„ A P R O B ” Şeful catedrei „ Ştiinţe penale”,

doctor în drept, conferenţiar universitarR. Cojocaru

„ __ ” ________ 2015

PLANUL SEMINARULUI Timp rezervat: 6 ore.

La disciplina „Drept penal/partea generală”realizat cu studenţii anului 2.

LATURA OBIECTIVĂ A INFRACŢIUNII.

Scopul lecţiei: studierea laturii obiective a infracţiunii, stabilirea semnelor laturii obiective a infracţiunii, obiectul generic şi nemijlocit, transmiterea unor informaţii suplimentare referitor la problema vizată.

Subiecte: 1. Noţiunea şi importanţa laturii obiective a infracţiunii2. Fapta infracţională - Acţiunea

- Inacţiunea3. Urmarea prejudiciabilă

- Clasificarea urmărilor prejudiciabile- Importanţa urmărilor prejudiciabile

4. Legătura cauzală- Tezele moniste - Tezele pluraliste

5. Grupul semnelor facultativeNotă: pentru primul seminar de soluţionat în scris primele 3 probleme şi însărcinarea 1, pentru al doilea toate problemele şi însărcinările.

Referinţe bibliografice:1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.94 //Monitorul Oficial al R. Moldova

nr. 1 din 12.08.1994;2. Codul Penal al R. Moldova, Legea nr.985-XV din 18.04.2002 // Monitorul Oficial al R.

Moldova nr. 128-129/1012 din 13.09.2002;

3. Borodac A., Gherman M., Maldea N., Aldea T., Costa M., Stiuj V. Manual de drept penal: Partea generală. Pentru învăţământul superior. Chişinău, 2005.

4. Botnaru S., Şavga V., Grosu V., Grama M. Drept penal. Partea generală. Vol. I. Chişinău, 2005

5. Уголовное право. Часть Общая. / Под ред. Здравомыслова Б.В.,М., 1997.6. Уголовное право Российской Федерации: Общая часть: Учебник / Под ред. д-ра

юрид. наук, проф. А.И.Марцева. Омск, 1998.7. Российское уголовное право: Курс лекций / Научн. ред. А.И.Коробеев.

Владивосток, 1999. Т.1; 2000. Т.2.8. Уголовное право: Учебник для юридических вузов / Под ред. Н.И.Ветрова,

Ю.И.Ляпунова. М., 20019. Bulai C. Drept penal român. Partea generală. Vol. 1-2, Bucureşti, 1992; Basarab M.

Drept penal. Partea generală. Vol. I. B.: ed. Lumina Lex, 2000;10. Zolyneak M. Drept penal. Partea Generală. V. II. Iaşi, 1993;11. Boroi A., Nistoreanu Gh. Drept penal. Partea generală. B.,2002;12. Mitrache C. Drept penal. Partea generală. Bucureşti, 1997;13. Курс советского уголовного права. Часть общая, в 6-ти томах, М., 197014. Курс советского уголовного права, Часть общая, в 5-ти томах, МГУ, 1968

Însărcinări pentru acasă:1. Daţi exemple de câte 5 componenţe de infracţiune care prevăd fapta în forma: a) acţiunii;

b) inacţiunii. Exemplificaţi concret (de ex.: Omor prin inacţiune: 1) alin. (1) art. 145 CP RM – acţiunea de omor – nealăptarea nounăscutului; 2) ...).

2. Daţi exemple de câte trei infracţiuni prelungite şi continui, descriind aceste exemple.3. Daţi exemple de câte trei componenţe care conţin în calitate de obligatorii semne

facultative: modul, mijloacele (instrumentele), timpul, locul. (de ex.: Mijloace: 1) lit. (b) alin. (3) art. 189 CP RM – şantaj cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă; 2) ...)

Activitate suplimentară(obligatoriu de indicat denumirea sursei şi pagina care aţi folosit-o pentru a răspunde la

întrebări):1. Care teorii de determinare a legăturii cauzale le cunoaşteţi, în ce constau teza monistă de

determinare a legăturii cauzale, în ce constau teza pluralistă de determinare a legăturii cauzale?

2. În care cazuri semnele facultative devin obligatorii şi trebuie să fie dovedite în cazul calificării infracţiunii?

Probleme:1. Cet. Juncă, care avea un fiu de Ion de 12 ani, s-a căsătorit cu cet. Pârău. Ultimului nu i-a

plăcut fiul ei – el se purta urât cu el, îl bătea şi-i cerea soţiei să se izbăvească de el. Sub influenţa soţului juncă la fele a început să aibă o atitudine urâtă faţă de fiu – ea aproape că nu-l hrănea, al alunga din casă şi deseori nu-i permitea seara să intre în apartament. Ion era nevoit să locuiască în ogradă unde şi-a confecţionat o cuşcă. Disperat el a încercat să se sinucidă, însă a fost scos din ştreang şi salvat.

Fiind atrasă la răspundere penală conform art. 150 CP cet. Juncă a recunoscut că se purta urât cu fiul, dar aceasta, din spusele ei, se datora faptului, că ea singură era disperată de comportamentul soţului, care nu numai că o ameninţa, că o va părăsi, dar şi o bătea regulat.

Se conţin oare în fapta cet. Juncă toate semnele infracţiunii prevăzute de art. 150 CP? Are oare importanţă faptul că comportamentul crud cu fiul constituia rezultatul bătăilor din partea soţului?

2. În ograda unei case copiii se jucau cu săniile. La un moment dat în ogradă a intrat un autocamion. Copiii au încetat să se joace , aşteptând plecarea automobilului. Minorul Turmă de 17 ani care se afla în vârful unei ridicături s-a lunecat şi căzând a împins cu piciorul sania

în care se afla un copil de 7 ani. Sania a lunecat în vale şi s-a lovit de camion. Copilul s-a lovit puternic de bordul automobilului şi a decedat de la leziunile primite. Putem oare considera că Turmă a comis o acţiune în sensul juridico-penal?

3. Şoferul Ţurcanu deplasându-se la volanul propriului automobil „Audi” pe străzile oraşului, a depăşit cu mult viteza permisă şi în rezultat la o cotitură nu s-a isprăvit cu conducerea, a tamponat un gard şi intrat pe teritoriul unui parc pentru copii. Copii care se jucau acolo au reuşit în ultimul moment să se ferească, însă minorul Tătaru care se afla culcat l-a pământ s-a pomenit sub automobil, însă nu a primit nici un fel de leziuni corporale.Părinţii lui Tătaru, indignaţi de comportamentul lui Ţurcanu l-au adus la comisariatul de

poliţie şi au cerut atragerea lui la răspundere penală. Există oare în fapta comisă de Ţurcanu semnele laturii obiective ale vreunei componenţe de infracţiune prevăzute de CP?

4. Inspectorul poliţiei rutiere Lunca, aflându-se la post, a auzit ţipete şi a observat un autocamion, care se deplasa cu viteză mare pe trotuar. El a cerut prin gesturi şoferului să oprească automobilul, însă acesta nu a reacţionat şi a mărit viteza. Lunca a reuşit să sară pe scara cabinei automobilului şi a cerut ca acesta să fie imediat oprit. Şoferul nu a executat cerinţa. Atunci Lunca a scos pistolul din teacă pentru a găuri cauciucurile automobilului. Şoferul a apropiat camionul foarte aproape de pereţii blocurilor pentru al da jos pe poliţist. De la o lovitură de peretele unei case a mânii în care Lunca ţinea arma pistolul s-a produs o împuşcătură. Ca rezultat, cetăţeana Strugure, care se afla în cabina automobilului, a primit leziuni corporale grave. Şoferul a oprit automobilul.Au fost comise oare de şofer şi Luncă acţiunile, care alcătuiesc latura obiectivă a

infracţiunilor prevăzute de art. 151 şi 264 CP?5. Eliberat din locurile de detenţie cet. Corbu a hotărât să se răzbune pe consăteanul său

iepure, care a depus mărturie împotriva lui în judecată. Ameninţându-l cu omorul pe alt consătean –Plapumă, el i-a cerut ca acesta să-i dea foc casei vecinului său Iepure. Speriat ultimul a aprins noaptea casa, în care locuia iepure cu familia sa alcătuită din 5 oameni. Dimineaţa el a fost reţinut de către colaboratorii poliţiei şi a povestit despre ameninţările lui Corbu. Există oare în fapta comisă de Plapumă semnele laturii obiective ale vreunei componenţe de infracţiune prevăzute de CP?

6. Cet. Latu a fost învinuit de faptul, că fiind paznic al combinatului de producţie în timpul serviciului său nu observat furtul din depozitul întreprinderii. Cercetarea a stabilit că activitatea de bază a lui Latu consta în paza porţilor (punctului de trecere). Depozitul se află aproximativ la 100 m de poartă şi paznicul nu-l vede în timpul serviciului. Astfel, deşi Latu oficial a primit depozitul sub pază, fizic el nu putea să execute această activitate.În ce condiţii survine răspunderea penală pentru inacţiune? Sunt oare el prezente în cazul

descris?7. Un grup de muncitori coborau de pe schelele de construcţie. Dorind să facă o glumă, cet.

Sfoară l-a împins încet pe colegul său Bortă. Ultimul însă şi-a pierdut echilibrul şi, căzând, a împins alţi doi muncitori, care se aflau în faţa sa. În rezultat doi muncitori au primit leziuni corporale medii, iar înseşi Bortă doar s-a lovit. Există oare în faptele comise de Sfoară şi Bortă semnele laturii obiective ale vreunei componenţe de infracţiune prevăzute de CP?

8. Cet. Bursuc, aflându-se în stare puternică de ebrietate, s-a apropiat de casa fraţilor Rău, lovea în uşă, în ferestre şi cerea ca ultimii să-i deschidă uşa. Fraţii Rău, ieşind din casă au început să-l urmărească pe Bursuc. Ultimul salvându-se de ei a intrat în râu. Fraţii Rău au rămas la mal aşteptându-l să iasă. Ameninţări în adresa lui ei nu au expus. Bursuc, însă, probabil s-a speriat şi nu a cutezat să iasă din apă, forţele l-au părăsit şi el a început să se înece. Văzând aceasta fraţii Rău nu au întreprins nici un fel de acţiuni, deşi în apropiere se afla o barcă. Este oare comportamentul fraţilor prejudiciabil? Apreciaţi aspectul obiectiv al acestui comportament.