LA BINE ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

13
LA BINE LA BINE ŞI LA GREU MEREU ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ ÎMPREUNĂ Proiect educaţional - Proiect educaţional - pe coeziune de pe coeziune de grup grup

description

LA BINE ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ. Proiect educaţional - pe coeziune de grup. De ce este un proiect inovativ?. Am utilizat metode şi tehnici din psihologia muncii şi organizaţională, le-am adaptat nivelului de vârstă al copiilor, “problemelor” întâlnite în clasă şi mediului şcolar. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of LA BINE ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

Page 1: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

LA BINE LA BINE ŞI LA GREU MEREU ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂÎMPREUNĂ

Proiect educaţional - Proiect educaţional - pe coeziune de gruppe coeziune de grup

Page 2: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

De ce este un proiect De ce este un proiect inovativ?inovativ?

Am utilizat metode şi tehnici din Am utilizat metode şi tehnici din psihologia muncii şi organizaţională, le-psihologia muncii şi organizaţională, le-am adaptat nivelului de vârstă al copiilor, am adaptat nivelului de vârstă al copiilor, “problemelor” întâlnite în clasă şi “problemelor” întâlnite în clasă şi mediului şcolar.mediului şcolar.

Page 3: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

Ce este coeziunea de grup? Ce este coeziunea de grup? de ce este importantă în de ce este importantă în munca educativă?munca educativă?

"Coeziunea poate fi considerata drept "Coeziunea poate fi considerata drept cea mai importanta variabilă de grup, cea mai importanta variabilă de grup, deoarece, tocmai datorită ei, grupul deoarece, tocmai datorită ei, grupul există, se menţine şi funcţionează ca o există, se menţine şi funcţionează ca o entitate coerentă, relativ de sine entitate coerentă, relativ de sine stătătoare" stătătoare" - - Golu Pantelimon Golu Pantelimon

Page 4: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

De ce este importantă De ce este importantă coeziunea în munca coeziunea în munca

educativă?educativă? Orice copil petrece o mare parte a timpului în Orice copil petrece o mare parte a timpului în

decursul multor ani în colectivul unei clase decursul multor ani în colectivul unei clase (aproximativ opt ani) şi acest lucru influenţează (aproximativ opt ani) şi acest lucru influenţează dezvoltarea personalităţii acestuia.dezvoltarea personalităţii acestuia.

Fenomenul de coeziune reflectă gradul în care Fenomenul de coeziune reflectă gradul în care grupulgrupul este atractiv pentru membri săi, de este atractiv pentru membri săi, de pildă oamenii se plac unii pe alţii şi doresc să pildă oamenii se plac unii pe alţii şi doresc să ramână membri ai grupului.ramână membri ai grupului.

Page 5: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

Clasa de elevi are un aport deosebit în procesul de socializare. Buna integrare a elevului în cadrul grupului clasei asigură individului confort psihologic şi conduce la o stimă de sine ridicată, la dorinţa de a coopera şi contribuie la creşterea nivelului de aspiraţie, în vreme ce izolarea corelează cu anxietate , o stimă de sine scăzută, sentimente ostile faţă de colegi, comportament agresiv şi atitudini negative faţă de şcoală.

Page 6: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

ArgumentArgument

După preluarea clasei în calitate de dirigintă, cu După preluarea clasei în calitate de dirigintă, cu aproximativ un an în urmă s-a observat existenţa aproximativ un an în urmă s-a observat existenţa unor bariere în comunicarea elev-elev cât şi în relaţia unor bariere în comunicarea elev-elev cât şi în relaţia cu profesorii. Atât elevii cât şi cadrele didactice aveau cu profesorii. Atât elevii cât şi cadrele didactice aveau unele nemulţumiri în ceea ce priveşte relaţiile dintre unele nemulţumiri în ceea ce priveşte relaţiile dintre ei. Elevii se plângeau de relaţia cu cadrele didactice ei. Elevii se plângeau de relaţia cu cadrele didactice iar profesorii aveau unele nemulţumiri cu privire la iar profesorii aveau unele nemulţumiri cu privire la comunicarea cu clasa precum şi de relaţiile existente comunicarea cu clasa precum şi de relaţiile existente între copii. De multe ori existau dificultăţi în între copii. De multe ori existau dificultăţi în constituirea grupelor de lucru fiecare preferând doar constituirea grupelor de lucru fiecare preferând doar anumite persoane şi refuzând munca cu alţi colegi. anumite persoane şi refuzând munca cu alţi colegi. Aceste dificultăţi de relaţionare duceau la stări ostile Aceste dificultăţi de relaţionare duceau la stări ostile şi tensionate atât în timpul orelor cât şi în pauze.şi tensionate atât în timpul orelor cât şi în pauze.

Page 7: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

Grup ţintă : - Clasa a VIII-a C de la Grupul Şcolar Huedin cu un colectiv de 29 de elevi.

Durată: - martie 2009 – martie 2010

Scop:- Dezvoltarea unor relaţii optime în cadrul clasei.

Page 8: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

DiagnoDiagnozăză

- observaţia: - realizată în special de către diriginta - observaţia: - realizată în special de către diriginta clasei iar cele observate au fost menţionate în clasei iar cele observate au fost menţionate în argument.argument.

realizarea unei sociograme a clase: în prima parte s-a realizarea unei sociograme a clase: în prima parte s-a aplicat un test sociometric care a constat în aplicat un test sociometric care a constat în formularea formularea unor unor îîrebări prin intermediul cărora se solicita fiecărui rebări prin intermediul cărora se solicita fiecărui elev să-şi exprime simpatiile si antipatiile faţă de ceilalţi elev să-şi exprime simpatiile si antipatiile faţă de ceilalţi colegi ai săi. Pe baza datelor obţinute s-a realizat colegi ai săi. Pe baza datelor obţinute s-a realizat sociograma, astfel s-a putut observa existenţa unor sociograma, astfel s-a putut observa existenţa unor grupuri foarte bine conturate în cadrul clasei cât şi a grupuri foarte bine conturate în cadrul clasei cât şi a unor relaţii de antipatie între membrii diferitelor grupuri.unor relaţii de antipatie între membrii diferitelor grupuri.

Page 9: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

Obiective şi intervenţieObiective şi intervenţie

Page 10: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

Evaluarea proiectuluiEvaluarea proiectului

1.1. Evaluarea din perspectiva grupului Evaluarea din perspectiva grupului ţintă.ţintă.

2.2. Evaluarea din perspectiva consiliului Evaluarea din perspectiva consiliului profesorilor clasei şi în special a profesorilor clasei şi în special a propunătorilor.propunătorilor.

Page 11: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ

1. Evaluarea din perspectiva 1. Evaluarea din perspectiva grupului ţintă.grupului ţintă.

Elevilor li s-a cerut părerea cu privire la Elevilor li s-a cerut părerea cu privire la proiect, printr-un chestionar. proiect, printr-un chestionar.

Page 12: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ
Page 13: LA BINE  ŞI LA GREU MEREU ÎMPREUNĂ