Lecţia netradiţională

26
Lecţia netradiţională: structura şi necesitatea ei Uneori noţiunii lecţie eficientă i se atribuie elemente inadecvate sensului real-logic al calificativului eficient, precum:= structură originală, neobişnuită, folosirea tehnologiilor noi etc.Adepţii acestui punct de vedere, voluntar sau involuntar, ignorează elementul esenţial al eficienţei lecţiei, anume rezultatul ei, nivelul de realizare al obiectivelor operaţionale.Fără îndoială, şi originalitatea construcţiei şi noutatea procedeelor metodice contribuie la sporirea calităţii lecţiei. Ele însă nu sînt un scop în sine, ci mijloace de realizare, iar raţionalitatea, eficienţa lor depinde de fiecare caz aparte, desigur în funcţie de condiţiile instruirii.Cunoaştem bine din experienţa de muncă didactică că un procedeu metodic, aplicat cu eficienţă într-o clasă, poate fi ineficient în altă paralelă, fiindcă la selectarea şi aplicarea tehnologiilor didactice se ţine cont nu numai de conţinutul materialului, ci şi de o suită întreagă de factori cum ar fi: particularităţile individuale ale elevilor, nivelul lor de pregătire anterioară, gradul de pregătire pentru învăţătură, capacităţile de a-şi organiza raţional munca independenţă, calitatea oficiului elevului, nivelul didactic al laboratorului etc.Toate secvenţele actului didactic, indiferent de tipul sau varianta lecţiei, trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor dominante şi operaţionale ale ei (comportamentale şi noncomportamentale), să asigure asimilarea de cunoştinţe şi formarea de abilităţi prevăzute de curriculum- ul în uz.Concomitent, urmează să ţinem cont de faptul că secvenţele principale ale lecţiilor sînt interdependente şi se completează una pe alta.Interogînd elevii, profesorul verifică simultan nivelul de însuşire a materialului şi le ajută să înţeleagă ce n-au însuşit, n-au înţeles suficient de bine; adresîndu-le întrebări suplimentare din conţinuturile studiate anterior, îi face să-şi fixeze cunoştinţele, să înfăptuiască un transfer al lor; prin solicitarea răspunsurilor ample, concrete, le formează capacitatea de a-şi expune pregnant gîndurile; prin organizarea învăţării dirijate prin centre didactice, le formează deprinderi şi abilităţi de muncă independentă ce-i va ajuta să se integreze mai eficient în activitatea didactică ulterioară.

description

ne traditionala

Transcript of Lecţia netradiţională

Lecia netradiional:structura i necesitatea ei

Uneori noiuniilecie eficienti se atribuie elemente inadecvate sensului real-logic al calificativuluieficient,precum:= structur original, neobinuit, folosirea tehnologiilor noi etc.Adepii acestui punct de vedere, voluntar sau involuntar, ignoreaz elementul esenial al eficienei leciei, anumerezultatul ei,nivelul de realizare al obiectivelor operaionale.Fr ndoial, i originalitatea construciei i noutatea procedeelor metodice contribuie la sporirea calitii leciei. Ele ns nu snt un scop n sine, ci mijloace de realizare, iar raionalitatea, eficiena lor depinde de fiecare caz aparte, desigur n funcie de condiiile instruirii.Cunoatem bine din experiena de munc didactic c un procedeu metodic, aplicat cu eficien ntr-o clas, poate fi ineficient n alt paralel, fiindc la selectarea i aplicarea tehnologiilor didactice se ine cont nu numai de coninutul materialului, ci i de o suit ntreag de factori cum ar fi: particularitile individuale ale elevilor, nivelul lor de pregtire anterioar, gradul de pregtire pentru nvtur, capacitile de a-i organiza raional munca independen, calitatea oficiului elevului, nivelul didactic al laboratorului etc.Toate secvenele actului didactic, indiferent de tipul sau varianta leciei, trebuie s contribuie la realizarea obiectivelor dominante i operaionale ale ei (comportamentale i noncomportamentale), s asigure asimilarea de cunotine i formarea de abiliti prevzute de curriculum-ul n uz.Concomitent, urmeaz s inem cont de faptul c secvenele principale ale leciilor snt interdependente i se completeaz una pe alta.Interognd elevii, profesorul verific simultan nivelul de nsuire a materialului i le ajut s neleag ce n-au nsuit, n-au neles suficient de bine; adresndu-le ntrebri suplimentare din coninuturile studiate anterior, i face s-i fixeze cunotinele, s nfptuiasc un transfer al lor; prin solicitarea rspunsurilor ample, concrete, le formeaz capacitatea de a-i expune pregnant gndurile; prin organizarea nvrii dirijate prin centre didactice, le formeaz deprinderi i abiliti de munc independent ce-i va ajuta s se integreze mai eficient n activitatea didactic ulterioar.

Aceste momente, evideniate pn aici, in n mare msur de lecia netradiional.Ce reprezint, aadar, o astfel de lecie?n primul rnd ea este o creaie individual a profesorului. Fiecare element al leciei netradiionale, indiferent de strategia aleas, este un produs al fanteziei cadrului didactic, al miestriei i competenei lui. Ea este neordinar, neobinuit dup structur i coninut.Lecia netradiional se conjug adesea cu un anumit risc didactic, fiindc elementele noi comport perspectiva imprevizibilului.Pentru aceasta e necesar ca profesorul, pregtindu-se pentru lecie, s manifeste maximum de chibzuin, inventivitate i meticulozitate, s in cont de capacitile i nivelul rezultatelor colare ale elevilor.Cele mai frecvent realizate n practica didactic s-au dovedit a fi leciile netradiionale: lecie-competiie, lecie-instruire reciproc, lecie de creaie, lecie-dare de seam, lecie-compunere, lecie-colocviu, lecie-joc, lecie-forum, lecie-seminar, lecie-bloc, lecie-excursie, lecie-victorin, lecie-panoram, lecie de recapitulare, lecie-examen, lecie-disput, lecie de evaluare tematic, lecie-eseu, lecie-centre didactice etc.Lecie-competiie Obiectiv dominant:A consolida capacitile, cunotinele i abilitile obinute la leciile anterioare.Strategie didactic:Pregtirea pentru lecie:se formeaz din timp echipele de lucru i juriul (n componena cruia intr cei mai competeni elevi).Juriuln perioada de pregtire selecteaz subiecte pentru echipele de elevi. Tot n acest rstimp pregtete o informaie scurt despre cele nsuite (sumarul verbal) la tema dat i sferele de aplicare practic a cunotinelor respective.Echipelestudiaz coninutul temei conform algoritmului elaborat mpreun cu profesorul apelnd la manuale, conspecte, dicionare, literatur i pres de specialitate (minioficiul elevului).Desfurarea leciei:1. Se dezvluie forma n care va decurge lecia, subiectul sau subiectele prevzute pentru consolidare.2. Echipele snt desemnate cu numere sau semne distinctive (simboluri).3. Unul dintre membrii juriului expune sumarul verbal al temei.4. Antrenamentul didactic. n cadrul lui se pun ntrebri relativ simple. Echipele rezolv probleme, analizeaz situaii pedagogice.5. Competiia propriu-zis. Juriul formuleaz ntrebri cu caracter teoretic, practic-aplicativ. Propune jocuri de antrenament didactic.6. Totalurile concursului. Se trage o concluzie asupra celor nsuite. Se apreciaz i se noteaz produsul activitii elevilor.7. Se propun nsrcinri pentru continuarea activitii de nvare acas.Lecie-instruire reciprocObiectiv dominant:A-i obinui pe elevi s nvee n clas, s-i evalueze reciproc calitatea rezultatelor colare.

Elevii capt abiliti de a lucra n echipe cooperante a cte 4-5 persoane. Se obinuiesc a coopera n procesul de nvare, li se educ simul responsabilitii pentru activitatea i rezultatele muncii tuturor membrilor echipei.Desfurarea leciei.1. Se formeaz echipele cooperante a cte 4-5 elevi (dup dorin). Unul dintre ei este numit eful echipei, un altul adjunct (elevi competeni).2. Profesorul formuleaz unele obiective ale leciei.De exemplu:A fi capabili s nsueasc coninutul materialului utiliznd algoritmul propus.A identifica cile raionale de nsuire. A demonstra capaciti profesionale de aplicare practic a celor nsuite etc.3. Dac obiectivul dominant este de a nsui materialul nou, profesorul alege strategia de realizare a acestui proces n funcie de nivelul de pregtire a membrilor echipelor pentru a nsui tema.El poate recurge la urmtoarele procedee:a) explic noiunile eseniale i complicate, apoi dirijeaz activitatea de nvare independent n echipe; b) explic schematic coninutul, apoi propune un algoritm de nvare independent pentru fiecare echip; c) dac subiectul leciei e relativ simplu, studiat anterior la disciplinele de nvmnt nrudite, propune doar algoritmul nvrii independente.n fiecare caz echipele apeleaz la oficiul de baz al elevului i la cel dictat de coninutul respectiv.4. Activitatea independent a echipelor: membrii echipei consult algoritmul, conspectele i schemele de reper (vezi:Didactica n prezentare grafic, E. Gondiu), citesc, dac e necesar, manualul, literatura de specialitate suplimentar (inclus n oficiul de baz al elevului): profesorul dirijeaz activitatea elevilor, intervenind dup caz, reorientnd din mers activitatea, dac e nevoie.5. Membrii echipelor susin colocviul, care se desfoar dup schema urmtoare:efii de echip susin colocviul n faa profesorului, adjuncii susin colocviul n faa efilor de echipe, iar ceilali 2-3 membri ai echipei n faa primilor doi.La sfrit se realizeaz susinerea cunotinelor de ctre echipe.Modul de organizare:Echipa care-i gata s-i susin cunotinele nsuite recent la lecie anun despre aceasta semnalnd cu fia color.eful echipei este invitat la masa profesorului i trage la sori o fi de evaluare (vezi anexa 3). Conform indicaiilor de pe fi, are loc susinerea cunotinelor. Pe fi este indicat modul de examinare.De exemplu:NUMETE PROFESORUL" adic profesorul numete elevul din echipa ce urmeaz s rspund; DELEGAT" echipa numete un delegat al su ce urmeaz s fie supus examinrii; TOI" adic fiecare membru al echipei este examinat; NCREDERE", membrii echipei nu snt examinai, iar n jurnal se fixeaz notele date fiecruia de ctre echip; i n sfrit EXAMINATOR" se subnelege c echipa are dreptul s examineze pe alta.Pentru a exclude subiectivismul n aprecierea i notarea cunotinelor de ctre elevi, profesorul poate recurge la urmtorul procedeu: micoreaz sau mrete notele fiecrui membru al echipei n funcie de nota cu care a fost apreciat cel examinat de ctre profesor n raport cu nota dat lui de ctre echip. (Se mrete sau se micoreaz cu attea puncte cu cte difer nota dat de profesor de cea de echip.)Aceast atitudine sporete responsabilitatea fiecrui membru al echipei fa de sine i fa de ceilali.

6. Se fac totalurile leciei, generalizarea celor nsuite, transferul lor n coninutul practicii pedagogice.7. Se propun nsrcinri pentru continuarea studiului independent acas.Lecie de creaie+ Obiectiv dominant:A recapitula, fixa i sistematiza cunotinele, priceperile i deprinderile.Pregtirea leciei:se pregtesc fiele cu nsrcinri, algoritmul didactic, iar elevii recapituleaz subiectele (temele) prevzute pentru lecie.Se desemneaz de asemenea componena juriului care va aprecia lucrrile mpreun cu profesorul.Strategie didactic:1. Se formeaz echipe a cte 3-4 elevi (la dorin).2. Fiecrei echipe i se ncredineaz un subiect (o nsrcinare) pentru desfurarea activitii creatoare.Ele i aleg subiectul n succesiunea determinat prin tragere la sori. Din aria total de subiecte (scrise pe fie) un delegat al echipei trage la sori unul singur.3. Membrii echipelor prin cooperare lucreaz asupra subiectului ce le-a revenit, utiliznd materialele din oficiul elevului, bizuindu-se pe propria experien i intuiia profesional.4. Echipele care snt gata pentru susinerea lucrrii semnaleaz:De exemplu:Echipa nr. 1 este gata pentru a pune n dezbateri i a susine ora de dirigenie cu subiectul..."5. Urmeaz atestarea produselor activitii creatoare a elevilor, care se nfptuiete n succesiunea solicitat de echipe. (Juriul noteaz succesiunea semnalat.)6. Profesorul mpreun cu membrii juriului dirijeaz procesul de dezbateri pe marginea lucrrilor. Apreciaz i noteaz, comenteaz decizia luat.Conform numrului de puncte obinute, se fixeaz notele n jurnalul clasei.7. Profesorul face o generalizare a celor realizate, demonstreaz cele mai originale lucrri.8. Propune nsrcinri pentru a-i continua activitatea creativ acas.Not:Lecia ar putea fi organizat i ntr-o alt variant. Pentru toate echipele se propun doar 2 subiecte, astfel lucrrile realizate vor putea fi mai uor comparate.Lecie-conferin de pres+ Obiectiv dominant:A recapitula i sistematiza cunotinele nsuitePregtirea pentru lecie:se formeaz echipele de elevi ce reprezint colaboratori" ai publicaiilor de specialitateFclia, Revista de pedagogie i psihologie, Tribuna nvmntului, coala, familia, societateaetc.O echip reprezint centrul de pres". n componena ei intr psihologul colar", specialistul n pedagogie teoretic i cea aplicat", profesorul" (nvtorul), printele", elevul" etc. (dup caz, n funcie de coninutul subiectului ce urmeaz a fi pus n dezbateri). Echipa n cauz va modera conferina".

Profesorul ajut membrii echipelor s-i defineasc cercul de interese n coninutul ce urmeaz a fi pus n dezbateri.n perioada pregtitoare elevii studiaz subiectul n cauz prin prisma publicaiei de specialitate ce o reprezint.Fiecare echip i definete un aspect al subiectului general.De exemplu, Subiectul conferinei de pres":Tehnologii moderne n organizarea nvmntului naional.Colaboratorii publicaiilor i pot defini urmtoarele aspecte de studiu independent: esena i importana implementrii tehnologiilor moderne n procesul de nvmnt; nivelul aplicrii tehnologiilor didactice moderne n coala naional contemporan; coraportul dintre experiena didactic, personal i experiena didactic avansat; evoluia dezvoltrii conceptului de tehnologie didactic modern; contribuia pedagogilor emineni clasici i contemporani la dezvoltarea principiilor de implementare a tehnologiilor didactice moderne etc.Strategie didactic:1. Profesorul membru al centrului de pres", anun subiectul i obiectiveleleciei-conferin de pres.Anun componena echipelor care snt marcate cu simbolul publicaiilor ce le reprezint.2. Urmeaz dezbaterile pe marginea subiectului n cauz. Centrul de pres" rspunde la ntrebrile jurnalitilor". Delegaii" publicaiilor expun opiniile personale vizavi de aspectul subiectului pe care l-au studiat.3. Centrul de pres" analizeaz contribuia publicaiilor de specialitate (n persoana echipelor) la dezvluirea i propagarea subiectului n cauz.4. Jurnalitii" dirijai de centrul de pres" scriu un material improvizat pentru una din publicaiile de pres. Decizia este luat n funcie de calitatea opiniilor expuse n dezbateri.5. Centrul de pres" prezint o analiz a conferinei (subliniind) evideniind aspectele forte i slabe ale ei.6. Profesorul analizeaz, apreciaz i noteaz nivelul de competen i de exprimare original a opiniilor personale n domeniul subiectului pus n dezbateri. La apreciere pot fi antrenai i elevii (studenii).7. Pentru activitatea creativ acas, se propune elevilor (studenilor) s scrie cte un material publicistic, pstrnd stilul publicaiei de specialitate pe care a reprezentat-o la lecie.Lecie-investigaie judiciar(proces judiciar)+ Obiectivul dominant:A fixa cunotinele i abilitile nsuite. A dezvolta capaciti de investigaie i spiritul de observare pedagogic.Not:Aceste lecii se nfptuiesc la psihologie i pedagogie. Pot fi realizate i la metodicele particulare.Ele pot conine urmtoarele etape: expunerea subiectului investigaiei i obiectului investigat; cercetarea intern i extern a infraciunii"; anunarea sentinei" n corespundere cu rechizitoriul" elaborat.Astfel de lecii poart un caracter de proces de procedur judiciar.

Pregtirea pentru lecie:Cu 2-3 sptmni nainte de a fi nfptuit lecia, se desemneaz judectorul" i asesorii" lui, care vor elabora subiectele ce vor fi puse n dezbateri de ctre echipele operative de anchetatori".Toi elevii clasei recapituleaz cele studiate la subiect apelnd i la oficiul de baz al elevului.Se formeaz echipele operative de anchetatori" i cea de experi" (n componena ei snt inclui 3-4 din cei mai competeni elevi).Strategie didactic:1. Elevul-judector" sau profesorul fac un apel", ncepnd cu fraza Fii ateni, se svrete o infraciune". Apelul" se face n funcie de materialul studiat, prevzut pentru fixare i sistematizare la lecia respectiv.De exemplu:Fii ateni, se svrete o infraciune!": de la lecia de limb romn a nvtoarei C. este furat" elevul B"; elevii se plictisesc la leciile de art plastic!; este jignit demnitatea elevilor; la conducerea colii se afl birocraii; este lezat libertatea, independena, activitatea de sine stttoare a elevilor; snt neglijate tehnologiile moderne eficiente de predare-nvare-evaluare etc.2. Se propune elevilor-anchetatori" s identifice: cine-i ptimitul" i cine-i inculpatul" infraciunii" i s motiveze de ce consider astfel? care snt motivele ce au provocat svrirea infraciunii"; care-i pericolul didactic (social) al infraciunii" i care ar fi cile posibile de combatere a ei?3. Echipele de anchetare" nfptuiesc investigaia psihopedagogic conform algoritmului propus de profesor sau comisia de experi" (algoritmul poate fi elaborat i de echip).4. Echipele elaboreaz procesele-verbale" pe baza principiilor de oponen i de aprare. Elaboreaz rechizitoriul".5. Judectorul" i asesorii" lui analizeaz procesele-verbale, apreciaz i noteaz (dup caz) rezultatele investigaiei". Anun sentina".6. Echipa de experi" expune diverse ci de combatere sau prevenire a infraciunilor" n cauz. Snt antrenai la dezbateri elevii clasei.7. Profesorul generalizeaz cele recapitulate i fixate. Apreciaz i noteaz activitatea investigativ a elevilor. Pune accent pe capacitile elevilor de a aplica cunotinele de care dispun n condiii noi neordinare.8. Se propun nsrcinri pentru studiul independent acas.Not:n oficiul elevului se include iDicionarul de termeni juridici uzuali,Ion Pitulescu, editura Alex, Bucureti, 1996.Lecie-licitaie+ Obiectiv dominant:A recapitula i consolida cunotinele.Not:Lecia se va desfura ntr-o manier distractiv.

Pregtirea pentru lecie:Elevii cu un pronunat spirit creativ, membri ai clubului pedagogic dirijai de profesorul clasei, pregtesc obiectele" pentru vnzare" la viitoarea lecie-licitaie i elaboreaz pentru fiecare obiect" condiiile de vnzare".Se desemneaz elevul care va conduce licitaia". Toi elevii recapituleaz subiectul (tema) sau temele ce vor fi propuse la lecia respectiv.Se pregtete masa pentru licitaie, (rotund, cu cteva cadrane i sgeata-indicator. Este fixat astfel nct indicatorul s se poat roti).Strategie didactic:1. Conductorul licitaiei" anun subiectul i unele obiective ale leciei, salut participanii la licitaie" i le explic condiiile n care aceasta se va desfura. n mod frontal-oral recapituleaz aspectele eseniale ale subiectului fundamental.2. Se anun nceputul licitaiei". n fiecare cadran al mesei snt situate obiecte ce urmeaz a fi vndute. Conductorul" rotete indicatorul care la oprire indic obiectul de vnzare".3. Elevii cumprtori" identific corelaia obiectului cu cele studiate, caracterizeaz noiunile pedagogice eseniale, dezvluie importana didactic pentru modernizarea nvmntului naional etc.Dup fiecare rspuns al cumprtorilor", conductorul" numr n glas unul" doi", trei"... Cumpr obiectul acel elev care pn la numrul trei" rspunde ultimul corect, amplu, argumentat. El este notat n funcie de rspunsul dat i primete obiectul corespunztor ntrebrii.4. Dup ce se vnd" o parte din obiecte, urmeaz o pauz muzical corespunztoare subiectului pus n dezbateri. Cumprtorii" fac de asemenea o analiz i o apreciaz prin prisma psihopedagogiei, definind rolul ei educativ sau didactic.5. Continu licitaia".6. Cu concursul elevilor (studenilor), profesorul generalizeaz cunotinele i abilitile demonstrate de participani, evalueaz rezultatele colare demonstrate la recapitularea subiectului n cauz.7. Urmeaz finalul muzical al licitaiei" i se propun nsrcinrile pentru lucrul independent acas (a elabora un proiect de lecie-licitaie pentru clasa n care face practica pedagogic).Lecia-consultaie didactic+ Obiectiv dominant:

Clasa de elevi studiaz independent tema, ceea ce le ofer posibilitatea s se pregteasc pentru a purta o discuie n cunotin de cauz.Strategie didactic:1. Profesorul anun subiectul i unele obiective ale leciei.2. Se pun n dezbatere problemele de coninut.3. Profesorul avnd funcia de moderator trebuie s fac fa problemelor neprevzute care apar n timpul consultaiei, antrennd bineneles i cei 3-5 elevi care au participat la pregtire.4. Se acord ajutorul didactic, sub form de indicaii, algoritmi, proiecte etc., care urmeaz s duc la perfecionarea pregtirii elevilor, la perfecionarea relaiilor profesor-elev, la aciuni de cooperare.5. Se anun nsrcinrile pentru nvarea independent acas.Note:Leciile-consultaie didactic urmeaz s se desfoare ntr-o atmosfer mai degajat, mai distins, mai apropiat dintre profesor i elevi, deosebindu-se de cadrul oficial al leciilor; nu se vor pune note elevilor i nici nu se vor face avertizri privind evaluarea cunotinelor. Discuiile ntreinute de profesor trebuie s aib un caracter de consultaie i de ajutor didactic, s exprime ncredere, responsabilitate, respect i ajutor reciproc.Dup astfel de lecii elevii trebuie s fie motivai pozitiv pentru a-i organiza studiul independent.Lecie-sumar didactic+ Obiectiv dominant:A evalua i sistematiza cunotinele elevilor. A dezvolta capaciti de analiz i sintez.Not:Astfel de lecii se organizeaz dup ce a fost studiat o tem sau un capitol prevzut de programa colar (curriculum-ul n uz).Pregtirea pentru lecie:Subiectele pentru lecia-sumar didactic se anun la prima lecie din bloc, ceea ce ofer posibilitate elevilor s se pregteasc din timp i ritmic pentru ea. Cu 1-2 sptmni nainte de nfptuirea leciei, se revizuiesc subiectele i se rectific coninutul lor n caz de necesitate.Elevii recapituleaz coninutul capitolului (temelor) studiate, consult manuale, conspecte, dicionare, literatur de specialitate auxiliar, elaboreaz sumarul verbal i schematic al celor studiate.n caietul pentru lucrul independent, ei i elaboreaz algoritmul tratrii fiecrui subiect.Strategie didactic:Modelul 11. Profesorul anun subiectul i unele obiective ale leciei.2. Elevii formuleaz sumarul verbal al celor studiate i care urmeaz s fie evaluate la lecia respectiv, apoi realizeaz n caiete sumarul schematic.3. Profesorul nfptuiete evaluarea formativ frontal-oral.4. Clasa se mparte n echipe a cte 4-5 elevi (dup dorin). Fiecare echip primete o fi evaluativ, care include un set de nsrcinri ierarhizate conform gradului de complexitate, avnd stabilit respectiv punctajul pentru calificativele: excelent, foarte bine, bine, suficient.

Poate fi unul dintre urmtoarele:1. Stimularea elevilor cu rezultate bune la nvtur pentru obinerea unor rezultate superioare.2. Explicarea unor cunotine teoretice sau aplicative mai dificile i orientarea elevilor spre o activitate de nvare independent ulterioar.3. Dezvluirea unor modaliti de studiere independent a bibliografiei.4. Individualizarea i diferenierea procesului de predare-nvare i evaluare etc.Pregtirea pentru lecie:Astfel de lecii pot fi nfptuite nainte de a ncepe blocul de lecii proiectat pentru studierea unei teme prevzute de curriculum-ul n uz.Profesorul mpreun cu elevii stabilete un inventar al problemelor dificile prevzute pentru consultaie. (Snt antrenai 3-5 dintre cei mai competeni elevi.) Se elaboreaz algoritmii pentru studierea independent a unor subiecte.

5. Elevii decid fiecare n parte la care dintre nsrcinri poate fi examinat (n dependen de nivelul su de pregtire pe care-l identific personal). ntr-o perioad de timp rezervat de profesor membrii echipelor i elaboreaz algoritmul rspunsului.6. Profesorul examineaz efii de echip, acetia, la rndul lor, examineaz membrii echipei din care fac parte. De comun acord cu echipa, cel examinat noteaz cunotinele ntr-o fi special.7. Fiele evaluative se prezint profesorului. Acesta invit cte un elev din fiecare echip, care trebuie s rspund prompt la o ntrebare la subiect. Dac confirm nota dat de echip, toi membrii echipei primesc notele fixate n fi. n cazul cnd nota dat de profesor este mai mic sau mai mare dect cea iniial, se fac corectrile corespunztoare i n fia echipei.8. Se propun nsrcinri pentru acas cu scop de fixare a cunotinelor sau lichidare a carenelor depistate.Not:La astfel de lecii se formuleaz subiecte care ulterior vor fi propuse la examene.Elevilor li se ofer posibilitatea de a decide la care nivel va trata subiectul.Elevii care au 75% de note foarte bine", excelent", iar restul note bine" la evaluarea curent a cunotinelor la capitol pot fi scutii de lecia-evaluare sumativ, obinnd la tem (capitol) media notelor curente.Dac la toate leciile de evaluare sumativ (ele pot fi 4-5 n trimestru) elevul a fost apreciat respectiv cu note de 8", 9" i 10", el poate fi scutit de colocviu (dup caz).Pentru a asigura succesul colar, a stimula ncrederea elevilor n forele proprii i n cointeresarea profesorului n performanele superioare ale lor, se poate recurge la urmtoarele procedee:1. A anuna setul de subiecte pentru lecia-sumar didactic la prima lecie din blocul lor.2. A propune n timpul leciei 20-30 minute pentru evaluare reciproc.3. Dac evaluarea cunotinelor se face prin probe scrise, a permite elevilor s se foloseasc de minioficiul lor (se exclud ntrebri reproductive).4. A propune probe scrise difereniate i a permite elevilor s-i aleag singuri coninutul lucrrii de evaluare, n funcie de nivelul de cunotine pe care consider c l posed (pe fia evaluativ este indicat punctajul maximal ce-l poate obine la ndeplinirea excelent a lucrrii: 10; 9; 8 etc. puncte).5. A permite elevului s fie reexaminat n cursul trimestrului pn va demonstra cunotine ce pot fi apreciate cu note pozitive (n caz dac anterior a obinut o not insuficient) etc.Lecie-evaluare sumativModelul 2+ Obiectiv dominant:A evalua cunotinele i abilitile practic-aplicative ale elevilor.Pregtirea pentru lecie:Cu 1-2 sptmni nainte se anun obiectivele i subiectele leciei de evaluare. Elevii snt atenionai c se va pune accent pe evaluarea capacitilor lor de transfer al cunotinelor n condiii noi neordinare.Elevii recapituleaz cunotinele, elaboreaz algoritmul rspunsului. Consult minioficiul la subiect, se documenteaz.

Strategie didactic:1. Un elev anun subiectul i obiectivele leciei.2. Aplicnd schemele de reper la subiect (veziPedagogia generaliDidactica n prezentare grafic, E. Gondiu), elevii expun sumarul verbal al capitolului (sau temei).3. Clasa se mparte n echipe cooperante a cte 4-5 elevi. Primesc subiectele pentru evaluare. Elaboreaz algoritmul rspunsului n timpul-limit rezervat de profesor.4. Dezbateri pe marginea subiectelor. 3 echipe joac rolul de adepi ai unor tehnologii didactice aducnd argumente n favoarea lor, celelalte trei snt oponenii lor, aducnd contraargumente n defavoarea lor.5. Dup ce elevii au dialogat, profesorul omologheaz ceea ce este valoros, lmurete nenelegerile, nltur eventualele carene i completeaz cunotinele (dup caz).Not:Exemplu de formulare a subiectelor la tema:Metode i mijloace de nvmnt". Aplicarea cror metode didactice ai observat la practica pedagogic? Ce preri avei pro i contra metodicii de aplicare i eficienei lor didactice? Dac ai avea posibilitate, ce ai schimba n strategia actului didactic asistat la practica pedagogic? De ce? Care dintre tehnologiile didactice observate la leciile de pedagogie considerai c ar fi eficiente i n ciclul primar? De ce? Numii metodele didactice activ-participative, apoi elaborai un proiect didactic pentru ciclul primar n care l-ai implementa. Etc.6. Pentru un timp de 20-25' elevilor li se propune s formuleze n scris rspunsul la unele subiecte de evaluare (desemnate de profesor).7. Profesorul analizeaz, apreciaz i noteaz cunotinele unor elevi. Nota general se d dup controlul ulterior al probelor scrise.8. Formularea nsrcinrilor, pentru continuarea nvrii i lichidarea carenelor n cunotine.Lecie-prob didactic+ Obiectiv dominant:A dezvolta aptitudini i atitudini profesionale.Pregtirea pentru lecie:Definirea subiectului i obiectivelor leciei. Documentarea tiinifico-metodic. Elaborarea proiectului didactic.Not:Lecia-prob didactic poate fi nfptuit n cadrul leciei de pedagogie sau nemijlocit la ciclul primar.Strategie didactic:Este determinat n funcie de tipul i varianta ei.Preliminri generale:I. Pregtirea condiiilor necesare desfurrii leciei:asigurarea mijloacelor de nvmnt; asigurarea unor condiii igienice, ergonomice corespunztoare; organizarea clasei de elevi.II. Realizarea leciei

1. Valene educativ-formative:Contribuia leciei la dezvoltarea proceselor cognitive senzoriale i logice, a potenialului creativ; contribuia la educaia moral, estetic a elevilor, familiarizarea lor cu tehnici de munc intelectual.2. Coninut tiinific.Volumul i calitatea cunotinelor i abilitilor nsuite de elevi, rigurozitatea noiunii tiinifice, corectitudinea informaiilor prezentate n lecie.3. Corelaii intra- i interdisciplinare:plasarea corect a leciei n sistem; valorificarea experienei cognitive a copiilor implicat n nvarea noului coninut; selectarea i sublinierea elementelor eseniale de coninut; corelaii cu date, fapte din experiena de via a copiilor sau cunoscute n cadrul altor discipline de nvmnt.4. Caracter practic-aplicativ:aplicarea cunotinelor nsuite n rezolvarea unor exerciii i probleme; aplicarea lor la alte lecii, la aceeai disciplin sau la alte discipline de nvmnt; posibiliti de aplicare a coninutului noii nvri n activiti n afara clasei, colii.5. Selectarea i aplicarea metodelor de predare-nvare:utilizarea metodelor activ-participative; dac strategia didactic folosit este n concordan cu particularitile psihointelectuale i socio-afective ale elevilor clasei; formarea la elevi a deprinderilor de activitate independent; preocuparea pentru accesibilitatea coninutului nvrii, diferenierea i individualizarea demersului didactic; asigurarea unui raport optim nvare-dezvoltare psihic prin aplicarea tehnologiilor didactice moderne cu un pronunat caracter activ-formativ.6. Limbajul diferitelor forme de activitate:mbinarea n cadrul leciei a unor forme variate de activitate; frontal, individual pe echipe; dozarea ponderii acestora n funcie de obiective i tipul leciei.7. Integrarea mijloacelor de nvmnt:confecionarea unor materiale didactice necesare n lecia-prob didactic cu respectarea cerinelor tiinifice psihopedagogice, estetice; integrarea lor optim n lecie i valorificarea complet a valenelor lor informativ-formative.8. Stimularea motivaiei.Activitatea elevilor:captarea i meninerea ateniei pe parcursul leciei; antrenarea elevilor; repartizarea echilibrat a sarcinilor de nvare pe fiecare elev.9. Densitatea leciei. Dozarea judicioas a timpului:cantitatea de informaii necesar i vehiculat n lecie; dozarea optim, corespunztoare a timpului afectat fiecrei secvene, n funcie de obiectivele urmrite; ncadrarea n timp a mesajului didactic.10. Evaluarea permanent, formativ:n ce msur se realizeaz n leciefeed-back-ul; aplicarea observaiei curente, a verificrii orale i scrise, a testului docimologic etc., fixarea imediat a rspunsurilor elevilor; posibiliti de adaptare a conduitei i aciunii propuntorului la informaiile obinute prin conexiunea invers.III. Comportamentul propuntorului (elevului ce realizeaz proba)11. Organizarea, ndrumarea i dirijarea actului didactic:crearea unei atmosfere favorabile nvrii; formularea clar a sarcinilor de lucru, consecvena n urmrirea realizrii acestora; stimularea interaciunii, cooperrii, consilierii i comunicrii didactice; nvtor-elev; elev-nvtor; elev-elev.12. Conduita n relaiile cu elevii:adaptarea limbajului (verbal i non-verbal) i a conduitei n funcie de nivelul clasei; echilibru emoional, conduit adaptat, distinct la reaciile elevilor; exprimare de miestrie i tact pedagogic.IV. Autoevaluarea13. Autoanaliza, receptivitatea i autoevaluarea:capacitatea de autoanaliz a leciei desfurate, evideniind nivelul i calitatea performanelor realizate prin raportarea la obiectivele

propuse; sesizarea aspectelor mai puin realizate n lecie, identificarea cauzelor acestora precum i formularea tehnologiilor didactice care ar elimina carenele depistate; receptivitatea la observaiile, sugestiile evaluatorului.Not:1. Dup ce elevul (studentul) a realizat proiectul leciei-prob didactic, asistenii analizeaz i apreciaz lecia, propun variante de realizare a aceluiai coninut. 2. Pentru acas profesorul propune elevilor s elaboreze variante de proiecte didactice la acelai subiect. Cele mai originale dintre ele se apreciaz i se noteaz. 3. Dac lecia-prob didactic se realizeaz n lecie de pedagogie, ea capt un caracter de joc didactic.

ANEXEAnexa 1Coninutul minioficiului de baz al elevului pentru studiereacursului de pedagogie1. I. Nicola,Pedagogie general,EDP, Bucureti, 1994.2. I. Cerghit,Didactica,EDP, Bucureti, 1994.3. I. Nicola,Teoria educaiei,EDP, Bucureti, 1992.4. E. Gondiu,Pedagogie general n prezentare grafic,Editura Cartier, Chiinu, 1997.5. E. Gondiu,Didactica n prezentare grafic,Editura Arc, Chiinu, 1997.6. E. Gondiu,Psihologia copilului i actul didactic,Chiinu, 1994.7.Legea nvmntului din Republica Moldova.8.Dicionar pedagogic.9. Manuale ale claselor primare.10. Programe ale claselor primare.11. Caietul pentru lucrul independent.12. Caietul pentru luarea notielor.13. Publicaii periodice de specialitate.14. Proiecte de lecii n ciclul primar.Not:n funcie de subiectul ce se studiaz, setul de baz al oficiului se completeaz cu: conspecte de reper; fie de evaluare; teste docimologice; probe practice; sumare schematice etc.Anexa 2Model de algoritm pentru activitatea independent1. Amintii-v subiectul ultimei lecii de limb romn asistat la practica pedagogic.2. Identificai metoda didactic activ-participativ aplicat preponderent la aceast lecie.3. Demonstrai n ce msur aplicarea metodei n cauz ar genera modernizarea actului didactic.4. Elaborai proiectul unei secvene a leciei, implementnd n condiii noi metoda respectiv.Timp limit: pregtire 10 min., rspuns 5 min.

Anexa 3Activitate n echipeFi de evaluareSubiectul evalurii nr. 1Noiunile fundamentale ale pedagogiei. Structura tiinei pedagogice

Nr. d/o Coninut Punctaj1.Definiinoiunile fundamentale ale pedagogiei i structurasistemului tiinelor pedagogice 5-6 puncte2.Argumentaiesena categoriilor pedagogice fundamentale.Identificai i demonstrai interdependena sistemuluitiinelor pedagogice cu alte tiine. 7-8 puncte3.Demonstraiinterdependena dintre categoriile pedagogicefundamentale i rolul lor n construirea structuriipedagogiei ca tiin. Argumentai necesitatea corelaionaldintre pedagogie i alte tiine. 8-9 puncte4.Demonstraiinfluena evoluiei tiinei pedagogice asupraformrii categoriilor ei fundamentale. Realizai un transferal cunotinelor obinute la disciplinele nruditecu pedagogia. 9-10 puncte

Anexa 4Subiecte pentru activitatea creatoare a elevilorTema:Educaia moral factor al formrii profilului etic. elaborai proiectul unei ore de dirigenie; elaborai setul de subiecte pentru o victorin; scriei o publicaie pentruFcliala compartimentul educaiei umaniste; elaborai coninutul unui joc ce ar realiza obiective ale educaiei morale; exprimai un sistem de idei, valori, stri, triri afective ce ar dezvlui sentimentul patriotismului; formulai obiectivele educaiei morale n baza unei lecii asistate la practica pedagogic. etc.

Anexa 5Noiuni noiRechizitoriu act procedural prin care procurorul pune n micare aciunea penal mpotriva inculpatului dac aceasta nu a avut loc i dispune trimiterea acestuia (devenit inculpat) n judecat.Rechizitorulconstituie actul legal de sesizare a instanei de judecat ct i actul de inculpare. Include probele pe care se ntemeiaz nvinuirea, msura preventiv luat i durata acesteia, precum i dispoziia de trimitere n judecat.Actul procesual corespunztor rechizitoriului, reglementat de Codul de procedur penal anterior era denumit concluzii de nvinuire" care, confirmate de procuror, constituiau temeiul trimiterii n judecat a nvinuitului.

P.S. Sper c publicarea proiectelor de lecii netradiionale s fie de real folos n activitatea cadrelor didactice din nvmntul preuniversitar. Proiectele propuse nu pretind a fi un instrument rigid de la care nu exist posibiliti de abatere, ele pot fi construite n cele mai diverse moduri, n funcie de capacitile creative ale profesorului, nivelul de pregtire al elevilor, coninutul materialului, specificul obiectului de nvmnt.Rmne un singur lucru: s ne deprindem a crea pentru a spori eficiena leciei i drept urmare a obine cunotine, priceperi i deprinderi la nivelul capacitilor maximale ale fiecrui elev.Autorul