Lectie Mecanismul Preturilor 2014 2015
-
Upload
antoniavizireanu -
Category
Documents
-
view
221 -
download
5
description
Transcript of Lectie Mecanismul Preturilor 2014 2015
1
PREȚURI ȘI CONCURENȚĂ
Mecanismul preţurilor
Piaţa perfectă Piaţa presupune:
existenţa unor unităţi economice autonome, între care există legături directe de vânzare-cumpărare;
existenţa preţului liber, determinat de cerere şi ofertă; manifestarea liberă a concurenţei economice concrete şi active. Preţul de echilibru presupune egalitatea valorică între cerere şi ofertă.
1. Funcţia de ofertă
exprimă relaţia (direct proporţională) dintre diferitele preţurile posibile şi cantităţile care s-ar vinde la aceste preţuri (notate QO):
)p(gQO , unde funcţia g este crescătoare în raport de preţ ( 0dpdg ).
Pentru o mai uşoară înţelegere, se foloseşte reprezentarea liniară a funcţie de ofertă: Qo = -a + b*p, semnificaţia parametrilor!!!
Deplasarea funcţiei ofertei spre dreapta / stânga (creşterea / scăderea ofertei la acelaşi
preţ) este determinată de modificarea condiţiilor de producţie şi de vânzare pe piaţa fiecărui produs.
determinarea ofertei individuale
Producătorii – comportament raţional – urmăresc realizarea unui obiectiv bine definit: maximizarea profitului. Funcţia de profit a unui producător depinde de nivelul producţiei (q):
CF)q(qp)CFCV(qpCTqp)q( ,
unde p=preţul de vânzare, CV=costul variabil total, exprimat ca o funcţie de nivelul producţiei, CF=costul fix total.
Condiţia de ordin 1: Odată determinată funcţia costului total, firma trebuie să decidă cantitatea care va asigura maximizarea profitului. Nivelul optim al producţiei (pentru care profitul este maxim) se obţine prin egalarea cu 0 a derivatei profitului în raport cu q. In situaţia pieţei cu concurenţă perfectă, preţul reprezintă o variabilă exogenă (este determinat la nivelul de echilibru), astfel că se obţine:
2
0)q('pq
)CF)q(qp(
q
,
de unde se determină cantitatea optimă q* care asigură egalitatea dintre preţ şi costul marginal1
)p('q)q('p1**
.
Condiţia de ordin 2: 0dq
d2
2
Prag minim al preţului:
P=Cmg>CTM, unde Q
CFCVCTM
. Dacă P = CTM → Pmin
Deci,
min
min
1
_,
_),('
ppdacăoQ
ppdacăpQ
determinarea ofertei totale pentru un produs
însumarea funcţiilor de ofertă individuală.
2. Funcţia de cerere exprimă relaţia (invers proporţională) dintre diferitele preţuri posibile (notate p) şi cantităţile care s-ar cumpăra la aceste preţuri (notate QC):
)p(fQC , unde funcţia f este descrescătoare în raport de preţ ( 0dpdf ).
Qc = c - d*p, semnificaţia parametrilor!!! Deplasarea funcţiei cererii spre dreapta / stânga (creşterea / scăderea cererii la acelaşi
preţ) se realizează prin schimbarea preferinţelor consumatorilor, modificarea veniturilor disponibile pentru consum etc., adică sub influenţa altor factori decât preţul.
determinarea cererii totale pentru un produs
însumarea funcţiilor de cerere individuală.
3. Indicatori de elasticitate
1 Costul marginal reprezintă costul suplimentar generat de creşterea producţiei cu o unitate(
q
CT
); pentru variaţii
foarte mici ale cantităţii, se calculează ca )q('q
CV
q
CT
3
pentru o funcţie f(x), elasticitatea funcţiei în raport cu x se defineşte ca reprezentând modificarea relativă a funcţiei ca urmare a modificării variabilei x cu 1%:
)(
)(
)(
)()(
)(
)(
%
)(%
0
0
0
01
0
01
00
/xf
x
x
xf
x
xx
xf
xfxf
x
x
xf
xf
x
xfe xf
0x : elasticitatea punctuală modificării substanţiale a variabilei x: elasticitatea arc
10
01
10
01
1010x/f
xx
xx
)x(f)x(f
)x(f)x(f
2
xx
x
2
)x(f)x(f
)x(fe
3.1. Elasticitatea ofertei
numai în funcţie de preţ
arc) ate(elasticit pp
pp
)p(g)p(g
)p(g)p(g
punct)un -într ate(elasticit)p(g
p
dp
)p(dg
p
p
)p(g
)p(g
e
10
01
10
01
0
0
pp
00
p/g
0
Deoarece funcţia ofertei este crescătoare în raport cu preţul, elasticitatea ofertei în raport
cu preţul este pozitivă, oferta fiind - elastică, pentru cazul în care eg/p>1 - de elasticitate unitară, pentru cazul în care eg/p=1 - inelastică, pentru cazul în care 0<eg/p<1
3.2. Elasticitatea cererii
în funcţie de preţ elasticitate directă: în raport cu preţul respectivului bun
Deoarece funcţia cererii este descrescătoare în raport cu preţul, elasticitatea cererii în raport cu preţul este negativă, cererea fiind:
- elastică pentru cazul în care ef/p<-1 - de elasticitate în modul unitară pentru ef/p=-1 - inelastică pentru cazul în care -1<ef/p<0
elasticitate încrucişată: surprinde relaţia existentă între două bunuri, se
analizează legătura dintre cererea unui bun şi preţul altui bun. elasticitatea cererii bunului x faţă de preţul bunului y
4
0
C
x
0y
y
C
x
0y
y
0
C
x
C
xy/x
Q
p
p
Q sau
p
p
Q
Qe
elasticitatea cererii bunului y faţă de preţul bunului x
0
C
y
0x
x
C
y
0x
x
0
C
y
C
y
x/yQ
p
p
Q sau
p
p
Q
Qe
În funcţie de valorile acestor elasticităţi, bunurile x şi y pot fi:
- substituibile, dacă ex/y şi ey/x sunt pozitive, - complementare, dacă ex/y şi ey/x sunt negative, - independente (nu există între ele relaţie de complementaritate sau
substituibilitate), dacă ex/y şi ey/x au semne diferite.
în funcţie de venit
0
C
C
00
C
C
V/CQ
V
V
Q sau
V
V
Q
Qe
În funcţie de valoarea elasticităţii în raport cu venitul, bunurile se clasifică în : - bunuri inferioare, cu eC/V <0, pentru care cererea scade odată cu creşterea venitului, - bunuri normale, cu 0<eC/V<1, pentru care cererea creşte, dar în proporţii mai mici, odată cu creşterea venitului, - bunuri al căror consum creşte proporţional cu venitul, cu eC/V=1, - bunuri superioare, cu eC/V >1, pentru care cererea creşte în proporţii mai mari la creşterea venitului.
4. Aplicaţii
1. În vederea unei eventuale modificări a preţului la ţigări, firma producătoare studiază piaţa şi constată următoarea funcţie a cererii: Q=150.000 - 1,25p; în prezent preţul practicat este de 54.000 lei/pachet. Analizaţi impactul unei creşteri a preţului asupra cantităţii cerute! Rezolvare
P0=54.000 Q0=82.500
ΔP/ P0 → ΔQ/ Q0
818,0500.82
000.5425,125,1
0
0
/ Q
Pe PQ
Interpretarea: la o creştere cu 1% a preţului la ţigări, cantitatea cerută va scădea cu 0,818%,
cererea pentru ţigări fiind inelastică.
Producătorul se orientează spre pieţe cu cerere inelastică, pentru ca, în urma creşterii de
preţ, cantitatea cerută dintr-un bun să scadă procentual mai puţin decât creşterea preţului.
2. Pe piaţă cu concurenţă perfectă a bunului X se manifestă cererea Q= 10-0,2p si oferta
5
Q = -5+p. Pe această piaţă, îşi desface produsele şi firma Yuco, firmă caracterizată prin costul fix de 20 şi costul variabil de Q2-Q. Care va fi cantitatea produsă de această întreprindere (în condiţiile maximizării profitului) ? Rezolvare:
Firma Yuco doreşte maximizarea profitului:
2
121012
)(
20)( 2
pQQpQp
Q
Q
QQQpCTQpQ
Fiind pe o piaţă perfectă, preţul se determină de condiţiile pieţei, la egalitatea dintre cerere şi
ofertă.
Preţul de echilibru: 10 – 0,2p = -5 + p → 15 = 1,2 p → p = 12,5
În consecinţă, cantitatea produsă de firma Yuco este Q = 6,75.
3. Funcţia de cost pentru firma ALFA, care acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă este
dată de componentele costului: CV=2q3-6q2+5q şi CF=10. În vederea fundamentării deciziei de achiziţionare a produsului vândut de firma ALFA, un consumator analizează care ar fi impactul unei modificări a preţului asupra cantităţii vândute, prin elasticitatea ofertei în raport cu preţul. Care este valoarea elasticităţii, dacă preţul actual este de 23 u.m. Rezolvare:
Acţionând pe o piaţă cu concurenţă perfectă, oferta (q) a firmei ALFA satisface relaţia
0p5q12q65q12q6dq
dCTCmgp 22
Cum preţul nu poate lua valori negative, pentru orice valoare a preţului, această ecuaţie de gradul
2 are rădăcini reale:
12
p242412q 2,1
, unde, pentru un preţ de minim 5, se reţine doar rădăcina
12
p242412q1
(cealaltă având valori negative).
Funcţia de ofertă există doar pentru un preţ minim, respectiv pentru un preţ la nivelul căruia
p=Cmg=CTM q105q6q25q12q6 22 . Pentru aflarea preţului (respectiv a
cantităţii) minim(e) este necesară rezolvarea acestei ecuaţii de gradul 3, ceea ce este uneori
dificil, motiv pentru care verificăm dacă pentru un preţ de 23 se respectă inegalitatea
CTMCmgp :
Pentru un preţ de 23 u.m., cantitatea produsă şi vândută de firma ALFA este de 3,
înregistrând un cost total mediu de 8,33<costul margimal=p=23, deci preţul de 23 u.m. se
situează peste nivelul minim.
24
1
)23(
2424
1
24242
24
12
1)2424(
12
1
pp
Q
ppp
p
Q
6
În aceste condiţii, elasticitatea ofertei în raport cu preţul este de
319,03
23
24
1/ pQe , ceea ce implică o ofertă inelastică pentru acest preţ (o creştere/scădere
cu 1% a preţului determină creşterea/scăderea ofertei cu doar 0,3194%).
4. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, oferta unui bun este asigurată de 15 întreprinderi
de două tipuri: 5 de tip A şi 10 de tip B; costul total al unei întreprinderi este: CTA=0,4QA
2+2QA+90 CTB=0,5QB
2+QB+50. Se cunoaşte funcţia cererii pentru acest bun: Q= -7,5p+200. Determinaţi: a) funcţia de ofertă pentru fiecare tip de întreprindere; b) preţul de echilibru.
Rezolvare:
a) La nivelul fiecărei firme, oferta (Q) este dată de:
min
min
pppentru ,0Q
pppentru ,dQ
dCTCmgp
, unde preţul minim reprezintă acel nivel pentru care
p=Cmg=CTM (este nivelul preţului sub care firma ar obţine pierdere).
Firma de tip A: CTA=0,4QA
2+2QA+90
Cantitatea care asigură maximizarea profitului respectă egalitatea:
8,0
2pQ2Q8,0pCmgp AAA
,
pentru )Amin(pp , unde pmin(A) respectă relaţia
142158,0p15Q
Q/902Q4,02Q8,0CTMCmgp
)Amin()Amin(
AAAAA
În consecinţa, oferta firmei de tip A este:
14p,0
14p,8,0
2p
QA
Firma de tip B: CTB=0,5QB
2+QB+50
Cantitatea care asigură maximizarea profitului respectă egalitatea:
1pQ1QpCmgp BBA ,
pentru )Bmin(pp , unde pmin(B) respectă relaţia
11p10Q
Q/501Q5,01QCTMCmgp
)Bmin()Bmin(
BBBBB
În consecinţa, oferta firmei de tip B este:
11p,0
11p,1pQB
b) preţul de echilibru este acel preţ pentru care oferta şi cererea sunt egale.
7
Funcţia globală a cererii este Q= -7,5p+200.
Funcţia globală a ofertei este
14p,5,22p25,16)1p(10)5,2p25,1(5
14p11,10p10)1p(10
11p,0
14p,Q10Q5
14p11,Q10
11p,0
Q
BA
B
Discuţie:
1. P = 0 şi Q = 0
2. 11 ≤ p < 14:
10p – 10 = -7,5p + 200 →17,5p = 210 → p*= 12, ce aparţine [11,14) → Q
* = 110
3. p >= 14 :
16,25p – 22,5 = - 7,5p + 200 → 23,75p = 222,5 → p = 9, ce nu aparţine intervalului analizat.
Bibliografie: Moșteanu, Tatiana (coordonator) (2005), ”Prețuri și concurență. Sinteze teoretice și aplicații practice”, Editura Universitară, București. Moșteanu, Tatiana (coordonator) (2000),“Prețuri și concurență”, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti