8/6/2019 La Rascrucea Gandurilor

1/2

La rscrucea gndurilor

Oamenii mint adeseaSi cel mai mult se mint pe sine,Vorbind de restul, mai dau pe fa adevrulDar totul i-ascuns privind interiorul.

De parc-o fobie,O dezvoltat alergieLa a mrturisi nu mie, ieCi sie.De-i vorba de-o greeal,De-o vorb aruncatSau cumva o faptCe nu se cuvine ludat,Fa de sine se-ntrescSi glasul ce le strig-adnd n piept:Ai greit ntru aceasta

l nimicesc...

Si degrab i nvinovescPe cei din a cror pricinSe simt vinovai,De greeal nsemnai.

Unii ajung la performana de-a tri n dou locuri,C att de mult ajung s fug de sineS se ascund de a-i vedea originile, patimile,

nct, suind pe-ambiia deart,Las n a contiinei poartTot gunoiul inimiiSi pornesc srman-sracii

n goana nchipuiriiCtre culmi de ei tiute,Spre naltul amgirii.Si pufnesc, trntesc, zdrobescCnd i amintescDe ce au lsat n poartSi iar suind pe-ambiia deartGonesc de sine creznd cu disperareC tot fugind de ei, cumva, cndva...Vor da de tot uitare.

Dulce e mhnirea mngiat,

Fals dulcea e bucuria zvpiat.

Strig neghiobul Este! Am uitat totul!L-a ntreba Poi aterne pe hrtie,Un singur cuvnt care s te descrie?Si a vedea morfin, somnLegum, neom.Cci asta e a lui victorie:A merge legat la ochi la btlie

8/6/2019 La Rascrucea Gandurilor

2/2

Zicnd nu vd nimic,Nu-i btlie aadar niciun pic.Cntnd imnul acesta n sineE strpuns de spade de ruine,De-a lumii gur team,De spaim de nefaim,

De ur de dreptate,De-acea voluptateCnd altul triete a virtuii moarte.

Calea care duce la a fi aaEste a nu alege s fii altceva,Ci doar tgad, tergiversare,Pierztoare amnare.

De vrei s poi s pui mna pe tineSi s poi s spui Sunt viu!Nu trebuie s te sfii

Creznd c pri din tine dnd uitriiRmi cu seninul, albastrul mrii.Puterea cea adevratNu-i s priveti un preedinte-n fa,Ci pe tine s te poi priviSi-n faa ta s poi s-accepiC cel pe care-l priveti, pe tine, a greit.S poi s-l nvinoveti, pe tine,S-l mustri, s-i ceri s fac ce i cum se cuvine.Tu, pe-acela, pe tine, s-l privetiDe pe scaun de judecat,Iar nu inandu-l de mna i iertndu-i orice fapt.S-i spui verde n obraz:Eti mndru, eti dumnos,Eti rece, eti ncpnat vrtos.Cnd pleci de la a ta judecatS nu lai vreo fapt de-a ta nemsurat,Zicnd e mic-aceasta, i cu, i frLstarul rului l uzi, se face ramur.

n chipul acesta vei ajunge s trieti cu tineVei fi curat de groaza de sine,Ai s fii izvor de trezire,

n jurul tu o s curg iubire...

Cnd te afli la rscruceSi-i tremur pasul de ncotro se duceRostete-i ie fac stnga! ori fac dreapta!,Ferete-te de ovialCci ea-i tot una cu-a te scufunda-n greeal...