Lab nr 1 2

7/23/2019 Lab nr 1 2

http://slidepdf.com/reader/full/lab-nr-1-2 1/22

UNIVERSITATEA LIBERĂINTERNA IONALĂ DIN MOLDOVAȚ

FACULTATEA INFORMATICĂ, INGINERIE I DESIGNȘ

RAPORTLa Disciplina:Echipamente centrale i perifeticeș

Tema lucrarii de laborator Nr.!

Si"temul de o#erare MS$DOS

A efectat: Std.Gr.TI$%

A !erificat: Dr.Co&'.U&i(.I&t.

)UGA Ale*a&dru"hișin#

$%&'

7/23/2019 Lab nr 1 2


Structura "i"temului de o#erare MS$DOS. Or+a&iareai&'orma iilor la "i"temul de o#erare MS$DOS. Come&i MS$ț

DOS. Co&'i+urarea "i"temului de o#erare MS$DOS.

()() SISTEMUL DE OPERARE MS*DOSSISTEMUL DE OPERARE MS*DOS

MS-DOS – este un sistem de operare monoprocesor, ce funcţionează pemicrocalculatoarele dotate cu procesoare Intel 8088 şi succesoarele acestuia (80286, 80386, 80 486 etc.). cest sistem de operare a fost inclus !n alte sisteme deoperare, cum ar " de #indo$s %&, #indo$s %8 şi 'et#are.

()&) Ist+ric

n %80 I*+, care deţinea primul loc !n domeniul informatic, sa decis să atace piaţamicroinformaticii. I*+ solicită către +icrosoft un sistem de operare la ni-elul /+(!n aprilie %8 +icrosoft cumpără 861 şil ana5ează pe autorul său, im/aterson, pentru al !m7unătăţi.) cest nou sistem de operare a fost numit +1

(+icrosoft 1is peratin 9stem) şi li-rat la timp "rmei I*+. stfel, !n auust %8I*+ a anunţat apariţia +1ului pentru calculatoarele personale compati7ileI*+.

MS-DOS versiunea 5.0 a fost o ade-ărată noutate. nunţată !n aprilie %%, a fostprima -ersiune ce a utilizat memoria e:tinsă, de care dispun microcalculatoareledotate cu microprocesoare 80286 80386 80486. ceastă -ersiune permite,pentru ma5oritatea componentelor +1, !ncărcarea !n memoria e:tinsă şidisponi7ilizarea a apro:imati- 600 ;* pentru proramele utilizatorilor. n plus,dri-erele perifericelor scrise sau utilizate de către utilizator pot " rezidente !n

memoria e:tinsă.

<n s=ell nou (++'1.+) oferă posi7ilitatea de a a-ea mai multe prorame !nmemorie !n acelaşi timp şi permite utilizatorului trecerea de la unul la altul. mareparte a comenzilor au fost !m7unătăţite. 1e e:emplu editorul linie >1?I' a fost

!nlocuit printrun editor paină, >1I.

7/23/2019 Lab nr 1 2


are -a " -iitorul +1ului@ 1in punct de -edere te=nic el este depăşit. I*+ şi+icrosoft au realizat acest lucru şi sau orientat spre un nou produs 2. And afost e-ident că 2 pe 6 7iţi -a " un eşec +icrosoft a dez-oltat interfaţa ra"că#indo$s pentru +1. stăzi, #indo$s reprezintă un alt sistem de operare care

are inclusă componenta +1.

1e remarcat, +1 sa 7ucurat de o mare popularitate deoarece saucomercializat numeroase prorame pe di-erse su7iecte care erau e:ecutate su7acest sistem de operare. cest criteriu nu este semni"cati- pentru aprecierea unuisistem de operare, dar e:plică mai dera7ă rezistenţa sa la sc=im7are (<ni: nu acunoascut un astfel de fenomen).

()$) Resrsele s+ft,are -n sisteml .e +perare MS / DOS

1intre produsele soft$are utilizate su7 sistemul de operare +1 amintimB

• Tra&"latoare!− Com#ilatoare! FORTRAN, -ASCAL, C, C, -ROLOG, ADA etc./− A"ambloare! ASM, MASM, TASM/− I&ter#retoare! G0 $ )ASIC, )ASIC, 1)ASIC.

• Editor de le+2turi! LIN3/• )ibliotecar! LI)/• Editoare de te*te! EDLIN, EDIT, 0ORD-ERFECT, 0ORD/• Ge&eratoare de ra#oarte! LOTUS $4$%, 1UATTRO, E5CEL/• Ge"tiu&ea baelor de date! d)ASE I6, FO5-RO, ORACLE, ACCESS/

• Utilitare "#eciale! NORTON UTILITIES, NORTON COMMANDER, -CTOOLS/• -ro+rame #e&tru de#a&are! DE)UG, CODE 6IE0/• A#lica7ii dedicate! co&ducerea #roce"elor eco&omice, birotic2, "i"teme e*#ert, #roiectarea

a"i"tat2 de calculator.

()0) Strctra .e 1a2# a sistemli .e +perare

+1 este structurat pe trei ni-eluriB

• )IOS 8)a"ic I&#ut Out#ut S9"tem:/• &ucleul/• ";ell 8COMMAND.COM:/

<ltimele două componente reprezintă sistemul de operare propriuzis şi suntrealizate de +icrosoft.

BIOS (sau componenta "zică) conţine un set de prorame care asiurăB

7/23/2019 Lab nr 1 2


• autote"tarea la #u&erea "ub te&"iu&e 8-OST < -o=er$O& Sel' Te"t -ro+ram:/• "u#ortul "o't=are #e&tru di"#oiti(ele #eri'erice "ta&dard $ >& 'elul ace"ta iolea2 "i"temul

de o#erare de ceea ce e"te "#eci'ic ;ard=are$ului 8de e*em#lu, )IOS co&7i&e codurilea#elurilor de "i"tem #e&tru citirea ?i "crierea de la adre"ele ab"olute de #e di"c, #e&tru citireau&ui caracter de la ta"tatur2 "au #e&tru a'i?area u&ui caracter #e ecra&:.

• ruti&a #e&tru i&i7ialiarea "i"temului/• #ro+ramul de >&c2rcare a #rimului "ector lo+ic de #e di"cul 'le*ibil "au ;ard di"c.omponenta *I este furnizată de constructor şi nu de "rma +icrosoft, "indlocalizată !n memoria C+ !n 7locul de 64 ;*, c=iar su7 limita de +* a spaţiuluide adresare. /rocedurile *I sunt apelate prin intermediul -ectorilor de !ntreruperişi nu prin apeluri directe, ceea ce permite constructorilor sc=im7area mărimii şi aamplasării procedurilor *I.

Dişierul IO.SYS (IBMBIO.COM !n -ersiunile I*+) este un "şier ascuns, care e:istă !ntoate sistemele +1. e utilizează la demararea calculatorului şi oferă o

interfaţă cu *Iul pentru apelurile de proceduri. 'ucleul sistemului de operarepoate accesa ser-iciile *Iului prin intermediul procedurilor din I.E. >:istenţaacestui "şier permite o izolare mai 7ună a nucleului de componenta =ard$are. 1ee:emplu, nucleul nu tre7uie să cunoască ce -ector de !ntrerupere corespunde unuiser-iciu *I dat, această informaţie "ind reăsită prin "şierul I.E.

Nucleul conţine partea sistemului de operare independentă de calculator şi seăseşte !ntrun alt "şier ascuns, MSDOS.SYS (IBMDOS.COM). re rolul de aestiona procesele, memoria şi sistemul de "şiere, ca şi interpretarea tuturorapelurilor de sistem.

1upă nucleu, cea dea treia parte a sistemului de operare este s=ellul reprezentatprin "şierul COMMAND.COM. otuşi acesta poate " !nlocuit de către utilizator.Dişierul ++'1.+ realizează interfaţa dintre utilizator şi nucleul sistemului deoperare, conţinAndB

• #arte reide&t2 care e"te totdeau&a >& memorie/• #arte &ereide&t2, ce "e >&carc2 >& #artea "u#erioar2 a memoriei, la limita celor @B 3) ?i

#oate 'i >&locuit2.

()3) 4nc#rcarea sistemli .e +perare MS * DOS

>tapele necesare lansării sistemului de operare +1 pot " urmărite !n "ura F..

7/23/2019 Lab nr 1 2


5i6ra ()&) &c2rcarea "i"temului de o#erare MS$DOS

()') 4ntrerperile 7i e8cep9iile

ntreruperile şi e:cepţiile sunt moduri pentru transferul comenzilor ce altereazăcursul de e:ecuţie al unui proram, pentru a lua !n seamă e-enimentele e:terne,semnalizarea erorilor sau condiţiile e:cepţionale de funcţionare. ntreruperea

7/23/2019 Lab nr 1 2


(e:ternă) este e-enimentul care inter-ine independent de e:ecuţia !n curs, !n timpce o e:cepţie (!ntrerupere internă) este un e-eniment care inter-ine ca urmare acircumstanţelor particulare de e:ecuţie ale proramului, cum ar "B adresă ileală dememorie, e:ecuţia unei instrucţiuni pri-ileiate, !mpărţirea prin zero, du7lă eroare,cod de operaţie eronat, depăşire. >:cepţiile sunt clasi"cate !n trei cateoriiB

• Fault - e*ce#7ie recu&o"cut2 >&ai&tea >&c;eierii i&"truc7iu&ii care a +e&erat$o 8e*em#lu!(iolarea #rotec7iei, >&cercarea de a "crie la o adre"2 care &u acce#t2 dect citirea:.

• Trap - e*ce#7ia a#are la >&c;eierea e*ecu7iei i&"truc7iu&ii ce a determi&at$o 8e*em#lu!>m#2r7irea #ri& ero:.

• Abort - e*ce#7ia care &u #ermite &ici cu&oa?terea i&"truc7iu&ii ce a #ro(ocat acea"t2 "itua7ie,&ici rela&"area #ro+ramului care a +e&erat$o 8e*em#lu! dubl2 eroare:.

And un semnal de !ntrerupere este luat !n considerare, e:ecuţia proramuluicurent este !ntreruptă. istemul de operare sal-ează conte:tul procesului curent şiun proram asociat cauzei care a produs !ntreruperea -a " lansat !n e:ecuţie, după

care este reluată e:ecuţia proramului iniţial din punctul !n care a fost !ntrerupt.emnalele de !ntrerupere sunt !mpărţite pe rupe şi ni-eluri, respectAnd o lee deprioritate şi o disciplină de aşteptare. ?a apariţia mai multor !ntreruperi, !n modsimultan, -a " luat !n considerare semnalul cu prioritatea ma:imă. 1e menţionat că,o rutină de !ntrerupere poate " !ntreruptă la apariţia unui semnal de !ntrerupere cuprioritate mai mare.

istemul de operare tre7uie uneori să !mpiedice declanşarea !ntreruperii !n timpulacti-ităţilor critice, ce pot produce alterarea datelor, e-ident dacă este posi7il. 1ee:emplu, cAnd se operează asupra şirurilor de date.

a7ela -ectorilor de !ntrerupere, care se reăseşte !ncepAnd cu adresa "zică 0,conţine pentru "ecare tip de !ntrerupere un indicator BI/ care constituie punctulde intrare !n procedura de !ntrerupere, aceasta !n mod real, pe cAnd !n modprote5at, semni"caţia informaţiei este alta.

7/23/2019 Lab nr 1 2


5i6ra ()$) Or+a&iarea memoriei RAM "ub MS$DOS

()) Sisteml .e 6estine a fi7ierel+r MS*DOS

istemul de "şiere +1 se ocupă de administrarea "şierelor a-And la 7azăstructura "zică a disc=etelor sau a =ard discurilor. tructura "zică, la discurilemanetice, se referă la oranizarea suportului disc la ni-el de sector, faţă (cap),cilindru (pistă). ectorizarea discurilor şi a disc=etelor se realizează prin operaţia deformatare (comanda DC+). /rin comanda de formatare, sistemul de operarerealizează !n principalB

• >m#2r7irea #i"telor >& "ectoare 8'ormatarea 'iic2:/• crearea "tructurii lo+ice de date 8'ormatarea lo+ic2:.

tructurarea informaţiei pe discurile Ge:i7ile este aceeaşi cu a unei partiţii de pe=ard disc. /artiţia este unitatea loică, "zic reprezentată prin totalitatea sectoarelordintre două adrese. Hard discul poate conţine partiţii +1 sau partiţii care nusunt +1. 1upă enerarea partiţiilor este necesară formatarea acestora, crearea

structurii loice de date.

tructura loică a unei partiţii sau a unei disc=ete este (". F.3)B

• "ectorul de )OOT 8#rimul "ector lo+ic:/• "ectorul FAT 8tabela de alocare a 'i?ierelor:/• co#ii FAT/

7/23/2019 Lab nr 1 2


• directorul #ri&ci#al "au r2d2ci&2 8ROOT:/• o&a de date/

n sectorul de BOOT sunt conţinute date care descriu formatul discului şi prinintermediul cărora sistemul de operare +1 poate utiliza discul. cest sector

includeB

• coma&da de "alt la #rocedura )OOT/• &umele #roduc2torului ?i &um2rul de (er"iu&e/• &um2rul de octe7i"ector/• &um2rul de "ectoareclu"ter 8clu"ter < u&itate de alocare, a(&d u& &um2r de "ectoare:/• &um2rul de "ectoare reer(ate 8>&ai&tea #rimului FAT:/• &um2rul de de FAT$uri/• &um2rul de i&tr2ri >& #rimul director/• &um2rul de "ectoaredi"c/• ti#ul di"cului/• &um2rul de "ectoare di& FAT/• &um2rul de "ectoare#i"t2/• &um2rul de ca#etelor de "crierecitire/• &um2rul de "ectoarelor a"cu&"e/• #rocedura )OOT 8>&c2rcarea 'i?ierelor de "i"tem:/• tabela de #arti7io&are 8la ;ard di"c:/• e*te&"ie a #rocedurii )OOT.

/rin utilizarea sectorului de *, sistemul de operare poate indenti"ca primul "şierde tip director (directorul rădăcină ROOT ) care conţine 7aza structurii

ar7orescente a directoarelor de pe disc.

intrare !ntrun director conţine (32 octeţi)B

• &umele 'i?ierului 8 octe7i:/• e*te&"ia 8% octe7i:/• atributul de director "au 'i?ier obi?&uit 8 octet B octe7i &eutilia7i:/• data ?i ora 84 octe7i 4 octe7i:/• #rimul clu"ter 84 octe7i:/• dime&"iu&ea >& octe7i 8 octe7i:.

FAT conţine cAte o intrare (6 7iţi) pentru "ecare cluster. 'umărul clusterului esteutilizat ca inde:.

7/23/2019 Lab nr 1 2


5i6ra ()0 . Fu&c7io&area "i"temului de 'i?iere FAT@

()() "+men2i MS*DOS

inta:a enerală al unei comenzi esteB

cuvânt_cheie [parametrul1] [parametrul2] [/opţiuni]

cuvânt_cheie speci"că numele comenzii

7/23/2019 Lab nr 1 2


parantezele drepte J indică elementele opţionale

parametrul pot include următoarele elementeB

• unitatea logică de disc 'olo"it2 8di"c!:, care #oate 'i!− u&itatea de di"c 'le*ibil re#ree&tat2 #ri& A! "au )!

− u&itatea de ;ard di"c re#ree&tat2 #ri& C!, D! "au E!

1acă elementul unitatea de disc se omite se -a considera unitatea implicită,aceasta "ind unitatea de disc curent al cărui nume apare ca primă literă !npromptul comenzii. /entru a sc=im7a discul curent se tastează numele disculuiurmat de două puncte (B). 1e e:emplu, pentru a sc=im7a discul curent B !n 1B, dupăce se tasteazăB

A!"#1B K>'>CL

-a apare ca prompt mesa5ulB

D!"#

dacă directorul curent pe discul 1B este directorul rădăcină MJ.

• calea $ "#eci'ic2 ruta #ri& care "e ide&ti'ic2 locul u&ui 'i?ier "au director di& "tructuraarbore"ce&t2.

[\][nume1_director]\[nume2_director]....

/rimul caracter " impune ca identi"carea să !nceapă cu directorul rădăcină (C).

1acă acesta se omite, căutarea !ncepe din directorul curent. şa cum este memoratăunitatea de disc implicită, se poate memora şi directorul implicit pentru "ecareunitate de disc. +1 a"şează calea directorului curent de pe discul curent, caparte a promptului.

• nume_fişier.ext $ "#eci'ic2 &umele u&ui 'i?ier care #oate a(ea #&2 la o#t caractere ?i #oate 'iurmat de #u&ct . H ?i o e*te&"ie de #&2 la trei caractere.

• specificator de fişier $ co&7i&e eleme&tele de"cri"e a&terior![disc:][cale][\]nume_fişier[.ext]

$p%iuni sunt speci"ce anumitor comenzi şi determină un anumit mod de e:ecuţie(e:empluB 1IC/).

O&serva%ie. n numele "şierului cAt şi !n e:tensie se pot reăsi caractereleB

− semnul întrebării 8: $ "#eci'ic&d c2 orice caracter #oate ocu#a acea"t2 #oi7ie.

7/23/2019 Lab nr 1 2


>:empluB 1IC @1.1

1acă !n directorul curent e:istă "şierele *1.1N 1.1N H1.1 acestea -or" listate !n urma e:ecuţiei comenzii 1IC.

− asterisc 8J: $ "#eci'ic&d c2 orice caracter #oate ocu#a acea"t2 #oi7ie ct ?i re"tul #oi7iilor.

>:empluB 1IC O.1

Por " listate toate "şierele care au e:tensia .1 din directorul curent.

()()&) "+men2i pentr lcrl c .irect+are

M'D() *MD+ comandă internă utilizată pentru crearea unui director. inta:a

esteB

M'D() ,disc! cale sau MD ,disc! cale

ExempluB

/entru a se enera directorul ' !nB

a) directorul rădăcină de pe discului curent (directorul curent este altul decAtdirectorul rădăcină) sau7) directorul curent,

!n linia de comandă se -a tastaB

a) +1 M 'N7) +1 '.

/D() *D + comandă internă pentru a -izualiza numele directorului curent

sau pentru a sc=im7a directorul curent. inta:a esteB

/D() ,disc! ,cale sau D ,disc! ,cale

ExempluB

I. /entru a sc=im7a directorul curent M<1M<1& de pe discul implicit !nB

a) directorul părinte ( M<1)7) directorul rădăcină ( M)

linia de comandă -a conţineB

7/23/2019 Lab nr 1 2


a) 1.. sau 1 M<1JN7) 1M

II. /entru a sc=im7a directorul curent M<1M<1F de pe discul astfel !ncAt acestasă "e <13 su7director al directorului <1, !n linia de comandă se -a tasta

(discul curent este B) B1 BM<1M<13

)MD() *)D+ comandă internă utilizată pentru ştererea unui director. inta:a

esteB

)MD() ,disc! cale sau )D ,disc! cale

'u se poate utiliza comanda C1 pentru a ştere directorul curent, directorul rădăcină

sau un director care conţine "şiere sau su7directoare.

ExempluB

/rin comandaB C1 BM<1M<13 se -a ştere su7directorul <13 din directorul<1 de pe discul B dacă este ol.

T) comandă e:ternă prin care se a"şează structura ar7orescentă a

directoarelor de pe discul speci"cat. inta:a esteB T) ,disc! cale ,1F,1A

undeB

1F listează şi numele "şierelor din "ecare director

1A comanda utilizează caracterele te:t !n loc de caracterele ra"ce pentru areprezenta leăturile cu su7directoarele.

ExempluB

/rin comandaB C>> BDL/C' listarea se face la imprimantă.

2O34 comandă e:ternă pentru copierea "şierelor şi directoarelor, incluzAnd

su7directoarele. inta:a esteB

Q/E sursa destinaţiaJ +J1BdataJ/JJ>JPJ#J

7/23/2019 Lab nr 1 2


sursa1destina%ia poate " o unitate de disc sau o cale

1A R copierea numai a "şierelor sursă care au atri7utul de ar=i-are, fără al modi"caN

1M R copierea numai a "şierelor sursă care au atri7utul de ar=i-are, atri7utul dear=i-are -a " modi"catN

1D!date R copiază "şierele sursă modi"cate la sau după data speci"catăN

13 R cere con"rmarea !naintea copierii "ecărui "şierN

1S R copiază directoarele şi su7directoarele, !n afară de situaţia !n care sunt oaleN

1 R copiază toate su7directoarele, c=iar dacă sunt oaleN

1 R -eri"carea identităţii "ecărui "şier destinaţie (de5a copiat) cu "şierul sursăN

16 R enerează o pauză !naintea operaţiei de copiere a "şierelor.

/rin comanda Q/E nu se copiază "şierele ascunse şi de sistem. 1acă destinaţiaeste omisă, prin comanda Q/E se copiază "şierele !n directorul curent.

ExempluB

omanda Q/E B B> copiază toate "şierele şi su7directoarele (inclusi- celeoale) de pe discul B pe discul B.

3AT/ comandă internă prin care se sta7ileşte calea de căutare pentru "şierele

e:ecuta7ile (.>Q>, .*, .+). inta:a esteB

/H discBJcaleNdiscBJcaleJN..JJ

/entru a"şarea căilor curente de căutare se utilizează comanda fără parametruB/H.

ExempluB

ă presupunem că proramul /CS.+ se ăseşte numai !n directorul <1F de pediscul B, iar unitatea de disc implicită este B. omandaB

/H M<1N M<1M<12N BM<1F

7/23/2019 Lab nr 1 2


instruieşte sistemul de operare să identi"ce comenzile (orice "şier e:ecuta7il esteec=i-alent unei comenzi) lansate !ntAi !n directorul curent, apoi !n BM<1N dupăaceea !n BM<1M<12 şi !n "nal !n BM<1F.

()()$) "+men2i pentr lcrl c fi7iere

D() comandă internă prin care se listează "şierele şi su7directoarele unui

director. inta:a esteB

D() ,disc!,cale,nume_78ier,13,16,1A,,!atri&ute,1O,,!SO ,1S,19,1:

13 R listarea informaţiei !n painiN

16 R a"şarea condensată a listeiN

1A,,!atri&ute R se -or lista numai numele acelor "şiere şi directoare care deţin

atri7utele speci"cate.atri&ute! = = "şiere ascunsenu sunt ascunse

s s "şiere sistemaltele decAt sistem

d d directoarenu directoare

a a "şiere de ar=i-arenu de ar=i-are

r r "şiere ce se pot numai citiciti şi scrie

1O,,!SO R controlează ordinea !n care se listează numele "şierelor şi directoarelor.

SO! n n ordine alfa7etică după nume TTe e ordine alfa7etică după e:tensie TT

d d după dată

s s după mărime

directoarele !nainteadupă "şiere

1S R listează orice apariţie !n directorul speci"cat şi !n toate su7directoareleacestuia a numelui de "şier specificatN

19 R listează numele unui director sau "şier pe o linieN

1: R listarea neordonată a numelor "şierelor şi directoarelor cu litere mici.

ExempluB

I. omandaB 1IC /

7/23/2019 Lab nr 1 2


1acă directorul curent este directorul rădăcină se -a o7ţine o listare a tuturordirectoarelor de pe discul implicit. ?ista "ecărui director este ordonată alfa7etic iar

!ntre a"şarea a două ecrane succesi-e se e:ecută o pauză.

II. /rin comandaB 1IC /B1rezultatul este asemănător cu cel din cazul precedent numai că se -or omitenumele directoarelor.

T43 comandă internă prin care se -izualizează conţinutul unui "şier te:t.

inta:a esteB

E/> discBJcaleJnumeU"şier.e:t

ExempluB

/rin comandaB E/> +'<?.Q se -a a"şa conţinutul "şierului +'<?.Q dindirectorul curent. /entru a se e:ecuta o pauză cAnd ecranul este plin se -a includeşi comanda +C>, astfel linia de comandă de-ineB

E/> +'<?.QV+C>

O34 comandă internă prin care se copiază unul sau mai multe "şiere. inta:a

esteB

/E J*Jsursa *JWsursa *JW..JJdestinaţie*JJPJ

1A "şier te:t de tip II

19 "şier 7inar

1 -eri"că dacă noile "şiere sunt corecte

ExempluBI. opierea unui "şier cu acelaşi nume.

/resupunem că unitatea implicită de disc este .

omandaB /E 1BM/CS.1

copiază "şierul /CS.1 din directorul rădăcină al unităţii de disc 1 !n directorulcurent al discului implicit , fără a sc=im7a numele "şierului.

7/23/2019 Lab nr 1 2


/rin comandaB /E 1BM/CS.1 1BM<1

copiază "şierul /CS.1 din directorul rădăcină al discului 1 !n directorul <1 depe aceeaşi unitate. Dişierul copiat are acelaşi nume cu "şierul oriinal.

II. opierea cu nume diferite

/rin comandaB /E 1B/CS.1 B'.Q

se copiază "şierul /CS.1 din directorul curent al unităţii de disc 1 !n directorulcurent al unităţii , su7 numele '.Q.

III. rearea unui "şier prin introducerea datelor de la tastatură

/rin comandaB /E ' I?<?.Qtastatura are rolul de "şier sursă, iar "şierul destinaţie este I?<?.Q dindirectorul curent al unităţii de disc implicite. ot ce se -a tasta -a " transferat !n"şierul destinaţie, astfelB

/rima linie K>'>CL

doua linie K>'>CL

And se -a introduce C?WT şi apoi K>'>CL operaţia de copiere se termină şiinformaţiile sunt sal-ate !n "şierul I?<?.Q.

);AM comandă internă pentru redenumirea unui "şier sau a unor "şiere.

inta:a esteB

);,AM ,disc!,calenume<_78ier nume=_78ier

ExempluB

I. omandaB C>' BM<1M*>?.1 *>?.1

redenumeşte "şierul *>?.1 din directorul M<1 de pe unitatea !n *>?.1.

II. omandaB C>' O.>Q> O.+

asiură sc=im7area e:tensiilor tuturor "şierelor de tip .>Q> din directorul curent !ne:tensii .+.

7/23/2019 Lab nr 1 2


D: ()AS) comandă internă care realizează ştererea "şierelor. inta:a

esteB

D: ,disc!,calenume_78ier,13 sau )AS ,disc!,calenume_78ier,13

13 cere con"rmarea (E'@) !nainte de a ştere "şierul speci"cat.

ExempluB

omandaB 1>? BM<1M<1FMO.O

ştere toate "şierelor din directorul M<1M<1F. 1acă sa utilizat O.O !n zonanumelui de "şier, 1 emite un mesa5 pentru a -eri"ca dacă se doreşte şterereatuturor "şierelorB Xre 9ou sure (E') @X astAnd E şi apoi K>'>CL se e:ecutăoperaţia de şterere.

>;D:T comandă e:ternă prin care se recuperează "şierele şterse anterior

prin comanda 1>?. inta:a esteB

>;D:T ,,disc!,calenume 7_ier,1list 1all,1d$s 1dt

1list ?istează "şierele şterse şi care pot " recuperate, dar fără a lerecupera.

1all Cecuperează "şierele şterse cu cerere de con"rmare pentru

"ecare "şier.1d$s Cecuperează numai acele "şiere ce sunt listate intern ca "ind

şterse prin +1, cerAnd şi con"rmarea.

1dt Cecuperează numai "şierele ale căror nume sunt reţinute !n"şierul ce urmăreşte ştererile, creat prin comanda +ICCC.

ExempluB

omandaB <'1>?>> BMO.1all

recuperează toate "şierele cu e:tensia .1 care au fost şterse din directorulrădăcină al unităţii de disc .

ATT)(9 comandă e:ternă prin care se a"şează sau se sc=im7ă atri7utele unui

"şier. inta:a esteB

7/23/2019 Lab nr 1 2


CI* WCVCJWVJWVJWHVHJdiscBJcaleJnumeU"şierJJ

?)@-)setareaştererea atri7utului pentru "şier prote5at la scriere

?A@-Asetareaştererea atri7utului pentru "şier de ar=i-are

?S@-S setareaştererea atri7utului pentri "şier sistem

?/@-/ setareaştererea atri7utului pentru "şier ascuns

1S comandă care acţionează asupra "şierelor din directorul curent şisu7directoarele acestuia.

ExempluB

I. /rin comandaB CI* WC BM<1MO.O

"şierele din directorul M<1 şi "şierele din toate su7directoarele directorului M<1

din unitatea B, -or a-ea setat atri7utul de protecţie la scriere.II. astAnd comandaB CI* se -or a"şa atri7utele tuturor "şierelor din directorulcurent.

()()0) "+men2i .e filtrare

F(;D comandă e:ternă care asiură căutarea unui te:t !ntrun "şier. inta:a

esteB

DI'1 PJJ'JIJ Xte:tX discBJcaleJnumeU"şier

1 a"şarea tuturor liniilor ce nu conţin te:tul sau şirul speci"cat

1 a"şarea numai a numărului liniilor care conţin te:tul speci"cat

1; precede "ecare linie cu numărul liniei din "şier

1( inoră diferenţa dintre literele mari şi mici.

ExempluB

/rin comandaB DI'1 XI'><X <1.*

se -or a"şa toate liniile din "şierul <1.* care conţin şirul de caractereXI'><X.

MO) comandă e:ternă prin care se a"şează un ecran plin de date apoi se

e:ecută o pauză semnalată prin mesa5ul UU +C>UU. inta:a esteB

MO),disc!,calenume_78ier sau nume_c$mand@MO)

7/23/2019 Lab nr 1 2


ExempluB

omandaB +C>K>.+

-a a"şa conţinutul "şierului >.+ ecran după ecran. And ecranul este plin se-a a"şa mesa5ul UU+C>UU pe ultime linie. /entru a continua se -a apăsa oricetastă.

SO)T comandă e:ternă prin care se citesc datele de intrare, se sortează

alfa7etic şi se scriu rezultatele pe ecran, !ntrun "şier sau la alt dispoziti-. inta:aesteB

C CJW'JKJsursaLdestinaţieJJ

sau

,nume_c$mand@SO)T,1),1?;1,#,destina%ie

1) sortare !n ordine descrescătoare (T → şi % → 0)

1?; sortarea "şierului conform caracterului din coloana ' (implicit seconsideră caracterul din coloana )

ExempluB

Die "şierul <1.* care conţine numele studenţilor unei rupe (!n primele 28

coloane) şi mediile de la admitere (!nreistrate din coloana 30). /rin comandaBC W30CK<1.*

se -a a"şa pe ecran o listă ordonată !n mod descrescător după medie. Iar princomandaB C W30CK<1.*L<1.*

lista care anterior a fost a"şată pe ecran, se -a reăsi !n "şierul <1.*.

()()3) Re.irec7i+narea intr2rii;ie?irii c+men2il+r

/entru a redirecţiona intrarea sau ieşirea unei comenzi, se -a utiliza unul dincaractereleB

# ieşirea unei comenzi se -a transmite !ntrun "şier sau către undispoziti- perifericN

intrarea necesară unei comenzi -a " preluată dintrun "şierN

7/23/2019 Lab nr 1 2


##

ieşirea unei comenzi este adăuată la sfArşitul unui "şier, fără aştere informaţia de5a e:istentă.

ExempluB

I. omandaB 1ICL?I.Q

asiură redirecţionarea listei ce se o7ţine prin comanda 1IC către "şierul ?I.Q.1acă "şierul nu e:istă, el se -a crea !n directorul curent de pe unitatea implicităNdacă e:istă, -a !nlocui informaţia care o conţine cu aceea ce se -a o7ţine.

II. /rin comandaB 1ICL/C'

se -a emite lista cu numele "şierelor din directorul curent către imprimantă.

()()') "+men2i pipe

1acă se doreşte ca ieşirea unei comenzi să "e intrare pentru alta se -or tastacomenzile pe o sinură linie de comandă, "ind separate prin sim7olul linie -erticală(V).

ExempluB

I. Die linia de comandăB 1ICVC

?ista o7ţinută prin comanda 1IC -a " folosită ca intrare pentru comanda C,astfel !ncAt pe ecran -a apare o listă ordonată alfa7etic.

II. ?inia de comandăB 1IC V C V +C>

"şează aceeaşi listă ca !n e:emplul precedent.

7/23/2019 Lab nr 1 2


Lab nr 1 2

Documents

Transcript of Lab nr 1 2