sE Br$I $ttltB se scrie un...de talent, dar care nu a luat niciodati leclii de balet, neavind astfel...
Transcript of sE Br$I $ttltB se scrie un...de talent, dar care nu a luat niciodati leclii de balet, neavind astfel...
MONICA HAMIHE,Z
[!um sE scrie un
Br$I $ttltB
de suriere creatiut
cu ajutorul c[reia
poli transformfl o ideeintr'un
Iehnica amEHEflna
roman de sucugs
'f,eiaExBucure;ti,2017
MEFTEFUEUL EUVINTELtrH
Dupd pdrerea. mea, atunci chnd un scriitor scrie o
cArte, o face penttu cd are nevoie sd. creeze o lume in
care ar vrea sd trdiascd.AnaisNin
e cite ori ali terminat de citit o care care v-a
plicut in mod deosebit gi-ali sPus:
-$tii ceva? Ag fi putut scrie cartea asta.
$ti1i ceva? Chiar aveli dreptate. Dupi plrerea mea,
fiecare om poartl cel pulin o carte in minte 9i iniml'Autoarea Toni Morrison spune: Dacd existd o carte pe
care ai vrea sd o cite;ti, dar care nu s-a scris tncd, atunci
trebuie s-o scrii.
Scrisul unei c[r!i nu este ceva foarte ugor, lnslreprezintl un proces extrem de pllcut qi plin de
satisfaclii dintre cele mai variate, iar publicarea unei
c[r{i este un vis frumos pentru marea majoritate a
oamenilor.
MONIEA HAMIBEZ
Ce aveli nevoie?Dupi plrerea mea, dac[ pute(i scrie o propozi]ie
simpll - doar asta a scris gi Ernest Hemingway, nu-iaga? - sunteli atent la lumea care vI inconjoari gi
v[ dorili si scrie{i o carte bun[, dar si vi dorili cuadevirat, nu doar si incercali si v[ hotirili dacl vrefi,atunci puteli s-o facefi. Nu cred ci cineva a devenitvreodatl scriitor pentru ci a participat la vreun curs de
scris ori pentru ci a citit o carte. Chiar gi aceastl carte.Scrisul ne vine de undeva din interior. Acestea fiindspuse, aceasti carte v[ poate economisi o grimadide timp gi v[ poate indruma intr-o direclie corectl,ajutindu-vi s[ vi scrieli cartea mult visat6.
E posibil?Sigur c[ e posibil. Doar am {bcut-o gi eu de vreo
citeva ori. $tiu ce inseamni s[ te trezegti cu citeva oremai devreme ori s[ mergi la culcare cu citeva ore maitdrzita.de dragul de-a scrie. Nu e ugor s[ scrii un romanatunci cind ai o familie, o slujbi, responsabilitili. Darse poate. Marea majoritate a scriitorilor trebuie s[ facifa![ acestor lucruri atunci cind lucreaz|la o carte.
Da, aveli o slujbl care vl ocupi mai tot timpul.Da, aveli familie. Nimic din toate acestea nu i-auimpiedicat pe marii scriitori si scrie.
Wallace Stevens era vice pregedintele unei companiide asiguriri. Tinirul T.S. Elliot era bancher. WilliamCarlos Williams era medic pediatru. Robert Frostera fermier avicol. Hart Crane lmpacheta bomboanein fabrica tatilui s[u, apoi compunea textele pentru
8
l!um se scrie un BI$I $tl.ltR
reclame. Stephen Crane era corespondent de rlzboi.Marianne Moore lucra la Biblioteca Publicl dinNew York. )ames Dickey lucra pentru o companie
de publicitate. Archibald Macleish era directorulOficiului pentru Date gi Cifre in timpul celui de-al
doilea R[zboi Mondial.Sinclair Lewis a fost odatl invitat si vorbeasci
unor studenli despre arta scrisului. A intrat in clasl,
i-a privit pe to[i, apoi a lntrebat:
-Ci!i dintre voivor cu adev[rat si devin[ scriitori?
Aproape toli studen[ii au ridicat mina.
-$i atunci ce cluta{i aici? De ce nu scriefi? i-a
intrebat Lewis, dup[ care a plr[sit clasa.
Ce anume determin[ pe cineva si devini scriitor?
Probabil un simplu incident - unul care se intimplldestul de devreme in via![ 9i care ascute curiozitatea
de sine.
Aga s-a intimplat gi in cazul lui )os6 Saramago,
primul scriitor portughez care aprimit Premiul Nobel
pentru Literaturi. Fiul unor llrani care nu gtiau siciteascl, crescut intr-o casl in care nu existau clrli, a
ajuns in 40 de ani de la muncitor, la editor. implinise
deja 60 de ani inainte slfie recunoscut drept scriitor
consacrat. Cind era copil, igi petrecea vacanlele la
bunici, intr-un sat numit Azinhaga. intr-o zi, bunicul
lui a suferit un atac de cord qi a fost transportat la
Lisabona pentru tratament. Saramago igi amintea
cum, inainte de-a pleca, bunicul slu a ieqit in gr[dinacasei sale, unde se aflau ciliva copaci, 9i i-a imbriligatpe to!i, unul cAte unul, luindu-gi Ia revedere 9i
spunindu-le c[ nu avea si se mai intoarcl.
TI\EAHAT'IHE
-Dacl nu te marcheazlpe viafIsI vezi aga ceva,
inseamni ci nu egti capabil de sentimente, igi aminteaSaramago.
incepeli cu emofia aceea puri. $i apoitransformali-o in cuvinte.
10
INTHtrtrUtrEHE
Cite;te mult ;i scrie la fel de mult. Studierea ;iin{elegerea altor stiluri te vor aiuta sd-{i gd.se;ti
propriul stil.StephenKing
m stabilit, asadar, ci oricine poate deveni
scriitor, cu condilia si simtl in adinculsufletului c[ are ceva important de spus. O
poveste pe care nimeni n-a mai scris-o pdni in acel
moment. Nu conteazl ce gen de literaturi decideli siscrieli, important este s[ fie foarte, foarte interesant[.
Poate fi tristi, veseli, infricogltoare, plini de aventuri,
romantic[, dar cel mai important este si nu plictiseasci
cititorul.ins[, chiar daci pornili de la o idee buni, care ar
putea deveni o poveste foarte atractivi, de cele mai
multe ori v[ lipsesc cunogtinlele de bazi, tehnica
qi iscusinla pentru a transforma acea idee intr-unroman de succes. Dac[ cititi aceasti carte 9i respectafi
MONICA HAMIFIEZ
regulile debazd, ve{i descoperi uneltele de care avelinevoie pentru a scrie cartea mult visati.
Ceea ce nu inseamni ci trebuie si v[ ingridiliimaginafia qi talentul. Existi impresia gregitl cI dacise respecti citeva reguli debazl.,talentul este ucis dinfaqi. $i, culmea, aceastl concep]ie gregiti se adreseaz[in mod exclusiv scriitorilor.
in orice alti formi de exprimare artistic[, fie c[este vorba despre dans, muzicl, picfuri, sculpturl,nimeni nu pune la indoiali faptul ci talentul este totalinsuficient fbri o baz| foarte solidi, fbrl studii de
specialitate.
O aparifie pe sceni a unei persoane care mustegte
de talent, dar care nu a luat niciodati leclii de balet,neavind astfel o fundalie pe care si poati lucra, s-artransforma in mod sigur intr-un moment penibil.
De ce cred unii oare, c[ nu se intimpli la fel qi inceea ce privegte arta de-a scrie o carte? Indiferent cittalent are un scriitor, indiferent cit de geniali ar putea
fi ideea unui roman, daci acel scriitor nu gtie si creeze
pe marginea unor reguli debaz6,, poate avea surprizaca cititorul si-i abandoneze cartea dupl doar citevapagini, catalogind -o drept prost suisd.
Binuiesc ci tuturor ni s-a intimplat si incepem s[citim o carte, a cirei idee principali s[ ne fi atras foartemult Ia inceput, dar si renunlim destul de repede
datoriti stilului neatrigitor Ei in special a gregelilordatorate nerespectirii celor citeva reguli debazd.
De cele mai multe ori, cititorul nu qtie cum se scrie
un roman, insi qtie foarte bine cum si recunoasclun roman bun. $tie si fac[ imediat diferen{a dintre
t2
Gum se scris un Bt$I $ttttfl
un scriitor talentat care respectl regulile de bazl,creind astfel in mod profesionist 9i un scriitor la fel
de talentat, dar care scrie la voia intilmpllrii, intr-o
voce cu iz de amator.
Mare atenfie, deci! Odati catalogat drept un
scriitor prost, este foarte greu s[ mai schimba[i opinia
potenlialilor cititori.
13
MONIEA HAMIHEZ
Reguli esen{iale d.e pornire pentru a scrie gipublica un rotnan:
1. Ideeadebazd
2. Dezvoltarea ideii de bazd.
3. Dezvoltarea personajelor
4. Dezvoltarea lumii/locului/perioadei unde ;iin care se petrece ac[iunea
5. Dezvoltarea planului acliunii
6. Procesul de scriere a cdrtii
7, Procesul de corectare '
8. Trimiterea manusrisului la edituri
t4
ItrEEA trE BAZA
Cunoagte-{i povesteafoarte bine inainte de-a scrie
primulparagraf.
fohn Irving
hiar daci triili cu impresia ci ideea care v-a
venit in timpul unei cilltorii cu maqina oricu metroul este mai geniall decdt inventarea
feliilor de piine, nu este indicat si vi apucali imediat
s[ v[ scrie]i cartea mult visatl. Nu lnainte de-a
aprofunda pulin acea idee debazd.
Cea mai bunl metodi pentru aface acest lucru este
si luali o foaie de hirtie gi si scriefi in centrul ei ideea
respectivi. Apoi dezvoltagi-o qi scriefi toate ideile
secundare in jurul acelei prime idei de bazi.
Scrieli primele idei secundare ce v[ vin in minte
f[ri s[ vl gindili prea mult la fiecare in parte gi firi sile dezvoltali prea mult. Dacl faceli acest lucru timp de
o jumitate de or[, veli observa cum ideile secundare
incep s[ curgl natural. Va fi destul de greu si le mai
opri[i. in acest fel vefi avea o idee de ansamblu mult
mai clarl a poveqtii.
MONItrA HAMIHEZ
intre timp, analizali qi invi{a{i. Lua{i carteadumneavoastrl preferatl qi citili-o din nou. Apoiimplrfifi-o pe secliuni. incepeli prin a scrie unrezumat complex al ac(iunii pe nigte foi de hdrtie gipunefi-le undeva la vedere. Aruncafi-vl ochii pe eledin cdnd in cdnd.
Chiar dac[ nu existd reguli in ceea ce priveqte ideeaunei povestiri, eu totugi vi ofer una: gindi[i la scar[mici. Una dintre cele mai mari gregeli pe care le facscriitorii incepitori este si gindeasci la scari mare,incercind sI creeze un manuscris mamut in ideeaci tot ce-i mare e mai bun. Complet fals. plstrali-viideea la scar[ mic[, concentrali-o, nu scrie]i doar dedragul de-a scrie.
inainte de-a trece mai departe, ag dori s[ maidesfiintez un mit in ceea ce privegte scrisul unei c[r[i:Scrie doar despre ceea ce;tii. Aliauzit cuvintele asteainainte, nu-i aga? Ei bine, cine v[ spune asta, gregegteflagrant.
Tom Clancy n-a fost niciodati comandant desubmarin gi cu toate astea a scris Vdndtoarea luiOctombrie Ro,su. $i cred ci putem pune pariu ciRichard Bach n-a fost niciodati pescdrug inainte de-ascrie Pescdru;ul lonathan Livingston.
in loc s[ scrieli despre ceva ce gtifi, pute]i aleges6 scriefi despre ceva ce vd pasioneazi. Nu conteazd,ce anume, doar si iubi$ acel ceva din tot sufletul.Spre exemplu, Arthur Golden, autorul romanuluiMemoriile unei GheiSe, trlia in ]aponia gi lucra pentruo revisti in limba englezd atunci cAnd a avut ideearomanului deja celebru. in 1986, dupl ce a absolvit
l6
Cum se scrie un BISI $ttttfi
cursul de Creative Writing dd la Universitatea dinBoston, a inceput si studieze gheiqele, descoperindastfel un univers fascinant ce se ghideaz[ duplpropriile sale reguli. I-au trebuit incd zece ani gi multeincerciri equate pini cAnd a finalizat manuscrisul pe
care l-a v6ndut cu 250.000 de dolari editurii Alfred A.Knopf.
Pe vremea cind Ernest Hemmingway era un tinlrziarist la ziarul Kansas City Star, a primit de la geful
slu o hArtie cu patru reguli debazir
1. Folosegte propozi[ii scurte2. Primele paragrafe trebuie sd fie intotdeauna
scurte3. Folose;te cuvinte puternice4. Fii mereu pozitiv, niciodatd. negativ
intrebat despre aceste reguli ani mai tirzit, a spus:
-Au fost cele mai bune reguli pe care le-am invifatvreodatl in arta scrisului. Nu le-am uitat niciodati.Nimeni nu poate scrie prost dacl are pulin talent 9iscrie dupi cum simte, lindnd cont de lucrurile pe care
vrea si le transmit[.Fiecare dintre noi are o voce unic[. Un stil unic.
Nu incercali s5, sunali ca un scriitor celebru. Mulliscriitori incepltori se tem s[-gi giseascl propria voce,au impresia cil ar fi mai aprecia{i dacl ar imita unscriitor cunoscut. Edt. o impresie gregit6.
Francois Ren6 $e Chateaubriand a scris: Un scriitoreste original nu pentru cd poate imita pe cineva, cipentru cd nu poate fi imitat de nimeni.
t7