Kroll-ing la rece

Observaţii generale:

Raport bine structurat şi expunere logică. Cu elemente tehnice necesare şi cu elemente

descriptive interesante. Se observă experienţa transpunerii informaţiei puse la dispoziţie de client

pentru a clădi un lanţ logic.

Perioadă strict determinată de client iunie 2012 – noiembrie 2014.

Primele concluzii importante:

În perioada iunie 2012 – noiembrie 2014 a existat un efort coordonat şi ascuns pentru preluarea

controlului asupra celor trei bănci.

Perioada august 2011 – iunie 2012 este trecută neobservată, deşi modificările fatale în structura

acţionariatului la BEM au avut loc exact în aprilie 2012 (cu autorizarea BNM), fapt ce a

determinat şi încurajat următoarele modificări în acţionariatul băncilor vizate în raport.

Sunt evidenţiate clar o persoană şi un grup de companii afiliate persoanei, care sunt identificaţi

ca principali actori în preluări, dar autorilor (companiei Kroll) nu le este clar dacă au mai fost sau

nu şi alţi/alte grupuri implicate.

Banii, totuşi, au plecat din Moldova şi e jaf de proporţii inimaginabile pentru o economie relativ

mică. În baza unor inginerii financiare şi cifre virtuale – bani vii şi mulţi au plecat din ţară şi din

BNM.

BNM are specialişti buni, care au urmărit din oficiu toate tranzacţiile care au avut loc, atât în

structura acţionariatului, cât şi transferurile suspecte şi dubioase efectuate de către cele trei bănci.

Lucrul acestora, însă, este umbrit de decizii întârziate sau lipsa acestora din partea factorilor săi

de decizie, ezitări, altele, fapt ce nu a permis anticiparea şi prevenirea, iar în cele din urmă –

complicarea situaţiei în aceste trei bănci.

Raportul Kroll poate fi considerat ca şi un produs bine împachetat din ingredientele puse la

dispoziţie de către client.

Întrebări trecute cu vederea de raport:

1. Nimic despre perioada între iulie 2011 – iunie 2012, când la fel au avut loc schimbări

importante în acţionariatul BEM, schimbări legalizate ilegal de BNM în ziua de 27 aprilie 2012.

Kroll nu avea cum să ştie pentru că nu i s-a oferit aşa date.

2. Către sfârşitul anului 2012 portofoliul de credite proaste la BEM era de 1,3 miliarde lei, lucru

constatat de toţi, inclusiv de media atunci.

Exerciţii de a identifica răspunsuri la întrebări neclarificate în raport.

Singur sau in complicitate?

Pornim de la o constatare din raport despre cesionarea datoriilor faţă de BEM în martie 2013, un

miliard de lei, şi în octombrie 2013, alte 300 milioane de lei către o companie off-shore, Roseau.

Dacă însumăm aceste două cifre obţinem suma de credite proaste, constatate de toţi în acea

perioadă – 1,3 miliarde lei. Deci, către momentul preluării BEM de către „investitorii privaţi”

(toamna 2013), BEM a fost „curăţată” de creditele proaste prin inginerii financiare de cesiune a

datoriilor şi pregătită pentru proiecte măreţe.

Autorilor nu le este clar cine sunt cei care au preluat datoriile de 1,3 miliarde datorii şi care ar fi

sensul economic al unor astfel de tranzacţii aparent fără nici un interes financiar clar. Putem

presupune, totuşi, că interesul vine ulterior – preluarea afacerilor datornicilor. Autorii

raportului indică lista datornicilor cu datoriile cesionate. Afaceri destul de interesante şi

nicidecum moarte. Unele, cu mici injecţii financiare ulterioare, se pot transforma chiar în

proiecte de succes în diverse segmente ale pieţii şi domenii economice.

Acum, erau oare datorii reale sau artificial create aceste 1,3 miliarde de lei?

Să tragem o privire asupra unui pasaj din raportul MinFin în comisia Reidman 2013:

___________________________________________________________________

Trebuie atras atenția că aceste procese au fost însoțite de:

1. Retragerea masivă și bine dirijată a mai multor agenți economici din BEM, în

special a întreprinderilor de stat care dispun de rulaje mari de lichidități (mai-iunie

2011);

2. și, IMPORTANT, brusc stoparea deservirii creditelor în octombrie-decembrie 2011 de

către un șir de agenți economici (grafic mai jos). Se lasă impresia că aceste credite

neperformante special au fost constituite pentru ca la un moment dat, organizat, să

devină neperformante și să creeze complicații cu capitalul minim normativ pentru

BEM; asta s-a întâmplat imediat ce Parlamentul a adoptat o lege specială, nr. 190,

intrată în vigoare la sfârșit de octombrie 2011 pentru a scoate povara

InvestPrivatBank de pe BEM și imediat ce atacatorii deja intrase în posesia a 18,5%;

Printre altele, la data precedentă de raportare (1 octombrie 2011) creditele neperformante constituiau doar 140 milioane lei, adică, la finele anului 2011, creditele neperformante au crescut de 7 ori pe parcursul a doar unui trimestru!!!

Stranie evoluție, și este cel puțin neclar ce s-a întâmplat totuși la Banca de Economii în ultimul

trimestru al anului 2011 că a urmat o creștere atât de bruscă a creditelor neperformante. Unica

paralelă care ne vine în gând la acest capitol este acea legată de intensificarea atacurilor raider

376 411 395 395 285 284 254

143

913 876

1 115 1 171

1 380

0

200

400

600

800

1 000

1 200

1 400

1 600

31.

12.0

9

31.

03.1

0

30.

06.1

0

30.0

9.10

31.

12.1

0

31.

03.1

1

30.

06.1

1

30.

09.1

1

31.

12.1

1

31.

03.1

2

30.0

6.12

30.

09.1

2

31.

12.1

2

Evolutia creditelor neperformante in perioada 2010-2012

pe filiera Băncii de Economii. Atunci când ”noii acționari” ai băncii (acei care au preluat ilegal

acțiunile minoritarilor încă în luna iulie 2011) au început să promoveze alegerea unui nou

consiliu al băncii.

_________________________________________________________________________

Concluzia generală este ca aceste companii parca special au fost adunate în BEM şi "rugate" la

un moment dat să nu achite creditele.

Dacă e să analizăm atent unii "datornici" prezentaţi în raport de către Kroll – o să observăm că în

2014 unii dintre ei de bună voie au cedat deja unele proprietăţi şi afaceri ce le aparţineau.

Cu siguranţă cei care au preluat datoriile de BEM (autorii raportului nominalizează compania

off-shore Roseau) prin contract de cesiune nu sunt străini evenimentelor din BEM şi din

Republica Moldova. Ba mai mult, putem presupune că administrează anumite procese aici, care

să le dea certitudinea recuperării ulterioare a "investiţii" de 1,3 miliarde lei în datorii cesionate.

Deci, identificarea celor din spatele companiei off-shore, care a preluat datoriile de 1,3 miliarde

lei pare a fi cheia dezlegării unei întrebări fără răspuns din raport: singur sau în complicitate.

Probabil din aceste considerente, de a fugi din bătaia întrebărilor, cei din off-shore, care au

preluat datoriile au încercat anularea contractului în octombrie 2014: în încercarea de a se pierde

prin registre. Kroll zice că a fost o încercare juridic nefinalizată, ceia ce sporeşte şansele

clarificării definitive: singur sau în complicitate.

Dacă să privim atent, "investitorii privaţi" în august 2013, prin devalizarea Statului de pachetul

majoritar, au preluat o bancă fără datorii practic. Sigur, curăţată prin inginerii financiare. Şi

BNM nu poate să nu ştie asta. În plus, evenimentele din 30 ianuarie – februarie 2013 au „fugărit”

deponenţii din BEM, astfel scutind BEM de plata dobânzilor la depozitele retrase înainte de

termen.

În finalul acestei scurte postări trebuie să înţelegem cu mare atenţie declaraţiile guvernatorului

Drăguţanu făcute recent: din ele putem liber deduce că BNM este instituţia care a determinat

modificarea legislaţiei prin asumarea răspunderii în septembrie 2014 pentru a putea pompa

mijloace financiare în acele trei bănci. Adică, modificarea legislaţiei prin care se permite

pomparea de bani de la BNM cu garanţia Guvernului a fost pista necesară pentru ulterioarele

tranzacţii financiare după care Statul îşi preia asupra sa întreaga povară creată de gestionarea

celor trei bănci, care urmează să primească calificativele necesare ulterior.

P.S.: în raportul său Kroll aduce în prim-plan bănci din Riga. Şi vrei-nu-vrei pleci cu gândul în

anul 2005 şi acea notă semnată de Reidman… (mai jos)

https://vnegruta.wordpress.com/2015/02/08/punctul-zero-2005/

07.05.2015