Lasă-ți lumea
2
Lasă-ţi lumea... de Mihai Eminescu Lasă-ţi lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie, De ţi-ai da viaţa toată, Nime-n lume nu ne ştie. Vin' cu mine, rătăceşte Pe cărări cu cotituri, Unde noatea se tre!eşte "lasul vechilor ăduri. Printre cren#i sc$nteie stele, %armec d$nd cărării str$mte, &i a ară doar de ele Nime-n lume nu ne simte. Părul tău ţi se desrinde &i rumos ţi se mai şede, Nu !i (a de te-oi curinde, Nime-n lume nu ne vede. )$n#uiosul (ucium sună, L-ascultăm cu-at$ta dra#, Pe c$nd iese dulcea lună Dintr-o rarişte de a#. *i răsunde codrul verde %ermecat şi dureros, +ară su letu-mi se ierde Duă chiul tău rumos. )e des aci c-o dulce silă, Mai nu vrei şi mai te laşi, chii tăi sunt lini de milă, hi de n#er dră#ălaş. +ată lacul. Luna lină, Poleindu-l, l stră(ate/ El, arins de-a ei lumină, 0imte-a lui sin#urătate. )remur$nd cu unde-n sume, *ntre trestie le armă &i vis$nd o-ntrea#ă lume )ot nu oate să adoarmă. De-al tău chi el se ătrunde, a o#linda l ale#e - e riveşti !$m(ind n unde1 Eşti rumoasă, se- nţele#e. *nălţimile al(astre Pleacă !area lor e dealuri, 2răt$nd rivirii noastr 0tele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei n cr$n#uri, Dulce-i um(ra de răchiţi &i suntem at$t de sin#uri &i at$t de ericiţi3 Numai luna rintre ceaţă Varsă aelor văaie,
-
Upload
alice-smith -
Category
Documents
-
view
215 -
download
0
description
poezie
Transcript of Lasă-ți lumea
Las-i lumea...de Mihai Eminescu
Las-i lumea ta uitat,Mi te d cu totul mie,De i-ai da viaa toat,Nime-n lume nu ne tie.
Vin' cu mine, rtcetePe crri cu cotituri,Unde noaptea se trezeteGlasul vechilor pduri.
Printre crengi scnteie stele,Farmec dnd crrii strmte,i afar doar de eleNime-n lume nu ne simte.
Prul tu i se desprindei frumos i se mai ede,Nu zi ba de te-oi cuprinde,Nime-n lume nu ne vede.
Tnguiosul bucium sun,L-ascultm cu-atta drag,Pe cnd iese dulcea lunDintr-o rarite de fag.
i rspunde codrul verdeFermecat i dureros,Iar sufletu-mi se pierdeDup chipul tu frumos.
Te desfaci c-o dulce sil,Mai nu vrei i mai te lai,Ochii ti sunt plini de mil,Chip de nger drgla.
Iat lacul. Luna plin,Poleindu-l, l strbate;El, aprins de-a ei lumin,Simte-a lui singurtate.
Tremurnd cu unde-n spume,ntre trestie le farmi visnd o-ntreag lumeTot nu poate s adoarm.
De-al tu chip el se ptrunde,Ca oglinda l alege -Ce priveti zmbind n unde?Eti frumoas, se-nelege.
nlimile albastrePleac zarea lor pe dealuri,Artnd privirii noastreStele-n ceruri, stele-n valuri.
E-un miros de tei n crnguri,Dulce-i umbra de rchiii suntem att de singurii att de fericii!
Numai luna printre ceaVars apelor vpaie,i te afl strns-n brae,Dulce dragoste blaie.
