l. Urmiritorul urmirit

Era o seari umedd la Paris. Pe acoperigurile din tabl6 de

pe marile bulei'arde gi pe mansardele mici din Cartierul

Latin, ploaia continua intr-rm rdpdit neintr€rupt. in fap UCrillon 9i la George V, portarii fluierau dupd taxiwi in intu-

neric, apoi alergau cu umbrele ca se-i protejeze pe oaspelii

imbrncafi in bllnuri in timp ce se urcau. Imensiul spaliu des-

chis al Pielei Concorde sffilucea il nuanle negre 9i argintii inploaia torentiald.

La Sarcelles, in periferiile indepirtate din nordul oraqului,

Yusuf Hashim se adipostea sub pasarela de deasupra lui' Nu

era arcul grafios de la Pont Neuf, unde indrigostilii se

cuibireau unul intr-altul ca sd nu se ude, ci o bucati lungi de

beton in consold din care se deshideau ugi ieftine, cu multe

lacite, inspre apartarnente murdare cu trei camere. Dddea

spre o po4iune aglomerati din zgomotoasa Nl qi era lipiti de

rm bloc-tum cu optsprezece etaje. Botezat L'Arc m Ciel,

Curcubeul, de citre arhitectul seu, blo€ul era privit cu teami,

chiar gi in acest cartier rdu-famat.Dupe gase ani de lupte cu Aancezii ia Algeria, Yusuf

Hashim izbutise si scape. Fugise la Paris gi igi gisise un loc

in Arc en Ciel, wtde i se aldturaser;, in scurt timp, cei trei frafi.

Oamenii spuneau ci doar cei niscufi in turnul acela cumplitputeau se meargd pe strizile lui suspendate {iri si se uite injur, dar Hashim nu se temea de nimeni. Avea cincisprezece

8 Sebtstian Faulks

ani cind, in timp ce lucra penFu migcarea nalionalisti alge-

riani FLN, luase penhu prima date viafa cuiva, intr-un atac

cu bombi asupra unui oficiu pogtal. Nimeni din cei pe care iicuno$te4 din Africa de Nord sau din Paris, nu punea mare

pref pe o singurn victimi. Viala era pentru cei puiemici, iartimpul demonstrase ci Hashim era la fel de putemic ca orici-ne altcineva.

Pigi in ploaie, uitiindu-se rapid inainte gi inapoi sub lam -pa cu sodiu. Fala lui era maro-cenugie, cu urme de vdrsat gi

aten6, cu un nas mare ti curbat care iegea in evidenli dintesp€ncenele negre. igi atinse buzunarul de la spatele pantalo-

nilor albagbi de oavn:er, unde, invelili intr-o pungi din plas-

tic, avea douizeci qi cinci de mii de franci noi. Era cea mai

mare suni cu caxe avusese de-a face rteodati gi chiar gi unom cu experienli ca el era indrepalit sa se teami.

Ascuns in umbrI, se uiti la ceas pentru a cincea sau a

gasea oar6. Nu gtia niciodati pe cine ciuta, pentru ci nu era

niciodati acelagi om. Asta llcea part€ din excelenla schemei:

siguraqa la fiecare capit, innoirea pemranentii a curierilor.Hashin incerca si pistreze situalia la fel de sigura atunci

cand transporta marfa. Insista si schimbe locurile 9i cerea

contacte noi, dar nu era intotdeauna posibil. Precaufiile cos-

tau bani 9i, degi cumparitorii lui Hashim erau disperali, $tiauvaloarea de stradi a srirfii. Nimeni din lanf nu ficea sufi-cienli bani incit sd poati actiona in siguranp; nimeni, cu

excepfia unui controlor absolul atotputernic, care se afla lamii de kilometi depirtare de duhoarea din casa scirii in care

stitea acrlm Hashim.Lipindu-gi de guri un pachet bleu de Gauloises, igi infd -

quri buzele in jurul unei singure ligiri qi o trase afari. Cdndiqi aprinse bricheta ieftind" de unici folosinJi, o voce se auzidin inhrneric. Hashin siri inapoi in umbr5, supdrat pe sine cipermisese cuiva s6-l observe. Mdna i se iadrepti spre buzu-narul lateral al pantalonilor unde simli contuul cufitului care-i

Jocul cudiavoN 9

frEese tovare$ permanent inci din copiliria pe care o p€tse-

cuse in mahalalele din Alger.

O persoanE scundi, cu o haini militari, apiru in lumina

galbuie. Cascheta ?e 'ai€ o Purta arita ca un chipiu v€chi al

Lgi*ii sttaio", iar apa se scurgea de pe vffirl ei Hashim

nu putu sd-i vadi fa!a. BArbatul vorbi in englezi, incet, cu o

voce asprd.

- in cdmpiile Flandrei, spuse, macii unduiesc'

Hashim repe6 silabele pe care le invitase doar dupi ure-

che, firi si aib6 weo idee ce insemnau:

- Printre cruci, rAnd cu rind.

- Combient?

PAni qi acel singur cuvant areta cA dealerul nu era francez'

- Yingt-cinq milld.Curierul puse o geanti din Panzi maro p€ fieapta de jos a

scirilor 9i se retrase. igi linea ambele m6ini in buzunarele hai-

nei, iar Hashim nu avea nici o indoiali cA una din ele sftan-

gea o armi. Din buzunarul de la spate al pantalonilor sdi

ilbu5t i, H^hi- t"oase banii invetifi in folie de plastic, dupi

care pdgi inapoi. Aqa se ficea intotdeauna: firi atingeri 5i cu

men fnerea unei distanle sigure. Birbatul se aplecd Ei luibanii. Nu se opri si-i numere, iqi inclini doar capul h timp ce

ascunse banii in interiorul hainei' Apoi fu r6ndul lui si se

rctragi ti aqtePti ca Hashin sd faci o miqcare'

Hashim se apleci spre scari qi ridici geaota' Greutatea

pnru potriviti" mai mare decat simlise el inainte, dar nu atAt

ie mare inc6t s6-i dea de banuit ce ar fi fost umPlute cu nisip'

O scuturi in sus gi ir jos fi simli conlitrutul migcindu-se trrd

zgomot, cu ine4ia satisfic6toare a pulberii uscate impacheta-

te. Afacerea era incheiad" astfel ci attepti ca bdrbatul celdlalt

si plece. A5a era obiceiul: era mai sigur daci firmizod nu

t c.al (i! lb. faDcezi, h oric.)I Dooar""i si "io"i

d" .ii (in lb. 6'arceze' in orig )

l0 Sebdstian Faulks

vedea nici micar din ce parte apiruse clientul, pentru cA

negtiinla este mama siguranfei.EzitAnd si se migte primul, Hashirn se uite b celilalt btu -

bat. Deveni brusc con$tient de zgomotul din jurul lor - vijii-tul traficului, sunetul ploii carc se scurgea de pe pasarelS

pe sol.Ceva nu era in regulS. Hashim incepu si se migte de-a

lungul peretelui, pe furig, ca o gopdrli, strecurindu-se inspre

libertatea nopfii. Din doi pagi, omul fu pe el, sugrurnAndu-l cubralul. Instantaneq peretele nevopsit ii zdrobi fa1a, aplatizAn-

du-i nasul curbat intr-o masi diformd. Hashim se trezi arun-cat cu fruntea in jos pe pavajul din beton 9i auzi declicul uneisiguranle trase, in timp ce o leavd de pistol il apdsa in spate-

le urechii. Cu m6na liberd 9i cu o dexteritate exersat4 b6rba-tul ii hase lui Hashim brafele la spate gi le incitugi impreunS.

,,Poli,tia, gindi Hashim. Dar cum au putut s5..."

in clipa unndtoare, se trezi pe spate, iar berbatul il teli labaza sc6rilor, unde il rezemi. Din buzunarul hainei scoase obucati de lemn, lungi de aproximativ zece centimetri. Oindesi in grra lui Hashim cu podul mdinii, apoi o lovi cupatul armei, pAnn c6nd se auzi sunetul dintilor spa4i. Dinbuzunar mai scoase un cleqte mare.

Se apleci peste Hashim, iar fala lui gilbuie deveni vizi-bili pentru o clipd.

- Asta" spuse el, in franceza lui proasti, este ceea ce lefacem noi oamenilor care vorbesc.

impinsc cleqtele in gura lui Hashirn gi-i prinse limba.

Ren6 Mathis lua cina cu amanta sa intr-un mic restaurantin apropiere de Place des Vosges. Perdelele de pe gina dinalami ascundeau jumitatea inferioard a priveligtii de la fe -reastrd, dar prin partea de sus Mathis putea vedea un coll dinpia1i, cu faladele de cirimidd rogie de deasupra colonadelor,gi ploaia care inci se scurgea de pe stresini.

Jocul cu diavolul l1

Era vineri, iar el iEi urma programul favorit' Dupd ce

ntJ d, b serviciu de la Deuxidme' lue metloul inspte

lT""iit t" t*"fta "at'e

micul apafiament al .amantei

lui

I JLjr. r."". i" micelarii cuger 9i de libririile cu scrip

Ii" qi.t"qol""t" "u

gapte brale' pani c6nd ajunse la o porte

-Jfanj-aitepe""a. allastra" unde, dupi ce verific6 instinc-

Ia oo n r"r" u..erit, trase de manerul clopoplului'-'

ilio" uuot "

pentru un agent secrct si fie un adulterir

& ;;;;.;, ;"",i el fericit, in timp ce se uita in sus 9i in jos

; -;;.

Auzi paSi de cealalti parte a ugii' Madame Bouin'

Lrtareasa scunda 9i grasir ii deschise qi-l lese sd mtre' ut spa-

tf" o"l.tarito. groli. privirea ei didu obignuinrl semnal com-

t"i o" ""otpil1i"

9i antiputi"' 'Fra momenfirl si-i dau o

"il""ti" "" *a" uomboane de ciocolati cu parfum de vio-

I,ete", gdndi Mathis, in timp ce traversa curtea !l ulca spre

rga lui SYlvie.- i"rti ii lud haina udd si o scuturi' Pregatise' ca de obi-

oi,lrt,"fe A" Ricard. doud pahare' o caratE cu aPa 9i o far-

;; ;; ,;;" mici dintr-ur pachet' unse cu /oie Srar- din

J*"-u. n'f"i i",ai, Iicuri ctragoste in dormitorul ei' un alcov

i""iit " ""

p"toa" cu flori, fep de pemi inflorate qi impri-

;;^ii;; n" P€reti La cei patruzeci de ani ai ei' Svlvie

"- " "uO*a

^t".oasi cu pirul vopsit blond' care igi men -

**" Ui.. tift"". in dormitor era priceputi 9i atenti o.ade-

i-"i it"* de luxet, aqa cum o oumst uneori Mathis cu

"foii*.. epoi - aupi baie' schimbatul vestimentatiei pentru

ea ri * up"ritiu p"otru el - ieqirea in oraq la cini'-- 'p"

V"rnir n ".uza

mereu faptul c6, la scurt timP dupe ce

oirisea dormitorul, lui Sylvie ii plecea sn Poarle o conver-

Iiti" a"".nta O"rpr. familia ei din Clermont-Ferrand' despre

i,i tiiJ "'

sau despre preEedi-ntele de Gaulle' pe care-l ido-

i;;;. c;" .. "p;ape

incheiati' iar Svlvie tocmai termina

I Poadi marc (in Ib. francezi in orig )2 curtezand de lux (n.tr.)

lZ Sebastian Faulks

o prnjiturd cu fructe, cdnd Pierre, zveltul ospitar-$ei veniplin de regret la masi.

- Monsieur, imi pare riu cd vd deranjez. Telefonul.Mathis ldsa intotdeauna numere de telefon la birou, dar

oamenii gtiau cd noplile de vineri erau, dace se putea, sfinte.Se $terse la guri gi-qi ceru scuze de la Sylvie, apoi traversirestaurantul aglomerat inspre barul din lemn gi coridorul rnicde dincolo de el, l6ngi uqa pe care scria WC. Telefonul era

ridicat din fr]Ice.

- Da. Ochii lui parcunerd anuntul printat despre bdutulin public. Rbpression de I'Iyresse Publique. Protectiondes Mineurs.I

Nici un nume nu fu schimbat in cursul convenaliei,dar Mathis recunoscu vocea ca fiind cea a adjunctului gef

de direclie.

- Un asasinat ijtr banlieud, sptse aceslz.

- Nu de asta avem polilie? comentd Mathis.

- $tiu. Dar existi nigte... aspect€ ingrijoritoare.Polilia este acolo?

- Da. Sunt ingrijora{i. Au existat o serie de astfel de

asasinate., gtiu.

- Va trebui si amnci o privire.

- Acum?

- Da. Trimit o magind.

Sprme-i goferului si vin6 la intrarea la metrou St. Paul.

,,Ei bine, se gdndi Mathis, in timp ce iqi lui trenciul umed

9i pdlSria din cuiel ar fr putut fi mai rdu. Telefonul ar fi pututveni cu doui ore mai devreme."

'*

I Combaterea excesului de alcool ilr spaliul public. Protecfia minorilor. (inlb. fi'ancez5" in orig-)2 Suburbie (n.tr.)

Jocul cu diavolul 13

Un Ciac€n DS2l negm att€pta pe rue de Rivoli, l6ngiirarea la metroq cu motorul pomit. $oferii nu opreau moto-rrl niciodati pentru ci nu voiau si a5tepte p6ni cdnd suspen-

ria hidropneumatici repomea de la rece. Mathis se afundi inbcheta foarte confortabili din spate, in timp ce goferul

Enevri schimbitonrl de viteze 9i demard cu un sca4aitnilos de cauciucuri.

Mathis iqi aprinse o figare amexicane $i privi cum defilauvirinele magazinelor de pe marile bulevarde, Galeriilebfayette, Monoprix gi ceilalti giganli firi personalitate care

c4au insipidele artere haussmanniene. Dupi Gara de Nord,

toferul schimbe, direclia pe strizi mai mici, pe misurd ce

ifntau prin Pigalle. Aici se vedeau storurile galbene gi sta-

criii ale restaurantelor i.ndo-chinezesti, luminile ocazionaleele magazinelor de mobilier la mina a doua sau, din cind incad becul roqu al unvi h6tel de passet, cu o poule grdsul ,o picioarele despuiate, sub o umbreli la colful clSdirii.

Dupi canalele 9i sistemele de trafic complicate de la mar-ginea oraSului vechi, trecuri mai departe prin Porte de

Clignancourt ti St. Denis inspre o porfiune de drumrrspendati, care se i!€a printre etajele superioare ale blocwi-lor-turtr. Aici ii adipostea Parisul pe cei pentru care nu exis-s o casi in Q6p[ lrrminii, ci doar o cameri flri aer inc'a5ele ameninlitoare ale inhrnericului.

$ofeml viri de pe Nl pe o stradn mai mici qi, dupi douisau tsei minute de manelre complicate, trase En gd Arc en Ciel.

- Opregie, spuse Mathis. Ui6-te acolo.Farurile mobile ale CitroCnului, comandate de pe volan,

se oprire h baza scirilor, unde stitea de pazi un singurpolilist imbrical in uniformi.

Mathis privi cvartalul pustiu- Pe ziduri, la intervale ce

FrEau aleatorii, erau lipite forme ,,artistice" din lemn iegiteparci dintr-o picturi cubisti. Fuseseri menite, probabil, sd le

! Bordel (iD lb. fi'allc€ze, h orig.)

14 Sebastian Faulks

dea clidirilor culoare $i personalitate, la fel ca gi curcubeuldupd care.fuseserd numite. Aproape toate erau acum degm-date sau distruse, iar cele rdmase liceau faladele sd arate [o-tesc, ca o femeie bdtrAni cu buzele rujate pe de ldturi.

Mathis traversi $i-i ardte pollistului o legitimatie.- Unde e cadanml?

- La morgd, monsieur.

- $tim cine e?

Polilistul i9i scoase agenda.

- YusufHashim. Trejz&i gi $apte de ani. MAfis, pied_noi/ _nu gtiu.

- Cazier?

- Nu, monsieur. Dar asta nu inseamli nimic. Nu multidintre oamenii de aici au caziere chiardaca majoritatea suntinfractori. Rareori venim in aceste locuri.

- Vrei sd spui ci-qi menlin ordinea de uuii singuri.- Este un ghetou.

Cum a murit?

- A fost impuScat de aproape.

- Merg se arunc o privire acolo.

- Foarte bine, monsieur. polilistul ridici Afurghia utilizatnpentru a inchide casa scdrii.

Malhrs trebui si-gi lind respirafia in timp ce urca heptelecu miros in{epdtor. Merse de-a lungul coridorului, observAndlanr,urile 5i lacdtele cu care locuitorii fucercasere si_ri conso_lideze uEile subliri de la intrare. Din spatele uneia sau a douddintre ele s€ auzeau sunete de radio $i televizor sau de vociridicate. Pe ldngd mirosul imbecsit de pe sciri, din cdnd incdnd se mai simlea 9i izul de cugcug sau de c6mali merguez.

,,Ce infern a fost, se gAndi Mathis, via(a zitrs-ului, i cor_citurii sau a pied-noir-ului, francez de origine algerianE.,.Erau ca ni$te animale, ingrddite nu inAuntru, ci in afaraI Pied oir estewrtefinen care desenneazi fosta populalie de origine euo-peani din Africa de Nord 9i, in mod special, din Ali".i" t_""ri. trr

"_l--

Jocul cu diavolul

-Etui. Nu era treaba lui si indrepte neajunsurile din lume.

f* lui era si vadi daci acest Hashim insemna ceva mai

rft (icat utr asasinat ieftin cu un singur glonl $i, daci da, ce

G!:i!rd putea avea asta cu le DeuxiAme.

Directoml avea si ceard ur raport scris, aqa cd era indicat

ri-C bcd o impresie despre Arc en Ciel gi despre ce se int6m-

:rr. acolo. Cand se intorcea la birou, avea si caute dosarele

:rrjrd crirnele similare, sa verifice la Imigrdri gi si vadiri:i eistau un tipar sau un motiv de nelinigte. O intreagi

rin-ge dir Deuxidme era dedicati electelor negative ale

iririelor coloniale franceze. Lupta de opt ani pentru inde-

loctcota Algeriei divizase cu brutalitate nu numai Algeria, ci

r Frzala in sine, 9i provocase o revoltd politicd dupd alta,

!:isiodu-gi o rezolvare doar prin uimitoarea revenire la pute-

= a liderului din timpul dzboiului, generalul de Gaulle.

ldrdis zembi pentu un moment, gindindu-se la atitudinea

iini de respect pe care o avea Sylvie atunci cand menliona

rcele marelui om. in aceeaEi perioadi se produsese, de o

soierd chiar mai ru$inoase intr-un sens intemafional, infran-

sr{:a annatei franceze in Indochina - sau ceea ce se autoin-

:nrla acum Vietnam. Umilinta din bitdlia de la Dien Bien

Phu mistuise sufletul Fran{ei, lisand o cicatrice care fusese

roperiti in grabi.

,,Singura consolare, se gendi Mathis, e cd americanii par

rum hotirifi s6 ajungi la aceea$i catastrofe." Cu toate aces-

aa. pentru el gi colegii sdi, Algeria $i Indochina insemnaseri

oenumirate mii de imiganli supirali, violenfi gi excluqi,

multi dintre ei criminali qi unii dintre ei dugmani incrincenali

ai Republicii.Mathis remarci metodic configurafia blocului qi unghiul

di:r care criminalul s-ar fi puhrt apropia de oasa sclrilor- Fdcu

ii alte observatii rudirnentare, mai potrivite, in mintea lui,pentru procedura unui jandarm local.