Lecţia de românism a românilor de la răsărit

of 12 /12
1 Lecţia de românism a românilor de la răsărit (sau cum am devenit moldovean…) Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca Introducere Ascultam, elev încă fiind, la Braşov, în Şchei, pe notele „Baladei”, un mesaj despre premiera operetei „Crai Nou”, petrecută în 1883, în marea sală de festivităţi a Liceului Andrei Şaguna” şi eram îndemnat de dascălii mei să nu uit. Mă gândeam atunci şi gândul acesta s-a întărit mereu – că cea mai frumoasă doină românească, auzită vreodată de mine era, fără îndoială, această „Baladă” sau tânguirea bucovineanului fără noroc numit Ciprian Porumbescu. Plângeau în notele ei – după gândul meu de-atunci toţi codrii Arboroasei, invocând vremuri de demult, când din Ţara de Sus pornise destinul glorios al Ţării celei mari a Moldovei, despre care aveam să aflu mai apoi de la alt moldovean – Nicolae Iorga fusese a doua libertate românească”. Abia mai târziu am înţeles versul „Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul”, din cea mai frumoasă poezie despre ţară, despre România, scrisă vreodată pe acest pământ, anume Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”. Cum a putut Mihai Eminescu – născut la 1850 în aceeaşi Ţară de Sus când Moldova lui era împărţită între Turcia, Austria şi Rusia, Transilvania era provincie a Austriei, iar Ţara Românească era privită încă de unii drept provincie privilegiată a Imperiului Otoman, trăind apoi, după 1859, într-o ţară care abia se forma, să prevestească viitorul României cu un optimism aşa de tonic? Mai apoi, aveam să aflu că şi cea mai frumoasă şi mai exactă definiţie a patriei române tot un moldovean o dăduse, anume Mihail Kogălniceanu. Pentru el, pe la 1843, patria era „toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româneşte”, iar „istoria naţională” era „istoria Moldovei întregi, înainte de sfâşierea ei, a Valahiei şi a fraţilor din Transilvania”. Astfel, marele istoric romantic a dovedit că România exista înainte de proclamarea sa oficială în urma deciziei oamenilor politici; el era convins că România dăinuia de când exista limba română, iar limba noastră se născuse se ştie odată cu poporul nostru. O limbă este ca un organism viu, care se naşte, creşte, se dezvoltă şi moare odată cu poporul care a creat-o şi căruia i-a servit drept mijloc de comunicare. Definirea patriei prin limbă este tulburătoare, iar această definire vine la noi dintr-un trecut îndepărtat. Nu este de mirare că tot un moldovean Alexe Mateevici a scris, la 1917, cea mai frumoasă odă dedicată limbii române: „Limba noastră-i o comoară…”. Mult în urma lor, vine munteanul Nichita Stănescu (cu „Patria mea este limba română”), inspirat de pomenitele modele. Oare toate aceste definiţii româneşti de excepţie adevărate mărturii de simţire românească – date de moldoveni, să fi venit numai în epoca avânturilor romantice ale secolului naţionalităţilor, când lumea intelectuală se trezea la conştiinţă naţională şi se străduia să îndrume în acelaşi sens şi masele de jos? Unii au şi fost, de altminteri, ispitiţi să afirme, cu destulă uşurinţă, că naţiunea este o construcţie recentă, datorată exclusiv intelectualilor, aceia care i-au învăţat pe oamenii simpli că au origine comună, că vorbesc aceeaşi limbă, că au aceleaşi credinţe

Embed Size (px)

description

Prelegerea publică susținută de Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu tema „Lecția românilor de la răsărit de Carpați...”. Academia de Stiinte a Moldovei. 28 ianuarie 2014

Transcript of Lecţia de românism a românilor de la răsărit

  • 1

    Lecia de romnism a romnilor de la rsrit

    (sau cum am devenit moldovean)

    Ioan-Aurel Pop, rectorul Universitii Babe Bolyai din Cluj-Napoca

    Introducere

    Ascultam, elev nc fiind, la Braov, n chei, pe notele Baladei, un mesaj despre

    premiera operetei Crai Nou, petrecut n 1883, n marea sal de festiviti a Liceului Andrei

    aguna i eram ndemnat de dasclii mei s nu uit. M gndeam atunci i gndul acesta s-a

    ntrit mereu c cea mai frumoas doin romneasc, auzit vreodat de mine era, fr

    ndoial, aceast Balad sau tnguirea bucovineanului fr noroc numit Ciprian Porumbescu.

    Plngeau n notele ei dup gndul meu de-atunci toi codrii Arboroasei, invocnd vremuri de

    demult, cnd din ara de Sus pornise destinul glorios al rii celei mari a Moldovei, despre care

    aveam s aflu mai apoi de la alt moldovean Nicolae Iorga c fusese a doua libertate

    romneasc. Abia mai trziu am neles versul Fiarb vinu-n cupe, spumege pocalul, din cea

    mai frumoas poezie despre ar, despre Romnia, scris vreodat pe acest pmnt, anume Ce-i

    doresc eu ie, dulce Romnie!. Cum a putut Mihai Eminescu nscut la 1850 n aceeai ar de

    Sus cnd Moldova lui era mprit ntre Turcia, Austria i Rusia, Transilvania era provincie a

    Austriei, iar ara Romneasc era privit nc de unii drept provincie privilegiat a Imperiului

    Otoman, trind apoi, dup 1859, ntr-o ar care abia se forma, s prevesteasc viitorul Romniei

    cu un optimism aa de tonic? Mai apoi, aveam s aflu c i cea mai frumoas i mai exact

    definiie a patriei romne tot un moldovean o dduse, anume Mihail Koglniceanu. Pentru el, pe

    la 1843, patria era toat acea ntindere de loc unde se vorbete romnete, iar istoria

    naional era istoria Moldovei ntregi, nainte de sfierea ei, a Valahiei i a frailor din

    Transilvania. Astfel, marele istoric romantic a dovedit c Romnia exista nainte de

    proclamarea sa oficial n urma deciziei oamenilor politici; el era convins c Romnia dinuia de

    cnd exista limba romn, iar limba noastr se nscuse se tie odat cu poporul nostru. O

    limb este ca un organism viu, care se nate, crete, se dezvolt i moare odat cu poporul care a

    creat-o i cruia i-a servit drept mijloc de comunicare. Definirea patriei prin limb este

    tulburtoare, iar aceast definire vine la noi dintr-un trecut ndeprtat. Nu este de mirare c tot un

    moldovean Alexe Mateevici a scris, la 1917, cea mai frumoas od dedicat limbii romne:

    Limba noastr-i o comoar. Mult n urma lor, vine munteanul Nichita Stnescu (cu Patria

    mea este limba romn), inspirat de pomenitele modele.

    Oare toate aceste definiii romneti de excepie adevrate mrturii de simire

    romneasc date de moldoveni, s fi venit numai n epoca avnturilor romantice ale secolului

    naionalitilor, cnd lumea intelectual se trezea la contiin naional i se strduia s ndrume

    n acelai sens i masele de jos? Unii au i fost, de altminteri, ispitii s afirme, cu destul

    uurin, c naiunea este o construcie recent, datorat exclusiv intelectualilor, aceia care i-au

    nvat pe oamenii simpli c au origine comun, c vorbesc aceeai limb, c au aceleai credine

  • 2

    i tradiii etc. De aceea, s-a vorbit despre inventarea naiunii, cam n felul n care se nscocise

    locomotiva cu aburi, motorul cu ardere intern sau zborul cu aparate mai grele dect aerul Era

    ca i cum un grup de oameni ar fi avut ideea cu totul nou s-i pun pe bulgari, pe munteni i pe

    srbi la un loc, cu scopul de a face o ar sud-est european numit, s zicem, Balcania sau

    Romslavia. Ni se spune c numai ntmplarea a voit ca valahii din ara Romneasc s fie

    plasai alturi de moldoveni i alturi de transilvneni, cu scopul de a forma Romnia o

    construcie destul de artificial, cldit pe ideile unor intelectuali inteligeni i nu pe realiti.

    Oare numai n contextul acestei invenii recente s fi compus Porumbescu Balada (cea mai

    frumoas doin cult romneasc), s fi scris Eminescu poezia Ce-i doresc eu ie, dulce

    Romnie (cea mai frumoas poezie dedicat patriei, Romniei), s le fi spus Koglniceanu

    studenilor si de la Iai c patria este toat acea ntindere de loc pe care se vorbete romnete

    (cea mai frumoas definiie a patriei), s fi elaborat Mateevici Limba noastr (cele mai

    frumoase versuri dedicate limbii romne)? S fie toate acestea artificiale, nscute din

    programarea unor moldoveni de a fi ca la o comand patrioi romni? Unii mai ales

    strini ar putea s i cread astfel de aseriuni, cu precdere n contextul n care astzi, n multe

    mprejurri, naiunile sunt demonizate, fiindu-le atribuite toate relele universului.

    Rspunsul la dilemele de mai sus nu poate veni dect prin analiza situaiei din perioadele

    vechi, cele de dinainte de 1800. Dac nainte de 1800, muntenii, oltenii, moldovenii, ardelenii

    vor fi fost mase difuze i diferite, vorbitoare de limbi variate, cu credine i tradiii divergente

    etc., pe care intelectualii moderni se vor fi cznit s le unifice cumva, atunci ideea naterii

    artificiale i trzii a unitii romneti trebuie admis. Pentru a ne lmuri, nu exist dect o

    singur cale, anume apelul la cercetarea istoric, la studiile specialitilor care prin metodele lor

    specifice sunt capabili s reconstituie (fie i parial) trecutul. Acest lucru a fost fcut deja,

    firete, cu rezultate deosebite, n secolul al XX-lea, prin contribuiile de excepie ale lui Nicolae

    Iorga, Gheorghe I. Brtianu, Constantin C. Giurescu, Ioan Lupa, Petre P. Panaitescu i ale

    multor altora, dar nencreztori ca s nu spunem ruvoitori mai sunt destui. De aceea, n

    asemenea cazuri, repetiia mama nvturii nu este niciodat de prisos. Nu vom evoca aici

    dect exemplele cele mai semnificative.

    1. Dimitrie Cantemir la 1700

    mpini i poftii fiind de la unii prieteni strini, i mai cu dinadins de la nsoirea noastr

    care este Academia tiinelor din Berlin , Dimitrie Cantemir1 se simte dator, pe la 1700, s

    lmureasc nceptura, neamul i vechimea moldovenilor2. De aceea, el a trebuit s rspund

    ctorva ntrebri, pe care i le-ar fi putut pune strinii de la cumpna secolelor al XVII-lea i al

    XVIII-lea, cum ar fi cele referitoare la identitatea romnilor i a rilor lor. La ntrebarea cine

    sunt romnii?, rspunde fr ezitare c sunt urmaii romanilor, iar la cea despre rile locuite de

    1 Vezi cea mai recent i mai complet lucrare despre Dimitrie Cantemir i familia sa, anume Andrei Eanu (coordonator i redactor tiinific), Dinastia Cantemiretilor. Secolele XVII-XVIII, Chiinu, 2008, passim. 2 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Postfa i bibliografie de Magdalena Popescu, ediia a II-a, Bucureti, 1976, p. 243.

  • 3

    romni spune c ele vin de demult, fiind formate pe locul vechii Dacii. ara Romnilor a fost

    pentru el una i nedesprit, din vremuri imemoriale, dup cum singur mrturisete n prima

    dintre cele trei cri din Hronic (numite Prolegomene), carte n care prezint o descriere

    istorico-geografic a toat ara Romneasc (care apoi s-au mprit n Moldova, Munteneasc

    i Ardealul) din desclecatul ei de la Traian. Pentru Cantemir, rile Romneti se numesc

    Daco-Romania, adic Romania nscut pe teritoriul vechii Dacii, din colonitii romani,

    chemai i romni. Aadar romnii nu erau altceva pentru Cantemir dect romanii tritori de

    circa 1600 de ani n noua Romnie, furit pe teritoriul Daciei. Dachiia au fost de la Traian

    mprat cu ceteni i slujitori vechi romani desclecat i deciia precum aciiai romani s fie

    moii, strmoii romnilor, cari i astzi n prile Dachii lcuitori s afl3, adec moldoveanii,

    munteanii, maramoreanii, romnii de peste Dunre i cuovlahii din ara Greceasc, cci toate

    acestea nroade dintr-aceiai romani ai lui Traian s fie, nu numai limba i graiul4. Acetia

    dar mai sus pomenii i n toat lumea cu nume nemuritor, vestiii romani sunt moii,

    strmoii notri, a moldovenilor, muntenilor, ardelenilor, precum i numele cel de moie ne arat

    (romni chemndu-ne i limba cea printeasc (care din romneasc sau latineasc este) nebiruit

    martor ni iaste5. Limba romnilor este curat roman i nu s-a stricat niciodat prin amestec

    efectiv cu graiul barbarilor. i invoc pe scriitorii care socotesc graiul moldovenesc ca fiind

    graiul latinesc stlcit i pe aceia care socotesc c se trage din graiul italienesc. Aduce n atenie

    argumentele ambelor pri, cu accent pe prima opinie (graiul latinesc ar fi muma cea dreapt i

    adevrat a graiului moldovenesc): 1) coloniile romane au fost aduse n Dacia nainte de

    stricarea graiului romanilor n Italia; 2) Moldovenii nu s-au numit niciodat italieni, nume care

    a ajuns al romanilor n vremile ce au urmat, n mai multe locuri, ci au pstrat totdeauna numele

    de romani, acelai pentru toi locuitorii Italiei n vremea cnd Roma era cetatea cea mai de frunte

    a lumii ntregi6. Ungurii i polonezii le zic i romnilor i moldovenilor vlahi; 3) n limba

    moldovenilor sunt mai multe vorbe latineti care n graiul italian nu exist. n graiul

    moldovenesc sunt i cuvinte din graiul grecilor, turcilor, leilor, ungurilor, ttarilor, italienilor

    (de la genovezii de la Marea Neagr) i chiar al dacilor (de la sclavii daci, de la femeile dace

    devenite neveste de romani). Muntenii i ardelenii au acelai grai cu moldovenii7 i toi se

    numesc pe sine romni, de la vechii romani8.

    3 ntre aceti romani, este amintit unul faimos este drept, exilat i nu colonizat anume poetul Ovidiu, rmas pn la moarte n aceste inuturi de la Dunre i de la Pontul Euxin. Pn la urm, el spune c a reuit cu greu s nvee limba getic, n care a scris i poeme, aplaudate de acei barbari. 4 D. Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo vlahilor, Bucureti, 1901, p. 153. 5 Ibidem, p. 25 (vezi i paginile urmtoare 50-51, 86, 104, 109 etc.). 6 Idem, Descrierea Moldovei, p. 230. 7 Ibidem, p. 235. 8 Legat de limb, principele ncearc s lmureasc i chestiunea alfabetului chirilic, folosit de romni n Evul Mediu, considernd (eronat) c literele slave au fost preluate, n locul celor latine, prin intermediul Bisericii ortodoxe, relativ trziu, dup Conciliul de la Florena (1439), pentru strpirea influenei latine (catolice). Cantemir condamn acest act, care i-ar fi meninut pe romni n nchistare, conducnd la barbaria care este acum stpn n Moldova (vezi A. Eanu, op. cit., p. 284).

  • 4

    Cu alte cuvinte, cel mai mare nvat moldovean din toate timpurile (de pn atunci) tia

    din cercetri minuioase c moldovenii sunt romni, c aceti romni se trag cu romani i c nu

    este nicio contradicie ntre grupurile regionale de moldoveni, munteni, ardeleni etc. i calitatea

    lor general de romni, nrudii cu celelalte popoare romanice. Altfel spus, la 1700, Dimitrie

    Cantemir exprim clar ideea identitii romneti, n primul rnd pe baza unitii de origine i de

    limb.

    2. Cronicarii veacului al XVII-lea

    nainte cu circa o jumtate de secol fa de Cantemir, marele nvat Miron Costin

    exprima idei asemntoare, pornind de la denumirile date diferitelor grupuri de romni. i

    acestea nu toate denumirile, numai unele dintre ele le-am nsemnat, pentru nelegerea

    mai uoar a denumirilor neamului i altor ri, Moldovei i rii Munteneti i romnilor din

    Ardeal. Aa i pentru neamul acesta, de care scriem, din rile acestea, numele su drept i mai

    vechi este romn, adec rmlean, de la Roma. Acest nume de la desclecatul lor de la

    Traian, i ct au trit , pn la pustiirea lor de pe aceste locuri i ct au trit

    n muni, n Maramure i pe Olt, tot acest nume l-au inut i l in pn astzi, i nc mai bine

    muntenii dect moldovenii, c ei i acum zic ara Rumneasc, ca i romnii cei din Ardeal. Iar

    strinii i rile dimprejur le-au pus acest nume de vlah, de la vloh, cum s-a mai pomenit,

    aceste nume de valeos, valascos, olah, voloin tot de strini sunt puse, de la Italia, creia i zic

    Vloh. Apoi, mai trziu, turcii, de la numele domnului care a nchinat ara nti la turci, ne zic

    bogdani9, muntenilor caravlah, grecii ne zic bogdanovlah, muntenilor vlahos. Iar acest

    nume, moldovan, este de la apa Moldovei, dup al doilea desclecat al acestei ri, de la Drago

    vod.10 i muntenilor, ori cei de pe munte munteni, ori cei de pe Olt olteni, c leii11 aa le

    zic molteani. Dei i prin istorii, i n graiul strinilor, i ntre ei nii, cu vremurile, cu

    veacurile, cu nnoirile, au i dobndesc i alte nume, doar acela care este numele

    vechi st ntemeiat i nrdcinat, rumn, cum vedem. C, mcar c ne chemm

    acum moldoveni, dar nu ntrebm: tii moldovenete?, ci tii rumnete?, adic rmlenete;

    puin nu este ca sis romanie, pe limba latin. St, dar, numele cel vechi ca un temei necltinat,

    dei adaug ori vremile ndelungate, ori strinii adaug i alte nume, ns cel ce-i rdcin nu se

    mut. i aa este i acestor ri, i rii noastre, Moldovei, i rii Munteneti: numele cel

    drept din moi-strmoi este romn, cum i cheam i acum locuitorii din rile ungureti,

    i muntenii ara lor i cum scriu i rspund cu graiul: ara Rumneasc.12 Astfel, Miron

    Costin lmurete n chip destul de clar existena numelor generale de romni i vlahi, a altor

    denumiri regionale i locale (bogdani, moldoveni, munteni, olteni), precum i a numelui de ara

    9 Este vorba aici nu de numele domnului, ci al dinastiei (Bogdani sau Bogdneti) sub care, la un moment dat, ara a fost nchinat turcilor. 10 Primul desclecat era considerat cel al romanilor condui de mpratul Traian. 11 Numele medieval n limba romn al polonezilor. Acetia din urm le ziceau locuitorilor Moldovei valahi, iar celor din ara Romneasc multani sau moltani, iar rii Multana (fiindc numele de Valahia sau ara Valah era deja dat de ei Moldovei). 12 Miron Costin, Opere alese. Letopiseul rii Moldovei. De neamul moldovenilor. Viaa lumii, ediie de Liviu Onu, Bucureti, 1967, p. 156-157.

  • 5

    Romneasc. Cum se vede, nvatul boier moldovean folosete alternativ numele de rumn i

    romn, ele reprezentnd pentru el exact acelai lucru. El tie c romnii au multe denumiri

    locale, regionale, dup provinciile i rile n care locuiesc, dar i o denumire etnic general,

    cu o form principal intern (rumn ori romn) i una extern (vlah). Miron Costin constat c

    romnii, indiferent unde ar tri, numesc toate regiunile locuite de ei ara Romneasc.

    Mai nainte de Miron Costin cu cteva decenii, vornicul Grigore Ureche scria n

    Letopiseul su de cnd s-au desclecat ara, c rumnii, ci s afl lcuitori la ara

    Ungureasc i la Ardeal i la Maramorou, de la un loc sntu cu moldovenii i toi de la Rm se

    trag; el tia (pe la 1600) i c n Transilvania mai multu-i ara lit de romni dectu de

    unguri13.

    Pentru unii specialiti, mrturiile acestor mari nvai moldoveni care vorbesc rspicat

    n secolele al XVII-lea i al XVIII-lea despre originea roman i unitatea romnilor nu sunt

    suficient de relevante, fiindc ei ar fi aflat de la strini aceste lucruri. De exemplu, culii boieri

    moldoveni Grigore Ureche i Miron Costin s-ar fi iluminat n legtur cu unitatea i latinitatea

    romnilor la colegiile iezuite din Polonia, unde ar fi nvat dup principiile umanismului trziu.

    Astzi se tie c nu a fost aa, dar chiar dac ar fi fost, faptul c strinii i priveau pe moldoveni

    una cu muntenii i cu ardelenii nu venea din legend, ci din realitate. Cu alte cuvinte, strinii nu

    aveau cum s inventeze unitatea romnilor, nu aveau cum s-i nvee pe locuitorii de la

    Carpai, de la Dunre, de pe Mure i de la Nistru aceeai limb ori s-i fac s-i aib sorgintea

    n latinitate. nc acum mai multe decenii, s-a dovedit fr putin de tgad, c romnii (natural,

    unii dintre ei) au avut ei nii contiina romanitii lor n Evul Mediu14 i au transmis aceast

    convingere mai departe, spre noi.

    3. Contiina romanitii n secolul al XVI-lea

    Nu la Liov (Lwiw, Lemberg, Leopoli), nici la Bar sau la Cracovia trebuiau s mearg

    boierii moldoveni ca s nvee unitatea i romanitatea romnilor, ci era suficient s rmn acas,

    la Iai, la Suceava ori la Soroca. Nu mai departe dect n iulie 1600, Mihai Viteazul s-a intitulat

    la Iai domn al rii Romneti, al Ardealului i a toat ara Moldovei, trasnd pentru vecie

    destinul poporului romn. Marele om politic i strateg nu a furit atunci, n Moldova, Romnia

    unit dup cum, mnai de prea mult avnt, au spus i au scris unii patrioi dar a oferit un

    exemplu i a trasat, cu voie ori fr voie, direcia de urmat. Firete, nu toi au neles ce se

    ntmpla atunci, cnd rile care formaser odinioar Dacia se aflau sub o singur crmuire

    pentru prima oar romneasc! dar unii au luat aminte i s-au bucurat ori ntristat, dup

    mprejurri.

    13 Grigore Ureche, Letopiseul rii Moldovei, ediia a II-a, de P. P. Panaitescu, Bucureti, 1958, p. 131-132. 14 . Papacostea, Les Roumains et la conscience de leur romanit au Moyen ge, n Revue roumaine d'histoire, IV, 1965, nr. 1, passim; Adolf Armbruster, Romanitatea romnilor. Istoria unei idei, ediia a II-a, Bucureti, 1993, passim.

  • 6

    Faptul c unii dintre romni vor fi neles mesajul unitii i latinitii se vede din dou

    exemple din epoc. Astfel, ntr-o proclamaie ctre locuitorii Moldovei, lansat n februarie

    1562, de ctre Iacob Heraclide (poreclit Despotul), acest principe se adresa supuilor si,

    angajndu-se s lupte zi i noapte cu infidelii i blestemaii turci [], mpreun cu voi

    [moldovenii], oameni viteji i neam rzboinic, cobortori din valoroii romani, care fcuser

    lumea s se cutremure; i n acest fel, vom face s se cunoasc de ctre lumea ntreag adevraii

    romani i descendenii lor, iar numele nostru va fi nemuritor i vom cinsti imaginea prinilor

    notri15. Despot Vod strin de ar i de neam, dar identificat de-acum cu supuii si

    moldoveni nu avea de ce s dea un astfel de document destinat moldovenilor, dac acetia nu

    ar fi neles nimic din el. Este foarte probabil c unii dintre consilierii (sfetnicii) localnici ai

    exoticului domn, tiind cum pot fi impresionai moldovenii, mai ales liderii lor politici i militari,

    l-au ndemnat pe suveran s pomeneasc de originea roman, adic s insiste pe o coard

    sensibil, menit s stimuleze la lupta contra pgnilor, adic a celor care n concepia epocii

    ameninau civilizaia romneasc i european. Al doilea exemplu, confirm aceast idee. n

    1514 cnd lumea catolic pregtea o nou cruciad antiotoman Jan Laski, episcopul de

    Gnezno (Polonia), arta ntr-un raport destinat Conciliului de la Lateran ce rol important putea fi

    rezervat Moldovei n aceast ntreprindere internaional. Pentru a-i convinge n acest sens pe

    nalii prelai catolici, episcopul polonez scria: Cci ei [moldovenii] spun c sunt otenii de

    odinioar ai romanilor, trimii aici pentru aprarea Pannoniei mpotriva sciilor16. Dup cum

    se vede, nu ierarhul catolic polonez pretindea c moldovenii descind din romani, ci moldovenii

    nii spuneau acest lucru, se mndreau probabil cu el! Natural, nu trebuie s ne nchipuim c

    acesta era un curent de mas, c toi moldovenii clamau n public obria lor roman. Dar unii

    dintre moldoveni tiau i susineau cu siguran acest lucru, pe care Jan Laski nu face dect s-l

    consemneze cu exactitate. El nu spune c moldovenii se trag din romani, ci c moldovenii susin

    acest lucru, ceea ce este semnificativ.

    4. Contiina unitii romneti la 1400

    Un mesaj important despre unitatea romneasc vine din a doua parte a secolului al XV-

    lea, mai exact din ziua de 8 mai 1477, cnd Ioan amblac, solul i unchiul prealuminatului

    domn tefan cel Mare, arta naintea Senatului Veneiei situaia Moldovei i susinea

    necesitatea luptei tuturor cretinilor contra pericolului otoman. Documentul fusese elaborat la

    curtea domneasc de la Suceava. Prin vocea solului vorbea principele nsui, care se plngea

    dogelui i fruntailor republicii lagunare cum i mna uneori Turcul contra Moldovei chiar i pe

    cretini i pe frai, ntre acetia aflndu-se i cealalt ar Romneasc (laltra Valachia)17. n

    Moldova secolului al XV-lea se tia i se vorbea, prin urmare, de dou ri romneti, dintre care

    15 Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romnilor, vol. II, partea I, p. 416. Ioan-Aurel Pop, Naiunea romn medieval. Solidariti etnice romneti n secolele XIII-XVI, Bucureti, 1998, p. 114. 16 Nicolae Iorga, Dovezi despre contiina originei romnilor, n Analele Academiei Romne, Memoriile Seciunii Istorice, seria a III-a, 1935-1936, p. 261. 171717 Manole Neagoe, Olimpia Guu, Mihail Guboglu, Radu Constantinescu, Constantin Vlad, Rzboieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476. Monografie i culegere de texte, Bucureti, 1977, p. 228-232.

  • 7

    cea dinti era, n chip natural, chiar Moldova. ara romnilor sud-carpatini era pentru moldoveni

    cea de-a doua sau cealalt Romnie ori ar Romneasc. De altminteri, acest fapt se tia n

    tot Occidentul i, cu precdere, n mediile Peninsulei Italice, unde s-au pstrat sute de documente

    i alte tipuri de surse, ncepnd cu secolul al XIV-lea, n care se vorbete despre dou Valahii,

    adic despre dou ri Romneti, aflate la Carpai i la Dunre. Se tia c i n Transilvania

    predominau romnii, dar, fiindc puterea (conducerea) de acolo nu era n minile romnilor,

    Transilvania nu putea fi socotit, sub aspect politic, o ar Romneasc. n schimb, Moldova

    i ara Romneasc, n care conductorii sau stpnii erau, ca i poporul de jos, romni, nu

    puteau fi i nu erau dect ri romneti.

    5. Unitatea prin credin i limb n secolul al XIV-lea

    Sunt, aadar, legturi profunde, cunoscute deopotriv de romni i de strini, care treceau

    nc din Evul Mediu peste graniele politice, mrturisind unitatea romneasc i prefigurnd

    consolidarea ei n viitor. Cu un secol nainte de evocata mrturie a lui tefan cel Mare, prin anii

    1379-1383, un clugr franciscan Bartolomeu de Alverna, vicarul Bosniei18 le arta lui

    Ludovic I de Anjou (1342-1382), regele Ungariei i altor fruntai catolici avantajele atragerii

    schismaticilor (ortodocilor) romni i slavi, cuprini n Ungaria, la catolicism pe toate cile

    (dac nu prin convingere, atunci cu fora armelor). Dac slavii i romnii din Ungaria ar fi

    devenit catolici spune misionarul respectiv multe rele, anume tlhrii i ucideri ascunse,

    pe care ei [slavii i romnii] le comit acum fr contiin [a pcatului] mpotriva cretinilor

    [catolicilor], mpreun cu cei din afar, de o limb i sect cu ei, vor nceta19. Textul acesta

    transmite mai multe mesaje: acei romni, srbi i bulgari (cu toii ortodoci) cuprini prin

    cucerire sub autoritatea regelui Ungariei rbdau cu greu asuprirea i se rzvrteau, comind acte

    calificate drept crime (tlhrii i ucideri); nefiind catolici, acetia nu aveau contiina

    pcatului, fiind convini c-i fac, din punctul de vedere al credinei i etniei lor, dreptate;

    ortodocii din Ungaria nu comiteau aceste rele singuri, ci cu ajutorul frailor lor de limb i

    credin din statele libere, situate n afara regatului angevin; ca s nceteze toate acestea, inclusiv

    solidaritatea n numele confesiunii i limbii, franciscanul cerea imperios atragerea la catolicism a

    romnilor i slavilor n cauz. Dac ne referim doar la romni, constatm c, n jurul anului

    1380, cei din Transilvania i Ungaria erau supui unei presiuni supunere i de catolicizare, n faa

    creia se strduiau s reziste aliindu-se cu cei de o limb i sect cu ei. Cu alte cuvinte, romnii

    din Transilvania luptau pentru aprarea identitii lor ajutai de cei din Moldova i ara

    Romneasc. Iar acest lucru se ntmpla n secolul al XIV-lea. i tot atunci, anumite fore

    externe tindeau s frng aceast solidaritate prin metode diverse, inclusiv prin schimbarea

    credinei important factor de contiin etnic identitar. Nu se poate s nu se remarce n aceste

    texte i dispreul profund al occidentalilor catolici fa de romni (i slavi), care ortodoci fiind

    18 Vicariatul Bosniei era o unitate teritorial a Ordinului Franciscan, n care intrau deopotriv Ungaria i rile Romne i n care se desfura din plin aciunea de atragere la catolicism a schismaticilor (ortodocilor). 19 . Papacostea, Geneza statului n Evul Mediu romnesc. Studii critice, Cluj-Napoca, 1988, p. 95. I.-A. Pop, Naiunea romn medieval. Solidariti etnice romneti n secolele XIII-XVI, Bucureti, 1998, p. 88.

  • 8

    nici nu erau catalogai ntre cretini. De altminteri, n secolul al XIV-lea, Regatul Ungariei, sub

    egida papalitii, a desfurat o intens campanie (uneori adevrate cruciade) mpotriva

    pgnilor, ereticilor i schismaticilor. Chiar i din aceast din urm expresie sau formulare

    (extras din documentele de epoc) se vede cum, adesea, necretinii (pgnii), cei abtui de la

    dreapta credin (ereticii) i cei nesupui ierarhiei occidentale (schismaticii) erau pui, n

    cancelariile catolice, pe acelai plan20. Cam n acelai timp (la 1374), pe fondul menionatei

    campanii de catolicizare a romnilor din Regatul Ungariei i din afara granielor acestuia, papa

    Grigore al XI-lea adresa o scrisoare aceluiai rege Ludovic I i celor doi arhiepiscopi ai Ungariei,

    document n care se vorbete despre acea parte a mulimii naiunii romnilor (natio

    Wlachonum) tritori la hotarele Regatului Ungariei, spre ttari i care ar fi trecut, de curnd, de

    la ritul i schisma grecilor la catolicism; totui, trecerea aceasta apare mai mult formal,

    fiindc spune epistola papei romnii respectivi nu sunt mulumii cu slujba preoilor unguri

    i cer un ierarh cunosctor al limbii zisei naiuni, adic al limbii romne (qui linguam dicte

    nationis scire asseritur)21. Aceti romni numai o parte din mulimea naiunii lor situai

    spre ttari, trebuie localizai pe teritoriul Moldovei, eventual n Episcopia Milcoviei, despre

    care vorbesc alte documente. Poate chiar ei direct sau indirect vor fi adresat o petiie spre

    curia papal, invocnd limba romn ca mijloc de pstrare a identitii lor. Antagonismul

    confesional dintre romni (ortodoci) i unguri (catolici) capt aici cum bine s-a observat mai

    demult conotaie naional, fiindc limba romn este contrapus celei maghiare (a preoilor

    unguri), neneleas de ctre cei supui prozelitismului. Apariia limbii ca argument al opoziiei

    romnilor fa de efortul de angevin i catolic de integrare confesional a lor a fost privit ca un

    indiciu clar al intrrii n scen a naiunii medievale22. Iar primii dintre romni care au folosit fa

    de strini limba ca marc a identitii romneti au fost cei de la rsrit de Carpai. Altfel spus,

    romnii moldoveni se aprau, nc din secolul al XIV-lea, prin limb de presiunile alogene. Se

    nelege acum de ce, Antonio Bonfini avea s spun Europei, n secolul al XV-lea, cum

    supravieuiser romnii n faa valurilor de barbari: fiindc tiuser s-i apere mai mult limba

    dect viaa!

    6. Rezistena i solidaritatea prin credin n secolul al XIII-lea

    Cu circa un secol i jumtate naintea ntmplrilor de la 1380, cam pe acelai locuri din

    viitoarea Moldov cuprinse atunci n vremelnica Episcopie a Cumanilor se petreceau

    fenomene similare: o scrisoare (dat la Perugia, n 14 noiembrie 1234) a papei Grigore al IX-lea

    reproa regelui tnr ungar Bela al IV-lea c nu face destul pentru rspndirea credinei

    adevrate n Episcopatul Cumaniei, unde triau nu cumani, ci anumite popoare numite

    romneti, care, n loc s asculte de episcopul catolic, numit recent acolo drept pstor, primeau

    n continuare sfintele taine de la nite episcopi fali, de rit bizantin, atrgnd la credina lor

    20 I.-A. Pop, Din minile valahilor schismatici. Romnii i puterea n Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV), Bucureti, 2011, passim. 21 E. de Hurmuzaki, Documente, I/2, p. 217; . Papacostea, Geneza statului n Evul Mediu, p. 120; I.-A. Pop, Naiunea romn medieval, p. 90. 22 . Papacostea, Geneza statului n Evul Mediu romnesc, p. 130.

  • 9

    ortodox i pe unii locuitori ai Regatului Ungariei, trecui peste Carpai ca s formeze un singur

    popor cu pomeniii romni23. Suveranul pontif poruncete energic ncetarea rapid a acestei

    situaii prin numirea acolo, n Moldova, a unui episcop vicar potrivit acelei naiuni a romnilor

    (illi nationem conformem), care s ctige ncrederea locuitorilor i care s duc la bun sfrit

    convertirea. Cum se vede, n cercurile papale se tia, nc i n prima jumtate a secolului al XIII-

    lea, c romnii de pe teritoriul viitoarei Moldove i aprau identitatea prin credin, c nu se

    lsau amgii de noile nvturi occidentale, menite s-i supun i s-i desprind de masa

    poporului lor, c ascultau de episcopii proprii i, desigur, de voievozii proprii. Mai mult, acolo,

    n nesigurul Episcopat al Cumanilor (locuit de romni), aciunea prozelit pornit de catolici se

    ntorcea mpotriva iniiatorilor ei, fiindc romnii moldoveni nu numai c nu se lsau convertii,

    dar aveau fora s-i atrag la credina lor pe alogeni, dup cum chiar pomenitul document papal

    de la 1234 mrturisete.

    n lumina celor consemnate mai sus extrase numai din izvoare cine ar mai putea

    spune c unitatea i identitatea romnilor au fost inventate de intelectualii moldoveni abia n

    secolul al XIX-lea? Exemplele din toate secolele trecute arat furirea organic, pas cu pas, a

    acestei identiti i uniti romneti:

    a. n secolul al XIII-lea (1234), romnii din sud-vestul viitoarei Moldove refuzau slujba

    catolicilor i se ndreptau, dup tradiie, spre propriii episcopi de rit bizantin, rezistnd

    i atrgndu-i i pe alii la modelul lor de via spiritual.

    b. n secolul al XIV-lea (circa 1370-1380), romnii din Moldova i ajutau n rezistena

    lor pe romnii din Transilvania i respingeau prozelitismul catolic, cernd, n locul

    preoilor unguri, preoi vorbitori ai limbii romne.

    c. n secolul al XV-lea (1477), n Moldova lui tefan cel Mare, ca i n Occident, se tia

    bine c existau dou Valahii, adic dou ri Romneti, n care se vorbea aceeai

    limb i se cultiva aceeai credin.

    d. n secolul al XVI-lea (1514; 1562), moldovenii se mndreau cu originea lor roman

    (comun cu a celorlali romni), iar otenii erau ncurajai la lupt de domnul rii prin

    invocarea acestei obrii ilustre.

    e. n secolul al XVII-lea, marii cronicari moldoveni au scris, pentru prima oar n

    romnete i pentru prima oar pe ntreg spaiul romnesc (naintea transilvnenilor i

    muntenilor), c romnii din Moldova, Transilvania i ara Romneasc formeaz un

    singur popor, de origine roman, c vorbesc o limb neolatin (nrudit cu italiana,

    spaniola i cu celelalte limbi romanice), c denumirile regionale de moldoveni,

    munteni, olteni, ardeleni etc. nu fac dect s ntreasc unitatea romneasc i numele

    general de romni (rumni), identic cu acela de vlahi (valahi, volohi, blaci etc.), dat

    de strini poporului nostru.

    23 tefan Pascu, Constantin Cihodaru, Konrad G. Gndisch, Damaschin Mioc, Viorica Pervain, Documenta Romaniae Historica, seria D. Relaii ntre rile Romne, vol. I (1222-1456), Bucureti, 1977, p. 20-21.

  • 10

    f. La nceputul secolului al XVIII-lea, principele savant Dimitrie Cantemir, primul

    crturar romn de valoare european i cu contiin clar de romn scriind n latin

    i alte limbi de circulaie i cunoatere internaional, a fcut cunoscut n mediile

    intelectuale ale lumii unitatea i romanitatea romnilor, latinitatea limbii, specificul

    moldovenilor i al tuturor romnilor. De la Cantemir pornete i coala Ardelean, ca

    i toat izbucnirea de afirmare cultural naional a romnilor din secolul al XVIII-

    lea, prezent n toate cele trei ri, de la Blaj la Bucureti i de Iai la Rmnic.

    7. Unitatea romneasc vzut de nvaii moldoveni

    Numai tiind i ptrunznd toate acestea, se poate nelege creaia lui Nicolae Iorga

    calificat de unii drept istoric naionalist, dei el a fost unul naional i internaional n acelai

    timp , mesajul su peste decenii i secole, intuiiile lui, verbul lui naripat, atunci cnd a scris

    inclusiv despre neamul romnesc din Basarabia. Iorga, care tia aproape toate mrturiile de

    mai sus, a scris cele mai frumoase cuvinte care s-au vzut i auzit vreodat despre Romnia i

    rile ei de demult: n timpurile cele vechi, romnii nu fceau nicio deosebire n ceea ce privete

    inuturile pe care le locuiau; pentru dnii, tot pmntul locuit de romni se chema ara

    Romneasc. ara Romneasc erau i Muntenia, i Moldova, i Ardealul, i toate prile care se

    ntindeau pn la Tisa chiar, toate locurile unde se gseau romni. N-aveau cte un nume

    deosebit pentru deosebitele inuturi pe care le locuiau i toate se pierdeau pentru dnii n acest

    cuvnt mare, covritor i foarte frumos, de ar Romneasc. i adaug, lmuritor: ara

    Romneasc a avut odinioar un sens pe care foarte muli l-au uitat i unii nu l-au neles

    niciodat; ea nsemna tot pmntul locuit etnograficete de romni24. Numai ignoranii sau/i

    ruvoitorii se pot mira de aceste afirmaii. La fel scrisese pe la 1700 Dimitrie Cantemir, cnd

    vorbea despre toat ara Romneasc, care apoi s-au mprit n Moldova, Munteneasc i

    Ardealul sau, cu cteva decenii mai nainte, Miron Costin, convins c numele [nostru] cel

    drept din moi-strmoi este romn, cum i cheam i acum locuitorii din rile ungureti, i

    muntenii ara lor i cum scriu i rspund cu graiul: ara Rumneasc. Cu alte cuvinte, n scrisul

    istoric din Moldova, de la 1600 pn la 1900, se nregistreaz aceeai tradiie i aceeai direcie,

    a reflectrii identitii romneti. Aici nu este vorba despre naionalism sau despre romnism, ci

    despre realitate, iar aceast realitate vine, cum s-a vzut din documentele de mai sus, tocmai de

    la 1200, cnd i ara Moldovei era o ar de ri. Firete, vorbele lui Iorga pot suna, la prima

    vedere, metaforic, pot prea cu iz romantic stimulat de ideea naional, cum au i fost. Pot prea

    aa, fiindc se afl n ele, pe lng o nermurit erudiie, mult simire, mult osnd i durere,

    toat obida unui neam obligat s triasc aproape un mileniu desprit. Firete, criticii tiu c

    ara Romneasc i limba romn nu au existat n realitatea palpabil aa cum le prezint

    Nicolae Iorga, i Dimitrie Cantemir, i Miron Costin, dar ei nu pot nelege c ele au dinuit n

    suflete i n inimi i c marii nvai moldoveni evocai despre aceast dinuire vorbesc.

    24 N. Iorga, Romni i Slavi. Romni i Unguri, Bucureti, 1922, p. 9. Vezi i I.-A. Pop, Istoria i semnificaia numelor de romn/valah i Romnia/Valahia, discurs de recepie la Academia Romn, rostit la 29 mai 2013, cu rspunsul acad. Dan Berindei, Bucureti, 2013, passim.

  • 11

    Concluzii

    Dup toate acestea, oare nu era n firea lucrurilor ca cea mai impresionant doin

    romneasc s-o compun Ciprian Porumbescu, cea mai frumoas poezie dedicat Romniei s-o

    scrie Mihai Eminescu, cea mai emoionant definiie a patriei romne s-o dea Mihail

    Koglniceanu, cea mai frumoas od nchinat limbii noastre s-o alctuiasc Alexe Mateevici?

    Toi aceti mari romni au fost moldoveni! Ei ne-au fost cei mai buni dascli din lume ntru

    romnism i romnitate! Oare mai putem avea mirri, nelmuriri i ndoieli n aceast privin?

    Mai mult dect att, cunoscute fiind aceste antecedente cu rdcini la nceputurile mileniului al

    doilea, adic acum aproape o mie de ani, nu era oare de ateptat ca cele mai nalte culmi ale

    culturii romneti s fie atinse n Moldova? Cel mai mare poet romn a fost i este Mihai

    Eminescu, cel mai mare povestitor este Ion Creang, cel mai mare compozitor este George

    Enescu, cel mai mare istoric este Nicolae Iorga, cel mai mare autor de romane istorice este

    Mihail Sadoveanu, cel mai mare sonetist Mihail Codreanu Cea mai mare micare literar de

    modernizare a culturii romneti i de sincronizare a sa cu spiritualitatea european s-a nscut i

    s-a afirmat la Iai este vorba de Junimea i l-a avut n frunte pe un fiu de transilvnean,

    Ioan Maiorescu. Acesta, stabilit la Craiova, i-a dat biatul la colile bune de la Braov, apoi n

    Germania etc. Fiul apoi, ntors n patrie, nu s-a dus nici la Sibiu, nici la Craiova, nici la Braov i

    nici mcar la Bucureti, ci la Iai, acolo unde se edificase prima universitate modern

    romneasc i unde se furea, la cel mai nalt nivel, cultura modern romneasc.

    De la moldoveni am nvat ce nseamn sacrificiul pentru ar, de la ei tiu de ce ara

    trebuie s fie mai presus de fire, tiu de ce nu m pot niciodat supra pe ar, de ce ara trebuie

    s se cheme Romnia i de ce poporul acesta oricum s-ar numi este i rmne poporul romn.

    Tot de la ei tiu de Iorga i Eminescu, de la Miron Costin i Dimitrie Cantemir, de la Mihai

    Viteazul, ntregitorul de la Iai, de la anonimii din 1374, aprtorii limbii noastre la curia papal,

    de la ranii-oteni mori la Rzboieni i la Stnileti, de la boierii aprtori ai Tighinei i

    Bugeacului, de la morii czui la Mreti i de la plugarii i pstorii din toate timpurile c

    unirea noastr este prea tnr, c ea nu are nici mcar o sut de ani ncheiat i c ne mai

    cznim s-o facem i acum. Astfel, pomeniii mari brbai ai Moldovei ne transmit s judecm

    drept i s nu ne pripim, s nu plecm urechea la crtitorii care ndeamn la dezbinare. Ce sunt

    exclam ei, cu nelepciune o sut de ani de unire (chioap i ea!) pe lng un mileniu de

    dezunire romneasc sau de unire prezent numai n suflete? Ca s judecm dac unirea e bun

    sau rea, trebuie mai nti s-o trim mcar tot att timp ct a durat dezbinarea! Acest mesaj despre

    ar, despre unitate i despre limb ni l-au transmis nvaii moldoveni. De aceea, se poate spune

    c ei au fcut, ntr-adevr, cultura romneasc modern i ei ne-au nvat ce este Romnia i

    cum trebuie furit ea; dar tot ei ne-au artat, cu modestie, c mesajul lor este numai o descifrare,

    o decriptare a ceea ce a fcuse veacuri la rnd poporul romn.

    n acest fel, Dumnezeu rzbunase Moldova cea obidit, cea srac i asuprit, Moldova

    cea atacat i jefuit de ttari i de ci alii, Moldova frnt de dumani, cu gropniele domneti

    i cu vechile capitale furate de austrieci, Moldova cea cu Tighina i Cpriana, cu Hotinul i cu

  • 12

    Marea cea Mare nstrinate, Moldova ceea mereu micorat, dar niciodat ngenuncheat. Era

    acea Moldov n care pn i baciul din Mioria se resemnase cu moartea! Dar era numai o

    moarte simbolic, a trupului, fiindc spiritul Moldovei era mereu viu i puternic: sacrificiul

    Moldovei i al moldovenilor a nscut Romnia i pe romni. Iar dac cele mai frumoase, mai

    mari i mai impresionante valori culturale romneti sunt furite de moldoveni, atunci eu, romn

    fiind, cum s nu m simt moldovean? Cum s nu laud Suceava i Orheiul, Academia Mihilean,

    actul de la 5 ianuarie 1859 sau nfiinarea Universitii la 1860, Luceafrul scris la 1883 sau

    Rapsodia romn a lui Enescu? Cum s nu m las cuprins de acel farmec sfnt i s m

    ptrund de razele lunii sara pe deal?

    Moldova este parte integrant a edificiului naional romnesc, dar, mai presus de toate,

    este furitoarea, pstrtoarea i ntritoarea culturii romneti i al celui mai valoros tezaur al ei

    limba noastr comun, limba romn. Cel mai nalt imn nchinat limbii noastre s-a ntruchipat

    prin creaia lui Mihai Eminescu, moldoveanul, romnul, universalul, acela care a ieit din toate

    tiparele i ne-a mpins pe toi n nemurire. Cnd am citit prima oar Ce-i doresc eu ie, dulce

    Romnie, am neles de ce Mihai Eminescu este mai nti romn cel mai vrednic dintre

    romni i de ce abia apoi este moldovean i universal. Dup ce am nvat temeinic, pas cu pas,

    ceea ce au fcut moldovenii pentru romni i Romnia, am neles de ce m simt moldovean, aa

    cum ar trebui s fie i s se simt toi romnii. Moldovenii ne-au dat cea mai profund lecie de

    romnism!