Levitatie Cu Muzica Tibetana

5/14/2018 Levitatie Cu Muzica Tibetana - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/levitatie-cu-muzica-tibetana 1/9

Levitatie cu muzica tibetana

mm la data de Mar Ian 18, 2011 12:57 am

Acest studiu a fost inceput pe un alt forum unde nu se preaincadra in profilul acelui forum, motiv pentru care va continuaaici. In aceasta prima postare voi sintetiza ceea ce s-a realiztpana aici.Scopul evident al studiului este de a descoperi/descifra secretullevitatiei unor bolovani (cu greutati de ordinul tonelor) pe carecalugarii tibetani reuseau sa-i ridice cu ajutorul unei "orchestre"la cca 250 m inaltime.

REZUMATInteresul meu se datoreaza calugarilor tibetani care reusesc cuajutorul unor instrumente muzicale sa ridice niste pietroaie (Ø1m x 0,5m; ~4 tone) la vreo 250 m inaltime. Cea mai bunasursa documentara in problema, cu masuratori "nemtesti", pecare o recomand este:http://www.rense.com/general42/soundlev.htm

Pe scurt, instrumentele lor erau:

- 8 tobe mari, Ø 1m x 1,5m lung;- 4 tobe medii, Ø 0,7m x 1m lung;- 1 toba mica, Ø 0,2m x 0,3m lung;- 6 trompete cu deschiderea (max.) Ø 0,3m si lungimea 3,12m.Calugarii " muzicanti" erau dispusi in arc de 90o dintr-un cercde raza 63m. In centrul cercului, pe o placa, bolovanul. De labolovan pana la peretele vertical stancos, ~250m iar la 250minaltime, in peretele de stanca era practicata o gaura mare incare era depus -prin levitatie controlata- bolovanul. Datele suntin link, acest rezumat e tradus pentru economisirea timpuluicititorului.

Banuim cu totii ca notele muzicale emise de instrumenteridicau si transportau bolovanul. Dar cum?



Tobele, toate, din tabla, deschise la un capat, celalalt capat -tottabla de fier/otel. Grosimea tablei - 1mm. O toba mare avea,prin urmare, ~42 kg (si nu 150 kg, cum scrie in articol).Sa vedem ce note muzicale emiteau aceste instrumente:

- tobe mari, 330m/s : 2 x 1,5m = 110 Hz adica nota La2 (La-2 ), mai jos cu doua octave fata de octava diatonica principala;[A2 in tabelul general al notelor muzicale, care incepe cuC0=16,3516 Hz si merge pana la B10=31608,5570 Hz]- tobe medii, 330m/s : 2 = 165 Hz , nota Mi1 ; [E3]- toba mica, 330m/s : 2 x 0,3m = 550 Hz , ~nota Do1 diez,[~C5#=554,3654 Hz], la distanta de un semiton de Do1 inoctava 1 superioara;- trompetele, 330 : 2 x 3 = 55 Hz , nota La3 ; [A1] (amconsiderat ca trompetele trebuie luate in calcul fara mustiuc sievazare deci am "taiat" 12 cm din trompeta);- depresiunea din placa, 330 : 0,3 = 1100 Hz, ~nota Do2diez [~C6#=1108,7306 Hz]Formula de calcul a frecventei notei emise, pentru tuburideschise la un capat si folosita aici:f = v : 2Lf - frecventa sunetului, v - viteza sunetului in aer, L - lungimea

tubului.Viteza sunetului in aer: 331,3 m/s, la zero grade (si nivelulmarii). Intrucat viteza sunetului depinde numai detemperatura, am estimat ca in Tibet pe la 5.000 m altitudine(probabila) poate fi chiar sub zero grade. Oricum nu conteazaexactitatea vitezei in problema de fata deoarece combinatiasunetelor ramane aceeasi indiferent de temperatura.

Precizari suplimentare cu tibetanii muzicieni gasim in linkul:

http://www.bibliotecapleyades.net/ciencia/antigravityworldgrid/ciencia_antigravityworldgrid08.htm

Din desene reies distantele intre elementele "sistemului",asezarea in semicerc (sfertocerc), pozitionarea reciproca ainstrumentelor, etc.In acest material apare informatia ca tabla din care erau facute



tobele era de 3 mm grosime (si nu de 1 mm, asa cum amretinut eu data trecuta).

UNDE SONORE

Probabil ca "toata lumea stie" ca viteza sunetului prin aer nudepinde de densitatea aerului, ramanand perfect constanta sidaca ne aflam la "malul marii" si daca ne aflam in stratosfera la60 km altitudine. Desi, se stie ca distanta dintre moleculele deaer e mult mai mare in aer rarefiat si ca sunetul se propagaprin intermediul oscilatiei moleculelor de aer, totusi, in loc de omodificare corespunzatoare a vitezei cu densitatea (cacimoleculele ar trebui sa parcurga distante mai mari pana laciocnirea cu vecinele lor), avem aceeasi viteza! Constanta!Î1: De ce constanta?Alta intrebare care apare:Î2: In cazul a doua sunete de aceeasi frecventa, aceeasiamplitudine, dar aflate in antifaza (deci la compunerea lorrezulta ... tacere), ce se intampla cu energia celor doua undesonore care este proportionala cu patratul Amplitudinii? Adicapoate fi o energie destul de insemnata in cazul unor sunete de

amplitudine mare. Nu cred ca aerul se va incalzi, deoarecefiecare particula de aer fiind supusa la doua miscari egale si desens contrar (undele sonore aflate in antifaza), va sta pe loc,ori stim ca energia aerului consta in miscarea moleculelor....Viteza sunetului depinde in primul rand de natura mediului princare se propaga si iata cateva exemple:- 265,8 m/s, Bioxid de carbon- 1286 m/s, Hidrogen- 1497 m/s, Apa

- 5170 m/s, Fier- 3420m/s, Alama-5260 m/s, lemn de bradPentru fiecare stare de agregare, gaz, lichid, solid, e o altaformula de calcul a vitezei sunetului.O foarte buna documentare gasim in linkul:



http://www.sengpielaudio.com/calculator-speedsound.htm

Viteza la gaze:- c = (*p/)1/2 , -densitatea, p-presiunea, =Cp/CvLa lichide:

- c = (1/k*)1/2

, k-coef. de compresibilitate al lichiduluiLa solide:- c = (E/*f(,)1/2 , E - coef. de elasticitate al materialului, -densitateaVitezele moleculelor sunt de acelasi ordin de marime ca vitezasunetului, aer 485/331 m/s; hidrogen 1838/1286 m/s; oxigen461/317 m/s.Intrebarea Î1 are numai pe 1/2 raspunsul "oficial": deoarece intoate formulele intervine densitatea mediului, la numitor;depinde de densitate.Dar la aer nu depinde de densitate -totusi- deoarece raportulp/ este constant.La lichide si solide densitatea nu variaza ca la gaze, e constantapentru un acelasi material (cu toate ca variaza de la unmaterial la altul).

Undele au forma sinusoidala, frecventele le-am dat (unele mai

trebuie discutate) si amplitudinea lor este data de diametrultuburilor.Ecuatia undei sonore, longitudinale progresive (aici neincadram noi) este:y=ymcos(kx-t)ym - amplitudinea (elongatia) maxima;k = /L;Bineinteles constatam ca in practica nu se foloseste formulaasta ci altele, bazate pe presiunea acustica. Ca teoria nu se

pupa cu practica niciodata, avem si aici un exemplu!Gasesc o aplicatie:y m= P/(kv2)Unde P = 28 N/m2, e presiunea maxima ce o poate suportaurechea umana.



Astfel, daca luam in considerare nota La2 = 110 Hz,k = 2pi *niu/330= 2,09 m-1Densitatea aerului (la Mare), 1,22kg/m3 Deci obtinem, ym = 28/(2,09*1,22*3302)= 1,008 x 10-4 m

Da; cea mai mica elongatie ce poate fi auzita de urecheaomeneasca este ym = 10-11 m , care e mai mica decat raza unuiatom!

Ca paranteza, iata ce scriu profesorii americani de fizica:"Moleculele se misca dezordonat. Oscilatiile produse de o undasonora care trece prin gaz se suprapun peste aceasta miscare

termica dezordonata. Un impuls transmis unei molecule setransmite altei molecule numai dupa ce prima s-a deplasat prin

spatiul vid dintre ele si s-a ciocnit cu molecula a doua. Dinaceasta discutie va asteptati ca viteza sunetului sa depaseascavreodata viteza moleculara medie intr-un fluid?" Nu, nu ne asteptam, dar e de asteptat ca la 5000 m altitudine,unde densitatea aerului e mult mai mica -respectiv distantadintre molecule mult mai mare- viteza sunetului sa descreascafata de malul Marii Negre. Pentru ca o molecula, pana s-ointalneasca pe cea de langa ea, va parcurge un drum mai lung

(de doua, trei ori). Ori, acest lucru nu se intampla.Ma folosesc de /analizez/ acest citat ca exemplu practic siconcret de logica intrerupta de ipoteze/presupuneri:- "se misca dezordonat" - de unde stim?; poate ca o facordonat; a masurat cineva? (Nu.)- "oscilatiile se suprapun peste" - e o presupunere. Si cum sesuprapun?- cum se transmite impulsul de la o molecula la alta = altapresupunere, contrazisa de practica banala.

Î2: - Ce se intampla cu energia care a fost deja emisa, a plecatdin surse? Sti ceva in legatura cu ce se intampla cu ea?Î4: - Cum realizezi antifaza la doua unde sonore, stiut fiind cadoi coristi nu pot canta in "antifaza"? E o intrebare pe care mi-am pus-o si nu am reusit sa imaginez un raspuns



R:Doi "coristi"nu pot canta in antifaza. Antifaza se realizeazapreluind un semnal real care prin prelucrare/amplificare, esteredat in antifaza.Tinand seama de viteza sunetului in aer si de

viteza curentului electric, diferenta dintre semnal si raspuns enesesizabila.Sistemul e folosit pentru a face "liniste" in halele industriale.

Î5: De ce coristi nu pot canta in antifaza?Refuz sa cred ca cele doua note (identice ca frecventa) emisedin gatlejurile celor doi coristi au fost potrivite de ei sa fie infaza. Si daca ar vrea, n-ar putea.Sau, formulat altfel:Î6: Ce ar trebui sa faca cei doi coristi ca sa cante aceeasi notadar in antifaza? Sa stea la o anume distanta unul de altul, saemita cele doua fronturi de unda perpendiculare intre ele, sausa le emita in sensuri contrare, etc?Dupa o usoara gandire, la Î5:, mi-am dat seama de ce:Coristii (doua surse sonore apropiate una de alta) nu pot cantain antifaza intrucat cele doua unde se aduna si rezulta:Y = 2Acos2ft, unde A, f, sunt amplitudinea si frecventa

fiecareia din cele doua unde initiale.Asupra unei molecule, chiar atunci cand frontul de presiunemaxima al unei unde se compune cu minusul de presiune(minima) al celeilalte si unda rezultanta trece prin zero, nuavem de-a face decat cu un moment din evolutia undeirezultante care evolueaza cosinusoidal, ca amplitudine intre+2A si -2A .In ceea ce priveste realizarea antifazei, ar trebui ca in cazulcoristilor stand fata in fata sa se anuleze cele doua note, ceea

ce nu se intampla.??? Poate ca se anuleaza la jumatateadistantei dintre ei...

ALTE VIBRATII

Aflam lucruri deosebite din linkul:



http://www.rexresearch.com/articles/roffe.htm

Fiecare se intreaba de unde apare energia asta gratuita. Separe ca avem aici un raspuns posibil: Hidrogenul. Mai exact,vibratiile hidrogenului.

Frecventa de baza a hidrogenului, alfa-rosu, ne da o lungimede unda a acestei radiatii de 656,3 nm (nanometri). Prindublare succesiva a acestei lungimi de unda (respectivinjumatatire a frecventei) se obtin celelalte octave, pana laoctava H-22 data in articol. Ideea este ca oricare dinfrecventele H-1.... H-22, realizate in aer, dispozitive, etc., pot,prin rezonanta cu hidrogenul care abunda, sa "extraga" energiedin ... hidrogenul inconjurator.[Personal, sunt de acord cu valorile de pana la H-15 date deRoffe dar de la H-16 in sus nu mai sunt de acord pentru cadaca H-16 cu 21,5056384 mm lungime de unda poate fiaproximata prin rotunjire cu 21,6 mm, H-17 cu 43,011 mm numai poate fi aproximat/rotunjit cu 43,2 mm .... si, in nici un cazH-22 cu 1,376360858 m nu poate fi totuna cu 1,3824 mdeoarece aici sunt 6 mm diferenta intre valoarea calculata demine si rotunjirea aplicata de Roffe. Decat daca o fi vreo

chichita aicea...]Zice Roffe: a 21-a octava de ~0,6912 m corespunde cu 490 Hz[unda sonora].Gresit, zic eu, deoarece frecventa undei sonore de lungime deunda 0,688180288 m este v:l = 331 m/s : 0,688... = 480,9Hz, deci aproximativ 480 Hz.Aceasta frecventa este exact la mijlocul distantei intre notelemuzicale (temperate, oficial acceptate) A#: 466,2 Hz si B:

493,8 Hz (deoarece (466,2+493,79)/2=480).

Cred ca acest lucru e f. important deoarece 480 este ofrecventa ce poate fi legata de 1440. Numarul 1440 este "fixat"in templele orientului indepartat, de ex. la Borobudur, prinnumarul de exact 1440 de fresce ce urca de la baza pana in



varf. Nu intram in detalii, acest numar e un numar special,deosebit pe acolo. Octavele pornite de la 1440 prin impartire cudoi sunt 720, 360 (nr. grd. sexagesimale ale unui cerc), 180,90, 45, 22,5 etc. Observam ca 480 se situeaza fix la 1/3 din

intervalul 360 - 720.

Foarte interesanta/importanta este observatia urmatoare: cele12 sunete/frecvente ale unei octave se obtin inmultind(impartind) o frecventa -luata ca unitate- cu un numar,1,059463094.1440 impartit repetat cu acest numar (ratia seriei geometrice)da un sir de valori din care nu lipsesc cele "exacte" de 720; (si480,5423475, care ma intereseaza); 360; 180; 90; 45; 22,5;11,25; dar si frecventa Schumann, de 7,50847418 Hz! Toata lumea stie ca aceasta frecventa e de 7,83 Hz dar se stiesi ca valoarea ei depinde si de c. magnetic si de alte conditii.Argument in favoarea calcului meu il aduce tot Roffe cu formulafrecventei Schumann:f = c/pi*D, unde, c - viteza luminii, D - diam. Pamantului.Luand in considerare raza Pamantului ca medie intre razapolara si cea ecuatoriala, de 6,3675*106 m, obtinem:

299792501:pi:2:6,3675:106

= 7,49327 Hz. Numarul 7,5 neconduce din octava in octava la numarul/frecventa de 480 si elegat de acesta atat prin inmultire cu 2 cat si prin inmultire cu1,059... (deoarece e multiplu de 12). Si aici Roffe face ogreseala de calcul si ii iese ... 7,83!

De aici rezulta ca frecventa Schumann este o caracteristicadeterminata numai de raza Pamantului si viteza luminii in vid(cu corectiile pomenite mai sus).

Mai rezulta ca daca exista frecvente privilegiate, trebuie saexiste si lungimi de unda corespunzatoare lor, privilegiate,lungimi privilegiate. Acum putem intelege de ce englezii nu aurenuntat la tol si duzina. Tolul l-au luat din piramida lui Keops.



O fi tolul piramidal (aproape egal cu cel britanic) o dimensiuneprivilegiata respectiv, o frecventa privilegiata?

Levitatie Cu Muzica Tibetana

Documents

Transcript of Levitatie Cu Muzica Tibetana