jl

I

l

' ,, iJ'

REGI, SFINTI $I ANONIMI F

\ : \'

Cercetitori qi oseminte umane '

in arheologia din Romf,nia

', ,',:r,t ,

': iti.1 ii1' ;1 t

i$tiff.b;r$-ti i

,A.TEA

scAtls

CUPRINS

Introducere. Antropologii ale corpului... ............. 9

Corpul ca invenlie a modernitdlii........,....... ...................12

Procesul qtiinlific, un construct social .......13

Structura volumului ................ t7

Capitolul r Corpul uman intre arheologia funerari qiosteoarheologie .................25

CAnd arheologii intAlnesc oseminte umane........ .......... zB

Corpul Ei antropoloCii ............... ..................37

Arheologii din RomAnia qi descoperirile funerare.............................46

Evolulia gAndirii osteoarheologice din Romdnia ..........52

Biografia unui corp uman intr-o analiz6, osteoarheologicl...............59

De la oase la artefacte.:................... .........6r

Corpul ca date osteologice - modelul anatomic, demografic Ei

abstract-matematic .............62

De la corp ca date osteologice la corpul-cunoaEtere gtiin[ific5.....7o

Capitolul z Domnitorirnedievali,ADN qioameni de qtiinli .....75

Nu toli morfii sunt la fel de morli ..............78

Domnitorii romAni, cumanii gi genetica ........................ Br

Domnitorii moldoveni qiADN-ul .............. BB

Constantin BrAncoveanu - trupul unui sfAnt martir ........................ 90

Un rege sub o parcare, un rege intr-un pod............. ......96

Bioistoriagiindiviziideosdomnesc................ ............1oo

Capitolul 3 Transformarea corpurilor anonime in tipuriumane ideale Povestea colecliei antropologice Francisc I.Rainer..... ........1o7

Povestea 1.................. .............Lo7

Povestea 2................. .............1o8

8 Alexandra Ion

Povestea 3 ................. .....'......'1o9

CAnd corpul ajunge exponat ......'..........-.-..111

Corpul uman Ei istoria coleclion6rii lui............. ....'.'.... 113

Naliunea, craniile gi antropologia ..........'.'. .............'.... rr6

Cine ajungea exponat in coleclia lui Francisc I' Rainer?.... ....'........ t2L

Antropologia in spa!iu.. .....---.126

De la un craniu paleolitic la tipuri umane ideaIe.............................r28

Ce valoare are un corp uman? '.................132

lncotro? Un viitor pentru coleclii....... ...'..r37

Capitolul 4 Osteoarheologia ca antropologie? Corpuri,moaqte gi sfin[i martiri .....a4r

Post-socialism, absenle Ei corpurile ca loc al memoriei .."........"'...744

La mormAntul,,V.A." .............148

Memoria cui ins5? Cine e Episcopul Vasile Aftenie?...................r49

Antropologi qi arheologi la lucru ..........153

Exhum[ri ale victimelor represiunii politice sau ale sfinlilor martiri........156

Oseminte, moaqte qi limitele cunoaEterii Etiinlifi ce......................'.. 159

Concluzii. .........165

Osemintele, incotro? .'...........165

Mulfumiri .......-.a75

BTBLTOGRAFIE ............ ... r79

Introducere. Antropologii ale corpului

,,mumiile nu putrezesc de la viermi: ele mordupi ce sunt transplantate

dintr-o ordine a simbolicului, stdpAnd pesteputrefaclie gi moarte,

intr-o ordine a istoriei, gtiin{ei Ei a muzcckrr,ordinca noaslril,

care nu mai stipAnegte nimic q;i c:nrcr int:rrirrt'i1

si le rcinvic llrirr qrt iirrIr'1"

(Bauch'illanl 1t1r.14,, to- l r)'

Ce fac arheologii Ei antropologii in spatele uEilor inchise, pcteren, in laborator sau in muzeu? Cum ajung osemintele celorcare au murit acum mii de ani sd devinl obiect de studiu Ei cumsfArgeEte cineva exponat intr-o coleclie antropologic[? Cartea de

fa![ iqi propune sd r[spundd la aceste intrebdri, pornind intr-ocll[torie pe urmele cercet[torilor: ce intreblri g[sesc eiinteresante Ei cum vorbesc despre corpuri? Acesta nu este un textdespre cunoaqterea pe care oamenii de qtiinl[ o delin desprecorpul uman. in schimb, el vd va provoca si pornili intr-oexplorare care poate plrea mai pulin obiEnuit[ la prima vedere:oamenii de gtiinld, arheologi qi antropologi, devin subiecli pe careii vom urmdri la lucru. Sociologul si filosoful francez Bruno Latourcompara procesul qtiinlific cu o poveste, in care obiectul de studiugi cercetdtorii, asemenea unor eroi, trec prin mai multe incerclri(paqii analizei Etiinlifice), iar la final ies altfel decAt au intrat inpoveste. Datele qtiin{ifice pe care le considerdm un fapt, date

1 Dacd nu se precizeazd altfel, toate traducerile din limbi strline apartin autoareivolumului.

Capitolul rCo4rul uman intre arheologia funerar[

qi osteoarheologie

Un sit arheologic poate scoate la iveala o mullime demateriale, iar printre ele qi oseminte umane. Arheologia qi

osteoarheologia sunt dou[ dintre pulinele discipline qtiinfificccontemporane care intAlnesc qi interaclioneazh. cu cei morfi. Prinstudierea osemintelor Ei a mormintelor, practicienii intrtr incontact cu credinlele qi ritualurile celor din trecut, cu viziunea lordespre ce insemna moartea gi pierderea cuiva apropiat. Contactulinsd vine qi cu o dilem[: cum ar trebui negociatl intAlnirea cu ceicare au murit de mult? Sunt osemintele umane utile pentru qtiin![qi dac[ da, de ce? Rlspunsu] la aceastd intrebare ne oferd motivesuficiente pentru a continua sd le transform5m in exponate sauspecimene qtiinlifice? in acest capitol vom analiza gama larg5 der[spunsuri pe care arheologii Ei osteoarheologii romAni au dat-ola aceste intreblri.

inainte de a incepe merit[ fhcute trei observa{ii care s[ neghideze parcursul in istoriografie. in primul rAnd, dupl cumobserv[ Dusan Bori6 Ei John Robb (zoo8, r), corpul nu a

reprezentat un subiect de interes pentru arheologie pentru multtimp. MoEtenirea acestei situalii se reflectd in statutul pe careosemintele umane incl il au, de multe ori ele fiind relegatesecliunii de anexe dintr-o publicalie arheologic[, sau suntignorate in favoarea interpret[rii inventarului funerar Ei a

descrierii mormAntului (vezi qi Nilsson Stutz zoo8).A doua observatie este direct legatd de prima qi se referl la

imp[4irea corpului intre dou[ tipuri de studii: cele axate pe corpinleles ca un organism biologic, o ,,arhivd a dietei, st5rii de s5nitate,

r

26 Alexandra lon

via![ gi activitate fizic[ din vechime" (Rautman qi Talalay 2ooo)

sau ca un ,,rest fosilizat al lumii naturale", versus un corp studiat indimensiunea sa sociald qi istoric5. tn timp ce prima perspectiv[ este

comund osteoarheologiei, cea de a doua se reg[seEte in studiile de

arheologie funerarl sau de arheologie sociali. Joanna Sofaer

(zoo6) analizeazl, pe larg istoria celor doul aborddri. Prima

opereazd in linia tradiliei unei metode de investigare empiriste,

pozitiviste, preluate din Etiinlele naturale. Ceea ce candva a fost un

corp uman (oasele) este mdsurat Ei analizat pentru a obline date

legate de diet[, stil de via!5, caractere antropometrice, demografie,

varialie individual[. Principiile Ei modelele interpretative se

bazeazd. pedescoperirile qi metodele din Etiinlele naturale, preluate

d.in zona biologiei, bio-mecanicii, anatomiei, geneticii sau chiar

chimiei. Pe linia unor astfel de studii, corpul apare ca o entitate

anistoricl (ibidem, 5r), un organism adaptat la mediu, condilii de

vi1fii s11 strcs ocupational. Termenii in care este descris de obicei

srrnl: st'x, viirstii, ltatologie, traum[, speran![ de viald, markeri

ot'rrpir(iolritli clt:.Irr lirbiilit t:calalt[, a studiilor de arheologie social5 despre

t'r;r'11, ;rt:{rstit c imerginat ca un construct istoric qi cultural specific,

c:lrc a varriat de-a lungul timpului (Rautman 2ooo; Hamilakis ef

alii zooz; Fisher qi Loren 2oo3; Meskell Ei Joyce 2oo3). Astfel de

perspective sunt influenlate atAt de studii de antropologie

culturalS, cAt gi de studiile de gen sau de filosofie' Cele dintAi,printre care se remarc[ lucrdrile lui Marilyn Strathern, au

relativizat noliunea de individ qi au pus in eviden![ faptul c[ insociet[li diferite acesta se constituie gi se defineqte in mod diferit.Dupi cum subliniazb, Liv Nilsson Stutz (zoo8), intr-o culturdcorpul poate juca roluri variate, de la un corp stabil, delimitat clar

de mediul in care este, cum se intAmpl5 in societ[lile creqtine

contemporane, la situalii in care relalia dintre identitate gi corp

este una fluid[. in Vanuatu spre exemplu, nu exist[ un corp

universal, ci fiecare persoan[ este ,,dividd.", suma relaliilor sociale

in care se implic5, cAqtigAnd I pierzdnd fragmente din propria

Regi, sfin{i qi anonimi... 27

persoanl in funclie de noile relalii in care intri (o noliune greu de

in{eles pentru un european).Studiile de gen au introdus la rAndul lor distinclia sex-gen,

intre sexul - categorie biologicd Ei modul in care acesta este

constituit qi interpretat la nivelul societllii, cu rolurile care decurg

din el - genul. Spre exemplu, sS ludm situalia unui individ care lanaEtere are sexul biologic feminin, iar intr-un anumit contextcultural alege s[ trdiascd Ei sd se identifice ca bdrbat, cum este

r:rntlburrnesha din Albania. Albania tradilional[ era o societatepatriarhali, in care birbatul avea unicul drept de proprietate, clcr

participare Ia viala politicd sau decizii. in acest context, fie pcntlrr

l putea moqteni averea, pentru a evita un mariaj nedorit, sittt itllirrniliile r[mase fdrd un bdrbat care s[ se implice in activitir[ilcrlcdicate lui, o fat[ (sau p[rinlii ei) decidea(au) schimbarea roluluisocial din femeie in bdrbat. Schimbarea la noul statut se fdcea

printr-un jur[mAnt de castitate, iar din acel moment inainte fosta

lirt[/femeie devenea bdrbat in fala societ5lii Ei iqi tr[ia viala ca

:rtare, de la aspectul fizic, imbriciminte, la activitilile care ii erau

llermise. Pentru arheologie, o astfel de situalie ne face sd privimt:u relinere corespondenla direct[ intre sexul unui schelet analizat

1i interpretarea genului pe care l-a avut in timpul vielii. Iar cazul

lnLrrnesha nu este singular.Situalia se complicl Ei mai mult cAnd un inventar funerar

lsociat in mod tradilional unui gen, cum ar fi armele pentrub[rba!i, apar in mormintele unui individ care se dovedeEte a fil'cmeie din punct de vedere biologic, cum a fost cazul recent al

trnei vikinge * rlzboinica Birka. MormAntul descoperit in Suedia

in rBBo a fost inilial atribuit unui blrbat datoritd inventarului de

arme Ei imaginii r[zboinicului viking b[rbat. ins5, un studiu din',or7 bazat pe analiza ADN a scheletului, a conchis ca bdrbatult:ste de fapt...femeie (Hedenstierna-Jonson et alii). De atunci qi

pAn[ ast[zi a curs multl cerneald pro sau contra acestei analize,

runor cercet[tori fiindule greu s[ accepte c[ o femeie vikingXputea fi rdzboinic[. $i chiar dac[ intr-adevir avea arme in

28 Alexandra lon

mormant, asta nu inseamni cd le-a Ei folosit, nu? DupI cum se

vede, in lumea arheologiei nici un caznu este simplu.

$i aqa ajungem la a treia observalie: este important a nu se

confunda arheologia funerar[ cu arheo]ogia morlii. intr-unarticol important din zo16 (p. r4), Liv Nilsson Stutz noteaz[ c[,,majoritatea cercet[rilor pe materiale din contexte funerare, fie

ele oseminte sau artefacte presupun intreb[ri care au mai mult de

a face cu cei vii din trecut, decat cu aspecte legate de moarte".

Aceast[ observalie este important[ deoarece pAn[ la urm[mormintele qi alte descoperiri similare sunt r5m[qile materiale

ale unor credinle qi ritualuri care reflect[ relalia individului qi a

comunitdlii cu moartea qi ruptura produs[ de ea. cum ar arSta

ins[ o arheologie a morlii?Prin urmare, inc[ de la inceput vedem c[ in arheologie

rrxistir trcli mari diviziuni care se cer investigate: cea dintre corpul

[iolggiq q;i social, cea dintre corp Ei materialele arheologice

lsociat[c (inventarul mormfintului, contextul de descoperire etc.)

qi cea dintre arheologia celor vii Ei a celor morli. Aceste diviziuni

au o istorie a lor Ei in cele ce urmeaz[ o s5 parcurgem cateva dintre

momentele importante. intAi ne vom opri asupra istoriei

cercet[rii corpului in spaliul european Ei american in ultimele

dou[ secole Ei aparilia metodelor de investigalie Etiinlific[. Apoi,

analizase mutd pe contextul cercetirilor din RomAnia, pentru ca

la final s[ urm[reascd biografia post-mortem a unui corp intr-o

analiz[ osteoarheologic[ contemporan[ qi modu] in care paqii

analizei construiesc treptat,,corpul qtiinlific".

Cflnd arheologii intAlnesc oseminte umane

Probabil unul dintre cele mai frumoase Ei poetice texte

despre descoperiri funerare nu ii aparline unui arheolog, ci unui

polimat englez care a tr[it in secolul al XVII-lea, Thomas Browne

(16oS-8z). in lucrarea lui ,,I{yclriotaphia. Urn*Burial, a Discourse

of the Sepulchral Urns Latcly Found in Norfolk" - 1658

Regi, sfin{i ;i anonimi... 29

(inmormAntarea in urn[, un discurs despre urnele funeraredescoperite recent in Norfolk), intAlnirea cu morlii trecutuluidevine prilej pentru o meditalie pe tema vielii Ei a mortahte$i(Figura r):

,,CAnd rugul funerar s-a stins i;i s-a incheiat ultimabinecuv$ntare, bhrbalii gi-au luat un ultim adio de laprietenii lor ingropa{i, ne-aEtept6ndu-se cd curiozitateavArstelor r.iitoare va comenta despre cenuqa lor; qi neavAndo veche experien!5 crr supraviefuirea moaqtelor 1or, nu gi-au pus asemenea prableme |"..] Dar cine gtie oare soartaq:aselor sale sau cAt de des va fii ingropat? Cine qticrXspunsul oracolului despre cenu$a sa sau dacti aceastit vltfi imprdqtiat[? |-...] Ce c$ntec au cAntat sirenelcr satl cc lltlrrrcqi-a spus Aliile c6nd s-a ascuns printre f'cnrci, tlcryi stttrlintrebdri dilemati.ce, nu sunt dincoicl cle ol'it:c l)l'('stll)llll('l'('.CAnd au intrat persoanele rlin aceste osllal'c itt liritttolrrit'h'na{iuni aie mor{ilor qi qi.-au dormit sotrtttttl t'tr prirrIii ;;iconsilierii, ar pntea glsi un rdspuns mai ttiiot'. l)itt' t'ittt' itttfbst proprietarii acestor oase satl cc trlt';tttt'i lttt tlt'vtrttilaceast5 cenuq$, este o intrebare mai prcstlti tltl ittttitlltl'; ttttpoate fi rezolvati de crrr, qi nici probabil clcr spiritc:" (t,73).

30 Alexandra Ion

Figura r. Ilustra[ie din T. Browne qi S. Wilkin (ed.), Sir ThomasBroume's works, including his life and correspondence. Vol. 3. London:

Pickering. rB3S. Public Domain / Wikimedia Commons.

{} *'I It ti i

I" 1t I,JJ\*

,@-&

Regi,.r'linfi Si anonimi... 81

Aceastd meditalie, mai degrablt ln spiritul unei arheologii amorlii, tlcea parte dintr-un imaginar al cpocii care va continuapAn[ spre secolul al XIX-lea. De la anatomie la art[, moartea erav5zut5 qi ca sursd de cunoaEtere, dar qi ca prilej de meditaliefilosofici. Iar anticarii la care se refbrd Browne, precursoriiarheologiei qtiinlifice, sunt primii care folosesc monumenteletrecutului pentru a incerca sd ii spund istoria. O datX cuRenaqterea care redescoper5 anti chitatea, europeni i r ealizeazd cd.

inaintea lor au fost alte popoare Ei imperii, care au l5sat urmemateriale. Roma, Galia, Pompeiul, Egiptul, toate devinoportunit5li pentru coleclionarii de trecut. AEa ajung qimormintele, cimitirele qi monumentele funerare in atenliaanticarilor. in fapt, pAni tArziu unicele informafii desprepreistorie au fost obtinute prin studierea tumulilor Ei amormintelor, deoarece ele erau vizibile in peisaj, fa!5 de urmelecle aqezdri mai pulin spectaculoase (Chapman gi Randsborg r98t,3). Atitudinile anticarilor insd se imp54eau intre o ,,acribiescrupuloasS" Ei dealeri de antichitdli care vedeau mormintele ca

1le o ocazie de jaf pentru obiecte de aur qi argint, dupX cum<rbservl Nancy Ramage (tggz, 6SS). Un fragment al unuic:ontemporan ii caract erizeazil astfel:

,,Curiozitatea sau avarilia au entuziasmat multe persoanedin diferite perioade, ficdndu-le sX exarnineze pe interiolaceste repozitoare ale mor{ilor; primii in speran{a sdrecupereze din uitarea marm6ntului ceva care poate aru.ncaluminfl asupra rnoramrilor gi obiceiurilor tirnpurilor apusegi care ar putea veni in sprijinul revirimentului istoriei lor;ceilaili inistigali de speranfi sordid[ qi jaf' (Fown all 1773:237 apud Lynch qi l-ynch 1958, 43)

Dacd ali urmdrit aventurile lui Indiana Jones, atuncidescrierea vI va suna familiar. Treptat tnsl domeniul seprofesionalizeazh qi o datd cu introducerea in arheologie lainceputul sec. al XIXlea a sistemului celor trei perioade - epocapietrei, epaca bronzului Ei epoca fierului- de c[tre danezul

32 Alexandra Ion

Christian Jiirgensen Thomsen (rZ88-186S), complexele funerare

devin importante pentrrr stabilirea unor cronologii sigure Ei a

tipologiilor. Europa realizeazl. treptat in prima jumltate a

secolului aI XIX-Iea, prin progresele din geologie qi paleontologie,

cd lumea este mai veche decdt cum se crezuse pAn[ atunci Ei

originiie omului coboar[ dincolo de anul 4oo4i.e.n., an consfinlit

de tradilia teologic[. Prin urmare, arheologii devin 9i ei

preocupali de clasificarea Ei ordonarea materialelor descoperite

in func{ie de vechimea lor. |n acedt context, mormintele erau

importante deoarece erau considerate complexe inchise,

presupunandu-se cI nu mai fuseser5 deschise de ]a depunere Ei

cx obiectele pe care le conlineau erau mai mult sau mai pulin

contemporane. Dincolo de aceaste abordare, au fost ficute inepocl qi cAteva observalii despre obiectele de inventar, un

inventar mai bogat fiind in general asociat unor elite.

Ln incrcptttul secolului XX, o seam[ de arheologi precum

(lrrstirv l(trssinn (r8SB-193r) sau Vere Gordon Childe U9qz-rySf)

l)tl)l)lln 1l1 ngrt model de interpretare a urmelor trecutului,

nrotltrlttl cultrral-istoric. Aceqtia au fost interesali de identificarea

gl.u1)trrilor ctnice, in viziunea lor etnia suprapunAndu-se peste o

anumiti cultgr[ materialS. Pentru Childe, o astfel de culturi era

definit5 ca un ansamblu:

,,Descoperim anumite tipuri cle resturi * vase, unelte,ornamente, rituaiuri funerare, forme de case - ap5rindimpreund in mod constant. Pe un astfel de complex d-e

caiacteristici asociate regulat il vom denumi 'grup cultural'sau dcar 'eulturX'. Presupunem c[ un asemenea complexeste expresia rnateriall a ceea ce astXzi arn numi un popor"'(Childe rgag, v-vi)

in acest model teoretic descrierea ritualului gi rituluifunerar contribuia ia crearea profiluiui unei culturi-etnii. Orice

diferen![ observat[ in caracteristicile urmlrite sugera o cultur5

nou[, un gmp de populalie diferit (a se vedea pentru o disculie

Chapman Ei Randsborg 1981 qi Lull 2ooo, iar pentru o disculie

Regi, sfinli qi anonimi... 33

despre folosirea mormintelor in reconstituirile istorice ale

perioadei in Binford tg1t). in anumite cazuri, mormintele devinchiar criteriul principal de identificare-clasificare a culturii, cum

este cazul Culturii CAmpurilor de Urne (Urnenfelderkultur).Pentru aceEti arheologi, corpul uman era interesant in mdsura incare, prin intermediul studiilor de antropoiogie care ofereau date

legate de tipuri rasiale, putea si indice incadrarea rasialS./etnic[distinctd a populaliei (a se vedea o disculie mai pe larg inCapitolul 3). Vom vedea cAteva exemple in cazul romAnesc.

O schimbare se produce incepAnd cu anii Lg6o, cAnd accst

model este criticat de suslindtorii Noii Arheologii Iprocesualismului, in contextul mai larg al reevalu[rii tcorcticlcr qi

metodologice a disciplinei. Trei texte devenite de referin[[ ttc lltlloI'eri o idee despre noile direclii propuse: ,,Mortuary Practiccs:'l'heir Study and Their Potential" (Practicile funerare: studiul si

lrotentialul lor) de Lewis Binford (tg7t),,,Social dimensions ofrnortuary practices in a Mesolithic Population frorn Wadi Halfa,Sudan" (Dimensiunile sociale ale practicilor funerare intr-opopula{ie mezolitic[ din Wadi Haifa, Sudan) de Arthur Saxe qi

,,lithnography and archaeological interpretation of .funeraryrcmains" (Etnografia Ei interpretarea arheologicS a rdm5.Eilelor

lirnerare) de Peter Ucko (1969). Pe scutt, aceqti autori suntinteresa{i sd explice variabilitatea mormintelor Ei nu doar si letlcscrie, cum flcuser6 inaintaqii lor. in acelaEi timp, dupd cum

scrie Binford, este greqit[ ipoteza conform cdreia: ,,gradul de

similaritate formal5 observat intre unit[1i socio-culturaleindependente este o mdsurd directd a gradului de afiliere geneticlsau relalie cultural[ de afinitate intre unithlile comparate"( llinford Lg7r, g).Cu alte cuvinte nu existd o relalie directl intrepopulalii genetice Ei ansambluri culturale, iar un grup nu poate fiictentificat doar pe baza unor asemlnlri de form[ ale elementelor(rrlre compun cultura material1 (e.g. au vase, case sau alte obiectesimilare din punct de vedere al formei). in schimb, procesualiqtii

iru llrgit interpretdrile domeniului funerar pe care incepe sI il

34 Alexandra Ion

priveasc[ ca pe o oglindl a complexitdlii socia]e. Printre

intreblrile pe care le-a pus Saxe despre cei inmormantali in

cimitirul stucliat au fost: exist[ o seleclie a indivizilor in funclie de

sexul lor (b[rbali sau femei) sau vdrstd? Se poate observa un

tratament egalitar, sau dimpotriv[, intre indivizi? Existd o

sezonalitate a depoziliilor, cu o perioadd a anului preferat[? Care

este semnificalia cimitirelor intr-un sistem social (,,apar cimitire

numai in anumite sisteme")?AceEti autori propuneau 9i o nou[ metodologie, multi-

disciplinarfl, care impletea datele etnografice, statistica Ei

arheologia. DupX cum a scris Ucko, cu ajutorul analogiilor

etnografice, interpret[rile arheologice pot fi calibrate Ei uneie

prejudecdli dep5Eite, precum aceea c5 existd o corespondenld

direct[ intre practicile funerare qi statutul social ai persoanei,

creclin[ele religioase sau bog[1ia unei comunitdli:

,,sttrdiilc etnografice sugereazX de asemenea cb

irltrntil'icarea mbmhrilor bogali qi siraci ai aceleiaqi

socictlli pe baza resturilor funerare nu esle intotdeaunaatAt de u$orpe c6tpare" {Ucko t969,266)

,,Dupi clrm am evidenliat la inceputui ,acestei lucrXri,

faralela etnograficX util[ este aproape obligat[ Y uq]"3iariabilitate interpretXrii ar"heologice qi aborddriiarheologice. &'{ai mult, degi molmintele gi structrrilefunerare sunt pentru arheolog itemi statici descoperiti ins5p5tur5, ele sunt bineinfeles rezuitatele diverselor procese

sociale"" {ibidem, 276)

Mai merit[ menlionat qi c[ in textele acestor arheologi

procesualiEti, deqi se menline o separalie intre antropologia fizicS,

care doar oferl datele brute gi arheologie, care se ocupd de

interpretdri, corpul uman devine foarte prezent. Asta deoarece

pentru ei cultura nu era altceva decAt un ,,mod de adaptare

"*t.uro-utic la mediu" (Binford 1962). Prin urmare, corpul e

vlzut ca un instrument de adaptare la mediul in care indivizii

Regi, sfin{i ;i anonimi... 35

trIia. El devine important prin prisma gesturilor, a operaliunilorf[cute in producerea culturii materiale, sau a modului in care

indivizii aleg sI se deplaseze in spaliu pentru a se adapta la

condiliile de mediu. De aceea Ei limitele corpului devin

importante qi apar intreblri precum: cfft puteau sa mearg[oamenii in trecut, sau ce stil de via![ aveau ei (Sofaer 2006,43)?in acest context apar Ei analize de dieti sau studii demografice(care era dimensiunea unei populalii la un moment dat)'

inlelegerea corpului se va schimba ins5. o dat[ cu

dezvoltarea in anii 19Bo a curentelor post-procesualiste (a se

vedea qi Laz[r 2.otoapentru o sintez[ a acestor aborddri)' Acestca

au pus in centrul analizei concepte precum relatiile de ptttcrc,

ideologii sau simbolismul practicilor sociale. Spre deosebire de

studiile anterioare, cele din aceasti perioad[ interpreteazX

tlomeniul funerar ca pe un loc de re-configurare, re-prezentare a

identit5lii individului prin modul in care ii sunt manipulate

resturile/corpul (Parker Pearson rgSz; Miller qi Tilley 1984;

Slranks Ei Tilley rg9il. Ritualul in sine este vlzut ca indeplinindrloud func{ii principale: separarea individului mort de lumea celor

vii (Parker Pearson Lggg, r47), precum Ei reabilitarea leglturilor

l)c care moartea sa le-a intrerupt, printr-o realocare de poziliisociale qi status (Huntington Ei Metcalf rggr). Corespondenla

tlirecti intre statutul unui individ in viald qi cea in moarte - teoriarolurilor - este pusd sub semnul intrebirii, iar ritualul funerar este

iuterpretat ca o formd de retoricl prin care cei morli sunt folosilitlc cei vii pentru a transmite un anumit mesaj. Acest mesaj care

,,manipuleaz[ ideologic" domeniul funerar, in cuvinte]e lui Mike

I'arker Pearson (rq8z) poate fi legat de stabilirea autorit5fli, de

stabilirea posesiunii unui grup asupra unui teritoriu printrtilizarea monumentelor funerare vizibile in peisaj (Ashmore Ei

lhapp tggg),sau poate fi legat de strategii de stabilire a coeziuniisociale, de aducere impreunX (Chapman 2ooo; Jones 2oo5).

Pentru a exemplifica, intr-un articol devenit celebru, Mike

l)arker Pearson (rq8z) s-a uitat la inmormAnt[rile din mai multe