politiei/...4 117 aresta]i, 300 de carduri falsificate \n urma investiga]iilor derulate pe...

$: politiei/...4 117 aresta]i, 300 de carduri falsificate \n urma investiga]iilor derulate pe par-cursul a opt luni, poli]i[tii spanioli [i români au descoperit c` unii dintre mem-brii$
w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u `

2008

Nr. 1

52pagini

3lei

Pag 20

Aproape de comunitate [i de valorile sale

Poli]i[tii români [i cei spanioliau spulberat o re]eainfrac]io nal` transfrontalier`

Cu credin]` \n Dumnezeu [i \nsemeni, agentul Diaconesculupt` cu propria-i dram`

Dialogul social institu]ie –sindicat sau scurtareadrumului de la vorbe la fapte

Opera]iunea “ACVILA”

Ofert` educa]ional` 2008:{coala de Agen]i de Poli]ie„Vasile Lasc`r” - Câmpina

“Coana Anica” - dealer de droguri în Ferentari

Nego]ul cu minori \n scopuri sexuale

Dialog intercultural, sub semnultoleran]ei interetnice

DDii nn

ssuu

mmaarr

ppaagg.. 44

ppaagg.. 1122--1133

ppaagg.. 1166--1177

ppaagg.. 2277

ppaagg.. 2244--2255

ppaagg.. 3300--3311

ppaagg.. 3333ppaagg.. 1188--1199

Editori

alAm fost tentat s` scriu în acest edito-rial despre profesionalismul de care daudovad`, despre eforturile pe care ledepun pentru a r`spunde nivelului dea[teptare al cet`]enilor sau despre schim-barea de mentalitate a marii majorit`]i alor, a poli]i[tilor, deoarece despre ei estevorba. Aveam, de asemenea, posibilitateas` mai adaug câteva cuvinte la cele multedespre reform`. Despre institu]ie, desprestructurile subordonate, despre rezul-tate. M-am hot`rât, totu[i, s` vorbescdespre paradoxuri. Subiect riscant într-operioad` a ultimelor aproape dou`decenii suprasaturat` de asemeneaexemple, pe care chiar [i simpla lorîn[iruire te-ar aduce în situa]ia de a nu-]iajunge o revist` întreag`. Restrângînd,

îns`, sfera acestora la domeniul de

activitate al Poli]iei, a[ dori s` v` supunaten]iei numai câteva – rezultate aleultimei perioade, aflate pe un trendascendent, denot` profesionalismulpoli]i[tilor români.Cu toate acestea, suntnumeroase exemplele când acestora nule sunt recunoscute meritele

- de[i sunt persifla]i, jigni]i, ultragia]i,poli]i[tii români î[i îndeplinesc foartebine misiunile [i atribu]iunile ce le revin

- cu toate c` în plan intern suntadeseori ]inta criticilor, aproape c` nusunt misiuni desf`[urate în afara ]`rii sauaudit`ri pe diferite aspecte specifice demunc` în urma c`rora s` nu le fie apreci-ate preg`tirea [i profesionalismul

- dac` raport`m num`rulinfrac]iunilor comise de poli]i[ti la efec-tivele institu]iei, rezult` un procent foarte

sc`zut. |n ciuda eviden]elor, întâm-pl`tor sau nu, Poli]ia Român` a fostprezentat` de media ca „frunta[`” atopului.

Poli]i[tii au oferit de 1 Martiem`r]i[oare doamnelor [i domni[oarelorîntâlnite în zonele unde î[i desf`[oar`activitatea. A]i auzit c` m`car unei singurepoli]iste care dirija circula]ia s` i se ofere ofloare de c`tre un conduc`tor auto?

{i acum gata cu paradoxurile!{ti]i c` a venit prim`vara, cu fru-

muse]e, lumin` [i speran]`?V-a]i reamintit, dragi colegi, [i de o

clip` de r`gaz în care s` mângâia]i inimilecolegelor voastre cu un ghiocel?

S` fi]i convin[i c` merit`! Dup` cumvoi, to]i cei one[ti [i dedica]i profesiei,merita]i un c`lduros La Mul]i Ani!

Doar urmeaz` Ziua Poli]iei Române,nu?

� Nicu[or DULGHERU

Paradoxuri spre lumin`

Agenda M.I.R.A.

3

AAggeennddaa MM..II..RR..AA..

|nt#lnirea domnului Cris -tian David, ministrul In -ternelor [i Reformei Ad -ministrative, cu subsecretarulgeneral al O.N.U. pentruOpera]iuni de Men]inere aP`cii, domnul Jean-MarieGuehenno, s-a axat pe pro -blematica misiunillor demen]inere a p`cii la care con-tribuie România, prin de -ta[amente apar]inând Mi -nisterului Internelor [i Re -formei Administrative. Dom -nul ministru a exprimatdisponibilitatea României de acontinua asigurarea prezen]eitrupelor de jandarmi [i

poli]i[ti în Kosovo pentru sta-bilizarea situa]iei, într-oviitoare misiune sub mandatUE. Subsecretarul general alO.N.U a fost informat desprefaptul c` 115 jandarmi [i 60poli]i[ti sunt preg`ti]i s` par-ticipe la aceast` misiune. Întimpul discu]iilor, domnul Jean- Marie Guehenno [i-a expri-mat aprecierea fa]` de con-tribu]ia ]`rii noastre la misiu-nile derulate pân` în prezent,suger#nd ca perso nalul româns` trimit` dosare în vedereaocup`rii unor func]ii decomand` la nivelul misiunilorde men]inere a p`cii.

�Vizita oficial` a ministru-

lui de interne român în SUAmarchez` un moment impor-tant în rela]iile de cooperaredintre Ministerul Internelor[i Reformei Administrativedin Rom#nia [i organismelesimilare din Statele Unite aleAmericii, fiind prima vizitòficial` de acest nivel, înultimii 10 ani, [i care aredrept scop consolidarearela]iilor de cooperare cuagen]iile americane de apli-care a legii.

� Antoaneta DARIE

Domnul Cristian David, ministrulInternelor [i Reformei Administrative, a \ntre-prins, recent, o vizit` transoceanic` impor-tant` pentru rom#ni. Domnia sa a dialogatfructuos cu \nal]i oficiali americani din F.B.I.,U.S. Secret Service [i Agen]ia FederalÀmerican` pentru Situa]ii de Urgen]`,reprezentan]i ai Organiza]iei Na]iunilor Unitedar [i ai Ambasadei României dinWashington. |n cursul convorbirilor bilateralecu demnitarul american Stewart Baker, asis-

tent al Secretarului pen-tru Securitate Intern`(Departament of Home and Security), dom-nul ministru Cristian David a prezentat eva -luarea stadiului de preg`tire a Rom#niei pen-tru Visa waiver Programme. Derulat \mpre-un` cu Statele Unite ale Americii, acestaurm`re[te eliminarea vizelor pentrucet`]enii români care vor s` c`l`toreasc` înSUA. În acest context, oficialul rom#n a re -levat eforturile deosebite f`cute de Rom#niapentru atingerea standardelor necesare\ndeplinirii acestui obiectiv. El a mai infor-mat c` Rom#nia [i-a intensificat eforturile desecurizare a frontierelor, c` ne afl`m \n plin

proces de aderare la Spa]iul Schengen [i facem eforturi de intro-ducere a pa[apoartelor biometrice. Dialogul cu directorul adjunctal F.B.I., domnul John S. Pistole, i-a permis domnului CristianDavid s` eviden]ieze importan]a intensific`rii activit`]ilor decooperare prin schimbul de informa]ii \n scopul combaterii cri -minalit`]ii informatice. Subiectul \ntrevederii cu domnul JuanZavate, asistent adjunct al Pre[edintelui [i adjunct alConsilierului pentru Securitate Na]ional`, a fost cooperarea îndomeniul combaterii terorismului, subliniindu-se nevoia confi -gur`rii unei viziuni strategice comune. Aceasta va reprezenta

cheia ac]iunilor conjugate ce au drept ]int` descurajareaterorismului. Respectarea principiilor democra]iei [iap`rarea drepturilor omului au fost, de asemenea, subiectede mare interes aflate pe agenda convorbirilor bilateralerom#no - americane.

Depre m`surile de Securitatela Summitul NATO

de la Bucure[ti

|n timpul \nt#lnirii pe care domnul Cristian David aavut-o cu dl. Mark Sullivan, directorul Secret Service, au fost dis-cutate aspecte privind m`surile de securitate speciale ce vor filuate cu ocazia Summit-ului NATO de laBucure[ti, cooperarea poli]ieneasc` în domeni-ul combaterii criminalit`]ii informatice, schim-bului de informa]ii [i acces`rii unor programede preg`tire profesional` pentru ofi]eri dinMIRA. Convorbirile au fost, de asemenea, debun augur [i pentru înt`rirea cooper`rii dintreUS Secret Service [i structurile de poli]ie dinRomânia în domeniul combaterii criminalit`]iiorganizate. Domnul Cristian David i-a prezen-tat oficialului american nivelul de colaborarepe care România îl dezvolt` cu structurile [iagen]iile din Uniunea European` sau cu cele interna]ionale,recte Europol [i Interpol. Ministrul rom#n a subliniat impor-tan]a intensific`rii schimbului de informa]ii dintre SecretService [i Direc]ia General` de Informa]ii [i Protec]ie Internà M.I.R.A., în scopul valorific`rii eficiente a acestora [i aldiminu`rii riscurilor criminalit`]ii. La finalul dialogului, ceidoi oficiali au convenit ca ofi]eri români s` participe la pro-grame de instruire sau specializare organizate de SecretService, în SUA.

Convorbiri rom#no - americane viz#nd:

Programul Visa waiver, combaterea terorismului[i a criminalit`]ii organizate

Poli]i[tii rom#nipreg`ti]i sèxecute misiunide men]inerea p`cii \nKosovo, submandat U.E.

4

117 aresta]i, 300 de carduri falsificate

\n urma investiga]iilor derulate pe par-cursul a opt luni, poli]i[tii spanioli [iromâni au descoperit c` unii dintre mem-brii grup`rii, condus` de c`tre D. AdrianFlorin, de 31 de ani, ac]ionau \n România,confec]ionând o parte din mijloacele de fal-

sificare a car-durilor bancare[i, totodat`, trans -mi ]ând, \n Spa -nia, prin inter-mediul mesajelorSMS, nume ro -

ta]ii false de car-duri bancare.

Filiera- alec`rei ramifica]iis-au extins \nOlanda, Irlandade Nord, Belgia,Cehia, Austria [i Turcia- a ac]ionat, \n prin-cipal, pe teritoriul provinciei Valencia [i \nMadrid.

Din perspectiva modului de operare,cercet`rile poli]iene[ti relev` c`, prinintermediul cardurilor bancare false, cei\n cauz` realizau, pe teritoriu spaniol,

extrageri din bancomate, cu sumeleob]inute efectuând cump`r`turi din maga-zinele \n care erau angaja]i complicii lor-cet`]eni spanioli.

117 membri ai grup`rii au fost aresta]i,89 dintre ace[tia \n Spania, iar 28 pe terito-riul altor state europene, \n urma celor 18perchezi]ii domiciliare, poli]i[tii identi-ficând 300 de carduri falsificate, precum [itehnologie de ultim` or`. Totodat`, au maifost confiscate documente de identitatefalsificate, dispozitive artizanale destinatecompromiterii de bancomate [i instru-mente pentru confec]ionarea aparaturiifolosite la opera]iuni de skimming, zeci detelefoane mobile [i cartele SIM, utilizatede c`tre membrii grup`rii pentru comuni-

ca]ii, o adev`rat` colec]ie de pistoalecu aer comprimat [i arme albe.

Poli]i[tii au mai descoperit, \ntre

altele, dou` pachete con]inând canti-

tatea de aproximativ un kilogram de

pulbere de culoare alb`, cu privire la

care exist` suspiciunea c` ar putea fi

droguri.

Pe teritoriul Spaniei, oamenii

legii deruleaz` investiga]ia patrimo-

nial` pentru stabilirea valorii prejudi-

ciului creat \n urma activit`]ii

infrac]ionale a grup`rii, continuân-

du-se schimbul de informa]ii, prin inter-

mediul Centrului de Cooperare

Poli]ienesc` Interna]ional`, precum [i

cooperarea operativ` cu Direc]ia General`

de Combatere a Criminalit`]ii Organizate

din Poli]ia Român`.

Modernizare structural` la

standarde europene

Domnul chestor Gheorghe Popa, [efulPoli]iei Române, le-a declarat jurnali[tilorc` Opera]iunea PIPAS reprezint` unul din-

tre cele mai semnificative succese \nregis-trate de Poli]ia Român` [i cea Spaniol`,care au colaborat excelent pe \ntregparcursul cercet`rilor.

Cu aceast` ocazie, inspectorul generala dat asigur`ri c` institu]ia noastr` acord`prioritate prevenirii [i combaterii acestuigen de infrac]iuni, motiv pentru care, \ncel mai scurt timp, structura de profil dinInspectoratul general va fi reorganizat`structural, dar [i din punct de vederelogistic [i al resurselor umane \n confor-mitate cu standardele europene [i,deopotriv`, cu cerin]ele impuse de situa]iaoperativ` interna]ional`.

� Lena MITROI

Poli]i[tii români [i cei spanioli au spulberat o re]ea infrac]ional` transfrontalier`

Opera]iunea PIPAS

Recent, Poli]ia Spaniol` - \n colaborare cu ofi]eri din cadrulDirec]iei Generale de Combatere a Criminalit`]ii Organizate, dinI.G.P.R., precum [i cu ata[a]i de afaceri interne - a declan[at, peteritoriu spaniol, opera]iunea cu nume de cod PIPAS, având dreptscop destructurarea unei grup`ri infrac]ionale transfrontaliere.Alc`tuit` \n cea mai mare parte din cet`]eni români, re]eaua s-aimplicat \n activit`]i de falsificare de mijloace de plat` electronice

[i opera]iuni comerciale ilegale.

Aniversarea Zilei Poli]ieiRom#ne, reprezint` o s`rb`toare desuflet [i sim]ire rom#neasc`, prilejde omagiere a celor care vegheaz` zi[i noapte la respectarea legilor, latihna societ`]ii [i a cet`]enilor \n slu-jba c`rora se afl`.

Se \mplinesc 186 de ani de laemiterea de c`tre domnitorulGrigore Alexandru-Ghica a “Con -dicei Poli]iene[ti”, act dena[tere a acestei institu]ii,prin care se reglementausarcinile “|naltei Poli]ii” [iatribu]iile “obi[nuitei poli]ii”,cre#ndu-se astfel primastructur` central` pentruorganizarea [i coordonareaactivit`]ii poli]i[tilor.

De-a lungul timpurilor,poli]ia [i-a adaptat struc-turile, atribu]iunile [i tacti-cile \n func]ie de perioadaevolu]iei societ`]ii rom# -ne[ti, devenind principalacomponent` a sistemului deordine [i siguran]` public` dinRom#nia.

De peste un veac [i jum`tate,Poli]ia Rom#n` a fost [i este mereu ladatorie. Al`turi de celelalte compo-nente ale sistemului de ordine pub-lic` [i de armata na]ional` [i-au f`cutpe deplin datoria \n toate momentelegrele prin care a trecut ]ara. Nu se vauita niciodat` spiritul de sacrificiu [ieroismul comisarului Ioan Papiliancare, \n 14 octombrie 1916, a organi-zat cu poli]i[tii [i cet`]enii din T#rguJiu un dispozitiv de ap`rare a poduluide fier la intrarea \n ora[, st`vilind [iresping#nd atacul trupelor germane.

Faptele sale [i curajul bravilorcet`]eni ai ora[ului, au r`mas de-apururi \nscrise \n istoria noastr`, ca olegend` nemuritoare.

Profesionalismul, b`rb`]ia, cura-jul [i spiritul de sacrificiu, au fost [isunt virtu]i perene ale poli]i[tilor,investit cu misiuni complexe [i per-iculoase. El este solicitat pretutin-deni s` salveze vie]i omene[ti, s`restabileasc` drepturi \nc`lcate saunesocotite, s` aduc` lini[te celorn`p`stui]i [i, uneori, cu pre]ul vie]iis` garanteze ordinea [i lini[teacomunit`]ii.

Desc`tu[at` de aberantele con-cep]ii [i tactici totalitariste, dup`Revolu]ia din decembrie 1989 –Poli]ia Rom#n` se prezint` \n fa]ana]iunii la cea de-a 186-a aniversare,

ca o institu]ie modern` - demilita-rizat` [i democratic`, cu un statut [ispecial, echidistant` politic, o com-ponent` credibil` a statului de drept,pus` numai [i numai \n slujbaap`r`rii legalit`]ii, a drepturilor [i lib-ert`]ilor fundamentale ale cet` -]enilor.

Perfec]ionarea [i modernizareacontinu` a structurilor [icompeten]elor, a modalit`]ilor deac]iune, sunt \n bun` m`sur` [i rezul-tatul largii colabor`ri interna]ionale.

Este o m#ndrie pentru poli]i[tiirom#ni s` fie al`turi de colegii lorpoli]i[ti din ]`rile U.E. \n combaterea

criminalit`]ii interna]ionale. Ca o recunoa[tere a competen]ei

poli]iei rom#ne [i a rezultatelorob]inute pe linia prevenirii [i combat-erii criminalit`]ii, \n anul trecut aavut loc, la Bucure[ti, CongresulInterna]ional al poli]i[tilor, prilej deschimb de experien]` [i larg` colab-orare interna]ional`. Cu aceast`ocazie s-au apreciat eforturile refor-matoare [i profesionalismul Poli]ieiRom#ne, a presta]iei deosebite [i acolabor`rii cu celelalte poli]ii [iagen]ii europene de aplicare a legii.

Remarcabilele \nnoiri ale Poli]ieiPom#ne pe toate planurile, suntrodul d`ruirii bravilor poli]i[ti [i alpreocup`rii conducerii Ministerului[i Inspectoratului General al Poli]iei,\n asigurarea tuturor condi]iilor

necesare pentru o poli]iemodern`, cu un incontestabi-ul prestigiu intern [i inter -na]ional.

La acest ceas aniversar,cei mai v#rstnici poli]i[ti –veteranii de r`zboi – care auservit cu credin]` [i d`ruire\n Poli]ia Rom#n`, exprim`toat` admira]ia pentrudevenirea credibil` a insti-tu]iei pentru afirmarea ei,intern` [i interna]ional`, [ise m#ndresc c` i-au d`ruitcei mai frumo[i ani din via]`.

Ne plec`m frun]ile \nc`run]ite, \ncinstea memoriei eroilor – poli]i[ti,care s-au jertfit \n lupt`, pentru ide-alurile rom#nilor de libertate, ordine[i siguran]` civic`, iar celor afla]i ladatorie le adres`m, din toat` inima,calde felicit`ri [i ur`rile noastre des`n`tate [i succese depline \n nobilalor misiune.

General de brigad` (r)Aurel BOTA

Vicepre[edinte al Asocia]ieiVeteranilor de R`zboi din Ministerul

Internelor [i ReformeiAdministrative

Poli]ia – institu]ie principal` a sistemului de ordine [i siguran]` public`

5

Imaginea institu]ional` ca imagine proprie

6

Întâlnirea dintre [efii Poli]iei Române[i Poli]iei Italiene- axat` pe abordareaaspectelor de ordin operativ în domeniulprevenirii [i combaterii infrac]ionalit`]iitransfrontaliere - demonstreaz` ofensivapoli]ieneasc` f`r` precedent \mpotriva

fenomenului criminalit`]ii transna]ionaleîn care s-au angajat statul român [i celitalian. Auspiciile sub care se va derulacooperarea bilateral` sunt excelente, înopinia domnului chestor dr. GheorghePopa, inspectorul general al I.G.P.R., [ia omologului s`u italian, PrefectAntonio Manganelli, care, în cea mairecent` conferin]` de pres`, au f`cutnumeroase re fe ririla rezultatele exce-lente înregistrate,cel pu]in în ultimiidoi ani, de c`trespeciali[tii ro mâni[i italieni.

În acest con-text, cei doi ofi-ciali au evocatliantul rela]ionalde tradi]ie ce acontribuit, de-alungul timpului, la consolidarea succe-sului celor dou` poli]ii, care în prezentse afl` puse în fa]a unei noi provoc`ri -evolu]ia alarmant` a criminalit`]ii itine -rante.

Opera]iunea ITARO-punct [i de la cap`t

Pentru Poli]ia Român` [i, deopotriv`,pentru cea Italian`, asigurarea unui spa]iueuropean de securitate î[i g`se[te corespon-dentul, cu prec`dere, în opera]iunea ITARO,demarat` în urm` cu doi ani [i concretizat`într-o serie de ac]iuni de anvergur`, descura-jante pentru re]elele criminale transfrontal-iere s-a dezvoltat pe parcursul a cinci etape.

Bilan]ul etapei ITARO 1, derulat` înperioada 1 noiembrie-13decembrie 2006, în -sumeaz` 618 români,ares ta]i pentru comi te reade tâlh`rii, furturi, faptede proxenetism, omo -ruri, precum [i in frac ]iuniprivind cardu rile de cre -dit [i alte mijloace deplat`. Al]i 38 de româniau fost cerceta]i în starede libe rtate sub acuza]ia ocup`rii abuzive aunor terenuri, dar [i a altor delicte la fel degrave cum ar fi: t`inuirea, în[el`ciunea,neres pectarea ordinului de expulzare sau aprevederilor legii privind imigrarea.

ITARO 2 - desf`[urat` înperioada 13 februarie-5 aprilie2007 - a atras dup` sinearestarea altor 130 de persoane,dintre care 102 cet`]eni români,în principal pentru s`vâr[ireade infrac]iuni contra patrimoni-ului [i pentru migra]ie ilegal`.

Succesul ITARO 3, înopinia staff-ului Poli]ieiItaliene cea mai spectaculoas`dintre etapele întregii ope -ra]iuni, rezid` în stabilirea

identit`]ii reale a 40 de persoane, suspectede comiterea de infrac]iuni, [i arestarea a21 de români pentru trafic interna]ional defiin]e umane [i proxenetism.

În scrisoarea de mul]umire adresat`

inspectorului general al Poli]iei Române,Nicola Cavaliere, directorul general adjunctal Siguran]ei Publice din Ministerul deInterne Italian [i adjunct al [efului Poli]ieide Stat, sublinia:”Activit`]ile desf`[urate încomun demonstreaz`, pe de-o parte, efi-cien]a ac]iunilor noastre, iar, pe de alt`parte, ne conduc la concluzia c` este nece-sar ca acestea s` continue. ”

Cele trei coordonate pe care s-adesf`[urat ITARO 4 au vizat desfiin]areataberelor locuite ilegal de cet`]enii români,combaterea fenomenului de cer[etorie cuautori minori [i contracararea prostitu]iei [iproxenetismului.

Prima ac]iune comun` a avut loc încâmpul Magliana, unde erau amplasate 200de bar`ci, iar cea de-a doua într-o cl`dire,situat` pe Via Bravetta din Roma, în carelocuiau abuziv cet`]eni români, italieni [isenegalezi.

Pe linia depist`rii cer[etorilor, asp`l`torilor de parbrize [i a persoanelorf`r` ad`post, au fost identifica]i 18 români,unul fiind expulzat în România. Totodat`,poli]i[tii români [i cei de la Squadra Mobiledin Roma au documentat activitateainfrac]ional` a mai multor persoane carepracticau prostitu]ia [i proxenetismul, iden-tificând 19 cet`]eni italieni, cerceta]i în li -bertate. Cu aceea[i ocazie, opt români aufost aresta]i.

În cadrul etapei ITARO 5, demarat` ladata de 11 februarie a.c., particip` cincipoli]i[ti români a c`ror misiune se vaîncheia la 11 aprilie a.c.

� Lena MITROI

Poli]ia Român` [i cea Italian` dau o ripost` dur` criminalit`]ii itinerante

AAggeennddaa II..GG..PP..RR..

”Rezultatele activit`]iicomune sunt pozitive [iau avut un impact

deosebit în gestionarea crimi-nalit`]ii comise de româniîn Italia [i mai ales a celeidesf`[urate în strad`

Chestor dr. GheorghePopa despre Opera]iuneaITARO

“

Funda]ia Terramold, \n partene-riat cu Inspectoratul de Poli]ieJude]ean Ia[i, a lansat, recent,Proiectul “Poli]ie - Cet`]eni:transparen]` [i parteneriat”.

Finan]at de UniuneaEuropean` prin ProgramulPHARE 2005 - ConsolidareaDemocra]iei \n Rom#nia,Componenta 2 Democra]ie,drepturile omului, statul dedrept, independen]a justi]iei [ilupta \mpotriva corup]iei, acestaacoper` perioada decembrie 2007- octombrie 2008. Evenimentulpromo]ional s-a derulat \n sala de con-ferin]e Sf#ntul Voievod {tefan celMare, fiind onorat de prezen]a dom-nului comisar [ef Liviu Zanfirescu,

[eful I.P.J.Ia[i, manager de ”top” [i cu“stil”, intens preocupat de problema -

tica rela]ion`rii inteligente a poli]i[tilorcu cet`]enii. Prin dezvoltarea uneivaste campanii de consultare, \n zonade juridic]ie, promotorii proiectului \[ipropun s` identifice [i s` promoveze

solu]ii de eficientizare a comunic`riiPoli]ie - cet`]eni. Obiectivele de prim

ordin sunt:: * crearea uneire]ele de sprijin a activit`]ilorde advocacy care s` includ`organiza]ii neguvernamen-tale, voluntari [i reprezentan]imass-media;

* realizarea unui sondajde opinie privind activitateaPoli]iei, cu accent pe comuni-carea eficient` a acesteia cucet`]enii;

* sesiuni de dezbatere pu -blic` pe tema „Propuneri de opti-mizare a comunic`rii Poli]iei cucet`]eanul”. |n perspectiv` se vor maiorganiza activit`]i pentru \ncurajareaaplic`rii unor solu]ii de optimizare cu

adev`rat viabile, sesiuni de informare[i dezbatere cu angaja]ii I.P.J. Ia[i [isesiuni de diseminare a informa]iilor,la nivelul Inspectoratelor Jude]ene dePoli]ie din Regiunea de Nord - Est. |naten]ia partenerilor angaja]i \n proiectmai sunt: realizarea unor materiale deinformare pertinente, a birourilor„Ghidul cet`]eanului” [i a„Manualului de bune practici \ncomunicare”, updatarea paginii deinternet pentru ca aceasta s` fie, cuadev`rat, acro[ant`. Funda]iaTerramold are, dup` cum sunteminforma]i, misiunea de a promovaparteneriatul social pentru dez-voltarea [i valorizarea capitaluluiuman, privit ca resurs` strategic` adezvoltarii economice [i sociale.

|n municipiul de pe “cele [apte co -

line” [i \n toate jude]ele din Regiunea

de Nord - Est a Rom#niei, doamna

Virginia Pralea, subinspector [i

purt tor de cuv#nt al Inspectoratului

de Poli]ie al Jude]ului Ia[i, este deja un

brand de excelen] recunoscut [i apre-

ciat. Motiva]ia?! Poli]ist reprezenta-

tiv , ea apare foarte des pe ecranele

televiziunii locale [i na]ionale, iar dis-

cursul logic, clar [i “la obiect”,

convinge mereu. Uneori, “v#rfuri de

lance” mediatice foarte intruzive o

“\ncol]esc” [i o smulg din lini[tea

c`minului, chiar [i \n week - end, pen-

tru a-i adresa c#te o \ntrebare…inco-

mod [i…“\ncuietoare”. Despre activi-

tatea Poli]iei Ie[ene, evident! C#t

prive[te acest tip de ”agresiune”,

Virginia este preg`tit mereu s -[i

\mbrace uniforma de poli]ist, s ias \n

fa]a imobilului \n care locuie[te [i s le

r`spund` ziari[tilor cu toat`

franche]ea [i spontaneitatea. A[a [i-a

c#[tigat mul]i simpatizan]i. Pe dea-

supra, ea este implicat cu tot sufletul

[i priceperea \n via]a mai multor orga-

niza]ii neguvernamentale cu des -

chidere umanist , motiv pentru care

acestea [i-o disput . Pentru c ea,

Virginia, se pricepe de minune s le

fac cunoscut mesajul. Diplome de

excelen] bine meritate, unele venind

de peste hotare, \i decoreaz biroul

vorbind despre ”reflectare” [i despre

lucrul bine f cut. Din c#te am putut

constata direct, poli]ista are o retoric`

personalizat [i, cel mai adesea, … de

mare impact!. Are stil, verv`,

inteligen] , [i, mai ales, are aderen] la

real, capacitatea de a-l oglindi fidel [i

de a promova un discurs mai mereu

condimentat cu… “sare si piper”. Altfel

zis, Virginia Pralea are locvacitate,

ata[ament fa] de institu]ia \n care

lucreaz , dorin]a de a comunica [i de a

face o bun imagine poli]iei pe care o

reprezint . De altfel, poli]ista urmeaz`

o frumoas tradi]e de familie, \ntruc#t,

tat l ei a fost un bun ofi]er de “econo -

mic”. Virginia comunic empatic, \[i

pre]uie[te colegii [i, \i \n]elege perfect,

fiindc , \n carier , a parcurs trepte de

evolu]ie asem`n toare. Ea a trecut,

bun`oar , printr-un stagiu de succes la

biroul de eviden]a popula]iei, apoi [i-a

asumat condi]ia de agent de poli]ie ruti-

er , f`c#nd disciplin \n “tumultul”

str`zii. Uneori, c#nd a aplicat sanc]iuni

a f cut-o ascult#ndu-[i glasul inimii, iar

unii colegi au criticat-o c nu e destul

de sever`. Pentru a-[i completa

panoplia expe rien]ial , Virginia a

trecut, apoi, la compartimentul de

prevenire a criminalit`]ii,

angaj#ndu - se \n mai multe cam-

panii preventive de succes.

Ac]iunile s-au ]inut “lan]” lu#nd,

preponderent, forma inform`rilor

\n gr`dini]e, [coli generale, licee [i

\n taberele Muncel, Pa[cani, Ciric,

Bucium, unde le-a f cut preg tire anti-

infrac]ional copiilor. Rezultatele au

fost pe m`sura investi]iei de suflet, iar

conexiunile \n mediul social s-au multi-

plicat. |n anul 1994, a fost avansat la

gradul de plutonier [i, simultan, s-a

\nscris la Facultatea de Psihologie a

Universit ]ii “Petre Andrei” pe care a

urmat - o, um`r la um`r, cu fiica ei,

Raluca. Din luna august 2006 este

purt tor de cuv#nt al Poli]iei ie[ene [i

comunic foarte bine cu presa. De fapt,

47 de jurnali[ti sunt acredita]i la Poli]ia

Ie[ean . Dac doar 15 dintre ace[tia o

sun [i \i cer informa]ii, ea trebuie s`

fac tot at#tea document ri [i inform`ri

obiective. |n plus, redacteaz zilnic, cu

mult acurate]e, buletinele de pres .

“M str`duiesc s fiu c#t se poate de

prompt`, echidistant`, \ncerc s`

p`strez echilibrul \n toate”, ne spune

doamna subinspector Virginia Pralea.

|n calitate de purt tor de cuv#nt, ea a

gestionatcu succes mai multe situa]ii de

criz . De fiecare dat , poli]ista a trecut un

examen de con[tiin] , de rela]ionare

inteligent . Uneori, \n vreme de…

secet de subiecte spectaculoase, nu s-a

dat \n l turi s genereze evenimente de

pres . Anul trecut, un poli]ist din comu-

na Grajduri, agentul Ionu] Stan, a avut

ini]iativa, ca pentru Ziua de 8 Martie, s`

realizeze o felicitare bilingv pentru

femeile de etnie rrom . Zis [i f cut! De

bun seam , este greu de exprimat \n

cuvinte bucuria beneficiarelor acestui

gest… cavaleresc, purt#nd “amprenta”

poli]iei. Virginia a avut , atunci, grij ca

evenimentul s fie filmat [i transmis

prompt presei. Exist , a[adar, [i \n Poli]ia

Rom#n femei de succes. Doamna

Virginia Pralea, poli]ist [i membr a

Asocia]iei Femeilor Unite din Ia[i este

una dintre ele.

�Antoaneta DARIE

Transparen]` [i parteneriat

IImmaaggiinneeaa iinnssttiittuu]]iioonnaall` ccaa iimmaaggiinnee pprroopprriiee

7

Agenda I.G.P.R.

|ntorc#ndu-ne de la\nt#lnirea cu colegii de laPoli]ia Ora[ului {tef`ne[ti,ne-am oprit, pre] de c#tevaceasuri, la Tru[e[ti, ocomun` cu o suprafa]` de osut` de kilometri p`tra]i [i6.000 de locuitori, ce are \ncomponen]` satele: Tru [e[ti,Buh`ceni, P`s`t`ni, Drizlea,Ion`[eni [i C`tunul Ciritei.Agentul [ef principal ConstantinPan]iru, absolvent al Facult`]iide Drept, \i are ca ajutori pe

agentul [ef Dumitru Chihaia [iagen]ii Viorel Florin Strungaru [iVlad Andrei Tiron.

{efii Postului de Poli]ie [iPoli]ie T.F. erau \n toiul unei\nt#lniri periodice cu primarulcomunei, dl. Dumitru Oghi[c`,edilul comunei de aproape 20 deani, despre programul de dez-voltare rural` al B`nciiMondiale, prin care au fostref`cu]i nou` kilometri de dru-muri comunale, demers ce a dusla fluidizarea [i \mbun`t`]ireatraficului rutier. "Pe sectoarelede drum DN 29D {tef`ne[ti -Boto[ani [i pe drumurilejude]ene 282 [i 282a, \n cursulanului trecut, am avut doar unsingur accident, f`r` victime,[oferul nefiind localnic, ci \ntranzit pe raza comunei", ne-aprecizat dl. agent [ef principalConstantin Pan]\ru.

Dac` pe drumuri e lini[te, nuacela[i lucru se poate spune [idespre restul activit`]ilor.Vinerea, la t#rgul din comun`,

se str#ng 400 - 500 de c`ru]e [ialte sute de ma[ini. Cu acesteocazii, dar [i \n zilele de s#mb`t`

seara, la cluburi [i discoteci,poli]i[tii locali sunt sprijini]i [ide c`tre cei din {tef`ne[ti, dec`tre jandarmi sau de colegii de

la T.F.. "Situa]ia este bine ]inut`sub control, ne-a spus primarulDumitru Oghi[c`. Avem o bun`colaborare cu poli]i[tii, pe care \iajut`m, lunar, cu combustibilpentru autoturismele de patru-lare, ei sprijinindu-ne \n pla-nurile de paz` ale comunei, laasigurarea ordinii \n timpul orga-niz`rii unor evenimente locale.Bilunar, ne trimit situa]iainfrac]ional` la Prim`rie, aceastafiind discutat` [i anual, \n cadrul[edin]ei de Consiliu Local."

8

Lini[tea târgului de ]ar`

Ag. [ef. pr. Constantin Pan]iru, primar Dumitru Oghi[c`[i ag. [ef. pr. Neculai Bosac.

Raid nocturn, cu final penal

Iat` unul dintre cazurile rezolvate de cei patru poli]i[ti. Ailenei E., Ciobanu M., Vezeteu V., to]i din localitate, au

anun]at furtul, din locuin]ele proprii, a mai multor bunuri: buteliide aragaz, bidoane din aluminiu, ro]i auto demontate de la autotu -rism, trus` auto, toc`toare de furaje cauzându-le un prejudiciu de2.500 de lei.

Cercet`rile au fost efectuate de c`tre lucr`torii postului depoli]ie, împreun` cu dl. insp. pr. Cristi Asavei de la Serviciul deInvestiga]ii Criminale al I.P.J. Boto[ani. |n urma cercet`rilor efec-tuate au fost identifica]i autorii: M. Marcel de 50 ani, U. Bogdande 18 ani [i U. Drago[ de 17 ani, to]i din satul Buh`ceni.

Cei trei au mers \nt#i cu o c`ru]` p#n` la locuin]a lui M.Ciobanu, au demontat trei ro]i de la un autoturism parcat în curte,apoi au luat-o c`tre Ailenei, de unde au furat trei butelii dearagaz [i trei bidoane din aluminiu. S-au g#ndit c` noaptea-ilung` [i mai au timp de o a treia "incursiune". Din grajdul pen-tru animale al lui Vezeteu V. au furat o toc`toare de furaje,dup` care au ascuns toat` prada într-un pod, într-un grajd [isub un pop de coceni.

Dup` circa trei s`pt`mâni de cercet`ri, poli]i[tii i-au identificatpe ho]i, g`sind bunurile dosite, dar [i o vac` furat` de la Hoidrag

M., din comuna Dângeni.

Nu toate lucrurile stau a[a cum tre-buie \n comuna Tru[e[ti, \ns` suntsitua]ii independente de voin]a [iputin]a poli]i[tilor, a[a cum am putut"vedea" la Postul de poli]ie T.F..Ghilimelele nu sunt \nt#mpl`toare, c`ci"a vedea" reprezint` aici o problem`.Dar s` continu`m cu... \nceputul. Zonade competen]` este dispus` pe o raz`de 84 km, de la sta]ia C.F. Rediu, pân`la sta]ia C.F. Ungureni, tronson circula-bil, [i tronsonul de cale ferat` Dângeni -S`veni - Dr`gu[eni, închis circula]ieiferoviare din cauza alunec`rilor deteren. Aici lucreaz` o echip` compus`din agentul [ef adj. Petru Pinteal` [i

agentul Vieru Ciprian, coordona]i dec`tre [eful de post, agentul [ef princi-pal Neculai Bosac.

"La baza activit`]ilor desf`[urate denoi, ne spune acesta din urm`, st` con-cep]ia Poli]iei Române în SistemIntegrat, ocazie cu care se coopereazèficient cu cele nou` comune [i cuora[ul S`veni, punându-se accent peactivit`]i specifice în Planul de M`suriPiatra [i Planul de Ac]iune Cale Sigur`.Totodat`, se pune accent deosebit peProgramul Partenerial cu celelalte insti-tu]ii partenere, cooperarea fiind bene -fic` [i apreciat` de c`tre aceste

institu]ii." Asemenea ac]iuni de coope -rare sunt realizate de c`tre poli]i[tii T.F.din Tru[e[ti [i \n zilele de bazar, laHlipiceni, unde sunt locuri de trecere

peste calea ferat` a c`ru]elor [i utila-jelor agricole, astfel c`, \n anul 2007, \naceste zone nu au existat evenimentecu mor]i [i r`ni]i.

"|mpreun` cu fiecare autoritatelocal` din cadrul celor nou` comune, aora[ului S`veni [i cu reprezentan]iiRegionalei C.F. Ia[i, stabilim unde estenecesar` \nfiin]area pasajelor provizoriisau permanente, la trecerea peste caleaferat`", a mai adùgat dl. agent [ef prin-cipal Neculai Bosac.

Dintre faptele penale comise \n zonade responsabilitate a celor trei poli]i[ti,ponderea o de]in faptele de în[el`ciune,

fals material, înscrisuri oficiale [i uzulde fals. Un exemplu ar fi cel al cazuluinumitului B. Gheorghe, din ora[ulDarabani care, în cursul anilor 2006 [i2007, a procurat ilegal [i a falsificataproximativ 40 de bilete de c`l`toriegratuite pentru C.F.R.. Biletele, acor-date veteranilor de r`zboi în baza Legiinr. 44/1994, le-a folosit ilegal, pe rela]iaDorohoi - Bucure[ti, facilitând c`l`toria[i altor persoane de la care primeadiferite bunuri sau valori. Lui B.Gheorghe, care nu era la prima abaterede acest gen, i s-a întocmit dosar penalpentru întreaga activitate infrac]ional`,fiind trimis în judecat`.

Am l`sat la sf#r[it "surpriza" pe caream avut-o la intrarea \n postul de Poli]ie,

a c`rui renovare a fost f`cut` din fon-durile [i cu eforturile proprii ale celortrei. Am \ncercat s`-i surprindem labirou, deslu[ind dosare, dar aparatulfoto, oricum dovedit de ani, nu a pututface mare lucru. Lumina lum#n`rii nuera suficient`... Fusese tìat` alimenta-rea cu energie electric` din luna augusta anului trecut. Pentru "urgen]e", nuam avut dec#t dou` solu]ii, un "portretde familie", afar`, la lumina zilei, [i unbec cu fir at#rnat \n camera agen]ilor.

� Pagini realizate de:

Marius TOMA

9

Poli]ie la... lumina lumânqrii

Poate cel mai dificil an din via]aprofesional` a domnului subcomisarAlin Pahon]u, [eful Serviciului Poli]ieiRutiere – I.P.J. Sibiu, a fost cel al“Capitalei culturale europene”, un an al

misiunilor permanente, dinamice, deordinul sutelor: vizite ale demnitarilor,Adunarea Ecumenic` (cu participareaa 3.000 de \nal]i prela]i), prezen]a asute de ambasadori, pesteun milion de turi[ti. Toatemanifest`rile au implicatac]iuni dificile ale Poli]ieiRutiere: verificarea/asigu-rarea traseelor, m`suri dedeplasare a coloanelor \nsistem antemerg`tor, plusactivit`]ile curente: cer -cetarea accidentelor rutieregrave [i u[oare; exa -minarea posesorilor de per-mise, care au avut dreptulde conducere suspendat, \nvederea restituirii; acti -vit`]i de urm`rire penal`; activit`]i pelinia legalit`]ii transportului de m`rfuri[i persoane; activit`]i de \nregistrare,solu]ionare [i eviden]` a corespon-den]ei; activit`]i cu publicul la ghi[eu;coordonarea activit`]ii de informare [ieduca]ie rutier` \n institu]iile de\nv`]`m#nt, c#t [i informarea partici-pan]ilor la trafic prin media; acordareasprijinului de specialitate [idesf`[urarea unor activit`]i deeduca]ie rutier` organizate \n [colipentru prevenirea accidentelor \nr#ndul elevilor; coordonarea activit`]ii

de sistematizare pe raza jude]uluiSibiu; elaborarea unor strategii, pla-nuri de munc`, studii [i analize, tot \nscopul prevenirii [i al reducerii acci-dentelor rutiere; elaborarea unor avize

[i acordarea asisten]ei de specialitatepentru executarea lucr`rilor pe dru-murile publice. Toate activit`]ile aufost gestionate perfect, chiar dac` volu-

mul de munc` a fost deosebit. |n ciuda m`surilor preventive, a

identific`rii punctelor negre, s-au pro-dus pe raza jude]ului Sibiu numeroaseaccidente rutiere, principalele cauzeconst#nd \n: viteza excesiv`, vitezaneadaptat` condi]iilor de drum,dep`[irile neregulamentare. |nmunicipiul Sibiu, au primat neacor-darea priorit`]ii pietonilor, c#t [i indis-ciplina acestora. Recent, un om [i-apierdut via]a chiar pe trecerea depietoni, zdrobit de o ma[in`.

|n ultima perioad`, o zon` a mor]ii

a devenit un segment de drum \nlucru, \n apropierea localit`]ii Avrig.Acolo, s-au r`sturnat mai multe ma[ini.Vie]i spulberate \n frac]iuni desecund`. Recent, conduc`torul uneifurgonete a intrat \ntr-o imprudent`manevr` de dep`[ire [i s-a r`sturnat\ntr-o r#p`. Cei [ase pasageri pe care-itransporta s-au ales cu fracturi, al]ii cur`ni grave.

“Avem un trafic intens –eviden]iaz` dl subcomisar AlinPahon]u - [i de aceea sper`m ca toatecamerele video pentru monitorizareapunctelor negre s` fie \n cur#ndfunc]ionale, urm#nd extinderea petraseele Sibiu-Alba, Sibiu – V#lcea,Sibiu – T#rgu Mure[. Totodat` avemprobleme la nivelul infrastructurii.

Un lucru esen]ial: desf`[ur`mac]iuni reu[ite pentru c` primim totsprijinul media. Jurnali[tii particip` lamajoritatea activit`]ilor noastre pre-ventive, suntem o echip`, fair-playulfiind primordial. |n ceea ce ne prive[te,nu exist` niciun eveniment f`r` camedia s` nu fie imediat informat`, iar\n fiecare vineri particip`m la briefin-gul organizat la sediul I.P.J. Sibiu,abord#nd diferite aspecte specificedomeniului nostru. Zilnic, \n func]ie deanaliza evenimentelor rutiere, orga-niz`m activit`]i preventive pentru com-baterea cauzelor accidentelor. |n acestsens, trebuie s` men]ionez permanenta[i foarte buna noastr` colaborare cuspeciali[ti din cadrul Com -partimentului de analiz` [i prevenire acriminalit`]ii, care sunt al`turi de noila toate ac]iunile. Una dintre ac]iunileample desf`[urate \n municipiul Sibiua fost <<Ziua Siguran]ei Rutiere>>,real` campanie, viz#nd prevenirea pro-ducerii de evenimente rutiere [isporirea siguran]ei \n trafic.”

� Roxana GHEORGHIU PAP

Misiuni dinamice pentru un trafic rutier sigur

10

11

Parteneriat pentru...demnitate uman`

Despre modul \n care oamenii legii gor-jeni au \ncercat [i au [i reu[it s` se implice\n rezolvarea problemelor persoanelorvârstnice, domnul comisar Cornel Filip,[eful Serviciului Poli]iei de Ordine Public`

din Inspectoratul Poli]iei Jude]ului Gorj,ne-a spus:” Primul pas \n ajutorareab`trânilor l-a constituit \ncheierea unuiProtocol \ntre institu]ia noastr` [i ConsiliulJude]ean al Persoanelor Vârstnice dinjude], \n baza c`ruia poli]i[tii de proximi-tate din municipiul Târgu-Jiu au desf`[uratdiverse activit`]i de preg`tireantiinfrac]ional` a poten]ialelor victime, deidentificare [i consiliere a persoanelor \nvârst` care locuiesc singure, \n case izolatesau au o situa]ie social` precar`. Vreau s`men]ionez c` acest protocol nu a fost doar

pe hârtie ci s-a materializat \n diversedemersuri, efectivele de profil implicân du-setotal.”

Iar poli]i[tii gorjeni au demonstrat [i \nacest sens c` de la vorb` la fapt` nu estedecât un pas atunci când \]i dore[ti, cuadev`rat, s` construie[ti temeinic pentrusemeni.

Cu greu se poate descrierecuno[tin]a din ochii lui TeodorBuic`, de 83 de ani, \n fa]a oamenilorlegii atunci când ace[tia l-au vizitat,oferindu-i hran` cald` [i sprijin total\n vederea intern`rii sale la C`minulpersoanelor vârstnice din Suseni,comuna Runcu, pentru acordarea deasisten]` medical` [i social`.

Aceia[i poli]i[ti de proximitate,de aceast` dat` \nso]i]i de domnulIon Dijm`rescu, pre[edinteleConsiliului Persoanelor VârstniceGorj, au b`tut la u[a Ioanei C`pe], de

85 de ani, care locuie[te singur`, \ncondi]ii precare, tr`ind f`r` niciun fel devenit. {i acesteia se pare c` [ansa i-a surâs,oamenii legii reu[ind s` ob]in` sprijinulPrim`riei comunei Turcine[ti pentru efec-tuarea anchetei sociale [i luarea m`surilorce se impun.

So]ii Negoi]` Ion, de 62 ani, [i Negoi]`Ioana, de 59 ani, nev`z`tori, convie]uiesc \ncondi]ii inacceptabile, din venituri infime.|n timp record, poli]i[tii au g`sit solu]ia cas`-i ajute. Au apelat la Seviciul Protec]iesocial` din Prim`ria municipiului TârguJiu, unde au g`sit \n]elegere [i premise \n

acordarea ajutorului necesar traiului zilnicpentru familia Negoi]`.

|n leg`tur` cu felul \n care poli]i[tii deproximitate \n]eleg s` se apropie de comu-nitatea \n slujba c`reia se afl`, domnulcomisar Cornel Filip relev` c`, anul trecut,142 de cadre de specialitate au fostpreg`tite intens \n domeniul rela]ion`rii cu

cet`]enii, \n prevenirea [i gestionarea con-flictelor. |n aceast` form` de \nv`]`mânt aufost inclu[i manageri, [efi de posturi comu-nale, ajutori de [efi de posturi comunale,agen]i de siguran]` public`. De asemenea,un progres evident s-a \nregistrat [i la capi-tolul vizibilit`]ii [i mobilit`]ii poli]i[tilor \nstrad`, sens \n care au fost suplimentateposturile din cadrul structurilor Poli]iei deOrdine Public`, aducându-se, totodat`, [i\mbun`t`]iri substan]iale dot`rii cu autove-hicule de patrulare.

� Lena MITROI

Cu gândul [i cu inima la comunitate

Adesea, asist`m neputincio[i la dramele lor. Mai bâtrânicu fiecare zi, mai \ncerca]i cu fiecare povar` a destinului, \i pri vimcum se chinuie s` reziste demn \n ringul vie]ii. Orice sprijin, oricemân` de ajutor \ntins` le alin` suferin]ele, le u[ureaz` lupta cubolile, cu traumele de orice fel, cu propria singur`tate.

Astfel au gândit [i poli]i[tii de proximitate gorjeni, caren-au pregetat s`-[i pun` la b`taie profesionalismul [i omenia\n slujba comunit`]ii celor vârstnici.

“Trìesc pe lau[ile altora”

Agentul Mihai Dia co -nescu a locuit, pân` anul tre-cut, \mpreun` cu so]ia [i ceidoi fii, \n apropiere de GaraProgresul, undeva \n sec-torul 5. Era fericit, cu toatec` no]iunea de confort sereducea, \n cazul sù, la oc`m`ru]` din paiant`, cu obuc`t`rie [i... cam atât.Pentru c`, de[i lucreaz` din 1992 \nMinister, mai \ntâi la Brigada Special`„Vlad ]epe[”, din cadrul Jandarmeriei,[i, din 2005, \n actualul loc de munc`,nu a avut niciodat` puterea s`

economiseasc` suficient pentru a-[iconstrui o baie, a[a \ncât a trebuit s` semul]umeasc` doar cu ci[meaua dincurte [i toaleta la comun. Nu i sep`rea, \ns`, nimic neobi[nuit \ntr-oexisten]` similar` cu a multor familii,care au ne[ansa s` trìasc` \n zone f`r`canalizare- \n condi]ii ce ne amintescmai degrab` de Evul mediu- din miculnostru Paris, altfel european get beget.

\n ciuda greut`]ilor de tot felul, dul-cea a[teptare a S`rb`torilor de iarn` \i

luminau spiritul a speran]` \n mai bine.Din p`cate, data fatidic`, 26 decembrie2007, a adus, \ntr-o clip`, iadul \n mod-esta lui gospod`rie.

“De Cr`ciun, ne poveste[te

poli]istul, fusesem de serviciu, dar[tiam c` voi petrece cu familia a douazi. Pl`nuisem s` mergem la socri, a[ac` \n diminea]a urm`toare de la 10, la12,30 am f`cut focul \n sob` ca s` lascasa \nc`lzit`. Am plecat cu to]ii lapetrecere, pe la 13,30.”

19,30.Tihna, bucuria de a fi \mpre-un` cu cei dragi au devenit amintirepentru familia Diaconescu când tele-fonic poli]istul a aflat c` agoniseala deani se mistuise \n fl`c`ri.

”Când am ajuns acas`, pompieriiabia sosiser`, \ncercând s` salveze cemai era de salvat. Nu au putut facenimic, \nafara unit`]ii centrale a calcu-latorului pe care, singur, am scos-o dincamer`, riscându-mi chiar via]a.

|n rest, am r`mas cu ceea ce amavut pe noi. Munca mea de 14 ani s-atransformat \n scrum. Am fost distrus,cel pu]in \n prima s`pt`mân`, dupìncendiu când a trebuit s` \mi car lagroapa de gunoi mormanele de lucruriarse. Din când \n când mairecuno[team câte o juc`rie de-a copi-ilor sau câte un cadou pe care \ld`ruisem cândva so]iei mele. Toateacestea ne legaser` cândva, iar acumnu ne mai unea decât propria noastr`nenorocire. Cu pu]inul meu am vrut sòfer alor mei condi]ii decente, s` nu lelipseasc` nimic. A dat \ns` necazulpeste noi [i am r`mas, parc`, \n b`taiavântului.

Dar se poate [i mai rù de atât.Acum stau la socrii mei, locuim nouìn[i \n patru camere. E adev`rat c`familia nu m-a abandonat, dar tot am

Drama agentului Mihai Dia -conescu, de la Biroul Poli]ieide Ordine Public`, al Sec]iei15 din Capital`, ne duceinevitabil cu gândul la fragili-tatea grani]ei dintre fericire [idisperare, la cât de pu]in netrebuie ca s` ducem o exis-ten]` normal` [i, uneori, laeforturile supraomene[ti pecare unii dintre noi trebuie s`le fac` pentru a supravie]uidemn.

Despre calvarul trìt deacest poli]ist am aflat de lacolegii sì, care \ncearc` dinr`sputeri s` \l ajute a[a cumpot [i probabil c` dac`povestea sa va ajunge, prinintermediul revistei, la inimilecititorilor vom reu[i, larândul nostru, printr-unsimplu gest, sàdùg`m o nou` sem-nifica]ie solidarit`]ii debreasl`.

12

Cu credin]` \n Dumnezeu [i \n semeni, agentul

Un Cr`ciun nefericit...

sentimentul c` trìesc pe la u[ile alto-ra. ” - ne-a mai spus agentul.

Sub roata destinului

Agentul Mihai Diaconescu n-a fostniciodat` un r`sf`]at al sor]ii, a[a cèste \nv`]at cu impasurile. A luptatdin greu la mineriade, \n DefileulJiului, pe vremea \n care lucra ca jan-darm. Ca poli]ist, la Ordine Public`,\[i desf`[oar` activitatea \n strad`. |nmijlocul comunit`]ii care \i pretindeperforman]`, solicitudine, echilibru \ngesturi [i \n ac]iuni. \n mijlocul seme-nilor care, 24 din 24 de ore, \i cer omân` de ajutor f`r` s` [tie c` [i el, larândul sù, este mai \ntâi de toate om,cu griji [i nevoie de sprijin [i\n]elegere. Agentul \mi mai spune c`crede, cu toat` fiin]a, \n Dumnezeu [i\n colegi [i c` va lupta pân` la cap`tf`r` a se va l`sa strivit sub roata desti -nului.

Dincolo de toate, \ns`, este u[or de\n]eles c` povestea poli]istului nu\ncepe, clasic, cu a fost odat`, ci cu unprezent continuu [i ap`s`tor, ce atragedup` sine judecata factorilor de deciziedin institu]ia noastr` [i, \n egal`m`sur`, capacitatea de a fi solidari acolegilor sì.

E de-ajuns ca printr-un simplu exer-ci]iu de imagina]ie s` ne punem \n loculcelor care trìesc asemenea drame [i,probabil, vom \n]elege cu u[urin]` c`st` \n puterea fiec`ruia dintre noi de ada o [ans` celuilalt sau de a face cagrani]a dintre fericire [i disperare s`nu mai fie atât de fragil`.

Diaconescu Mihai-GeorgelCont EuroRO53RZBR 0000060004916466Cont Lei0000060009912346Raiffeisen BANK

13

Diaconescu lupt` cu propria-i dram`

“Salut ini]iativa revistei „Poli]ia Român`”, care, iat`, rupe o barier` [i prezint`

cu mult suflet drama prin care trece un coleg poli]ist de la Sec]ia 15 Poli]ie din

Capital`, al`turi de familia sa.

Sigur c` da, suntem concentra]i doar pe problemele strict profesionale [i

uit`m, deseori, de fr`mânt`rile noastre lùntrice, amân`m r`spunsuri la \ntreb`ri

fire[ti, neglij`m aspecte importante din via]a noastr` de zi cu zi.

Ne consol`m cu afirma]ia c` „aceasta-i via]a [i soarta unui poli]ist” [i mergem

mai departe.

R`mânem surprin[i de realitate, atunci când ni se \ntâmpl` ceva [i trebuie s`

lu`m atitudine: ajut`m colegii, \i sf`tuim, important e c` avem reac]ie [i acest lucru

demonstreaz` c` solidaritatea breslei exist` [i se manifest` puternic.

\n nota aceasta, se \nscrie [i cazul poli]istului DIACONESCU MIHAI, prezen-

tat de revista „Poli]ia Român`”, fa]` de care Corpul Na]ional al Poli]i[tilor din

Poli]ia Român` nu a r`mas indiferent [i \n conformitate cu prevederile legale, va

contribui cu ajutor financiar pentru a-l sprijini pe colegul nostru s` dep`[easc` mai

u[or necazurile pe care le are \n prezent.

Sper`m s` red`m poli]istului, [i prin contribu]ia noastr`, sentimentul de

\ncredere \n propriul destin, dar [i zâmbetul atât de necesar pentru el [i pentru

membrii familiei sale.

Personal, m-a impresionat profund ceea ce a afirmat agentul de poli]ie DIA-

CONESCU MIHAI <<Cred, cu toat` fiin]a \n Dumnezeu [i \n colegi …>>

Alte cuvinte sunt de prisos.”

Comisar – [ef drd.

Mihai PRUTEANU

PRE{EDINTE AL CONSILIULUI DEPARTAMENTAL

AL C.N.P. DIN POLI}IA ROMÂN~

14

Aderarea României la Uni -unea European` a presupustrecerea la o nou` etap` ademersului de integrare euro-pean`, respectiv preg`tireapentru aderarea la spa]iulSchen gen.

|n cadrul acestui demersinterinstitu]ional, un procesabsolut necesar îlrepre zint` formareapro fesional` cores -pun z`toare a re -surselor umane înperspectiva asi mi -l`rii unitare acadrului normativ [iprocedural afe rentdo meniului Schen -gen, având în ve -dere c` de succesulacestei pre g`tiri de -pind rezultatul pro -cesului de evaluareSchengen [i deciziaConsi liului UniuniiEu ropene privindeli minarea controa -lelor la frontierele interne.

Procesul de evaluare princare fiecare stat trebuie s`demonstreze alinierea la nivellegislativ, institu]ional [i ope -ra]ional cu practicile utilizateîn spa]iul Schengen sedesf`[oar` pe cinci domenii:cooperare poli ]ieneasc`, pro-tec]ia datelor, vize, frontiere [iSistemul Informatic Schengen.

Poli]ia Român` este impli-cat` în procesul de evaluare adou` dintre acestea, îndomeniile cooper`rii poli -]iene[ti [i al protec]iei datelor.

Un rol esen]ial pentru cu -noa[terea problematicii Schen -gen l-a avut Direc]ia Mana -gement Resurse Umane -I.G.P.R., care a elaborat ometodologie de preg`tire [ievaluare.

“Motiva]ia elabor`rii <<Meto -dologiei de preg`tire [i evaluare a per-sonalului Poli]iei Rom#ne \n domeniulSchengen>> – ne precizeaz` doamnacomisar [ef Margareta Fle[ner, direc-tor al Direc]iei Management ResurseUmane - I.G.P.R. const` \n faptul c`,dup` ce a avut loc vizita de preevaluare

\n domeniul cooper`rii poli]iene[ti,recomand`rile formulate de c`treexper]i au vizat: preg`tirea personalu-lui, astfel încât fiecare poli]ist s` aib`dreptul de a controla persoanele sus-pecte [i de a utiliza SistemulInformatic Schengen; formarea ini]ial`a poli]i[tilor s` cuprind` în mod obli -gatoriu problematica Schengen. |nacest context, activitatea de preg`tire apoli]i[tilor în domeniul Schengen esteesen]ial`, atât în ceea ce prive[teaspectele de interes general, cât [icele specifice, în func]ie de domeniulde activitate.

Concluzion#nd, aplicarea meto -dologiei are ca scop îmbun`t`]ireanivelului de cunoa[tere a proble -maticii Schengen de c`tre poli]i[ti,prin: preg`tirea multinivelar`, înfunc]ie de necesarul de preg`tire

pentru fiecare categorie de poli]i[ti -to]i poli]i[tii vor avea cel pu]in unnivel de cuno[tin]e de baz`, iar ceicare î[i desf`[oar` activitatea îndomenii ce presupun utilizareabazelor de date Schengen sau îndomeniul cooper`rii poli]iene[ti vordispune de cuno[tin]e [i abilit`]i

corespunz`toare; * implicarea ma -nagerilor de la toate nivelurile înpreg`tirea subordona]ilor; * procese-le de monitorizare [i evaluare agradului de asimilare a cuno[tin]elorpe tot parcursul anului 2008.

Foarte important, \n derulareaunor activit`]i s-a constatat un for-malism care trebuie diminuat, maiales \n tot ceea ce \nseamn`activit`]ile de \nv`]`m#nt. {i \n dome-niul Schengen se impune o activitatede preg`tire continu`. Concret, prinelaborarea acestei metodologii\ncerc`m s` preg`tim tot personalulPoli]iei Rom#ne, \ncep#nd de la unnivel de baz`, pentru agentul depoli]ie, p#n` la nivelul unui director.Metodologia este multinivelar`,cuprinz#nd trei documente de suport:

OObbiieeccttiivv pprriioorriittaarr

Preg`tirea poli]i[tilor

Doamna comisar-[ef Margareta Fle[ner \n dialog cu echipa Serviciului Formare Profesional` Ini]ial` [i Continu`

15

primul document fundamenteaz`, celde-al doilea este mai complex, iar altreilea – e-learning. |n leg`tur` cu e-learningul, trebuie s` precizez c` aces-ta a fost considerat, \n mod eronat,doar un sistem de evaluare. De fapt,este un sistem de preg`tire, care ofer`posibilitatea autoevalu`rii. S`lile e-learning de la toate inspectoratele depoli]ie jude]ene reprezint` s`li depreg`tire continu`, de \nv`]`m#nt, nuun sistem coercitiv.

Integrarea \n spa]iul Schengen (\n

martie 2011) \nseamn` pentru Poli]ia

Rom#n` preg`tire, reorganizare [i

modelare pentru a r`spunde cerin]elor

[i exigen]elor care vor deriva din

aceast` aderare. De aceea, formarea

profesional` a personalului care va

gestiona acest sistem reprezint`

condi]ia esen]ial` de reu[it` a acestui

proces. Pentru c` ne dorim s` avem

rezultate foarte bune la toate evalu`rile

europene, am acordat o importan]`

deosebit` metodologiei, realizat` pe

baza colabor`rii cu toate departa-

mentele de profil, metodologie apreci-

at` de c`tre Ministerul Internelor [i

Reformei Administrative”.

Metodologie

Preg`tirea personalului Poli]iei

Române în domeniul Schengen se va

realiza pe baza unui set de docu-

mente puse la dispozi]ia tuturor

unit`]ilor centrale [i teritoriale de

c`tre Direc]ia Management Resurse

Umane.

Documente de suport

Primul document, având dimensiunireduse, cuprinde informa]iile generalecu privire la aderarea României la Spa]iulSchengen, prin care se va asiguraînsu[irea unui minimum de cuno[tin]eaccesibile [i necesare poli]i[tilor.

Documentul a fost transmis de c`treDirec]ia Management Resurse Umane[efilor unit`]ilor centrale [i teritoriale,inclusiv [colilor/centrelor din subor-dinea I.G.P.R. La rândul lor, ace[tia auasigurat distribuirea documentuluipoli]i[tilor din subordine, inclusiv lanivelul posturilor de poli]ie.

Documentul de suport nr. 2 estedestinat personalului de conducere [ide execu]ie din Poli]ia Român`, cuexcep]ia celui care î[i desf`[oar` activi-tatea la posturile de poli]ie [i agen]ii deordine public`.

Este un document mai extins, struc-turat pe dou` dimensiuni: * una gene -ral`, care cuprinde no]iuni referitoare laprocesul de aderare a României laSpa]iul Schengen; * una de specialitate,care vizeaz` transmiterea cuno[tin]elor[i formarea deprinderilor necesare per-sonalului ce îndepline[te nemijlocitatribu]ii, mai ales de natur` operativ`, înstructuri cu responsabilit`]i Schengen -spre exemplu: poli]i[tii din structurilede investiga]ii criminale, criminalisticeetc.

Pentru a sprijini procesul depreg`tire a personalului de execu]ie dela inspectoratele de poli]ie jude]ene,brig`zile de combatere a criminalit`]iiorganizate, sec]iile regionale poli]ietransporturi, [colile/centrele din subor-dinea IGPR, precum [i a personaluluidin Inspectoratul General al Poli]iei

Române, Direc]ia Afaceri Europene,Programe [i Rela]ii Interna]ionale aelaborat o tem` de preg`tire general`,care se reg`se[te sub forma unui cursinteractiv pe platforma de e-learning.

Procesul de instruire s-a realizat prin\nt#lniri / inform`ri, prezentarea con]i -nutului materialelor cu tematic` \ndomeniu, prin [edin]e de preg`tire pro-fesional`, iar pentru desf`[urarea \ncondi]ii optime a sesiunilor de instruireau fost implica]i [i formatorii de lanivelul inspectoratelor jude]ene.Preg`tirea s-a realizat pe niveluridiferite. Un exemplu: perso nalul deexecu]ie de la poli]iile municipale [ior`[ene[ti a fost preg`tit peurm`toarele domenii: prezentareagene ral` a Spa]iului Schengen,migra]ie, coo perare poli]ieneasc`, coo -perare judiciar`, lupta \mpotrivadrogurilor, arme de foc [i muni]ii etc.Unele etape de preg`tire dureaz` p#n`la 30 septembrie 2008. Pentru a diversi-fica [i completa \ntr-o manier` dinamic`[i atractiv` materialul de preg`tire scris,poli]i[tii au la dispozi]ie [i autoevaluarea(par]ial` [i final`).

Evaluare

|ncep#nd cu 10 martie a.c. s-adesf`[urat evaluarea pentru categoriaagen]ilor. Poli]i[tii din toate jude]ele audat testele scrise \n aceea[i zi (testeelaborate de c`tre speciali[tii \n [tiin]eleeduca]iei), iar evaluarea s-a realizat laBucure[ti, motivul fiind acela de a se\nregistra foarte corect rezultateleob]inute.


OObbiieeccttiivv pprriioorriittaarr

\n domeniul Schengen

16

Mitingul organizat de Sindicatul „ProLex” în toamna anului trecut a deschiscalea spre o abordare mai comunicativ`institu]ie – sindicat. A fost creat` ocomisie de dialog social la nivelulM.I.R.A. care s` asigure o rela]ie cu sindi-catele [i s` preia prompt sesiz`rile cuprivire la problemele profesionalepentru a g`si rezolv`ri într-un timpcât mai scurt.

Invita]ia de a participa cu unreprezentant „Pro Lex” la[edin]ele Colegiului M.I.R.A. af`cut posibil ca problemele pro-fesionale ale poli]i[tilor s` poat` fiaduse la cuno[tin]a ministruluiInternelor [i Reformei Administrative, înmod direct.

Astfel, în luna decembrie a anului tre-cut, ca urmare a problemelor ridicate dedl Vasile Lincu, lider de sindicat, mi nistrulCristian David a dispus analizarea [isolu]ionarea acestora în cadrul sub-comisiei de dialog social pentruordine [i siguran] public .

Pentru \ndeplinirea celor sta-bilite, Direc]ia General Juridic`din M.I.R.A., prin adresa nr.218731/1 din 14 ianuarie 2008 adispus structurilor de poli]ie,unde Sindicatul „Pro Lex”avea reprezentativitaterecunoscut prin hot rârejude c toreasc , s` orga-nizeze întâlniri cu re -prezentan]ii sindicali, în vedereaanaliz`rii, la nivel local, a problemelor pecare sindicatul le consider` nerezolvate[i a identific`rii unor solu]ii pentru clarifi-carea acestora.

Mai mult decât atât, aceste structuriurmau s` transmit` Direc]iei GeneraleJuridice [i I.G.P.R. concluziile rezultate,respectiv aspecte convenite sau diver-gente, pentru ca eventualele problemer`mase în discu]ie s` fie dezb`tute în[edin]` la nivelul conducerii I.G.P.R. [i,

ulterior, la Subcomisia de dialog socialpentru ordine [i siguran]` public`.

Totul s-a desf`[urat a[a cum a fostprev`zut, iar reprezentan]ii sindicatuluis-au bucurat s` constate c` noua condu -cerea a I.G.P.R. în]elege rolulorganiza]iilor de sindicat în îndeplinirea

cu succes a atribu]iilor Poli]iei Române,dar [i necesitatea respect`rii drepturilorprofesionale ale poli]i[tilor. Aproapetoate problemele sesizate au fost apreci-ate ca fiind întemeiate. O parte dintreacestea s-a rezolvat, iar pentru altele, s-auidentificat modalit^]ile de solu]ionare. La13 februarie a.c. a avut loc întâlnirea de lanivelul Subcomisiei de dialog social pen-tru ordine [i siguran]` public` dinM.I.R.A., abord#ndu-se problemele careau r`mas nerezolvate sau a c`rorrezolvare depindea de m`surile luate la

acest nivel. Iat^, o sintez^ a celor maiimportante probleme discutate împreun`cu reprezentan]ii M.I.R.A.:

� Nivelul necorespunz`tor al

salariilor, nemotivant, raportat la

importan]a muncii [i pericolele la

care sunt expu[i poli]i[tii

- Pro Lex: Problemele de natur`salarial` creeaz` nemul]umiri, în rân-

dul majorit`]ii poli]i[tilor, afectându-lenivelul de trai. De asemenea, cuantumul

diurnei de delegare este simbolic,chiar derizoriu comparativ cu cel

acordat altor categorii profesion-ale cu atributii similare (vezi magis-

tra]i!).MIRA: S-a solicitat Guvernului majo-

rarea salariilor cu 21 de procente [i s-aaprobat majorarea cu 2% în aprilie [i 2% înoctombrie.

� Armonizarea le gis la]iei, respec-

tiv a Statutului poli]istului, în

ceea ce prive[te cercetarea disci-

plinar`, mut`rile, dele g`rile,

deta[`rile, calificativele la evalu-

are

Pro Lex: Drepturilepoli]i[tilor s` fie înscrise în do -cumente cu putere legislativ` [i

nu în regulamente sauordine interne. S` seechivaleze func]iile publicegenerale cu cele specifice,astfel încât s` permit` efec-

tuarea de transferuri între institu]ii pu -blice. S` fie eliminat calificativul„excep]ional”, iar avansarea în grad pro-fesional urm`tor s` poat` fi f`cut` [i încazul poli]i[tilor care au primit califica-tivul „Bun”. Se procedeaz` la mutarea,delegarea ori deta[area poli]istului f`r`acordul expres acestuia.

MIRA: va transmite Sindicatului„Pro Lex” proiectul Legii de modificare astatutului poli]istului. Gradul profesional"excep]ional" va disp`rea.

Dialogul social institu]ie – sindicat sau

17

� Acordarea ajutorului pentru

achizitionarea de locuin]e

Pro Lex: Nu sunt stabilite m`suripentru crearea condi]iilor deachizi]ionare a unei locuin]e. Acest drepteste prev`zut în statutul poli]istului, darnu s-au acordat pân` în prezent.

MIRA: problema va fi reglementat`prin Statutul poli]istului. Pân` atunci seva face propunerea ca poli]i[tii care aucredite imobiliare s` primeasc` un ajutorsimilar celui pentru chirie.

� Modificarea nivelului func]iei

dup^ gradul profesional al poli]istului

care o \ncadreaz`.

Pro Lex: Exist` cazuri \n care ofi]eriocup` func]ii inferioare gradului profe-sional pe care îl au, iar, în alte cazuri nupot avansa în grad deoarece nu le per-mite nivelul func]iei, aceasta fiind în con-tradic]ie cu prevederile statutuluifunc]ionarilor publici.

MIRA: a propus sindicatului s` vin`cu propuneri de legiferare.

� Clasificarea nejustificat` a

actelor administrative

Pro Lex: Aplicarea neunitar` aregimului de clasificare a unor acteadministrative ca fiind secrete de serviciu(ex: unele dispozi]ii de sanc]ionare saude managementul resurselor umane).

MIRA: va informa prin adres` circu-lar` care sunt documentele clasificate. Seva face propunere pentru declasificareaactelor administrative ce privesc regimuldisciplinar [i modificarea raporturilor deserviciu.

� Obiectivitate la evaluarea profe-

sional

Pro Lex: La analizarea indicatorilorprofesionali nu se ]ine cont de deficitul depersonal, num`rul lucr`rilor reparti-zate/poli]ist, experien]a profesional`,abaterile disciplinare, orele suplimenta-re, sarcinile suplimentare celor din fi[apostului, premierea trimestrial`, evolu]iacalificativelor în anii anteriori, cursuri

pentru perfec]ionarea preg`tirii profe-sionale, studii superioare absolvite (încazul agen]ilor de poli]ie), îndeplinirea cusucces a unor atribu]ii similare cu alealtor poli]i[ti cu grade profesionale supe-rioare. Nu se ]ine cont de munca de pre-ven]ie în situa]ia evalu`rilor anuale.

MIRA: a împ`rt`[it propunereaI.G.P.R. de a stabili criterii mai obiectivede evaluare.

� Compensa]ia pentru chirie s`

fie în cuantum egal

Pro Lex: Indemniza]ia pentru chirienu se acord` în cuantum egal pentru to]ipoli]i[tii.

MIRA: nu a fost de aceea[i p`rere cusindicatul, dar a[teapt` propuneri delegiferare din partea acestuia.

� Ineficien]a amenzilor aplicate

contravenien]ilor – poli]i[tii sunt

jigni]i în public

Pro Lex: Se constat` un fenomen deaccentuat` sc`dere a autorit`]ii poli]istu-lui în raporturile cu contravenien]ii, dincauza ineficien]ei actualei legisla]ii privindregimul contraven]iilor. Este vorba de fap-tul c într-o propor]ie ridicat , acestea nusunt pl tite, iar sanc]iunea în sine, cametod` de descurajare a înc`lc`rii

prevederilor legale, este lipsit` de efi-cien] . Mul]i dintre contravenien]i, rea -lizând faptul c nu exist posibilitatea con-strângerii lor de a executa sanc]iunea cele-a fost aplicat , î[i permit s adopte, înpublic, atitudini jignitoare fa] de poli]i[ti.

MIRA: Se lucreaz` la o lege care s`solu]ioneze problemele sesizate.

Sindicatul Pro Lex a acordat con-siliere de specialitate în elaborarea

proiectului de act normativ privind modi-ficarea [i completarea Ordonan]eiGuvernului nr. 38/2003 privindsalarizarea [i alte drepturi ale poli]i[tilor,având drept scop acordarea unui sportuturor poli]i[tilor care î[i desf`[oar`activitatea în strad`; a trimis propuneriatunci când a fost consultat pentruemiterea unui ordin privind rezolvareasitua]iei locative a poli]i[tilor, prin acor-darea unui ajutor financiar tuturorpoli]i[tilor pentru cump`rarea uneilocuin]e o singur` dat` în carier`; a f`cutpropuneri motivate pentru modificareaStatutului poli]istului [i va continua s`vin` cu propuneri de legiferare pentruîmbun`t`]irea activit`]ii poli]i[tilor.

Pro Lex

scurtarea drumului de la vorbe la fapte

Prin sincronizare [i coordonareperfect`, lupt`tori din cadrulGrupului Special de Protec]ie [iInterven]ie „Acvila” al MinisteruluiInternelor [i Reformei Ad -ministrative, ofi]eri ai Direc]iei

Generale de Combatere aCriminalit`]ii Organizate [iAntidrog din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Rom#ne, aiServiciului Român de Informa]ii [iprocurorii Direc]iei de Investigare aInfrac]iunilor de CriminalitateOrganizat` [i Terorism au reu[it sànihileze o periculoas` grupareinfrac]ional` organizat` care, prinviolen]`, \ncerca s`-[i impun` con-trolul asupra municipiului PiatraNeam] [i s` influen]eze decisivlumea interlop`.

|n ”prim-planul” derul`rii proce-durilor judiciare au ajuns: MarinBotez Adrian, Acozmei Costel,Mazilu Vasile Sorin, Zavate Ion [iSavu Florin Mircea. Pe numele lor,procurorii au solicitat s` se emit`mandate de arestare preventiv`pentru 29 de zile, sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor de consti-tuire \n grup infrac]ional organizat,contraband` calificat` cu armament[i de]inere, f`r` drept, de arme [imuni]ii. Dar, iat` cum au decurs,anterior, …”ostilit`]ile”.

For]ele de ordine“disciplineaz`”

bandele

La data de 12 ianuarie 2008,anchetatorii s-au sesizat din oficiudespre faptul c`, \n noaptea deRevelion 2007 - 2008, \n clubulHotelului Central din Piatra Neam],a izbucnit conflictul dintre un“zmeu” de pe orbita “grup`riiDonose” [i doi apropia]i ai “clanuluiTi]`” condus de Marin BotezAdrian. |n “v#rtejul violen]ei” aufost antrena]i [i al]i ”observatori”afla]i la locul \nfrunt`rii.

Ulterior, focarul conflictului s-amutat \n incinta Spitalului Jude]eande Urgen]` Neam], unde membriigrup`rii conduse de Marin BotezAdrian au atacat virulent gruparea“concurent`” [i ostil`, fapt ce areclamat interven]ia rapid` afor]elor de ordine.

Noi preg`tiri de “r`zboi”...

Ca un “capo dei tutti capi”, teri-bil [i ne\nduplecat, Botez a preg`titminu]ios r`zboiul \mpotriva

“grup`rii Donose”, folosindu-[itoat` priceperea “tactic`” [i “strate-gic`”. “Liderul” [i-a contactat“alia]ii” din ]ar` [i din strìn`tatecer#ndu-le s` - i acorde sprijinulnecesar pentru declan[area “urgiei”

r`zbun`toare \mpotriva grup`riirivale [i pentru racolarea de noimembri. “Acoli]ii” lui Botez au conti -nuat ac]iunile de filaj [i suprave gherepentru a localiza re[edin]ele perma-nente sau temporare ale membrilorgrup`rii adverse, precum [i pentru aafla ce “uneltesc” ei \mpotriva organi-za]iei sale. Aceea[i “eminen]`cenu[ie” i-a contactat pe apropia]iigrup`rii rivale de pe raza jude]elorNeam] [i Bacù, \ncercând s`-iconving` s` nu se implice \n conflict.

“Teleghidat” spreRoma, emisarulnumit “Ciccio”

Trimis \n strìn`tate al grup`riiorganizate [i conduse de Botez a fostinculpatul Savu Florin Mircea, zis“Ciccio”. |nso]it de \nc` un “fidel”,acesta a descins \n Italia, \n zonaora[ului Roma, de unde trebuia s`cumpere arme de foc tip revolver, Uzi[i pistoale cu amortizor. |ntreg arse-nalul urma s` fie folosit \n toiul

18

OPERA}IUNEA

19

”r`zboiului” interbande. Poli]i[tii [ipartenerii lor de ac]iune au descope ritindicii clare potrivit c`rora armele aufost achizi]ionate de la o filier` careopereaz`, \n Spania [i Italia, subcomanda celebrului Ion Cl`mparu.

Pe toat` durata c`l`toriei spreRoma, inculpatul Savu Florin Mirceaa fost “teleghidat” prin telefon dec`tre liderul re]elei. La fini[, acesta aajuns la o grupare din care f`ceauparte: un rom#n stabilit \n Italia, unafrican [i un italian. De la ace[tia,trimi[ii lui Botez, urmau s` cumperearmament [i aparatur` special` deinterceptare.

O vil` “full” de arme,muni]ii [i ustensile

pentru filaj…

|n perioada 1 - 9 ianuarie 2008,Botez, alias “T\]`”, [i-a mobilizat,instruit [i \narmat oamenii, ino -cul#ndu-le ideea de a-i ex -termina/lichida fizic pe membriigrup`rii rivale. Pentru a le dejucainten]iile, procurorii DIICOT, \mpre-un` cu lupt`tori din Grupul Specialde Protec]ie [i Interven]ie „Acvila”,au efectuat prompt perchezi]ii la vila\n care locuia Marin Botez Ioan. Aici,au fost descoperite, r#nd pe r#nd, [i

ridicate \n vederea cercet`rilorurm`toarele muni]ii [i arme: uncartu[ tras g`sit \n curtea interioar`,o arm` cu aer comprimat, calibrul5,5, o alt` pu[c` artizanal` cu pat dinlemn, f`r` serie, un pistol cu gaze,

calibrul 9 mm, un \nc`rc`tor cu [asecartu[e [i trei cutii cu alice. Toateaceste piese incriminatoare au fostridicate din podul vilei.

|n prima camer` de la etajul \ntâis-au mai g`sit cinci cartu[e cu gazecalibrul 9 mm [i o sabie - samuraiscurt` cu teac` [i mâner albastru.Descoperirile au continuat \n living.Acolo, dup` o canapea, a fost g`sit, |ntr-o pung` de plastic, un pistol cu aercomprimat inscrip]ionat Walter CP88,cu seria A8224456, [i o a doua sabie tipsamurai. Din c#te s-a putut constata,infrastructura organiza]iei era c#t sepoate de redutabil`. Astfel, tot pe fon-dul perchezi]iei domiciliare au mai fostdescoperite 16 sta]ii de emisie -recep]ie de diferite tipuri, cu\nc`rc`toarele [i suporturile afe rente.Rolul acestora? Membrii grup`rii lefoloseau \n activit`]i de filaj. Din vilalui Botez, poli]i[tii [i lupt`torii“Acvila” au mai ridicat [apte sticle“inflamabile” eman#nd miros de ben-zin` [i un flacon \n care se aflau treicomprimate inscrip]ionate 173. Deasemenea, \n vil`, au mai fost g`site

mai multe telefoane mobile.Perchezi]ia la un alt membru algrup`rii a fost, deopotriv`, relevant`.Din locuin]a acestuia, investigatoriiau ridicat un pistol cu glon] Magnum44, model 1966 (camuflat \ntr-unprosop), [i patru cartu[e de acela[icalibru. Inspectoratul de Poli]ie alJude]ului Neam] - Biroul Arme,Explozivi [i Substan]e Toxice, le-acomunicat, prompt, procurorilorDIICOT c` nici unul dintre membrii“clanului T\]`” la care au fost g`sitepu[tile [i restul pieselor de “arsenal”nu figurau \n statistici ca de]in`tori dearmament. Cu alte cuvinte, armele [imuni]iile erau de]inute ilegal.

Arest`ri [i interdic]ii

Dup` recursul la Curtea de ApelBucure[ti, “pentru Adrian BotezMarin [i Zavate Ion s-a luat m`suraarest`rii preventive pentru 30 de zile,iar pentru Acozmei, Mazilu [i Mircea s-a aplicat interdic]ia de a p`r`si ]ara“, adeclarat doamna Gabriela Neagu,purt`tor de cuvânt al ParchetuluiGeneral. Remarcabil este faptul c`,prin interven]ie coordonat`, pro -curorii DIICOT, lupt`torii “Ac vila”,poli ]i[tii de la “crim` organizat`” [ireprezentan]ii S.R.I. au prevenit ov`rsare de s#nge care se anun]a…iminent`.

Cercet`rile \n cauz` continu` pân`la stabilirea \ntregii situa]ii de fapt [i atuturor persoanelor implicate.

� Pagini realizate de

Antoaneta DARIE

“ACVILA”

|n perioada 5-9 martiea.c., la Muzeul de Istorie alRom#niei din Bucure[ti, aavut loc cea de-a XIII-a edi]iea Salonului de carte [i pres`“Amplus”. Unul dintre stan-duri a fost [i cel al EdituriiMinisterului Internelor [iReformei Administrative, cea expus cele mai recenteapari]ii din domeniile de spe-cialitate.

Vineri, 7 martie, înprezen]a unui numeros audi-toriu, \n cadrul colec]iei edi-toriale „Biblioteca Jan -darmului”, dl. colonel(r) ing.prof. univ. dr. Nicolae Ro taru

a lansat c`trepublic cea de a...73-a carte, "Al[aselea sim]", "de-dicat` apropiateiZile a Oa menilorde Arme". {i apromis c` va facetot posibilul s`scrie tot at#teacât anii iubiteisale mame, 83; dac` ar fis` ]inem cont de putereasa de munc` [i de talentulpe m`sur`, musai s`-l cre-dem!

Invita]i de onoare au fost:Ion Dodu B`lan, Radu

C#rneci, Nicolae Drago[, IonHorea, Dumitru Titus Popa,gl. (r) Anton Gagiu [i mul]ial]ii.

O alt` carte cu un titludin 13 litere, num`r norocospentru maestrul "Nae"

Rotaru [i care [i-a pusamprenta asupra vie]ii sale.P#n` la urm`toarea saapari]ie, pauz`! De lectur`...

� Marius TOMA

Foto: V.A.

Poli]i[tii b im`reni au desf^[urat timpde o s`pt`mân activit`]i de prevenire încadrul proiectului “Siguran]a înmijloacele de transport”. Unul dintreobiectivele proiectului este reducereanum`rului infrac ]iunilor de furt dinbuzunare, gen]i [i po[ete comise înmijloacele de transport în comun. În bazaprotocoalelor de colaborare cu societ`]ile

de transport, Poli]ia a pus la dispozi]iaacestora mesaje cu caracter preventiv pesuport CD [i casete.

Poli]i[tii de proximitate sunt prezen]izilnic în mijloacele de transport încomun [i în sta]ii pentru cre[terea sen-timentului de siguran]` a cet`]enilor atâtîn timpul deplas`rii cu autobuzul cât [iîn intervalul de timp în care ace[tia se

afl` în sta]ii. Oamenii legii au discutat cucet`]enii [i le-au reamintit importan]amanifest`rii vigilen]ei [i a sim]ului civic.

C`l`torii au primit cu interesmesajul poli]i[tilor [i au apreciat ini]iati-va de a fi transmise în autobuze mesajecu caracter preventiv.

� V.T.

PPooll ii ]] ii[[ii ii bb^iimm^rreennii pprriinnttrree ccoonncceett ^]]eennii

20

Reprezentan]ii conducerii MIRAs-au \nt#lnit, nu demult, cu o delega]ie dinElve]ia, condus` de primarul Bernei,domnul Alexander Tscha ppat. Vizita ofi-cialilor elve]ieni a avut loc în contextuldesf`[ur`rii, în acest an, în Elve]ia [iAustria, a Campionatului European deFotbal, competi]ie la care va participa [iselec]ionata României. În cursuldiscu]iilor purtate cu dl. chestor dr.Damian Miclea, coordonatorul EURO

2008 din cadrul M.I.R.A [i cu ceilal]ireprezentan]i ai institu]iei noastre, pri-marul Bernei a f`cut o scurt` informarereferitoare la coo perarea poli]ieneasc`dintre cele dou` state [i la m`surile -cadru deja stabilite la întâlnireamini[trilor de interne din România [iAustria. Pentru men]inerea unui climatde ordine [i lini[te public` pe stadioanele[i în localit`]ile unde se vor desf`[urameciurile de fotbal, coo perarea

poli]ieneasc` va trebui s` func]ioneze lacote \nalte. |n acest sens, autorit`]ileromâne vor participa cu sprijin [i asis-ten]`, astfel încât suporterii românicunoscu]i cu antecedente violente \narenele sportive s` nu-[i “ias` din matc`”[i s` nu poat` afecta în niciun feldesf`[urarea în condi]ii de siguran]` amarii competi]ii sportive.

� Antoaneta DARIE

Dialog rom#no - elve]ian \n avanpremiera “Euro 2008”

Al [aselea sim]

21

Premier` la Serviciul deTelecomunica]ii Speciale: ser-barea Zilei Num`rului Europeande Urgen]` 112. Evenimentul, s-adesf`[urat \n data de 11 februarie

a.c., ca urmare a succesului \nre -gistrat prin adoptarea Declara]ieiScrise cu privire la Num`rulEuropean de Urgen]` 112 de c`tre530 de parlamentari europeni.Parlamentul European [i Comisia

European` au deciss` organizeze, \m -preun`, Ziua Nu -m`rului Euro pean112.

Astfel, \n conti -nuarea Campanieide educare - infor-mare a tinerilor cuprivire la SistemulNa]ional Unic pen-tru Apeluri deUrgen]`, \n dis-peceratele 112 din

Bucure[ti [i din ]ar` au fost pri -mite vizitele a numero[i elevi.Copiilor le-au fost prezentatemodul de func]ionare a Sistemului112 [i materiale prin care s-a

reliefat importan]a [i utilitateaNum`rului Unic de Urgen]`112.

Sistemul de apeluri deurgen]` 112 (SNUAU) s-adovedit a fi, \n cei patru ani deexisten]`, o necesitate fireasc`pentru o ]ar` civilizat` care\ntelege s`-[i protejeze cât maibine cet`]enii. Poate tocmai de

aceea SNUAU este [i un obiectivsus]inut de to]i operatorii de pepia]a comunica]iilor din România.

Anul trecut, prin intermediul112, Poli]ia Român` a primit spresolu]ionare 1.2 milioane apeluride urgen]` ceea ce reprezint` 90

de procente din totalul apelurilorde urgen]` din competen]a MIRA.De[i num`rul solicit`rilor deinterven]ie s-a dublat, timpul dereac]ie al patrulelor de siguran]`public` s-a îmbun`t`]it conside -rabil, 85 la sut` din interven]iirealizându-se sub 10 minute.

� Marius POPESCU

Por]i deschise la 112

� num`rul european de ur gen ]`112 a luat fiin]` \n anul 1991;

� mai mult de o treime din totalulapelurilor la 112 intr` \n competen]aPoli]iei;

� num`rul apelurilor la 112 dinBucure[ti “sare” de regul` de 350.000,

jude]ele nedep`[ind 100.000.

|n urma Programului Partenerialini]iat de c`tre Direc]ia Poli]ieiTransporturi pentru prevenirea [i com-baterea infrac ]iunilor care afecteaz` pa -

trimoniul companiilor feroviare [i al per-soanelor care beneficiaz` de serviciileacestora, c#t [i a demersurilor condu -cerii Sec]iei Regionale de Poli]ie Trans -porturi Gala]i, la \nceputul anului 2007 a

fost instalat primul sistem de suprave -

ghere video, la nivelul Regionalei C.F.Gala]i, \n Eurogara Foc[ani. Va loareaacestuia a fost de cir ca 200.000 de lei.Punerea \n aplicare a proiectului a avut labaz` buna colaborare cu C.N.C.F. –C.F.R. S.A. Bucure[ti, Sucursala Gala]i.Despre rezultatele acestui sistem am maiavut ocazia s` scriem \n paginile revistei.

Eficien]a proiectului \n EurogaraFoc[ani, unul dintre locurile ce nu seputeau l`uda cu lipsa delicven]ei, undefenomenul cer[etoriei sau al vagabonda-jului era des \nt#lnit, este evident`. Asc`zut num`rul infrac]iunilor, \n specialcel furturilor. Gradul de siguran]` alc`l`torilor fost, de asemenea, vizibil\mbun`t`]it, lucru demonstrat de c`trestatistica situa]iei operative \nregistratedup` punerea \n func]iune a sistemuluide supraveghere. Operativitatea cu carepoli]i[tii ac]ioneaz` \n cazul sesiz`rii uneiinfrac]iuni, prin identificarea autorilor, acrescut \n aceea[i m`sur`.

Cu ajutorul camerelor de suprave -ghere, au fost prin[i, imediat dup`s`v#r[ire faptei, cinci infractori. Unexemplu recent ar fi identificarea [i

re]inerea unei familii de ho]i. S.Gheorghe, de 61 ani, din Foc[ani, a recla-mat poli]i[tilor din gar` furtul, unei gen]icu bunuri \n valoare de circa 150 de lei,din sala de a[teptare. |n urma vizion`rii\nregistr`rilor, autorii au fost iden tifica]i,ca [i trenul \n care s-au urcat ulterior,personalul 5013, de pe rela]ia Foc[ani -M`r`[e[ti. T. Iordache, de 48 ani [i T.Stela, de 47 ani, ambii f`r` ocupa]ie, dinM`r`[e[ti, jude]ul Vrancea, au fosta[tepta]i de c`tre poli]i[ti chiar lacobor#rea din tren.

"Prejudiciul a fost recuperat \n tota -litate [i predat persoanei v`t`mate, ho]iifiind cerceta]i pentru s`v#r[ireainfrac]iunii de furt calificat, dar [i \nleg`tur` cu alte fapte asem`n`toarer`mase cu autori necunoscu]i. Exem -plul constituie un real avertisment, iarmodul de ac]iune contribuie nemijlocitla prevenirea [i combaterea oric`rorinfrac]iuni \ndreptate \mpotriva per-soanelor ori asupra patrimoniului C.F.\n Eurogara Foc[ani", ne-a precizat[eful Sec]iei, dl. comisar [ef Petric`Hahui.

22

Ochiul electronic al poli]i[tilor, pe faz` \n Eurogara Foc[ani

Partea v`t`mat` intr` \n sala dea[teptare cu bagajele \n m#n`

Nu o dat` am avutfiecare dintre noi de-a facecu indolen]a [i impertinen]a

unor [oferi de taxi care, dac`nu ne "plimbau" prin ora[eca s` le "cunoa[tem" maibine, pe banii no[tri, neu[urau portofelul cu"maimu]a" ce una indica [ialta \ncasa, la finalul cursei,cu "impulsuri" false conec-tate la fr#n`, [terg`toare,claxoane sau aiurea, refuzau

cursa pe motivul "...ce,

dom'le, nu vezi c` stau cub`ie]ii la o tabl`?" (\n par-carea de taxi) sau nu aveau

rest 10 - 20.000... Poate vinaeste [i a unora dintre noi, acelor pe care tot ei \i \njur`c` nu \i las` s` parchezeaiurea, unde au chef, s`\ntoarc` peste linia (faculta-tiv?) continu` sau de tramvai,s` goneasc` cu zeci de kilo-metri \n plus peste limita nor-mal`, s` treac` peste b`l]iledin sta]iile de transport \n

comun cu non[alant`"pl`cere" sau s`-i \njure(iar!) pe cei ce le dau sumaexact`.

A[a c`, recent, 17 poli]i[tidin cadrul Poli]iei Trans -porturi, Poli]iei Rutiere,\mpreun` cu cinci inspectoridin cadrul Autorit`]ii RutiereRom#ne, au efectuat oac]iune care a avut ca scopverificarea legalit`]ii acti -vit`]ii de taximetrie des -f`[urate \n zona aeropor-turilor bucure[tene. Au fostverificate 107 taximetre,fiind aplicate 40 de amenzi[oferilor care [i-audesf`[urat activitatea f`r` arespecta, \n special, preve -derile Legii nr. 38/2003republicate, privind trans-

portul \n regim de taxi [i\n regim de \nchiriere dar [icele ale O.U.G. 195/2002republicate, privind cir -cula]ia pe drumurile pu -blice. Valoarea total` aamenzilor a fost de aproape50.000 de RON.

"Pentru desf`[urareaactivit`]ilor de taximetrie curespectarea prevederilorlegale \n domeniu, ne-a asi -gurat [eful Direc]iei Poli]ieTransporturi, dl. comisar [efSorin G\fei, astfel de ac]iunise vor desf`[ura [i \n perioa-da urm`toare." Poate a[a os` r`m#n` \n bran[` doar ceicare merit`...

� Pagin` realizat` de

Marius TOMA

Poli]i[tii au dat plata just` pentru cursele de taxi

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]uluiBihor a lansat Proiectul Phare CBC„Re]ea oglind` pentru transfer operativ [iopera]ional de date”. El este realizat \nparteneriat cu C`pit`nia de Poli]ie aJude]ului Hajdu Bihar - Ungaria.

Proiectul “Re]ea oglind` pentru trans-fer operativ [i opera]ional de date” estefinan]at de Uniunea European` prinProgramul Romania – Ungaria PhareCBC 2005 / Interreg III A - Promovareaini]iativelor de cooperare transfrontalier`[i se \ncadreaz` la M`sura 2.3 - \ncura-jarea cooper`rii dintre institu]ii [i comu-nit`]i.

Proiectul face parte din familia celorde tipul “People to people”, finan]ate dinFondul Proiectelor Mici.

Suma necesar` este de 49.010 euro,din care 44.109 euro, contribu]ie solicitat`[i acordat` de c`tre Ministerul Integr`riiEuropene [i 4.901 euro contribu]ia finan-ciar` proprie a Inspectoratului de Poli]ieal Jude]ului Bihor.

Proiectul acoper` o perioad` de 12luni [i este coordonat de c`tre domnulcomisar [ef Liviu Popa, inspectorul [ef alIPJ Bihor, \mpreun` cu o echip` de coor-donatori asisten]i [i exper]i.

Prin acest proiect se va optimizacolaborarea dintre I.P.J. Bihor [iC`pit`nia de Poli]ie Hajdu Bihar, ini]iat`\n anul 2001, printr-un protocol de colabo-rare la nivel organiza]ional.

Proiectul urm`re[te dezvoltarea unuisistem informatic prin care se va stabilizafluxul de informa]ii dintre cele dou` insti-tu]ii, datele [i informa]iile vor fi utilizate \ntimpi reali [i utili [i se vor realizaeconomii financiare \n beneficiul con-tribuabililor. Urmarea direct` va fi oportu-nitatea unui schimb de experien]` rapid [ieficient, care, \n acest moment, sederuleaz` \n mod anevoios.

A[a dup^ cum ne-a relatat managerulacestui proiect, pentru a pune \n aplicareacest sistem, este necesar` imple-mentarea ur m`toarelor activit`]i: intro-ducerea unei sistem audio-vizual complexprin intermediul internet-ului, publicarea\n comun a unor lucr`ri despre prevenireacomiterii infrac]iunilor, instruirea mana-gerial` a personalului celor dou` institu]ii

[i organizarea unorseminarii comunedespre prevenireacomiterii delictelor.

Grupul ]int` este format din poli]iilemunicipale [i or`[ene[ti din re]eaua pro-pus` la nivelul jude]ului Bihor [i, deasemenea, din institu]iile cu respon -sabilit`]i adiacente \n prevenirea [i com-baterea criminalit`]ii. Beneficiarii finali vorfi comunit`]ile din jude]ele Bihor [i HajduBihar, precum [i personalul din acesteinstitu]ii, implicat \n partea de formare [ispecializare. Care sunt obiectivele [i

rezultatele a[teptate? Un prim obiectiveste accelerarea schimbului informa]ionalinterinstitu]ional. Rezultatele a[teptatesunt realizarea re]elei informa]ionale lanivelul jude]ului Bihor [i conectarea aces-teia cu cea a partenerului maghiar. Acestschimb informa]ional va face posibil`editarea de materiale educativ-preventivedestinate publicului. Un obiectiv supli-mentar este legat de formarea personalu-lui cu activit`]i \n domeniul prevenirii [icombaterii infrac]ionalit`]ii. Printr-o seriede instruiri [i seminarii comune, se va\mbun`t`]i capacitatea managerial` [i pro-fesional` a acestuia. Se va realiza, deasemenea, un schimb important de expe-rien]` [i o armonizare metodologic`\ndreptat` spre cre[terea eficacit`]ii cola-bor`rii \ntre institu]iile partenere, benefi-ciarul final fiind cet`]eanul. Rezultatele

estimate ale proiectului privesc:� Dezvoltarea, maximizarea [i perma-

nentizarea contactului facil \ntre cele dou`comunit`]i locale;

� Cre[terea gradului de siguran]`local`, \n general, \n cadrul celor dou`comunit`]i gemene;

� Cre[terea eficien]ei m`surilor deprotejare a popula]iei celor dou` comu-nit`]i locale fa]` de contraven]ii sauinfrac]iuni specifice tip contraband`;

� Informare imediat` sau \n timpireali asupra specificit`]ii legislative a celordou` regiuni (Bihor, România [i Hajdu –Bihar, Ungaria);

� Cre[terea eficacit`]ii ac]iunilor deprevenire a oric`rui tip de criminalitatevoiajer` (de tranzit) \n comunit`]ilegemene Bihor – Hajdu Bihar;

� Importul de experien]` european`reu[it` [i implementarea sa \n cele dou`comunit`]i;

� |nt`rirea rela]iilor cu alte institu]iiimplicate \n acest domeniu: RegionalaVamal`, Poli]ia de Frontier`, ONG-uri cuactivitate \n ap`rarea [i protec]ia drep-turilor omului.

� Alina DINU

23

RRee]]eeaa ooggll iinndd` ppeennttrruu ttrraannssffeerrooppeerraatt iivv [[ii ooppeerraa]] iioonnaall ddee ddaattee

Aplica]ie Practic^ Aplica]ie Practic^

La sf#r[itul lunii ianuarie, la Hotelul Dacia Continental din municipiul Oradea, a

fost organizat^ o conferin]` de pres` prilejuit` de evaluarea activit`]ilor de cooperare

dintre Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Bihor [i C`pit`nia de Poli]ie a Jude]ului

Hajdu-Bihar din Ungaria [i lansarea sta]iilor de lucru achizi]ionate \n cadrul

Proiectului PHARE CBC „Re]ea oglind` pentru transfer operativ [i opera]ional de

date” câ[tigat de I.P.J. Bihor. La eveniment au participat ofi]eri de poli]ie cu func]ii de

comand` din C`pit`nia de Poli]ie a Jude]ului Hajdu - Bihar, precum [i [eful acestei insti-

tu]ii, dl. colonel Fekete Csaba [i [eful C`pit`niei de Poli]ie a Jude]ului Vas, Ungaria –

dl. general de brigad` Halmosi Zsolt. Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Bihor a fost

reprezentat de dl. comisar [ef Liviu Popa, [eful inspectoratului, [i de c`tre opt ofi]eri de

poli]ie cu func]ii de conducere. Proiectul a fost prezentat participan]ilor printr-o aplica]ie

practic^ \nscriindu-se printre ini]iativele de pionerat ale Poli]iei Române.

{colii de Agen]i de Poli]ie ”VasileLasc`r” Câmpina i-au fost aprobate,prin Hot`râre de Guvern, 905 locuri(b`rba]i [i femei f`r` discriminare),dintre care 20 de locuri pentru rromi.

Pentru cei interesa]i, condi]iile deadmitere sunt urm`toarele: * s` aib`

cet`]enie român`, domiciliul \nRomânia [i s` cunoasc` limba român`scris [i vorbit; * s` fie absolven]i deliceu, cu diplom` de bacalaureat [i s`nu fi fost exmatriculaţi, pentru abateridisciplinare, dintr-o institu]ie de\nv`ţ`mânt; * s` aib` vârsta de pân` la25 ani \mpliniţi \n anul admiterii; * sàib` capacitate deplin` de exerciţiu; *s` fi obţinut la purtare, \n perioadastudiilor liceale, media general` deminimum 8,00; * s` fie ap]i din punctde vedere medical, fizic şi psihic; * sàib` un comportament corespunz`torcerin]elor de conduit` admise [i practi-cate \n societate; * s` nu aibàntecedente penale sau s` nu fie \ncurs de urm`rire penal` ori de judecat`pentru s`vâr[irea de infrac]iuni; * sàib` \n`l]imea de minimum 1,70 m

b`rba]ii [i 1,65 m femeile. Femeile [i b`rba]ii candideaz` pe

acelea[i locuri, f`r` discriminare. Tinerii rromi, care concureaz` pen-

tru locurile alocate distinct acesteiminorit`]i, trebuie s` depun` la dosarun document care s` ateste aparte-nen]a la etnie.

|n cazul \n care locurile alocateetniei rrome nu sunt ocupate \n totali-tate, acestea vor fi ocupate de ceilal]icandida]i, \n ordinea descresc`toare amediilor.

Acte necesare pentru \nscrierea

la concurs: Documentul nr. 1: Cerereade \nscriere; Documentul nr. 2:Declara]ia de confirmare acunoa[terii [i de acceptare acondi]iilor de recrutare;Documentul nr. 3: Diploma debacalaureat (copie) – pentruabsolven]ii din seriile ante-rioare sau adeverin]a careatest` absolvirea liceului cudiplom` de bacalaureat pentrucandidaţii care au absolvit \nanul \nscrierii; Documentul nr.

4: Foaie matricol` (copie); Documentulnr. 5: Fiş` medical`; Documentul nr. 6:Copie dup` actul de identitate(C.I./B.I.); Documentul nr. 7: Copiedup` certificatul de naştere;Documentul nr. 8: Autobiografia;Documentul nr. 9: Tabelul nominal curudele candidatului; Documentul nr.10: Certificatul de cazier judiciar al can-didatului; Documentul nr. 11:Certificatul de examinare psihologic`;Documentul nr. 12: Trei fotografii tipbuletin de identitate, 3�4 cm, color.

|nscrierile pentru {colile de agen]ide poli]ie se fac la InspectorateleJude]ene de Poli]ie, la ServiciileManagement Resurse Umane.

Etapele concursului de

admitere: Etapa I – eliminatorie –cuprinde: a) examinarea medical`; b)

proba de aptitudini fizice.Aceste probe se sus]in \n ordinea

stabilit` de c`tre comisiile de admitereale [colilor, fiecare dintre ele fiind eli -minatorie. La aceste probe nu se admitcontestaţii.

Etapa a II-a – susţinerea probei deevaluare a cuno[tinţelor – cuprinde untest gril` la limba român` [i limbastrìn`.

O institu]ie care ofer`

Baza material`: cuprinde: 35 des`li de clas`; 3 s`li de predare cu ocapacitate de 120 de locuri fiecare;patru laboratoare de informatic` [i osal` de Internet; trei laboratoare decriminalistic`; 14 s`li documentare;

cinci poligoane de antrenament; unpoligon interior; dou` biblioteciinformatizate cu un fond de carte de

24

{{ccooaallaa de Agen]i de Poli]ieOfert` educa]ional` 2008

25

peste 50.000 de volume. Cazarea se face \n patru pavi -

lioane cu 174 de dormitoare. Baza sportiv` are \n componen]`

terenuri de antrenament pe zgur`,bitum [i iarb`, sal` de sport [i sal`de for]`, echipate cu aparatura nece-sar`.

Amfiteatrul are 300 de locuri; unpavilion pentru asistenţ` medical`compus din cabinete, laborator deanalize şi sta]ionar; capel` ortodox`;muzeu al agentului de poliţie; tehnic`de comunicaţii [i informatic`; studioTV cu posibilit`ţi de emisie \n circuit\nchis.

Stagiul de practic`:

Se execut`, la unit`]ile de poli]iemunicipale [i or`[ene[ti, la posturilede poli]ie, de regul` \n jude]ul dedomiciliu [i \n situa]ii speciale pelitoral. Se desf`[oar` pe baza unei pro-grame de practic` [i a unor planuri destudiu individual, sub \ndrumarea unuitutore de practic`. |n perioada practiciise fac verific`ri asupra modului dedesf`[urare, prin sondaj, de c`trecadre ale [colii. Aceasta se \ncheie cuo activitate de evaluare a stagiului depractic` [i cu caracteriz`ri indivi -duale ale elevilor care se con-cretizeaz` \ntr-o not` ce intr` \n cal-cularea mediei de [colaritate.

Rela]ii interna]ionale:

{coala de Agen]i de Poli]ie „VasileLasc`r” din C#mpina este \nfr`]it` [iare relaţii strânse cu dou` [coli de

poli]ie din Europa: Hahn –Germania [i Szeged – Ungaria.

|n perioada 2004 – 2006, au fostvizita]i de 52 de delega]ii din stateprecum: SUA, Germania, Fran]a,Ungaria, Turcia, Grecia, Cipru,Italia, Belgia, Olanda, Austria,Georgia, Danemarca, Belarusetc.

|n perioada 2003 – 2006, 46 decadre ale [colii [i patru elevi auparticipat la stagii de preg`tiresau vizite de informare [i schimbde experien]` \n Ungaria, Croa]ia,Kosovo, Germania, Fran]a, Spania,Serbia, Belarus.

|n perioada 2006 - 2007, au avutloc trei seminarii internaţionale

sus]inute de poli]i[ti de la {coala dePoli]ie a Landului Renania-Palatinat.

|n ianuarie 2008, o delega]ie, for-mat` din 20 de elevi [i cadre ale[colii au luat parte la Balul Poli]ieidin Viena.

{coala „Vasile Lasc`r” - Câmpina

O carte „Aproape” de inim`Cartea doamnei Camelia Tuduce Berar reprezint` o m`rturie despre

România profund`, despre România a[a cum este ea. Autoarea are marele pri -vilegiu de a fi acumulat o mare experien]` atâtca jurnalist, cât [i ca ofi]er de pres` al Poli]iei[i de a fi \ntâlnit, din aceste perspective,con[tiin]e de multe ori mai greu dispuse a sedezv`lui. Pentru a intra \n profunzimea aces-tor destine nu este suficient a fi psiholog oriinvestigator, ci, \n primul rând, de a insufla\ncredere celui ce ajunge s` se descarce nunumai \n fa]a ta, dar [i \n fa]a opiniei publice.Pentru aceasta, doamna Camelia TuduceBerar a venit cu solu]ii concrete, nu de pu]ineori vitale pentru confiden]ii ei. |ntr-o lume defalse produc]ii filantropice [i f`r` a da nicio-dat` \n melodram` ieftin`, ni se ofer`, a[adar,un adev`rat film documentar cu secven]e „une-ori dure”, alteori duioase, \ntotdeauna autentice. Dep`[ind stricta informa]ie,„APROAPE” este o dovad` c` \ntotdeauna exist` speran]`, c` \ntotdeauna tre-buie s` credem \n ea.

Gheorghe Schwartz

Decanul Facult`]ii de {tiin]e Umaniste

a Universit`]ii "Aurel Vlaicu" - Arad

Inspectoratul de Poli]ie alJude]ului Bihor vine în întâmp-inarea exigen]elor imperioase

ale cet`]eanului pentru un ser-viciu public performant [i cali-tativ, în noua conjunctur`, deadaptare la schimb`rile inter-venite o dat` cu aderareaRomâniei la Uniunea Eu -ropean`.

Astfel, vineri, 15 februariea.c., sub auspiciile Ins pec -toratului de Poli]ie al Jude]uluiBihor, ora[ul {tei a g`zduitinaugurarea noului sediu alPoli]iei or^[ene[ti.

Evenimentul a fost onoratcu prezen]a de numero[i invi-ta]i, printre care dl. comisar [efde poli]ie Gheorghe Dra -gomiroiu, adjunct al Ins -pectorului General al Poli]iei

Române, dl. comisar [ef depoli]ie Ion Peligrad, directoral Direc]iei de Lo gistic` din

I.G.P.R., dl. comisar[ef de poli]ie OvidiuZidu, director alDirec]iei BugetCon t a bilitate dinI.G.P.R., dl. subpre-fect Tra ian Abrudan– Institu]ia Pre -fectului Bihor, d-niiGavril` Ghilea [i{tefan Seremi, vi -cepre[edin]i ai Con -siliului Jude]ean Bi -hor.

Din partea Par che -tului de pe lâng`Tribunalul Bihor a par-

ticipat dl. prim procurorGheorghe Toda, Parchetul depe lâng` Judec`toria Oradea a

fost reprezentat de dl. primprocuror Vasile Popa, dinpartea Judec`toriei Beiu[, d-napre[edinte Diana Mihaela

Oancea, fiind prezen]i [ip r i m - p r o c u r o r u lParchetului de pe lâng`judec`toria Beiu[, dl.Gligor Sab^u [i dl. IoanLucaciu, primarul ora -[ului {tei, al`turi dereprezentan]i ai Mi -nisterului Internelor [iReformei Admi nis tra -

tive, Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, ai Ins pec -toratului Jude]ean pentruSitua]ii de Urgen]`,Inspectoratului Jude]eande Jandarmi, ServiciuluiRomân de Informa]ii –Sec]ia Ju de]ean` Bihor,Serviciului de Tele -

comunica]ii Speciale Bihor,Garnizoanei Oradea, oficialit`]ipublice locale, reprezentan]i aiinstitu]iilor publice descentra -lizate.

Momentul a debutat cuprimirea invita]ilor cu pâine [isare, panglica inaugural` fiind

t`iat` de dl. comisar [ef depoli]ie Gheorghe Dragomiroiu,adjunct al InspectoruluiGeneral al Poli]iei Române,

al`turi de dl. subprefect TraianAbrudan [i de [efulInspectoratului de Poli]ie alJude]ului Bihor, dl. comisar [efde poli]ie Liviu Popa.

Slujba religioas` de sfin]irea cl`dirii a fost oficiat` de unsobor de preo]i, iar apoi, invi-ta]ii, al`turi de cet`]eniiora[ului, care au participat înnum`r mare la eveniment, auvizitat noul sediu de poli]ie.

Menit s` ofere condi]ii lastandarde europene atâtpoli]i[tilor cât [i cet`]enilorurbei bihorene, noul sediu esteo cl`dire cu etaj, modern` [ispa]ioas`, cu o suprafa]` de351 metri p^tra]i, cu înc`peri

dotate [i utilate corespunz`tor[i un spa]iu generos pentruprimirea publicului.

Etajul cl`dirii ad`poste[te11 birouri func]ionale, o sal` dearhiv`, o sal` pentru armament[i o camer` de corpuri delicte.

Investi]ia se ridic` la797.500 lei, iar fondurile aufost asigurate de MinisterulInternelor [i ReformeiAdministrative prin ordona-torul secundar de crediteInspectoratul General alPoli]iei Române.

Acesta este al doileasediu de poli]ie inauguratîn ultimele cinci luni deI.P.J. Bihor, dup` ce lasfâr[itul lunii octombrie2007 a fost inaugurat sediulPoli]iei oraslui Valea luiMihai.

� Alina DINU

26

SEDIU EUROPEAN PENTRU POLI}IA ORA{ULUI {TEI

Recent, lucr`torii Biroului deCombatere a Criminalit`]ii Or -ganizate din carul Poli]iei Sectorului4, din Capital`, au repurtat un succesr`sun`tor în combaterea trafican]ilorde droguri.

Cu sprijinul a dou` echipe SPIR,

sub supravegherea [i îndrumareaunui procuror din cadrul DIICOT-Biroul Teritorial Bu cure[ti, ace[tiaau derulat o ampl` ope ra]iune, înzona Fe rentari, pentru de pistareaunui grup de... furnizori de moartealb`.

Înarma]i cu informa]ii beton, dar[i cu tact [i profesionalism, a[a dup`cum s-a demonstrat la finalulac]iunii, oamenii legii, prin metode

specifice, au reu[it cump`rarea adou` doze tip bil`, în valoare de 80lei, respectiv 800 lei, de la la ni[teindivizi ce-[i aveau domiciliul, unde-va, în sectorul 5.

Dup` aruncarea momelii, pe careinfractorii au înghi]it-o f`r` s`respire, dar [i în baza autorizatiilorprocurorului de supraveghere, aurmat o perchezitie [oc la aparta-mentele cu pricina, în urma c`reia aufost depistate Anica V., de 70 de ani,cunoscut` cu antecedente penale, [iRoxana M., de 29 de ani, [tiut` princartier ca mare amatoare define]uri...prizabile.

La domiciliul coanei Anica,apelat` astfel de c`tre to]i tovar`[iide “jocuri” infrac]ionale, poli]i[tii audescoperit suma de 1400 lei, dou`dintre bancnotele identificate fiindanume marcate pentru realizarea fla-

grantului. Totodat`, înapartamentul Roxanei M.a mai fost gasit` [i LuciaG., de 56 de ani,cunoscut` cu an -tecedente pe -nale.

În momentulp`trunderii înlocuin]` a oame-nilor legii, îm -pricinatele auintrat în panic`,aruncând pe

geam mai multe obiecte,printre care [i diversesume de bani, însumândcirca 7050 lei, precum [icantitatea, stabilit` ulteri-or, de 2705 grame de hero-in`.

Cercet`rile sunt conti -nuate de c`tre DIICOT -Biroul Teritorial Bucure[ti,cu Anica V.[i Lucica G. în

stare de re]inere pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de trafic de droguri demare risc, fapt` prevazut` [i pedep-sit` de art.2 din Legea 143/2000, iarcu Roxana M. în stare de libertate,pentru comiterea infrac]iunii dede]inere de droguri în vederea con-sumului propriu , fapt` prevazut` [ipedepsit` de art.4 din Legea143/2000.

� Lena MITROI

“Coana Anica” - dealer de droguri în Ferentari

175 de pastile de ecstasy

Razia efectuat` de poli]i[tii antidrog de laBrigada de Combatere a Criminalit`]ii Organizatedin Bucure[ti, într-un club din Capital`, a datroade. În capcana oamenilor legii a picat, în fla-grant delict, M.Florin, de 21 de ani, având asuprasa 175 de comprimate de ecstasy, pe careinten]iona s` le distribuie clien]ilor afla]i în incin-ta localului.

Cel în cauz` a fost re]inut, iar la data de 24 fe -bruarie a fost prezentat magistra]ilor Tri bunaluluiBucure[ti, pe numele s`u emitându-se un mandatde arestare preventiv`, pe 29 de zile, pentrus`vâr[irea in frac]iunilor de trafic de droguri demare risc.

Cercet`rile continu` în vederea prob`riiîntregii activit`]i infrac ]ionale a b`rbatului.

27

28

1 ianuarie - 31 decembrie 2007:peste 24.520 de accidente rutiere, cupeste 2.780 de mor]i [i peste 700 der`ni]i grav.

1 ianuarie - 31 februarie 2008: peste1.150 de accidente rutiere (+213), cupeste 320 de mor]i (+32) [i peste 1.033de r`ni]i grav (+268).

De peste jum`tate de veac,Rom#nia nu a mai avut a[a de multepierderi. {i, totu[i, atunci era R`zboi.Rom#nia pierde acum, \ntr-un an, c#tStatele Unite \n \ntregul r`zboi dinIraq. {i totu[i nu suntem \n r`zboi.Poate ar trebui s` fim. Cu cei care sesinucid prin dezinteres [i incon[tien]`dar care \i iau dincolo [i pe cei c`rora lepas` de via]a lor [i de a celor dragi.

Cauze principale sunt: vitezaneadaptat` la condi]iile de drum, tra-versarea neregulamentar` a dru-murilor publice de catre pietoni [i nea-cordarea priorit`]ii pentru ace[tia.Unele dintre acestea ne privesc. Poatea venit vremea ca indulgen]a [i\n]elegerea, solicitate de multe ori, s`

fie sentimente, atitudini, uitate \n

afara orelor de program. Pentru binelenostru [i al semenilor no[tri.

|n topul jude]elor, de la \nceputulanului [i p#n` \n prezent, conduce...Capitala care, chiar dac` nu e jude],face c#t trei la aceast` socoteal` si -nistr`, cu 155 de accidente (+68 fa]` deaceea[i perioad` a anului trecut), 11mor]i (+1) [i 150 de r`ni]i grav (+69).Pe locul al doilea s-a clasat jude]ul Ia[i,cu 60 de accidente (+33), 14 mor]i (+3)[i 60 de r`ni]i grav (+40), urmat dejude]ul Prahova, cu 55 de accidente(+29), 25 de mor]i (+20) [i 40 de r`ni]igrav (+15).

Patru victimeinocente

[i un vinovat cu... "noroc"

Un astfel de accident deosebit degrav a avut loc, recent, pe teritoriulRom#niei [i, a[a cum spuneam, cel care

l-a produs, prin felul de a conduce, atrimis la moarte patru persoane nevino-vate. O "crim`" care se poate pl`ti cudoar cel mult c#]iva ani de \nchisoare...

Pe DN 1, l#ng` localitatea S`li[te,din jude]ul Sibiu, cet`]eanul bulgar H.Hasan, de 48 ani, din localitatea Popovo,\n timp ce conducea autoturismul per-sonal cu o capacitate de 8+1 locuri, avrut s` dep`[easc` o coloan` de ma[ini,a p`truns pe contrasens [i a acro[atsemiremorca unui TIR, fiind proiectat\ntr-un altul, dup` care a intrat \n coli -ziune frontal` cu o autoutilitar` care cir-culau regulamentar, din sens opus.

|n urma accidentului a rezultatmoartea a patru pasageri din autoturis-mul bulgar, cu v#rste cuprinse \ntre 19[i 39 de ani, r`nirea grav` a [oferuluivinovat, a altor doi pasageri [i r`nireagrav` a unui [ofer rom#n. "Norocul",dac` se poate spune a[a, a fost faptul c`[oferii purtau centura de siguran]` \nmomentul producerii accidentului.

� Marius TOMA

Rqzboiul de pe [osele

At#t. Doar trei zile albe. Un an cu trei zile albe. |nanul 2007, doar trei au fost zilele \n care nu a murit nimeni\n accidente de circula]ie. Dispecerii Direc]iei Poli]ieiRutiere le ]in minte ca pe ni[te zile de na[tere: 15 februa -rie, 28 februarie [i 5 mai 2007. Tot anul trecut, \n alte 13zile [i-a pierdut via]a “doar” c#te o persoan`.

O jum`tate de or` – at#t mai r`m`sese pentru ca ziuade 19 februarie 2008 s` fie declarat` prima zi din acest an\n care s` nu fi murit nimeni pe [oselele ]`rii. |ns`, \n jurulorei 23,30, pe DE 583, pe raza localit`]ii ie[ene B`l]a]i,\ntr-o curb` la dreapta, din cauza vitezei neadaptate, unautoturism a p`truns pe sensul opus de mers, intr#nd \ncoliziune frontal` cu un autocamion. {oferul imprudent,care nu avea cuplat` nici centura de siguran]`, [i-a pier-

dut via]a \n acest accident, iar conduc`torul auto-camionului a fost r`nit u[or. Totu[i, ziua de 19 februarie2008 figureaz` \n statisticile Direc]iei Poli]iei Rutiere ca zif`r` persoane decedate, acest accident mortal fiind \nre -gistrat \n eviden]e dup` ora 0,00, \n ziua urm`toare. Agentul[ef adjunct Sorin Chivu este bucuros c` a fost dispecer deserviciu \n aceast` zi, c#nd, \n statistici, \n dreptul rubricii M(mor]i) a trecut cifra 0. Spune c` este norocos, pentru c` [ianul trecut „a prins” una din zilele cu „zero mor]i”.

|n acest an, zilele \n care \n accidente rutiere a murit osingur` persoan` sunt 8 ianuarie, 9 ianuarie, 31 ianuarie, 5februarie [i 28 februarie. La polul opus, \n primele dou`luni ale lui 2008, zilele cu num`rul cel mai mare de per-soane decedate au fost 18 ianuarie, 2 februa rie [i 11 febru-arie, c#nd au murit c#te 11 participan]i la trafic. Anul tre-cut, cele mai negre zile au fost 21 octombrie [i 28 noiem-brie, \n fiecare dintre acestea murind \n accidente c#te 21de persoane.

� Paul ULIERU

Doar trei zile "albe"

29

Poli]i[tii Brig`zii de Combatere aCriminalit`]ii Organizate Oradea –Compartimentul de Combatere a MariiCriminalit`]i Economico – Financiare,împreun` cu procurorii D.I.I.C.O.T. –Serviciul Teritorial Oradea, au definitivat

cercet`rile [i au sesizat prin rechizitoriuinstan]a de judecat` cu privire laactivitatea infrac]ional` aunui grup organizat, aic`rui membri sunt acuza]ic` au s`vâr[it infrac]iuni

de contraband` cu ]ig`ri, sp`lare de bani [iîn[el`ciune în form` calificat`.

Gruparea era compus^ din 16 membricu vârste între 20 [i 59 de ani, din jude]eleBihor, Arad [i Timi[, precum [i doicet`]eni din Ungaria.

Ea a fost ini]iat` [i coordonat` de fra]iiP.R.G [i P.C.{., din municipiul Oradea, se -conda]i de doi „locotenen]i”, D.D.V. [iC.O., din acela[i municipiu, care preluauordinele liderilor [i asigurau executareaacestora.

Gruparea era extrem de bine organi-zat`, având o structur` piramidal`, fiecaredintre membri având misiuni bine definite– depozitare, confec]ionat box - pale]i,ambalare, expediere etc.

În perioada martie – noiembrie 2004,grupul a efectuat 10 exporturi de ]ig`ri decontraband` cu destina]ia Austria, dintrecare [apte exporturi, însumând 10vagoane, au fost efectuate pe calea ferat`,iar trei pe cale rutier`.

Procurorii [i poli]i[tii din structurile deCombatere a Criminalit`]ii Organizate dinmunicipiul Oradea au colaborat cupoli]i[tii Direc]iei Poli]iei de FrontierÒradea, reu[ind interceptarea în v`mileEpiscopia Bihor [i Bor[ a dou` transpor-

turi de ]ig`ri. Celelalte au fost interceptatede poli]i[tii austrieci.

}ig`rile de contrabandèxpediate pe calea feratèrau ascunse în box –pale]i cu lemne de foc, iarcele expediate pe cale

rutier` erau disimulate înpiese de mobilier [i che -

restea.Procurorii [i poli]i[tii

or`deni au descoperit cu ocaziaperchezi]iilor efectuate îndiferite loca]ii de pe razamunicipiului Oradea, 625.560de pachete de ]ig`ri, careproveneau din importuri ilegaledin China sau din fostele maga-zine duty –free de pe grani]a devest.

Dac` aceast` cantitate de ]ig`ri ar fifost comercializat` pe pia]a neagr` dinAustria ar fi adus un profit de peste treimilioane de euro.

Prejudiciul adus statului român a fostde 3.477.763,2 lei (aprox. 34 de miliarde delei vechi), din care s-a reu[it recuperareade c`tre procurorii D.I.I.C.O.T. [i poli]i[tiiB.C.C.O. Oradea, prin m`suri asiguratorii(sechestre, confisc`ri), a 3.000.000 lei (30miliarde lei vechi).

Pentru probarea întregii activit`]iinfrac]ionale a grup`rii, procuroriiD.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial [ipoli]i[tii Brig`zii de Combatere aCriminalit`]ii Organizate Oradea –Compartimentul de Combatere a MariiCriminalit`]i Economico – Financiare, aucooperat, prin mai multe comisii rogatorii,cu autorit`]ile din Austria.

Totodat`, au avut loc întâlniri cuautorit`]ile similare din Ungaria.

Din cei 16 membri ai grup`rii, 11 au

fost cerceta]i în stare de arest preventiv,iar cinci în stare de libertate.

|ntregul lot de infractori a fost trimis înjudecat` pentru comiterea infrac]iunilorde contraband` cu ]ig`ri sub formafolosirii la autoritatea vamal` a docu-

mentelor vamale, de transport sau comer-ciale care se refer` la alte m`rfuri saubunuri ori la alte cantit`]i de m`rfuri saubunuri decât cele prezentate în vam`,infrac]iune prev`zut` [i pedepsit` de art. 272din Legea nr.86/2006, în[el`ciune prin nepla-ta taxelor vamale la introducerea ilegal` a]ig`rilor de contraband` în ]ar`, infrac]iuneprev`zut` [i pedepsit` de art. 215, al. 2[i 5 dinCodul Penal al României, sp`lare de bani,infrac]iune prev`zut` [i pedepsit` de art. 23,alin. 1, litera a din Legea nr.656/2002 [iini]ierea, constituirea, aderarea ori sprijinireasub orice form` a unui grup infrac]ional orga-nizat, prev`zut` de art. 7 din Legeanr.39/2003.

Dac` vor fi g`si]i vinova]i, ace[tia risc`pedepse cuprinse între [ase luni [i 20 de aniînchisoare [i confiscarea averii pân` la recu-perarea întregului prejudiciu.

� Viorel TURCU{

OOPPEERRAA}}IIUUNNEEAA „„CCOONNTTIINNUUAATTOORRIIII””

Peste600.000 de

pachete de ]ig`ri învaloare de trei mi -lioane de euro con-

fiscate

“Anul trecut – spunea, de cur#nd, dl.comisar Dumitru Lixandru, pre[edin-tele Agen]iei Na]ionale |mpotrivaTraficului de Persoane, – 274 de minoriau fost victime ale traficului de per-soane. Una din 6 victime ale acestui fla-gel este un copil” a mai atras aten]ia.

Prezent la conferin]a de pres`, orga-nizat` la sediul MIRA, pentru lansareacampaniei \mpotriva exploat`rii sexuale\n scopuri comerciale a copiilor, dec`tre organiza]iile “Salva]i copii”A.N.I.T.P. [i I.L.O. – I.P.E.C., dl. comi -sar a dat citire unui sondaj efectuatrecent pe aceast` tem`. Astfel, a relevatc` dintre cei 274 de minori trafica]i, 240sunt fete, 120 dintre ei au fost trafica]i

pe teritoriul Rom#niei, restul \n ]`ri dinEuropa.

“Geamba[ii” de prunci provin, \n ceamai mare parte, din proximitatea acestu-ia: rude de gradul 1, cuno[tin]e, per-soane din mediul sù. Partenerul devia]` al p`rintelui biologic (concubin,concubin`) pune [i el um`rul, fire[te,pentru anumite avantaje. Cei mici, afla]i\n situa]ii dificile, nu scap` nici de influ-en]a malefic` a “profesioni[tilor”, mem-bri ai unor re]ele oficializate, care \iademenesc cu dulciuri, hìnu]e [ipromisiuni m`re]e.

Modurile de racolare sunt diverse,perfide, inumane.

Speciali[tii \n combaterea fenomenu-

lui [i a urm`rilor sale au identificat 103victime, toate fiind evaluate de c`tre cei\n drept, 42 ajung#nd \n institu]ii publicedeoarece propriile lor familii nu prezen-tau garan]ii c` i-ar putea cre[te \ncondi]ii minimale. Patru dintre ace[timinori sunt deja martori cu identitateprotejat`.

30

Realit`]i române[ti –

� I.I. a venit de undeva, din mediulrural. Timp de 4 ani a stat pe str`zi, \nsc`ri de blocuri, \n s`li de a[teptare. Acunoscut canalele Capitalei [ic`minele de copii. “Lumea m` priveaur#t, m` gonea, \mi vorbea ur#t” spunefata. De ceva timp a ajuns la o doamn`\n v#rst` pe care o ajut` la cur`]enie [ila g`tit. |ncearc` s` uite priva]iuniledin familia sa numeroas`, inciden]elecu “ta]ii vitregi”, cu tat`l sù care a\ncercat s` o violeze. Nu i-a mai v`zutde mult, iar dorul nu-i d` ghes s`-icaute.

� B.C. a \nceput via]a sexual` la 12 ani[i jum`tate, cu un b`rbat c`s`torit, care afurat-o din fa]a blocului. A dus-o \ntr-un altora[ pentru a se logodi, iar acolo a s`v#r[ito crim`, dup` care s-au \ntors \nBucure[ti. A \nchis-o \ntr-o camer`, aterorizat-o. C#nd s-a \mb`tat rù b`rbatul,fata a reu[it s` fug` glon] la Poli]ie. A spustot. Crima a fost dovedit`. Internat` \ntr-uncentru de minori, fata a trìt [i traumaunui avort spontan. La 17 ani a plecat dincentru. A cunoscut un alt b`rbat [i, denevoie, au legat o rela]ie sf#r[it` lamenta-bil, cu pu[c`rie. Au ap`rut 2 copii, pro -

bleme de alt` natur`. A treia rela]ie i-a maiadus un copil, mai multe probleme, [i dinnou partenerul a intrat \n pu[c`rie.

� Pe B.B. a p`r`sit-o mama ei de mic`.|i murise tat`l, iar mama a plecat cu altb`rbat. “Povara” a r`mas \n grija uneim`tu[i p#n` la 14 ani c#nd s-a “m`ritat f`ràcte”. La 15 ani avea un copil, la 17 pe aldoilea, la 24 pe cel de-al treilea. Acum estesingur`, plin` de datorii...

� Pe c#nd avea 16 ani, E.A. a fost dus`de mama ei bun` [i tat`l ei vitreg, s` seprostitueze \n afara ]`rii. Cei doi “p`rin]i”[edeau la hotel, iar t#n`ra era aruncat` \n

Nego]ul cu minori

Un sondaj cu lacrimi de copil

Co[maruri din

31

– realit`]i europene

Lansarea campaniei \mpotrivaexploat`rii sexuale \n scopuri comerciale acopiilor, cu inten]ia declarat` de a sensibilaopinia public` asupra consecin]elor abuzu-lui [i exploat`rii asupra consecin]elorabuzului [i exploat`rii asupra minorilor, aavut nu doar rolul de a face cunoscute pro-por]iile fenomenului, ci [i de a chema la ati-tudine. |n acest context au fost lansate dou`

lucr`ri de mare importan]` \n special pen-tru structurile care au rolul de a interveni \nstoparea flagelului. Printre acestea,institu]ia Poli]iei Rom#ne, MinisterulInternelor [i al Reformei Administrative au\ndatoriri dintre cele mai importante,pornind de la depistarea victimelor,re]inerea trafican]ilor, p#n` la consiliereacelor afla]i sub teroarea traumelor fizice [ipsihice.

Manualul “Reabilitarea psiho-social` acopiilor retra[i din trafic [i alte forme gravede munc`”, elaborat pe baza experien]ei [idatelor furnizate de organiza]ii dinBulgaria, Republica Moldova, Ucraina [iRom#nia, ofer` o \n]elegere \n profunzime afenomenului muncii copiilor [i ametodologiilor psiho-sociale pentru reabi -litarea victimelor minore. Lucrarea includecadrul legal [i institu]ional al procesului dereabilitare, sunt relevate modalit`]ile deidentificare a copiilor care muncesc,metodologiile de reabilitare a celor retra[i.De asemenea, sunt redate experien]ele pro-fesioni[tilor din ]`rile Europei de Est, pre-cum [i multe alte informa]ii de interes pen-tru organismele implicate.

A doua lucrare lansat` - ”Studii privind

exploatarea sexual` \n scopuri comerciale acopiilor” abund` \n no]iuni legislative, \nrelevarea unor experien]e de lucru, \n pre-ciz`ri de terminologie, metode de cer -cetare. Totodat`, lucrarea insereaz` rezul-tatele unui studiu efectat cu sprijinul Poli]ieimunicipiului Bucure[ti pe un e[antion detineri care au fost implica]i \n sexul comer-cial. Sunt relatate experien]ecutremur`toare, atitudini [i percep]ii, ana -lize [i descrieri de caz.


Ina B~LAN

strad`, sf`tuit`, \n preala-bil, cum s`-[i racolezeclien]ii. O “f`cea” pe undese nimerea. Banii eraunum`ra]i la centim` de“p`rin]i”. Ca s-o consoleze,mama sa i-a spus c` [i ea \ntinere]e a fost o “t#rf`”.

� |n povestea trist` atinerei C.C., v#rsta de pros-titu]ie scade la 11 ani.Mama ei a dus-o de m#n`[i a “dat-o” unor indivizi.Nu [tie ce a primit pentru

ea. A ajuns la Istanbul, \ntr-ovil`, unde erau mai multefete care se prostituau. Eracea mai mic`.

� La v#rsta de 15 ani,M.M. a fost r`pit` [iv#ndut` unui clan celebru.Membrii acestuia o ]ineau\nchis` \ntr-un apartament\mpreun` cu alte fete. Leobligau s` accepte clien]iiadu[i de ei. Salvarea avenit printr-o razie aPoli]iei.

� O.M.S. estimeaz` c`, \n anul2002, la nivel mondial, 150 milioane defete [i 73 milioane de b`ie]i, sub 18ani, au fost for]a]i s` \ntre]in` raporturisexuale sau au trecut prin alte formede violen]` sexual` care a presupuscontact fizic.

� |ntre 100 [i 140 de milioane defete din lume au fost victimele unorforme de mutilare genital`.

� Organiza]ia Interna ]ional` aMuncii estimeaz` c`, \n anul 2004,

aproximativ 218 milioane de copiierau exploata]i prin munc`. Dintreace[tia, 126 milioane erau implica]i \nmunci periculoase.

� Se estimeaz` c`, \n fiecare an,un milion de copii sunt racola]i \ntr-oform` de abuz. Mul]i sunt for]a]i,r`pi]i, v#ndu]i [i \n[ela]i pentru a fiimplica]i \n activit`]i lucrative sau suntvictime ale traficului. Pe l#ng` violen]asexual`, copiii sufer` frecvent violen]efizice [i psihologice.

\n scopuri sexualeSemnal editorial

S` cunoa[tem pentru a preveni

jungla sclavieiDimensiunea fenomenului de exploatare a copilului pe plan interna]ional

32

De[i poli]i[tii mure[eni au desf`[uratample ac]iuni, evenimentele rutiere grave aucunoscut un trend ascendent anul trecut.

Participan]ii la trafic cei mai expu[iriscurilor de acest tip sunt pietonii, fiindimplica]i în numeroase accidente, atât f`r`vinov`]ie, dar [i din cauza neglijen]ei sau aignoran]ei lor.

Din acest motiv, anul 2008 a demarat cu

multiple activit`]i specificePoli]iei Rutiere, inclusiv activit`]ipreventive, având ca grup - ]int`pietonii [i bicicli[tii.

Prin colaborarea cu A.T.O.P.Mure[, au fost achizi]ionate vestereflectorizante [i banderole de acela[i tip,care au fost distribuite în cadrul unor acti v i -t`]i organizate atât în mediul urban, cât [i \ncel rural. Copiii s-au bucurat de o aten]ie spe-cial`, primind banderole elastice reflecto -rizante, pentru a fi u[or remarca]i de c`treconduc`torii auto.

|nt#lniriinteractive

Pentru c` educa]iaocup` un loc primordial,inclusiv în ceeace prive[te com-

portamentul participan]ilor la traficulrutier, poli]i[tii din cadrul Com -partimentului de Analiz` [i Prevenirea Criminalit`]ii – I.P.J. Mure[ au acor-dat aten]ie sporit` celor mai mici din-tre pietoni. Astfel, cu ocazia ZilelorColegiului „Unirea” din T#rguMure[, speciali[tii \n prevenire aufost invita]i s` organizeze [i s`desf`[oare o activitate de educa]ierutier` pentru copiii din clasele I-IV.

Temele dezb`tute au f`cutreferire la conduita pietonilor în tra -fic, la importan]a respect`rii regulilorrutiere de c`tre pietoni, aspecte specificeviz#nd comportamentul copiilor în trafic, pre-cum [i la modalitatea în care ace[tia pot s`sesizeze unele situa]ii de urgen]` apelândnum`rul „112”.

La întâlnire au participat 114 elevi, careau fost invita]i de c`tre poli]i[ti s` descopere

care sunt regulile rutiere ce trebuie respec-tate de c`tre copii, studiind unele fi[e delucru preg`tite din timp. Acest suport didac-tic a oferit ocazia desf`[ur`rii unei întâlniriinteractive, pentru o mai bun` asimilare ainforma]iilor prezentate.

Ca o recompens` a implic`rii în aceast`

activitate, fiecare copil a primit o banderol`reflectorizant` [i un „Permis de bun pieton”.

Aceste activit`]i au continuat la mai multegr`dini]e din T#rgu-Mure[, urmând a sederula pe întreg teritoriul jude]ului.

Cei mici au colorat fi[ele preg`tite, dup`care s-a discutat fiecare imagine în parte, fie

c` era vorba despre semafoare, despregre[eli în traversare sau joaca în locurinepermise.

Copiii au fost cei care au concluzionatc`, a[a cum este necesar` absolvirea unuicurs de preg`tire pentru cei care ob]in per-misul de conducere, ar trebui organizate [iunele cursuri de instruire pentru ceilal]iparticipan]i la trafic, respectiv pietonii [ibicicli[tii.

{colarilor li s-a adresat la începutulactivit`]ii întrebarea: „Ce fel de lec]iecrede]i c` va fi cea de azi?”. R`spunsurilelor au fost surprinz`toare: * „Lec]ie devia]`”; * „Lec]ie de supravie]uire”; *

„Lec]ie de protec]ie”; * „Lec]ie de sigu-ran]`”.

Aceste r`spunsuri ar trebui s` le dea degândit p`rin]ilor, dasc`lilor [i, nu în ultimulrând, celor responsabili de siguran]a rutier`.

� Gabriela P|NC~

„Permise de bun pieton”pentru cei mai mici participan]i la traficul rutier

DDiiaalloogg iinntteerrccuullttuurraall ,, ssuubb sseemmnnuull ttoolleerraann]]eeii iinntteerreettnniiccee

33

”Toleran]a interetnic` \n sistemul de\nv`]`m#nt public” este tema unei dezbateriorganizate, la mijlocul lunii februarie a.c.,\ntr-o sal` de clas` a Liceului Teoretic“Dimitrie Bolintineanu” din sectorul 5 alCapitalei. Lucr`rile tip mas` rotund` auantrenat, la ini]iativa Centrului Cultural alM.I.R.A., prin Serviciul Tradi]ii [i Educa]ie,elevi, cadre didactice, reprezentan]i ai con-siliilor elevilor din unit`]i de \nv`]`m#nt depe raza sectorului, precum [i parteneritradi]ionali ai organizatorilor pe aceast`tem`. Astfel, ca de fiecare dat` \n cele dou`manifest`ri similare anterioare, au fostprezen]i la \nt#lnire, cu expuneri documen-tate, reprezentan]i ai structurilor MIRA cuatribu]ii \n domeniu, membri aiParlamentului Rom#niei [i cadre dinInspectoratul {colar al MunicipiuluiBucure[ti.

Au vorbit \n fa]a auditoriului domnii: pro-fesor Ion Pfeiffer, expert pentru probleme de\nv`]`m#nt \n Comisia pentru DrepturileOmului, Culte [i Problemele Minorit`]ilor

Na]ionale a Camerei Deputa]ilor,vicepre[edinte al Partidei Rromilor “ProEuropa”, profesor Costic` V`rzaru, de laI.S.M.B., p`rintele Niculae Constantin, vicarpatriarhal, [eful Sec]iei de Asisten]`Religioas` din M.I.R.A. De asemenea, auprezentat materiale pe tematica abordat`doamna Gabriela Trifan, de la Serviciul deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]ii dinD.G.P.M.B., domnii C`t`lin Spirache, [efulSec]iei 19 Poli]ie [i Dan Mitroi, poli]ist deproximitate. Vorbitorii au f`cut amplereferiri la aspecte definitorii, circumscriseprogramului ini]iat acum trei ani de c`treminister \n [colile [i liceele din zonele cuproblematic` interetnic` de pe razaBucure[tilor. Acestea au vizat informa]iidespre mijloacele de combatere a discri -min`rii [i segreg`rii \n sistemul de\nv`]`m#nt public, despre programeleeduca]ionale destinate copiilor proveni]i dinmedii dezavantajate. Au fost relevate preve -derile Programului “A doua [ans`”,metodele prev`zute \n vederea integr`rii

sociale a copiilor [i tinerilor defavoriza]i. Cei prezen]i la masa rotund`, inclusiv

elevii, au acordat un mare interes dezbateriiprevederilor legislative care vin \n sprijinulcombaterii discrimin`rii etnice, consi -dera]iilor asupra rolului organelor de ordine\n educa]ia civic` a elevilor din cartierelem`rgina[e ale Capitalei. De asemenea, demare ascultare a beneficiat cuv#ntul p`rin-telui Niculae, care a dat o captivant` inter-pretare \n spirit religios a tole ran]eiinteretnice.

Seria de ac]iuni sub deviza “Toleran]ainteretnic` \n sistemul de \nv`]`m#nt public”va continua \n 2008 – Anul European alDialogului Intercultural, luna lui m`r]i[or

g`sindu-i pe organizatori [i pe partenerii lor\ntr-un alt liceu bucure[tean.

� Ina B~LAN

Foto: Vasile ARSENE

Inspectoratul General alPoli]iei de Frontier` a fostgazda manifest`rii omagiale“Remember Iosif Sava”, organi-zat` vineri, 15 februarie a.c., \nparteneriat cu Centrul Culturalal M.I.R.A., cu ocazia \mpliniriia 75 de ani de la na[terea [i 10ani de la moartea muzicologu-lui [i realizatorului de emisiunide radio [i televiziune.

Manifestarea desf`[urat` la

sala de festivit`]i “NicolaeOprea” a avut-o ca invitat` pedoamna Mihaela Cr`ciun,cunoscut` telespectatorilor carealizator al emisiunilor“Articolul 7” [i “Seratele luiIosif Sava” la TeleviziuneaRom#n`, care a prezentatselec]iuni din emisiunile mare-lui om de cultur` rom#n.

Recitalul de vioar` sus]inutde Puiu Paul, elev al Liceului

“George Enescu” din Bucure[tia constituit un moment muzicalal omagierii.

Domnul comisar [ef IoanBuda, adjunctul inspectoruluigeneral al InspectoratuluiGeneral al Poli]iei de Frontier`,a \nm#nat o diplom` elevului [io plachet` doamnei MihaelaCr`ciun, ca semn derecuno[tin]` pentru partici-parea la aceast` activitate, care

a constituit un moment culturalde excep]ie, fiind r`spl`ti]i cuapaluze din partea publicului.

� Diana PETRESCU

Moment omagial Iosif Sava

DDiiaalloogg iinntteerrccuullttuurraall ,, ssuubb sseemmnnuull ttoolleerraann]]eeii iinntteerreettnniiccee

34

CCrrooaa]]iiaa

Tehnicile de dezinformare au devenitaccesibile tuturor, oficinele specializate proli -fereaz`, statele declarate ca fiind cele maidemocratice intr` în joc, opinia public` estereceptiv`, iar mijloacelor clasice ale dezin-form`rii - rela]ia gur`-ureche, tiparul, radioul,filmul, televiziunea - li se adaug` un altul, multmai insidios: computerul, deosebit de pericu-los sub forma Internetului!

Înc` din anii '60 ai secolului trecut s-aobservat rela]ia de puternic impact [i influ-en]` nociv` a comunic`rii de mas` (mai ales ateleviziunii) asupra compor¬tamentului.Vectorul cel mai atractiv [i cel mai dùn`torl-a constituit violen]a. Violen]a care na[teviolen]`. Au fost acuza]i [i proprietarii decanale pentru cre[terea predispozi]iilor beli-gene, exacerbarea agresivit`]ii, poten]areadevian]ei juvenile [i a nonconformismului vul-gar, a înmul]irii revoltelor [i tendin]elor tero -riste.

Acestor aspecte li s-au adùgat altedimensiuni la fel de nocive, când era îns`[i adevenit una comunica]ional`, guvernat` desateli]i [i internet, de ubicuitatea [i for]a infor-ma]iei, de starea de „cobeligerant” a mass-media în teatrele de opera]ii militare.

Ast`zi, Europa refuz` tot mai categoric s`fie „protectorat militar NATO”, considerândc` dup` unificarea Germaniei [i dizolvarea„lag`rului socialist”, alian]a a capotat de jure.Ac]iunile din Afganistan [i mai ales cele dinIrak au determinat un „optimism rezervat”,atât pentru cea mai mare putere a lumii, cât [ipentru celelalte state, în special celeeuropene, care nu v`d cu ochi buni tendin]elehegemonice militare ale NATO.

Tendin]e hegemonice sau nevoia de aface pe jandarmul? La o astfel de întrebareeste foarte greu de r`spuns, pe de o partedatorit` cre[terii interdependen]elor, ampli -fic`rii [i diersific`rii pericolelor [iamenin]`rilor de tot felul [i accentu`rii vulne -rabilit`]ilor. Este nevoie ca cineva – oricemare putere, organiza]ie interna]ional`,alian]`, coali]ie etc. – s -[i asume efectiv rolulde control, de gestionare a conflictualit`]ii,întrucât aproape orice conflict poate genera ocatastrof planetar . Pe de alt parte, o astfel decerin]` rezultat` dintr-o realitate dramaticìncontrolabil`, poate fi folosit` ca pretext pen-

tru instaurarea unui nou tip de hegemonism.Abordarea din punct de vedere militar a

rela]iilor publice [i a câmpurilorcomunica]ional-informa]ionale scoate în evi-den]` noi paradigme care vin s` reevaluezetezele influen]elor negative datorate participa-tivit`]ii (comportamentelor de cooperare) aledestinatarilor (publicurilor) fa]` de ofertacomunica]ional` agresiv`, între care „tezaefectului catartic, a suscit`rii violen]ei [i efec-tului înt`ritor”.

Bineîn]eles c` armata îns`[i, fiind o insti-tu]ie a practicilor violente licite, trebuie sèxiste discern`mânt între conduitele comuni-ca]ionale negative [i atitudinile rela]ionalecare motiveaz` violen]a prin servirea legii,drept`]ii [i prin nevoia de replic` la brutalitate,delict, teroare.

Experimentele privind persuasiunea,influen]area [i manipularea cu conota]ii mi -litare reliefeaz` sistemicitatea arhitecturiiinfluen]elor, oferind posibilitatea unor strate-gii [i modele persuasive comparative ce stausub semnul unui principiu enun]at cândva deMerton („Membrii audien]ei sunt invita]i s`compare propriul lor comportament cu acteleeroice ale solda]ilor“) [i al unei concluzii a luiBerelson („Oamenii au nevoie de eroi [imass-media le ofer` tot felul de eroi (mo -dele)”.

Eroi adev`ra]i, eroi farda]i, eroi crea]i,eroi parodia]i pentru a cre[te audien]a, dar [ipentru a realiza anumite obiective de manipu-lare.

Nu în ultimul rând, între experimentelepersuasiv-manipulatorii zvonistica, diversi-unea [i intoxicarea ca practici co -munica]ionale diversioniste, de intoxicare [idezinformare trebuie în]elese din cel pu]indou` puncte de vedere: al efectelor asupramediului militar [i ca repercusiuni ale prac-tic`rii acestor procedee „comunica]ionale” dec`tre actorii info-war.

Este un fapt incontestabil c` sistemulinfluen]elor din articula]iile militare este pre-ponderent comunica]ional [i presupune ointer-rela]ionare de tip P.R.-mass-media cuelemente de gestionare specifice.

De altfel, aspectul este universal valabil încadrul societ`]ii de tip sat-global care se edi -fic` în prezent, în mod convulsiv - datorit` fie

necunoa[terii, fie suspiciunilor, fie cutumelor,fie inegalit`]ilor -, dar irevocabil pe planet`, caalternativ` la tendin]a conservatoare, static`,instaurat` în ultimele decenii.

În concluzie, una dintre foarte pu]inelecertitudini ale societ`]ii în care trìm esteschimbarea, ca op]iune pentru integrare [ipentru alian]e de securitate. Diagnoza mediu-lui intern [i extern [i cheia principal` a viabi-liz`rii acestor op]iuni sunt eminamente comu-nica]ionale. Comunicarea ca „martor” al efor-tului de globalizare (vizând tehnologiile speci-fice evaluate din punct de vedere cantitativ,calitativ [i al diversit`]ii) se raporteaz` la unsistem rela]ional de impact în care mesajelese difuzeaz` mondial, simultan [i ubicuu. S-atrecut la o nou` metod` „captativ`”, înlocuin-du-se agresiunea cu selectivitatea, redun-dan]a cu atractivitatea, bombardamentul ]intitcu oferta op]ional`.

Chiar dac` manipularea (ca [i dezinfor-marea) face parte integrant` din aproapetoate strategiile comunica]ionale, tot ce [tim

din r`zboaiele din Golf, cu evenimentul de pe11 septembrie 2001, cu situa]ia din Balcaniide Vest, cu ceea ce se întâmpl` în OrientulApropiat [i oriunde în lume etc., afl`m pentruc` exist` media. Probabil, adev`rul de din colode cuvinte [i de dincolo de imagini este maidramatic [i mai complex. Dar la acestea nu seprea poate ajunge. De aceea, mul]umi]i saunemul]umi]i, îl accept`m, într-o form` saualta, pe cel prezentat de media.

{i înc` ceva: media pune din ce în ce maimult în oper` dezideratul de a trì în v`zullumii.


|n v`zul lumii

35

CCrrooaa]]iiaaPoli]ia \n lume

Departamentul de Poli]ie este unserviciu public din cadrul Mi -nisterului de Interne al RepubliciiCroa]ia, ce are \n atribu]iile sale acti -vit`]i de poli]ie, aflate sub autoritatealegii. Directoratul General de Poli]ieeste o organiza]ie administrativ` dincadrul Ministerului de Interne,responsabil` cu: analiza st`rii de secu-ritate [i a ac]iunilor care duc la dez-voltarea infrac]ionalit`]ii, armo-nizarea, \ndrumarea [i supervizareaactivit`]ii Directoratelor Poli]iei [i aDepartamentelor, participarea imedi-at` \n opera]iile mai complexe [ideosebite ale Directoratelor Poli]iei [ia Departamentelor, asigurarea imple-ment`rii acordurilor interna]ionaleprivind cooperarea poli]ieneasc` sau

a altor documente ce se afl` \n compe-ten]a Directoratului General alPoli]iei, organizarea [i supraveghereaopera]iunilor legale \mpotrivainfrac]ionalit`]ii, stabilirea condi]iilorprealabile pentru eficientizareamuncii Academiei de Poli]ie,adoptarea standardelor pentu echipa-mente [i mijloace tehnice, stabilireacondi]iilor prealabile pentru prompti-tudinea poli]iei \n starea de urgen]`.

Ofi]eri de poli]ie croa]i au luatparte \n ultimii ani la misiuniinterna]ionale cum ar fi cele de pacedin cadrul NATO (ISAF), \nAfganistan, unde rolul lor este de con-sultan]i \n implementarea infrastruc-turii serviciilor de poli]ie sau la celedin cadrul ONU: UNMIT, \n Timorulde Est, UNFICYP, \n Cipru, [iUNMIK, \n Kosovo. Instructori depoli]ie ai Ministerului de Interne auparticipat [i la Centrul Interna]ional

de Instruire \n Poli]ie \n Iordania.Dezvoltarea [i instruirea serviciu-

lui de poli]ie de tranzi]ie multietnic afost asistat de c`tre Administra]ia deTranzi]ie a Na]iunilor, serviciul depoli]ie fiind programat pentru reinte-grarea \n Croa]ia. Ofi]erilor de poli]ieapar]in#nd minorit`]ilor etnice li s-aacordat cet`]enia de c`tre Guvenuldin Croa]ia.

Separat, \n 2000, [eful cabinetuluiministrului [i [eful de personal alMinisterului de Interne au cerut asis-ten]` Statelor Unite pentru a-i ajuta s`\mbun`t`]easc` cuno[tin]ele ope -ra]ionale ale absolven]ilor Academieide Poli]ie croate prin modificarea pla-nurilor educa]ionale, intensificareautiliz`rii instruirii practice mai

degrab` dec#t a celei teoretice,al`turi de folosirea literaturiipoli]iene[ti profesionale. |n efor-tul s`u de a ajuta Academia dePoli]ie pentru o mai bun` identifi-care a punctelor tari [i slabe pri-oritare, ICITAP a condus o evalu-are a Academiei. Aceast` evalu-are a dus la identificarea nevoilorde a asigura o instruire suplimen-tar` privind abilit`]ile practice

precum [i \mbun`t`]irea instrurii cuajutorul tehnologiilor moderne [i ametodologiilor de \nv`]are pentruadul]i. Domeniile suplimentare de\mbun`t`]ire au inclus nevoia depolitici scrise [i proceduri care s` sta-bileasc` modul \n care Ministerul deInterne ar trebui s` asigure servicii depoli]ie astfel \nc#t s` concorde cuprincipiile interna]ionale recunoscuteale drepturilor omului, cu cele maibune practici poli]iene[ti [i cuguvernarea legii.

Prima Conferin]` Regional` aAfacerilor Interne a fost patronat` deICITAP [i g`zduit` de guverneleStatelor Unite [i Croa]iei. Au partici-pat reprezentan]i din opt ]`ri dinBalcani [i din Ungaria, precum [imembri ai ICITAP din WashingtonD.C., Croa]ia, Macedonia, Albania [iBosnia-Her]egovina. Scopul con-ferin]ei a fost ajutarea ]`rilor partici-

pante s` organizeze unit`]i pentruafaceri interne eficiente care s` aib`capacit`]i \n informa]ii. Unit`]ile afa -cerilor de interne sunt menite s` re a -lizeze [i s` men]in` o atmosfer` deprofesionalism [i integritate prinraportarea responsabil` a inciden-telor [i a declara]iilor privind corup]ia[i conduita nepotrivit` - f`r` ca astfels` creeze o atmosfer` paranoic` saude ne\ncredere \n cadrul agen]iei.

Motociclere rapide de suprave -ghere au fost introduse \n Croa]iapentru mic[orarea num`rului de acci-dente mortale pe strad`.

Poli]ia croat` a introdus cincimotociclete de curse echipate cuaparate de m`surare a vitezei pentrupatrularea pe noile autostr`zi [i pen-tru sc`derea num`rului mare de acci-dente, conform Ministerului deInterne.

Croa]ia a finalizat construc]ia apeste 400 de kilometri de autostrad`ce leag` nordul de sudul ]`rii, daracest fapt pozitiv a adus [i o pro -blem`, cea a num`rului mare de acci-dente rutiere mortale, peste 700 deoameni fiind victime, \ntr-un intervalde doar cinci luni, la o ]ar` cu 4,5 mi -lioane de locuitori.

Poli]ia croat` a luat, \ns`, m`suri,dot#ndu-se cu motociclete noi ce potdep`[i 270 de km/h [i care au costatpeste 16.000 USD, pentru a con-tracara cursele de vitez` peautostr`zi. Vitezomanii sunt "ag`]a]i"cu fotografii \n trafic [i sunt aresta]i \ntimpul opririlor, \n benzin`rii.

Guvernul croat, Poli]ia au adoptato politic` de toleran]` zero ca parte acampaniei “Fii tare pe strad` [i \n tra -fic”.

� Luiza S@RBU

Marius TOMA

36

EEvvoolluu]]iiii \\mmbbuuccuurr`ttooaarree \\nn rreellaa]]iiiillee rroomm##nnoo--bbrriittaanniiccee::

CCooooppeerraarree ddee eexxcceepp]]iiee,, ssuubb aauussppiicciiii ffaavvoorraabbiillee

“Pentru c` ne-am a[teptat, \n cursulanului trecut, an al Capitalei culturaleeuropene, la comiterea a numeroaseinfrac]iuni de furt sau t#lh`rii asupraturi[tilor, rom#ni [i strìni (peste un

milion), am ac]ionat continuu, ob]in#ndrezultate foarte bune – ne spune dl

comisar-[ef Mihai Irod. Concret,num`rul t#lh`riilor sesizate au sc`zut,realiz#nd indicativul propus, respectivreducerea cu 2 la sut` a infrac]iunilorde mare violen]`. Rezultate bune amavut [i prin combaterea unor infrac]iunide prostitu]ie [i proxenetism, reu[inds` dezmembr`m mai multe re]ele deacest tip, \n prezent fiind \n curs de asolu]iona un alt caz \n care sunt impli-ca]i doi cet`]eni italieni care au racolat,de pe raza jude]ului Sibiu, 11 tinere,contur#ndu-[i, astfel, re]eaua de prosti-tu]ie.”

De[i comunitatea sibian` exceleaz`prin gradul de civiliza]ie, ceea ce pre-supune un mediu al rela]iilor armo-nioase, al unui parteneriat real cuPoli]ia, nu putem, totu[i, vorbi despreun spa]iu lipsit de probleme. Unele din-

tre acestea au ap`rut pe linia furturilorde [i din auto. Dup` cum ne precizeaz`domnul comisar-[ef Irod, echipa sa aidentificat dou` grup`ri, alc`tuite dinminori rromi, care comiteau zilnic

spargeri de ma[ini. Modul lorde operare, spargerea unuigeam al autoturismului cudiferite obiecte, inclusiv cubujii, apoi vandalizarea.Furau \n special GPS-uri,antiradare, laptopuri, smul-geau radio-casetofoanele.

Recent, poli]i[tii au iden-tificat doi tineri, N. Bogdan [iBogdan Radu {tefan, care, \ndecurs de dou` s`pt`m#ni,au sustras opt autoturismepe care le dezmembraupar]ial, desigur, pentru a va -

lorifica anumite piese. Poate pen-tru a se distra, cei doi i-au dat foc uneiadintre ma[inile furate, evident dup` ce[i-au ales c#teva piese. |n prezent, suntcer ceta]i \n stare de libertate.

Un alt caz a pornit de la reclama]iaunui sibian, stabilit \n Germania. Acestasus]inea c` i se furase un autoturism,marca Audi, pe care \l \nchiriase de la ofirm` din Timi[oara. Totodat`, amen]ionat la Poli]ie c` \[i uitase \nma[in` telefonul celular. Numai c` sce-nariul nu i-a reu[it. Reprezentantulfirmei de la care \nchiriase ma[ina l-acontactat pe mobil [i el a r`spuns. Defapt, “reclamantul” \nscenase toat`povestea ca s` fure at#t de tentantulAudi.

Nici tentativele de spargere a unorbancomate de pe raza jude]ului nu au lip-sit, poli]i[tii sibieni, \mpreun` cu colegiilor din jude]ele Bra[ov [i Covasna,reu[ind s` identifice membrii grupului.

Filiera \n[el`ciunilor

Un alt caz, care a presupus at#t expe-rien]`, c#t [i efort constant, a vizat o re]eaampl`, specializat` \n fapte de\n[el`ciune, cu acela[i mod de operare,comise \n mai multe jude]e, c#t [i \nBucure[ti. Povestea a \nceput \n munici -piul Sibiu cu \mprumuturi de ordinulzecilor de mii de euro. Cei care solicitaubanii ofereau, \n condi]iile \n care nu ar fiputut returna respectivele sume la timp,apartamente. Pe care, dup` cum au con-statat poli]i[tii, nu le de]ineau de fapt. |nurma investiga]iilor, poli]i[tii audescoperit c` I.D., domiciliat \n municipi-ul Sibiu, a \mprumutat cu 25.000 euro opersoan` care sus]inea c` se nume[te T.Dan. A luat banii, promi]#ndu-i c` vadeveni proprietarul apartamentului sù,dac` nu va reu[i s`-i restituie la timp\mprumutul. Documentele au fost\ncheiate \n fa]a unui notar public. |ns`,poli]i[tii au descoperit c` documentul deidentitate pe care-l prezentase era fals, lafel ca documentele ob]inute de la notarulpublic. Mai mult, T.D. beneficiase [i decomplicitatea unui angajat de la o agen]ieimobiliar`. Nu dup` mult timp, poli]i[tiide la Investiga]ii Criminale au primit de laO.C., din municipiul Sibiu, o reclama]ie.Omul spunea c` fusese \n[elat cu 30.000de euro de c`tre dou` persoane, respec-tiv suma cu care \i \mprumutase, ace[tiagarant#nd cu un apartament \n municipi-ul Sibiu. Reclamantul le-a ar`tatpoli]i[tilor contractul \ncheiat \n care fu -sese stipulat` clauza conform c`reiaapartamentul trece \n proprietatea sa,dac` banii \mprumuta]i nu vor fi restitui]i\n termen de [ase luni. Comisarii GabrielD`bù [i Maria Popa, inspectorii MihaiIlea, M`d`lina Luca [i agentul [ef adjunctDaniel Chi[, de la Biroul de Investiga]iiCriminale al Poli]iei Municipiului Sibiu, aureu[it s` rezolve acest caz, identific#nd [ire]in#nd autorii, respectiv T.D. [i M.V.M.,ambii domicilia]i \n Re[i]a, cunoscu]i cuantecedente penale. Cercet`rile au fostextinse, iar poli]i[tii sibieni, \n colaborarecu ofi]eri ai Serviciului Investiga]iiCriminale din cadrul I.P.J. Cara[-Severin,sunt pe cale de a demonta \ntreaga re]easpecializat` \n \n[el`ciuni.


MOZAIC

INFRAC}IONAL

Serviciul de Investigare a Criminalit`]ii din cadrul I.P.J. Sibiu poatefi definit ca o echip` performant`, ac]ion#nd, zi de zi, pentru combaterea

infrac]iunilor \ndreptate \mpotriva persoanei, avutului public [i privat, precum [i\mpotriva oric`ror fapte care ar putea perturba convie]uirea social`. Aceastèchip`, alc`tuit` din 18 tineri poli]i[ti, este condus` de domnul comisar-[efMihai Irod, care ne-a precizat c` a ac]ionat permanent pe baza unei strategii,identific#nd la nivelul jude]ului urm`toarele segmente importante: diminuareainfrac]iunilor de mare violen]`, furturile din locuin]e, din societ`]ile comerciale,de [i din auto, combaterea infrac]ionalit`]ii stradale.

Datorit` ac]iunilor preventive desf`[urate (multe dintre acestea organizate\n colaborare cu Inspectoratul Jude]ean de Jandarmi [i Poli]ia Comunitar`)poli]i[tii din acest domeniu au reu[it reducerea st`rii infrac]ionale la nivelul

jude]ului. Benefic` a fost [i \nfiin]area celor dou` sec]ii de poli]ie, din zonaCentrului istoric [i din zona Cartierului Hipodrom.

Domnul CristianDavid, ministrul In ter -nelor [i ReformeiAdministrative, [i omo -logul s`u bulgar, dom-nul Rumen Petkov, ausemnat, nu demult,Declara]ia Comun` depreg`tire pentru ade -rarea la Spa]iul Schen -gen, \n anul 2011.Evenimentul a avut locîn marja Reuniunii Consiliului Justi]ie -Afaceri Interne din Slovenia, în prezen]acomisarului european domnul FrancoFrattini, [i a ministrului de interne sloven,Dragutin Mate.

Din punctul de vedere al Românieiexist` un calendar bine determinat alader`rii la Spa]iul Schengen carecuprinde termene clare [i proiecte con-crete ce vor asigura îndeplinireacondi]iilor necesare atingerii acestuiimportant obiectiv pân` la sf#r[itul lui

2010 - \nceputul lui 2011.Finan]area proiectelor ce tre-buie obiectivate se va face cufonduri de la Guvern, fonduriPHARE [i din FacilitateaSchengen. Printre avantajeleade r`rii Rom#niei la Spa]iulSchengen se num`r` asigu-rarea libert`]ii depline de cir-cula]ie a cet`]enilor rom#ni\n interiorul acestui spa]iu,prin eli mi narea total` a fron-

tierelor. De ase menea,vor fi create premiselepentru mai buna pre-venire [i combatere acriminalit`]ii. |n acestsens, vor putea fi folositep#rghii mult mai efi-ciente de gestionare amigra]iei controlate [ide combatere a mi -gra]iei ilegale. |n pri -vin]a însemn`t`]ii aces-

tui moment pentru cet`]enii români,domnul ministru Cristian David adeclarat: „românii se vor putea deplasa laParis sau la Roma la fel cum se duc la Ia[isau la Bra[ov, f`r` a avea niciun fel derestric]ie, nici la frontier`, nici de natur`vamal`. Practic, pentru rom#ni, aderareala Spa]iul Schengen va însemna deplinali bertate de mi[care“.

Pagin` realizat` de

� Antoaneta DARIE

37

|n cursul unei \nt#lniri bila -terale cu ministrul rom#n alInternelor [i Reformei Ad -ministrative, care a avut loc laLondra, domnul Vernon Coaker,subsecretar de stat alHome Office a apreciatdrept excep]ional` coo -pe ra rea poli ]ieneasc`cu România. Aceastaeste [i ra]iunea pentrucare cei doi oficiali austabilit s` identifice

noi forme de preg`tire pentru ofi]eriiPoli]iei Române.

Totodat`, ei au hot`r#t s` demarezeun nou proiect comun privindanticorup]ia [i promovarea integrit`]ii.Domnul Cristian David [i-a exprimat

convingerea c` tocmai trendul\mbucur`tor [i con]inutul deexcep]ie al cooper`rii rom#no-bri-tanice vor contribui la ridicarearestric]iilor de pe pia]a for]ei de

munc` în ceea ce-iprive[te pe cet` -]enii români de peteritoriul Marii Britanii. Concluziaconvorbi rilor a fost c`, exceptândcazuri singulare, românii nu creeaz`motive de îngrijorare pentru autorit`]ilebritanice.

Dup` \nt#lnirea cu dl. VernonCoaker, mi nistrul rom#n al Internelor[i Reformei Administrative a “decolat”spre reuniunea Consiliului Justi]ie [iAfaceri Interne ce a avut loc laBruxelles.

EEvvoolluu]]iiii \\mmbbuuccuurr`ttooaarree \\nn rreellaa]]iiiillee rroomm##nnoo--bbrriittaanniiccee::

CCooooppeerraarree ddee eexxcceepp]]iiee,, ssuubb aauussppiicciiii ffaavvoorraabbiillee

“Pentru români, aderarea la Spa]iul Schengen va \nsemna deplin` libertate de mi[care!”

La \nceputul acestui an,ofi]erii Serviciului de Investigare aFraudelor din Inspectoratul dePoli]ie al Jude]ului Bihor au luatm`sura re]inerii fa]` de bucu -re[teanul M.C., func]ionar în cadrulunei agen]ii bancare din Bucure[ti.

În urma cercet`rilor s-a stabilitc` tân`rul bucure[tean este suspec-tat c` ar fi profitat de calitatea pecare o avea în cadrul unit`]ii ban-care, pentru a intra în posesia unordate referitoare la un depozit valu-

tar în sum` de 300.000 euro [i aunor informa]ii privind identitateatitularului, depozit deschis de uncet`]ean la unitatea bancar` undeacesta î[i desf`[ura activitatea.

În perioada septembrie - decem-brie 2007, dup` o prealabil`în]elegere cu D.I., din municipiulOradea, [i N.K.G., din municipiulSalonta, jude]ul Bihor, tân`rulbucure[tean le-a furnizat celor doidate [i informa]ii privind respec-tivul depozit valutar, precum [idatele de identitate ale titularului.

Or`deanul este b`nuit c` ar fiprocurat o carte de identitate falsifi-cat` pe numele titularului de depo -zit, având aplicat` fotografia luiN.K.G., din Salonta, pe care ulteriorl-ar fi determinat, în schimbul unuiprocent de 10 la sut^ s` retrag`suma existent` din cont.

|n preajma s`rb`torilor de iarn`,la 8 decembrie 2007, M.C., de 27 deani, din Bucure[ti, împreun` cuN.K.G., din Salonta, s-a deplasat lasediul unei agen]ii bancare dinOradea, unde cei doi au reu[it s`lichideze depozitul valutar de

300.000 euro, transferândîntreaga sum` într-uncont curent, din care seputeau face retrageri denumerar.

În aceea[i zi, cei doisunt suspecta]i c` ar fifolosit cartea de identi-tate fals` pentru a retragedin respectivul contsuma de 18.000 euro, dincare salontanul a primit1.150 euro, [i nu 10 la

sut^ cum le era în -]elegerea, iar diferen]ai-ar fi fost înmânat`or`deanului.

Deoarece nu a fostmul]umit de suma pri -mit`, salontanul N.K.G. arefuzat s` mai “lucreze”al`turi de ceilal]i doi.

Ca atare, D.I., dinOradea, [i M.C., dinBucure[ti, au recrutat unnou membru \n grup, peM.F., din localitateabihorean` Bratca, pecare l-au determinat ca înzilele de 10 [i 11 decem-brie, folosind aceea[i cartede identitate fals`, s` retrag` dinacela[i cont 5.000 euro respectiv50.000 euro de la o alt` agen]ie aacelea[i b`nci din Oradea.

Ofi]erii Serviciului de In -vestigare a Fraudelor din I.P.J.Bihor l-au prins în fapt pe M.F., înaceea[i agen]ie bancar`, încercânds` ridice diferen]a de 210.000,r`mas` în cont, acesta fiind prezen-tat la vremea respectiv` Tri -

bunalului Bihor, care a emis penumele s`u un mandat de arestarepreventiv` pentru o perioad` de 29de zile, prelungit ulterior .

În cursul lunii ianuarie a.c.,poli]i[tii bihoreni l-au identificat [idepistat [i pe N.K.G, pe numelec`ruia Tribunalul Bihor a emis unmandat de arestare preventiv` pen-tru 30 de zile.

� Viorel TURCU{

38

Tun bancar de 300.000 euro

De la 1 ianuarie 2008, Slovenia \[iexercit` rolul de lider al Uniunii Europenepe care l - a preluat de la Portugalia. Esteprimul stat din valul celor zece integrate, \n2004, [i prima ]ar` ex-comunist` care \[iasum` aceast` func]ie de prim rang, la nivelcontinental. Despre ambi]iile [i obiectivelenoii Pre[edin]ii a U.E. am aflat multe [i num`runte citind mesajul premierului sloven,Janez Jansa.

“Avem, \n spatele nostru, trei ani depreparative intense, iar, \n fa]`, o mareprovocare, una dintre cele mai mari cu careSlovenia s-a confruntat de la dob#ndireaindependen]ei. (…) Dorim s` demonstr`mlumii faptul c`, dup` semnarea Tratatului deReform`, Uniunea European` extins` poatefunc]iona eficient [i sunt ferm convins c`vom avea succes. (…) Suntem la “timona”Europei exact la jum`tate de secol dup` ce,la Roma, a intrat \n vigoare Tratatul care dèxpresie concret` ideii de Europ` Unit`.Anul 2008 reprezint` o provocare similar`.Uniunea European` este gata s`-[i armo-nizeze institu]iile pentru a \nfruntaprovoc`rile mondiale. Pre[edin]ia sloven` vaface tot posibilul s` favorizeze succesul coe -xisten]ei \ntre diverse culturi, credin]e [itradi]ii.

Ca \ncheietor al trioului cu Germania [iPortugalia, Slovenia va face eforturi

deosebite pentru a asigura continuitateasarcinilor [i temelor fundamentale.Principalele activit`]i se vor axa pe Strategiade la Lisabona, pe problemele energiei [ischimb`rilor climatice, BalcanilorOccidentali, ratific`rii Noului Tratat [i dia-logului intercultural..

Exist` un fir comun care d` coeren]`\ntregii noastre agende - sinergia. Este ceeace Uniunea European` a \nsemnat de la\nceputurile ei. Munc` \n comun, o muncàle c`rei rezultate reprezint` mai mult dec#tsuma fiec`rei con-tribu]ii individuale.Trebuie s` fimcon[tien]i de a ceas -t` valoare adùgat`[i s` o folosim maibine. Nu este doarsinergia \ntre statelemembre [i institu]ii.Este sinergia tutu -ror sectoarelor deactivitate, tuturorobiectivelor [i tutu -ror strategiilor. Si -ner gia \ntre ce -t`]eni, genera]ii [icul turi. |ntre Uni -unea European` [ial]i actori de pe

scena mondial`, \ntre regiuni [i continente.2008 este Anul European al DialoguluiIntercultural. Sunte]i invita]i cordial s` par-ticipa]i la evenimente \n toat` Europa, s`recunoa[te]i bog`]ia ei cultural`, s`-i ascul-ta]i mesajul [i s` reflecta]i asupra sensurilorlui. Dac` 2007 a intrat \n istorie ca <<anulconsensului>>, 2008 trebuie amintit ca anulunui nou impuls, al unei noi energii [i sin-ergii pentru Europa! “


Antoaneta DARIE

39

Cea mai nordic` poli]ie de pe mapa-mond [i - a construit un site web c#t se

poate de atractiv [i interesant.Vizit#ndu-l, am avut pl`cerea de a con-stata c`, \n “marele sat planetar globa -lizat”, poli]i[tii tind sa aib` un limbajcomun. Noi [i ei, parc` am suprima dis-tan]ele, reg`sindu-ne pe aceea[ifrecven]` a dorin]ei imperioase de aac]iona cu tot ceea ce avem mai bun \nserviciul semenilor. Pentru a v` con-vige c` a[a este, spicuim din cuv#ntulde \nt#mpinare al [efului acesteipoli]ii, dl. Paul C. Lindhag.“Departamentul de Poli]ie al Polului

Nord este aici pentru a-i servi pe cet`]eni

[i pe turi[tii care ne viziteaz`. Din anul1953, c#nd a fost \ntemeiat ora[ul nostru,ne-am str`duit s` oferim cel mai bun ser-viciu poli]ienesc comunit`]ii, iar, \nprezent, facem asta cu cele mai noiechipamente [i cu personal instruit lacele mai \nalte standarde. Pe l#ng`poli]i[tii cu vechime [i personalul civil,Polul Nord are un Departament numitPolul Nord - Asocia]ia Poli]i[tilor \nRezerv`, creat` \n 1993. Este o organizatienonprofit, alc`tuit` din voluntari care com-pleteaz` perfect munca ofi]erilor no[tri [ifac un mare serviciu comunit`]ii.”

O urare “cald`” a poli]i[tilor din Alaska:

“Bine-a]i venit la... Polul Nord!”

Paul Lindhag, [eful Departamentului de Poli]ie al Polului Nord

Superpatrule de poli]ie

Australia

Sub bagheta Sloveniei, noul “dirijor” al U.E. ,“curge”

2008, anul unei noi sinergii pentru Europa

40

Sistem IT integrat [i omogen

Din punct de vedere al infra-structurii IT, Poli]ia Român` sebazeaz` pe o ierarhie de domeniiActive Directory Windows 2000 [iExchange Server 2000, structur`menit` s` deserveasc` din punctde vedere geografic [i administra-tiv \ntreg ansamblul institu]iei.

De[i pe \ntreaga perioad` deexploatare infrastructura exis-tent` [i-a dovedit robuste]ea [i efi-cien]a, \n baza parteneriatuluistrategic existent \ntre Microsoft[i Guvernul României, s-a luatdecizia de implementare a uneire]ele bazat` pe tehnologiileWindows 2003 R2.

Motivele principale care au statla baza deciziei de upgrade [imigrare au fost \mbun`t`]irileaduse de Windows Server 2003 \ndomeniul securit`]ii, stabilit`]ii [i

performan]ei, a u[urin]ei \nadministrare, optimiz`rile \n ceeace prive[te scenariile branch-office [i nu numai.

|n cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române, asigu-

rarea comunica]iei atât pe verti-cal`, cât [i \ntre departamente,este esen]ial`, iar Windows Server2003 \mpreun` cu Exchange 2003Server [i Live CommunicationServer 2005, prin tehnologiilespecifice dovedite [i \mbun`t`]itecontinuu - File and PrintSharing, WebDAV, OutlookWeb Access, securizare [icriptare precum [i integrareaavansat` cu Microsoft Office -vin \n \ntâmpinarea acestornecesit`]i, satisf`când pedeplin cerin]ele organiza]iei.

Investi]iiinteligente,

beneficiimajore

Atât designul cât [i imple-mentarea [i monitorizarea solu]ieicare sunt \n curs de generalizare

\n toate jude]ele au fost realizatede speciali[tii IT aiInspectoratului General al Poli]ieiRomâne, \mpreun` cu MicrosoftConsulting Services România.

Implementarea are loc \n

etape, urm`rind \ndeaproapedisponibilitatea de hardware \nteritoriu.

Prima etap` s-a consumat lanivel central \n sediul din {oseaua{tefan cel Mare, realizându-sedomeniul root care include numai

servere [i utilizatori cu drept deenterprise management. Tot \nacest spa]iu virtual vor fi incluse[i serverele care vor oferi servicii[i func]ionalit`]i majore utilizato-rilor \ntregii institu]ii. S-au avut \nvedere \nalta disponibilitate,redundan]a [i scalabilitatea ser-viciilor, pentru a asigura astfeldisponibilitatea necesar` unui ast-fel de domeniu de activitate.

A doua etap` a constat \nincluderea utilizatorilor dinBucure[ti [i extinderea func]io -nalit`]ilor oferite anterior. Uti -lizarea noii infrastructuri de c`treutilizatorii din ]ar` se va realizagradual, \ntr-o a treia etap`, pem`sur` ce hardware-ul necesarsolu]iei software este livrat [iinstalat.

"De \ndat` ce vom reu[i s`achizi]ion`m servere mai perfor-mante pentru unit`]ile noastre din

Poli]ia Rom#n` - beneficiar [i

Suntem foarte mul]umi]i de colaborareacu Microsoft România. Re]eaua noastr`

a func]ionat f`r` \ntreruperi din 2002 [i nuni s-a \ntâmplat niciodat` s` avem pro -bleme datorate sistemului de operare sauserverelor. Eventualele disfunc]ionalit`]is-au datorat exclusiv lucr`rilor la re]eauaelectric` sau altor situa]ii de acest gen

Comisar-[ef ing. Emil Schnaider,

[ef Serviciu Administrare

Re]ele de Calculatoare, IGPR.

"

"

Num`rul utilizatorilor de calculatoare din cadrul Inspectoratului

General al Poli]iei Române este de peste 1.000, iar al celor din

Inspectoratele jude]ene de poli]ie trece de 9.000. Motivele principale care

au stat la baza deciziei de upgrade [i migrare au fost \mbun`t`]irile aduse

de Windows Server 2003 \n domeniul securit`]ii, stabilit`]ii [i perfor-

man]ei, a u[urin]ei \n administrare, optimiz`rile \n ceea ce prive[te sce-

nariile branch-office [i nu numai.

Solu]ia

S-a implementat Windows Server 2003 R2 cu Active Directory \mpre-

un` cu Microsoft Exchange 2003.

Software [i servicii: * Microsoft Server 2003 R2; * Microsoft Active

Directory; * Microsoft Exchange 2003; * Microsoft Outlook 2003.

41

teritoriu, vom extinde aceast`solu]ie [i acolo" - Cms. [ef ing.Emil Schnaider, [ef ServiciuAdministrare Re]ele deCalculatoare, IGPR.

Atât designul Active Directorycât [i cel al altor tehnologii impli-cate au corespuns cerin]eloradministrative ale institu]iei, pre-cum [i factorilor geografici careau influen]at deciziile luate. Unuldintre aspectele cheie ale moduluide implementare a fost asigurarealocal` a func]ionalit`]ilor de baz`,chiar [i \n momentul \n care exist`\ntreruperi de comunica]ie cu cen-trul. Astfel, \n fiecare unitateregional` s-a asigurat schimbul deinforma]ii prin deservirea local` autilizatorilor cu servicii de re]eaimportante precum DNS, DHCP,WINS, dar [i posibilitateade a comunica prin e-mail\n interiorul jude]ului.

Un alt factor importantluat \n considerare a fosteficientizarea maxim` autiliz`rii liniilor de re]eapuse la dispozi]ie, prinminimizarea traficului direct legatde infrastructur`. Astfel, s-au datspre utilizare tehnologii [i „bestpractice-uri” care vor sc`deasim]itor traficul generat [i vorasigura cre[terea direct` a expe-rien]ei utilizatorilor finali.

Beneficii

"Beneficii le au fost foartemari: s-a trecut de la o tehnolo-gie bazat` pe un singur server defi[iere, util izatori declara]i lanivel central [i comunica]ii real-izate prin intermediul l inii lor

telefonice la un sistem robust [iomogen, cu resurse [i adminis-trare distribuite, aplica]ii mo -derne [i timpi de r`spuns exce-

len]i pe tot teritoriul ]`rii".|n urma auditului [i a imple-

ment`rii tehnologiei Active Di -rectory, Inspectoratul General alPoli]iei Române a ob]inuturm`toarele beneficii: * In fra -structur` modern` aliniat` laultimele standarde tehnologice; *Cre[terea productivit`]ii [i efi-cien]ei personalului; * Im -plementarea unui sistem STAN-DARD unitar, u[or de \ntre]inut,in ventariat; * Mic[orarea costu -rilor administrative; * Sim -plificarea buget`rii costurilor IT; *Exploatare [i \ntre]inere opti-mizat`; * Crearea premiselor pen-

tru implementarea simpl` [i cucosturi mic[orate a solu]iilor demanagement ale infrastructuriiMicrosoft; * Bun` integrare cusistemele existente; * Extindereafacil` a sistemelor care vor trebuis` fac` fa]` proceselor \n continu`schimbare cu \nc`rc`ri tot maimari; * Asigurarea disponibilit`]iisistemelor precum [i cre[tereanivelului de satisfac]ie al utilizato-rilor.

Efectele implement`rii solu]ieide mesagerie [i colaborare au fost:* Un sistem de mesagerie robust [iflexibil, caracterizat de \nalt`disponibilitate; * Mesagerie [icolaborare la nivel de calendar, listede contacte [i de distribu]ie; *Accesul de la distan]` folosind clien-tul standard Microsoft Outlook; *Accesul de pe dispozitive mobile(tip SmartPhone, PocketPC);Accesul prin interfa]` WEB.

� Adaptare de

Ina B~LAN

utilizator de \nalt` tehnologie

”Marele nostru avantaj este c`

beneficiem de un sistem bine integrat [i

omogen, folosind tehnologiile Microsoft”

- Comisar-[ef ing. Emil Schnaider {ef ServiciuAdministrare Re]ele de Calculatoare IGPR

42

Primarul – Fan Dinamo

Primarul comunei bihorene Cefa,un veritabil Fan Dinamo, se bucur^de opt ani de respectul [i aprecierealocuitorilor comunei, care l-au ales [i,apoi, reales. De[i este t#n^r, a adunatdestul^ experien]^ \n administra]iepentru a cataliza resursele spreproiecte viabile [i cu b^taie lung^ \ntimp. Dl. Sorin Ioan Roman esteprovocat la un permanent duel cutimpul, dar [i cu birocra]ia de la anu-mite nivele ale Administra]iei,refuz#nd s^ recunoasc^ vreodat^\nfr#ngerea, s-a b^tut de fiecare dat^pentru interesele comunit^]ii.Realizarea cea maiimportant^ este,f^r^ \ndoial^, unproiect “Culoarrom#no - maghiarpentru conser-varea biodiver-sit^]ii” care leagîmaginar Mu re -[ul, Tisa [i mun]iiApuseni.

Acest traseutrece exact princentru comunei [iera firesc s^ includ^[i “Parcul natural Cefa”, cu o imens^\ntindere de ape [i cu renumitap^dure R^dvani.

O echip^ de cercet^tori adescoperit c^ aici trîesc 604 speciide animale(mamifere-43, p^s^ri-213,reptile-4, amfibieni-11, pe[ti-35, ne -vertebrate-2980) [i 648 de specii deplante. Atrac]ia turistic^ a acestei

mirifice zone, calitatea oamenilor [i

poten]ialul economic vor face cu si -guran]^ din Cefa una dintrecomunele model ale Rom#niei.

Spiritul proeuropeanal acestor oameni asuprave]uit timpurilor,iar grani]a dintre noi [ivecini, marcat^ p#n^ nudemult cu s#rm^ ghim-pat^, a r^mas doar odureroas^ amintire.Comuna Cefa este\nfr^]it^ cu trei comunedin ]ara vecin^-Biharugra, Geszt, Szar -kadkeresztur - [i culocalitatea italian^ Che -

r asco.

“Ucenicul” ajuns“profesor”

Pe actualul [ef al Postului dePoli]ie al comunei Cefa, agentul [efNicu[or Grozea, l-am re#nt#lnit dupâproape patru ani. “Ucenicul” deatunci a \nv^]at mult^ meserie [i a

adunat experien]^ profesional^ pecare, acum \n calitate de “profesor”, o\mp^rt^[e[te colegilor sî mai tineri:agentul [ef adjunct C^lin Arusoaie [iagentul Lavinia Mateia[. Postul depoli]ie, integrat \ntr-un ansamblu de

blocuri din centrul comunei,str^luce[te de cur^]enie, este primi-tor [i cald prin culoare [i geometrie.

Oameni [i fapte dintr-o

43

De altfel, rela]ia Prim^rie - Poli]ieeste una natural^, cele dou^ institu]iicomunic#nd printr-un culoar dec#]iva metri. Dup^ cum ne-au relatatprimarul [i [eful postului, doi “c#inip#n^ la moarte”, prin grija Prim^riei,agen]ii sunt ajuta]i logistic, de ladotare cu I.T. p#n^ la benzina nece-sar^ “Loganului”. Din punct devedere al administr^rii judiciare, nuse \nregistreaz^ nimic spectaculos.Cei peste 2355 de locuitori ailocalit^]ilor Cefa, Inand [i Ateia[sunt oameni a[eza]i [i buni gospo-dari.

De ani buni, infrac]ionalitatearealizeaz^ o “cre[tere Zero”. C#tevatulbur^ri de posesie, furturi m^runteori braconaj piscicol realizeaz^ untablou infrac]iopnal abia perceptibil.

Ni se pare relevant [i faptul c^ \nzona de trafic rutier a postului, timp

d edoi ani nu s-a \nregistrat dec#t unmic incident rutier f^r^ urm^rigrave…

Visele se pot \mplini

Mi-a fost dat s^ cunosc un om cutotul deosebit. Este vorba despre dl.

Nicolae Nistor, directorul societ^]ii“Pro Aqua”, de zece ani. Prin1997, a preluat \n administrare500 ha. de luciu de ap^ pe care l-aextins prin riscuri [i investi]ii pro-prii la 1100 ha ca amenajare pisci-col^. A beneficiat [i de programeSapard, a luat [i credite de mi -liarde [i a adunat multe nop]inedormite, pentru a administraun asemenea imperiu. Pentru aasigura furajarea pe[tilor a prelu-at \n arend^ 1300 ha de teren ara-bil. Anual iau drumul pie]ei peste1000 tone de crap [i peste 50 tonede carne de sturion. |n anii 2002, 2004,2006 [i 2007 a ocupat locul \ntâi potri -vit clasamentului \ntocmit de Camerade Comer] [i Industrie a Rom#niei, laclasa I.M.M. C#t este pasiune [i c#teste pragmatism \n acest joc al unuidestin? A crescut pe malul b^l]ii, iarapoi, [i-a ales meseria potivit^ pentrua-[i realiza visul, aceea de inginer

zootehnist. |n copil^rie, dup^ cumne-a m^rturisit, \[i dorea mai multdecât orice s^ aib^ un cal al lui(iube[te [i-l fascineaz^ caii). Tat^l s^un-a putut atunci s^-i realizeze visul. Aa[teptat ani [i ani, iar acum are propriaherghelie de cai de ras` [i ponei. Cuc#teva zile \nainte de \nt\lnirea noas-tr^, a primit autoriza]ia de func]ionaredin partea Agen]iei Hipice Na]ionale.Ce ar mai fi de ad^ugat? Dl NicolaeNistor s-a clasat tot pe primul loc laCampionatul Na]ional de Atelaje, iarmezina familiei, de [ase ani, s-a clasattot pe primul loc la cursa cu… ponei.

Pentru administratorul unei aseme-nea afaceri importante au r^mas cali-tatea echipei cu care lucreaz^, modes-tia, mult^ responsabi litate [i motiva]ie.De[i [i-a \mplinit multe dintre visuri,viseaz^ \nc^, cu ochii deschi[i, la

\nfiin]area unei sec]ii de prelucrare ape[telui [i la \mbun^t^]irea sistemuluide furajare. Tot at#t de real este [i fap-tul c^ peste o sut^ dintre cet^]eniicomunei [i din \mprejurimi muncesc [ic#[tig^ la aceast^ societate.

� Viorel TURCU{

Foto Vasile ARSENE

comun` care va deveni Paradis

Ambasador de prestigiu al sportului rom#nesc,agentul principal de poli]ie Costel Ungureanu, dincadrul Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Ia[i esteun om cu totul special. Existen]a sa pare s` fie tutelat`de un zeu Marte \mbl#nzit care, re\noindu-[i “bran-dul” le d` lupt`torilor [ansa de a transforma“cr#ncene” confrunt`ri competi]ionale \n art` pur`. La33 de ani, el este expert \n arte mar]iale stilul Qwan -Khi - Do. Calitatea de “maestru” i-a fost confirmat` laultimul Campionat Mondial de Qwan-Khi-Dao, derulatla Bucure[ti, unde sportivi din 23 de ]`ri printre care [iVietnamul, ]ara de origine a acestui sport, [i-au dispu-tat acerb titlurile puse-n joc. Av#nd un parcurs de “zilemari”, poli]istul ie[ean Costel Ungureanu a fostdesemnat campion mondial la centura neagr` bìe]i.Acest rezultat excep]ional s-a cl`dit pe e[afodajul unorevolu]ii anterioare cu totul deosebite. A[a, bunòar`,\n anul 2000, la Milano, \n calitate de reprezentant alRom#niei, el [i-a adjudecat titlul de campion euro-pean, |n 2003, \n Germania, pe cel de vicecampionmondial, iar, \n 2005, a cucerit din nou titlul de campi-on european, \n Fran]a. Din anul 2003, c#nd s-a anga-

jat \n I.P.J. Ia[i, t#n`rul propag` ideea de frumuse]e

a sportului, ca disciplin` a trupului [i spiritului \nr#ndul poli]i[tilor de a c`ror preg`tire fizic` se ocup`.Cel pu]in [ase ore pe s`pt`mân` le afecteaz` antrena-mentelor [i crede cu t`rie c` a fi perseverent, corect,altruist [i impar]ial sunt condi]ii esen]iale ale succesu-lui nu numai \n sport ci [i \n munca de poli]ie. „Dacàr fi s` mul]umesc celor care m-au sprijinit [i au crezut\n mine, lista ar fi foarte lung`, dar m` voi rezuma lacâteva persoane: antrenorul Adrian Zamosteanu,vicepre[edintele Federa]iei Române de Arte Mar]iale,actualul meu antrenor, Ovidiu Covaci, care mi-a fost<tat`, prieten [i model de via]a>, antrenorii lotuluina]ional, Teodor [i {tefan Nica, colegii de la lot,colegii de serviciu [i, nu \n ultimul rând, [eful meunemijlocit, Toader Roman”, a declarat noul campionmondial, imediat dup` festivitatea de premiere la careau participat at#t VIP- uri ale sportului rom#nesc, c#t[i de peste hotare. |ntre acestea s-au num`rat:Octavian Belu, pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentruSport, Florentin Marinescu, pre[edintele Federa]ieiRomâne de Arte Mar]iale, ambasadorul Vietnamului laBucure[ti [i prim-ministrul Republicii Centrafricane.

� Antoaneta DARIE

Arta pur` a unui

campion mondialCostel Ungureanu

Municipiul Zalù a g`zduit, recent,Campionatul Na]ional de Seniori laKarate Kyokushsin, competi]ie la careau participat peste 120 de sportivi dintoat` ]ara.

Subinspectorul Ciprian Puf, dincadrul Serviciului de Investigare aFraudelor din I.P.J. Arad, a cucerit

locul al doilea la categoria seniori, 90kg, urmând s` reprezinte România laCampionatul European de KarateKyokushsin, ce se va desf`[ura anulacesta în Bulgaria. Ciprian este legiti-mat la C.S. "Budokai" Arad, fiind antre-nat de c`tre sensei Stoia Sorin, 3 dan.

� Marius TOMA

Un poli]ist rom#n la Campionatul European de Karate Kyokushin

44

45

Reglementat` de Legea 51din 7 iunie 1995, modificat` [icompletat` de Legea 255 din 23iunie 2004, profesia de avocateste esen]ial` \n actul de justi]ie.Avocatul, prin activitatea sa,contribuie la garantarea drep-turilor [i li bert`]ilor fundamen-tale ale omului [i, desigur, alecet`]eanului.

Legea de mai sus, care \istatueaz` organizarea [ifunc]ionarea, are o serie deprevederi comune altor profesiijuridice (a magistra]ilor dar [ispecifice activit`]ii indepen-dente, pe care o desf`[oar` avo-catul.

A[a cum prevede art. 3,activitatea avocatului const` \nconsulta]ii juridice, asisten]` [ireprezentare a persoanelor fi -zice [i juridice, \n fa]a organelorde jurisdic]ie, de urm`rirepenal` [i \n fa]a notarilor.

Avocatul ap`r` drepturile [ilibert`]ile persoanelor \n rapor-turile cu autorit`]ile, institu]ii [ialte persoane, redacteaz` [ilegalizeaz` acte juridice,exercit` dreptul la ap`rare \ncondi]iile legii.

Articolul 4 arat` c` avocatule protejat \n exercitarea profe-siei de lege, \n]elesul fiind mailarg, \n sensul c` e protejat delegea proprie, dar [i de altenorme (de ex. Constitu]ionale),protec]ia interpret#ndu-se \ncontextualitatea principiilor dedrept.

Spre exemplu, prezen]aavocatului \n diferite faze proce-sual penale este o garan]ie arespect`rii procedurii penale \nsine, adic` a unor norme cu ca -racter imperativ. Altfel spus,prezen]a avocatului este obliga-

torie, iar absen]a acestuia ducela nulitatea unui act procedural.

|ndatorirea, dar [i protec]iaar`tat` de lege avocatuluirezult` [i din art. 33, 34. Acestetexte arat` c` \n vederearespect`rii secretului profesio -nal, actele, lucr`rile aflateasupra avocatului sau \n cabine-tul acestuia sunt inviolabile.Perchezi]ionarea, \n acest caz,poate fi f`cut` de procuror, \ncondi]iile legii. De asemenea,nu-i pot fi ascultate [i \nregis-trate convorbirile telefonice,violat` coresponden]a, toateacestea fiind infrac]iuni.

Deci, se sub\n]elege c` avo-catul e obligat s` p`strezesecretul profesional prin angaja-mentul scris (contractul de asis-ten]` juridic`) avut cu clientulsù.

Este adev`rat c` dac` nuexist` astfel de obliga]ii,primeaz` calitatea sa de martor(art. 44 alin. 3).

Obliga]iile avocatului suntprev`zute de art. 38 - 46 [i prinacestea sunt stabilite obliga]ii,c`rora li se coreleaz` [i r`spun-deri (disciplinare, materiale,penale). Aceste obliga]ii vizeaz`preg`tirea profesional`, demni-tatea, con[tiinciozitatea, probi-tatea profesional`. Avocatul tre-buie s` restituie actele ce i s-au\ncredin]at de c`tre parte (art.43), s` nu angajeze p`r]i cuinterese contrarii [i nu poatepleda \mpotriva p`r]ii care l-aconsultat mai \nainte \ntr-ocauz` litigioas` (art. 44 alin. 1).

R`spunderea disciplinar` aavocatului e stabilit` prin art.70-74 din lege. Abaterile disci-plinare ale avocatului suntreprezentate de fapte – nedefi-nite \n nici un fel de lege –s`v#r[ite \n leg`tur` cu profesia

sau \n afara acesteia, care suntde natur` s` prejudiciezeonoarea [i prestigiul profesieisau al institu]iei. |n cadrulUniunii Na]ionale a Barourilordin Rom#nia (U.N.B.R.),func]ioneaz` Comisia central`de disciplin`. Aceasta, cainstan]` de fond e format` dintrei membri, iar ca instan]` decontesta]ie e format` din cincimembri (art. 72 alin. 2, 3 [i 4).La nivelul baroului, anchetareaabaterii discplinare e de compe-ten]a Consiliului Baroului (art.71).Sanc]iunile disciplinare, apli-cate gradual, pot fi: mustrarea,avertismentul, amenda, inter-dic]ia de a exercita profesia dela o lun` la un an, excludereadin profesie (art.73), iar \ncazurile unor abateri evidente [igrave se poate lua m`sura sus-pend`rii avocatului dinexerci]iul profesiei p#n` la jude-carea definitiv` a cauzei.

Statutul profesiei de avocat,publicat \n Monitorul Oficial din31.05.2001, stabile[te \n modconcret un set de norme, cu va -loarea unui cod de etic`.Acestea vin [i dau o not` deconcrete]e prevederilor cu ca -racter de echivoc din Legea51/1995. Astfel, art. 63 alin. 3stabile[te ca abatere discipli-nar` [i fapta avocatului\ndrum`tor care nu asigur`venitul minim lunar garantatavocatului stagiar al sù.

Distinct de celelalte profesiijuridice abordate p#n` \nprezent, art. 106 din Statutulprofesiei de avocat \l oblig` peacesta s` \ncheie asigurareapentru r`spundere profesio -nal`. |n cazul unei culpe exclu-sive a avocatului \n raport cuactivitatea desf`[urat`, partea

interesat` se poate \ndrepta pa -trimonial \mpotriva acestuia [isolicita desp`gubiri. Articolul120 din Statut prevede \n modexpres independen]a profesiei,exercitarea liber` a acesteia,f`r` imixtiuni din parteaMinisterului Public sau ale altorautorit`]i publice. Articolele 165- 181 stabilesc reguli de proce-dur` cu privire la cercetarea [ianchetarea abaterii disciplinarea avocatului de c`tre Barou.

Legea stabile[te clar c` de[iavocatul \ndepline[te o func]iepublic`, el nu poate fi asimilatfunc]ionarului public.

De[i legea las` impresiaunei anumite imunit`]i profe-sionale, avocatul, ca [i orice alt`profesie juridic`, nu este maipresus de lege. Astfel, orice\nc`lcare a normelor de drept,penale - spre exemplu, atrager`spunderea penal` a acestuiaca a oric`rui cet`]ean.

Ca excep]ie de la regulaanterioar`, se poate observa càvocatul nu poate fi f`cutr`spunz`tor, \n rela]ia cu clien-tul sù de infrac]iuni precum:tìnuirea sau nedenun]area.Tocmai, prin obliga]iile cuprivire la p`strarea secretuluiprofesional, avocatul e protejat\n raport cu acesta, cuinforma]iile primite de la el.

Acest statut este diferit de almagistra]ilor, \ntruc#t infor -ma]iile primite de c`tre magis-tra]i \n timpul anchetei, proce-sului, pot fi folosite de c`treace[tia \mpotriva p`r]ii, iarinforma]iile primite de avocatpot fi utilizate numai [i numai \nap`rarea clientului [i doar \nlimita \n care acestea ofer` pro-tec]ie juridic` p`r]ii.

� Avocat Sorin ARDELEANU

Teze [i antiteze juridice

R`spunderea avocatului

La sediul Agen]iei Na]ionale Antidroga vut loc o conferin]` de pres` \n cadrulc`reia a fost lansat Contractul de \nfr`]ireInstitu]ional` “Cre[terea eficien]ei coo -per`rii \ntre institu]iile implicate \n lupta\mpotriva drogurilor”, finan]at de c`treUniunea European` [i GuvernulRom#niei.

La acest eveniment au luat parte: liderulRom#n al Proiectului, dl. chestor-[ef prof.univ. dr. Pavel Abraham, pre[edinte alA.N.A., liderul german al proiectului, dna.Doris Sarrazin, [eful echipei de tranzi]iePHARE, dl. Giorgio Ficarelli, ofi]erul deleg`tur` al Ambasadei Republicii FederaleGermania \n Rom#nia, dl. Detlev Wilke,consilierul rezident de \nfr`]ire, dl. Marcus -Sebastian Martens, exper]ii de \nfr`]ireWilfried Görgen [i Janusz Sieroslawski,managerul de proiect GTZ, Merle Achtehn,reprezentan]i ai institu]iilor [i organiza]iilorpartenere \n proiect. A fost prezent [iinspectorul general adjunct al I.G.P.R., dl.comisar [ef Gheorghi Plai.

Liderul german al Proiectului, dnaDoris Sarrazin, a precizat \n deschidereaconferin]ei c` „\n acest proiect sunt implica]i15 exper]i care vor veni \n Rom#nia timp de

12 luni din Cehia, Polonia [i Germania. Suntfoarte bucuroas` c` am putut constata c`sunt oameni foarte experimenta]i carelucreaz` \n acest domeniu de mult` vreme.Au lucrat pe contracte interna]ionale iar eu,\n calitatea mea decoordonator de pro -iect, m` bucur c`sunt al`turi de noi."

|n continuareaevenimentului, dl.prof. univ. dr.chestor [ef PavelAbraham a declarat:„Prin acest momentdeosebit \n rela]iilenoastre cu UniuneaEuropean`, cu Ger -mania, vom face unnou pas \nainte pe calea consolid`rii sis-temului de lupt` antidrog \n Rom#nia,\ncerc#nd s` armoniz`m modul de lucru\ntre institu]iile publice [i to]i actorii socialiimplica]i. Vom avea [ansa de a face un trans-fer de experin]` de la colegii no[tri germani[i de la o echip` complex`, prin preluareaacelor metode, tehnici [i bune practici pro-movate \n ]`rile UE [i s` le dezvolt`m \ntr-o

manier` specific` sistemului pe care l-amcreat p#n` acum.”

La implementarea Proiectului, ce se vaderula pe o perioada de un an, A.N.A. vabeneficia de sprijinul [i asisten]a tehnic`oferite de Ministerul Federal al S`n`t`]ii dinGermania, prin Asocia]ia Regional`Westphalia – Lippe, Biroul de Coordonare\n Domeniul Drogurilor din Germania.Printre obiectivele principale vizate senum`r`: dezvoltarea capacit`]iiinstitu]ionale [i a strategiilor de comunicarela nivel na]ional, dezvoltarea strategiilor te -ritoriale [i coordonarea regional` \nfurnizarea de servicii, elaborarea SistemuluiInformatic de Management Integrat privind

reducerea ofertei de droguri. Contractul beneficiaz` de o finan]are \n

valoare de 600.000 de euro din partea UniuniiEuropene, la care se adaug` o sus]inere dinpartea Guvernului Rom#niei \n valoare de200.000 de euro.

� Marius TOMA

Agen]ia Na]ional` Antidrog [i EuropeanMonitoring Centre for Drugs and DrugAddiction au desf`[urat \n 27 februarie 2008,la sediul ANA din Bucure[ti, luc`rile reuniu-nii “Rela]ionarea Punctelor Na]ionale Focalecu mass-media” a Academiei Reitox.

|n cuv#nt`rile de deschidere a ReuniuniiAcademiei, pre[edintele ANA, domnulchestor [ef, prof. univ. dr. Pavel Abraham, [iasistentul de proiect re]eaua REITOX,EMCDDA, domnul Xavier Poos, au sublini-at importan]a organiz`rii Academiei Reitox\n Rom#nia din perspectiva perfec]ion`riirela]iilor parteneriale dintre institu]iile cur`spunderi \n combaterea flageluluidrogurilor [i mass-media.

|n cadrul lucr`rilor reuniunii au fostabordate aspecte de interes precum:

� prezentarea scopului [i obiectivelorreuniunii, privire de ansamblu asupra ser-viciilor oferite [i publica]iilor elaborate deEMCDDA (Katryn Robertson, Manager alDepartamentului de Rela]ii cu mass-media [imarketing, EMCDDA);

� Reflectarea problematicii drogurilor[i a politicilor antidrog \n media (DanielDeckers, FAZ, Germania); * Instrumenteutile ce pot fi utilizate de jurnali[ti pentruinformarea complet` asupra problematiciidrogurilor. Interpretarea materialelor cucon]inut [tiin]ific, gre[eli frecvente, etc.(Alain Lallemnad, Le soir, Belgia).

� Rela]ia ANA cu media - (informa]iileoferite jurnali[tilor, reflectarea situa]iei con-sumului [i traficului de droguri din Rom#nia\n contextul european (Petre Cr`ciun,Director adjunct Direc]ia de Rela]iiInterna]ionale [i Afaceri Europene, Biroulde comunicare [i rela]ii publice, A.N.A..;Lucian Suditu, medic specialist epidemiologDirec]ia Observatorul Rom#n de Droguri [iToxicomanii, ANA);

�Rela]ia cu media a Punctului Na]ionalFocal pe droguri din Fran]a – dificult`]i\nt#mpinate \n prezentarea comprehensiv` afenomenului drogurilor (Julie-Emilie Adés).


Academia REITOX la ANA

Proiect comun rom#no - germanpentru lupta \mpotriva drogurilor

46

47

Elevii const`n]eni au devenit, de aproape un an dezile, grup ]int` al... Departamentul de Interven]ii [iAc]iuni Speciale. Parteneri, \n acela[i timp, prin inter-mediul Compartimentului de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii din cadrul I.P.J. Constan]a. Cele dou`

structuri poli]iene[ti const`n]ene au desf`[urat maimulte activit`]i de prevenire a infrac]ionalit`]ii stradalela Grupul [colar S.N.C. \n r#ndul elevilor claselor a IX-a[i a XI-a.

Cea mai recent` \nt#lnire cu poli]i[tii s-a desf`[urat\ntr-o atmosfer` amical`, elevii pun#nd nenum`rate\ntreb`ri pe tema prevenirii infrac]ionalit`]ii stradale, areglement`rilor legale referitoare la diferite contraven]ii[i infrac]iuni legate de violen]a \n [coal` [i de con-secin]ele legale ce decurg din \nc`lcarea legii. Elevilor lis-a recomandat s` adopte un comportament preventiv \norice situa]ie pentru a nu deveni victime [i le-au fostprezentate m`surile pe care trebuie s` le ia \n cazul \ncare totu[i acest lucru s-a \nt#mplat sau au fost martoriiunui eveniment.

{eful D.I.A.S. Constan]a, dl. comisar [ef EmilMoraru, le-a prezentat echipamentul din dotarea stan-dard a unui "mascat", elevii ar`t#ndu-se deosebit de\nc#nta]i.

Poli]i[tii Serviciuluijude]ean A. E. S. T. aurealizat, recent, o ac]iunepentru combatereade]inerii ilegale de arme\n satul Alm`jel, comunaVl`daia, din jude]ulMehedin]i. Cu aceast`ocazie, au descoperitacas` la T. Ion, de 33 ani,un pistol cu gaze [i bilede cauciuc marca Grizzly, de calibru 9mm. Acesta a declarat c` a procuratarma din Bulgaria [i a introdus-o \n]ar` prin Vama Calafat, f`r` a odeclara organului vamal.

Poli]i[tii au mai stabilit c` T. Ionnu are dovada notific`rii \n baza

careia poate procura o arm`.Cercet`rile continu` pentru stabilirea\ntregii activit`]i infrac]ionale, armafiind ridicat` pentru definitivareacercet`rilor. Lui T. Ion i s-au \ntocmitacte premergatoare pentru s`v#r[ireainfrac]iunii de introducere \n ]ar`, f`r`

drept, de arme [i muni]ii, fapt`prev`zut` [i pedepsit` de articolul 271din Legea 86/2006 cu \nchisoare de la3 la 12 ani [i interzicerea unor drep-turi.

� M. TOMA

Violen]a \n ]inta D.I.A.S.

Cu pistolu’n b`t`tur`

O alert` antiterorist` cu totulneobi[nuit` s-a declan[at, recent, pe ostrad` din centrul Londrei. Aceasta afost invadat` brusc de efluviile uneicoc]iuni de ardei iu]i ce emanau dinbuc`t`ria restaurantului thailandez

“Thai Cottage”.Misterul?! {efullocalului c`lea ar -deii pican]i pentrua prepara o past` de chili, dar a arsm#ncarea p#n` la scrum, iar

“fum`raia” s-a extins rapid[i asupra celorlalte str`zi.“Norul” era at#t de dens [ide \n]ep`tor \nc#t poli]i[tiiau crezut c` e vorba de oemana]ie toxic`. Cartierula fost brusc \nconjurat defor]e speciale de in -terven]ie. De asemenea,s-a dispus \nchiderea ma -

gazinelor, iar cl`dirile din jur au fostevacuate…

49

S-ar zice c` “jaful perfect” s-apetrecut, recent, la Madrid,unde patru atacatori ladronesau dat marea lovitur` fur#nddou`sprezece cutii cu biju-terii din aur [i ceasuri de luxmarca “Cartier”, evaluate lapeste patru milioane de euro.Plecat` din Coslada, fur-goneta care transportapre]ioasa \nc`rcatur` se\ndrepta spre o firm`distribuitoare dincentrul Ma dri -dului, c#nd a fostlovit` puternic deun BMW de teren.Dup` impact, ho]iide etnie rrom` [icet`]enie spaniol`, i-aulegat fedele[ pe [ofer[i pe prietenul acestu-ia, dup` care i-au scos din furgonet`[i au tranferat prada \ntr-un altreilea vehicul. “R`pi]ii” au fostabandona]i pe un c#mp pustiu din\mprejurimile capitalei spaniole, iar

furgoneta a fost g`sit` \ntr-un altdecor dezolant, la periferiacartierului Carabanchel. Cumnu au existat martori ai coliziu-nii, poli]i[tii spanioli nu auprea multe piste privind

autorii jafului. Se b` nu -ie[te c` ho]ii au avut

informa]ie privile-giat` [i c` poate fi

vorba de de un“furt la co man -d`”. Fur gonetanu avea nici unsemn distinctiv [inimeni, cu ex -cep]ia unor apro -pia]i ai firmei

Cartier, nu [tia c`,\n acea zi, se facea

transferul bijuteriilor. A fostmai mult ca sigur vorba de inside

information, mai ales c`, potrivituzan]elor, o cantitate at#t de marede articole de lux nu se transfer`spre centrele comerciale dec#t dedou`/ trei ori pe an.

Delincven]` precoce:

{ef de band` ladoar... patru ani

Poli]ia din Cracovia, Polonia, a\nceput s` primeasc` pl#ngeri ale maimultor p`rin]i care semnalau faptulc` fii lor au fost ataca]i [i jefui]i de alticopii. Poli]i[tii au purces, imediat, lainvestiga]ii [i i-au prins \n flagrant pemicii r`uf`c`tori. |n raportul poli]ieise relev` faptul c` banda era constitu-it` din [apte copii cu v#rste cuprinse\ntre patru [i treisprezece ani.Ace[tia operau \n parcuri, \n zonalocurilor de joac` pentru cei mici.“Picii” agresori \[i amenin]au vic-timele cu un baston [i un cu]it. Ceeace i-a frapat teribil pe poli]i[ti a fostfaptul c` [eful bandei era cel mai micdintre copii. De[i avea doar patru ani,acesta “puncta” viitoarele victime [ialegea locul atacului. P`rin]ii agreso-rilor sunt, realmente, conserna]i deispr`vile odraslelor lor care, acas` [ila [coal`, aveau un comportament“exemplar”.


Antoaneta DARIE

Jaf de propor]ii \mpotriva firmei ”Cartier”

Poli]i[ti [i trupe antitero puse\n vitez` de ni[te… ardei iu]i

50

Alt nume laDragobeteD bucurie

de Dragobete

�

Suntdiverse

Casacadânelor

�

Lob sec!Mare la stat

�

|n citatArbore pt.condiment

�

Luate dec#ini (fig.)Imprimat

pt. reclam`

�

�

�

�

�

�

Impozit(\nv)

A celebra

�

�

Acute!G`l`gie

�

ReliefRimeaz`cu altul

�

�

Pomad`(reg.)

Fa]` la fa]`

�

��

Un cercenu[iu

|nc`run]itBluzeleLeli]ei

��

R`t`cire,p`cat

Remorcat`Târg mic!

�

�

Oule]eR`u pr`jite

��

�

Amabil,ofer` flori

�

�

Adam [iEva!Curs

�

�

Alcool \nunele

vie]uitoare

�

A[a eraDragobetele

�

�

�

Oameni lamunte

Serviciusecret

�

A domni|n eseu!

�

Te trecapele

Strig`t debucurie

�

�

Este cupete!

�

Dragobetela greci

|n afaraterenuluiValoare

(fig.)

��

�

Boal` deurechi

Cu rob` labar`

�

Soare lapiramide

Aduc`torde ploaie

�

�

Cl`direaculturiiC`r]i devaloare

�

A schi]a

�

Marian Malciu - SlatinaDe Dragobete

OLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & & POLICE

☺☺Un individ pu]in afumat intr` în ca -

binetul unui doctor cu ambele urechiarse. -Ce s-a întâmplat? îl întreab` aces-ta. - Nevast`-mea a plecat la ]ar` [i a tre-buit (hâc!), prima dat` în via]a mea(hâc!), s` calc o c`ma[`. - {i?! - {i a sunattelefonul. - {i care-i leg`tura?!, îl întreab`nedumerit medicul. - Am r`spuns la

(hâc)... fierul de c`lcat. - A, da, amîn]eles, dar cealalt` ureche, cum ]i-aiars-o? - P`i nu trebuia (hâc!) s` sun laSalvare?!

☺☺Dovad` a unei origini comune:

maimu]ele au un obicei "urât", întâlnit [ila oameni, s`-[i "purice" [eful. Sau e odovad`, pentru "bipezi" de neevolu]ie?!

☺☺Un muncitor moare la locul de

munc`. Sose[te Poli]ia s` anchetezecazul, singurul martor fiind un copil, pecare agentul îl întreab -Cum a muritnenea? - P i... pentru c a înjurat deDumnezeu - Nu se poate a[a ceva, spuneexact ce a zis! - A zis... Dumnezzzeii t i decopil, nu mai scutura schela!

|n acest num`r vomprezenta pa[ii f`cu]i în cari-era de poli]ist de c`tre dl.comisar Lauren]iu Budu,pân` la statutul de"ambasador" în uniform` alPoli]iei Române.

Timp de aproape zeceani, mai exact între anii 1991

[i 1999, a lucrat ca ofi]er încadrul Inspectoratului dePoli]ie Transporturi Gala]i,apoi în cadrul misiunii ONUdin Kosovo (UNMIK), pân`în anul 2001. în anii 2002 [i2003 a ocupat func]ia de [efal Biroului ManagementResurse Umane din cadrul

I.P.T. Gala]i, pân` în 2003,când s-a reîntors în spa]iulex-iugoslav, pentru doi ani,la misiunea UE din BosniaHerzegovina (EUPM).

A revenit în ]ar`, caofi]er specialist în cadrulIPJ Gala]i - Inspec]ieIntern`.

Ambasadori \n uniform`

Centrul Na]ional de Art` "TinerimeaRom#n`" din Bucure[ti [i Centrul Culturalal M.I.R.A. au organizat, la sfâr[itul luniitrecute, spectacolul "Z` pada Z#nelor -C#ntice de Dragobete", prilejuit de lansarea

celui de al treilea com-pact-disc, "Haide]i, fe -telor, cu mine!", al artis-tei Cristina Gheorghiu,\n ipostaze inedite deactri]`, c#nt`rea]` defado [i de c#ntece aleBucure[tilor de alt` -dat`.

Invita]ii solisteiAn sam blului "Cio -c#rlia" au fostmaestrul Gheor gheTurda, \n postura dedirector al Centrului

Cultural, Maria Ghorghiu, Rodica Anghe -lescu, Ion Marinescu - }url`, Delia Riciu[i Alexandru Grigorescu, Bogdan Ioni]`,Monica Rotaru, Vasile Ursache [i prezen-tatoarea Valentina Ionescu, realizatoare apostului TVRi. Au mai fost prezen]i:Excelen]a Sa Vasile Soare, director \n

cadrul M.A.E., fost AmbasadorExtraordinar [i Plenipoten]iar alRom#niei \n Kazah stan,Tadjikistan [i K#rghistan, \mpre-un` cu so]ia, dna. Cecilia Soare,dl. Cristian Constantin Roman,Secretar General Adjunct alM.I.R.A., dl. ches tor [ef PavelAbra ham, pre[edinte al Agen]ieiNa]ionale Antidrog, deputa]ii RomicÀndreica [i Adrian Miroslav Mer ka.

Casa produ c` toare - Electrecord - afost reprezentat` de c`tre dna. Roxana Gi -bescu, fiind prezen]i redactori [i rea lizatori

ai unor emisiuni consacrate ale TVR, cumar fi: Elize Stan, Iuliana Tudor, CarmenVrabete sau ai altor posturi: ValeriaArnùtu - CosmosTV, Viorel Popescu -

TVRM [i MariusGruia - RadioAntena Satelor.

A fost o sear`de s`v#r[it` de mu -zic`, poezie [imomente de actoriecum, din p`cate,sunt din ce \n ce maipu]ine \ntr-o capital`"obsedat`" de mer -canti lism, \n detrimentul rafinamentului[i bunului gust.

51

E Privighetorile „Ciocârliei“

HHaaiiddee]]ii,, ffeetteelloorr,, ccuu mmiinnee!!

Joi, 6 martie a.c., la Sala deSpectacole a Centrului Culturalal M.I.R.A. a avut loc Concertulextraordinar "Gheorghe Turda -60". Evenimentul a fost prilejuitde aniversarea zilei de na[tere aacestui fiu al S`p#n]ei, [i a fostdedicat "femeilor din Rom#nia [i,de asemenea, colegelor de min-ister", c`ci, dup` o carier` artis-tic` [i de ofi]er de poli]ie,colonelul(r) Gheorghe Turda arevenit ca director al CentruluiCultural.

Al`turi de domnia sa auevoluat pe scen` prieteni [i arti[ticonsacra]i ai scenei rom#ne[ti,cum ar fi: {tefania Rare[,Gheorghe Ro[oga, Nineta Popa,

Aneta Stan, Elena Meri[oreanu,Steliana Sima, Florentina [i PetreGiurgiu, Ionu] Sidù, MariusCiprian Pop, Radu Ciorda[,Dumitru Dobrican, RodicaAnghelescu, Elena Ionescu,Cristina Gheorghiu, EugeniaNedi[an, Maria Stroia, IleanaMatus, Ansamblul Artistic"Cioc#rlia", solista dansatoareAnca Ioana Turda, orchestra demuzic` popular` Radio,Orchestra Cafe Concert - Petric`Pan`, Ansamblul ArtisticNa]ional "Transilvania" din BaiaMare, Ansamblul "S`p#n]a", invi-tat de onoare fiind ConstantinArvinte. Regizor [i director artis-tic al spectacolului a fost \nsu[i

maestrul Gheorghe Turda, iarprezentatoare, nimeni alta dec#tMarioara Mur`rescu.

A fost o sear` excelent`, \ncare Gheorghe Turda a\nfl`c`rat de nenum`rate ori pu -

blicul ce a umplut, p#n` la refuz,sala de concerte, pubic \nnumele c`ruia \i ur`m La Mul]iAni, Maestre!


Marius TOMA

Un concert extraordinar pentru un artist extraordinar

Direct

or

onorific

Chest

or

Gheorg

he P

opa

Cole

giu

l [t

iin]ific

Chest

or

Bujo

r Flo

resc

u

Com

isar-[e

f G

abriel }îru

Com

isar-[e

f Corn

el G

abriel Cio

coiu

Com

isar-[e

f M

arg

are

ta F

le[n

er

Ina B

~L

AN

, V

iore

l TU

RC

U{

,

Roxan

a G

HE

OR

GH

IU-P

AP

,L

en

a M

ITR

OI,

An

toan

eta

DA

RIE

, M

ari

us T

OM

A,

(red

acto

ri);

Mari

us P

OP

ES

CU

(teh

nore

dacto

r);

Vio

rica M

AR

TIN

, E

lena I

SP

AS (

opera

tori

PC

);M

ihai

DO

RO

BA

N}U

(te

hn

ic);

Vasil

e A

RS

EN

E (

foto

rep

ort

er)

Re

pro

du

ce

re

a in

te

gra

l` s

au

p

ar]ia

l`

a m

ate

ria

lelo

r,

f`r`

a

co

rd

ul

pre

ala

bil

al

co

nd

uc

erii

re

da

c]ie

i, e

ste

in

te

rzis

`!

TE

LE

FO

NT

EL

EF

ON

: 3

11

.15

.75

, 3

11

.27

.45

, 3

11

.07

.29

DIF

UZ

AR

ED

IFU

ZA

RE

: 3

11

.09

.02

sa

u i

nt.

10

29

8

CE

NT

RA

LA

CE

NT

RA

LA

: 3

03

.70

.80

INT

ER

IOA

RE

INT

ER

IOA

RE

10284, 1

0283, 1

0286, 1

0290, 1

0298

PU

BLIC

A}IE

|N

RE

GIS

TR

AT~

LA

O.S

.I.M

.

SU

B N

R.

R2

39

25

/2

00

5;

Tip

ar <

<T

RA

NG

ER

PR

IN

TIN

G S

.A.>

>

Zal`

u

Ad

resa r

ed

ac]i

ei:

Mih

ai

Vod`,

nr.

17

,

Eta

j 4

, Secto

r 5

, cod 7

06

22

, B

ucure

[ti.

Re

sp

on

sa

bil

d

e n

um

`r

In

a B

~L

AN

E-m

ail:

po

lr

om

@m

ai.g

ov

.r

oCo

nt: D

.T.C.

P.-M

.B. R

087T

REZ7

0020

3601

50XX

XXX

Cod

fisca

l: 86

0946

8

Redacto

r -

[ef

Nic

u[or D

ULG

HE

RU

MM`

rr ]]ii [[

ooaa

rr ee pp

eenn

tt rruu

ppoo

ll ii]] ii

ss ttee

politiei/...4 117 aresta]i, 300 de carduri falsificate \n urma investiga]iilor derulate pe...

Documents

Transcript of politiei/...4 117 aresta]i, 300 de carduri falsificate \n urma investiga]iilor derulate pe...