamnei Georgeta G. Mitran, cercetător ştiinţific (Bucureşti); doamnei Eleonora Maria R. Popa, cercetător ştiinţific (Bucureşti); doamnei Zizi I. Ştefănescu-Goangă, cercetător ştiinţific (Bucureşti).

Art. 3: - Se conferă Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler, categoria H – „Cercetarea ştiinţifică”:

doamnei Monica Mihaela H. Şt. Busuioc, cercetător ştiinţific (Bucureşti); doamnei Nicoleta-Ana N. Mihai, cercetător ştiinţific (Bucureşti); domnului Florin I. Vasilescu, cercetător ştiinţific (Bucureşti).

Art. 4: - Se conferă Ordinul „Meritul pentru Învăţământ”, în grad de Cavaler, domnului prof. univ. Grigore V. Brâncuş (Bucureşti).

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI Traian Băsescu

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României, republicată, contrasemnăm acest decret

PRIM-MINISTRU Emil Boc

Bucureşti, 10 septembrie 2010 Nr. 902

53

• 14 octombrie 2010 – Marius Sala – conferirea titlului de „doctor honoris causa” al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi

• 17–21 noiembrie 2010 – Târgul de carte „Gaudeamus”: Lansări de carte:

– Gramatica de bază a limbii române + Caiet de exerciţii, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2010, 686 p. + 200 p. – prezentare: acad. Marius Sala, prof. univ. dr. Gabriela Pană Dindelegan, conf. univ. dr. Daniel Cristea-Enache – Marius Sala, 101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create, Colecţia „Viaţa cuvintelor”, Bucureşti, Editura Humanitas, 251 p. – prezentare: acad. Marius Sala, Rodica Zafiu – Colecţia „Viaţa cuvintelor”, iniţiată de Marius Sala la Editura Humanitas – prezentare: acad. Marius Sala, Rodica Zafiu – Mona Moldoveanu Pologea, manualul Limba română pentru străini. Learn Romanian. Apprenez le Roumain, ediţia a doua – prezentare: prof. univ. dr. Rodica Zafiu, Ana-Maria Mihail, Mona Moldoveanu Pologea

Cronici de carte: Alexandru Nicolae – în Revista Târgului Internaţional de Carte 2010: S-a

schimbat gramatica!, nr. 2, p. 2; „Viaţa cuvintelor la Gaudeamus 2010, nr. 3, p. 4; Lingvistica şi filologia la Gaudeamus, nr. 5, p. 4 şi 5

• 18–22 octombrie 2010, 30 noiembrie 2010, TVR Cultural, emisiunea „Parol!” (prezentarea celor mai semnificative greşeli de limba română actuală, explicarea mecanismului lor şi precizarea, cu argumente, a formelor corecte) – Raluca Brăescu, Blanca Croitor, Adina Dragomirescu, Andreea Dinică, Ana-Maria Mihail, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula, Marius Sala, Rodica Zafiu

• 7 decembrie 2010 – Nicolae Saramandu – conferirea titlului de „doctor honoris causa” al Universităţii din Baia Mare

• 14 decembrie 2010, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad – lansare de carte: Gramatica de bază a limbii române (redactor responsabil Gabriela Pană Dindelegan) – prezentare: acad. Marius Sala, Marina Rădulescu Sala; lansarea colecţiei „Viaţa uvintelor” de la Editura Humanitas – prezentare: acad. Marius Sala c

• 15 decembrie 2010, Academia Română, Filiala Timişoara – lansare de carte: Gramatica de bază a limbii române (redactor responsabil Gabriela Pană Dindelegan) – prezentare: acad. Marius Sala, Marina Rădulescu Sala; lansarea colecţiei „Viaţa cuvintelor” de la Editura Humanitas – prezentare: acad. Marius Sala.

54

55

CUPRINS

Modificări în componenţa colectivelor de cercetare.................................3 Apariţii editoriale în perioada iulie–decembrie 2010................................3 Participarea la manifestări ştiinţifice în perioada iulie–decembrie

2010...................................................................................................19 Schimburi interacademice .......................................................................40 Conferinţele Academiei Române ............................................................41 Organizarea şi coordonarea unor manifestări ştiinţifice..........................41 Granturi şi proiecte (iulie–decembrie 2010)............................................42 Doctorat, masterat (iulie–decembrie 2010)..............................................43 Burse, stagii de documentare, cursuri etc.................................................44 Cercetători membri în comitete de redacţie şi în organisme ştiinţifice

naţionale şi internaţionale..................................................................46 Publicaţii intrate în biblioteca Institutului în perioada iulie–decembrie

2010....................................................................................................47 Calendar....................................................................................................53