8 2 1 1 1 P r e ţ u l u n u i n u m ă r îi L e i .

Anul XVI. j

\

1 2 7 2 B l a j, la 7 Ianuarie 1934 Nr. 1

A B O N A M E N T U L Un an 150 Lei Pe Jumătcte . . . . 75 Lei In străinătate . . . 300 Lei

I e s e oda tă la s ă p t ă m â n ă Adresa: ,UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI Şl RECLAME tc primesc i- Administraţie jl i e pl i tesc : un şir mâi uni odată 5 Lei

a doua şi a treia o r i 4 Lei.

R u g ă m pa cet i tor i i g a z a t e i n o a s t r e s ă - ş l r e î n o i a s c ă a b o n a m e n t u l p e a n u l c a r e î n c e p e , Iar p e r e s t a n ţ i e r l s ă n e t r i m i t ă ban i i c u c a r i n e d a t o r e s c . A b o n a m e n t u l s e p l ă t e ş t e î n a i n t e . P e a ş t e p t a r e n u m a l t r i m i t e m g a z e t a .

La început de an S'a mai scurs un an pe cărările fără

întoarcere ale veşniciei. Unii ne-am apro­piat de bătrâneţe, alţii aşteptăm încă de-acum înainte viaţa plină de nădejdi şi făgădueli. Mulţumiţi cu ceeace a fost nu ne putem numi nici unii, nici alţii. Viaţa este împletită mai mult din oftări şi din păreri de rău, decât din mulţumiri şi împăcări. Pământul este semănat cu spini şi polomidă, iar soarele este aco­perit adeseori de nori şi de neguri.

Anul 1933 n'a fost nici el mai bun ca alţii. In dăpănarea lui am avut pă­timiri şi necazuri destule. Fiecare am avut câte-o povară de purtat, unii lipsa şi sărăcia, alţii boală şi dureri. Săracii s'au temut de foame, bogaţii (unde vor mai fi fost şi de-aceştia) de nesiguranţa zilei de mâne. Fiecare ne-am avut sabia noastră deasupra capului, cu firul de aţă tot mai subţire, gata în fiecare clipă să se rupă.

Pentru ţara noastră, mai ales sfârşitul de an a fost trist şi îndurerat. Patima omenească a trecut peste legile şi orân-duielile statorite de înaintaşii înţelepţi şi mâna unui tinăr a făptuit ceea ce nu este în firea blândului şi bunului nostru neam. Anul care a plecat s'a dus înfă­şurat în doliu, iar cel nou a început cu înmormântare.

Nici în lumea largă zilele anului tre­cut n'au fost mai înveselitoare. Popoa­rele au stat tot încruntate unele spre altele, cu tunurile şi cu mitralierele la spate, pândind clipa sase încaiere iarăşi, biruitorii şi biruiţii din marele răsboiu un s'au putut încă îmblânzi, ca să uite duşmăniile vechi şi să se îmbrăţişeze creştineşte, ca fraţii Urile nu s'au stins şi oamenii se pândesc ca sălbătăciunile, care să sfâşie şi să înghită mai mult. Icoană depărtată de orice simţire înăl­ţată, creştinească.

Socoteala de sfârşit de an nu prea este, de sigur, luminoasă şi trandafirie. Şi dacă noi n'am fi creştini şi români cu suflete încrezătoare, poate că ne-am lăsa cuprinşi de desnădejde, de amăreala care cufundă şi îngroapă.

Suntem însă fiii evangheliei, fiii lui Isus, cari ştim că în lume scârbe vom avea şi că de şaptezeci de ori va cădea dreptul şi totuşi va fi viu. Şi mai sun­tem români cu sufletul viguros şi neîn­fricat, cari am trăit tot între puvoaie şi în necazuri, şi n'a fost putere omenească să ne poată clinti din vetrele şi din aşe­zările noastre străbune. Nu ne temem de viaţă, nici de greutăţile ei.

Noi cunoaştem îndemnurile stejarilor de pe culmi, pe cari furtunile nu pot să-i îndoaie şi să-i surpe, ci mai vârtos îi oţelesc şi îi înfig în pieptul înălţimilor. Noi nu suntem neam de laşi, pe cari să-i sperie orice alean sau orice aleşuire duşmană. Credinţa noastră sparge munţi şi spulberă fulgere.

N'avem deci a ne teme de viitor, precum nu se teme codrul de uragane. Vom birui şi măruntele necazuri ale vieţii, cari sunt ca înţepături de muşte faţă cu furtunile peste cari am trecut.

Sprijiniţi pe învăţăturile evangheliei lui Isus, cu ochii pururea îndreptaţi spre ceriu şi cu voinţă de fier, vom birui orice ne-ar mai fi sortit să tragem I

A . MELIN

C o n t i n u a r e a c o n c i l i u l u i e c u m e n i c d e l a V a t i c a n . Papa P i u s Xl. are de gând sâ convoace In curând conclliul (sâborul) ecu­menic dela Vatican, care a fost Întrerupt In ziua de 20 Septemvrie 1870, în vremea dom-nlrel Papei P I U B I X . . când trupele Italiene au ocupat Roma. La acest conciliu ecumenic e voiba sâ se hotărască ca dogmă (învăţătură de credinţa) că Preacurata Vtrgurâ Măria nu a murit ci s'a urcat cu trup cu tot in ceriurl.

Scrisori căfre Redacfie Stimate Domnule Redactor,

„Unirea Poporului o primesc aproape regulat, cetind eu o plăcere deosebită limba neaoş românească în care e scrisă aceasta gazetă.

Iasă, câtă grijă, câtă tărie, nu a trebuit s i purtaţi pe timpuri atât de grele in lupta alor 15 ani de existenţa. . . 1

Intr'adevăr, munca strălucită începeţ i cu atâta zel, îndată după r i s b o i — d i n aeel focar cultural şi românesc care e „Blejul" — n'a fost zadaraică.

Prin .Unirea Roporului" aţi s lmănat lu­mina adevărată în sufletele tuturor cetitorilor şi deşteptând conştiinţa vie naţional», luptând contra netrebniaei mişcări a revizioniştilor „răposatei Austro-Ungarii".

„Unirea Poporului" a avut şi are şi azi o înaltă menire, pentru care motiv n'ar trebui să lipsească de pe masa nici unui român-creştin. Să crsască şi sS'nflorească, la mulţi ani!

Paris, 28 Dec. 1933. Daniel I. Ieran

Crăciun frumos în Nandra jud. Turda Cetitorul nostru loan Circa din comuna

Nandra ne trimite o scrisoare mai lungi , di o care alegem următoarele:

De prin multe comune se seriu lucruri frumoase la gazetă, numai despre Nandra nu ss ştie nimic, deeât că ar fi un cuib de „po ­căiţi". De trei ani insă, de când avem preot în mijlocul nostru pe Onor. lacob Bucur, om tinăr şi harnic, lucruri le au început s a s e schimbe spre bine. Timp de 13 ani cât n 'am aru t preot, n'a fost cine să îBgnjască de popor şi turma începuse a se reslăţ i . Acum are cine să ne ţină la olaltă şi preotul nostrn se s i ­leşte cu multă tragere de inimă să întoarcă pe cei rătăciţi şi să combată pe concubinarî.

Tot atât de fericiţi suntem şi cu învăţă­toarea noastră D n a Elena Bucur nasc. Trif, soţia Părintelui. Mare bueur ie au avut de sfintele sărbltori , atât copilaşii de şcoală, cât şi părinţii, preeum şi întreg poporu l , la ser­barea Pomului de Crăciun pe care a pregă­ti t-o şi a aranjat-o D n a învăţătoare Bucur. Comuna noastră n'a mai văzut niciodată un lucru atât de frumos şi de înălţător 1 Iţi sălta inima de bucurie, ascultând pe micii şcolari , cum spuneau ic frumos .Pr inosu l î rger i lo r" şi alte versuri de sărbă toare . Pomul era îm­podobit cu fel de fel de bunătăţ i , printre cari ardeau luminiţe multe ca la ieslea din V.flaim şi scăpărau schintei ea din stele. Copilaşii îngenunehiau in jurul pomului, îmbrăcaţi in

Pag- U N I R E A P O P O R U L U I

l u i n s d» îngeraşi . O i h i i păr inţ i lor e rau plini de lacrimi de b u c u r i e şi p lăcere!

Dupi s e r b a r e fiecare copilaş avea in masă un pache taş de bomboane şi de bună­tăţi. Toţi mergeau fer ic i ţ i spre casele lor, cu icoana micului I s u s ia inimi.

Mulţi da scă l i am mai avut noi în această comună, da r n ic i unui nu ne-a pregăti t un asemenea C r ă c i u n fe r ic i t . Se v t d e că D na învăţătoare B u c u r este absolventă a şeoaielor din Blaj, de u n d e au pornit atâtea bucurii pent ru poporul nos t ru ! î hoseb l t ne bucu r im că D-sa es t s şi p r eo t ea să in aceiaş tio p, lu­c rând Împreună cu iubi tul său soţ pentru lu­mina rea şi fer ic i rea poporului .

Suntem mulţumitor i Blajului, eă ne tri­mite astfel de luminători . Comuna noastră Mandra a avut un Crăc iun fericit.

D i n Boziaş Dl Muntean Dumitru, s tudenţia Academia

Agricolă din Cluj, ne trimite o scr isoare mai lungă, a ră tând eă t ineretul din Boziaş, de lângă Dic iosâomlr t in , jud. Târnava Miel , a adunat , la î n d e a a u l păr . Augastin Foîea, as tăz i protopopul Mediaşului, f iumcss» sumă de Lei 12.000, pentru ridicarea unui monu­ment eroi lor căzuţi in r izboiul pentru între­girea neamului.

Asstâzi Insă dl învăţător Aurel Guiţa a r împiedeca r id icarea acestui monument. D.-sa eu nepotul D.-Sale, învăţătorul Isocenţiu Guiţa, cu fostul pr imar Muntean Ioan a Măriei şi cu alţii doi sau t re i , ar fi găsit de bine să între­buinţeze aees t fond pentru alte scopuri .

Aşteptăm lămuriri din partea acelora pe ca r i li pr iveşte cbsstiunea aceasta.

Şezătoarea culturală din Acâş, Sălaj Sosietatea „Liga Culturală,secţia Acâş"

sub conducerea d-iui Aodreiu Sa bau iav. dir-a organizat o serată culturală, în seara zilei da 26 Decemvrie (a doua zi de Crăciun) cu următorul p rog tam: „Slugă la doi stăpâni', comedie In două ac t e ; „Mireasa" piesă popo­rală in 5 tablouri şi „Nâtăfleaţă la petit" comedie într'un act.

latre piese au fost executate cu multă preciziunc cântecele poporale: „Câte s te le ' s pe sub soare", „Nu te supăra pădure" , „Fata popii" şi „Aseară 'fi gradină".

Publicul din loc şi din comunele din j u r : Supurul de jos, Uaimăt, Giurgiu, Moiad etc. a răsplătit eu ropote de aplauze, des repetate, frumoasa execuţie a programului şi rămânând viu impresionat, a admirat progresul cul tural al românilor din această comună, ear i mai Înainte de unire erau pierduţi în marea masă a ungurilor cari sunt aici îa majoritate.

Dintre diletanţi s'au distins: Ioan Filip in rolul „slugii"; Grigore Bolog în rolul lui Nâ­tăfleaţă; Ileana Crăciun in mai multe rolur i . Gsorgs Pop în rolul „Fiorin": George Filip în rolul „Staa Bolovan" Ioan Suciu în ro lu l lui „Lupulioă". Csialalţi eu roluri mai mici încă s'au achitat pe deplin.

Este de amintit c i această societate îşi a re aranjamentul de seenă de mai mulţi ani, iar serate cui turale organizează mai multe In fieeare an, devenind astfel un focar eultural, a tâ t pentru localnici, cât şi pentru cei din jur .

Un p a r t i c i p a n t

' M o ş t e n i r e d e 4 0 m i l i o a n e Lei . La Los~Angelos în America a murit bătrânul Iosef Locker originar din România. El a lăsat după sine o avere de 40 milioane Lei, care se va împărţi între neamurile sale din Ro­mânia, din jud. Neamţ şi oraşul Iaşi.

Unirea credinţei In Dumineca întâie după si. Botez se

citeşte epistola sfântului apostol Pavei către Eteseni, cap 4 stih 7—13 La stih 13 este vorba despre unirea credinţii, la care trebue să ajungem cu toţii. Si. apostol Pavel încă pe atuncia se străduia să arete credincioşilor, că cel mai de seamă scop al nostru trebue să fie unirea credinţii. Iară, pe urmele sf. apostol Pavel, bise­rica noastră se şi roagă, la fiecare sf. li­turghie, pentru unirea credinţii.

Credinţe însă sunt atâtea pe pământ, încât abia le putem înşira. Religiuni sunt foarte multe, unele creştine, altele păgâne. Intre religiunile creştine, cea mai de seamă este fără îndoială cea catolică, de care se ţin cam 300 milioane de credincioşi. Ur­mează apoi cea ortodoxă având cam 120 milioane de credincioşi; cea protestantă, de care se ţin şi cele pocăite, are cam 170 milioane credincioşi.

Religii necreştine, dar cari cred într'un Dumnezeu, sunt cea mozaică sau evreeascâ, cu peste 18 milioane credincioşi, şi cea mohamedană, cu peste 220 milioane cre­dincioşi.

Credinţe păgâne sunt buddhismul, care are cam 150 milioane de credin­cioşi în India, Tibet, Japonia, Corea şi Mongolia. Brahmanismul în India Răsări­teană cu 200 milioane de credincioşi, Confucianismul în China cu 300 milioane de credincioşi şi mai multe alte credinţe păgâne cu credincioşi mai puţini.

Toate aceste credinţe nu pot fi ade­vărate, pentrucâ numai unul poate fi ade­vărul. De religiunile păgâne şi necreştine nici că ne putem îndoi, că ar fi adevă­rate. Numai de cele creştine poate fi vorba, şi nici dintre acestea de toate, că sunt cu totul vreo 200, ci numai de cele trei mai mari pe cari le-am Înşirat şi noi. Religiunea adevărată a Domnului nostru Isus Hn'stos trebue să aibă vreun semn, ca cel ce vrea să o urmeze şi îmbrăţişeze să o poată cunoaşte. Iară aceste semne sunt mai multe, şi anume acelea pe cari le mărtu­risim şi în Credeu, şi anume adevărata re­ligiuni trebue să fie 1) una, 2) sfântă, 3) catolică şi 4) apostolică. Afară de aceste patru semne biserica adevărată mai tre­bue să aibă de căpetenie pe urmaşul sf. Petru, să fie prigonită de către oameni, iar Dumnezeu să o susţină prin minuni.

Dacă luăm şi examinăm pe rând a-ceste patru respectiv şapte semne şi le căutăm la toate celelalte biserici creştine, vom observa, că nici la una nu Ie vom afla toate acestea.

Adevărata biserică trebue să fie una, adecă trebue să aibă în toate locurile şi în toate vremurile aceeaş credinţă şi aceiaş cap. Dacă privim însă bisericile prote­stante, aflăm atâtea credinţe câte bise­rici sunt, altfel cred Saşii luterani, iarăş altfel Ungurii calvini şi cu totului tot altfel Ungurii unitari. Intre pocăiţi sunt până acuma vreo 4—5 feluri de credinţe, numai la noi

în ţară, fiecare cu alte şi alte c r e d i t . cu tot atâtea capete. Chiar ş t ' t j 1

docşi găsim deosebiri de credinţa „ mai în dor i te le ţâri, ci f i T C ^ c i ţară, iară capete ortodocşii au atât e a ? Ş

câte ţâri sunt răspândiţi/ de aceea ţ i si zic ei autocefal., adecâ cu cap ProL! care nu e supus altei biserici. '

Biserica adevărată trebue'să îiet/â*H adecă trebue să aibă astfel de miiloaS cu cari şi prin cari să-i poată sfinţi pe credincioşi. Dacă ne uităm însă la bise ricile protestante şi la cea ortodoxă ve dem că atât unele cât şi ceealaltâ au î n

trodus despărţirea căsătoriei, sau divorţul" ceeace deschide larg porţile imoralităţii '

Biserica adevărată trebue să fie ca­tolică adecă universală, ca ea sâ fie po­trivita pentru toate popoarele pământului. Bisericile protestante insă nu sunt răspân­dite decât în ţările germanice, iară cea ortodoxă numai în răsăritul Europei, pe când religia catolică este răspândită pre-tutindenea şi la toate popoarele lumii.

Biserica adevărată mai trebue sâ fie apostolică, adecâ trebue sâ-şi aibă ori­ginea dela apostoli şi sâ aibă de condu­cători pe urmaşii apostolilor. Biserica or­todoxă este şi ea apostolică, tn schimb însă cele protestante sunt toate făcute fie de Calvin, fie de Luther, fie de Zwingli, fie de alţi oameni, şi nici nu au preoţi, de conducători, ci numai nişte oameni mai de seamă nu e vorba, însă nehirotoniţi.

Biserica adevărată trebue sâ aibă de conducător fi căpetenie pe urmaşul apo­stolului Petru, pentrucă zis-a Domnul: »Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui pe ea« (Matern 16, 18). Biseri­cile protestante şi ortodoxe au atâtea ca­pete, în câte ţări se află credincioşii lor.

Biserica adevărată trebue să fie pri­gonită fi susţinută de către Dumnezeu prin minuni, pentrucă cetim la sf. evanghelist Ioan: »Nu este sluga mai mare decât dom­nul său. De m'au prigonit pe mine, şi pe voi vă vor prigoni. De au păzit cuvântul meu, şi al vostru îl vor păzi* (15, 20). Bisericile protestante, afară de cea pocăită, tot asemenea nici cea ortodoxă, afară de cea din Rusia, nu au fost prigonite, pe când cea catolică a trecut peste mii de prigoane şi trece şi acuma în Mexico f Spania. In ce priveşte minunile singur in biserica catolică se fac şi astăzi minuni şi anume mai ales la Lourdes în Franţ».

Ştiind noi din toate aceste semne dl biserica noastră este cea adevărată, s J

lim mândri de biserica noastră şi s S

cerem zilnic dela Dumnezeu, la sfânt» liturghie, unirea credinţei şi împărtăşit Spiritului Sfânt. Să ne rugăm din in«n» zilnic ca Dumnezeu să întoarcă la cj e' dinţa cea adevărată toate popoarele l°' mii, dar mai ales pe fraţii noştri îuo'ţ de aceiaş sânge.

P ă r i n t e l e Iu»"

î n c a r t i e r u l B e r c , s t r . p r i n c l p a l a , s t a t ă o a r e d in d o u ă c a m e r e ş i carn

C o n s t r u c ţ i e s o l i d ă . - G r a d » 1

m a r e c u p o m i . IOAN ROŞCA

192 ( 1 - 1 ) mecanic

Nr. 1 U N I R E A P O P O R U L U I Pa* . 3

Ziua Intâiu de Crăciun a fost pentru biserica şi neamul nostru o zi de mare nenorocire, pentrucă !n aceea zi s'a îmbol­năvit greu canonicul dela Blaj Dr. loan Coltor, ca după cinci zile de boală să-şi închidă ochii pentru vecie, Vineri In 29 Decemvrie 1933, la orele 9 şi 25 minute seara.

Ca in fiecare, an, în zilele întâi ale marilor sărbători, canonicul Dr. Ioan Coltor obişnuia să predice, de când Inaltpreasfin-ţitul nostru Mitropolit Vasile nu mai poate sluji la catedrală. Aşa a predicat şi Luni în 25 Decemvrie 1933, şi încă cu atâta vervă şi însufleţire, cu atâta drăgălăşenie şi gingăşie, cum numai el ştia. După în­cheierea minunatei sale predici, se pogoară de pe amvon, merge acasă, îşi desface posta, citeşte şezând într'un fotei, când deodată se simţeşte rău, îşi pune pe masă ochelarii, mai are atâta vreme ca să spuie unui cerşitor care tocmai atunci întrase în cameră «doctor, doctori, şi apoi gura aceea care atâtea predici a rostit la mi­siunile poporale, în aşa de multe biserici şi bisericuţe ale Ardealului; gura aceea de pe care n'a eşit un singur cuvânt de hulă ori de ocară la adresa nici a celui mai ticălos dintre oameni; gura aceea care atâtea cuvinte de mângâiere a rostit şi atâtea vorbe de însufleţire şi de împăcare frăţească a spus, — a amuţit pentru tot­deauna, ne mai deslipindu-se de pe buze decât suspine şi ottări lungi, pânăceîn sfâr­şit sufletul său nobil şi milostiv, a sburat ca să se înfăţişeze înaintea celui ce 1-a plăzmuit.

Moartea atât de neaşteptată şi de timpurie a canonicului Coltor, care abia în Septemvrie 1933 împlinise 47 ani, a umplut de întristare adâncă mai întâiu Blajul, al cărui fiu distins fusese, şi rând pe rând, pe toţi fiii bisericii noastre, pe conducătorii şi aderenţii partidului naţio-nal-ţărănesc, al cărui foarte de seamă membru a fost, şl pe urmă întreg neamul nostru, căruia atâtea servicii i-a adus şi numai cinste i-a făcut.

De dimineaţa până seara era un ade­vărat pelerinaj la locuinţa sa, aşa încât doctorii s'au văzut siliţi să oprească lumea de a-1 mai conturba. Ori unde mergeai, ori încotro te întorceai numai >ce-i cu păr. Coltor* auziai, iară când Sâmbătă dimineaţa, la ceasurile opt, începură să-1 deplângă clopotele melodioase ale cate­dralei, toată lumea, cu mic cu mare, a Început a-şi şterge lacrătnile ce curgeau şiroi. Atâta jale, atâta compătimire sin­ceră, h'am mai văzut par'că niciodată la Blaj.

Şi au avut de ce plânge cetăţenii Blajului şi ai satelor apropiate, pentrucă o inimă atât de caldă, atât de milostivă, atât de nobilă şi atât de plină de dragoste creşti­nească de mult n'a mai bătut la Blaj. Să o mărturisească aceasta mulţimea nenu­mărată a cerşitorilor cari şi-au pierdut pe bunul şi milostivul lor părinte şi ocrotitor; să o spună ţăranii cari de atâtea ori au fost ajutaţi de el şi ale căror plângeri şi jalbe le ducea aproape săptămână de săp­tămână la Bucureşti; să o spună preoţii cărora atâtea drepturi le-a apărat şi câ­ştigat pe la guvernele ţării; să o spună

toţi cărturarii cari l-au cunoscut şi rugat de ajutor; să o spună credincioşii cărora le-a predicat şi pe cari i-a spovedit şi îm­părtăşit de nenumărate ori; să o spună conducătorii partidului naţional-ţărânesc cari l-au preţuit ca pe un frate şi părinte; sâ o spună toţi locuitorii judeţului Târ­nava Mică, al căror deputat a fost, dela Începutul României Mari până acuma, cu o singură întrerupere; să o spună toţi foştii săi colegi deputaţi şi senatori şi, în sfârşit, toţi cari l-au cunoscut.

Fieiertatul canonic Coltor a fost un suflet nobil cum rar mai găseşti. Un suflet milostiv cum în Blajul tuturor milosteniilor de mult nu s'a mai întâlnit. Un predicator care era în stare să aprindă şi înflăcăreze sufletele oamenilor de aşa încât cei ce-1 ascultau îl cinsteau ca pe un vlădică, pe-trecându-1 cu prapori la gară şi sărutându-i nu numai mâinile ci şi tiviturile hainelor. Un profesor despre care preoţii şi învăţă­torii cari au avut fericirea de a-1 avea profesor numai cu cea mai mare admiraţie vorbesc; un preot care a fost în stare, în anii dintâi ai preoţiei safe să trezească aici la Blaj o nouă viaţă sufletească cu spovedanii şi împărtăşanii zilnice; un confcsar (spo-vâduitor) sub patrafirul căruia îşi ple­cau capetele, cu cea mai mare plăcere, nu numai tinerii ci şi bătrânii, aşa că de multe ori spovedea câte 8—10 cea­suri la zi, fără întrerupere. Un prieten sincer şi bun cum rar să mai găseşti. Un om învăţat care vorbia mai multe limbi şi anume româneşte, ungureşte, franţo-zeşte, englezeşte, italieneşte şi latineşte, şi care a făcut călătorii prin Italia, Franţa, Elveţia, Anglia şi Amerca. Un diplomat şi politician pe care-1 cunoşteau şi prin ţările străine, mai ales de când fusese sfătuitor la conferinţa păcii, la Paris.

Cât bine a făcut el biseriicii noastre, ca deputat, în parlamentul ţârii şi pe la cele ministere, numai conducătorii bise­ricii şi şcolilor noastre o ştiu. Când, mai la începutul României Mari, profesorii Blajului nu primiau încă plăţile dela stat, cine a alergat mai mult decât canonicul Coltor ca aceste plăţi să şedea dela stat? Când, mai târziu, politicieni de rea cre­dinţă şi fără suflet an voit să ne subjuge biserica prin legea cultelor, cine s'a cbosit mai mult decât el? Oând, în sfârşit, şco­lile Blajului trebuiau asigurate pentru vecie ca şcoli confesionale, cine a muncit mai mult decât el la aducerea acelei legi din 1929?

Canonicul Dr. Ioan Coltor moare sărac, chiar foarte sărac, pentrucă tot ce a avut, cu alţii, şi mai ales cu săracii Blajului, a împărţit, aşa că de multe ori lua bani împrumut, ca să-i poată milui pe cei săraci şi năcăjiţi. Mai frumos s'a văzut mila lui neîntrecută şi bunătatea inimei sale la înmormântarea mamei sale, la care au luat parte mii de ţâgani din toate sa­tele din jur, ca să jâlească împreună cu tatăl săracilor.

Viaţa c a n o n i c u l u i I. Col tor

Fieiertatul s'a născut la 25 Septem­vrie 1886 la Blaj din părinţii Augustin Coltor culegător tipograf ţi Rozalia Coltor n. Socaciu. Liceul l a făcut la Blaj, iară

studiile filozofice şi teologice la Roma, la universitatea Propaganda Fide, unde a fost între cei dintâi, atât ca purtare cât şi ca studiu. Hirotonit preot de către e-piscopul Dr. Vasile Hossu în 1910 la Roma, a fost câtăva vreme cancelist mi­tropolitan la Blaj, apoi capelan la Cluj, şi nu peste mult profesor de teologia morală la Academia de Teologie din Blaj. In revo­luţia din 1918 a fost unul dintre cei mai harnici apărători şi sfătuitori ai sătenilor, ca apoi să fie trimis în calitate de con­silier tehnic Ia conferinţa de pace dela Paris.

Inaltpreasfinţitul nostru Mitropolit Va­sile şi canonicii din Blaj îi aleg, în 1925, canonic, iar sf. Părinte dela Roma 11 nu­meşte nu peste mult camerar papal.

Conducătorii partidului "haţional-ţără-nesc îl candidează de deputat, şi deputat a fost tot timpul, afară de o singură le­gislatură, când fusese trimis în America, unde avea să se intereseze de soartea fraţilor noştri înstrăinaţi. Puţini dintre de­putaţii noştri au avut o atât de mare tre­cere la Bucureşti şi chiar la Palatul Regal ca deputatul Coltor. Toată lumea îl iubea, toată lumea îi împlinea cu drag cererile şi rugările.

Pentru marile sale vrednicii a şi tost distins cu Ordinul »Coroana României* în gradul de mare ofiţer, comandor al Or-diinului >Ferdmand<, comandor grad II. al »Vulturului României* şi răsplata mun­cii pentru biserică cl. I.

Par'că a presimţit că nu mai are multei fiindcă dela alegerile din urmă şi-a retras candidatura, lăsând în locu-i pe dl pro­fesor dela teologie Dr. Augustin Popa. Mult 1-a supărat şi poate că şi moartea i-a accelerat-o purtarea ţăranilor din judeţ cari, cu toate că atâta i-a ajutat, şi-au împărţit voturile la diferite partide, aşa că s'a întâmplat, ceeace nu s'a mai pomenit nici odată, ca Blajul să nu aibă de astă dată nici un deputat şi senator la Bucureşti.

In seara de Crăciun împărţise încă daruri nepoatelor sale, la pomul de Cră­ciun, în casele celor două surori ale sale, fiind un frate şi unchiu de model, ca a doua zi, la orele 11, să i-se crepe o ar­teră la creeri şi să rămână cinci zile în pat, fără de a simţi dureri şi fără de a-şi mai putea veni la sine. A murit dupăce slujise sfânta liturghie la capela metropo­litană, dupăce ascultase şi a doua sf. litur ghie în catedrală, şi dupăce i-s'adat ungerea de pe urmă, între rugăciunile neîncetate ale surorilor, nepoţilor şi preoţilor, având lângă sine statuia din marmoră de Oarara a sfintei Tereza de Pruncul Isus, al cărei cult el 1-a introdus la noi la Români, şi, In mână, sfânta Cruce binecuvântată de Papa dela Roma şi provăzută cu indul-ginţe plenare pentru caz de moarte. ( Im.)

î n m o r m â n t a r e a înmormântarea mult regretatului canonic

Ioan Coltor s'a făcut în ziua de Duminecă 31 Decemvrie, cu o jale cum nu s'a mai văzut demult în oraşul nostru.

Încă cu trenur le de dinainte de amiazi au sosit la Blaj I. P. Sf. Sa Episcopul Valerfu Tr. Frenţiu al Orăzii, care avea să slujască prohodul, şi dd. fost prim-miniştri Iulm Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, cu foştii miniştri Emil Haţiegan, Voicu Niţescu, Ghiţâ Crişan, Vaier Pop, Dr. loan Pop dela Alba Iulia, foştii vice­preşedinţi ai Camerei Dr. Ionel Pop şi Dr. Du­mitru Mânu, apoi foştii parlamentari Adam

Popa, Zaharie Boilă, Mircea Vaida, Simion Ne­meş, Dr. Harie Holom, canonicii Ioan Agârbi-ceanu dela Cluj, Alexandru Breban dela Baia Mare, precum şi foarte numeroşi cunoscuţi şi prieteni buni ai răposatului, protopopi, preoţi, profesori, advocaţi şi ingineri.

Din partea d-lui Ion Mihalache, preşe­dintele partidului naţional ţărănesc, a venit d. Doctor Deculescu, fost secretar general la mi­nisterul sănătăţii.

Dela ministerul cultelor şialşcoalelor a venit d. Augustin Caliani, director general. Din partea judeţului d. prefect S. Gizdavu cu o delegaţie.

Răposatul în Domnul, fiind mare ofiţer al „Co­roanei României" jj şi comandor al Ordinului Fer-dinand I a venit dela Alba Iuliao companie de onoare, în mare ţinută, care a dat ultima cinste militară lângă sicriu şi la trecerea cortegiului.

Au venit la înmormântare şi o mare mul­ţime de ţărani din satele din jur şi chiar şi din depărtări de peste 30 de chilometri. Din co­muna Orlat de lângă Sibiu a venit o delegaţie de credincioşi în frunte cu învăţătorul satului.

Prohodul s'a slujit în catedrala mitropo­litană, de un săbor de canonici, protopopi şi profesori-preoţi, în frunte cu I. P, Sfinţitul E-piscop Valeriu. Sicriul era împodobit cu foarte multe cununi de flori şi cu treicolor naţional. A cântat profesorul Ioan Moldovan şi corul catedralei, condus de prof. C. Cherebeţiu.

După slujba prohodului, în decursul căreia toţi ochii au fost umezi de lacrimi şi chiar şi d. Maniu plângea, a urmat predica de bun rămas a Rev. Dr. Victor Macaveia, care însuşi nu-şi putea stăpânii lacrimile de durere!

Au vorbit apoi Rev. Alexandra Breban, canonic şi prepozit la Baia Mare în numele P. S. S. Episcopului Dr. Alexandru Russu al Mara­mureşului, Rev. Ioan Agârblceanu canonic în Cluj, în numele P. S. S. Episcopului Iuliu al Clujului şi Gherlei, Rev. Dr Augustin Tătar, canonic şi Rectorul Academiei Teologice din Blaj, în numele şcoalelor, Dr Alexandru Decu­lescu dela Bucureşti în numele dlui Mihalache» d. Dr Adam Popa în numele Ardealului, d. Alex. Lupeanu directorul liceului de fete din Blaj şi preşed. Desp. Blaj. în numele „Astrei" culturale, dl Grigorie Pădurean în numele pri­măriei Blaj, Prof. Septimiu Popa din Cluj în numele Liceului de fete „Principesa Ileana" al cărui mare binefăcător a fost răposatul, d. fost senator Bianu în numele „Casinei Române" şi d. Dr Coriolan Suciu în numele Reuniunii Fe­meilor şi al Soc. Meseriaşilor din Blaj.

Prohodul a fost încheiat cu cântarea foarte jalnică „Plâng şi mă tânguiesc" a corului ca­tedralei apoi sicriul a fost ridicat pe braţe de preoţi şi protopopi şi aşezat pe carul mortuar. Lungul cortegiu s'a pornit pe străzile Blajului, în plânsul tânguios al clopotelor Mănăstirii, printre felinarele electrice învelite în zăbranic de doliu. După cosciug urmau cu ochii plânşi dd. Iuliu Maniu, Alex. Vaida-Voevod, toţi ceia-lalţi foşti miniştri, surorile, nepoţii, rudeniile şi nesfârşitul vai al lumii îndurerate.

Dela înmormântarea lui Bunea, aşa con-voiu şi jale nu s'au mai văzut în Blaj.

Când umbrele nopţii au cuprins pământul, sicriul scumpului mort se cobora în groapa rece, plâns cu amar de Blaj, de biserică, de condu­cători şi de întreg neamul.

Partea lui cu drepţii!

Ştire medîcaSă Dna Dr. G. CamiU Trencsiner după că/ lătorie de studii de un an şi'a deschis din nou cabinetul său medical şi dentistic

la Blaj, Str. T . Cipariu N r . 23. (fost Str. Mică).

Moartea şi înmormântarea prim-ministrului I. G. DUCA

S f â r ş i t u l a n u l u i 1 9 3 3 a f o s t c u m a r e d o l i u . In z i u a d e 2 9 D e c e m v r i e s e a r a , p r i m u l m i n i s t r u I o a n O . D u c a a fos t r ă p u s î n g a r a S i n a i a d e m â n a d u ş m ă n o a s ă a u n u i t î n ă r c a r e a pân­dit a n u m e u n pr i l e j p e n t r u a c e a s t a . Câteva g l o a n ţ e d e r e v o l v e r a u s t â n s , p e n e a ş t e p t a t e , v iaţa u n u i m a r e o m , c a r e s e g ă s i a î n î n d e p l i n i r e a d a t o r i e i s a l e .

F a p t a c u m p l i t ă a u c i g a ş u l u i a u m ­plut d e g r o a z ă n u n u m a i ţ a r a n o a s t r ă , c i t o a t ă l u m e a . S'a î n f i o r a t o r i c e s u ­flet c r e ş t i n e s c d e a s e m e n e a faptă . S'a c u t r e m u r a t m a i a l e s s u f l e t u l p o p o r u l u i n o s t r u b u n ş l p a c i n i c , n e c u n o s c ă t o r d e f a p t e c a c e a d e l a S i n a i a . I n i m a po­p o r u l u i n o s t r u , c u r ă d ă c i n i a d â n c i în î n v ă ţ ă t u r i l e b l â n d u l u i I s u s , n'a ş t iut n i c i o d a t ă c e e s t e a l e ş u i r e a d e l a s p a t e ş i , n i c i fa ţă d e c e i m a i î n v e r ş u n a ţ i po tr ivn i c i a i s ă i , n'a r i d i c a t a r m a din u m b r ă .

E d e î n ţ e l e s d e c i , c ă u c i d e r e a p r i m - m i n i s t r u l u i D u c a a s t â r n i t a tâ ta î n f i o r a r e ş i c u t r e m u r . Toţi şe f i i d e par ­t ide d i n ţ a r ă , toţi o a m e n i i p o l i t i c i , ş i d e l a n o i ş i d i n s t r ă i n ă t a t e , a u v e ş t e z i t a s a s i n a t u l d e l a S i n a i a , Toţi ş i - a u d e s ­c o p e r i t c a p e t e l e ! c u a d â n c ă d u r e r e , î n fa ţa c e l u i m o r t ş i a u d e p l â n s v ia ţa unul b ă r b a t t i n ă r î n c ă ş i p i i n d e pu­t e r e .

S i m ţ i r e a c r e ş t i n e a s c ă n u s ' a î m ­p ă c a t ş i n u s e v a î m p ă c a n i c i o d a t ă c u u c i d e r e a , c a r e e s t e c o n d a m n a t ă d e p o r u n c i l e l e g i i d u m n e z e e ş t i ş i a l e bi­s e r i c i i , î n f i o r ă t o r e s t e a c e s t p ă c a t , c a r e s t r o p e ş t e cu s â n g e ş i c u r m ă c e e a c e n u m a i D u m n e z e u p o a t e d a !

C u m a fos t î m p u ş c a t ,d. D u c a Vineri în 29 Decemvrie, după masă, pre­

şedintele consiliului de miniştri a plecat cu trenul din Bucureşti, la Sinaia, să se prezinte M. Sale Regelui cu rapoarte asupra afacerilor de stat. Dela ora 4 pană la 6 a stat Ia castelul regal, de unde s'a dus să cerceteze de d. Co-stinescu, fostul primar al Bucureştilor, în casa căruia a şi cinat, împreună cu mai mulţi prie­teni politici. La ora 9 avea sâ se reîntoarcă la Bucureşti cu acceleratul dela Braşov. Din cauza iernii, trenul a avut însă întârziere mare şi d. Duca, înştiinţat prin telefon, a sosit la gară numai la ora 10 şi câteva minute.

însoţi t de şeful său de cabinet, de pri­marul oraşului Sinaia, de şeful poliţiei şi de câţiva fruntaşi al partidului, primnl-ministru aştepta sosirea trenului. Pe peronul gării se afla lume, căci iarna la Sinaia se adună dom-nime multă. In clipa când a sosit acceleratul, d. Duca voia să se îndrepte spre vagounl dela urmă. Şeful de cabinet i-a zis, să nu se îm­bulzească prin mulţime, ci să treacă mal dea-dreptul, prin biroul şefului de gară. Primul ministru, care nu era om mândru şi ocolitor de oameni, n*a volt, ci şi-a căutat drum printre alţi călători.

Un tinăr, care stătea lipit de un părete, mai în umbră, a păşit atunci repede fn urma ministrului, i-a pus o mână pe umăr, şi cu ceealaltă a descărcat unul după altul cinci

focuri de revolver, în capul şi 'spatele d-Iui, Daca.

Tot lucrul s'a petrecut atât de repede, încât nimenia din cei apropiaţi nu şi-a putut da repede seama ce se întâmpla. încă după a doua împuşcătură d. Duca a căzut î n t i D s la pământ şi ucigaşul 1-a urmărit cu revolverul şf acolo, Ua glonte din celea din urmă a ş! lovit in picior pe unul dintre însoţitori.

Un detectiv sau poliţist secret, care venea şi el în urma ministrului, a fost cel dintâi care s'a trezit din toropeală şi s'a aruncat pe urmele ucigaşului, care după isprava sa, a luat-o la fugă. Simţind însă că este urmărit, a aruncat în urmă o petardă (mică bombă, care face mai mult sunet decât stricăciune) ca In detunătura şi fumul ei să se poată face nevăzut. Au năvălit şi alţi poliţişti şi ucigaşul a fost prins în apropierea gării.

M o a r t e a p r i m u l u i m i n i s t r u Până când poliţiştii urmăreau pe ucigaş,

lumea aflătoare In gară stătea încă uluită şi nu ştia ce trebue să facă. Primul ministru Duca zăcea întins la pământ , unde căzuse. Era mort. Celea dintâi două gioan|e nimeri­seră în plin. Domnul Duca, cazând, n'a mai avut vreme să zică decât „Doamnei* şi s'a stins. Zadarnic a mai căutat un medic, să-t ajute ceva. Era fără folos orice ajutor omenesc.

A fost adus un cărucior, cu care răpo­satul a fost transportat în biroul şefului de gară. Intre timp a fost anunţat prin telefon M. S. Regele, care a cerut să fie dus mortul la castelul Peleş, unde să rămână până a doua zi, când urma să fie transportat cu pompa cuvenită la Bucureşti.

C i n e e s t e u c i g a ş u l Tinărul care a împuşcat pe primul mi­

nistru Duca se numeşte Nicolae Constantinescu, este de naştere din oraşui Galaţi, a învăţat carte la Bucureşti şi a fost candidat la ale­gerile din urmă pe lista „Gărzii de fier" în judeţul Făgăraş. Pentru îndeplinirea planului său nu era singur în gara Sinaia, ci mai avea doi tovarăşi, înarmaţi şi ei cu revolvere şi co bombe oarbe.

Nicolae Constantinescu a fost încă în aceeaşi seară legat în lanţuri grele şi dus în temniţa tribunalului din Ploeştl, în faţa căruia va avea să dea seamă pentru cumplita sa faptă.

Tovarăşii săi încă se află în manile legii, unul fiind prins în tren, iar al treilea la Bu­cureşti, în zilele următoare.

î n m o r m â n t a r e a înmormântarea primului ministru Daca

s'a făcut cu mare pompă, cum se cuvine unui om cu o atât de înaltă slujbă, mort între îm­prejurări atât de grozave. Clopotele dela toate bisericile din ţară au plâns pe răposatul, tifflP de trei zile.

Prohodul a fost slujit de către Patriarhul Miron Cristea, încunjuratde mitropolit» P'wefl al Moldovei, Nicolae Bălan din Ardeal, Garl* din Basarabia şi Cotlarciuc din Bucovina.

IANUARIE -j- T ă i e r e a î m p r . ş i sf. V a s i l e Păr in te l e Silvestru, Papa Romei

! P rorocu l Malahia l Sf. 70 Apostoli şi Teoctist Sf. mucenici Theopempt şi Theona t B o t e z u l D o m n u l u i

D u m i n e c a d u p ă B o t e z C. Oeorge Sf. mucenic Polieuct Sf. Grigorie al Nişei Cuv. Teodosie Cinoviarcul Sf mar t i ră Tatiana Sf. mucenic Ermil

D D u m i n e c a L e p r o ş i l o r L Cuv. Pavel Teban M Cinstirea lanţului sf. ap . Pe t ru Mi Cuv. pă r . Antonie cel Mare J Ss. Atanasie şi Ciril V Cuv. păr. Macarie Egipteanul S f Cuv. Eutimie

2 l ! D 22! L 23 ! M 24 ; M 25, J 26: V 271 S

D u m i n e c a lui Z a c h e i u Ap. Timoteiu Sf. mucenic Clement ' Cuv Maica Xenia t Grigorie Teologul Cuviosul păr. Xenofont f Sf. Ioan Gură de_aur__

28: Dj D u m i n e c a V a m e ş , ş i F a r i s . L M. Ignat M f Sf inţ i i Tre i I e r a r h i Ml M. Ciril şi Ioan (hârţ )

II J 2 V 31 S

Sf mucenic Trifon t I n t â m p . D o m n u l u i ( h â r ţ ) Sf.-şi d rep tu l Simeon

D L M M J

9¡V 10 S

D u m . F i u l u i r ă t ă c i t Muc. Agata Cuv. păr . Vucol al Smirnei Sf. păr Par tenie şi cuv Luca Sf muc. Teodor Strat. Sf. mucenic Nichifor Sf. mucenic Haralampie

D u m . L ă s a t u l u i d e c a r n e P. Meletie Cuviosul pă r in te Martinian Cuv păr in te Auxentie Sf. Apostol Onisim Sf. mucenic Pamfil Sf marele muc. Theodor Tyron

18 D 19 L

D u m . l ă s a t u l u i d e b r â n z ă Ap. Arhip încep . post. ma re ) Cuv. păr in te Leon al Caţauiei Cuviosul pă r in t e Timotei Aflarea moaş t . sflor din Eughen ia Sf. muc. Po lycarp Aflarea capului sf. Ioan Botezătoiul

25! D; D u m . î n t â i a a M a r e l u i P o s t Păr. Porfirie Cuv. pă r . Procopie Cuv. păr . Vasile m ă r t u r i s i t o r u l

D D u m . a d o u a a M a r e l u i P o s t L ' Muc. Conon M|Sfţ i i 42 mucenici din Ammorea M. Sf. muc. Vas., Ef re ui, Cnpiton şi alţii

8| J • Cuv păr Teofilact al Nicomediei 9 ; V . Sf. 40 mucenici din Sevastia

10 S Sf. mucenic Quadra t

11 D D u m . a t r e i a a M a r e l u i P o s t 121 L ! Păr. Teofan 13! M Păr Nichiforal . . 'onstantinopolului 14 M Cuv. păr l îenedict 15 J | Sf mucenic Agapie 161 V ! Sf. mucenici Savin şi Papa IVI S i Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu

18 D D u m a p a t r a a M a r e l u i P o s t 19 L ! M. Chris. şi Daria 2o| M| Părinţii ucişi î n m ă n ă s t . sf. Sava 21! M Păr. Iacob măr tur i s i to ru l ( d e n i e ) n o T Sf mucenic Vasile preotul

Cuv. mucenic Nicon ( d e n i e ) Cuv. păr Zahar ie

22 .1 23¡ V 24Í S

D | f B u n ă v e s t i r e a L | Sobor Arh. Gavril M : Maica Matrona din Tesalonic M Cuvioşii Ştefan şi Ilarion J Cuv. păr Marcu şi Cyril V Cuv. păr in te Ioan Scărariul S Cuv. Ipatie. ep Gangrei

l is i c a s a n i c i u n u i c r e ş t i n s ă o u l i p s e a s c ă

1 9 3 4 I U L I E 31 z i l e

l j D 2 | L 3 ¡ M 4 Í M 5 J J 61 V 7 S

D u m . a c i n c e a d u p ă R u s a l i i Vestm. Măriei Sf. mucenic Iacliint Sf. Andrei al Critului Sf. Marta şi cuv. Atan. ş L a m p a d i e Cuv. părinte Sisoie cel m a r e Cuv. părinţi Tom a şi Acachie

8 D D u m . a ş a s e a d u p ă R u s a l i i Muc. Paucraţ ie Sf 45 mucenici d in Nicopol Sf. muceniţă Eufimia Sf. mucenici P roc lu şi l i a n e Soborul arch. Gavril şi cuv. Ştefan Sf. apostol Aquila

15 Dj D u m . ş a p t e a d u p ă R u s a h 16 L i Muc. Antinogen 17 MjSf marea muceni ţă Mar ina 18 M Sf. mucenici Iac in t şi Emi l i an 19 J | Cuv păr. Die şi cuvioasa Macrma 20 V t S î . p r o r o c I l i e 21! S ! Cuv. părinţ i S imeon şi Ioan

D u m i n e c a o p t a d u p ă R u s a l i i Muc Trof. Foca Sf. ma rea muceni ţă Cr i s t ina Adormirea sf. Ana Sf mucen .Ermolae şi cei î m p r e u n a Marele mucenic P a n t e l i m o n Sf. diac. Prohor, Nicanor şi j jei lal ţ i D u m . n o u a d u p ă R u s a l i i Ap Sila şi Silv Sf şi dreptul Eudoch im

1 9 3 4 A U G U S T 31 z i l e

4 S

Scoa te rea sf. Cruci Aduce rea moaş t . sf arhid. Ştefan Cuv. pă r . Isachie , Dalmat şi Faus t Sf. 7 t ine r i din Efes

D u m i n e c a z e c e a d. R u s a l i i f S c h i m b a r e a l a fa ţă Cuviosul mucenic Dometie Sf. Emil ian mărturisi torul Sf. apostol Mafia Sf muc . şi arhidiacon Laurenţ iu Sf. m u c şi arhidacon Euplu

12 D 13 L 14 M

D u m . u n s p r e z e c e a d. R u s a l i i Cuv Maxim Sf. proroc Mihea f A d o r m . Maic i i D o m n u l u i Sf mucenic Diomid Sf. mucen ic Miron Sf. mucenic i Floru şi Laur

D . d o u ă s p r e z e c e a d. R u s a l i i Pr Samui l Sf ap . Tadeu şi muceniţă Vassa Sf mucenic Agatonic Sf mucenic Lupu Sf. mucenic Eu tichie Sf. apostoli Vartolomeiu şi Tit

D. t r e i s p r e z e c e a d. R u s a l i i Cuv P imen Cuviosul păr in te Moise Arapul t T ă i e r e a c a p . sî. I o a n B o t e z , Ss PP . Alexandru, Ioan şi Pavel Cinstitul b râu al Preacuratei

1934 S E P T E M V R I E 30 z i l e

1 S

2 D 3 L 4 M 5 M 6 J 7 V 8 s 9 !)

10 L 11 ¡VI 12 M

Preacuv. păr . Simion Stâlpnicuî

D . p a t r u s p r e z e c e a d. R u s a l i i Muc. Ant im Sf mucenic Vavila al Antiohiei Sf. proroc Zaharia Pomenirea minunii din Colasse Sf. mucenic Sozont f N a ş t e r e a Maic i i D o m n u l u i

13! J 14 V

Dum. î n a i n t e a I n . sf. Cruci Muc. Minodora Preacuv. Teodora din Alexandria Sf. mucenic Autonom Si' mucenic Cornelie sutaşul t n ă l ţ a r e a s f i n t e i Cruci

15: S I Sf. marele mucenic Nichita

16 D 17 L 18 M 19 M 20 J 2l! V 22 S

23 D 24 L 25 M 26 M 27 J 28 V 29 s 30 D

D u m . d u p ă I n ă l ţ . sf. Cruci Muc. Sofia Cuviosul păr in te Eumenie Sf. mucenic Trofim Sf mucenic Eustal ie cu 2 fii Sf. apostol Quadrat din Magnesia Sf. mucenic Foca, făc. de minuni

D u m . s ă p t . I d u p ă I n . sf. Cruci Muc. Tecla Cuvioasa maica Eufrosina Mutarea sf. apostol Ioan Sf. mucenic Calistrat Cuv păr . Har i ton mărtur is i torul Cuv. păr. Chiriac s ihast rul Dum. s ă p t II d u p ă In sf Cruci

I) D u m i n e c a F l o r i l o r L ! Păr Tit M Cuv păr in te Niellila M Cuvioşii Iosif şi Gheorghe .1 Sf. muc Claudiu şi Diod (12 e v . ) V ! Sf Eutichie, a rh Const. ( p r o h o d ! S ! Cuv. Gli şi sf. muc. Ca

8 , '» 9 L 10 M 11 1

f S f i n t e l e P a ş t i t Z i u a a d o u a a sf. P a ş t i f Z iua a t r e i a a sf. P a ş t i

M Muc An li pa (hâr ţ ) ,] j Păr. V;isilc mărturis i torul V ! Păr. Martin Papa Romei i.Iiârţ) S | Ap. Aristiirh, şi Trofim

1)! D u m i n e c a T o m i i Muc. Agapia Cuv Simeon Cuv. Ioan Cuv. Ioaii d. Peşteră Cuv păr Teodor Tri ehi Da Sf. mucenic Ianuar ie

22 î) D u m . P u r t ă t o a r e l o r d e m i r 23 L f Sf. G h e o r g h e 21 M Sf m Sava şi cuv. Elisabeta 2s!MJSf apostol şi evanghelist Marcu 26' .1 I Sf. Vasile, episcopul Airasiei 27j V : Sf. muc. Simeon, fratele Domnului 28! S i Sf. 9 mucenici din Chizic 29| D D u m i n e c a P a r a l i t i c u l u i 30¡ L j Ap Iacob

Sf Ieremia prorocul Ad. moaşt sf. Atanasie cel mare Sf 1 imotei şi Maura Sf. muceniţă Pelagia Sf. marea muceniţă Irina D u m i n e c a S a m a r i n e i i c e i . Muc. Acachie. Sf. ap şi evanghelist Ioan Sf. proroc Isaia Sf ap Simon Zilotul Sf. mucenic Mochie Sf părinţi German şi Epifanie

13 Dj D u m i n e c a o r b u l u i 141 L j Muc Glicerie 151 Mi Cuviosul Pahomie cel Mare 16J MJ Cuviosul Teodor sfinţitul

17 J ţ î n ă l ţ a r e a D o m n u l u i 18| V | Sf. mucenici l'eod. şi Dionisie 19| S i Sf. mucenic Patricie

20 1) 21 L 22 M 23 M 24 J 25 V 26 s

n u m . sf. P ă r i n ţ i d e l a N i c e a t Constan in şi Elena Sf mucenic Vasilisc Păr. Mihai măr tur is i toru l Cuviojul Simeon cel din mun te Aflarea cap Sf. 1. Botezătorul Sf apostol Carp

27 D l2Sl L ¡29j M

30; M 31! J

t S f i n t e l e R u s a l i i f Z iua a d o u a a sf. R u s a l i i Cuv. Muceniţă ' eodos ia Cuviosul păr in te Isachie (hâr ţ ) Sf. mucenic Ermie

1!. V | Sf. mucenic Iustin Filosoful ( h â r ţ ) 2j S [ Sf. păr. Nichifor mărtur is i torul

3 D D u m i n e c a t u t u r o r s f i n ţ i l o r 41 L Păr. Mitrol'an 5 M Muc Dorofteiu 6, M Cuv. Visarion şi Ilarion 7j-.1 Sf. Mucenic Teodot 8 : V Sf. mare le muc. Teodor St ra t i la t 9 : S i Sf păr Ciril al Alexand.

10 D Dum. d o u a d u p ă R u s a l i i 11: L j A. Vart. şi Varnava l'i! M Cuv păr in te Onufrie cel m a r e 13; M Sf. muceni ţă Achilina 14. J Sf proroc Eliseu 15! V Sf. proroc Amos 16! s Sf. Tichon, făcătorul de minun i

17 D 18 L 19 M 20 M 21 J 22 V 23 S

D u m . t r e i a d u p ă R u s a l i i Muc Leonte *f ap Iuda, fratele Domnului Sf. mucenic Metodie Sf. mucenic Iulian din Tarsis Sf muc. Eusebie Sf muceni ţă Agripina

24 i) ! f N a ş t . sf. I o a n B o t e z ă t o r u l 25 L j Muc. Febronia 26; Mj Cuviosul David din Tesalonica

Cuv Sarnson, primit, de s t ră in i Aducerea moaş t sf Chir şi Ioan f Sf - ţ i i a p . P e t r u ş i P a v e l Soborul sfinţilor apostoli

27) M 28 ! J 29 V 30' S

> , e i ş i r a s i

i t i

i c e a s f ì

lOSCüf i

izeîa» s i î n -

a b o n e z e

Pe un an întreg W Pe jum. de an . » Pe trei luni . *

ENTULUI:

Pica 2 Dolari siauîa loo Dinari âri seo Lei

H U M R E ' F Ü L Ü I

Blaj, j«f-MÎCă

1934

1 L 2 M 3 M 4 J

' 5 V 6 s 7 D 8 L 9 M

10 ¡VI 11 12 V 13! S

O C T O M V R I E 31 z i l e

Ap. Anania Sf. mucenic Ciprian şi Iustina Sf. mucenic Dionisie Areopaghitul Sf. păr inte Ierotei al Atenei Sf. muceni ţă Chari t ina Sf. apostol Toma D u m . s ă p t . III d. In . sf. C r u c i Cuv Pelaghia Sf apostol Iacob al lui Alfeu Sf muc. Eulampie şi Eulampia Sf ap Filip şi cuv. Teofan mar t Sf. muc. Prov, Tarach şi Andronic Sf. mucenici Carp şi Papii

14 D D u m . s ă p t . IV d. In . sf. Cruci 15 L | Muc Lucian 16 Mi Sf mucenic Longhiri sutaşul 17 M i Sf. proroc Osie şi muc. Andreiu 18! ,1 Sf. apostol Luca 19: V Sf proroc Ioil şi sf muc Varu 20 : S Sf mare le mucenic Artemie

D u m . V s ă p t . d. In. sf. Cruc i Ap Averchie Sf ap Iacob, fratele Domnului Sf marele mucenic Areta Sf mucenic Marcian şi Martirie f Sf. m u c e n i c D i m i t r i e .sf mucenic Nestor

21 D 22 L 23 M 24 M 25 J 26 V 27 S

28 1) 29 L 30 M 31 M

D u m . s ă p t V I d. In . sf. Cruc i M Anastas ia Sf mucenici Zenovie şi Zenovia Sf apostol Eustahie şi cei cu el

1934 NOEMVRIE 30 z i l e

1 J 2 V 3 S

Sf fără arginţ i Cosma şi Damian Sf. mucenici Achindin, Pigazie ş. a. Sf. muc.Achepsima, Aithala şi Iosif

D u m . s ă p t . VII d. In . sf. C r u c i Muc Galacteon Sf. păr inte Pavel măr tur i s i to ru l Sf 33 mucenici şi sf. Lazăr t Sf. arh . M i h a i l ş i G a v r i l Sf. mucenici Onisifor şi Porfirie Sf apostoli Eras t şi Olimp

D u m . s ă p t . VIII d. I n . sf. Cr P. Ioan milostivul Sf. Ioan Gură de aur t Sf. apostol Filip Sf. muc Gurie (înc. post . Crăciun.) Sf. apostol şi evanghel is t Mateiu Sf. păr. Gregoriu, ep. Neochesareei

D u m , s ă p t . IX d. In . sf. Cruci Pr Avdie Sf. Grigore Decapolitul f Intr . în b i s e r i c ă a Maic i i D . Sf. ap. Filimon şi cei cu dânsul Sf. Amfilochie al Iconiei Sf Clemente Papa şi Pe t ru al Alex.

D u m . s ă p t . X d. In . s î . C r u c i Cuv Alipie Sf. mare mucenic facob Persul Cuviosul Ştefan cel nou Sf. mucenici Pa ramon şi Fi lumen Sf. şi măritul apostol Andreiu

1934 D E C E M V R I E 31 z i l e

lj S ¡ Sf. p roroc Nauiii 2 D i D u m . s ă p t . X I V d. In . sf. C r u c i

Pr Sofonie Sf mucen i ţă Varvara t Păr in te le Sava cel sfinţit t Sf. I e r a r h N i c o l a e Cuv păr . Ambrosie al Milanului Cuviosul păr . Patapie

1 S 2 D 3 L 4 M 5 M 6 J 7 V 8 S 9 1)

10 L 11 M 12 M 13 J 14 V 15 s

16 l> 17 L 18 M 19 M 20 .1 21 V 22 3

D . s ă p t . X . d In . sf. C r u c i Muc. Alina Cuv. pă r Daniil Stâlpnicuî f Sf. i e ra rh Spiridon Sf muc Eusta t ie şi cei cu el Sf. muc . Thirs , Luciu şi Calinic Sf. mucenic Eleutherie

23 D | 241 L 25¡ M aiî M 27; J 28 V 29| S

30J D 31 L

D u m i n e c a s f i n ţ i l o r s t r ă m o ş i Pr. Daniil Sf. mucenic Sebast ian Sf. mucen ic Bonifaciu Sf. muc .Itţnntie purt de Dzeu. Sf muceni ţă Iul iaaa din Nicomedia S f ^ m a r e a muceni ţă Anas tas ia D u m . în . N a ş t e r i i D o m n u l u i Muc. Eugenia

N a ş t e r e a D o m n u l u i S o b o r u l Maic i i D o m n u l u i Sf. a p . ş i a r h i d i a c o n Ş t e f a n

îi ??'2aa 1 1 1 u c a r ş i î n Nicomedia St. 14,000 prunci ucişi de Irod

D o m . d. Naştereal)o^nuluT Cuv. Melania

^ ^ ^ S f i S ^ T * * t*r***ífoi0^%a& r ^ ^ e ^ r ^ ^ s m r ^

T I P O G R A F I A I T E O L O G I C , B L A J .

Nr. 1 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

M S. Regele fiind bolnav n'a putut lua parte, însă a fost de faţă Alteţa Sa Principele Nicolae, toată curtea regală, miniştrii, generalii armatei şi peste două sute de mii de oameni din Bucureşti şi din toată ţara.

Toţi fruntaşii de partide au rostit cu­vântări foarte duioase, veştejind fapta mişe-iească şi urâtă, care a curmat viaţa unui om atât de mare şi de Însemnat.

Din partea Mitropoliei dela Blsj a fost de faţă Ia îamormântare Ilustritatea Sa Dr. Ambrosie Cheţianu, vicarul general.

Sicriul, acoperit cu nenumărate cununi, a fost pus apoi pe un car de tun şl dus, in plânsul clopotelor şl al muzicilor militare, la cimitirul Belu, unde va rămânea până la pri­măvară în cripta Brătienilor, Iar atunci va fi aşezat spre veşnică odihnă lângă biserica din Ursenl, jud. Vâlcea, precum a dorit d. Duca, pe când era în viaţă.

Fie-i ţărâna uşoară!

N o u l p r i m - m i n i s t r u a l ţăr i i încă în noaptea de Vineri după împu­

şcarea d-lui Duca, M. S. Regele a chemat la Sinaia pe d. ministru Doctor Anghelescu pe care 1-a încredinţat cu preşedinţia consiliului de miniştrii. Domnul ADghelescu a făcut încă atunci jurământul de credinţă şl s'a întors la Bucureştijca primministru al ţării, până la altă Siotărîre a Suveranului.

Joi dimineaţa, în 4 Ianuarie, când scriem noi acestea şire, telegramele aduc vestea că d. Anghelescu, având numai încredinţare de câteva zile să conducă trebile guvernului, şi-a prezentat hârtia de mulţâmită, dimpreună ca întreg guvernul. In urma acestora M S. Re­gele a chemat la Sinaia pe d. George Tâtă-râsca, unul dintre cei mai tineri conducători ai partidului liberal şi 1-a încredinţat cu for­marea noului guvern.

Astfel noul prim-ministru al ţării este d. T ă t ă r ă s c u , fost şi până aci ministru. Poatecă 6e vor mai face şi alte schimbări în guvernul de până acum. Noul guvern va depune însă Jurământul foarte curând.

Scut şi ajutor In mijlocul greutăţilor şi al neajunsurilor;

în mijlocul întristărilor şl al suferinţelor, glasul şi ajutorul unui tovarăş te înviorează şi îţi dă putere, ca să lupţi mai departe, cu toate greu­tăţile vieţii. Cu atât mai vârtos îţi este de cel mai mare folos ajutorul unui tovarăş credin­cios, în luptele sufleteşti, pe care le are un om.

Când mizeria vieţii îţi bate la uşă; când, sărăcia par 'că anume te caută şi nu poţi da un pas înainte; când aceia cărora le-ai făcut bine şi i-ai ajutat îţi întorc spatele; când a-tâtea neajunsuri şi greutăţi te asaltează;când eşti aproape să dlsperezi, — glasul unui piieten binevoitor te îovi.rează şi îţi dă curaj de luptă, cu toate greutăţile vieţii.

Acest prieten binevoitor, ce va fi gata oricând a-ţi întinde mâna, sau a-ţi da sfatul pentru a te ajuta, este iubite, cititor, preotul.

Cercetează-1 mai de aproape, cere-i sfatul şl o îndrumare in viaţa sufletească şl nu cred să nu ţi-1 dea, cu cea mai mare dragoste.

Nu te uita, Iubite cetitor, numai la păr­ţile rele şi Ia micile defecte ce le are un preot nu trlmbiţa în gtra mare că acel preot e aşa şl aşa şl fără să-i cercetezi viaţa mai de aproape.

Nu privi numai părţile rele şi nu căuta, anume să inventezi şi lucruri, — care nu sunt, — despre preotul, ce ţi 1-a pus Dumne­zeu scut şi ajutor, în drumul întunecos din din această viaţă, şi pe care trebuie să-I ai ca un felinar aprins în negura nopţii pe drumul plin de prăpăstii al acestei vieţii.

Na privi cn acel zâmbet răutăcios la mi­

zeriile şi greutăţile preotului, iar tu să stai cu mâinile în sân şi să critici, căci uşor e a critica pe cineva, însă e greu să faci un lucru cât de mic.

Ca creştini buni, ce nădăjduim înti'o altă viaţă, — după moarte — nu vom lăsa nicio­dată preotul singur în sarcina grea a aposto­latului său, ci îi vom fi totdeauna mâna cea dreaptă a lui.

Aceasta se recere dela credincioşii săi, dar mai ales dela aceia cari sunt puşi Fntr'o funcţiune bisericească.

Cum ne vom arăta dragostea faţă de Mântuitorul şi prin urmare de reprezentanţii Săi, care sunt preoţii, dacă nu, ajutându-i stl-mându-i şi ascultându-i !?

Acele cuvinte ale Mântuitorului: „Veniţi la mine toţi cel osteniţi şi însărcinaţi şi eu vă voiu odihni pe voi" (Mt. 11, 28) să fie pururea săpate în sufletul nostru. Iar, când necazurile şi greutăţile ne copleşesc, ca la un liman de scăpare să alergăm la Hristos care pururea se află cu noi pe sf. altare în sf. Euharistie şi să cerem sfatul şi îndrumarea dela reprezentantul lui Isus, care e preotul.

Nu mândria, nici încăpăţlnarea să dom­nească în sufletul nostru, ci după îndemnul Mântuirorului: „Luaţi jugul meu peste voi şi vă învăţaţi dela mine, căci blând suni şl smerit cu inima, şi veţi afla odihna sufletelor voas tre" (Mat. 11, 29). Prin urmare blândeţea şl umilinţa să stăpânească în noi, ascultând de învăţăturile Mântuitorului.

Nu vom aştepta ca numai preotul să facă totul, iar noi să nu luăm parte cu nimica la edi­ficarea împărăţiei lui Dumnezeu.

Vom fi totdeauna recunoscători faţă de acela cari nu ne voiesc decât binele nostru şi mântuirea sufletului nostru, care pentru noi îşi jertfesc o viaţă întreagă, înlăturând chiar şl cele mai nevinovate distracţii , numai ca să-ş I pună trupul şi sufletul pentru mântuirea noastră-

Oare vom fi nerecunoscători faţă de aceia care ne întind pâinea vieţii şi nu ne doriau, decât fericirea noastră? Căci atunci am fi ca şi cerşitorul acela cari dându-i o bucată de pâine sau un ban, ar arunca pâinea într'un şanţ, chiar înaintea noastre, sau cu banul care i-l'am dat ar cumpăra otravă să otrăvească pe binefăcătorul său.

De ce ar fi vrednic cerşitorul acela? Acelaş lucru ar trebui să-1 zicem şi despre

acel om, care, în ciuda preotului ce îi face bine şi îi întinde pâinea vieţii, l-ar batjocori şi l'ar huli.

O, nu aşa să fiml Căci mâhnirea ce am produce în sufletul părintelui sufletesc, ce e preotul, ar atrage mânia lui Dumnezeu asupra noastră.

E u g e n i u .

A u r u l n o s t r u . Suntem una dintre ţă­rile cele mai bogate în aur, cu toate acestea însă nu producem, adecă nu scoatem din pă­mânt, nici pe departe atâta aur cât am putea. In cursul lunei Octomvrie s'a scos Ia noi 141 kgr. 270 gr. aur fin, din care minele statului au produs 46 kgr, 429 gr. iar minele particu­lare 94 kgr. 891 gr. In luna Septemvrie pro­ducţia de aur a fost de 129 kgr. 240 gr.

Van d o r L u b b e o s â n d i t la m o a r t e . Van der Lubbe este acela care a dat foc mare! clădiri a Parlamentului german din Berlin. De pe6te o lună tot ascultă la martori şi la advocaţi tribunalul din Leipzig, pânăce în sfârşit, în preajma sărbătorilor 1-a osândit la moarte, iar pe ceilalţi acuzaţi i-a achitat. Guvernul danez a protestat împotriva acelei osânde, fiindcă legea care dă drept a osândi la moarte pe ceice dau foc clădirilor publice a fost adusă după fapta lai Van der Lubbe.

An nou fericit dorim tuturor cetitorilor şi binevoitorilor ga' netei noastre!

Nou abonament la foaie Cu 1 Ianuarie 1934 deschidem nou a b o ­

nament la gazeta noastră. Preţurile 6unt ur­mătoarele:

P e u n a n î n t r e g . . 1 5 0 Lei P e j u m ă t a t e d e a n . 7 5 Lei P e t re i luni . . . . 4 0 Lei P e u t r u A m e r i c a ş i

s t r ă i n ă t a t e . . 3 0 0 Lei Cine ne trimite în cursul lunii Ianuarie

abonamentul pe întreg anul 1934, adecă 150Lei, primeşte în cinste Calendarul dela Blaj pe 1934, trimis acasă, cu poşta plătită de noi. Insă cum calendare avem puţine, cine vrea să-l mai poată căpăta, e rugat să grăbească cu trimiterea sumei de abonament l

Abonamentul la foaie se plăteşte pe înainte! Pe aşteptare nu mal putem trimite gazeta nimănui.

Restanţierii sunt rugaţi să ne trimită cât mai neîntârziat sumele cari ne datoresc, ca să nu fim siliţi a-i înşira între răi platnici la lista neagră, pe care vom începe să o publicăm şl noi, ca şi alte gazete.

D a c ă s e a f l ă Tntr'o c o m u n ă c e l p u ţ i n 10 a b o n a ţ i , c a r i c e r i o a i a p e o s i n g u r ă a d r e s ă ( a p r e o t u l u i , a c a n t o ­r u l u i , o r i a a l t u i o m d i n s a t ) ş i n e t r i m i t p e î n a i n t e s u m a d e 1 2 0 0 Ie i , I e t r i m i t e m g a z e t a u n a n î n t r e g c u a -c e a s t ă s u m ă . Ast fe l a b o n a m e n t u l e s t e n u m a i 1 2 0 le i p e a n !

In lumea de astăzi nimenea nu mai poate trăi fără o gazetă la casa sa. Grăbiţi deci şi vă abonaţi la .Unirea Poporului", foaie cre­ştinească şi de simţiri româneşti!

A d m i n i s t r a ţ i a *

D e i a R e d a c ţ i e . La acest număr al ga­zetei noastre, alăturăm câte un calendar de părete, ca dar de anul nou pentru abonaţi.

A r h i d u c e s a I l e a n a a r e o f e t i ţă , care va fi botezată la Modiing în Austria şi va purta numele de Maria-Ileana. Naş va fi fostul rege Alfons al Spaniei .

O n o u ă p u b l i c a ţ i e l a B l a j . Tinerii profesorii al şcoalelor noastre din Blaj, g ru ­paţi în frumos mănunchiu, au început să scoată cu 1 Ianuarie 1934 o publicaţie (revistă) de cultură sub numele de „Blajul", căreia îi do­rim din inimă spor şi izbândă deplină, în cărarea pe care şi-a ales-o. Numărul cel dintâi se prezintă In 40 de pagini, format de caet , cu bogat cuprins. Preţul abonamentului 180 Lei pe un an întreg. O recomandăm cu căl­dură şi cetitorilor de prin sa t e . Adresa: Blaj, Sir. Regele Ferdinand Nr. 23.

M i n u n e a d e l a T r i e r . Am arătat în­tr'un număr al gazetei noas t re că la Trier în Germania s'a expus în acest an sfânt, spre adorare, haina Mântuitorului. Gazetele din Germania spun că, prin atingerea de această haină s'an făcut o mulţime de minuni. Astfel o călugăriţă avea tuberculoză în grad mare , aşa că doctorii au declarat-o incurabilă. Prin

Pag- 6 U N I R E A P O P O R U L U I

o singură atingere de aceas tă haină, călugăriţa, care era de tot răguşi tă , a început a vorbi, a nu mal scuipa, doctorii au constatat că nu mai are bacili, iară ea s'a îngrăşat, în 14 zile 7 kgr.

Un v e s t i t s o c i a l i s t s e f a c e c ă l u g ă r . Zilele trecute a întrat într 'o mănăstire bene­dictina fostul vest i t socialist Pierre van der Meer. Până la 1907 el a fost un mare şi în­focat socialist, aşa că nici copilul nu şi-1 bo­tezase. La 1911 el a spus că se doreşte după Dumnezeu, nu peste mult se împrietineşte cu preotul Léon Leloy din Paris, c a r e l întoarce la credinţă şi-1 botează împreună cu soţlc-sa şi copilul său. înainte cu câteva săptămâni a întrat în mănăst irea benedictina Oosterhout din Olanda, iară soţie-sa în mănăstirea Sainte-Cécile de Solesmes.

î m p o t r i v a s&adăimii, î n I ta l ia . îna­inte cu 19 ani a înfiinţat baronul Franceesco Bonnanidi Ocre o ligă împotriva sudălmilor. Această ligă luptă, de o parte prin rugăciuni şi jertfe, iară de alta prin propagandă, împo­triva sudălmilor şi a vorbelor urite. in ziua de 23 Noemvrie această ligă a aranjat o pro­cesiune la Preacurata din Pompeii, pentruca să-i mulţumească pentru harurile primite şi să-i ceară noui daruri. Această ligă a afiat un nou mijloc de propagandă împotriva acelui păcat urît, şi anume a tipărit pe sugativele cari se vând elevilor de şcoală tot felul de povăţuiri şi învăţături prin cari se arată ma­rele păcat a! sudâlmii.

C e p a g u b e f a c i e p u r i i . Iepurii păgu­besc Australia, în fiecare an, cam de 80 până la 150 milioane dolari, ceeace face mai mult decât datoria publică a acelei părţi de pământ

Un u r s a î n t r a t î n C â m p u l u n g . Intr 'uoa din nopţile din urmă ale iunei De­cemvrie a întrat pe strada principală a ora­şului Câmpulung din jud. Muscel un urs. Spe­riat de strigătele celor ce se aflau tocmai atunci pe s tradă, ursul a sărit gardul în gră­dina publică şi şi-a pierdut urma.

in India s u n t 147.911 l e p r o ş i . Mi­nisterul Indiei a raportat Camerei Comunelor din Londra că în India sunt na mai puţin de 147.911 leproşi cari se ştiu. Mai sunt apoi alte mii nedescoperiţi.

G l u m ă p r o a s t ă a făcut caporalul Gheorghe Caramfii în cazarma regimentului 33 infanterie din Cetatea Aibă, ordonând sol­datului Covaci Gheorghe să-şi csşte gura şi băgând ţeava unui revolver în gura soldatului, şi apăsând pe trăgaci, neştiind că revolverul este încărcat. Bietul soldat s'a prăbuşit mort la pământ.

O v i e n e z ă n a ş t e a l 29>lea c o p i l . într'o clinică de femei din Viena o doamnă in vârstă de 42 ani, anume Măria Krause, a dat naştere unei fetiţe care este al 29 lea copil al ei.

M o a r t e a a d o i b e ţ i v i . Ion Gh. Cară din comuna Cubei de lângă Cahul a trecut beat pe lângă o prăpast ie adâncă de 25 metri şi a căzut în ea, murind numai decât. In ace-laş timp beţivul Iohann Stelbery din Leova de lângă Cahul s'a rămăşit că bea un litru de spirt . A beut aproape trei sferturi şi apoi s'a prăbuşit mort sub masă.

Furturi d e o a m e n i î n A m e r i c a . De o vreme încoace în America este la modă a fura nu numai copil ci şi oameni mari. In anul 1932 s'au furat cu totul cam 2000 de oameni, dintre cari numai in Chikago 100. In

cele mai multe cazuri hoţii cer bani grozav de mulţi pentru eliberarea celor furaţi. înainte cu două luni hoţii au furat pe dl Charles Bfittcher şi l-au ţlnnt închis o lună de zile, până ce în sfârşit soţie-sa a câştigat cei 60 de mii de dolari cât au cerut hoţii pentru eliberarea lui. Tot cam de o lună au furat şi pe copila de 10 ani a milionarului Mac Math, pentru care au luat tot 60 de mii de dolari. In cele mai multe cazuri însă hoţii omoară pe copiii foraţi, ba chiar şi pe oamenii mări.

C ă l ă r e ţ f o a r t e b u n s'a dovedit a fi dl locotenent C. Machedon din Brăila, care a făcut 2167 kilometri în 46 zile şi jumătate.

U n d e s e î n t â m p l ă c e l e m a i m u l t e c r i m e , la ţara numita Chile se fâptuesc cele mai multe omoruri şi anume 61 la 10 mii de locuitori. Urmează apoi Brazilia cu 19, Statele Unite cu 8, Belgia cu 2, Germania tot cu 2 omoruri la 10 mii de locuitori.

S u t e d e o a m e n i o m o r î ţ i ele un v ă n t n ă p r a z n i c . In districtul Chidambazam-Madras din india un ciclon (vânt năpraznic) a nimicit sute de case şi a omorit 300 de oa­meni. Mai muite familii au rămas fără adăpost.

Cât a u b e u t A m e r i c a n i i î n p a t r u lun i . In cele din urmă patru luni au fost importate din aproape toate ţările europene peste 16 milioane kilograme beutură beţivă.

J a p o n e z i i c u c e r e s c l u m i a c u m ă r ­f u r i l e l o r . Ia 1889 erau în Japonia 767 fa­brici, în 1904 erau deja 9234, iară în 1930 nu mai puţin de 30 843. Intre anii 1909 şi 1928 numărul muncitorilor japonezi a sporit dela 800 de mii la 2 milioane. Ei plătesc munci­torii cât se poate de prost, de aceea impor­te ază în Ej ropa mărfuri foarte ieftine, aşa că azi-mâne toată lumea va cumpăra mărfuri ja­poneze. In Elveţia, ţara orologiilor, Japonezii vând ceasurile de buzunar cu kilogramul şi anume cu 36 franci kilogramul, adecă cu 1188 Lei.

O p l o a i e c a r e d u r e a z ă d e 4 7 z i l e . La Marocco cade de 47 zile o ploaie de o ne­obişnuită putere. In oraşul F tz s'a şi dărâmat o casă, de sub care au scos trei morţi. Toate podurile şi străzile din oraş sunt stricate de apele cele mari.

C l u b u l m u s t ă ţ i l o r l u n g i . In anul 1927 un japonez a înfiinţat clubul mustăţilor lung-. Astăzi clubul numără 67 membri cu mustăţi mai mari decât 20 de centimetri. Un poliţist din India are o mustaţă de 82 cm. şi alta de 84 cm. lungime. In timpul serviciului poliţistul îşi ascunde mustăţile în nişte teci anume fă­cute pe care le bagă în buzunarele mantalei. Ua american are barba cea mai lungă din lume, şi anume de 194 centimetri, iară mustă­ţile îi sunt de 24 cm.

A m u r i t l a t e l e f o n . Criticul muzical Molnar Geza dela Budapesta, în vârstă de 65 ani, fusese în seara de 20 Decemvrie la un concert, de unde sosise acasă abia pe la orele 12 noaptea. El tocmai ridicase la gară recep­torul telefonului, ca să dicteze ziarului critica sa, când deodată cade la pământ şi moare. A fost găsit abia a doua zi dimineaţa stând cu capul trânti t pe masă.

+ S e m p r o n i u M u n t e a n notar public, f. şefjudecâtor, cu grad de Consilier de Curte de Apel, decorat ca Ord. Coroana României în grad de ofiţer, după scurte suferinţe, a în­cetat din viaţă Luni, la 1 Ianuarie 1934, în al 60-lea an âl vieţii şl al 20-lea al fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pământeşti ale răposa­tului după prohodul ce i-s'a făcut Joi, în 4

Ianuarie, la casa mortuară din Alba-lulfa, a t t , fost t ransportate în cimitirul gr.-cat. din Blaj unde a fost înmormântat lângă părintele său fostul Director şi canonic George Munteanti. Răposatul a fost cumnatul dlui fost miniştrii Voicu Niţescu. Odihnească în pace!

Fapte creştineşti de „Anul sfânt" Parohiile de pt Valea Streiului , erau cele

mai uitate ale diecezei de Lugoj ; nu ştia pentru somnul în care păreau adormite, ori nu era cine s t încresteze şi faptele ale ace­stor parohii ?

Nu aşa se prezinţi astăzi. Ce icea urmărit aceste parohii în asu l t recut , 1933, nu are decât să se bucure.

Cu venirea tânărului preot Ioan Mihu Ia parohia Galaţi, din jud. Hunedoara , se începe musca şi faptaie frumoase, vrednice de a fi:-urmate si de alţii. In timp de un sa se for­mează corul bisericesc cu feciorii şi fetele co­munei, cântând la liturghie atât de frumos, ţ i răspândind cântările mariane.

Se înfiinţează o reuniune de femei „srV Maria" cu v r e - o 30 membre, având în frunte pe vrednica preoteasă D-na Mihu, la îndemnul căreia se fac atâtea lucruri frumoase. In fie­care iueă membrele reuniunii se spovedesc şi ss cuminecă. Aceleaş membre fac de s i . Paşti o acopsri toare atât de frumoasa pe sf. altar, ţesuta şi lucrat i de m â ţ i , ea adevftiali a r t i . Tot ţesuţi din lasă se fac doi prapori , frumoşi Împodobiţi eu motive româneşti. îşi ia-s steag şi alte lucruri mărunte, şi tot Iernai r*mâa şi bani pentru un fond al reuniunsh Tot membrele curăţă şi impodobsBC biserica, iii fiecare dumineci .

Ceeace e mai spre lauda Găiiţenilor, este crucea-monumsnt,ridica t i n smintirea patimilor morţii şi învierii Domnului Hns tos , făcută din beton armat, împodobiţi cc mozaicuri şi două table de marmură, înaltă de peste 3 me t r i aşezată într 'un loc de cinste şi îngrădită frumos.

La privirea acestor fapte măreţe, nici credincioşii din parohiile din jur b u se lasă mai pe jos

Parohia Pui, cu toată criza şi s i r i eia credincioşilor, la îndemnul şi zelul preotului Nic. Stoica, î ţ i propun a repara biser ica,care era atât de ruinată şi aegl . ja t i . Se apelează la inimile credincioşilor, se face coleet i şi se începe reparaţ ia . Ss r id ic i zidurile, se rid c i turnul , se acopere şi padimentesză, se p i c ­tează şi, in ziua de 6 Decemvrie 1933, s'a făcut binecuvântarea ei de un sobor de preoţi în cadrele cele mai sărbătoreşti.

Parohieni i din Galaţi iau parte, venind, cu preotul lor în procesiune, eu prapori s tea­guri şi tinerimea din cor cântând cântări m a ­riane.

Bucuria eredincioşiior a fost cu atât mai mare, cu cât ss ştia că la începerea lucrului n'au avut nici un ban, doar credinţa în Dum­nezeu, şi tot au dus lucrul ia îndeplinire.

Credincioşii dm Şerel de asemenea iţi r id ic i crucea lor in cinstea „Anului Sfânt" şi îşi impodobtsc biserica cu prapori făcuţi de ci.

Ds asemenea prapori frumoşi fac credin­cioşii din Livadia şi Petros, tot după modelai eeior del» Ga'aţi.

Ei te de amintit c i nu numai pironiile noastre unite urmează pe cei din Galaţi, e i chiar fraţii ortodocşi din satele din jur iau pildi şi ii urmează.

Vrednici sunt aceşti credincioşi şi cu atât mai mult zetosii lor preoţi, de a fi urmaţi şi de alţii, ca bisericuţele noas t re româneşti să fie impodob te aşa cum se cere a fi casa Domnului. Dumnezeu să nu le aite fintele?

U n t r e c ă t o r

S \ 1 U N IR E A P O P O R U L U I Pag . 7

Cum se poate combate criza economică

Cauzele proprii ţ i r i i noastre, car i au îa-r iu t l ţ i t starea economică dela noi, sunt :

1. Recolt lm (culegem) cea mai mică can titate (câtime) şi cea mai s l ab i cast i tate de bucate de pe jugăr, dintre toate ţările din Europa.

2. Noi cultivăm numai bucate: cucuruz ţ i grâu, cari n'au căutare pe piaţa s t re in i .

3. Lipsa de organizaţie şi nivslul cultu­ral ssăzut al ţărănimii noastre.

4. Impozitele şi taxele mari Ia ceri sunt supuse produsele agricole.

5. Nu jertfim bani de ajuns pentru piu-g l r ie , mai ales la maşini sgricoir , gunoiu ar­tificial, scoli de agriculturi şi celelalte.

Aceste sunt, in iinii generale cauzele in­terne, cari au agravat şi mai mult criza eco Bomici dela noi, provocată de cauzt le extern», despre cari am seris in numărul trecut ai acestei foi.

Acum, dupice cunoaştem cauzele, să cer­cetăm cari sunt mijloacele prin cari s i put«m scăpa de criza aeeasta grozavi, car* ne omoar*

Americanii şi ebiar ţ i r i ie din Europa, au produse uniforme şi superioare, produc p* unitatea de suprafaţă (J u S* r ) de 2—3 ori mai ieftin şi mai mult decât noi, încât ne-au luat toate pieţele de desfacere. Pentruca s i putem recâştiga pieţele pierdute, trebue să căutam să producem mai mult, mai ieftin şi mai bun Lucrul acesta, il rom putea ajunge printr 'o muncă chibzuită, întrebuinţarea maşinilor şi uneltelor perfecţionate, cultivarea plantelor şi creşterea animalelor îmbunătăţite şi alese.

Din cauzs concurenţei prea mari şi din cauza reducerii consumului de cereale, buca­tele noastre nu sunt ciutate, dar ia schimb fructele, seminţele de trifoi, plantele medici­nale, ouăie, pisări le şi animalele noastre sunt c iutate , şi bine plătite. Deci, trebue s i dăm o extindere şi importanţi mai mare produselor cari sunt bine plătite pe pieţilc streine.

Plugarii noştr i i sunt harnici , lucreazl mult, dar munca lor e zadarnici , deoarece nu ştiu când, ce şi cum sâ lucrez : . Trebue s i căutăm prin toate mijloacele, ca sâ ridicăm nivelul cultural al ţftrănimei noastre, pentruca si. lucreze mai chibzuit, să obţină produse su­perioare şi să înţeleagă importanţa sindicate­l o r şi cooperativelor agricole.

Statul s i intervină ca plugarii să aibă l a dispoziţie un credit ieftin, cu o dob»nd* maximum de 6% şi nu cu 20—30% cum au avut în anii trecuţi. Tot statul trebue s i în­curajeze pe plugari, prin reducerea taxelor d t export şi reducerea impozitelor.

Urmând toate cele de mai sus, vom a-junge in scurt timp să producem mult, ieftin şi bun; s i recâştigăm pieţele pierdute. In felul acesta criza economici se va îmbunătăţi în mod vădit, spre prosperarea şi bunăstarea ţ i r i i întregi.

V. O.

Cea mai adâncă tântânâ din lume

In t r 'un sa t de lângă P a r i s s 'a s ă p a t c e a mai adâncă fântână din lume. E a d â n c i <le 831 me t r i şi l a rgă de 40 c en t ime t r i .

S ă c r u ţ ă m ! Mulţi vor zice: , d e unde s l cruţam,

mi i ales azi, când de abia mai putem trăi de pe o zi pe alta". Da, să cruţ im, c ie i poate mai târziu ne vom căi, c i de ce n'am cruţat, atunci când totuşi din puţinul pe care-1 aveam puteam pune ceva Ia o parte, putându-ne ajuta tn necazurile, boalele ce ne vor fi rânduite de bunul Dumnezeu.

Să cruţam pâni când putem, cici mai târziu o să regretam c i am mâncat tot ceeace am câştigat o viaţi întreagă, aepunând nimic la o parte pentru zilele negre ale viitorului.

Deci s i nu uităm de zicala romanţase*: .bani albi pentru zile negro"!

Pentru aceea, s i ne îndreptăm cu micile noastre economii, spre locul unde azi a rem cea mi i mare siguranţă şi unde se depun zil­nic de toţi oamenii cari din venitul muncii i or , pua la o parte tot ceeace le întrece.

S i ne îndreptăm spre Casa deE:onomii , care este în fiecare sat, unde avem poştă, şi s i cerem primirea micilor noastre economii Cicute, primind libretul de economie.

La aoeastà Cass i de E;oaomie se pot depune sume, începând dela 50 Lei, iar sub *csastă sumă putem face economii, cumpărând zilnic t imbre, în valoarea economiilor făcute, .sare după ce avem adunat i suma de 50 Lei, funcţionarul dela poştă ne-o trece în libretul de economii.

Ia aeest libret putem depune economiile noastre p â a i ia suma de 300.000 Lei pe an. Aieast i Cass i pentru banii depuşi la ea ne d i dobindă d* 4ll2%, dobândă foarte mare ţi mi i ales sigura, pentru zilele in cari trăim, jând nici o banei nu d i şi nici nu primeşte bani pentru păstrare.

Aceasta Cassi de economii este garan­tată de stat, aşa că dobânda după sumele de­puse la ea şi valoarea economiilor noastre tăcute pentru bătrâneţe, ne sunt garantate şi asigurate.

Nu ţineţi banii acasă în fundul Uzilor, c le i nu v i aduc nimic, iar basii împrumutaţi ia vecini şi neamuri v i aduc numai supărare, atunci când ii cereţi să vii dee înapoi, iar nenorocirea e şi mai mare atunci când hoţii vâ vor scotoci casa d-voastrâ, pentru a afla banii as :unşi in diferite locuri .

Nu uitaţi c i un om care fumează zilnic un tutun de cinci lei, poste face o economie de 35L t i într'o săptămâni, lăsându-se de acea­stă patimă, care ne omoară corpul nostru şi de cele mai multe ori ne deschide pofta spre o altă pat imi şi mai urîtâ: beţia.

într 'o lună face o economie de 150 Lei, în două luni 300 Lei, intr'un an 1825 Lei, în 5 ani 9125 Lei şi aşa mai departe, trezindu-ne Ia b j t râae ţe cu o economie frumoasă, la care adăugându-se dobânda de 4 i | 2

c | 0 l economiile noastre cresc intr'un mod simţitor.

O altă binefacere a acestei Casse de Eco­nomii mai este, c i în baza acestui libret noi putem scoate banii dela orice poştă din ţara noastră, aşa că atunci când călătorim undeva, nu trebue să luăm cu noi mai mulţi bani, ci numai acest libret, cu ajutorul căruia ne vom scoate banii de care avem nevoie, feriţi fiind de furturile ce se pot întâmpla pe tren sau în altă parte.

Deci nu uitaţi de proverbul românesc: „«frângeţi bani albi pentru zile negre", îndrep-tându-Vâ ineă de cu vreme cu economiile făcute la posta din satul D-voastre!

Bucuria va fl mare şi sigură în noul a n !

Ol. I. B â r n a

Fel de fel Oraşul cu celea mal multe Biserici

Celea mai multe biserici se găsesc în Constantinopol. In acest oraş sunt pes te 800 de biserici ale turcilor şi ale creş ­tinilor. Cea mai frumoasă este biserica Sf. Sofia

Femeia japoneză In Japonia fetele mai bine vreau să

moară decât să nu asculte de părinţi. Dacă să mărită trăiesc numai pentru bărbat fi pentru copiii ce-i au. In familiile japoneze este o ruşine pentru acea familie care are mai puţin de 4 copii. Mai tn toate casele japoneze sunt între 7—10 copii.

Ca să nu ruginească fierul de călcat

Pentruca să nu ruginească fierul de călcat e bine să se ungă cu puţin săpun. Dacă se freacă fierul cu puţină sare de bucătărie, hainele călcate nu se îngălbi-nesc. Puţină sare se poate pune şi în scro-beală, pentruca hainele să aibă un luciu mai frumos.

C e a m a i l u n g ă zi Nu în toate ţările zilele sunt la

iei de lungi. La Londra, cea mai lungă zi este de 16 ceasuri, la Hamburg de 17 ceasuri, la Petersburg de 19 ceasuri, Ia Tereno de 20, în Finlanda, de 22 cea­suri. In oraşul Spitzberg, ziua ţine 3 luni şi jumătate. La Vardac, în Norvegia ziua ţine dela 21 Mai până la 22 Iulie.

Bisericile din Moscva In Moscva sunt celea mai multe bise­

rici. Bolşevicii însă aproape pe toate le-au schimbat în localuri de petreceri lumeşti. Astăzi n'au mai rămas decât 28 de bise­rici.

F i t i l u l d e l a l a m p ă Pentru ca fitilul dela lampă să nu

facă fum, se înmoaie mai întâi in oţet, apoi se lasă să se usuce şi numai după aceea se pune în lampă. Prin aceasta se împiedecă prefacerea prea repede a fitilu­lui în cărbune şi umplerea easei de fum.

V i n d e c a r e a p o m i l o r r o ş i d e i e p u r i Daci cosja nu-i prea roasă, pomii se

pot îndrepta. Spre scopul acesta se amestecă apă, lut, gunoiu proaspăt şi pleavă. Acest a-mestsc se lipeşte pe locul vătămat al pomu-mului, apoi se invălueşte cu o cârpă şi se leagă cu o aţi. Pentru ca pomul să se în­drepte mai uţor şi mai bine, se îngraşă cu gunoi bine putrezit şi se udă bine mai ales in timp de secetă. In timpul verii se udă şi legătura de pe trunchiul pomului.

Bătă i l e in imii

La un copil mic inima bate de 130 ori pe minut, la un copil de un an de 120 ori, la trei ani de 90 ori şi la 7 ani dc 85 ori pe minut. La un tinăr inima bate de 80 de ori pe minut, la un om în vârstă bate de 75 ori pe minut şi la un om bătrân de 65 ori pe minut.

Pag 8 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 1

Acreala din vin oţetit Din vinul oţetit se poate scoate acreala

în feliul următor: Se pun în vis şase k i lograme de zahăr mărunt muiat în putină apă. Se a-mesteeă bine. Vinul fierbe din nou. După fier­bere butoiul sc astupă. Se trage vinul pe timp răcoros. Vinul se face mai spirtos şi ceva mai gros, dar toată acreala a ieşit din vin. Şase kilograme de zahăr sunt de ajuns la o sută ferii de vin eu acrea la .

Cum trebuie tiat ouâsul cailor Hrana esa mai bună pentru cai este ovă-

sul . O vasul se poate da cailor în mai multe ' ch ipu r i : măcinat, sdrobit sau întreg. Oricum va fi, caii îl m i n â n c ă foarte bine, însă în ce priveşte mistuirea, mai bun este ovlsu l măci­nat. Cine poate, să dea cailor ovăs măcinat. Acesta foloseşte foarte mult.

Viaţă l u n g ă . Femeia ilinca C. Bercea din Dumbrăveni-Botoşani, a murit înaintea sărbătorilor în vârs tă de 110 ani. A muncit toată viaţa din greu, a avut mai mulţi copii, nu s'a îngrijit de loc, şi cu toate acestea a fost sănătoasă atât trupeşte cât şi sufleteşte până la moarte.

S a m Z. P o p C a n t o n Ohlo . Am primit 5 dolari, din cari 1 doi. pentru calendar şi 4 doi. pentru foaie. Cu aceşti 4 dolari abona­mentul DV. este plătit pe un an şi jumătate, adecă pe 1931 şi jumătate din 1932. Mai re-staţi cu plata pe încă un an şi jumătate, ca să fie plătită până la 31 Dec. 1933. Vă rugăm deci să ne mai trimiteţi încă 6 dolari, sau 750 lei şi va fi achitat abonamentul şi pe întreg anul 1934. An nou fericit dorim tuturor abona­ţilor dm Canton Oh o!

P r i m i r i d e b a n i : Am primit câte 75 Lei dela următorii: Ni-

colae Tomuţă înv., Antal Mihai, Ioan Mureşan, Trăuşan Gheorghe.

Câte ioo: Ioan Miclea, Gregore Halice, Gheorghe Câmpean.

Câte i5ot Andrei Vasile Rinea, Of. paro­hial Teiuş, Alexandru Petran, Of. parohial Pop-telec, Of. parohial Sânmârtinul de C , Gheorghe Sfetcu, Petru Marian, Tulea Alexandru, Goia Ilie, Mădârăşan Ioan, Aurelia Boţian, Nicolae Comşe, Manoara Rednig, lhas Vasile, Vasile Vasiu, Victor Popa, Ioan Popa 1. G„ Ioan Da­rabant, Lazar Lupu, Teodor Schiau, Pavel Sfe-tescu, Ioan Conciu, Ioan Turjan, Stan Ioan, Ioan Câmpean. Gheorghe Vasile. Iuliu Păstrăv, Ioan Popa, Dumitru Nistor, Vasile Crişan. Au­rel Mureşan, Ioan Bochiş, Dumitru Axente, Gheorghe Lazar, Nicolae Pologea, Ioan M. Bă-tăcui, Corul »Lira« Lugoj, Gheorghe Bogdan, Nicolae Vlad, Dumitru Rus, Codar Gheorghe. Titu Domşa, Ioan Simon, Versavia Radu, losif Mureşan, Nicolae Muntean, Valentin Sima, Sa-moilă Avram, Rev. lacob Pop, Teodor Margin, Of. parohial Marghita, Gheorghe Câmpean, Fiorea Socolean, Ioan Coruş, Născu Alexandru, Nicolae Bota. Paul Nodiş.

Alte sume; Vasile Radu 300. Haţegan Cor­nel 80 Aurel Pop, preot 166, Ioan Nâzneanu 450, Anton P. Bulaj 200, Gâta G*vril 1. V. 600, Teodor Rusu 110, Bogdan Ioari 300. Toma Mi-hail 1. G. 300 Alexindru Gecăşan 50, Teodor Abrudan preot 90, Ironim Marcu 106 Sărbu Aureli T. 300. Nicolae Tomuţa 75, Ioan Cosma 600, Gheorghe Câmpean 100 Petru Hedu 75, Vasile Sava 300, Gheorghe Todor 2C0, Titu Borca 300, Şimion Todernţ 300, P. Merloz, Beiuş

160, Dumitru Ghirteş I. M. 413, Antal Mihail 75, Gregore Adace Tătu 300, Vasile Ardelean Jagerndorf 204, Antoniu Tămaş 300, Ioan Băr­bat 450, Gh. Pop Vasu 300, Dăniiă Motoc 225, Câtună Vasile 250, Boar Vasilică 135, Ioan Mu­reşan 75, Chira îoan 1. I. 300, Gmrca Nicolae 225, Vasile SUagi Aurora Hunois 50950, Gol-got Petru 1. P. 174, Pascu Nicolae 35, George Cocan 300, Alex- Samoilă 68, Victor Cosma 300, Bro Simion 200, Avram Grigore 450, Ştefan Popoviciu 200, Tinca Nicolae 800, Mihuţ Preda 300.

Redactor: IULIU MAIOR. _

Cărţi bisericeşti La Librăria Seminarului din Blaj

se află de vânzare următoarele: S f â n t a ş i d u m n e z e e a s c a E v a n ­

g h e l i e , a Domnului şi Dumnezeu­lui nostru Isus Hristos; legătură de carton cu călcâi de piele şi cruce aurită.

Tomul II şi III legate împreună, cari cuprind lunile Ianuar—August şi rânduiala slujbelor de obşte ale Sfinţilor

O r o l o g o n s a u C e a s l o v legat în pânză cu cruce aurită sub tipar „ —'-—

A n t o l o g i o n s a u M i n e i u l care cu­prinde în sine slujbele dumneze-eştilor sărbători, ale Născătoarei de Dumnezeu şi ale Sfinţilor de preste a n ; amândouă tomurile în legătură tare, cu călcâi de piele;

Tomul I Septemvrie—Decemvrie „ 780 —

Lei 550

1100 —

Aceeaş sfântă Evanghelie, în legă­tură întreagă de piele, cu cei patru evanghelişti şi crucea aurită „

A p o s t o l u l sau Faptele şi epistolele Sf. Apostoî i ; legătură de carton, cu călcâi de piele „

E u h o l o g i u s a u M o l i t e v n i e legat în pânză, cu cruce aurită sub tipar „

Triod care cuprinde toată rându­iala din Sfintele Paresimi; legă­tură tare, cu călcâiu de piele „

O c t o i h m i c pe opt versuri, împre­ună eu altele ce se ţin de înserat, mânecat, Sâmbăta şl Dumineca; tipăritură din 1927; legat în pânză „

P e n t e c o s t a r m i c care cuprinde cântările dumnezeeşti dela Dumi­neca Paştilor până la Dumineca tuturor Sfinţilor; legat n

R â n d u i a l a Sf. U n g e r i sau Maslul care se cântă de un preot „

P r o h o d u Domnului nostru Isus Hristos

P s a l t i r e a Profetului şi împăratului David ; legătură de carton cu pânză „

A e a t i s t i e r sau carte care cuprinde în sine rugăciuni pentru pietatea fiecărui creştin, legat frumos „

D o m n u l u i s ă n e r u g ă m cărticică de rugăciuni şi cântări, întocmită de Dr. Nicolae Brînzeu; legată L i b r ă r i a S e m i n a r u l u i , Bia]

T â r n a v a - m i c ă

25Q0--..

510'

110-

5 —

20 —

1 0 0 -

2 0 -

a p ă r u t ! A a p ă r u ţ i

care cuprinde, pe lângă toate celea ce se cer dela un calendar, şi nelipsitul Îndreptar bisericesc pentru cantori şi preoţi, cu tipicul tuturor

Duminecilor şi sărbătorilor de peste an. Apoi o bogată parte pentru „învăţătură şi petrecere" cu îndemnuri

creştineşti, sfaturi folositoare la toate trebuinţele, apoi povestiri, poezii, glume şi numeroase chipuri din ţară şi din toată lumea

W Mal i e f t i n c a t o t d e a u n a ! - ^ i

In acest an, plin de necazuri şi de poveri, am ţinut seamă de lipsa de bani a cetitorilor şi am statorit preţul calendarului poporal, ca şi în anul trecut. Şi omul cel mai necăjit poate rupe dela necazurile sale un preţ aşa de neînsemnat.

P re ţu l ca lendarului popora l Lei 14. — Cu atâta se capătă dela noi, cine îl cumpără la faţa locului, în cancelaria noastră. Prin poştă, pentru poştă şi împachetare, 2 Lei mai mult. Total 16 Lei.

P r i n p o ş t ă t r i m i t e m n u m a i d u p ă p r i m i r e a s u m e i d e 16 Lei. A c e ş t i b a n i s e t r i m i t c u m a n d a t p o s t a i la a d r e s a d e m a i j o s . D a c ă s e c e r IO c a l e n d a r e p e - o s i n g u r ă a d r e s ă , p o s t a o p l ă t i m n o i . In c a z u l a c e s t a f i e c a r e c u m p ă r ă t o r a r e c a l e n d a r u l c u 14 Lei a c a s ă la d â n s u l , p e m a s a i D a c ă s e c e r 2 0 e x . p e o s i n g u r ă a d r e s ă , p o s t a o p l ă t i m n o i ş i d a m p e d e a s u p r a î n c i n s t e 2 e x . H

Pe aşteptare, nu putem trimite calendare! Cine doreşte să aibă calendar frumos şi ieftin, să grăbească şă-şi

comande Calendarul dela Blaj, care-i prietenul cel mai bun al fiecărui creştin.

Preţul calendarului se trimite cu mandat postai Ia adresa:

„unirea poporului" pentpu calendar B l a j , Jud. T â r n a v a - m l c ă

Tipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj