ALMANAHUL24

A

1946

www.dacoromanica.ro

*T P L

L ESC

www.dacoromanica.ro

Comitetul Revistei Graficaconsequent programului de a contribui princele la artelor grafice romne, pe departe pentru a pune la colegilor profesionali

care se oglindeasc o parte din conceptia, dinviata noastr tipografica, a primul

almanach grafic,Fr de a fi la toate elementele

dezvoltarea care o comport o lucrare,nu o ca ea

rndurile patronilor lucrtorilor tipografi, ecoul pc carene convingem c industria este

poate cea aproape manifestrileculturale ale unui neam, suntem sub raportul organizrei,

nivelului intelectual mult cu cele-de activitate industrial. Nu o

din vedere,sului ori-crei sunt cultura a.

de ce c acestei noi ere caream inaugurat-o att coloanele Graficact fat& fie cu apreciereaconcursul tutulor acelora cari ca noi, nu putempsi mai departe, dect solidaritate munc

EM.Soc. Romoesc.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA ANULUI 1924

de Christos.La : ani:

Crearea Lumii, socoteala Bisericei rsritene 74324713 Idem, , apusene 6637

Fundarea Romei 268

Nasterea lui Christos.33 Moartea Mntuitorului Christos 1891

105 Desclecarea lor Dacia, sub Traian 1814830 Venirea Ungurilor Europa

1171 Venirea in Ardeal1290 Desclecarea lui Radu Negru, Domnul Fgra-

la Cmpulung 6841342 Desclecarea lui Drago-Vod in Moldova . 5821492 Descoperirea Americei, de Christof Columb(11 Octombrie) 4321517 Reformatia lui Luther 407

Introducerea limbei romne Bisericiledin Transilvania 357

Inceperea traducerii biserice$i limbaromneasc 355

1580 Aducerea din America 344Sdirea tutunului in Europa 333Intrarea triumfal a lui Mihaiu-Viteazul 325

1700 Unirea Romnilor din cu Biserica Romei(4 Septembrie)

1784 Revolutia lui Impotriva Magnatilor Unguridin Ardeal 140

1859 Unirea Principatelor Romne (24 lanuarie) . . 651864 Cea dintiu improprietrire a tranilor romni 60

www.dacoromanica.ro

7La :

Suirea pe tronul a Domnitorului Carol IMoartea lui Avram lancu, cpetenia Motilor

numit Regele Muntilor, miscarea Rornanilorardeleni la 1848

Proclamarea IndependenteiIncoronarea clomnitorului Carol ca Rege allsbucnirea marelui Rsboiu European (20 lulie)Intrarea European

ani:

5147

4410

18661873

18771881

19141916

(14 August) 81917 dela care Nemtii sunt

(6 71918 Unirea I3asarabiei (27 Martie) . . . 61918 Unirea Bucovinei (15 Noembrie) . . 61918 Adunarea de la Alba-lulia, care a

Transilvaniei (18 Noembrie) . . 6Date din trecutul tiparului.

1350 Tipritul artilor de 5741373 Descoperirea 5511399 Nasterea lui Gutenberg 5251440 Descoperirea tiparului 4841456 Asociarea lui Gutenberg Faust1462 Introducerea tiparului Italia de atre Panartz

Schweyteym, lucrtori ai lui Faust . . . . 4621466 Moartea lui I. Faust la Paris1466 Petru Schffer tipreste scrisorile lui Cicerone

caractere numite apoi cicero" 4581468 Moartea lui Gutenberg1469 Introducerea tiparului Franta de ctre Michel

Freiburger G. Fichet1473 Introducerea tiparului Olanda de ctre Dierik

Martens orasul Aalst 4491473 Introducerea tiparului Ungaria prin tipograful

Hess 4511474 lntroducerea tiparului Anglia prin Fridrich

Corse 4501474 Introducerea tiparului Spania, orasul Valenta .1476 Introducerea tiparului Boemia, orasul Pilsen 458

www.dacoromanica.ro

8La anul:

1483 Introducerea tiparului Suedia prin lohann Schweel 4411490 'loan Froben primul nonpareille . . . 4341493 Introducerea tiparului Rusia de atre George

Cremovici 4311507 Monachul Macarie tipreste prima Liturghie Slavon 4171540 Celebrul turntor Claude Garamond li-

vreaz tipogratlei Etienne primul 3841542 Introducerea tip. Japonia prin Xavier 3821545 Introducerea tiparului Belgradul Serbiei . . 3791549 Introducerea tiparului America (Mexico) . . 3751571 Tiprirea dinti crti 3531799 Introducerea tiparului Egipet . 1251800 presei de fier de Lordul Charles

Stanhope1814 Punerea functiune a primei masini de

conduse de forta aburilor, inventat de KoenigBauer 110

1869 Inventarea matritei de stereotipie din hrtie. 55

www.dacoromanica.ro

Trebuiesc finute i de tipografii.afar de Duminici : urmtoarele sarbtori legalezile de repaos, care institutiunile

publice particulare suntAnul Nou (1 lanuarie). 10 Maiu.Boboteaza (6 lanuarie). Pomenirea Eroilor (23 Maiu24 lanuarie (Unirea). 5 lunie.

2 zile de Pasti. Maria August).Gheorghe (23 Aprilie). Dumitru (26 Octomb.).

Maiu. Primele 2 zile de

CAND NU SEPe Duminici srbtorile prvliile sunt

judectoriile tin urmtoarele srbtori:7 lanuarie (Sf. loan).

25 Martie (Bunavestire).Cele trei zile de Pasti.23 Maiu Domnului).21 Maiu Const. Elena).2 3 lunie (Rusaliile).

29 lunie Petru Pavel).8 Sept. (Nast. Maicii

nului, Maria14 Sept. (Ziva Crucii).8 Noem. Mih. Gay.).6 Decemb. (Sf. Nicolae).

de Casatie, Curtile de Apel Tribunalele maitin vacante: de Crciun (din ajun la Anul Nou); dePasti, de Joia mare Tornei, vacantade dela 1 lulie la 31 August. La judectorii nu setine patru zile Crciun zile la Pasti.

www.dacoromanica.ro

suspendarea serviciului la serviciile publice.(Stabilite prin Jurnalul Consiliului de Ministri No. 46 din 17 Martie 1921).

1/14 lanuarie Vasile).6/19 (Botezul Domnului).

loan Botezatorul).2/15 Februarie Domnului).

Martie /7 Aprilie Vestire).(Trei zile de Pasti).Aprilie /16 Maiu (5f. Gheorghe).

23 Maiu /5 lunie Domn.), 40 zile dup Paste.21 Maiu /3 lunie Constantin Elena).

2-3 (Pogorarea Spirit Treime).29 lunie /12 lulie Apostoli Petru20 lulie 2 August

6/10 August (Schimbarea la fat).(Adormirea Maicei Domnului).8/21 Septembrie (Nasterea Domnului).

14/27 Cruci).Octombrie /8 Noembrie Dumitru).

8 21 Noembrie Arhangheli Mihail21 Noembrie /4 Decembrie (Intrarea

6/19 Decembrie Nicolae).Decembrie -9 lanuarie (Nasterea Domnului).

Din aceste srbtori caracter oficial:1/14 lanuarie, care se va serba prin Te-Deum la Mitro-din Bucuresti; 6/19 lanuarie (Botezul Domnului), care se

va serba toat tara prin asistarea publice laserviciul divin parada militar, - Capital,

prin asistarea civile militare, seara de(Vinerea Mare) spre Duminic, la Mitropolie.Pe suspendarea serviciului, se va oficia Te-Deurn

tara, la urmtoarele srbtori nationale:10/23 Maiu, Proclamarea Independentei (1877), care

zi se va comemora Aniversarea Unirii tuturor Romnilor(1859 1918) Proclamarea Regatului (1881).

www.dacoromanica.ro

11

23 Maiu /5 lunie Aniversarea Eroilor morti pentrupatrie (Inltarea Domnului), 40 zile

Vacantele srbtori ale Crciunului vorzile de se vor termina

ultima zi; deasemenea, ajunul Anului Nou, stil vechiu,viciul va suspendat.

jurnal a fost motivat de a zilelor carinu lucreaz, cand uncle autoritati nu allele lucrau.

LUNILOR_este astfel numit de la Janus, lui Apollo.

Acesta avea puterea ghiceasc viitorul erareprezentat de Romani ca un zeu dou fete.

Februarie e un nume care vine dela Februa, poreclape care o adorau ca

proprie purikrii sufletelor celor rposati.Martie este luna astfel dela zeul Martie, zeul

rsboaelor.La Roma, sub Romulus,

origina acestui nume este apriliela verbul aperire (a deschide); Intr'adevr

deschide snul su seva hrnitoare carela ei deschide mugurii plantelor.

Mai. Romulus numit us onoareasenatorilor: Majores.

lunie dela Junius care pe latineteera tineretului roman.

lulie dela Julius Caesar care s'aMarc Antoniu consulatului a ordonat

numire.August s'a numit mai Sextilis (luna a asea) a

primit apoi numele de August de la Octavian August, primulroman.

Septembrie, Octombrie, Noembrie Decembrie suntnumite locul pe care aceste ocupaumele timpuri ale existentei Romei.

www.dacoromanica.ro

TORULZILELE CALENDAPUL VECHIU CALENDARUL NOU

1 t IMPR. VASILE Felix2 Silvestru, Papa 15

Miercuri 3 Maleachi 16 MarcelJoi 4 Sob. Sf1. 70 Ap. Teoctist 17 AntonVineri 5 Teopempt Teona 18 Prisca

6 t BOT. D. 19 Canut7 t SF. BOTEZ. 20 Sebastian

Luni 8 Domnica 1 Agnes9 Muc. Eustr. Vincentius

Miercuri 10 Grigorie, 3 Logodna MarieiJoi 11 t TeodosieVineri 12 Tatiana Cony. Ap. Paul

13 Ermil Stratonic Policarp14 Sinai loan Hrisostom

Luni 15 Pavel Tebeul. Glafira16 Cinst. Ap. Petru de Sales17 Antonie Mare 50 Martina18 Atanasie Mare Kiril Petru19 Macarie Egipteanul 1 FEVR,

Eftirnie Mare 2 PURIF. SF. FECIOAREMaxim Marturisitorul 3 Blasius

Luni Apostol Timoleiu 4 Andrei CorsiniMarti Climent al Anghirii AgataMiercuri 24 Xenia 6 DoroteaJoi 25 t Grigorie Teologul 7 RomualdVineri 26 Xenofont 8 Jean de Matha

27 loan g. de 910 Scolastica

Luni 29 Aduc. M. Ignalie 11 Soter, Severin30 t VAS. GR. 12 Eulalia31 d-ri f. de arginfi 13 CastorNUARIE

www.dacoromanica.ro

propagator al gndiril

NOTITE

www.dacoromanica.ro

T I ICALENDAPUL VECHIU CALENDARUL NOU

Mucenic Trifon 14 ValentinVineri 2 t INTMP. DOMNULUI 15 Faustin

Dreptul Simeon, Pr. Ana 16 Gregorie X PapaDUMINIC 4 C. Isid. Dum. V. F. 17Luni Agata 18 Conrad.

6 Vucol 19Miercuri 7 Partenie Luca. 20 ElefterieJoi 8 M. Teod. ZahariaVineri 9

10Mucenic Nichifort Haralambie

Scaunul PetruPetru Damian

11 Vas. Dum. Fiului ris. MathiasLuni Meletie Isabela

13 Martinian 26 Leandru14 27 Margareta15 Apost. Onisim Teofil

Vineri 16 Mucenic Pamfilie Romanus17 Muc. Teod. Tir. Albinus18 Leon al ls. de 2 Eudoxia

Luni 19 Apost. Arhip Cunigunda20 Leon Episcopul Cataniei 4

Miercuri 21 lei Eustatie loan t 1734Joi 22 din 6 ColetaVineri 23 leronim Policarp

t cap. loan Botez.78

TOMA DE AQUINOloan t 1550

Tarasie, Constantinop 9 Francisca Porn.26 Porfirie al 10 40 Martiri t 320

Marti 27 Procopie Decapolitul 11 LucretiaMiercuri 28 Vasile 12 Gregorie t 604Joi 29 Cassian Pomanul 13 Teodora

FEBRUARIEwww.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BERBECELENOU

Vineri 14 Matilda2 Teod., 153 Eut., Cleon. Vas.

Luni 4 Gherasim pusnicul5 Conon din lerusal.

Miercuri 6 Cei 42 din Amoreea 19 losif Logodn.Joi 7 20 loachim

8 Teofilact al Nicomidii Benedict9 t 40 din Sevastia Leon, Caterina Gen.

10 Codrat al Corintului VictorianLuni 11 Sofronie al lerusalimului 4 Gabriel

12 Teofan Marturisitorul BUNA13 Aduc. moast. Nichifor 6

Joi 14 Benedict Alexandru 27 loan15 Agap. loan Capistran16 Savin Hristodul lona, Amedeu17 Alexie omul lui Dum. loan

Luni 18 lerusalimului 31 Balbina. VeniaminMarti 19 Hrisant 1 April. HugoMiercuri ucisi 2 Franc. de PaulaJoi 1 lacob Episcopul 3 Maria EgipteancaVineri Mucenicul Vasile 4 Isidor

Mucenicul 5 VincentDUMINIC 4 Zah. Dum. a 4-a post 6 Sixt 127Luni t BUNA 7 t 403Marti 6 Arhanghel 8 Albert

7 Mat. Tesal. (Denie) 98 Ilarion nou 10 Mechtilda

Vineri (Denie) 11 Papa Leon Iloan Scararul Constantin t 451

lie al Gaugrei 13 Hermen.

A

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

AZILELE CALENDARUL CALENDAPUL

Luni Maria Egipteanca 14 Raimond2 Par. Titu Romanul Anastasia3 Nichita 16 Casimir

Joi 4 losif, scriitorul de cantri 17 AnicetVineri 5 Teod. Agatopod 18 Apolonie

6 Evthimie, Patr. Constant. 19 Crescent7 DUM. FLORIILOR (Denie) PASTELE8 Ap. Irod., (Denie)9 Evpsihie (Denie)

10 M. Teren. Pompie (Denie) 23 SF.Joi 11 M. Ant., Joia Mare (Denie) 4 Fidel deVineri 12 le al Par., V. M. (Denie) 25 t Marcu Evang.

13 Mare 26 Cletus Marcel14 SF. PASTI 27 Petre Canisius

Luni 15 t SF. 8 LudovicMarti 16 t PASTI Petru de VeronaMiercuri 17 Simion 30 Caterina de Siena

18 loan lacobVineri 19 M. Epis., 2 Sf. Atanasie t 373

Teodor Trihina 3 AFL.Alexandra 4 Monica

Cuv. Theodor Sicheotul 5 Pin V.Marti t MUC. 6 P. Latina

Strat. 7 Stanislaus25 Apost. Evang Marcu. 8 Arhang. Mihail

Vineri 26 Vasile, Ep. 9 Gregorie Nazianz27 Simeon 1028 Apost. lason Sosipatru

Luni 29 Cei 9 din Ch. Mem. 1230 Apost. Zevedein 13 Ion

www.dacoromanica.ro

Durabilitatea masini nu depinde de-osolid& de modul cum este

NOTITE

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL CALENDARUL NOU

Prooroc 14 Bonifaciu2 Ad. Atan. M. 15 Salle.

Vineri 3 Timotei Mavra 164 Pelaghia 17 Pascal5 Dum. 18 Venant t

Luni 6 Dreptul 19 Pierre-Celestin7 Acakie Bernardin

Miercuri 8 Ap. Ev. loan Teologul Felix9 Prooroc lsaia 2 Rita de

'Vineri 10 Ap. Simon St. DidierMochie

12 Kipr. Dum. Sam. 25 UrbanLuni 13 Glikeria Filio de NeriMarti 14 Isidor din 7 Carolina

15 Pahomie Mare Ahile St. GermainJoi 16 Teodor sfintitul P'Vineri 17 Ap. Andronic lunia I Felix I t 75

18 Teod., Pet., Dion. a Petronia19 Patrichie IUNIE, Pamfile

Luni Talaleu 2 Pothin de Lyon1 t CONST. 3 Clotilda2 4

Joi 3 IN. DOM. Z. 5 Bonifaciu24 Simeon 6 Norbert

A 3-a af. a Ion Bot. 7 RobertApost. Carp RUSALIILE

Luni 27 Terapont 9 Felician Prim.Marti Kalkedonului 10 Margar.Miercuri Teodosia 11 BarnabaJoi Isaac, eg. m. Dal. (J. Mos.) 12 BazilideVineri 31 Ap. 13 Anton de Pacova

www.dacoromanica.ro

depinde mult valurilor,trebuiese Ingrijite

NOTITE

2

www.dacoromanica.ro

ZILELE VECI-IIU CALENDAPUL NOU

lustin (S. Vasile Mare2 t DUMINICA 15

Luni 3 t TREIME 16 loan t 1640Mitrof. al Constantinop. 17 Cir lulita

Miercuri 5 Dorolei al Tirului 18 Marcelin MarcuJoi 6 Visarion de min. 19 Sf. GervasiuVineri 7 Teodot al

8 Ad. moast. Teod. Ludovic Gonza9 al Alex. I d. r. 22 de Nola

Luni 10 Timotei 23 Felix11 Ap. Barn. 24 loan BotezMorul12 pust. 25 Wilhelm Abatele13 Achilina 26 loan Paul

Vineri 14 Prooroc Metodiu 27 LadislausProoroc Amos 8 Papa Leon t 683

16 Tihon, Amatundei PETRU PAVEL17 Mite. Manuil, Savel Ism. Pomen. Apost.18 M. Leontie el IULIE. Teobald19 Apost. luda, ruda Dom. 2 Vizitarea Mariel

Joi ' Metodie Episcopul 3 BertrandVineri Tarsineul 4 Berta

Evsevie al Samosatii 5 Antoihe-MarieAgrip. Dum. 3 d. r. 6 Pierre Fourier

Luni 4 NAST. SF. BOT. 7 Metod25 Fevronia 8 Elisab. Portugal

David 9Joi 7 Samson 10 Rufin SecondVineri Ad. Sft. loan 11 Pius It AP. PETRU 12 Jean

30 Soborul 12 Apostoli 13 Anaclet

www.dacoromanica.ro

Calea la trece prin cerneala tipografului.

NOTITE

www.dacoromanica.ro

ZILELE VECHIU

Luni Cosma Damian 14 Bonaventura2 Pun. vest. Domn. 13 II t 1024

Anatolie 16 N. Dame CarmelJoi 4 Andrei, AlexisVineri Atanasie Mon 18 Camila

6 mare 19 Vincent de Paul7 Toma, Dum. d. Pus. Margareta t

Muc. Procopie 21 PraxedaMarti 9 Pangratie Maria Magdalena

Cei din Nicopolea Apolinarius11 Eufimia 24 Christina

Vineri 12 ChristopheSobor. Arhan. 26 Ana

14 Ap. 6 d. 2713 lulita Victor,16 Atinogen Marta17 Muc. Marina

i IlanSenen

lgnatiu LoyolaVineri 19 AUG. Petru lam.

TESV. 2 Alfons LiguoriProor. Ezechiel, P. Stefan t 237

Luni Maria Magdalena 4Teofil Not. Dame Neiges

Miercuri 6 t 5C11. LAAna 7 Caietan

26 8 Smaragdus27 Pantelimon 9 Roman

DUMINIC 28 Ap. Timon Par. I() Laurentiu29 11 Suzana

Marti Apost. Silvan 12 ClaraDreptul Hipolit

www.dacoromanica.ro

litera de a devenit cea mai costisitoare,

NOTITE

www.dacoromanica.ro

RAZILELE CALENDARUL NOU

Joi Scoalerea cinstitei Cruel 14 EusebieVineri 2 Arh. 15 t AD. M.

3 Isakie, Faust4 din Efes, Dum. 9 d. R. 17 Emilia

Luni 5 Evsignier 186 t LA A D. 19 Urban t 1095

Miercuri 7 Dometie persanul 20 Bernard tJoi 8 Emilian loana

9 Apostolul Matia '2210 Laurentie 2311 Dum. d. 2412 Folie Ludovic, rege Fran.

Marti 13 Maxim Mirturisitorul ZefirinMiercuri Prooroc Mihea 27 Calasanz

15 t ADORM. DOM. 28 Augustin t 430Vineri 16 MahramS Diomid t CAP. SF. I.

17 Miron18 11 d.R. Raymond

Adrei Strat. a. 2593 SEPT.,Marti 20 Proorocul 2 Ungar.

21 Apost. Tadeu t 686Joi 22 Agatonic 4 RozaliaVineri 3 Lupu Laurentiu4 6 Gertnanus

5 Apost. Tit., Dum. 12 d. 7 St. CloudLuni 6 Adrian sa Nat. 8 t NAST. M. DOMN.Marti 7 9 St. t 670

8 Moise 10 Nicolast CAP. SF. 11 Prof. HiacintVineri Alex. loan Pavel, Pat. C. 12 Guido

31 al Dom. 13 Mauril

www.dacoromanica.ro

Pentru a evita temperatura salamentinut la celsius.

NOTITE

www.dacoromanica.ro

NAVECHIU CALENDARUL

DUMINIC d. 14

Miercuri

Vineri

DUMINIC

9

4

78

Ion pair. C-polei

ZahariaMin. Col. sf. Arh. Mih.

Sozontt NAT. MAICII DOMN.

1617

192021

Luni 9 AnaMar11 Minodora, Mitrodora 23Miercuri 11 Teodora 24Joi Mue.

1314 t SF. CRUCI (Post)127

Visar., d. s.Luni 16

17 Sofia ei18 al19 Mue. Savatie 2

VineriAp. proor.

DUMINIC 2 Foca, Dum. 18 d. Pus.Luni loan 6

Mue. 7Eufrosina 8

Mutarea Ap. loan Teol. 927 Mue. 10

Mrturisitorul 11sihast., 19 d. 12

30 al 13

t INLT. CRUCIINicomedCorneliuSemnul Fr.

Cuperf.

LinusN. D. de Merci

Cosma Damian

Arh. MihailleronimOCTOMB. PerniINGEPIICandid

d'ASSISI

BrunoSergiu

DionisieBorgia

loan LeonardSerafin

EMBRIEwww.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I ACALENDARUL NOU

li Ap. Anania Roman. 14 CallistusMiercuri 2 Ciprian 15 Tereza

3 Dionisie Areopagitul 16 Gerard MajellaVineri 4 17

5 Haritina 18 Luca6 Apost. Toma, Dum. 20 R. 19 Petru de

Luni 7 Serghie Vah. loan Cantius8 Pelagia Ursula, Ilarion9 Ap. lacob al lui Alfeu 22 Maria Salomea

10 sora saVineri 11 Filip 4 RafaelSambsts 12 Tara h 5 Hrisant Darla

13 Carp Papil, 21 R. 6Luni 14 t CUV. PARASCHIVA 27 Dimitrie

Luchian Simeon ludaMiercuri 16 Longhin, Narcis

17 Proorocul Hosea ClaudiuVineri 18 Apost. Luca 1

19 Prooroc t TOTI 5411DUMINIC 20 Dum. 22 d. R. 2 ZIUA RAPOSATILORLuni 21 Ilarion mare 3 Silvia

22 Ap. Averchie, ep. 4 Carol BaromeulMiercuri 23 Ap. lacov, fratele Domnului 5 ZahariaJoi 6 Leonard

25 Markian Martirie 7 Erculan26 t SF. MUCENIC 8 4 martiri

DUMINIC 27 D-trie n. 9 TeodorLuni 28 Terentie 10 Andrei Avelin

29 Anastasia Romana 11 Martin Turon.Zinovie 12 Papa I

Ap. Apelie, Stahie allii 13 StanislausOCTOMBRIEwww.dacoromanica.ro

este att de necesar pentru bunul mers alunei intreprinderi, precum este uleiul pentru mersul masinei.

(Leroy).

NOTITE

www.dacoromanica.ro

ORULZILELE CALENDARUL VECHIU NOU

Vineri Cosma Damian 14 losafat2 Achindin 15 Eugenia3 M. Acepsina a. D. 24 d. R. 16

Luni 4 loanichie Nicandru 17 Grigorie Taumat.5 Galaction 18 Sf. bis. P. Pavel

Miercuri 6 Pavel mrturisitorul 19 beta7 33 din Melitina Felix de Valois

Vineri 8 t INTR. IN9 Onisifor Porfirie Cecilia

10 Apost. Orest, Dum. 25 d.R. ClementLuni 11 Mina, Victor Vichentie 4 Hrisogon

12 loan milostiv EcaterinaMiercuri 13 t loan Gur-de-aur 6 Silvestru abateJoi 14 t Apost. 7 lacobVineri 15 Gurie SeverinSmbt 16 Apost. Evangh. Mateiu Saturnin

17 Grigorie al Neocesariei Andrei Advent.Luni 18 Platon Roman 1 DEC. NataliaMarti 19 Varlaam Proor. Ob. 2 BibianaMiercuri Grigorie Decapolitul 3 Xav.

1 t INTR. IN 4 BarbaraVineri Apost. Filimon 5 Saba

al lconiului 6 t SF. NICOLAE4 Clement al Romei 7 AmbrosieLuni t Ecaterina 8 t CONC.6 Alipie Stelian 9 Eutihian7 lacov Persul 10 MelhiadeJoi 8 $tefan Damas I

Paramon Filumen 12 GherontieApost. Andrei 13 Lucia

NOEMBRIEwww.dacoromanica.ro

pentru patroni pacoste pentru zetari estemanuscrisul scris fugitiv nerevzut.

www.dacoromanica.ro

CAPR CORNZILELE CALENDAPUL VECHIU NOU

Proor. Naum, Dum. 28 cl. 14Luni . 2 Proor. 15 ValerianMarti 3 Proor. Tefania 16 AdelaidaMiercuri 4 t Varvara Dam. 17 Lazar .Joi 5 t eel 18 S-ta BeggueVineri 6 t NICOLAE 19 Urban

7 t Ambrosie episcopul Liberatus8 Patapie, Dum. 29 d. R. Apost. Toma

Luni 9 t Zmislirea Ana 22 FlavianMarti Mina, Erm. 3 VictoriaMiercuri Daniil 4 Adela

12 t Spiridon, de min. tVineri Evstratie 6 t SF.

14 Tirs aljii 7 t JOANt Elefterie, D. 30 d. 8 CopiiiLuni 16 Proor. EleonoraMarti 17 Proor. Daniil lui SabinMiercuri 18 Sevastian 1 SilvestruJoi 19 1925. CIRCUM.Vineri Ignatie Teoforul 2 Macarie

1 luliana 3 Genoveva2 Anast. D. Nast. D-lui 4 Titu

Luni Cei 10 din Creta SimeoMarti Mug. 6 BOTEZ. DOMN.Miercuri 25 t DOMNULUI 7 SeverinJoi 26 t SOBOR. P. SF. 8 LucianVineri 27 t SF. INT. MUC. 9 lulian

28 20.000 arsi 1029 14.000 t. de Irod

Luni 30 Anisia 12 Tatiana31 Melanin Romana LeontinDECEMBRIE

www.dacoromanica.ro

Tipografia este una acele maiestrii dela carecultura omenirii.

(George

www.dacoromanica.ro

NOUILEMajorarea de la

15 Mai 1923.

1. 0 scrisoare simpla 20 gramede fiecare 20 grame sau fracliune

plus2. 0 carte3. 0 carte cu raspuns

lmprimate de fel, de fiecare50 grame,. didactice literare, Cataloageimprimate de editura librrie, Jurnalepublicaliuni cari apar

se depun la post de editori,autori, administralii sau depozitaride ziare, de fiecare 50 grame sau frac-hiune,

Toate celelalte seconform aliniatului 4 precedent.

6. Imprimate relief orbi, defiecare 500 de grame

7. de grame200

de fiecare 50 grame sauplus,

8. Probele de la 100 grde fiecare 50 grame sau fractiune

plus,Taxa de recomandare taxele

. . . .

Taxa avizului de primire la obiectelerecomandate:

a) cerut in momentul depunerei obiectul.b) cerut ulterior depunerei obiectului .

PentruAustria

C.-SlovaciaItaliaJugoslaviaPolonia

a

Pentru

celelalle

Lei B.

2

2

33

5050

25

05

25

50

50

50

Lei B.

50

336

666

2

6

612

50

Lei B.

-

348

666

2

6

612

www.dacoromanica.ro

37

Pentru

Interiorul

Pentru:

Italia toate

de celelalte15 Mai 1923. Lei B. Lei B. Lei

Taxa unei foi de reclamatiune . . . 3 - 12 - 12 -Taxa unei de indentitate . . . . - - 12 - 12 -Suprataxa pentru obiectele adresate

Poste-restant 2 - 2 - 2 -Taxa timbrului de asistenta ce

se la scrisorile simple, recomandate,de valoare postale destinate

localitate cea care stintdepuse - 10 - - - -

Taxa de plata minima obiectelenefrancate complect 1 - 4 - 4 -

pentru recomandate, recu-vremente, mandate mesagerii prezentatela Duminicile legale . 2 - - - - -

Toate birourile postale debitele de timbre sunt obligate capublicului actualele postale, externe de 2 lei, francate complect

anume lipind pe ele taxa un timbru franco-mobilde I leu sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia, Italia, Jugoslavia,Polonia, Ungaria) sau de 2 lei, stint destinate pentru celelaltestraine.

3

www.dacoromanica.ro

Monitorul Oficial" No. 205, din 10 Decembrie, publicaurmatoarea modicare a legei din 19 Martie 1904:

,.Proprietarul atelier de arte tipografie,litografie sau procedeu de arte grafice este obligat

din carte, ziar, note muzicale,geografica, planuri, stampe, portrete, tablouri, foae vo-

reproducere, exemplare biblioteciiAcademiei romne din exemplare biblioteciiUniversitatii din Iasi, bibliotecii din Cluj, biblioteciiUniversittii din Cernaufi, bibliotecii Ateneului biblioteciidin un exemplar UniversitareCarol din Bucuresti Asociatiunii pentru cultura lite-ratura poporului din Sibiu; iar aceste biblioteci suntobligate le primeasca le depozitele

Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebue fieplecte executate pe aceiasi sau material de aceiasicalitate, ca cele cari se pun comerciu sau se predauautorilor editorilor. Nu surit supuse acestel legi,imprimatele cari reprezinta bani, hrtii de valoare toateacele de caracter oficial confidential, cari vor declarate caatari de autoritatile respective.

Obligafiunea de a trimite exemplarele legalepentru ziare, reviste tiparituri periodice din ziva apa-ritiunei pentru celelalte grafice; brosuri,etc., etc., de ce vor fi terminate.

Tipografii sunt a cu acestechete o exemplare, din cari unul li se varestitui certificat de administrarea bibliotecilor".

www.dacoromanica.ro

39

sistemului socotit centimetri

Cicero = cm Cicero = cm Cicero = cm Cicero = cm1 0,45 26 11,70 51 22,95 76 34,202 0,90 27 52 23,40 77 34,653 1,35 28 2,60 53 23,85 78 35,104 1,80 29 13,05 54 24,30 79 35,555 30 13,50 55 80 366 2,70 31 13,95 56 25,20 817 32 4,40 25,65 82 36,908 3,60 33 14,85 58 26,10 83 37,359 4,05 34 15,30 59 26,55 84 37,80

10 4,50 35 15,75 60 27 8511 4,95 36 16,20 61 27,45 86 38,7012 5,40 37 16,65 62 27,90 87 39,1513 38 17,16 63 28,35 88 39,6014 6,30 39 17,55 64 28,80 89 40,0515 6,75 40 18 65 29,25 90 40,5016 7,20 41 66 29,70 91 40,9517 7,65 42 18,90 67 30,15 92 41,4018 8,10 43 19,35 68 30,60 93 41,8519 44 19,80 69 31,05 94 42,3020 9 45 70 31,50 95 42,7521 46 20,70 71 31,95 96 43,2022 9,90 47 21,15 72 32,40 97 43,6523 48 21,60 73 32,85 98 44,1024 10,80 49 22,05 74 33,30 9925 11,25 50 22,50 33,75 100

cm = Cicero cm = Cicero cm Cicero cm = Cicero1 2,2 9 20 17 37,7 252 4,4 10 22,2 18 40 263 6,7 1 24,4 19 42,2 27 604 8,9 12 26,7 20 44,4 28 62,25 11,1 13 28,9 21 46,7 29 64,46 13,3 14 31,1 22 48,9 30 66,77 15,5 15 33,3 23 51,1 31 68,98 17,7 16 35,5 24 53,3 32 71,1

www.dacoromanica.ro

SISTEMUL PUNCTELOR(Sistem normal, numit Didot.)

metru 29 mm. = 2660 punctepunct tip. = 0,376 m.6 puncte = nonpareille7 = colonel8 = petit9 ., = borghis

10 ,. .. garmond12 = cicero14 =16 = terfia20 text24 = dublu cicero28 = ;, dublu36 = canon mic36 = 3 cicero40 = canon mare48 ,, = 4 cicero (missal mic)60 = 5 cicero (missal mare)72 = 6 cicero (sabon)

metru = 221 cicero petit4 cicero = un quadrat (48 puncte)

10 kg. noua confine 18,000 nonpareille, 12,000petit, 10,000 borghis, 8400 garmond 6300 cicero.

lnlfimea este 622/3 puncte tip.22566 milimetri.

www.dacoromanica.ro

41

FORMATELE DE

mai jos dimensiunile fabricateuzitate de tipografi :

Formatul No. = 42 X 68 centimetri.76

4 848 77

10 8012 96

Formatul No. se dimensiune ase-menea No. 2 4. se de obicei pe

de 35 X 45, cartonul (alb sau colorat pe formatul50 X 60 cm. diverse In alte mai ales

Germania, formatele de sunt reglementate pot aveaurmatoarele formate:

Formatul No. 1 = 33 X 42 centimetri.43454850535659

9 6410 65

= 54 X 6878

Crtile au formatul conventional de 9,2 X 14,2stabilit de Uniunea

www.dacoromanica.ro

pentr ceiPrezidentia Ministerial:Ministeru internelor:Ministeru externelor :Ministeru finantelor :Ministeru :Ministeru comunicatiei:Ministeru agriculturei :Ministeru justitiei:Ministeru de :Ministeru lucrrilor publice :Ministeru instructiunei publice :Ministeru cultelor al artelor:Parlamentul (Camera deputatil.):Senatul :Directiunea C. F. R.:Camera de comert industrieBursa :

Strada Cantacuzino.StradaStrada C. Bonaparte 1.Calea Victoriei 147.Calea Victoriei.Bulevardul Elisabeta.Bulevardul Carol I.Strada Bursei 4.Strada Brezoianu.Bulevardul Elisabeta.Strada Spiru Haret.Strada Berthelot.Dealul Metropoliei,Edificiul Universittii.Cal. Victoriel Str.Strada Bursei 4.Strada Paris.

Ambasade Conzulate.Ambasada : Putu de 4.Ambasada : Calea Dorobantilor 34.Conzulatul American : Pasagiul lmobiliara.Conzulatul : Strada Botean 4.Conzulatul Jugoslav : Strada 14.Conzulatul Maghiar: Strada Botean 4.Amb. Conz. Belgian : Kaimata 7.Amb. Conz. Strada V. Lascar 34.

Conz. Cehoslovac : Strada Povernei 34.Amb. Conz. Elvetian : Calea Victoriei 188.Amb. Conz. Francez : Strada Lascar 13.Amb. Conz. German : Calea Victoriei 188.Amb. Conz. Grec : Bulevardul Pache 4.Amb. Conz. Italian : Strada Victor Emanuel 45.Amb. Conz. Polon : Cal. 129 C. Cantacuz. 27.Biroul pentru bilete cltor. : Pasag. Imobil. Victoriei.Biroul pentru viz. pasapoart. : Strada Franklin 11.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

44

CUM

mult poporului rusesc,

Rusia sovietelor deazi, nimic numai este sfnt, cul-

tura, care-i lipseste mai

este ignorat descon-siderat de cpiteniilesovietelorrora este depus, pen-tru nu timp,destinul unui popor depeste milioane.

Fireste, tar, cartea devenit un care numai are ce i-o acordm noi sau alte popoare.Biblioteci particulare publice, averi intelectuale au

rafturile goale. Se zice cmare criz de combustibil la Moscova Petrograd, inven-tarul bibliotecilor devastate a fost pus la lumea

averi nepretuite depozitate diversebiblioteci rechizitionate" dela burghezime.

Anii rzboiului mondial, dar mai ales cari au urmat duprzboi, de revolutii, desordine, reclamatprada nimicind biblioteci, incalculabile pagube.Rusii s'au retras din Varsovia au dispus mod oficialdistrugerea de ce gseau acel oras,numai ca s nu - dusmanului. Noroc cnarul Insrcinat aceast funest ocupatie a fost tipulvratului functionar tarist, a operile destinate pierzrii

50 copeici negustor de peste 1500ruble. la rndul lui a o afacere, cci

aceste se bibliofile, precummanuscrise de mare valoare. BineInteles din poli-

au fost distruse irnprimate. regimul Hortyst

www.dacoromanica.ro

45

din dupa intronare, a goana dupabolsevici. Cu ocazie a procedeze cat

se poate de radical. S'a vanatcialismul. Acestei goane far rost a obiblioteca a savantului Szabo, care poseda ocolectie compusa din 15,000 volume, partea mare teorelice

doctrinele marxiste.Canibalii au o oroare poate mai agentii

lui Horty. Cunoscutul explorator african, englezul Stanleyriseste descriere a sa, cum indigenii din statul Mowa depe Congo, au dispus se puna pe rug cartea ce cuprindeanotitele sale cotidiane, fiindc scrisul era socotit de acestiaca lucru periculos. notitele po-sedau o valoare incalculabila, o mare pentrudnsul, Stanley a s carte, reusindu-i

o un volum Shakespeare, ce avea o leg-exterior simil. Cu o ocazie, Stanley, se

nevoit se de uncle volume pretioase ce le purtafurtunoas mica sa cu

care circula pe lacul Victoria din Africa a suferit un naufragiu,intuneric avea de Din

formatparte, un popor, anume chinezii, cine

nu pretuieste cu ochiul Inteleptului" (litera)la a doua venire pe lume se vor naste orbi. lar pentru caexemplarele cu nu profa-natoare, muribund ca de moarte s

prin foc colectia ce-o are. chiar intreprindericari primesc execute operatic, un rugspecial, in jurul se de membriiintreprinderei, ca apoi tactul nu poate lipsi,duca la fluviu cenusa arse.

Acest religios al chinezilor era vreme des-voltat la un cult, mai timpul domniei lui Tsin-Si-Huang-Tis, supranumit arztorul de Grape cultuluiacestuia, exercitat un fanatism, a reusit Tsin-Si-Huang-Tis, nimiceasca aproape literaturacronicile de pe atunci (acum 2000 ani), din aceletimpuri au rmas numai insuficiente date istorice. Fanatismulchinezilor gseste explicare in bibliofolismul acestora, care era

In schimb imperatorul Augustus al romanilor, timpul

www.dacoromanica.ro

46

domniei sale a pus pe rug 2000 de adunate dinimperiul socotite de dnsul ca nedemne de Maitrecuti a fost Infiintat primul rug sensul celui augus-tian Germania Berlin, pe cmpia dela Tempelhof, undezeci de mii de demne de rug au fost aduse benevol maiales de ctre tinerimea studioas, pentru a predate

Rugul lui ar In zilele de azi o aplicatiede adevratei literaturi, am avea noi,precum au alte popoare, multe, foarte multe nedemne,produsul literaturei scandaloase, pornografiei ordinare.

V. MOLIN

www.dacoromanica.ro

47

DE TIPOGRAFUL_Din GIOVANNI Tradus de A.

m lucrat totdeauna pentru tine - tu de atateaori ai lucrat pentru mine. tolusi nu ne-ampaharul de vin la aceeasi a

unul dintre ai n'a spus nimica des-pre ai Ti-ai consumat ochii pentru el unte-ai o privire. nici

unul singur din cuvinte ce se aernicia saracilor.

Mie drag. Imi place de tine.tine de treisprezece ani. confidentul meu, confidental gandurilor mele, al maestritelor melancolii. Suntemprieteni, vrei.

Ceeace fi citit chiar prietenului celui mai deaproape al ceeace fi dat femeei maiapropiate de mea, dintreprimii ultimii veniti mea primitoare, ti-am datnaintea tuturora tie. nu mi-a fost rusine: n'a trebuitrosesc.

Noi noi ne corpul caracterul,fiecare se la trebile lui. Eu las tale ceam mai scump acea zi. Iti las din sufletul meu micurat

tu te mi-i traduci metal.Ai fost care ai ascultat spovedanie a mea.

Ai citit tuturora cele mai aspre atacuri ca cele maicele mai pasionate dis-

preturile cele mai rutacioase. Ti-am deschis sufletul meu cape o carte necorijata am reoranduit pintetele tale liniilecele mai geloase ale meu.

Umedele corecturi ce mi le-ai dat - cea- au mai amintirea mea,

viorelele ce mi le-a .ascuns carte copila

www.dacoromanica.ro

care m'a iubit celorlalte. ar fi trebuitca pe acte de nobil cele originate pe cari

mi le-ai Inapoiat, sigilate rotunde aletelor tale grase negre.

tale murdare de plumb de placmult mai mull pe cari domnii sus pusi le

piele sau pentru rusinea curatenieiale mele sunt murdare de le-ar strange

bucuros pe ale tale.Fata ta e sgarcita ca fata acelora pe carii-a sa sufere ochii tai obositi au citit mult,

mai mult de cat ar fi trebuit. ca aiSuntem fratii, tipografului!

eu ca tine prind gandurile usoare, subtile, zburatoarepe cari le citesc aer mea le solidific legreunez plumbul cuvantului precis, pe hartie geometrictangibila care le precum cerceveaua ferestrei

patrare cerului.eu ca tine lucrez pentru a repeta In mii de copii

cuvintele ce-ar spuse unuia singur o singurnici eu nu dispretuesc manuscrisele necunoscutilor

a doua.eu, o culoare, de dincolo un accent,

de aici o de colea o imagine, pun laolalt o pagin,cum tu, de de colo casseta ta literile

termini crearea cuvant inteligibil.place casseta ta Inclinat, care uneori pareca o sut de ferestrui ale unui stup cu albine;

odat pare casarma mari armate deadormiti somn de plumb.

Imi place masina ta care nu odihneste care repet Inclip paginile sale exacte egale, ca unui

dasel.Imi place monotypul lui fierbinte de plumb topitcomplicata lui preciziune de bestie mecanic.

surbele chenarele marginilor. nu mi-e nici masinape care o piciorul.

printre grmezile de printre pilastrii deprintre zidurile de cassete, ca la mine

Mirosul de cerneal place sudoarea fete s-ntoase. bucuros hamalului care duce pe

www.dacoromanica.ro

49

spinare sarcinile de sasesprezece, cum aduce salahorulmizile palatului care nu e al Trebue ca tu duci

ai ti frate tipograf. Suntem cusuti dublu fir pentru toatviata, ca asasinii inelele aceluiasi

Tu nu ai putea tri mine eu putea tritine, Trebue vrnd-nevrand prieteni.

Mi-am stors ca pe-o portocal putintot acrul dispretului meu a czut pe mine m'a deco-

pentru totdeauna. Dar acel n dulce care aprins coaj, acea prticic de dragoste care mi-a rmas

am lsat-o pentru tine, complice obscur necesaral oricrei plceri al oricrui delict al meu.

www.dacoromanica.ro

Nu putem vorbi dearta imprimeriei, a ne

primul lade litere, primul mai

important isvor al tiparului,bele arte legate unade alta, istorie

evolutie dela creeareaInventia de a

mobile pentru tipar, se poatenumi carea omenirii por-tile civilizatiei, ale culturii aleprogresului, din tristulIntuneric al ignorantei.

dela timpurilenoastre nu se vre-o de

a omului, care schimbe puterede repede care dat rezultatede uimitoare toate ramurile existenfei orne-

nesti, ca arta tiparului.unui procedeu care

mai multe exemplare timp a idei exprimateprin a cunoscut cu mai mult de 1000 ani

nu au fostdirectie. Cuvintele figurile gravate desau metal, pecetiile, etc. ce ne-au dela vechi, sunt

vii.Faptul a fost descoperit de

abia la anul 1444 d. Chr. nu trebue ne mire,fundamental era cu mii de ani ea nu a

practicata, deoarece lipsea principalul lucru, a

(Fig. 1)

www.dacoromanica.ro

51

aflare constitue meritul de necontestat al lui Gutenberg"primul pas spre descoperirea tiparului mobile demetal matrita" sau forma care se toarna litera.

la descoperirea matritei, vechi, chiar Gutenberg,pentru a reproduce mai multe exemplare dup un modelse serveau de un procedeu, care se crede a fi intrebuintatpentru prima China, de a fost adus .Europa

secolul XIII de exploratorul Marco Polo, anume :gravau pe o de lemn sau de sens invers,figuri, cuvinte fraze apoi

placa gravata cerneal,o presau deasupra unei foi de pa-pyrus pe care se reproduceau exactsemnele gravate pe

De acest procedeu s'a servitGutenberg pentru a prima sacarte Catholicon",succes, din cauz c plcile gravatenu puteau Intrebuinta pentruo lucrare, gravura acestoraera foarte grea costisitoareo multime de timp.

Nevoit caute metod maipractice, se (Fig. 2)lemn litera de care avea nevoe. scobiturao compozitie de plumb obtinu prima litera

ajutorul matritei. litera era un I3". areusit, scobi lemn tot alfabetul prin turnare obtinu literemobile de aliaj, cari pagini le reproducedpe ajutorul unei prese de lemn inventata de el (subfig. legnd una dupa alta la una din margini, avuvolume tiparite. Acesta este fericitul al tiparului,care un rol de viata noastrde pe urma cruia se azi multe milioane de oameni.

La noi tar& marea majoritate a tipografinu cunoaste aproape de fazele prin care trece blocul decompozitie ce este transformat frumoasele mobile

mari, transmitatoare aavem putine de litere raport tipografiileexistente, turntorii deabia de -4 decenii

a activitate, din lips de perfectionate, lucrtori

www.dacoromanica.ro

specialisti matrife, era nensemnata ultimii 4 ani.Lipsea apoi Incurajarea tipografiilor din cariincredere produsele turntoriilor noastre, preferau seaprovizioneze material din strainatate, care, ce e drept, eradin toate punctele de vedere superior produselor noastre.

alipirea noilor teritorii, a industrieeste mai numeroasa mai ca a

chiului regat, se accentuiaza tot mai mult nevoia de a se fabricamaterial tipografic, deoarece, scumpetea materialelor

strine de transport, mai ales din Germania, princi-pala furnizoare, fceau imposibil importul literilor strine.

tua.

o

3.- Primul Fraktur Nonpareille turnat. lui Froben 1490)Infelegand momentul a sosit, cele -4 turnatorii de

litere existente au numeroasea se acest scop au adus din straintate celemai noi mai perfecfionate noi numeroasede matrife precum un numeros personal technic specializat

turnatorii din Dintre aceste firme,toria de litere Bugra" din Bucuresti, (calea 13 Septembriea avut bunavoinfa a ne permite o vizit atelierele sale undeam putut constata progresele realizate aceast ramur lanoi am putut face diferite observafiuni privitoare lamodul de confectionare a literilor, cari comparafie fabri-catele similare strine nu las nimic de

Inainte de a descrie diversele procedee de tiatajustat precum observafiunile dm mai jos numele

celor mai importanfi din inventatoriide litere, de o care invenfia

de fiecare parte, pentru ape tofi cari cu munca au pus bazele tiparuluicaractere mobile.

Numele acestor harnici pioneri ai culturii, cariactivitatea avutul spre a o ne-

peritoare, trebuesc litere de istoriaartelor istoria progreselor omenirii, cci, lipsitede comorile de propagate numai ajutorultiparului, massele popoarelor fi mai departe

www.dacoromanica.ro

nericul orbirea degeniile de mai trziu ar fi ca

muritori:JOHANNES GUTENBERG VON

GESNSENFLEISCH, nscut Maientaanul 1397, mort 24 Prima liter greceascli

1467 24 Februarie 1468, nu se la Maienta 1476.exact. inventatorul literilor mobile de metal al matritei.

JOHANNES FAUST, nobil din orasul Maienta, se asocie la22 August 1456 cu Gutenberg. La ajutat pe acesta la

operei sale. Se crede a murit Franta varaanului 1466.

PETER SCHFFES, caligraf Gernsheirn pemalul drept al Rinului, era scriitor vestit. Devenind anulsocrul lui Faust acesta asocie la tipografia sa. Schffer esteinventatorul sternplului" un mic drug de otel, la extremitatea

se graveaz relief litera cu care se preseazapoi matrita sau nickel. Perfection sistemul de turnat

taie multe litere noi.MENTELIN, anul 1410 mort 1478, se

crede a fi fost primul inventator al tipografiei, acari se deosebiau cu totul de cele ale lui Gutenberg.NICOLAS JEANSON, nscut 1420 Franta,

gravura Germania. Se stabili la 1469 Elvetia undeo tipografie. El este primul care a tiat caracterele romane.

SIMON DE COLLINET, Franta la 1476 carac=romane diferiteCLAUDE GARAMOND (GARMOND), nscut la

sec. XV mort la anul 1561, gravor vestit turntor de litere.a gravat din ordinul Regelui 3 caractere grecestide o frumusete neintrecut. Dela el ne-a denumirea degarmond ce o dm literilor de corp 10.

PIERRE HAUTIN, gravor din sec. XVI, este primul caregravat notele muzicale.

DIDOT, nscut la 7 lanuarie 1730, s'a fcutrenumit 6 puncte tipografice unitatea de msuruzitat pe atunci numit (pied du roi) care apoi afost adoptat de mai toate turntoriile din lume. A imaginattypometrul a ameliorat caractere de liter&

FIUL SAU PIERRE, nscut la 1761 succese tatlui suA creiat 18 caraciere noi.

4

www.dacoromanica.ro

MANUTIU (POMANUS), la BassianoItalia anul 1449, mort la 15 Februarie 1515. Estetorul literilor cursive cari scrierea mareluiItalian Petrarca. Mai trziu s'a dat denumirea de aldinerilor grase.

Precum foarte multi cari au adusinsemnate imprimeriei, turntoriei, etc. ale

nume, din de nu le putem da.a mai insista asupra fazelor desvoltrii artelor

special al turntoriei de litere dela Gutenbergazi, vom descrie mai jos .diferitele procedee masini cu

se Turntoria Bugra", cumni s'a explicat cu ocazia vizitei noastre.

E de notat, fabricafia literilor se disting 4principale anume:Formarea aliajului Turnatul literilor

ajustatul literilor. Terminatul

LFig. 5.-Prima ebraica. Reggio, 1475.

se face chiar fabricei,anume avnd un cazan de cu o capacitate

1000 kgr. mai turntoriiledin Germania, este: plumb curat, antimoniu curatenglezesc sau unguresc, de marca Regullus"

La mari de de text, cari turnate cude nichel, se acestui aliaj Din

aliajul care nu se pot literearam, deoarece moleculele de din aliaj se defloarea matrifei, ceeace o poroas floarea

Pentru a se constata o este dinbun, se va rupe fr a se

se rupe un pleznit usor iar prezinto cristale aproape invizibile, aliajul estebun. mai poate constata calitatea aliajului, una dinmuchiile literei un briceag bine ascufit de pe muchiese desprinde un fir usor de compozifie care se imediat

www.dacoromanica.ro

jar cutitul ptrunde greu metal se vac metalul este bun.

fcut, este forme de font& de undercire este mai mari sau mai dup

trebuint. Aceste sunt transportate atelierul de turnatdepuse lzile asezate masin.

LITEPILOR. De unde de inventiamasinei de turnat literile se turnau aparate primitive deuna cte una, neexacte, astzi ajutorul masi-nilor complecte, denumite astfel pentru cari

numai se torn enorme, mod rapidexact.

Prima de turnat litere de mn, carenu se mai intrebuinteaz dect turnatul notelor

muzicale, chenarelor, literilor caligrafice, etc.) a fost inventatpe la rnijlocul anului 20-lea din secolul al XVIII, de ctreenglezul Wiliam M. Johnsohn din Londra construit anul

Fig. 6.-Lilera bibliel din 1494.1840 de ctre americanul Bruce danezul Brandt New-York,

un sistem mai practic. Prima masin Europa a fostintrodus Berlin de germanul Hnel anul 1845.

Mecanismul acestei masini se compune dintr'un cazan(ceaun) de Incontinuu de o cearde benzin comprimat aer. In mijlocul ceaunului,

manson perfect rotund, este adaptat un piston tot defont, bine ajustat, care din timp timp, din ceaunulmasinei spre instrumentul de turnat, metal topit, care treceprintr'un canal tiat chiar peretele ceaunului.

In momentul stropirii, instrumentul care 4pereti ai corpului . literei se apropie de caplul canaluluiunde metalul se acolo pentru a primistropitura. La captul care 4 pereti, opuscaptului pe unde metalul topit, se matrita care

momentul stropirii perfect cavitate dmetalului cald forma sa.

Imediat primirea stropiturei, instrumentulse de ceaun, litera cade din

www.dacoromanica.ro

instrument pe o de carton de apoi, cemai multe, sunt transportate pe masa de ajustat uncle

li-se taie cotorul, se pe winkel.Spre deosebire de aceste masini de

plect pentru patentat anul 1887 de firmadin Paris, a creifotografie omai jos, reprezintultimaadus sistemuluiturnare.

Pesina de areforma verticaldiferitele piese ale

in-strumentul sunt su-prapuse, la masinacomplect sistem

ouchr instru-mentul, (transpor-

ul vezi fig.No. 9) ca ceau-nul, pistonul, etc.sunt asezate pe o

sens ori-zontal nici onu este ascuns.nu este nevoe sse trans-portatorul pen truasezarealiterile sunt

curate, cotor pe un winkel (linie spe-de lemn, de 60 cm. lungime) pe care se literile se

transport dela un la altul ce suntLa lucru adie nu este nevoe se

schimbe des masina complect produce 30kgr. Mere zilnic, mrimea literilor

Pentru turnatul literilor corp 6 8. turntoria

7.-NI4na turnalulalbilurilor dela cicero.

www.dacoromanica.ro

.,13ugra" a adus din o rapid&avand ca principiu ca construclie ca masina

o modificare la axa principal&la care este una verticalportatorul, o foarte mare.

Pe cu masina complecta se de obicei -25kgr. de 6 zilnic, masina se oblincari uneori tree 50 kgr. zilnic. pentru literedela corp 10 sus este de masina

a piston are o pentru aliterile spre deosebire de pistonul rapide careface 2 pe

moirica.Freres, Paris, peolru

albiluri corp 16.9.- Masa

resturile de

Pentru de titluri dela corp 96 estecomplecta de titluri, mult mai mare solid construita care

mult mai la de mari, pistonulface 2 pentru liter& Pentru ca litera

se imediat s'a practicat instrumentulmasinilor complecte un canal prin care trece Incontinuu

un curent de rece care toate piesele la ofoarte

DE Pentru corp de caretrebue turnat cantitate oarecare, se lucratorului oindicativa pe care sunt toate.literile verzale de

www.dacoromanica.ro

cifrele, semnele, punctuatiile etc. separat accentele ce secer. In dreptul fiecrei litere este indicat cantitatea Tnce trebue

De exemplu, polita No. 2, pentru titluri grase dela24, urmtoarele :

corp . . . 36 kgr.

24 . . . 68Ponta No. 3, pentru grase dela corp 48, da

urmatoarele cantitti:corp 28 . . . . 15 kgr.

36 . . . . 21.548 . . . 35

In fine, pentru turnatul literilor de corp 60, 72, 96, se cereclientului o lista separat, care acesta indica buctile cctrebuesc turnate.

La fiecare comanda trebue indicat lucrtorului carecomanda, provincia unde clientul, pentru a

nu da accentele de cari nu are Pentru Transilvaniade ex. se cer accente nemtesti unguresti, pentrunumai accente nemtesti, pentru Basarabia accente

franceze. sunt multe exceptii, totul depindede lucrarile ce tipograful are de

Majoritatea tipografiilor vorbesc de firmele din cen-trele importante ale au grija de a se aproviziona toate

ce se pot pentru a pentrulucrare li s'ar cere.

De altfel, fabrica toarn litere rusesti,Cererile de acest fel sunt foarte rare,

tar& ma toate imprimatele limba romana.iar Basarabia, se Tnlocuesc tot mai mult rusesticele

Literile caligrafice, notele muzicale, chenarelecolturile, etc. dupa cum am spus mai sus, se toarn numai

de instrumente speciale.Albiturile (ghiferti, halbghiferti, spatii) se toarn numai

complecte, matrit sunt scurteliterile. Pentru quadrati, I3ugra", a construit.

prin directorul su technic Teodor Giessecke, primatrigemen pentru turnatul literilor text titluri.

masin a fost construit acum un an Bucuresti,

www.dacoromanica.ro

planurile d-lui Giessecke, push functiune de 4 luni.Masina (Drillingsmaschine) este introdusa numai

turnatorii din Germania de cativa ani productiaun singur lucrator, productia a putin 4

complecte. mai jos cliseul a 2 din cele 3 capete alesinei, care a starnit mirare tuturor tipografilor cari

Fig. 10.- co forta sistem pentrudela corp 16-8 cicero. A. Ceaunul (cazanul) metal. Pisto-

nul. C. Transportatorul. D. Matrila. F. Conducta de pentru racitul pieselor.G. Parghia care apasa pistonnl ceaun. Parghia care ridica kernul, pentru

Desavantajul este, literecotor winchel ci cutie decare este pe masa de cules, unde se rup cotoareleliterilor se pe winkel, de date apoi la

masinei trigimene. se faceunui compresor de aer de motor, care extrage

gazele degajate de plumburtopit din ceaunpiesele. Procluctia mai ales la quadrati litere

www.dacoromanica.ro

60

de titluri este enorm este condus desingur luertor. Pegletii, dela 1 - 10 quadrati lungime, pe1, 2, 3, 4, 5 6 cicero se toarn ajutorulamericane de mn.

Dursusii se toarn tot o astfel de masin, plci de2 puncte grosime, din cari se obtin apoi de 10

quadrati lungirne. Din aceste se taie specialspatii pe 1 2 mrimile.

Liniile de plumb, dela - 20 puncte grosime, sunt turnate65 cm. lungime. Instrumentul de turnat, care bine-

are o lungime echivalent, se aranja dup gro-simea trebuitoare. Liniile, se toarn totdeauna groasemai late se cer. Prin aparatul de tras li se d exadgrosimea cerut apoi sunt diferite lungimi. Cu cutite

rndele speciale li se cerut (punctat, fin,apoi li se taie Inltimea.

TERMINATUL LITERILOR. Dela masinileinstrumentele de turnat, literile, chenarele liniile,

pe winkele de lemn, sunt transportate atelierul de tiatterminat, unde dup ce au fost tiate, ajustate treela expediat.

Instrumentele necesare tiatului terminatului sunt urm-toarele :

Masa de tiat CLI rndelele sale,ziglina, blechul klotzul masina de frezuit fort

Masa de tiat rnna, este din fier arede 90 cm. Este asezat pe 4 picioare, iar suprafat este

format o de fier, de doi centimetrii jum.grosime, 60 cm. 80 lungime. plac estedesprtit 2 fixate pe un orizontal situatdedesubtul asezat deacurmejisul pe mesei.La captul din dreapta al acestui este un mner

care apropia sau deprtaplcile una de alta.

se afl avnd ca ele,compus din o linie orizontal de de 1 cm. grosime carepe jumtatea din stnga a sale, are fixat un drugfier, care ajunge la nivelul pe cnd jum-tate este liber pentru a putea primi de litere pentru

un. alt drug de lungime, care

www.dacoromanica.ro

61

litera. Lucrtorul ia dreapt winkelul depestelaj rstoarn continutul clestele pe tinestang. lnchide apoi drugul libercele 2 ale mesei de tiat. Litera floareajos, el trece deasupra o detare putere pentru a-le fixa la nivel,

timp din ce cepului de sub tot de litere fixat, lucrtorul ia

de astfel pentru numai dingimea literei, aproape de nivelul trece ea

Fig. I rapid, Fig. dede plumb.

de ori deasupra de litere. De fiecaretaie o subtire de metal ce cutitul (care este

mobil se poate ridica ajutorul unui pecare este fixat al erui este deasupradelei) nu se poate mai jos. Pune atunci la o parte

de trece o deasupra literilor pentru aresturile de metal pe trece

de cutitul o taie cea mai rmas de care literile au cerut declient. Masa de tiat serveste numai pentru literilede text, corp 6, 8, 12, etc.

de titluri se taie numai masina de frezuit,de de transmisie, masin care prin

www.dacoromanica.ro

62

sale, economise* lucrtorului ode timp greaua osteneala pe care acesta trebue odepuna Mind literile Masina de frezuit, nueste o masa de deosebirea la

de este de un frezer,o vertical deasupra care la dejos are o de fier, care sunt fixate cere,cte 4 la rand, 32 cutite Un lung, asezat deasupramesei, paralel conduce

din pentru albituri corpaceasta netncetat mare repeziciune, taie

singur drum literilor asezate Datde multe se taie un strat gros din Mere, 3.

4 5 puncte grosime, e de cese nu se pot masina de frezuit litere subtiri

frezerul iuteala sa le Detoate literile fragile, chenarele colt, etc. se taie

Un alt avantaj ai masinei de frezuit este taie

www.dacoromanica.ro

63

deauna exact spre deosebire de lucrtorul care taiecare de experimentat ar nu poate sigurantamasinei.Pentru a mai bine importanta ce selui literilor preciziunea care se execut aceast operatie,vom vorbi ceva despre materialului de imprimerie :

se numeste unei litere dela o extremitatela alta. Ea trebue fie pentru toate materialele deimprimat ale unei tipografii, pentru a putea culese tiprite

tipografii cari au literemobile de metal, adopte toate a

au avut nechibzuinta a creea diferitece spune Gessner, manualul (Leipzig 1740) despreaceasta : Fiecare tipografie taie literile pe o

de a celorlalte, pentru a putea evita ca altiiceva din materialul cazul unei

sau sustrageri. In modul vorpstra pentru totdeauna aspectul de originalitate".

In anul 1723 literilor s'a fixat Franta la 10jum. parisiene (63 puncte tipografice Fournier).

Cu toate acestea, turnatoriile din Franta nu furnizeaza literepe aceast ci pe 62, 72 puncte.

In Germania, Krebs, recomanda anul 1827fixarea la 11 (exact un totusi cea maicutat era din Leipzig (66 puncte franceze).

practic Smalian urmtoarele 11 decari trebue turnatorii de litere.

este vorba de turntorii dinspecial din Germania, al este situat dincolode granitele Europei :

62. - puncte fr. (1 met.= 2660 puncte).62.50 ,,

Krebs 63. -,. Haase 63.50

Sud-germ. 65. - ,,,, din Leipzig 66. - ,,

66.50 ,,67. - ,,

,, Frankf. - ,,68.50 ,,

,, Silezian 70. - ,.

www.dacoromanica.ro

64

La noi tar& din circa 500 tipografii avem :In vre-o 60 tipografii cu ruseasc.

literilor din toate tipografiile Rusiei.In BUCOVINA vre-o 30 tipografii, cu cari variaz62 jum. 63 jum. puncte.

- de frezuitde transmisiune.

In ARDEAL circa 200tipografii, cumajoritate egale celedin Bucovina.

In VECHIUL REGATinclusiv circa200 tipografii diferiteInltimi, dintre cari se

cele 62 jum. 63mum. puncte.

Vre-o 3 -4 tipografii,cu sistemul

sistem vechiu, carenu se lacelemai vechi tipografiimaterial Germa-nia secolul trecut.

Diferente deun tipar bun rapid. De notat diferenta dela 62.50 la 62.72

desi este Insemnat, este de mic, nu poatede multi turntori experimentati. Diferenta

o una joac un rol importantde unde se pentru ce de Mere cere

litere noi neuzate ca model deliterile comandate. Pentru a se literile noi sunt

exact pe inltimea modelului, se lainstrument felul culegului (Justorium) mult maimai exact, nivelul este o de old(Blech), una perfect

Pentru a constata dac litera ce i-s'a furnizat estepe se recomand tipografului

o corectura pe dup litera nedespachetatTerminatul, se numeste operatia de revizuire a literei

ce a fost de aLuertorul terminator, trebue s controleze toate literile

pe winkele s arunce pe cele turnate prost, gunoase,

www.dacoromanica.ro

65

tocite, vre-un colt rupt etc. aceea s lela impachetat. La Impachetat, se depune litera depe

winkel special de lemn, format 13/22 cm. fundulmobil, un

In acest se aseaz litera terminat, dup alfabet,controlandu-se clac contine toate figurile, accentele, etc.cesare unui alfabet complect. Controlul se face ajutorulunei foi de control pe care este imprimat tot alfabetul pecare lucrtorul care controleaz cu un semn literilegsite. In caz de a vre-unei figuri, el are datoria de acere imediat turntorului de la care provine litera, s-i

litera lips. Numai dup ce tot alfabetul este complect,prevzut toate tigurile cantitate Indestultoare, trececomplectate, lucrtoarelor ajutoare, cari litera

pe fiecare pachet parte stampile anumefcute, corpul caracterul precum numrul comandei.

Fig. 15.- Rimdeaua de inallime

Cantilatea efectuat se cntreste exact, se trece greutateape nota de efectuare din biurou se transport sectia

pentru a fi impachetate colete postale a 2 pachete laldit (10 kgr.) sau a 60 kgr. pentru cale ferat.

Litera efectuat pentru deposit, nu se taie, ci dela masintrece direct la impachetat acolo depozit, urmnd ca

caz de efectuare sau partial, s fie despachetate,din nou pe winkele, controlate expediate.

www.dacoromanica.ro

(36

Acestea sunt fazele mai de ale fabricrii literilor,la noi tar, care deabia de 3 aniintrat epoca de desvoltare. Desi un trecut preaprtat fr cointeresri de considerabile capitaluri, totusi,are meritul de a executa mijloacele de cari dispune, unmaterial ireprosabil ca ca calitate, toategreuttile de ordin material technic cari are de luptat, lao-

celelalte industrii din vremurile de azi.Cci, desi cererile tipografiilor sunt mai mari pro-

turntoriilor, concurenta strin nu mai constitueun permanent pentru existenta acestea suntparte de a-se vedea la al sacrificiilor.

Lipsa de personal technic instruit specializat,scumpetea masinilor, a instrumentelor a pieselor de schimbcari se fabric numai cari achitateanticipat valut forte, precum cheltuelile de trans-port cari enorme, turntoriile de litere dela nois aduc lucrtori familiile s le

lefuri etc. s timpuri mai bunepentru a putea cumpra masini, matrite, etc. actual-mente numai milloacele de cari dispun.

nu se c masini aduse des'a rezolvat problema productiei, care devine din ce ce maigrea, cererile enorme de material de imprimat. Cumulte fabrica Bugra" de produce lunarsimativ 10.000 kilograme material, ceeace pentru capacitateasa de productie este mai mult un record.

alt greutate care au de luptat turntoriilenoastre de litere, o constitue lipsa tot mai accentuat a nume-rarului, care le sileste produsele 50 numerar,restul pe credit, pe materiile prime, celelaltecheltueli, trebuesc acoperite riumerar la cumprare.

urcare simtitoare a valutei noastre va un pasmare spre desvoltarea industriei turnatoriei de litere de la noi,permitndu-i s-si procure din strintate cele necesare inten-sificrii sale.

Nu suntem departe de clipa ajunse pe ultima treapta progresului, turntoriile noastre de litere vor- exportaBalcani produsele unde aceast industrie este aproapeinexistent, spre lauda industriei

Avem tot dreptul s sperm industria

www.dacoromanica.ro

67

are viitor de aur multe sunt surprizele ce ne viitorulpe acest

In ciuda prerei unor pesimisti ignoranti pentru cariaparitia perfectionarea linotypelor artului de el al turnatoriilor de litere, avem fermaconvingere, turntoria de litere va continua

imprimeria, sora sa opera de cultivarecivilizatie de acum, pentru a duce la nemurire cea maimare ce a ilustrat munca omului dornicprogres : TIPARUL.

Decembrie 1923. L. L.

BIBLIEI3iserica are merite neperitoare ceeace pri-

veste vulganizarea cuprinsebiblie. La introducerea tiparului primele tiprituri afost bisericesti, mai ales biblia. Mai anul trecut Socie-tatea din Anglia a editat o biblie a dimen-siuni toate cele cunoscute timpul de Bibliaaceasta este conteaz o renastere abibliilor antigutenbergiane. Are o de m. 60 cm.este m. cm. La aceasM biblie au lucrat 12.000 persoane,recrutate din functionari, ofiteri, soldati, industriasi, etc.Pentru scoarta 12 de Coalele suntdin este conformuzului vechiu, o i trainica. bibliear urma instalata automobil special, care

irnperiu, ca s fie transportat peste ocean.

www.dacoromanica.ro

CULTURA

ac urmrim activitatea prosperarea mestesu-gului nostru la alte popoare, ne pare ciudat faptul,c produsele sunt mai Intotdeaunamult mai superioare din toate punctele de vedere.Comparand o carte, o genere oritur strein, fi s stabilim enorma

diferent izbitor ce exist tipriturile delanoi aiurea. Care e cauza ? Nu este prea greu de stabilit,desi exist multe motive. Nu voim s vorbim aci de deosebireade materie care este s'au trebuie slucreze tipograful ci vom vorbi nurnai de lipsa de

ce-ar trebui se oferenicului, dela intrarea meserie la eliberarea lui.sau poate mai se alte tri.Voim s demonstrm, c printre multele motive, cari fac catipograful s nu fie la sau pufin laapreciabil nivel, este complecta lips de gust esteticgostea fat de frumos artistic. Acest gust exist aproape

orn, trebuie nurnai desvoltat format liniamente maiprecise Credern gust estetics'ar putea desvolta numai prin arta clesenului,

acesta ucenicului i-s'ar da ocaziune se cunoascdecorative, partea a diferitelor

stiluri, din diferite epoci, admirabileale combinatiilor de culori, etc. acestea, gustulestetic se desvolt are influent determintoare chiar asupracaracterului viitorului Nu mai amintese genereun e mai bun desenator, estedestoinic meseria lui prin urmare mai mult maimai bine pltit.

Am vzut care este desenului principiu,trebuie importanta acestuia practic,

adec atelierul tipografului, am notat, de-

www.dacoromanica.ro

senul ar fi chemat s modifice exteriorul destul de detestabilal tipriturilor ce se de o parte din tipografiidela noi. credem tipograful trebuie sdesvolte eventualul talent de desenator, fie acest talent deminimal, nu acesta trebuie transformat artist,

pictor. Meseria nu e de s pre-capacitatea inspiratia unui artist desen, el

se multumeasca mai putin, anume desenul purdecorativ, ajutorul cruia conditiile ce i-sepun de a fi declarat de bun tipograf. tipografulnostru va de bine educat chiar dela intrarea meserie,

singur stare de desena initialele, finalele,capo-paginele, chenarele, eventualele vignete, dar mai alesrndurile de decorativ, copertele alte ornamenticenecesare la Infrumusetarea crtilor, revistelor imprimateloratunci scopul este ajuns vorn observa o uimitoare

ceece priveste dichisirea imprimatelor lucrate de tipografulAstfel va reusi ne apropiem din dis-

tanta ce ne desparte de colegii de meserie din alteMulti se vor poate, cum de tipograful din

streine, a progresat a ajuns la stagiul defectionare care se actualmente? La Intrebarear putea guvernantii, organizatiile patronale

din aceste acestia ausprijinit initiativele luate interesul educrii meseriasului,special a tipografului, fapt totul neglijat la noi, unde

meseriasul este desconsiderat, prin urmare depreciatse emancipeze prin propriile forte.

In aceste mai ales in America, Anglia, FrantaGermania, nu este orsel, de unde s nu func-

tioneze cursuri serale, pentru instruirea desen decorativ,cu meseria ce-o obligat frecventator

al acestor cursuri. Aceste cursuri sunt puse sub controlul directal Statului sub eforia organizatiilor patronale, cari

sacrificii materiale interesul direct al muncitorimeiinteresul indirect, ucenicii ce aceste

cursuri devin lucrtori constienti sarguinciosi, devin mai aleslucrtori de prima bine instruiti. La noi in singurSindicatul Patronilor din Capita sustine din mijloacele propriio pentru ucenicii din arte grafice.

cum al 3-lea an de existent, a reusit chiar

www.dacoromanica.ro

70

in acest timp prepare lucratori cari mai vorda seama de avantagiile ce decurg urma educatieiin de ucenici. In provincie n'avempatronaM una singur, la Nuorganizatie a luat initiativa, sau sustine speciale

ucenici. Parerea mea este nuare datoria de a ca viitorul

ridice la un nivel demn industriade ci intresul ca viitoarelegeneratii la lumina razelor culturei profesionale.

oarescare, sau organizatiilecari trebuiesc initiativele ofi-

sau patronale, interesul propriu.acesti factori: statul, patronul (dela

cari depinde viitorul prestigiul mestesug,care nu este vor

profesionale, un meserias, - nuva tipograful roman va privi cu

fata colegilor de rneserie din alteV. MOLIN.

www.dacoromanica.ro

71

VIRISOVUL TIPOGRAFIIPARTICULARE

Rdulescu, pe fecunda-i activitatepolitic& a fost printre primii, cari

au perceput chiar dinpunct de vedere comercial. Eliade cumprla 1831 prima tipografie particular

la 1817 de doctorul ConstantinCaracas, stolnicul Rducanu Clinceanuslugerul bumitrache Topliceanu. Este inte-

resant a cunoaste hrisovul prin care se admite de ctreGheorghe Caragea, domnitorul de atunci acesteitipografii, care se tipreau opere de valoare, precum

publicafiile lui Eliade: Curierul de ambe-sexe, BuletinulOficial, Constitufia dela Islaz. tipografie,materiale se oarecari Intreruperi pnla 1865 cand o vndu-se Ministerului de rzboi,tase dela 1863 un atelier propriu, pentru imprimareagulamentelor militare.

Decretul de concensionarea dreptului exclusivde a exercit tiparului, dat la 1817, Noemvrie 3de catre domnitorul Caragea, astfel :

HRISOVUL TIPOGRAFIEI DE DINFiindc alte lucruri trebuincioase, de patriei,

este una tipografia, ca tipareasc carfi pentru sfintelebiserici prin care i numele mareluiDumnezeului nostru, i de copiilor, lalele elinesti, i la cele rumnesti, la alte trebuinfe spreluminarea credintei, spre deschiderea mintei a

limba cat limba greceasca, care tipo-grafie au avut feara aceasta din vechime pus lucrare,

www.dacoromanica.ro

72

de o vreme amelisandu-se, se tearade alte trebuincioase, ci mai de

au catacdisit se din locuristrine, alocurea dogme neprimite pravoslavnicei

noastre biserici a Dedohtorul Costandin Caracas, i dumnea-lui Stolnicul

Raducanu Clinceanu slugerul Dumitrache Topliceanuspre folosul obstesc al spre spita-

lului de oameni, elinesti, a celorlalte .scoalemai pentru sfintele biserici a nu

trebuint, ca se mai dela alte locuri strainecarti tiparite, coprinzand dhitr'Insele nepri-mite, precum mai sus s'au zis s'au aratat DomniaMea, cerere rugaciune a li se da voie

alci politic tipografie greceasca romneascaa d-lor spre a nu mai ce voiesca carti tramit la grea cheltuialaa se precum spre a se de cumparat, mai

Tnlesnire, aici Domneasca celetrebuincioase, numitii, ca soroc de 6 luni

tipografie toate cele trebuincioase ergaliioameni mesteri a acestui lucru, o

adaogirea tiparurilor dea din vremevreme de plat alte

copii Osebit din acestei tipografii ce vordea ajutor la spitalul lubirii de oameni,

5 la dar soroc 20 ani care acestsoroc nu nici de cum voie altcinevasi a mai deschidetipografie teara, numai o tipografie ce este laRmnic sud se cum au fost,numai le de asezare

lucrarea casele numai cele domnesti delameaua raposatului Domn Mavrogheni, pe se fgaduesc

le cu cheltuiala Tngrdind cele de jos, deabisericei de acolo, una sut pe an

acestea a nu se hasnaua cismelelor poli-se un efor tipografiei dintre boierii din

obrazul ce se va de Domnia Mea.spre a fi sprijinite laprivileghiurile ce se vor da a croraduind-o Domnia Mea Tn teoria iubitorilor de Dumnezeu Epis-

www.dacoromanica.ro

copi, i a dumnea-lor velitilor am poruncit, cercetezede este vreun hilsov domnese pentru tipografi, ori laMetropolie, sau alt undevasi, prin anaforaua dela 14 a trecu-

Septembre, s'au fcut artare s'au la sfntatropolie Domn Pacovit, de ani 70cuprinzatoare, ca s nu voie nimeni a bise-ricesti de blagoslovenia Metropolitului ihrisov al numitului Domn ca clicheoma tipografiei

bisericesti Metropolitul Wei; celea ce se vor dase cerceteze a fi canoanele

se tipografia fie Metro-polie, crtile ce se la Episcopie nu sedea tipar nu se vor de numitul Metr9polit; althrisov al rposatului Chica Vod de 60,tipografia a se au fost cu blagos-lovenia Metropolitului din din Domni

din boieri, cari vrut cheltuiala lor, nu s'auputut fr de blagoslovenia Metropolitului trii.De aceea volniceste pe Neofit Metropolitul s tipo-grafia dela Coltei, o iae preasfintiei sale s tipreasca fel de va spre

lauda lui Dumnezeu, spre clirosuluibisericesc luminarea norodului credint,care aceste Ne-au Metropolia aredou privileghiuri, unul de a tipografia chiarpolie, iar de a nu altcineva bi-

de blagoslovenia cercetarea celui vremiMetropolitul care acestea privileghiuri,spre credintei, zic archierei dumnea-lor

s se nu se popreasc a fi tipografiaMetropolie, cum a fost, lucreze pe

a o da sau a o vinde la alt obraz, cumcarte bisericeasca nu se dea blagoslovenia

cercetarea celui vremi Metropolit, de vrerne cenumitele sineturi nu se cuprinde vreun a se allii

a nu deschide tipografie aici detropolie, ci au fost tipografii pe la Epis-copii, ornduind ca ce se vor la Episcopii

mai de preogintia Sa parintele Metropolit,tipografia Metropoliei s'au prsit vreo 10 ani,

au ajuns bisericesti la lips& din care pricini sunt

www.dacoromanica.ro

74

siliti de dela altecare se gsesc multe cuvinte pra-

voslavnicei noastre credinte, care cetindu-se la sfintele biserici,de Dumnezeirii, se aduce hul, tiparul

au lipsit totul de mai nainte; pentru au gsit caleprintii arhierei, dumnea-lor boierii rugciunea da hrisovul le de pentru Intocmireaacestei tipografii greceasc de ctre mai sus

de folosul obsteasc,spre cele bisericesti, cum spre cele care acestecercetndu-le chibzuindu-ne Domnia Mea, le-am gsit csunt tocmai precum le arhierei, dumnea-lor

toate acestea nu ne-am grbit a da hotrIre.ci am poruncit de s'a fcut ntrebare Sale prin-

Metropolit, de primeste a se preosfintia Satipografia aceasta, sarturile ce cereau dat preosfintia Sa ctre Domnia Mea,c starea Metropoliei, nici arhiereticescul haractir nuboade astfel de tipografie numai sec ori cnd vor trebui limba romneascpentru trebuinta din toat teara, s se

aici la Metropolie, la Episcopia decineprimind Sa a se Insrcin Tntocmirea tipo-

nefiind prin hrisoave precum s'au zis maisus de a aici tipografie, peacesta lucru de trebuint Intocmirea acestei tipo-grafii din care urmeaz a izvor(cari sunt de trebuint spre lauda lui spre

ale pravoslavnicei credinte) ct oares-care razede luminare ale norodului acestei a Domniei Mele

mai spre neghinatele Dreptaceea Domnia Mea voie slobozenie mai sus numi-

a tipografia ce cer, ornduiala pon-turile de mai jos artate :1. Intoemeasc aceast tipografie in soroc 6 luni.

toate ergaliile, oameni ce se cuvine aave spre a o aduce stare, s nu mai trebuint

ce vor trebul tipreasc grecesti rumnesti,le trimit la locuri deprtate grea cheltuial a le tiprl, caritoate acestea s le fac s le cumpere a cheltuial,

de a cere dela nici un ban.

www.dacoromanica.ro

75

2. S'o Inmuljeasca s'o adauge totdeauna sprenirea tipririi carjilor.3. dea de plata alte celor

dela din vreme vreme.4. Din tipografii ce vor s dea

ajutor la de oameni cate : cinci la5. privilegiu a nu ave voie slobozeniemenea altul a deschide tipografie Domniei Mele,soroc de ani 20. tipografia dela sudValcea, sa pre.cum au fost sloboda,

alta tipografie Metropolie, dupaprivileghiurile ce s'au zis mai sus are.6. cea numai casele

Domnesti la cismeaua raposatului Domn Mavroghenie,s le dreaga cheltuiala Ingradind curtea

de jos, Ingrijind a nu se hasnaoadea bisericii de acolo pe an cate una

bisericei, careegumen prin au din partea sa din parteaepitropilor Ecatonta pilieani, primescchirierea binalii cismelei pentru asezarea

de una pe an, la implinirea soroculuinu aib a cere dela numita biseric nici o pentrumeturile sau alte vor face acolo, din nou mcar.

7. Eforos al acestei tipografii, Domniasa vrcme Dumnealui vel-Post.8. Metropoli a numai

curn tipografia dela aRamnicului, are s slobod precum au fost, a

numai9. Toate bisericesti, ori grecesti sau rumanesti

se vor ori la aceast tipografie, sau la sudmai se teoriseasc de catre Sa

parintele Metropolit, gasindu-se Dogmele pravoslav-vre-un cuvant vtmtor, s se

dea la aceasta pe spreaceast tipografie, s se urmeze pentru bise-

cele cari nu au ce din nou dat laaceast tipografie se vor cari s'au aflatva face a se tiprl de isnoav, acelea, de vremes'a fost teorisit data s'a tiprit, de nu vor

www.dacoromanica.ro

76

vre,o schimbare, la de tipografie tipar,nu este a le mai teorisi, ca s nu se dea zticnirelucrrii tipografiei; cnci Preaosfintia Sa printelepolit nu va le ca nu seIntarzie, tipografia tine oameni cheltuial,

ori pe iubitorii de Dumnezeu episcopi, sau alteobraze bisericesti destoinice, ce va Preaosfintia Sa ca

le teoriseasc dea slobozenie a Indatoratiacei pe cari va Preaosfintia Sa, spre a nu

prin stricarea de zile, aducerea de pagubi smin-tipografiei.10. voie a

celea ce privesc asupra iubirii de care acestea,cM alte de grecesti, s se teoriseascde dumnea-lui Vel-Postelnic apoi se dea la tipar. Drept

spre a se ornduelele ce mai sus se coprindeIntocmai, am adeverit hrisovul acesta Domneasca

isclitur pecete, credinta prea iubitilor DomnieiMele : Gheorghe Caragea Voevod, Constantin CarageaVoevod, martori dumnealor credinciosi boeriveliti ai Divanului Mele: Radu Golescu, Vel ;Grigorie Brncoveanu, Sptar; Barbu Vel Vis-tier; Dumitrascu Racovit, de de sus; Miha-lache Manu, Vel Logoft de de sus; Grigore Bleanu,Vel de teara de ; Alexandru Mavrocordat, Veltelnic ; Costandin Dudescu, Vel al treilea ; PetracheRitorides, Logoft al strinelor pricini; loan *tirbeiu,

al Obstirilor ; Nicolae Golescu, Logoft de; Alexandru Filipescu Vel de de ;

pravnic Mihalache Manu, Logoft de teara de sus; s'auhrisovul acesta al 6-lea an dintru domnie al

Mele, orasul scaunului Meleresti, la anii dela nasterea Dumnezeu mntuitorulnostru Isus Christos, 1817 Noemvrie 3, Mihalache

za Divan, Mihalache Manu Vel procit.

www.dacoromanica.ro

77

COLOPILE SIMBOLICE._

ub numirea de coloare cumdeobste se impresiunea particularsupra ochiului prin reflexiunea razeloroase asupra corpurilor. de a se

podobi, a fost particularitatea omului.Natura care treste mai

minunat mijloc Impoclobire este coloarea, uzitnd acestla Imbrcminte, la decorarea interiorului

care locueste, la unele popoare chiar la vopsitul pieleise explic au avut chiar

primitiv a popoarelor antice. Arhitecturapolicromic a egiptienilor grecilor demonstreaz deajuns

Insemntate, ca mai accentum rolul covr-sitor pe care l-au avut compunerea rnozaicelorarabice.

Pe rolul decorativ, coloarea a primit cu timpulinterpretare simbolic, reprezenta anumite

mod abstract sau manifestri calitjiTipograful are attea ocaziuni de a da produsului

cuprinsul sau prin menireatuia. Fie tipreste un sau coperta

lui Marx (ros), c livreaz imprimate pentru unjubileu de 25 (argintiu) sau 50 ani (auriu). Dar oparte din tipografi, nu cunosc adevratasemnatate simbolic a colorilor, cred va fi util a

simbolicul ce-1 reprezint fiecare coloare :POUL este coloarea iubirei,

boiului, focului, sangelui, suferinfelor. biserica crestineasc,rosul e duhului sfnt.

a fost apreciat decursul veacurilorferite chipuri, In vechime era coloarea zeilor, a aconjugate. In timpurile medievale, galbenul era marca tuturorignobilitjilor, josniciilor, mai era coloarea dracului a

www.dacoromanica.ro

duhului azi galbenul nu cevaprecis. In genere este ca o coloare ce soarelestralucitor prin urmare simbolizeaz, pompa,somptuozitatea, luxul, amicitia. Mai este simbolul

Galbenul sau murdar, este azi josniciei,a omului dou fete.

VERDELE este unica coloare pe care o gsim aproapenatur, coloarea Verde le

e strvechea coloare a verde sunt poamele ne-coapte, din verde se cele mai pompoaseverde e amurgul primverii, prin semn, c naturaomul aerul i se simte Intinerit,

de i astfel verdele e simbolul sperantei,Verde le e din nou marca josniciei, a InOrient, la verdele e semnul biruintei i eraProfetului.

e cerul, apa tot ce este deprtare.Pentru albastrul e sirnbolul cerului, credintei, al

dorului. Albastru, e coloarea roman-ticei. La noi albastrul este foartepretutindeni nationale,

picturile murale din biserici.VIOLET este i rosu, e coloarea

de de numele. Unii violetuleste coloarea doliului, a a In biserica ca-

coloarea este semn de i e introdusuniforma clerului.

ALB este De coloarea estesimbolul al In Corea, la Armeni i

la albul era coloarea doliului.e Intruchiparea Inlunecimei ne

riozitate, tristete. E simbolul i semnul doliului.* *

ca tipograful s Intrebuinteze priceperead aplice pe cele

simbolice la loculV. MOLIN.

www.dacoromanica.ro

79

IN DOMENIULOFFSET ZAT FOTOGRAFIC ROTOGRAVURA

APARATE DE PUS ETC.De: Virgil MOLIN, licentiat in arte grafice.

Tipograful ce au urmatera lipsit de organe de publicitate speciale, cari de

sunt menirea de a se ocupamai amanunfit priceput mod progresul prin care

fatalmente trebuie tehnica tiparului, i lacurent pe evolufia ce s'ar ivi perpetua

de a reforma sau ca zicem stilul ce dominaarta grafica. i Ti lipsea acest organ prefios, tipo-

graful n'a mai fost pus la curent nouilepuse mult succes modificarile aduse sti-lului cunoscut de razboi.

Numai ultimul an, acest an ce-1apare la Craiova Grafica Romana", organ ce-i lipseatipografului, a gol se simfea de mult. re-

o aparifie o decetitori, recrutata din lumei dela noi, prinarticole descriptive comunicari a cunoscut uneledin invenfiile post bellice. Rolul preponderant al unei revistede specialitate trateze asupra nouilor

le vulgarizeze, trecerea descrierea opiniuneaasupra invenfiilor recente sarcina unei publicafiiale, sarcina unui almanah, de tradifional pe masatipograf. deci pe carile din an an pentru cetitorii notri. Ori, la noiscrierile. de specialitate publicafiile a fost sistate de un timp

de Indelungat, ar fi facem o darede asupra invenfiilor esenfiale, validitate viafapractica, ca de o deosebita importanfa pentru tipo-graful care azi-maine Va fi nevoit le adopteze,pentru a fine pas eu mersul vremei.

www.dacoromanica.ro

ani,de a simplifica procedeele de

tipar, de a perfectiona rnijloacele,pentru a da o mai

fine de a reduce rolulde ieftinirea cheltuielilorde tipar. Adeveresc aceste tendinteinventiile ultimilor ani: Offset, maina

r de cules fotografica, rotogravura,aparatele de pus coale, etc. Dar

parte, care este esentafiecrei nscociri au viitor.

este o inventie americana. Cetteanul de pesteOcean, crescut obicinuit care parcurg

rapiditate neobicinuita europeanuluilatic i efeminat n'a fost multumit tirajele reduse alenelor litografice, care dupa azi n'au un mediude tiraje mare 400 exemplare pe or. Litografia,

mai ales cea mercantil, viatacum America viata n'a prea

noscut stagiul primitiv, ci s'a bucurat de o desvoltare brusca devenit scurt timp de o a exercitat

i asupra din univers, eraca fat de o desvoltare ultrarapida, litografia tirajul

redus, s ca auxiliar al comerciale,ca prim element al asurzitoare, de domiciliatanegotul american. Se deci, sau reformarea litogra-

tiei sau inventia unui procedeu apt pentru execu-lucrrilor multicolore, pe toate calittile de i

un majorat mediu de tiraje. In e t a descoperitintruchipat toate aceste necesitti, Offset-ul a

gsit natere din combinarea litografiei (dat pro-cedeu tratare chimic) inventia procedeu, numitti p a r in t, imprim de pe plcile originate dinzinc unui cilindru cauciuc.

In anul 1904 s'au fcut primele aceastanume Statele Unite, de tipograful Rubel (New-

Jorsey) i litograful C. Hermann (Ohio). Acestora seinventia Offset-ului tot au pus-o mai practic.

Ca cele spuse s mai comprehenzibile, ca scunoatem teorie ce ce numim t,

www.dacoromanica.ro

vom cerceta figura care este redat modabstract principiul Offset-ului.

observam mai esentiale : cele 3 cilindre,numerotate I, Ill. Primul este cilindrul pe care suntInconvoiate plcile de zinc, cari desenul original pre-parat geniul pietrei litografice. Acesta este strans contact

cilindrul de cauciuc de o prepa-rape Desenul de pe placa de zinc a cilindrului

ce s'a alimentat cerneala de valulmarcat litera C, dupa ce valul pe gsim

la mainele litografice) operatia de aprafata de zinc, cilindrul I transpune desen,toate finetele lui cauciucului elastic mldios, care apoi lasu tiprete pe pe cilindrul Ill, ce tine de fapt locultilindrului obicinuit la de tipar bine cunoscute. Sistemul

este american, adec original, cum a fostcugetat pus practic de inventatori. Altii mai alesgermanii cari au de Insemntatea noului procedeu au introdus perfectionat Offset-ulazi exist maini Offset-rotative, plane pentru tipar la 2 fete,la 2 culori, etc. cele mai ingenioase perfeclionri. (Fig. 2fabricatele Faber Schleicher, Offenbach A. M. Germa-nia Vomag, A. Plauen tot Germania).

Dar cari sunt adevaratele avantagii, urma cror Offset-ulare aparenta a revolutiona industrie a tiparului. Printreprimul poate valoros avantaj este rapiditateacare imprim. Partea mare a mainelor Offset-plane pre-vzute aparate de pus coale mod automatic produco medie de 2000 tiraje pe or, cele rotative o medie de4000 pe deci o deosebire, de minuscululal mainelor litografice media 400 pe

Al doilea, nu mai putin pretios avantaj este putinta dea aspre, fie chiar din cele mai inferioare, sau

indiferent de calitatea acestora, fr aalterna bunul mers al

se imprim mai multe colori, desenuri tr-fine raster des, chiar pe de Impachetat de cea

mai specie, precum pe fin, cretat de primacalitate. Aceasta se faptului, pietrei litogra-fice cu suprafala este ocupat in de pnzade mldios la care

www.dacoromanica.ro

prin elasticitatea lui cele mai finesenului pe placa de zinc.

Al treilea avantaj este economia de spatiu, caciOffset nu nici pe locul unei masini

2).Nu mai vorbesc de frumusetea unui Offset,

niciand nu va lucios, ca d. e. tiparele lito-sau trichromia, ci e mat are o care se

abate dela cele comune cunoscute, cu cari nu maiochiul omului modern.

Acesta ar fi pe scurt liniamente genereale Offset-ulmult comentat.

(Fig. 2)APAPATUL DE PUS COALE este o care da-din anii dinainte de razboi. revistele de specia-

litate ce-au la noi, n'au adus discutie nouainventie, socot aparatul de pus coale mod automatca inovatia trebuie cunoscuta de tipograf, cred

va fi util prin cuvinte, care este esentaacestor aparate.

Se vedem mai 'nainte cum s'a ajuns la ideia atura puitoarele a mijlocul de a pune coale cu ajutorul

www.dacoromanica.ro

aparatelor automatice. Codul muncii german, elaborat de gu-verne ptrunse sentimente umane, a interzis munca perso-nalului femeiesc timpul Pe deoparte,

Inlocuitor, dar capacitatea masinelor majorat,fapte care au determinat pe inginerii germani de specialitates se ocupe rezolvirea acestor probleme, ce erautermenul industriei grafice. Solutia s'a prin inventia

de pus coale mod automat. Odinioar se credea cproblemele acestea se pot rezolvi ajutorul unor materiicleioase, sau Impunsturi de ace, metode cari maiau dat un deplin fiasco. La Inceputul secolului care trim,

lungi experiente s'a ajuns la adev'ratele sisteme apte

(Fig. 3)

pentru a pune coale mod automatic, anume: ajutorulaerului condensat, sau prin miscarea unor

de cauciuc ce sterg" coala. practic, vali-diteze teoriile inventatorilor a dat drept la numai ulti-melor dou sisteme, cari pn ziva de azi au

suferind bineInteles oarescari modificria : simplificarea acestor

aparate, pentru a nu masinistului-tipografpentru a feri astfel sala masinelor de dese neplcute acci-

dente. Mare rol a jucat la constructia aparatelor de pus coalede cost, precum motoric, de care are

Azi exist o serie de aparate, simple, pufin

www.dacoromanica.ro

84

toare, mare capacitate mediu 2000 tiraje pe carinecesit numai o de -

Voi descria ca primul un aparat de pus coale cu aju-rotitelor ce anume acel sistern Koenig, a

cliseu este reprodus (fig. 3), ca prototipul aparatelor degenul acesta. Coalele ce tiprite, se aseaz,

ce bine chitite, pe toba masinei, care lacu aparat automatic este misctoare, acesta depindede un mecanism ce sau necesitate. Acestmecanism este direct de ctre masinist, care trebuies adapteze aparatul la timp prin ridicarea tobei.

ce se pe toba masinei, poate s fie din 3000 5000coale, dup cum este grosimea la consumareaacestor coale aparatul functioneaz, fr intrerupere.tele de genul acesta au o parte esential, anume 2rotite principale, care functioneaz alternativ ; prima desbincoala ce urmeaz s pus de restul coalelor prin amisca aceast cu -3 cm. spre cilindru, restulcoalelor rmne bine fixat printr'o grea ce apas

doua prevzut cu'n cerc de cauciuc, fcndo prinde coala devenit apoi

lund un avant ajutorul altor -3 secundare,ajunge pe masa piezis a rnasinei, unde infra influenta

de benzi rotite, ce ajunge la clapelecilindrului. Aci cu ajutorul unor numite limbi laterale, de-pendente de un exendru este la un registru riguros. Acesteaparate sunt prevzute frn automatic, care oprestesina caz, c aparatul n'ar transporta mod regulatlele pentru tipar.

Aparatele cu aer condensat au un mecanism putin maicomplicat, la aceste aparate se servesc de aerul con-densat legtur forta a ma-sinei. Potitele ce amintite la sistem nu gsesc acinici-o La aceste aparate, se aseaz tot

fel, anume bine chitit, deasupra cruia exercito miscare automatic un drug ce corespunde cu ma-sinei, de jos cu ventile mobile ce s u gcoala, fie chiar carton de o greutate de 100 kgr. Pentrua operatia sugtoarelor, momentul cand acestea sugcoala, infra seria de sufloaie, cari aer

primele coale ale desbin usurint una de

www.dacoromanica.ro

alta, puterea de coeziune. deasupra prinputerea sugatoarelor calea panala clapele cilindrului, de drugul sugatoare cam

la a parte a mesei, unde contactulaerul condensat. Coala despartindu-se de sugatoare.pentru a obtine registrul necesar, este reglementata de

asezate peste sub cari fac rotaticsens invers. Aceste rotite primesc puterea de dela

un exendru o prelungita sensintr'altul, eliptic, tempereze

care se majoreaza la coala ce parcurge masade s'ar clapele cilindrului, una din limbile laterale, pc

(Fig. 4)cari le la sistem, pune coala.

complectare este mecanismul ce automaticmersul masinei de tipar, aparatul perturbatii nutransporteaza mod regulat coalele. Toate masinelezute aparat de pus coale se pot retransforma

a pune coala sunt absolut practice.DE ADUNAT COALE. In

tiilor patentelor, America s'a rezolvit chestiuneacoalelor mod mecanic. lngenioasa inovatie fond

este foarte s'a poate chiar vreunuisimplu, prea mii de ce urrnau

6

www.dacoromanica.ro

constitue opere 60 coale. mira numai faptul,acum nu s'a inventat

Cunoastem prea bine, care este sistemul de a adunacoale, cum este practicat azi legatoriile. Acestsistem este arhaic, pe care lau practicat tipografii gene-ratiilor din secolele trecute, fr ca fi suferit vre-o modi-ficare. Masina" americanilor acest sistem,duce unul mull mai practic. se poate de rapid.privim numai ilustratia aci. unei mese rotunde

cteva fete. Pe mas& la scurt sunt asezatelele ce s fie adunate. Tabla propriu zis estemobil& motor, face o miscarecircular& transportnd mod automatic coalele din

In ordinea Adunatul este extrem dese execut mod rapid. Aceast masin", sau

mai bine zis, aceast de adunat mai are pe rapi-avantajul nu oboscste personalul ce-o serveste

nu incomodeaz din atelierul legtoriei.mas un relativ perso-

nalul ocup pe scanne mesei, cumde aci (Fig. 4).

INCALZITOR DE masinist cunoasteinconvenient ce apare iarna sala

s masei gelantinoasdin care se materia valurilor de cerneal. Daczitul slii a fost suspendat pe timp mai

dimineafa), gem) a mai aspru,neafa constat valurile sunt extrem de intrite,

nu mai care caz este aproapeimposibH pnce temperatura localului nu red elasci-

valurilor. Aceasta dureaz ore,scumpe zilele de azi, un exagerat consum de combustibil.

Acest inconvenient trcbuia inlturat s'au cutat de ctrediversi lui, rezultate satis-

amestecarea firnise diverseFaductol" era desavantajul cernelurilor,acestea au la transparente chiar prinhrtii groase.

Noua Incalzitorul pare amod radical pacoste. Inazitorul acesta are forma

val (vezi fig. 3) care este introdus curentul electric,

www.dacoromanica.ro

87

care produce caldura ce prin toate valuri