Pot fi cumpărate locuinţele aflate în administrarea regiilor de stat. Proprietăţile particulare nu intră sub incidenţa legiiZilele trecute am publicat în întregime lista monumentelor istorice |

din iudctul Cluj carc au fost recunoscute de Ministerul Culturii drept tonuri culturale comune, în urma acestei hotărîri, imobilele care sînt imprietatea statului' şi cafe sînţ administrate de către instituţiile

4.acreditate (DAIS- la Cluj-Napoca, RATACFL- la Turda, EGCL- la . Dej, RAGCL-la Gherla), pot fi cumpărate de către actualii chmaşi.

Celelalte imobile de pe listă, care figurează ca fiind , proprietate particulară sau a unor instituţii publice şi aşezăminte bisericeşti, nu' fac obiectul vînzării sau cumpărării acestor direcţii. D-na Mâriuca Pop, secretara Comisiei de aplicare a Legii 112 a precizat că includerea clădirilor care nu aparţin statului pe lista imobilelor-bunuri culturale comune (sau monumente, cum erau numite anterior) a fost tăcută

doar pentru evidenţă exactă a imobilelor cu valoare culturală. In privinţa vînzârii-cumpărării locuinţelor, proprietarii sînt cei care decid. In speţă, DAIS şi celelalte regii din judeţ pot vinde doar locuinţele aflate în administrarea tar, dar nu pot interveni atunci cînd este vorba de vînzarea locuinţelor din proprietate particulară.

ţ Agenda f i | Roza vuiturilor f i ţ Politică/4-5 ţ Artă - cultură-ştiinţâ/6

4 Pubîicitate/7-11 ţ Sport/12^ Omul şi societatea/l3 4 Ecoriomia/14 ,4 Eveniment/15 4 Ultim oră/16

m m

} J ; f ‘î

? “î i *i t

î' i" r r ; J

ziar independentANUL VII NR. 1806 ISSN 1220-3203

JOI,24 OCTOMBRIE 1996 16 PAGINI 500 LEI

Vreme răcoroasă cu cerul temporar noros. Pe alocuri vor mai eădea ploi de scurtă durată. Vînt slab la moderat din sectorul NV. Temperatura maximă 8-11° C. Local, brumă dimineaţa. Ieri, la ora 14, la Cluj-Napoca se înregistrau 10° C, iar presiunea atmosferică era de 736 mmJtg, staţionară.

Meteorolog de senitiu Pavai C.In pagina a 16-a: harta

privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

anul aderării

RADU V ID A

A flat în turneu electoral, preşedintele Bill Clinton a ţinut un important dis­curs la Detroit. Analiştii politici au

^remarcat caracterul deosebit al discursului, ieşit oarecum de sub tipicul campaniei pentru un nou mandat Ia Casa Albă. Cetăţeanul american şi, odată cu el, tot omul interesat de soarta viitoare a planetei, a aflat că Alianţa Nord-Atlantică se va extinde spre est, începînd cu anul 1999. Este pentru prima oară că un şe f de stat;delimitează in timp frămîntata problemă A aderării unor state foste comuniste: la această, alianţă miliţară,; Iată că s-a - mai făcut un pas pe, calea încurajării ţărilor care realmente doresc să facâ dovada alinierii la valorile occidentale.

, . Fără îndoială că precizările preşedintelui american trebuiau să meargă mai departe. Vorbind, din nou, despre existenţa mai multor valuri, Clinton a evitat să dea numele celor care vor fi acceptaţi în “primul val”,’ Analistul politic al radio BBC a ţinut să remarce că România a devenit, dintr-o ţară neinteresantă penlru N.A;T.O,, una deosebit de atractivă. Emisarii preşedintelui Iliescu şi-au făcut .bine, treaba, din moment ce atît la Washington, cît şi la Paris, Bruxelles, Copenhaga, Madrid sau Bonn s-au receptat cu “alţi ochi” demersurile ţării noastre. Dacă în speculaţiile analiştilor şi comentatorilor politici ţările cu şanse ar fi Polonia, Cehia şi Ungaria, acum România are' atuuri solide de a fi invitată să se pregătească pentru a intra în Alianţă. Clinton a avut grijă să spună în faţa alegătorilor americani de la Detroit că N.A,T.O. nu va rămîne o organizaţie închisă, -alte ţări putînd să asp ire la standardele impuse de aceasta.

Nu se putea ca, de la înălţimea tribunei celei mai avansate democraţii, să mi se formuleze cerinţe destul de aspre pentru aderare. Preşedintele Statelor Unite ale Americii s-a referit în mod expres la corectitudinea şi transparenţa alegerilor din ţările Europei de Est, subliniind parcă în acest sens “cadoul” ce urmează a fi făcut Sloveniei, cadou ce va răsplăti neamestecul în violenţele din fosta Iugoslavie cu intrarea în Alianţă. j

Analiştii care s-au ocupat, ieri, de afirmaţia preşedin telu i C linton susţin aproape unanim că data exactă a aderării la Alianţă va fi anunţată în februarie-martie anul viitor, urnlînd o perioadă de 2 ani de tranziţie, în care ţările invitate să participe la N.A.T.O. vor trebui, cu siguranţă, să se alinieze la cerinţele modernelor armate vestice.

Cu toate că Rusia a fost somată să regîndească extinderea Xlianţei ca pe un parteneriat cu ţările altădată duşmane, comentatorii au rem arcat fap tu l că preşedintele american n-a insistat asupra subiectului, considerînd, probabil, că problemele in terne din fosta Uniune Sovietică sînt mult prea complexe pentru a avea timp sâ reflecteze, în mod serios, la o asemenea initiativă internaţională. ■

p r e ş e d i n t e l u i SU AMinisterul Afacerilor Externe ăl României a primit cu interes deosebit declaraţia

preşedintelui SUA, William Clinton, din 22 octombrie 1996, de la Detroit, cu privire la viitorul lărgirii NATO, declaraţie care oferă, pentru prima dată, un orizont de timp realist şi o perspectivă clară deschisă tuturor noilor democraţii interesate şi pregătite să intre în Alianţa Nord-Atlantică - s-a comunicat la MAE. Discursul, intitulat sugestiv „Crearea bazelor pentru asigurarea păcii, libertăţii, securităţii şi prosperităţii în secolul XXI”, reafirmă cu toătă claritatea angajamentul SUA faţă de obiectivul construirii unei Europe paşnice, nedivizate, democratice, în care toate naţiunile să aibă asigurate pentru totdeauna securitatea frontierelor şi respectarea suveranităţii şi independenţei lor, a subliniat purtătorul de, cuvînt al MAE, Sorin Ducaru. ~ ' r ,

Aşa cum este reflectat şi în mesajele preşedintelui României, adresate şefilor de stat sau de guvern din toate ţările membre ale NATO, România contează pe sprijinul SUA ca şi al celorlalte state membre ale Alianţei pentru obiectivul României de a face'parte -din rîndul primelor ţări cu care urmează să înceapă procesul de extindere a Alianţei şi va continua să acţioneze cu fermitate, responsabilitate şi consecvenţa şi în perioada următoare în vederea atingerii acestui obiectiv, a conchis purtătorul de cuvînt al MAE. - H

* y.................... : r

De Ziua Armatei Române - 25 octombrieCu oca/ia sărbătoririi

Zilei Armatei Române, .i-xi/i. 24 ■K.lnnririt. »r.! IX, Cl srfl.1 lll lisilvil.lll rf Cercului militar dm-Chij- Na,i'>i.<t \a avo.i l'>c o adunare festivă, urmată dc un spectacol susţinuiile -iCl/M de C stM ill HAnsamblului annatci.

în 25 <Ktombrîe vor ,iwd luc .iiti\iMii

spi-llfllC- depVK'îlM l.ir.iMiintuhi militar a liiiL-nlor n-a-n!încorporaţi (orele 8-9,30 li Siiim seni ţi.lu - 1 lin I1 m p -.1i ). di':vm.rca di mriMMi’ m |(.:he .li flori la Mi'ii'i’iii’nliil "Glorii- Ostaşului Ri-m j:i”. oj-lurili- generalilor Gh A\r.imesc'i. NP.K iIim’u. ( -tm Privau

mi Ira iri V umu.i. I.i1 u:im:iim«!i ii il \:>micia ‘Tra-inlu-iM " ■ turele II .f j - 12.45). Ij u i.itirul I iiiilo- In (.iIi-.iT.ir/n.’lroiM.li pe di-.ilnl 1 i-leai'iliii. ui.'.iiiini ii pil adj er.'ii Traian Dirjan din iimitinil SniiKsemioreli- 12.45 - a i n j

B

La com plexul “A lb ina”: Adrian Năst ase, flanca t de prefectul Ioan Rus, preşedintele executiv al Consiliului judeţean Cluj al PDSR, prof. dr. ing. Petru Brînzaş, vicepreşedinte al Consiliului judeţean Cluj al PDSR (stînga), Ioan M ureşan , d irector genera! al SC

“ A lim entara" SA şi A lexandru Lăpusan, m inistrul ‘Foto: I. PETCU n

N i c i d u p ă ş e d in ţ a e x t r a o r d in a r ă a C o n s i l i u l u i l o c a l -CIu] -Napoca nu are un buget

aprobat pe 1996Municipiul Cluj-Napoca rămîne iară un buget

aprobat pe 1996' şi după şedinţa extraordinară de marţi a Consiliului local. Spre nedumerirea consilierilor PUNR, Opoziţia a votat în bloc împotriva rectificărilor în urma cărora btigetul local urma să fie stabilit la circa 76 de miliarde de lei, cu 10 miliarde peste cci prevăzut anterior, lacînd să se nască bănuiala că bănii ’ municipiului-au devenit mijloc de luptă electorală. N-a lipsit nici acuzaţia din partea PUNR, desigur,1 că Opoziţia încearcă să blocheze activitatea Consiliului local.

Situaţia creată a fost sintetic definită de către consilierul Ioan Mihai Năstase, consilier PRM, care spunea că lipsa banilor reprezintă „compromiterea întregii noastre activităţi”. Şi asta, în primul rînd, pentru că o serie de lucrări, dintre care unele de mare anvergură, precum cele de pe axa est-vest a oraşului, aşteaptă bani de la Consiliul local. Unii dintre consilierii Opoziţiei şi-au motivat împotrivirea, spunînd că se practică o finanţare incorectă a unor

D a n BRIE *continuare în pagina a 16-a

Agriculturii (dreapta).• Pensionarii Clujeni cu o. pensie:

mai mică de 110.000 de lei pe lună pot opta pentru a se aproviziona- cu reducere la complexul "Albina” din cartierul

.Grigorescu.".Ei au dreptul să cumpere o pîine pe zi, 2 kg de făină pe lună, ulei şi alte cîteva produse alimentare de bază, toate vîndute la un preţ ceva mai scăzut decît pentru alţii.

Raionul săracilor din complexul "Albina”; inaugurat ieri în prezenţa preşedintelui executiv al P.D.S.R., Adrian, Năstase, esle cadoul pe care partidul de guvernămînt îl face pensionarilor la sfîrşit de mandat. La solicitarea P.D.S.R., S.C. "Alimentara” a înfiinţat patru asemenea magazine în Cluj-. Napoca, ultimul fiind cel deschis în Grigorescu.

Managerul S.C. "Alimentara”, Ioan Mureşan, declară că a întîlnit • acest sistem de magazine pentru săraci în Franţa şi că cele patru- pe care el le-a deschis în Cluj- Napoca vor funcţiona şi după alegeri, indiferent ce partide vor forma noul guvern. Mureşan spune că pentru produsele vîndute pensionarilor, S.C. "Alimentara" practică un adaos de pînă la cinci la sută, carc acoperă doar costurile de transport.

40.000 de clujeni cu pensie sub 110.000 de lei aii dreptul la

reducere în unele din magazinele aparţinînd ;S.C.”Alimenţara”.’

; Pentru a putea cumpăra cu preţ.’: redus, pensionarii trebuie să aibă- - asupra -lor ultimul cupon de

pensie. Personalul magazinului va ţine evidenţa cumpărătorilor, împiedieîndu-i pe aceştia să cumpere mai mult decît le dă dreptul raţia lunară.

La ceremonia de inaugurale a . complexului "Albina” s-au adunat ieri circa 100 de oameni care au consumat gratuit fursecuri şi băuturi răcoritoare. Au fost prezenţi şi s-au fotografiat în faţa rafturilor elegante şi bine* garnisite, preşedintele executiv al P.D.S.R., Adrian Năstase, însoţit de prefectul Ioan Rus şi mai mulţi candidaţi parlamentari ai partidului. Năstase a. precizat că înfiinţarea celor cîteva sute de I magazine populare în întreaga | ţară arată.preocuparea P.D.S.R. . pentru protecţia socială a ' categoriilor nevoiaşe. |

Pensionarii din Grigorescu nu . | par însă îneîntaţi de posibilitatea .

■ de a economisi cîteva mii de lei J pe lună în magazinul populat, | Ioan Crişan spune, privind | nemulţumit tabelul de preţuri cu reducere: ”Nu cîştig nimic din’ I asta. E doar propagandă pentru | alegeri”. » , |

C a iu s C H IO R E A N ■ I

Purtătorul de cuvînt al Guvernului atribuie criza de combustibil faptului că o mare cantitate de motorină este scoasă peste graniţă

Criza de motorină este pe cale de a se rezolva, a afirmat, purtătorul de cuvînt af Guvernului, Ioan Mihai Roşea.

El a api-eciat că deficitul de combustibil sc datorează şi faptului că motorina are şi “destinaţii externe”, din cauza scumpirii pe. plan internaţional

v a acestui produs. “Există semne că i multe ,TIR-uri au rezervoare gigant,

făcîndu-şi rezerve în România”, unde preţul practicat este inferior celui extern, a declarat Roşea. ' , ■

' Roşea a precizat că 16.500 de tone de motorină din rezerva de stat au fost trimise către zonele unde stocurile sînt deficitare.

La 20 octombric, stocul de motorină în depozitele PECO era de 7.977 tone, clin care în Bucureşti 2.054 tone, în judeţele Arad,XaiasJiQvenii, Dîmboviţa, Galaţi,

Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Sălaj, Sibiu, Teleorman şi Vîlcea,' depozitele PECO nu aveau motorină în stoc. în celelalte judeţe, stocurile se situau între 24 de tone în Alba şi 1.050 tone în Braşov. Alte 8.915 tone sînt aşteptate să sosească în depozitele PECO. Dirijarea cantităţilor de motorină din rafinării cu precădere pentru agricultură a dus, în ulima perioadă, la o lipsă de motorină la

BWLipTECAK m . .

staţiile particulare şi la creşterea cu peste 1000 de lei a preţului motorinei la acestea. Conform celor convenite cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, rafinăriile vor furniza zilnic 3.500- 4.000 tone de motorină producătorilor agricoli în următoarea săptămînă, după care cantităţile livrate se vor reduce la circa 2.500 tone zilnic pînă la terminarea lucrărilor agricole. I

■ ‘ ‘ ■ - - i • ■ ■ ■ ■ ■

A d e v ă r u l . d e O l u l

AGENDA joi, 24 octombrie 1996

• Azi: Calendarul ortodox'. Sf. Mare Mc.Arela; Sf.Mc.Valentin şi Sevastiana; Calendarul greco-catolic. Sf.Areta şi comunitatea lui (4253 persoane), m. (+ 358); Calendarul romano-catolic. Sf. Anton Maria CIarct,ep.

. • Mîine: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Marchian şi Martirie; Sf. Tavita; Calendarul greco-catolic: Ss.Marcian şi Martiriu, notari, ni. (+ 358); Calendarul romano-catolic. Ss. Crisant şi Daria, soţi m.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

PREFECTURA,CONSttiULJUDETEAN:19-64-16

PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 ' PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90 PRIMÂRIA TURDA'31-31-60 PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 300-01 PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 ■’ POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi' 43-27-27POLIŢIA FEROVIARĂ CUJJ-NAPOCA; 1349-76

POLITIA D0:21-21-21 POLITIA TURDA 31-21-21

• POLrjlAClMPIATURZII: 36-82-22 \ POLTPA HUEDIN: 25-15-38 :

• POLITIA GHERLA 24-14-14' POMPIERII: 9S1

• PR0TECT1A aVlLÂ CLUJ-NAPOCA 19-50-29

• GARDAFINANC1ARÂCLUJ: 19-52-23 si 19-16-70,int. 158

• SALVAREA 961• SALVAREA CFR; 19-55-91..

INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991’•.INFORMAŢII: 931 ■ - ' .• DERANJAMENTE: 921 .• OkA EXACTĂ 958 ' ‘• RECHAAUTONOMÂDE TERMOFICARE

DISPECERAT: 194S7-48 - •• RECHAAUTONOMÂDE APA CANAL

DISPECERAT: 19-63-02• REaAAUTONOMÂADOMEMULUI

PUBUCDISPECERAT; 1544-78' :• S.C."SALPREST' SA DISPECERAT:

19-55-22 . ■ .COMENZI SPECIALE PENIRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 : int 132 -f- :

• SC PRIVAI.: 1743-86• DISTRIBUIA GA2EL0R NATURALE:

ÎNIÎ'RVKNIII Gâzi; 928; DISPECERAT, 433424 . ■' . .‘ : REGISTRUL Al/TO ROMÂN: ,\ ' Şefrcprezenlanjă:43-38-10 . ' Informaţii: 43-38-U • r: ; . Hală inspecţii; 43-38-08 '•

ORARUL CURSELOR TAROM D e lu n i p în ă vineri.

Plecări din Cluj-Napoca 9,00 şi 19,30

Plecări din Bucureşti 7,35 şi 18.Cursele spre Bucureşti circulă prin

Tîrgu Mureş şi durează cca. 2 ore.De. lu n i p în ă sîmbătă. Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca 2 ore.I’rcţ bilet: romani - SS.UUO lei

străini - 55 dolari,TEl.l-J'OANt: 4T-2i-24T 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca iu zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.

IN FORM A ŢII Autoga ra I: 14-24-26 - Autogara II: 43-52-78 : .

T J U N S l’O R l f S E R ;

PLECĂRI; DBJ CLUJ-NAPOCA _ prindpalde direcţii

trenuri accdcrate, rapide şi intcrcity• BAIA MARE,SATU.MARE- (prin Dej): 11,57 , •WSTRITA: 15..T7•BRAŞOV; 1,48•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 < ’(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 ( •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti-Buzău):.) 1,40 •IÂSI:0^0; 13,17; 21^1; •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATUMARE: 4,08; 14,57 ..• SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETUMARMAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea) : 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15 ; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46• INFORM ATO GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

Programul Policlinicii îară plată

“Familia Sfmtă” 21-25 octombrie .

, Mcdicinâ generală: dr. I:Boilă 21,22,24,25 (10-12), dr.M. Suciu 23' (10-12), dr.’ G. Răfan 23 (12- 14), dr. C, Popa 24 (10-12), dr.L. Barbâalbă 25 (10-12), dr. L-.Rasa 21 (16-17), dr. D. Stănescu23 (14-16), dr. C. Ioviţă - 23 (13-14), dr. D. Mălai - 25 (1647); Interne: dr. F. Gherman 23. (10-12), 21 (15-17), dr.A. Iancu 22 (11-12), dr. Cs. Szakacs 23 (14-16), dr. C.Vlad 23 (14-16), dr.D.Pîrv 21 (15-16); Reumatologie: dr. F. Bayradar 23, 25 (15-17), dr I Alb 22 (12-14); Ginecologie: dr.C.Fodor 22, 24 (10-12), dr. D. Ona - 25 (13-14); Chirurgie: dr. C. Cosma 22, 24 (10-12); Pediatric: dr.R.Mitea 22 (13-15), dr. M. Fritea 22 (14-16), dr. D. Lupea 23 (12-14), dr. M. Bayradar. 25 (15-17), dr. A. Tempeleanu 21 (13-14); Dermatologie: dr. H. Radu 24(12- 14); Psihiatric; dr.C Ştefan - 21 (14-15,30); Ortopedic: dr. Z.Popa 21 (11-12); Neurologie: dr. C. Trandafirescu -12 (13-15); O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 21 (12-14), dr.I.Mihali 25 (12-14); Psihologie: Psih.L.Boilă 22 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3, bl. 12, ap. 12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Ludan Blaga" (strada

Clinicilor 2); Orar; zilnic: 8-14; sîmbăta-duminica: închis. •■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri; 9- 19,45; vineri; 9-17,45; sîmbâta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR; luni-joi; 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR; luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri; 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M.

. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica-», închis. CENTRUL : . DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. ' FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR; luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis. ‘ '■ Biblioteca Academiei (strada'

Kogălniceanu 12 - 14). Orar; luni - sîmbălă * -12.45; 14 -18.45; duminica; închis■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9); luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis. ■■ Biblioteca- Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12- 16 V" .v V : .■■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu II). Orar: luni, miercuri; 14 -19;' marţi, joi, vineri: .9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis , ;■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică; închis* Biblioteca Clubului Studcnţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada LI.C. Brătianu 22); în cuis de amenajare.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumuluil8j. Orar; luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. '■ Bibliotecă "Valeriu Bologâ" a

Universităţii de Medicinfşi Farmacie (Sţr‘ Avram Iancu 31); Orar: Juni-vineri 8-2( ,sîmbătă 8-13, duminică:, închis.,■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar; luiii 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Oran zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis : -■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar; miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ • Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

- ■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi.duminică: închis* Muzeul memorial “Emil Isac” (slrada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.■ Parcul Etnografic Naţional

"Romulus Vuia”; orele 9-16.

PROGRAMUL RADIO CLUJ

Joi, 24 octombrie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Anca

Băltan). 10,00 Radiocireuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Historia, Magistra Vitae, eseu radiofonic dc Gfieorghc Bodca. 11,30 Odiseea artei liricc - prezintă Liana Goţa. 12,00 R adiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv m agazin. Ediţia dc jo i: rcdactor Zorin D iaconescu. i3 ,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, rcdactor Vasile Luca.18.00 Radio Fax, rcdactor Delia Bob. 18,15 Tribuna clcctorală, rcdactor Mclania Drăgan.19.00 Radiojurnal. 20,00 Agenda clcctorală. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Corina Ionuţ. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 închidcrea programului.

Joi, 24 octombric6,00-12,00 Radioprogram

"Primul salut”. 6,45 Agenda r , -«•<— , clectorală. 7,00 Radiojurnal

SAFt) România Actualităţi. 8,50 ESfwHKtl ”Cc mai crede lumea”, son­

daj pe teme de actualitate. 10,50 Plus. Adrian Suciu. 11,30 Revista presei centrale. 11,45 Agenda electorală. 12,00-13,00 Muzică, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi).15.00 "Ce mai crcde lumea”, r. 15,50 Plus.r.17.00 "Ochiul şi urcchca”, comcntaiu civic. 17,10-18,00 Tribuna clcctorală - alegeţi parlamentare. 18,10-19,00 "Oameni şi ştiri" - emisiune concurs, realizator Cosmin Guşe. 19,00-19,05 CD Sport, rubrică realizată de Cătălin Berindcan. 19,05-19,30 Muzică, publicitate. 19,30-19,35 Buletin dc ştiri. 19,35- 21,30 US TOP 40.r.. 20,00-20,45 Agenda electorală. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-23,00 US TOP 40.r. (continuare). 23,00^6,00 Muzică, ştiri, publicitate. 24,00, 2,00, 4,00 Rctrospcctiva ştirilor zilei.

Joi, 24 octombrieProgramul 1: 7,00 La prima oră;

9,20 Agenda electorală; 9,30 Serial: Santa Barbara (r); 10,15 Limbi străine: germană, italiană; 11,15 Peter Gabriel în concert; 11,30 Serial: Ochii care nu se văd (r); 12,55 Desene animate; 13,25* 1001 audiţii; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 15,25 Cuvinte potrivite; 15,50 Pentru o lume mai bună ( ziua ONU) ; 16,10 Desene animate; 16,35 Magazin social; 17,10 Agenda electorală; 17,20 Milenium; 17,50 Tragerile Loto; 18,00 Studioul electoral. Campania parlamentară; 19,00 Serial: Tarzan; 19,30 Actualităţi; 20,10 Serial: Labirintul dragostei; 21,00 Studio electoral: Campania prezidenţială; 22, Reflecţii rutiere; 22,15 Studioul economic; 22,45 Fostele iubiri ... Întîlnire muzicală cu Ştefan Hruşcă; 23,20 Simpozion. Rev. de literatură şi arte; 0,00 Serial: Iubiri: "Dorinţa de a trăi”.

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Magazin de călătorii şi descoperiri; 10,40 Întîlnirea de la miezul nopţii (r); 11,35 Desene' animate; 12,05 Curcubeu; 13,05 Serial: Frumoasa şi Bestia (r); 14,00 Actualităţi; 14,10 Reportaj ’96; 14,45 Limbi străine (r); J5 ,4 5 Desene animate: Poveste din'munţi; 16,10 Serial: Alejandra; 17,00 Ceaiul de Ia ora 5. Invitat grupul umoristic „Vouă”; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00 Cultura în lume (r);20.30 Enigma; 21,00 TVM Mesager;21.30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Film: împotriva vîntului; 23,35 Baschet masculin; .0,20 Jazz Alive Show. Concert de club Mircea Tiberian.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradise Beadi (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film; Uciderea lui Maiyy Phagan (r); 13,10 Serial: Lege şi oidiiie (r); 13,55 Serial: • Beverly Hills (r); 14,40' Gillette lumea sportului; 15,05 Lumea rugby- ului; 15,30 Serial: Tînăr şi neliniştit;16.30 Serial: Maria Jose; 17,15 Ştiri sportjye; 17,30 Serial:' Grace Under

Fire; 18,05 Ce s-a mai întîmplat în campanie; 18,10 Alege!; 19,00 Serial: Cheers; 19,30 Ştiri; 20,00 Film: Răzbunarea fraierilor II (SUA); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Film: Familia Bundy; 22,30 Serial: M.A.S.H.; 23,00

“Serial: Walker, poliţist texan; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut; ştiri sportive; 0,35 Film: Răzbunarea lui Dracula.

TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2 (8,30 - 9,20): Emisiunea în limba germană. Studioul muzicii contemporane. Faptul divers., P r.l: (14,45 - 15,25) Jurnal. Emisiunea în limba maghiară.

CBN: 7,00 Film: Nico (r); 8,30 Big top 40 ( r); 9,00 Bună dimineaţa,

spfe^torCluj! ; 10,00 Buletin comercial; 10,15 Servus (r); 11,10 Serial: Vietnam (r);12.00 închiderea programului; 17,30 Buletin comercial; 18,00 Caleidoscop;18.30 Serial: Pasiuni; 19,00 Lumea afacerilor; 20,30 Film documentar,21.00 Ora locală + sport; 21,30 Film: Salem’s lot; 23,30 Ora locală (r); 0,00 Avanpremieră.

Vineri, 25 octombrie , - Programul 1:7,00 La prima oră;

9,20 Agenda electorală; 9,30 Serial: Santa Barbara; 11,30 Pop-magazin; 11,50 Serial: Andrea Celeste (r); 12,40 Lumea operei; 13,30 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 14,40 Pompierii vâ informează; 15,00 Dicţionarul democraţiei; 15,30 Desene animate; 16,10 Emisiune în limba germană; 16,55 Agenda electorală; 17,05 Pro Patria'; 18,00 Campania parlamentară;19.00 Festivalul Naţional şi Concursul de Interpretare a Romanţei româneşti "Crizantema de Aur”. Invitaţi în recital; 19,30 Actualităţi; 20,15 Studio electoral: Campania prezidenţială; 21,15 Film:'Valsul din Cartierul de Vest; 22,50 Actualităţi; 23,10 MTV. Euro Jop 20; 0,10 Film: Fiori reci (Anglia): ^ :V : ~ ; ; -C:

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Iaşi; 9,20 Mtizicâ pentru

toţi; 10,05 M ozaic-satelit; I M Desene animate; 12,00 T V R lai; 12,30 TVR Cluj-Napoca; 13,00 Timişoara; 13,30 Limbi străine (t);14.00 Cafeneaua arte lo r; I5,2f Convieţuiri; 16,10 Serial: Alejandt^17.00 Bursa invenţiilor, 17,40 Oameni care au fost ...Nicolae Filimon; 18, | Serial: Andrea Celeste; 19,00 Conce. tul Filarmonicii „George Enescu;

. 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Căsu, cu poveşti; 21,35 Hyperion. Re, literară în imagini; 22,50 Serial: Sarn Barbara; 23,35 Divertisment muzical; 0,00 Din viaţa rromilor. Tradiţie j actualitate; 0,30 Bucuriile muzicii.

PRO TV: 7,00 Ora 7,_ buni dimineaţa!; 9,00 Serial: T în ă r |i neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportive; 10,0, Seriai: Paradise Beach (r); 10,3, Serial: M.A.S.H. ( r ) ; '11,00 Film: Răzbunarea fraierilor II (r); 12,55, Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Răzbunarea lui Dracula (r); 14,41 Fotbal; 16,30 Serial: M aria Jose; 17,15 Sport la minut; 17,30 Seriai Grace Under Fire; 18,00 Ştirile. Pn Tv; 18,05 Ce s-a mai întîm plat & campanie; 18,10 Rătăciţi în tranziţi (talkshow); 19,00 Serial: Cheers, 19,30! Ştiri; 20,(X) Serial: Dosarele X21.00 Film: Întîlnire de gradul tre (SF, SUA); 23,25 Serial: Cafeneam groazei; 0,10 Ştirile Pro Ty; 0,30 Sport la minut: ştiri sportive; 0,35 Serial: Zona crepusculară; 1,30 Film Mătuşica Mame (SUA); 3,55 Serial Cafeneaua groazei (r):' , - :

' ***' V .’'Redacţia nu ' îşi asum i

responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. , , : :

■ Farmacii -cu se rv ic iu permanent: ' - .F a rm ac ia ’Corafarm”, str. Ion' Meşter, nr.

4, telefon 17-51-05! - ' • Garda de noapte: Farmacia nr.'

1, P-ţa Unirii nr.37,' te le fo n . 1946-06, orar 20-8. ’s' ' / ■ -/.H

Programul televiziunilor prin cablu

i PORTALEX P O R T - IM P O R T B.R .L.

- Joi, 24 octombrie7,45 Buletin informativ; 8,00

Sculptorul W.Stotzer (r) - 2 max; 8,30 Liga Hanseatica jr) - 2 max;9.00 Buletin informativ; 9,15 Bulevard Germania (r) - 2 max;9.55 Buletin informativ; 10,10 Golo Mann (r) - 2 max; 10,40 Germania în direct (r) - 2 max; 11,10 Buletin informativ; 11,25 Şcoala de elită a vieţii (r) - 2 max; 11,55 Modele vechi, dragoste nouă (r) - 2 max; 12,10 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Festivalul ţintaşilor - 2 max; 17,30 Leonardo - magazinul viitorului - 2 max;'18.00 Buletin informativ; 18,15 Bulevard Germania - 2 max; 18,55 Incursiuni prin clasicism - 2 max;19.55 Buletin informativ; 20,10 Bulevard Bio - 2. max; 21,10 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

di'iTŞDJoi, 24 octombrie

9,25 Desene animate - Bibi şi prietenii lui; 10,00 Matinal NCN; 10,15 „Paris" - lumini - rep.; 10,40 Numai dragoste nu e - film (r);

17,15 Din atelierele pictorilor; 17,30 Paris „lumini” - rep.; 18,00

; Anchetă socială; 18,25 Moda/ vestimentaţie; 18,40 Breviar economic; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,15 în actualitate; 20,1-0 Bibi şi prietenii lui - desene animate; . 20;20 Film:Inimă flămîndă; 21,55 Ştiri NCN; 22,00 Regatul Unit astăzi - doc.; 22,30 Film: Marele posorfiorit.

O fereastră deschisă spre lume!Joi, 24 octombrie

TVC: 9,55 Deschiderea programului; 10,00 Darkness' before dawn - Starfilm; 12,00 Videotext; 16,00 Videotext; 18,00 între prietene - Orion Channel; 19,55 Moarte şi premoniţie - Orion Channel; 21,40 Buna mamă ! - Orion Channel; 21,15 Riverbcnd - ' Orion Channel; 1,05 Fanteziile nopţii - Adult Channel; 5,00 închiderea programului.

TVC+: 8,55 Deschiderea programului; 9,00 Program Travel (doc.); 11,00 Program Discovery (doc.); 13,00 Videotext; 15,00 Program Travel (doc.); 19,00 Program Discovery (doc.); 23,00 închiderea programului.

18 - 24 OCTOM BRIE REPUBLICA- Jack - SUA-

premieră (11; 13; 15,30; 18; 20,30) * VICTORIA - Agentul, 007 contra Goldeneye - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * ARTA - Eo sînt Adam - România - premieră (11; 13; 15; 17; 19). Duminică spectacolele încep la ora 13.* MÂRĂŞTI - sala A - Fâ­râ apărare - SUA (13; 15; 17; 19); sală B - Legături riscante - SUA (13,30; 15,30; 17,30)* FAVORIT - Dragonul dc

au r- SUA(11; 13; 15; 17; 19).TURDA: FOX - 'Z i u a

independenţei - SUA - premieră; TINERETULUI - Cal>aret în familie - SUA - premieră; Răzbunătorul - India.

DEJ: ARTA - Profesorul trâzn it - SUA - prem ieră; Avocatul diavolului - SUA - premieră.

CÎMPIA TURZII:MUNCITORESC- - înainte şi dupâ - SUA - premieră; Asasini cibernetici - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - Domini - India - premieră; Don Juari Dc Marco - SUA - premieră; Fortăreaţa - SUA - premieră.

ALIANŢA ANTISUICID LIFELINE

Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii

41 41 63Z i l n i c î n t r e o r e l e 2 0 - 2 4 .

POLICLINICA* INTERSERVISAN

str, Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­NOLOGIE • REUMATOLOGIE •

EC0GRAFIE*ALERG0L0G1E • DER­MATOLOGIE • CHIRURGIE •

ORTOPEDIE • O.R.L. • OFTALMOLOGIE*

GINECOLOGIE'ONCOLOGIE . PEDIATRIE • UROLOGIE

ACUPUNCTURA ■ " • LABORATOR

(Biochimie • Bacteriologie lmunologie- Parazitologie Determinare Rh - Teite de sarcină - -Ântigea HBS - Elisa Test - Eliminări citologice pentru depistarea cancerului de col nterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculi că) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 -7Rezervare, consultatll

^ Ia teL 41.41.63. ’ J

S.C. Dental ROVfl- S0C0L0V

Calea Moţilor 10B. ap .5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie>protetică [ceramică]> chirurgie [rezeciit, implante]

Program ări la tel.: 430028Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şom eri, reducere 20 %.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Dr.ANGELA CĂLUGĂRIIStr. Prahovei nr. 11

(lîngă biserka Bob)Td.: 42.56.18: tel/faic19.14.68

Hir

v ^

După cc a propus ea Uniunea Europeană (UIÎ) sâ medieze în proccsut de pace din Orientul Mijlociu, preşedintele france/, Jacqncs Chirac, a avertizat tineretul israelian că singura garanţie a securităţii sale este crearea unui stat palestinian independent. Preşedintele francez a preferat să uu mai repete termenul dc § „cosponsorizare” a tprocesului de pace, folosit eu prilejul vizitei în Siria, dar ţi- ^ a oierii încă o dată hunele %

■ oficii în numele UE. V.l a declarat că Europa nu mai i

. poate accepta să se rezume m doar la rolul de principal iş furnizor de fonduri şi că m trebuie să joace şi un ro l# politic mai important.

Totuşi, premierul italian , i Romano Prodig aflai într-o * vizită oficială în Egipt la ş* invitaţia preşedintelui Hosni * Mubarak, a sugerat că Europa se nu are ambiţii imediate dc a * nicdia direct între Israel şi « vecinii săi arabi; lila apreciat *.

■ drept nerealistă încercarea de &• a separa influenţa politică de g

relaţiile economice. „Credeţi * ci liu ro p a va accepta la i le s lîrş lt să ofere bani şi

^ rteihic mai mult ? Ştiu că nu i f’itcm pretinde sa tini

nedutori in acest proces, dar nici nu w m acu-pta la miluit ai-iMstj postura"

Chirac a atacat pe rînd j'ate tabuurile guvernului de dreapta a i lui B enjam in ' NeUnvahii l.l a pledai pentru respectarea acordurilor irii-hciale asupra Ifebronulut. iL-ţcliidere.i graniţelor eu teritoriile palestiniene si «tragerea trupelor israeliene

,lv pe Platoul Golan ■*> ,1'n sudul 1 iham ilui IU ,'iseimneîi, a reiterat eele d'jna principii w ilau /itoare ale pru-csului de pate - dreptul pi‘pi\irel"i la autodeterminare si „teritorii in sjiim l'iil paui ’- si i-a avutizat pe israelieni asupra peiicolului blce.irii prelungite a negocierilor, aftrroînd câ „im obilism ul agravează frustrarea şi ura .

Pledoaria Franţei pentru Utt stat palestinian nu este ceva nou. Dar avertismentul dur lansat de preşedintele francez că pacea va fi iluzorie atît timp cît Israelul relu /a s i îndep linească principala cerere a Organizaţiei pentru ' Eliberarea Palestinei (OEP) ju s tif ic ă în tr-un fel a rgum entele guvernului Helanyahu -potrivit cărora

.P a risu l sau UE nu vor fi mediatori echidistanţi.

Sosirea lut Chirac în Israel, unde a turnai gaz peste Foc cu pledoaria sa în favoarea unui stat palestinian, a coincis cu anunţul privind intenţia negocia to ru lu i am erican , Dennis Ross, de a sc întoarce la Washington după aproape Î5 zile dc medieri rămase infructuoase. El nu a reuşit să realizeze un compromis între Israel şi OEP ctt privite la term enii te rg iversa te i retrageri a trupelor israeliene din Hebron. Negociatorii OEP au părăsit intem pestiv tratativele* în seara zilei de 21 octombrie, în semn de protest faţă de atitudinea delega ţie i israe liene , considerată a lî asemanato ire aceleia „a unei puteri de ocupaţie lată de supuşi”

(„Magyar Hirlap")

Dialogul intelectual româno- ungar are o tradiţie de aproape 200 de ani. Astfel, Gheorghe Şincai şi Cezar Bolliac ău avut :

• legături cu scriitorii unguri. în „Discursul privind problema naţionalităţilor ungară şi slavă”, din 1844, baronul Miklos Wesselenyi a, propus, printre altele, acordarea de drepturi românilor din Transilvania şi stabilirea unei alianţe cu Principatele române dunărene.:

Dar aceste legături spirituale şi proiecte geopolitice nu au putut fi aplicate în politica practică, aşa cum nu au putut fi puse în aplicare nici, încercările de reconciliere româno-ungare de mai tîrziu - de exemplu ale lui Endre A dy' sau Oszkar Jaszi: Tentativele de apropiere au fost subminate întotdeauna de conflictele politice legate de apartenenţa Transilvaniei sau chiar de împărţirea ei. - ' :- ' Istoria română şi istoria

maghiară sînt prea legate între ele. Ceea ce pentru noi înseamnă tragedie naţională - Şiria, Trianonul, Parisul -, pentru români înseam nă victoria istorică şi realizarea marilor vise naţionale sau, cel puţin; a promisiunilor. în decursul secolului al XX-lea, graniţele dintre ceie două ţări s-au modificat de trei ori: în 1918, 1940 şi 1944; In 19.17 militari unguri au intrat în Bucureşti, iar în 1919 armatele române - în Budapesta; am fost. aliaţi înaintea primului război mondial şi în timpul celui de-al doilea şi duşmani la sfîrşitul celor două războaie. România a dorit Transilvania o jumătate de secol, pînă cînd, în urma - înfrângerii „suferite de Ungaria în. război şi a politicii nu<cu adevărat bine gîndite a marilor puteri, a putut să o ia în

CONDIŢIILE RECONCILIERII ROMÂJVO-IIIVGAREstăpînire pe de-a întregul, iar Ungaria nu a putut să accepte niciodată pierdereaTransilvaniei.

Secole de-a rîndul, o treime,- o pătrime din poporul român a . trăit sub dominaţie ungară. Din 1918, o şesfme, o şeptime din maghiarime tră ieşte sub dominaţie română, de parcă destinul istoric al maghiarimii ar fi românimea şi al românimii- maghiarimea.

Cu toate acestea, există factori istorici şi culturali care ar putea constitui o punte între cele două naţiuni. Alături de populaţiile slavă şi germană din Europa centrală, prezente cu pondere mare din punct de vedere etnic şi al puterii, românul şi ungurul reprezintă „altceva” şi, ca atare, ar putea să se întîlnească. Această idee apare şi în lucrarea amintită anterior a lui Miklos Wesselenyi. El aprecia drept cea mai mare ameninţare a : existenţei ' maghiarimii înaintarea în Europa centrală a popoarelor slave şi politica ofensivă a puterii ţariste ruse, descoperind, în schimb, în unificarea Principatelor române dunărene, în propăşirea monarhiei române, o garanţie deosebit de Im portantă a echilibrului central-european. De asemenea, şi cultura latină clasică, acceptată la începutul secolului de intelectualitatea celor două popoare, ar fi putut , consfitui baza reconcilierii româno-ungare.;

„Terenul” firesc al reconcilierii ar trebui să fie Transilvania. Trecutul acestei provincii mitice şi simbolice pentru ambele popoare este o

istorie m itică, de obicei finalizîndu-se cu modalitatea în care fiecare dintre părţi a vrut să-şi însuşească provincia şi să o elimine din această istorie pe cealaltă. Anterior, de obicei imaginea despre Transilvani^ aita £maghiarimii: nu acordă a ten ţi românilor; din 1918, mai,; degrabă viziunea română despre Transilvania îi elimina pe unguri. ■ v.• Faptul că de secole Transilvania este locul de naştere şi patria a două, respectiv trei culturi (maghiară,' română şi germană) a fost acceptat în trecut mai ales de reprezentanţii „ideologiei transilvane”, ai „ideii transilvane”. Din partea maghiară este vorba de Karoly Kos, Aladar Kuncz, Lajos Aprily; din partea germană ( cel puţin pînă la începutul, anilor '3 0 )- de Heinrich Zillich, Otto Folberth, Adolf Meschendorfer, Ernst Jekelius; din partea română ( cel puţin din cînd în cînd) de Corneiiu Codarcea, Ion Chinezu, Sextil Puşcariu. în realitate ideologia „transilvănistă” preconiza un „model” elveţian,, organizat în cantoane, independent sau în cadrul statului român/dar, pînă la urmă, din cauza imposibilităţii realizării, acestuia din punct de vedere politic, a încercat să form eze N o „Transilvanie culturală” în. cadrul reconcilierii spirituale a celor trei popoare din Transilvania şi a colaborării lor culturale. -

în ultimă instanţă, printre bazele spirituale ale reconcilierii se găseşte- angajarea culturii române şi

'maghiare faţă de valorile şi ideile europene. în istoria sa milenară, maghiarimea s-a considerat drept una dintre! naţiunile creatoare ale civ ilizaţie i occidentale, a adoptat creştinismul occidental, a preluat cultura, modul de viaţă, mentalitatea occidentale,

• în timp ce, în mod firesc, din punct-de vedere' istoric şi cultural, românimea s-a legat de civilizaţia' esţ-europeană şi sud-est europeană. Poporul român a acceptat ideile şi form ele de viaţă ale creştinismului răsăritean, iar cultura sa politică a fost determ inată de tradiţiile răsăritene şi balcanice. în acelaşi timp, încă de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, românii din Transilvania au încercat să se asocieze la ' c ivilizaţia occidentală. în istoria culturii româneşti, în pofida legăturilor balcanice,’ orientarea occidentală a - fost deter­minantă. Ambiţiile culturale (şi politice) au vizat, fără nici un echivoc, Occidentul, acesta era modelul, şi nu Răsăritul sau Balcanii: Aşa s-a întîmplat începînd din perioada iluminismului românesc, după unirea Principatelor, în anii de după primul război mondial ş i ' acum, cînd tendinţa strategiei politice româneşti este alinierea la ţările Uniunii Europene. Deoarece şi politica ungară are obiective strategice ase­mănătoare, idealul european ar putea deveni şi el un stimulent şi un sprijin al reconcilierii şi apropierii.

(AFP) („Vek")

ADERAREA ELVEŢIEI U PARTEIRIATUL PEiWRU PACE AL NATO 1 VA AFECTA NEUTRALITATEA EI MILITARĂ

Aderarea Elveţiei la Parteneriatul pentru Pace al NATO pînă la sfîrşitul amilui este practic certă şi vizează ieşirea ţării din relativa sa izolare, potrivit ministrului elveţian al apărării, Adolf Ogi. Elveţia nu este membră a ONU şi a refuzat, prin referendum ul din decembrie 1992, să se apropie de Europa, aderînd la Spaţiul Economic European. Reputaţia sa internaţională a ,avut recent de suferit ca urmare a punerii ei în cauză în legălură cu bunurile naziştilor şi ale victimelor lor depuse în : băncile elveţiene în timpul celui de-al: doilea război mondial.

Aderarea la Parteneriatul pentru' Pace nu va afecta neutralitatea militară a . Elveţiei, a subliniat A.Ogi în faţa corespondenţilor de presă străini, invitaţi recent să viziteze, în compania sa,

in s ta la ţiile arm atei elveţiene. De asemenea, ea nu va constitui o primă etapă care să ducă la o intrare ulterioară în NATO, a afirmat el. Elveţia va participa „a la carte” la activităţile NATO, excluzînd orice misiune de luptă şi vizînd, în > general, operaţiuni de securitate, a precizat ministrul elveţian. A.Ogi a declarat în faţa ziariştilor:„Am constatat că Suedia, Austria, Finlanda au o experienţă pozitivă în privinţa Parteneriatului pentru Pace; aceste ţări nu sînt membre ale NATO, dar au optat pentru o manieră de a fi solidare”. L a' întrebarea dacă aceasta va fi o primă etapă spre o aderare efectivă la NATO, A.Ogi a răspuns:„Este greşit, nu vom deveni membru ăl NATO” . Elveţia asigură anul acesta preşedinţia prin rotaţie a Organizaţiei pentru Securitate

şi Cooperare în Europa (OSCE).„Elveţia nu poate să rămînă în afară, ca doreşte să ajute şi credem că ni se oferă acum ocazia prin intermediul Parteneriatului pentru Pace”, a declarat A.Ogi. Elveţia, cu cele patru limbi şi 26 de cantoane ale sale, este „ţara cea ma* internaţională din Europa” şi ea poate împărtăşi şi altor state „experien ţa sa în dom eniul coabitării m inorităţilor” , a subliniat ministrul apărării. Un domeniu în care se va manifesta competenţa elveţiană, a precizat el, ţine de organizarea Centrului politicii de securitate din Geneva, o fundaţie particulară creată în decembrie1995 şi care are drept obiectiv pregătirea de specialişti militari şi civili în materie de securitate internaţională. Printre ţările fondatoare ale Centrului, în afară de Elveţia şi Franţa, figurează Germania, Austria, Finlanda, Ungaria, Polonia, Rusia, Suedia, Republica Cehă şi Ucraina: -

DE LA „FIRTILYÂ L\ DEŞERT’’ LA FC R T IIA ÎN GOLF ?

(LURIE'S WORLD) .

Cum era dc aşteptat. Iranul nu a rnm.is indiferent fata de escaladarea tensiunii politico-nulitjrc în regiunea Golfului; a ia s-au desfăsurat aplicam ale tonelor militare aeriene şi ale marinei militare iraniene, a\ înd drept scop „elaborarea de masuri pentru prevenirea unni atac neaşteptat asupra Iranului din zona G ollu luf în cadrul lor a fost sim ulata debarcarea trupelor de desant pe unele insule din Golf care apamn Iranului Se lace ila r nln/ic U o posibilă ocupare a lMhreinnliii. unde sînt amplasate ba/e ale marinei militare americane si britanice şi pe carc iranienii îl revendică din perioada şahului. - O biectivele trupelor dc desant îrnnene pot fi şi insulele nelocuite din Golf ( Iomb, Abu-Musa s j . i disputate pina asta/i dc Quat.ir. I mirnlde Ar.tbe IJnile si

l'ara ind-nală ca o asem enea acţiune poale deveni realitate în cazul unei provocări din partea SUA şi a Marii Britanii împotriva Iranului, care nu este atît de ireală, avînd în vedere în rău tăţirea raporturilo r iraniano-am ericane şt iraniano- britanice. în orice caz, nu departe unele de altele, nave ale marinei m ilita re am ericane şi iran iene efectuează în prezent cursc regulate, ceca ce provoacă o nelinişte lircascăîrt. c i «»!rt e J t**

w

apropiere.în ceca cc priveşte prezenţa de

Irupi şi armament, experţii consideră că zona Golfului este lider mondial, lo l aici se află cele mai mari resurse

dc petrol şî gaze din lame. Ţările NATO şt Japonia primesc de aici cam jumătate din petrolul importat şt peste o treime din gazele lichefiate. Este uşor de im aginat ce sc va întîmplă ctt Golful în cazul unei escaladări a conflictului cu Irakul ori, doamne fereşte, al unei ciocniri cu T eheranul & W ashingtonului şi : Londrei.

între timp, contradicţiile, dintre majoritatea ţărilor NATO şi Iran se in tensifică , P o triv it decla ra ţie i conduccrii de la Teheran, Iranul,- considerîfld Bagdadul iniţiator al con flic tu lu i cu O ccidentul, condamnă totuşi „zarva provocată de Amcrica şi de m arionetele sale împotriva Irakului, ca şi intenţiile forţelor externe de a dezmembra Irakul”, Presa iraniană apreciază negativ reccntul acord americano* turc dc sprijinire a separatiştilor din

, Kiirdistfimil irakian. considcrîndu-1 o nouă etapă în strategia dc împărţire a Irakului;

Pc cît de dure ar putea fi acţiunile împotriva Irakului şi Iranului, pe atît dc plauzibil ar 1i ca Bagdadul şi T eheranul, u itîn d dc vechile „certuri” , sâ răspundă prin crearea unei alianţe. Reluarea sancţiunilor ONU împotriva Irakului a îngropat p rac tic , p o sib ilita tea relansării raporturilor economice ruso-irakienc, iar aplicarea d ; sancţiuni similare împotriva Iranului ( la Washington şi I-ondra se insistă asupra acestui lucru) va com plica serios şi cooperarca Rusiei cu Iranul.

ADEVARULde Cluj POLITICĂ joi, 24 octombrie 1996 51

[ Obiectivul nostru naţional: j

Modernizarea si dezvoltarea ţării

Industria ramânciLscă arc viitor

â m pus în m işcare / I mecanismele economiei de

piaţă cu speranţa într-un trai mai bun. Sîntem pe cale de a înfăptui aceasta speranţă.

; Să nu ne lăsăm intimidaţi de cuvinte: exista în România o clasă muncitoare cu experienţă şf bine pregătită, o categorie, din păcate, adesea uitată de partide şi politicieni. Aceşti oameni, ca toţi cetăţenii ţă rii, au con tribu it la n aşterea şi consolidarea industriei româneşti. Ei, muncitorii industriali, au fost cei mai afectaţi de bulversările prin care a trecut econom ia şi m ai-ales industria. Sînt încrezător în capacitatea tehnicienilor şi a salariaţilor din industrie de a şe adapta la cerinţele im puse de restructurarea şi reo rien ta rea industrie i spre form e contem porane adecvate acestui tim p, pentra a-şi recuceri statutul şi prestigiul social bine meritat ■ ■ . (J> \

\ - ___

Reforma va avea alt ritm, dacă P.D.S.R. va guverna pentru âlti patru ani

[ • i n t e r v i u c u d o m n u l G h e o r g h e T i n c a ; , c a n d i d a t l a S e n a t •

■ î. A tunci cind a fost lan sa tă c a r te a dv. de in terviuri unii dintre cei care au vorbit au scos în evidenţă că sînteţi un om sigur pc dv. Cărui fapt îi datoraţi această siguranţă?

R. Sînt sigur pe m int numai atunci cînd cred în ceea ce spun. Dacă nu crezi, mai devreme sau mai tîrziu, devii confuz şi nu poţi convinge pe alţii. : ,

î. Acceptaţi o întrebare mai dură? ’ *

R. Cu multă plăcere, ador astfel de întrebări.

I. Să spunem câ PDSR va cîştigă alegerile şi va aduce la guvernare acelaşi executiv sau unul sirnilar, oricum va avea aceeaşi orientare. Nu va însemna asta că timp de 11 ani în România nu s-a schimbat nimic, nu se va putea spune câ nu există alternanţă sau că pluralismul este numai pe hîrtie?< R. Răspunsul ar necesita o discuţie mai amplă, dar m ă' rezum la a spune cc cred că este esenţial. Dacă PDSR rămîne la guvernare nu înseam nă că nu există pluralism. Opoziţia la noi este liberă şi evidentă. Viaţa parlamentară o dovedeşte şi la fel alegerile din 1992 şi cele din accst an. Nimic nu a împiedicat şi nu va împiedica opoziţia să vină la putere decît, probabil, dacă nu oTacc in accst an, propriile sale limite.

Indiferent dacă cîştigă sau nu alegerile, opoziţia arc şi va avea un rol extrem dc important, liu spun că în faţa istorici şi cci dc la guvernare cît si cci din opoziţie îşi împart răspunderea pentru evoluţia neamului şi a ţării, atil pentru cele bune cît şi pentru cele rele.

Coborînd din istoric în prezent, afirm că opoziţia, atît

acum în campania electorală, cit ! cea pe care mi-aţi pus-o dv. seşi pe parcursul ultimilor 4 ani, a puneau şi atunci,avut meritul de a ne ţine pe noi Esenţial pentru democraţie şicei de la guvernare treji, ca să pluralism nu este atît allernanţa,spun aşa. Prin multe contestări,/ să-i! ; spun regulată , sauchiar şi nedrepte, ne-a obligat să programată, ci posibilitatea pene revedem activ ita tea , să care alegătorii o au de a deciderespectăm legea, să fim mereu schimbarea prin alegeri libere şimai modeşti cu noi înşine. Am ş t i u t permanent ca există un cîinc

;de veghe care ' a tîl aşteaptă

doar să g r e ş e ş t i .A l t e r n a n ţ a partide lo r la putere nu trebuie văzută ca o schimbare de dragul s c h im b ă r i i .Opoziţia poate d e t e r m i n a schimbări sauajustări în cadrul partidului aflat la guvernare şi asta în anumite etape este suficient. Maniu, spre exemplu, era excelent în opoziţie şi a fost prin asta unul dintre cci mai mari oameni politici ai ţării; Drăticnii au condus ţara decenii şi au avut lupte aprige cu opoziţia , dar asta nu i-a împiedicat să fie printre părinţii României moderne. Germania nu şi-a făcut complexe avîndu-1 pe Adcnauer cancelar o lungă perioadă de timp, ceea cc a asigurat stabilita tea ţării în vremuri extrem dc grele. Acum, cancclarul Kohl este pc calc să- 1 dcpăşească în longevitate guvernamentală pc Adcnauer, ccea pc explică, probabil, multe din succesclc germane într-o etapă crucială pentru poporul

' german. Veţi spune că mă refer la nume mari. liste adevărat, dar trebuie observat că cele mai multe dintre personalităţile menţionate au devenit mari numai după cc le-a confirmat istoria, fa timpul rcspcctiv cr; .i şi ci contcstaţi şi poate că întrebări ca

a c c e p ta r e a schimbării dc către to ţi, atunci cînd ea are loc.

- ., Mă îndo ­iesc că este

• înţelept,, să s c h im b ă m numai de dragul de a dovedi că avem a lte r­nanţă sau.de teama greu­tăţilor. Valuri vor mai fi, i m p o r t a n t este ca mereu

corabia să rămînă la suprafaţă şi să ştim a o ţine aşa;, '

î. Şi ce credeţi că v-a învăţat opoziţia?

R. Foarte multe. Sînt convins că, dacă PDSR va guverna pentru alţi patru ani, reforma va ayea alt ritm. Acumulările dc pînă acum o permit, mecanismele cconomice dc piaţă vor funcţiona altfel, instituţiile statului vor arăta şi acţiona altfe l, creşterea veniturilor oamenilor, chiar dacă nu va li atît dc spectaculoasă cum o promit unii, va fi sigură şi nu va afecta creşterea economică. Apoi, protecţia socială va fi mai articulată şi concentrară mai substanţial asupra segmentelor populaţiei aflate într-adevăr în marc nevoie. Dar poate că lecţia cca mai importantă pe carc a învăţat-o PI)SR-uI priveşte legătura cu oamenii, dialogul, contactul permanent necesar în ţelegerii fenom enelor cc domină socîetatca noastră. Nu crcd câ vom mai putea acccpta ca, in ciuda atîtor lucruri făcute în aceşti patru 'ani, partidul de

. guvernămînt să fie neînţeles de oameni. Dacă c itiţi program ul acestu i partid pentru următorii patru -ani, veţi avea o imagine mai' completă asupra răspunsului pe care-1 aşteptaţi.1 î. Aţi fost în Norvegia, G erm ania şi D anem arca. Cum sîntem văzuţi acolo? .

R;, Ca o ţară normala aflată în alegeri. în cele trei ţări am prezentat ; , m esajele

^preşedintelu i Ion Iliescu privind integrarea noastră în NATO încă din prima etapă a extinderii A lianţei. In susţinerea cererii de sprijin am dezvoltat argumentele pc

.are le invocăm curent şi pe care le cunoaşteţi. în cadrul contactelor extrem • dc frecvente pc care le avem în exterior, există încă puţine informaţii despre România, va trebui să acţionăm şi mai intens, extinzînd legăturile în domenii cît mai diverse. O linie de, acţiune susţinută trebuie să o constitu ie atragerea investiţiilor şi a capitalului din afară. Este cert că sîntem pc calea cea bună şi trebuie să continuăm.

î. Unde veţi fi de 25 octombrie - Ziua Armatei?' R. Aş fi dorit să o petrec

aici la Cluj-Napoca, dar, planificarea făcută de mai mult timp mă încurcă. Armata română va fi dotată cu patru avioane de transport

' americane C 130. Două dintre acestea vor sosi la Bucureşti - Otopcni tocmai de Ziua Armatei şi trebuie să fiu acolo. Am investit atît de. mult efort de-a lungul celor doi ani şi jumătate de cînd sînt la Âpărarc în această chestiune îneît nu vreau să pierd momentul materializării sale. liste o bucurie imensă să vezi cum idei sau programe pc care le-ai iniţiat se înfăptuiesc. H

Cu sprijinul parlamentarilor .PINI, municipiul Cluj-Napoca a devenit cel mai ("

frumos oraş al României, iar Clujul cel mai bine gospodărit judeţ al ţăriiA şa cu m se ştie , în le g is la tu ra 1992-1996

P .U .N .R .-u l a a vu t cea m a i n ta re reprezen tare p a rla m e n ta ră d in ju d e ţu l C lu j: 4 d ep u ta ţi ş i 2 se n a to r i. P a r la m e n ta r ii d e . C lu j d in p a r te a P. U .N .R . s în t s in g u r ii care au c o n tr ib u it e fec tiv la su s ţin erea in iţia tivelo r în p la n loca l, sp r ijin in d f in a n ţa re a acestora de la b u g e tu l s ta tu lu i. P ractic, to t ce s-a rea liza t în aceşti a n i în m u n ic ip iu l C lu j- N a poca ş i în ce le la lte lo ca lită ţi a le ju d e ţu lu i s -a f ă c u t c u sp r ijin u l d ir e c t a l p a r la m e n ta r ilo r P. U .N .R.. F ără a jig n ip e cineva, trebu ie să spunem că p a r la m e n ta r ii de C lu j a i ce lo rla lte p a r tid e n -a u sprijin it n ic i o acţiune soc ia l-econom ică a ju d e ţu lu i Cluj, e i lim itîndu -se doar la p ropa g a n d ă electorală ş i la tu rism parlam en tar. A lt fe l spus, aşa cum , d in păca te, es te ob iceiu l la noi, p a r la m en ta r ii P. U .N .R . au co n tr ib u it p r in fa p te concre te , ia r c e i de la a lte p a rtid e d o a r cu vorbele, d em a g o g ia ş i m in c iu n a .

1. Iniţiative legislative şt proiecte de legi susţinute şi promovate direct de către parlamentara P.U.N.R. de Cluj:

, 1. Legea moţilor;2. Legea pensiilor pentru

ţăran ii şi lucrătorii din agricultură;

3. Legea pensionării antici­pate pentru vechime integrală în muncă, înainte de limita de • vîrstă prevăzută; '

4. Legea privind acordarea unor drepturi suplimentare veteranilor şi văduvelor de război; ' ‘ /

5; Legea caselor naţiona­lizate, acordînd chiriaşilor posibilitatea de a cumpăra locuinţele repartizate de către primării;

6 . Legea privind dublarea alocaţiilor bugetare pentru slujitorii bisericii;

7. In iţia tiva legislativă privind constituirea Fondului N aţional Special destinat exclusiv construirii de locuinţe pentru tineri şi familiile tinere;

8. Proiect de hotărîre, pentru- anularea hotărîrii aberante a

G uvernului Petre Rom an, privind înscrierea în circulaţie a m aşinilor cumpărate din s tră in ă ta te , indiferent ce vechime au;

9. Proiect de lege privind restabilirea proprietăţii asupra pădurilo r : comunale ş f bisericeşti de către primării şi parohii; -

10. Iniţiativă, legislativă privind acordarea a 10 ha de pădure, foştilor proprietari din zonele de deal şi de munte şi moştenitorilor accstora;

11. Legea privind alocarea, începînd cu anul 1997, a unui fond de 35% din to ta lu l încasărilor la-v înzărilc de combustibili şi la vînzările de au tovehicu le , în vederea constituirii Fondului Special al Drumurilor Publice, prin care se vor construi autostrăzi, drumuri naţionale judeţene şi comunale. Acest fond era doar de 5% pînă acum. ■ (p î)

C on siliu l lo c a l a re vo c a t

o h o tă rîre c a re i-a adus

pe c e tă ţe n i la un pas de revoltă‘ C onsiliul local al

municipiului Cluj-Napoca a revocat, marţi, în cadrul unei şedinţe extraordinare, hotărîrea . sa din 1.09.1996, pfin câte se dispunea amenajarea tîrgului de maşini în zona Aurel Vlaicu, între străzile Nirajului şi Mureşului. Cetăţenii din zonă au fost la un pas de revoltă atunci cînd Consiliul a anunţat că va muta tîrgul de maşini din Mănăştur în spaţiul dintre străzile amintite. Unii dintre ci au ameninţat că vor da foc maşinilor aduse spre vînzare. O parte a consilierilor PIJNR s-a opus cererii, exprimate în repetate rînduri, de către oamenii din Aurel Vlaicu, dc organizare în spaţiul dintre străzile Nirajului şi Mureşului a unei zone verzi.Ei au afirmat că nu vor ceda în faţa unui grup cu manifestări de tip -terorist (!?). Şi totuşi, cererea cetăţenilor rămîne,. oricum am suci lucrurile, una îndreptăţită, un parc lăcînd mai respirabil aerul afcctat grav de poluarea industria lă , mai accentuată dccît în multe alte părţi ale oraşului. în plus, spaţiul cu pricina sc află intre blocuri, iar un tîrg dc maşini nu sc • reduce numai la ; staţionarea autoturism elor.

Locuitorii se mai tem dc infractorii atraşi întotdeauna" de asem enea tîrguri, de mizerie, de blocarea circulaţiei pe îngustele căi de acces. Dc cînd cu devierea traficului de pc strada Aurel Vlaicu pe strada Tîmavelor, cu puţin mai largă decît. o alee, blocarea este un fapt. Ei sînt gata să absolve Primăria de orice cheltuieli pentru amenajarea parcu lu i, deşi Primăria lucrează şi cu banii contribuabililor Mulţi ne-au declarat că sînt dc acord să iasă într-o sîmbătă oarecare şi să p lan teze ,' plătind din buzunarul propriu, cîte un copăcel, dar că, nu pot face asta Iară.aprobare.

La iniţiativa consilierului Ioan" Deac, din partea PNL, a intrat în mapa consilierilor m unicipali un proicct de hotărîre, adoptat la şedinţa de marţi a Consiliului, în urma căruia Direcţia administrării domeniului public şi privai şi Direcţia economică din cadrul Primăriei, vor supraveghea realizarea unui studiu privind posibilităţile de amenajare în zona amintită a unui parc, conform solicitărilor cetăţenilor.:

Dan BRiE

*

[ (jp j0 ' 7 2 4 octombrîe *9 9 6 POLITICĂ cfle Olaaj

C onform u ltim u lu i s o n d a / CU RSIon Iliescu şi CDR- prim ii în opţiunea electoratu lu i

, CentruIde Sociologie Urbană şi Regională (CURS S.A.) a realizat un sondaj de opinie finanţat

' de Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă. Acest sondaj de opinie, care a studiat opţiunile politice, popularitatea şi notorietatea principalelor partide şi personalităţi politice, standardul şi calitatea vieţii, politica economică şi socială a- guvernului, consumul mass-media, a fost realizat pe un eşantion de 1653 de persoane în vîrstă de peste 18 ani, în 18 zone geografice grupate pe provincii istorice. Selecţionarea localităţilor, a secţiilor de votare şi a persoanelor (pe baza ultimelor liste electorale) făcîndu-se pe baza unor procedee, probabilistice. Marja de eroare a sondajului este de ± 2,5-2,6%.

în opţiunea - electoratului, pe prim ul

loc se află CDR

Rezultatele sondajului privind opţiunile politice, prezentate de către dl Creţoiu, statistician general al sondajului, au arătat că la alegerile din 3 noiembrie, 31,4 la sută din populaţie va vota eu CDR, 27,2 la sută cu PDSR, 18,1 la sută cu USD şi 5 la sută cu UDMR, 4,8 la sută cu PRM, 3,1 la

sută cu PUNR, restul revenind ANL, PSM, UNC, . PS şi altor .formaţiuni politice. 26 la sută din alegători sînt nehotărîţi sau nu se vor prezenta la vot.: Acestora li s-a pus o întrebare suplimentară: ”Care este formaţiunea politică în care aveţi cca mai mare încredere? ” Aici, raportul s-a modificat la 13 procente pentru PDSR, 8 pentru CDR şi 8 pentru USD. Totuşi, dl Creţoiu ne-ă declarat că schimbarea opţiunilor de vot ale nehotărîţilor nu

1 va influenţa sensibil rezultatul alegerilor. _Domnia sa ne^a com unicat că, în urma

interpretării sociologice a rezultatelor sondajului,- vîrstă medie-a celor care votează cu CDR este d e . 41 de ani, iar a celor care votează cu PDSR este de 50 de ani. Dintre votanţii Convenţiei 61 Ta sută au studii medii său superioare, pe cînd doar 27 la sută dintre cei ai PDSR se înscriu în această categorie, 66 procente din alegăto'rii CDR sînt ■ orăşeni, iar la PDSR, 37 la sută. In fine, procentul care au opinii favorabile schimbării atinge 58 la sută la Convenţie şi doar 23 la sută la PDSR.

Defalcată pe provincii istorice, situaţia este departe de a fi uniformă. Dacă în Oltenia s-a produso mutaţie importantă, faţă de rezultatele sondajelor anterioare, în sensul trecerii pe locul întîi a CDR cu 25 de procente, PDSR coborină pe locul doi cu ■19 procen te , M oldova rămîne deosebit de conservatoare: 30 de procente pentru PDSR şi 20 pentru CDR. în Transilvania, procentul UDMR, este de 15 la sută. Nici PUNR nu stă tocmai pe : roze cu doar 6 procente, această regiune fiind fieful partidului. Şi aici conduce Convenţia cu21 la su tă ,, urmată de USD cu 18 la sută şi PDSR cu 8 procente.

Proporţia de nehotărîţi atinge cifra dc 25 de' peocente. . . .. • . . .

Pe locul în tîi la Preşedinţie, to t Ion Iliescu «

Potriv it sondajulu i CURS, la P reşedin ţie candidatul spre care se îndreaptă cea mai mare parte a electoratului este Ion Iliescu, cu 33,5 la sută din op ţiun ile de vot, urm at de Emil Constantinescu, cu 27 la sută şi. Petre Roman, cu 22,5 la sută. Restul candidaţilor întrunesc, fiecare-,

,opţiunile a sub 4 procente de alegători. Numărul- nehotărîţilor sau al celor care nu vor vota se ridică la 26 dc procente. încrederea acestora în personalităţile politice: se repartizează egal între Ion Iliescu şi Petre Roman, cu 15 procente, urmat de Emil Constantinescu cu 9 procente. Părerea despre personalităţile lumii politice s-a modificat vizibil. Astfel, Adrian Năstase a căzut de pe locul întîi pe locul patru ca nivel de încredere în rîndul maselor, locul Iui fiind luat de Petre Roman, urmat de Emil Constantinescu şi Ion Iliescu. Pe zone geografice, potrivit informaţiilor primite de la dl Creţoiu, Oltenia şi Moldova sînt conservatoare în ceea ce priveşte candidatul la Preşedinţie/ Astfel, oltenii optează în proporţie de 27 la sută pentru Ion Iliescu, 23 la sută pentru Emil Constantinescu şi 15 la sută pentru Petre Roman.iîn Moldova, 36" de procente din populaţie îl vor vota pe Ion Iliescu

şi abia 16 procente pc Emil Constantinescu. Dl Creţoiu susţine că, în conform itate cu datele, rezultate din sondaj, 27 la sută dintre transilvăneni îl vor vota pe Emil Constantinescu, 18 la sută pe Petre Roman, doar'9 la sută pc Ion Iliescu, 29 de procente liind nehotărîţi. Acestc rezultate sînt valabile doar pentru primul tur de scrutin a ţinut să precizeze statisiicianul generai al sondajului:

Petre R om an şî USD vin p u te rn ic din urm ă

C oncluziile sondaju lu i rea liza t de CURS, comunicate ziariştilor de către dl Creţoiu, au fost că; din vară pînă acum, Convenţja Democrată Română şi-a consolidat poziţia de lider în opţiunile electoratului. Totodată s-a accentuat distanţa dintre CDR şi PDSR în ^favoarea prim ei formaţiuni politice. Ceea ce se remarcă coroborînd rezultatele acestui sondaj cu cele anterioare este, conform opiniei lui Vladimir Creţoiu, ascensiunea Uniunii Social Democrate şi a candidatului acesteia la .Preşedinţie. Ion Iliescu şi Emil Constantinescu sînt relativ apropiaţi, în opţiunile alegătorilor, după cum relevă sondajul CURS, la mică distanţă aflîndu-se Petre Roman. Statisticianul acestui sondaj consideră că nehotărîţii nu vor pute^ schimba ierarhia în partea superioară-a clasamentului, dar ei vor aveao mare influenţă în partea inferioară pentru formaţiunile care luptă pentru a intra în Parlament.

Pe plan general,'se remarcă, - comparativ cu sondajele anterioare, o notă de optimism în rîndul populaţiei faţă de nivelul de trai în prezent şi în viitor. .■■-■■■. ’• ' :

I o a n a G L IG O R

iCU CARE DINTRE CANDIDAŢII LA FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI ' VETI VOTA LĂ 3 NOIEMBRIE 1996 ?

: Cifrele reprezintă procente din totalul celor care si-au exprimat opţiunea. 26% din populaţie este nehotărâtă sau nu ar vota

l$n Isiescu I' - . ... ■ t ~ ___________________ ______ —

ânil Constantinescu | . __ _ _ _ . l . ? - * __ ■ '' . . .._____ ____

Petre Roman j ^

Gheorghe Funar ! ~ •

i33,5% '

:22,5%

- • j3,5% .

C.Vădim Ţudor : I' 'y.,.i3.5Î

’ ybrgv Frunda j 13.5%4-'~ . . .

Ioan Pop de Popa .*r”/Vj2% . ' .

Nicolae Martojescu '2%

: Tudor Mohora 1 *X> ,

Adrian Păunescu I 11 % •;

• Alte personalhâti

V 0.00%

Distributia nehotărâţilor In funcţie de încrederea In candidaţii la preşedinţie:

* Ion Iliescu 15% -Petre Roman ' ; 15%

‘ ^mil Constantinescu " 9% -v / Gvurgy Frunda - ; 'r 3%:r,,-

. . Gheorghe Funar - - : 2%l' -„ - ioan Pop de-Popa 2%\,C. Vădim Tudor ’ •' -2% •

Adrian Păunescu . 1 %Tudor Mohora v -v- ,1% Nicolae Manoleseu ’ ..__1%'(°

-AltepersonaKtăti - .- 1%■ Rămân nehotârâti 42% •

în niciunul 6%

• 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% . 30.00%___OCTOMBRIE 1996

' 35,00%

\LA ALEGERILE DIN 3 NOIEMBRIE PENTRU PARLAMENTUL ROMÂNIEI. \I ICU CE PARTID SAU,FORMAŢIUNE POLITICĂ VET! VOTA ?

Cifrele reprezintă procente din totalul celor care si-au exprimat opţiunea. 26% din populaţie este nehotărâtă sau nu ar voţâ • ; V 31,4%COR

PDSR I

USD [~

UDMR :

PRM

PUNR

ANL

PSM

UNG ^

ps

Mte partide sau formaţiuni j0,9%.

0.00% . - '

.18,1%

:4,8%

13.1%

:2,8%

2,8%

2,7%

Distributia nehotărâţilor în funcţie de încrederea în partide sau formaţiuni politice-

PDSR 13%.. COR

USD - • UDMR‘

PRM PUNR

. . UNC PSM PS ANL Alte

8V * 8% 3% 2% 1%

1% • 1% . 1% • 2%

Tn niciur\ul,nu stie 59% ,

10 00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00%OCTOMBRIE 1996

P r e z i d e n t i a b i l u l C o r n e l i u V ă d i m T u d o rt

n u a a v u t n i c i o l e g ă t u r ă c u m a s o n e r i a

i .SJlftîn cadrul unei convorbiri cu

an- rcdacto r al: agenţiei “Rompres”,.senatorul Corneliu Vădim Tudor, candidatul Partidului România M arc la. Preşedinţia României, a afirmat că a refuzat să devină membru al francmasoneriei şi că este conştient că va sfirşi prin a fi asasinat.

La .întrebarea “Aveţi vreo legătu ră cu, m asoneria?” , senatorul Corneliu Vădim Tudor a răspuns: “Nu, sub nici o formă. Şi daţi-mi voie să deschid o paranteză. în urmă cu un an, pe. căi diferite, au venit la Senat doi emisari. Unul, din Statele Unite ale Americii, m-a rugat să intru în tr-un ordin masonic numit “C avalerii de la M alta” , iar celălalt m-a contactatJn ziua în care a fost îngropat fostul imnr coleg, Adrian Dohotaru, şi m-a rugat să-i iau locul şi să fiu mare comandor al Ordinului: Masonic Scoţian de Rit 33.Am refuzat am bele oferte şi vreau să vă-ntreb: cîţi oameni politici din : România ar fi refuzat asemenea oferte?”

Liderul CDR-Gorj a fost sch im bat

pentru că a semnat un pact cu PDSRPreşedintele CDR-Gorj, Vasile Ungureanu, a fost schimbat în

urmă cu cîtcva zile de lâ conducerea alianţei, transmite corespondentul MEDIAFAX. Motivul schimbării lui Ungureanu, care era şi preşedinte al PNL-Gorj, l-fi constituit semnarea de către acesta a unui pact de colaborare cu prefectul Dan Morega (PDSR), alături dc alte partide, M a se consulta cu Bucurcştiul. El a fost înlocuit cu Constantin Dramcn, preşedintele PNŢCD, care a şi dat publicităţii un comunicat prin care dezavuează pactul lui Morega. Deşi numele său este trecut pe comunicatul in cauză, Drumen a rugat presa să nu dezvăluie schimbarea, deoarece Ungureanu candidează pe locul I pentru Senat şi riscă să-şi diminueze şansele. înainte de această schimbare, PNŢCD şi PNL-CD Gorj dezavuaseră pactul propus dc prefect şi semnat deja de CDR. Mai mult, pe pactul în cauză PNŢCD avea un loc special, pentru ţărănişti semnînd Petre Adameşcu - preşedinte de onoare al partidului şi preşedinte al AFDPR-Gorj.

Oliviu Gherman crede că Ioan Gavra a dormit în cei 6 ani petrecuţi în Parlament

D o m n u le vicepreşed in te ,La încheierea lee tu ră rii

scrisorii ce mi-aţi expediat-o, în numele Biroului Permanent al PUNR, joi, 17 octombrie a.c., eram nehotărît asupra modului în care se cuvine să reacţionez. Oscilam între a o prezenta unei

instituţii de profil medical sau unei instanţe, varianta a doua, justificată fiind de ofensa pe care o aduceţi unei .instituţii publice - Senatul României. Y-am auzit de nenumărate: ori părerile “docte” despre una din cele două C am ere; ale Parlamentului României, dar de data aceasta, contaminîndu-vă de boala superioru lu i dumneavoastră din partid, cea a declaraţiilor, comunicatelor, scrisorilor, etc., aţi aşezat pe hîrtie, în .numele partidului, ca ‘ de obicei, insulte ce pot constitui capete de acuzare în instanţă.

Instituţia- de profil medical este cea în măsură să analizeze implicaţiile fiziologice ale unei - incoerenţe logice manifeste. Pentru că scrisoarea dumneavoastră este un model alarmant de incoerenţă dusă pînă la delir. Desigur, fapta în sine ar putea fi transferată în zona comicului dacă la originea

ei nu s-ar afla o persoană cu responsabilităţi în instituţiile statului. ■ ■ '

înţeleg, fireşte, nemulţumirea ; dumneavoastră pentru faptul că Senatul a respins prin vot - dacă-mi amintesc bine, c u ,12 . voturi pentru şi. 92 voturi - împotrivă- - cererea- grupului:- parlamentar al PUNR de revocare din funcţia de vicepreşedinte al Biroului Permanent a domnului- senator Vaier Suian. Speram însă ca cei peste 6 ani petrecuţi în Parlamentul României să vă fi învăţat-că votul democratic este

.suveran. Din păcate , sîn t înd rep tă ţit să cred că dumneavoastră aţi dormit în toţi; aceşti ani, - deşi îi suspectaţi pe senatori de somnolenţă, aşa cum vă exprimaţi în scrisoare -, din moment ce vă mai poticniţi încă, - după atîta amar de vreme, la prima lecţie a democraţiei!

Şi acum , fapteleFiresc este ca, în conformitate

cu prevederile art. 20 din R egulam entul Senatulu i, un membru al Biroului Permanent să fie ales numai pe un loc vacant. Vacanţa postului este realizată, conform prevederilor Constituţiei României, la începutul fiecărei: sesiuni parlamentare - art. 61,

Ialin 2 -, sau în condiţiile art. 67, alin 2 din Constituţie privitor la încetarea m andatulu i. De asemenea, conform art. 22 din Regulamentul Senatului, există p osib ilita tea vacanţei prin revocare, la cererea,unui grup parlamentar.

în cazul. în speţă,, vacanţa se. Identificaţi-.din. timp., spionii putea realiza numai în ultima vîriţi de adversarii politici în varian tă , cea - prevăzută în ' rîn d u rile ' parlam entarilo r Regulamentul Senatului. Evident dumneavoastră. Mai ales, nu dacă majoritatea senatorilor ar fi uitaţi preceptele învăţate cu sîrg

sugerez ca, în situaţia în carc partidul pe care îl reprezentaţi va mai . accede în Parlament - în pofida unor .manifestări de “talia” scrisorii dumneavoastră -, să fiţi 'm ai g riju lii cu rep rezen tan ţii PUNR în s tru c tu r ile ; parlam entare.

votat pentru revocare, am fi declanşat procedurile prevăzute în art. 20 al Regulamentului privitoare la alegerea membrilor Biroului Permanent.

Pentru a vă familiariza cu elementele unei logici simple, accesibile şi unui elev de şcoală elementară, voi presupune că, independent de respingerea prin vot a revocării, aş fi declanşat procedurile dc alegere prevăzute de art. 20. Am fi ajuns la un Senat cu 5 vicepreşedinţi! Prin. generalizare logică, am fi putut ajunge la un Birou Permanent avînd to ţi sen a to rii ca v icep reşed in ţi, cu excep ţia preşedintelui Senatului! Iată unde duce log ica dum neavoastră , domnule vicepreşedinte! :

Avînd în vedere că ne aflăm la sfîrşitul unei legislaturi şi în preajm a în ceperii a lte ia , vă

din cursul scurt de istorie a PC (bolşevic) al Uniunii Sovietice, conform cărora toţi cei ce nu

: sînt alături de noi sînt duşmanii : noştri! ' - ‘

O l iv iu G H E R M A N . P r e ş e d i n t e l e

- S e n a t u l u i P.S. Nu vă mai îngrijoraţi de

lum ina în care este pus Parlam entul în faţa opiniei pub lice din România. Dumneavoastră şi cei de acelaşi ca lib ru a ţi p rodus numai umbre. Respect jena membrilor grupului parlamentar al PUNR (atîţi cîţi au mai rămas)faţă de a c ţiu n ile dum neavoastră necugetate. Atenţie, în curînd opinia publică româncască vă

: va co n sid e ra unul din p rin c ip a lii artizan i ai înmonnîntării partidului pe carc afirmaţi că-1 reprezentaţi!

ADEVÂRUL ARTĂ-CULTURĂ-STUNTĂ joi, 2 4 octombrie i»9 « (V)

Bn a c e a s tă se a ră , p re m ie ră ta Te a tru / N a tio n a l

MD POŢI TRECE CU CAPUL PRIN ZID( P i e s ă d e p r o s t g u s t î n d o u ă a c t e ş i u n e p i l o g )

de S ian is la iv Ig n a c y W itkietviczCea de a doua premieră din

această stagiune a Naţionalului clujean aduce, în această seară, în lum inile rampei piesa clasicului polonez Stanislaw Ignacy W itkiewicz - autor netradus pînă acum în limba română şi, deci, nejucat pe nici una din scenele ţării. într-un gest de restituire culturală, colectivul clujean propune spectatorilor întîlnirea cu un autor extrem de interesant, surprinzător de actual şi de modern, în acelaşi timp; născut în 1885, ca fiu al unui cuplu de intelectuali polonezi de rasă (pictor, respectiv, critic), Witkiewicz a fost marcat de momente grele ale vieţii, a căror amprentă se regăseşte în întreaga sa creaţie dramatică. ’

Cele 40 de piese scrise între ‘

anii 1918-1926 (dintre care vreo20 jucate în Polonia, în teatre profesioniste dar şi prin cafenele) au consacrat un autor de mare forţă şi de un dramatism copleşitor, violent, colcăitor. Redescoperite după 1962 mai

/ales, piesele sale au constituit o adevărată revelaţie în Polonia şi în Europa, W itkiewicz fiind receptat drept unul dintre propulsorii teatrului de' avangardă, precursor al lui Ionesco, Beckett sau Diirrenmatt, un liant între genul teatral promovat de Strindberg şi teatrul absurd. întemeietor al teatrului. formist de la Zakopane, personalitatea aceasta complexă care a, fost S.I. W itkiewicz (dramaturg, publicist', eseist, portretist, fotograf şi filosof)

şi-a influenţat contemporanii, dar şi pe cei din generaţiile care i-au urmat, ajungînd în vogă în Europa anilor ’60 - ’70. Potrivit regizoarei Anca Bradu Panazan - părerea exprimată în cadrul conferinţei de presă ce a precedat premiera - viziunea regizorală încearcă să răspundă cîtorva “obsesii” ale domniei ''sale, suprapuse nevoii de dialog cu publicul la un nivel ideatic, nevoii stilistice care să răspundă unei anume im agini, nevoii spectatorului de a vedea pe scenă actori “cred ib ili” în carnea personajelor, în fine, constatării că între cele două lumi (clar delimitate în piesă, structuralşi simbolic) nu există, nu poate exista comunicare. )

Vă invităm în această seară la

. Naţional, la ora 19, la un spectacol “ciudat” - cum l-a

l numit actorul D orel V işan, directorul instituţiei, la amintita conferinţă de presă. Ciudat sau nu, spectacolul generează întrebări, pune pe gînduri,- supunîndu-ne - actori şi spectatori - la un dificil exerciţiu intelectual pe tema pierderii sau regăsirii identităţii, a pierderii individului în marasmul istoriei. Nu deconspirăm mai mult. Decît că ne vor rezerva recitaluri actoriceşti: Silvia Ghelan, Dorin Andone, V iorica M ischilea, Maria Seleş, Ion Marian, Petre. Băcioiu, Ioan- Isaiu, Frederik Slavici, Mihai Comănici, Irina Wintze, Carmen Culcer, Vasilica Stamatin şi Ruslan Bârlea, într-o piesă regizată de Anca Bradu Panazan, cu scenografia semnată de Lia-M aria V asilescu şi mişcarea scenică avînd-o drept autor pe Mălina Andrei.

M ic h a e la B O C U ■

ASOCIAŢIA DERMATOLOGILOR TRANSILVAM, LA

AL II-LEA SIMPOZIONMîine 25 octombrie a.c., la ora

10, îşi începe lucrările al doilea Simpozion Anual al ASOCIAŢIEI D E R M A T O L O G I L O R TRANSILVANI, în Amfiteatrul Clinicii Dermatologice Cluj- Napoca. -

Asociaţia a luat fiinţă în lunai septembrie a anului 1995, la Baia-

Mare, prin dorinţa unanimă a dermato-venerologilor din Transilvania (şi nu numai!) de a stabili o colaborare mai apropiată, fiind o formă de organizare zonală

. în ,cadrul Societăţii Române de Dermatologie; este o asociaţie noh- guvemamentalâ, non-profit, non- comercială, avînd caracter profesional-ştiinţifîc în domeniul patologiei cutanate. Asociaţia are ca scop ridicarea nivelului profesional al membrilor săi, prin organizarea -de manifestări ştiinţifice, schimb de informaţii, sprijin logistic, colaborare şi conlucrare în numeroasele aspecte practice ale dermatologiei şi yenerologiei. Asociaţia are în

- prezent membrii din 12 judeţe din Nord-Vcstul ţării noastre.

Simpozionul din 25 octombrie a cîştigat valenţe deosebite prin tematică şi participare; in colaborare cu Clinica de Chirurgie Oro- Maxilo-Facială, Clinica ORI., Spitalul Clinic de Recuperare, Secţia de Chirurgie Reparatorie, prccum şi prin lucrări ale oaspeţilor,

t sc vor dezbate J a primul punct problemele legate ae "Cauccrul cutanat al capului şi gîtului” , a doua temă este rezervată "Problemelor practicc cllnicc şi tcrapcuticc dc vcncrologic”, cu accent pe situaţia actuală Î11 teritoriu a sifilisului; al treilea punct al simpozionului este rezervat "E valuării m ulticcntricc a eficicnţci _ p rep a ra te lo r

. derm atologice ale Firm ei Schcring-Plough”. Confirmările dc participare la simpozion depăşesc deja cele mai fericite aşteptări ale organizatorilor, ceea cc va asigura, fără îndoială, un nivel adecvat al dezbaterilor.

Manifestarea, foarte ambiţioasă ...c a intenţii, deşi destul dc strict

profesională, beneficiază dc generoasa sponsorizare a firmelor

■ farmaceutice dc mare prestigiu:. Schering-Plough, IIoffmann-La ■. Roche, Yamanouchi, Jansscn-

Cilag, Hocchst Marion Rousscl,. Sandoz, Valmedica, prccum şi de

sprijinul logistic al firmei Vitrina ' Felix Media Cluj-Napoca, printre

ccic mai prestigioase firme■ «.publicitare în prezent. --•C O fn îre td l;t t e <tfgVhi A h i-

S o c ie ta tea

“AVRAM JANCU”

la A ghireşDuminică, 20 octombrie a.c. la

Aghireş, la căminul cultural s-a înfiinţat cea de a 21-a subfilială a Societăţii “Avram Iancu” din România.'

în prezenţa .dom nilor prof.univ.dr. Ioan Teodor Stan, preşedinte, ing. Petru Coţa, vicepreşedinte, colonel (r) Vasile Cristea, secretar general Marioara Niţulescu, membră a Consiliului Naţional, conf.univ.dr. Viorel llodiş şi a altor oaspeţi din Cluj- Napoca, cei prezenţi au. luat cunoştinţă^ de amploarea şi ' vastitatea activ ităţii acestei societăţi, de nobila ei misiune în spaţiul transilvan.

în -conducerea subfilialei Aghireş au fost aleşi următorii: preşedinte de onoare: ing. Ioan Stanciu, director la Exploatarea Minieră, preşedinte Augustin Berar, vicepreşedinţi: Nicolae Babinciuc, primarul, localităţii,; ing. Traian Marca şi Gavril Nistor, secretar: Mariana Botoi, contabil: Viorel Lazăr, iar ca membri: Dafin Mihuţ, (patron) prof, Isailă Sălăjan şi prof. Felician Graiir (directori de şcoală), Ioan Stoian (preot), Săbădaş Vasile (şeful de post), V eronica- M astan (asisten t m edical), lu lia Mazăre (b ib lio tecară), G aczella Alexandru (patron), Gheorghe Oprea. 1

Cupa “P otaissa” la dans modernFederaţia Română de Dans Modern în colaborare cu Clubul de

Dans Modern “Potaissa”, organizează în zilele de 26 şi 27 octombrie a.c., un concurs de dans modern (ediţia I) dotat cu Cupa “Potaissa”.

La acest concurs-spectacol şi-au anunţat participarea cluburile: “Apollo” Tîrgu Mureş, “Dans-Tim” Timişoara, C.S.Ş. 2 Bucureşti, “Floris Ă” Bistriţa, “Garofiţa” Cugir, “Armonia” Alba lulia, Casa armatei Braşov “Sidex Ema” Hunedoara, “Royal Dans” Satu Mare, “Quick-Step”, "Avenue" Cluj-Napoca şi “Potaissa” Turda.

Spectacolul va avea loc în zilele amintite în sala Teatrului de Stat la orele 17 şi'respectiv 11. Pentru cei interesaţi amintim că biletele pot fi procurate de' la Casa de bilete a Teatrului de Stat şi prin secretariatele şcolilor. ,

E le n a V A I D A ■

& * 3t c * &

TIJ "t 3 \ ->;a»■

-kw

E M I L SIM ON - L O R Y W A L L F IS C II (S U A )• C o n c e r t u l d e î n c h i d e r e a f e s t i v a l u l u i •

Marţi, 22 octombrie, .într-o ciudată încadrare între doi poli slavi (Haciaturian şi Ceaikovski), Concertul în do KV 491 de Mozart avînt-o ca solistă pe distinsa pianistă originară din România dna LORY WALLFISCH - a fost, sub bagheta maestrului EMIL SIMON, centrul' de greutate al , concertului final din actuala „Toamnă muzicală clujeană”.

Intercalat între populara suită „Mascarada” de Haciaturian (p.a.),o m u zic i uneori învolburat- parfumată, alteori cu accente umoristice sau chiar groteşti, şi Simfonia I de Ceaikovski (ftumoasâ intrarea cornilor primi în partea aIi-a) - din păcate o lucrare eclectică, nu îndeajuns de. profundă - Concertul pentru pian în do de Mozart a apărut ca un giuvaer pur,, incpnfundabil şi inimitabil. ■ ■ ~

într-o perfectă relaţie solist- dirijor-orchestră, capi^dopera mozartiană a lăsat o puternică ' impresie asupra auditoriului, fapt datorat şi prezenţei pianistice de

excepţie a dnei LO R Y WALLFISCH, eminenta pianistă şi profesoară, a cărei carieră internaţională a stat sub semnul şcolii pianistice excepţionale a dnei Florica Muzicescu, dar a fost puternic marcată şi de geniul eriescian în al cărui anturaj dna Wallfisch şi regretatul său so ţ s-an aflat.

în pagina m ozartiană c e a semnat-o alături de muzicianul de elită care este maestrul EM IL SIMON, dna Wallfisch a conturat în sonorităţi pastelat'd iafane o întreagă lume ideatică, căci grija sa pentru „rostirea” sunetu lu i, încărcarea sa cu sensuri multiple a fost impresionantă! Tuşeul său îngrijit, perlatura fină, tonul c înd energetic-întrebător, cînd trist şv duios, sînt doar cîteva elemente cc i-au caracterizat in terpre tarea; atribute ale unei nobile ş c o li interpretative ce ar putea da serios de gîndit actualilor tr u d ito r i într-ale pianului...C ris tin a M o n ica H A U S E R

A c tu a li ta te a c u l tu r a lă • A c tu a li ta te a c u l tu r a lă • A c tu a li ta te a c u l tu r a lă

%ansare de carte \/„ Reamintim 'clujenilor că, ■astăzi, la ora J3,30, în holul B iblio tecii C entraleUn i ve rs i ta re “Luc ian : B laga” din C luj-N apoca, are. loc, lansarea cărţii “ H alouri de lu m in i” de S tela M aria Ivaneş (binecunoscută şi sub pseudonim ul radio-TV de Ş te la -M aria R areş). Cu. această ocazie vor recita din versurile poetei, actriţele Silvia G helan şi M elânia Ursu, precum şi studenţi de la Facultatea de Teatru, clasa Marius Bodochi.

“C lişee d e id e n ti ta te ”.

F o to re p o r ta j

Mîine, 25 octombrie, ora 12, la Muzeul National de Artă -

•• Secţia Donaţii (str. I.I.C.Brătianu nr.j 22), Va' avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie “Clişee de identitate”, organizată sub egida organizaţiei “Medecins sans Frontieres” şi a Academiei de Arte V izuale “ Io a n ' Andreescu” din Cluj-Napoca. Expun: Eugen M oritz, K allo- Angela, Radu Pop, Emil Banuti, Dorel Găină Gerendi, -George" Maier, Fesus Tamas, Iulian Sochircă, David Dare Parker şi Brad

, Rimmer (ultimii doi din,Australia).

“Sarmalele reci” în concert

Din nou la.Cluj-Napoca, mîine seară (ora 21, la “Music Pub”, str. Horea nr./ 5) form aţia bucureşteană “Sarmalele reci”, într-un spectacol la care sînt invitaţi toţi iubitorii genului de

muzică promovat de grupul amintit.

ReprogramareSim ţozionul naţional cu

tema “îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană şi NATO (Voinţa politică de integrare a României) ,1 anunţat de Liga Naţională pentru Integrare Europeană (LINIE) pentru 24 octombrie; a .c ., se «program ează în trim estrulI al an u lu i 1997. Reprogramarea s-a făcut la solicitarea factorilor politici de decizie, care urmau să prezinte lucrări - se precizează într-un comunicat al Consiliului de conducere LINIE.

G r u p a j r e a l i z a t d e M .B O C U B

PLutUĂ I Asociaţia Artiştilor Plastici şi-a pierdut sediul!i n t e r l o c u t o r d o n l n u l V a s i l e P O P , p r e ş e d i n t e A . A . P .

Iată 0 situaţie bizară, specifică plaiurilor noastre. Este mai Uşor să iei şi mai greu ca să dai. Concret, Asociaţia A rtiştilor Plastici şi-a pierdut sediul, respectiv Galeriile "BASTION” din Piaţa Ştefan cel Mare nr. 5. Situaţie ce datează dc la începutul accstci primăveri, pînă în prezent, după cum decurg lucrurile, fără ieşire şi rezolvare. Un număr de 163 dc artişti plastici - pictori, sculptori, graficieni, designeri - nu mai au spaţiu pentru a-şi expune lucrările, pentru a vinde. Este ■ nu numai cazul

Despre ea ne-a vorbit, domnul Vasile POP, preşedinte al A.A.P.: "Sîntem-în această situaţie din cauza domnului Vasile Radu, critic dc artă. Iniţial, d-sa ne-a propus o colaborare cu Muzeul Etnografic, în sensul că jumătate din an sâ deţină sala Muzeul Etnografic, jum ătate noi, cu expoziţii intercalate. Lucru cu care-noi nu am fost de acord şi nici nu sîntem. Fiindu-ne afectate m anifestările expoziţionale trad iţionale , salonul de primăvară, de vară, expoziţiile personale ale membrilor A.A.P.

consacraţilor, ci şi cel a l . în urma refuzului nostru dedebutanţilor, m ajoritatea colaborare, im ediat Muzeulabsolvenţi ai Liceului de artă Etnografic ne-a trimis o somaţieRomul Ladea” din Cluj-Napoca. prin carc ne-a cerut să eliberăm

Sînt frustraţi artiştii, sînt frustraţi spaţiul;’ Termenul primei somaţiiiubitorii de frumos, colecţionarii, -nu l-am respectat, noi înaintînd

Situaţia datează, repet, de la un "memoriu la M inisterul

somaţie, împreună cu răspunsul faxat al Ministerului Culturii. Am fost din nou somaţi să evacuăm sala, începînd cu data de 1 august 1996, în caz contrar urmînd să fim evacuaţi forţat. Pentru a proteja cete peste. 150 de lucrări, i-am lăsat să intre, o greşeală pe care nu ne-o iertăm. în treg patrimoniul nostru zace depozitat într-o magazie, în sediu, dar nti mai avem acces, galeria este practic închisă, cheile fiind la noii proprietar], M uzeul f Etnografic. Dar practic, de la 1 august galeria stă închisă • Ce urmează? Inspectoratul pentru cultură al judeţului Cluj ne-a promis ferm obţinerea unui spaţiu. Am- înain tat un - a l t / memoriu şi o • cerere’ Primăriei municipiului Cluj-Napoca, am prim it, răspuns că sîntem în evidenţa lor, nimic concret

M0Cp.Stul, acost<>i?pHiB#v«iiî'r',CMJl<Urii::Ni:S;âilrinii^:&,"a '(IouaL „allcevâ. .A m .m ai Jn a in ta t. un

memoriu Ministerului Culturii rămas fără răspuns. Primăria ne-a promis şi ea ajutor, tot nimic• Am cedat, poate, prea uşor. Muzeul Etnografic mai are în apropiere alte două, trei încăperi, săli. Aveau nevoie de spaţiul nostru pentru a pune pe picioare un atelier de restaurare. Dar din celelalte două, unul este închiriat unei edituri particulare! • Domnul Vasile Radu a trecu t de la propuneri, la ameninţări deschise, dorinţa lui fiind de a ne frece într-o asociaţie patronală de Inspectoratul pentru cultură Cluj• în prezent, întîlnirilc membrilor A.A.P. au loc sub cerul liber, în- fiecare zi dc joi, pc băncile din faţa fostului sediu”.

Un S.O.S. . pe adresa Inspectoratului pentru cultură Cluj, un altul pe adresa Primăriei

' municipiului Cluj-Napoca. Cu o singură condiţie , să-l audă cineva. Noi rămîncm pe recepţie.

- - O e m o s t e n e Ş O P R O N -

„Dank u Radio I I

Antwerpen!” •

„R sre i Radio I I

Anvers!”

Toţi cei care iubesc muzica şi copiii sînt fericiţi că au din no.u ocazia să-şi exprime, prin interm ediul z ia ru lu i „Adevărul de Cluj”, întreaga lor gratitudine pentru un nou gest plin de generozitate, venit de data aceasta 'd in Belgia.^ La sugestia doamnei Ann Plompen din localitatea belgiană Mol, postul RadioII Anvers a iniţiat o acţiune de donaţie de b Iock flo te : pentru copiii clujeni care deprind acest instrum ent,- acţiune care s-a bucurat de ecou în. rîndul ascultătorilor din Belgia-, Pînă în prezent au sosit 30 de blockflote, donate special pentru fam iliarizarea copiilor şi educato rilo r din oraşul nostru cu acest instrument.

Mulţumim din toată inima, în prim ul ’rînd doam nei K arin van den Berghe de la R adio II Antw erpen, o rgan izato ru l şi sufletul acesţei acţiuni, prccum şi tuturor donatorilor, pentru înţelegerea, bunăvoinţa şi promptitudinea lor. Cu astfel de donaţii, posibilităţile de diversificare a activităţilor noastre muzicale devin tot mai complexe şi promitem sâ le valorificăm din plin. „D ank u. Radio I l ţ Antwerpen”.:;, Cu cele - m âii sincere mulţumiriP ro f . O lg a SUCEAVA

C lu j-N a p o c a

~P^S. ~ " ’ . n t t D M I f ' l ’T A T E C I . r j - N \ l ’<X 'A :liini-»incri!(-l6;<înibălâ9Ll4 ; lc l/fax l9 -73-< M ;S U lJR K D A ('nA T lTRD A: A D E V Ă R U L

(7) joi, 24 octombne 1 996 rlM BLiK*! Mr%i C luni-vineri 8-16; tel/fax31-43-23; ŞUBRED ACţlADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fat21-60-75 CIO ClUJ

3 MODENAP R E Ţ U R I M IN IM E ! C A L I T A T E D E O S E B I T Ă

^ M O BILIER

M A RT K F I H J C K R l D E P R E T P E N T R U :

♦ U N ER D CĂSĂ TORIŢI în acest an .♦ ACHITĂRI IN TEG RA LE '♦ PENSIONARI La achitări integrale

TRANSPORT GRATUIT.MAI VINDEM- ,

• parchet • Palux • aracet • clei de oase• scule pentru lemn im port • diluant • prenadez.

ADRESA: STR.OAŞULUI NR .42A, TEL/FAX 1 3 6 8 2 2 ; 4 3 3 5 5 5 .

UNICAT IN GHERLASadetalea Comercială S C ’ T I J I T I I S S S U L £-

\in(K']trinm*j;*zinulpro[»riu(lin(;iicrl». >lr l-raaimiluuir.l.ldet'on243277,243194 (in cariierul MU-1 din spatele (ahncn dc spirt)

O K A K : z i i i l i e 9 - 19 ; s î m b ă l u 9 - 1 7 .

"N O BILA llN RATE" f â r â d o b î n d â Vinde în rate, din stoc si pe bază de comandă toata tipurile de

mobilâ. dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode IV, birouri,mese plianto.mobilăde bucătărie.cotţdre.canapelo.fotolii

V iz ita ţi-n e ş i n u v e ţi re g re ta !

SCCOTUfSMIX SRLdistribuitor autorizat U NILEVER

şi unic distribuitor al produselor SARA-LEE (Ambipur, Pratico, Badedas, Kiwi), angajează:

• A g e n ţ i c o m e r c i a l i

Condiţii: vîrstă 22-30 ani

- experienţă în domeniu minim 2 ani- stagiul militar satisfăcut- domiciliul stăbil în CIuj-Napoca- dinamici, dornici de afirmare.

• D i r e c t o r v î n z ă r i

-vîrstă 28-35 ani-experienţăîn domeniu minim 4 ani- domiciliul stabil în CIuj-Napoca- maşină personală.

Concurenţii se vor prezenta în data de26 octombrie 1996 la sediul firmei din strada TRAIAN VUIA NR.208 la orele 11.

De asemeni, concurenţii voravea asupra lor un curriculum vitae şi o copie xerox după buletinul de identitate. . (365755)

' Cel mai mare distribuitor en gros

din ţară de

ÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VEST Vă oferă:* peste 50 de sortimente de îmbrăcăminte

sortată de cea mai bună calitate (în saci transparenţi de 5-10 kg.) ~

- c ă m ă ş i , tren in g u ri, b lu z e , p a n ta lo n i, tricou ri, ’S

- p u lo v ă re , g e c i, - S- s a c o u r i , b a lo a n e , p a l to a n e e tc . ^

Toate sortimentele de sezon disponibile din stoc!

NOI GARANTĂM PENTRU CALITATE!* baloţi mari, nesortaţi, presaţi, între 300-

350 kg. ’ ’ - ’* lavete din bumbac, pentru ateliere, tipografii.

A L E G E Ţ I C A L I T A T E A !) ■

Birouri: luni-vineri: 8-18, sîmbătă: 8-14 CIuj-Napoca, str.Iuliu Maniu nr.6. Telefon: 064-194030,193493.

Sunaţi-ne! Dacă sună ocupat, reveniţi! Depozit: luni-vineri: 8-18, sîmbătă: 8-14.

jud. Cluj, sat Vlaha.V iz i ta ţ i - n e ş i v ă v e ţ i c o n v in g e c ă a m e r i ta t !

A D M A 1 I C A “PRODUCE în Cluj

• M o b i l i e r d e b u c ă t ă r i e - 1 . 6 8 0 . 0 0 0 l e iLe

• M o b i l i e r d e b i r o u d e m o n t a b i l . f

• R a f t u r i d e m o n t a b i l e

C a l i t a t e o c c i d e n t a l ă l a p r e ţ r o m â n e s c !

Str Oasuluhnr 27iCluj-Napoca ^ I Î n | ă P E C b ) i t e î | 4 3 . 5 4 : 1 Q m

<§» D A E W O O T = Z 3PRODUSE ELECŢROCASNICE

OiLTi©lHl

G R E S I E / F A I A N Ţ A I M P O R T S P A N I A ,

C O R P U R I D E I L U M I N A T I M P O R T I T A L I A

P-ta Cipariu" Nr. 09, bl. 1 A, partertel: 197670,435460 (365675)

cn □ a p □ □ MAFIR®

SC MAFIR SACIuj-Napoca, B-dul Muncii nr.12,

Telefon 415028

FR E ZO R I, S TR U N G A R I, £ S U D O R I, B O H R W E R K IŞ T I c

Relaţii la sediul societăţii, serviciul P.I.S.

BANCA NAŢIONALĂ AROMANIEI

SUCURSALA JU D EŢU LU I C LU J* '

Piaţa Unirii nr.7 :Organizează licitaţie publică în ziua de 28

octombrie 1996, pentru vînzarea unui autoturism Dacia 1300, an de fabricaţie 1978 şi a uno'r piese de mobilier pentru birouri.

Licitaţia va avea loc la sediul sucurisalei la orele 13. V " ’ V

Condiţii de participare şi informaţii se pot obţine la sediul sucursalei, biroul administrativ. (29933)

S -A R E D E S C H IS V E C H IU L M A G A ZIN DE ELECTRICE din str. IULIU MANIU nr. 6 cu NOI produse româneşti şi din import:

• instalatii electrice

U N M O L Tlâ caşramwm*

@ electrocasnice

B3 E le c tro lu xSoluţii inteligente ... (fin Suedia

C a lita te

\g e r m a n ă \M W SSIC ătn iiuC v o t a n t

,(7 6 0 5 7 7 )-— -* 11 "

Str.Napoca nr.16Organizează

licitaţie deschisă, cu strigare,pentru mijloace fixe în data de 6.11.1996, ora 10, la sediul Secţiei

de Producţie şi Prestări Servicii, din str.Dorobanţilor nr. 18-20, unde pot fi consultate şi datele privind mijloacele fixe:

1. MICROBUZ TUDOR 105 TD - 31-BH-2252. AUTOUTILITARA TVD 14 F - CJ-18-RAV3. AUTOUTILITARA TDV14 F - CJ-19-RAV4. IZOTERMA TV 14 FI : - CJ-20-RAV.

Participanţii la licitaţie vor depune pînă la data de 4.11.1996, ora 15 la sediul unităţii, cerere de înscriere însoţită de dovezile achitării garanţiei şi a taxei de participare lâ licitaţie.

In caz de neadjudecare se organizează licitaţie în fiecare zi de vineri, ora 10, în acelaşi loc. ;

IN F O R M A Ţ II S U P L IM E N T A R E L A T E L E F O N U L 19.81.50, Z IL N IC ÎN T R E O R E L E 8-15. (760580)

ADEVARULde Cluj

n ¥ tUE) 3 R S ~ T A TT'i£T aXJJ-NAPOCA!liini-vincri8-16;sîmbătă9-14;tcl/faîl9-73-(M;SUBREDACŢIATURl) \ r I U » L i C l U \ i S i )unHTincriS-16;teiyfax31-43-?î;SUBREDACŢIADEJ:luni-Yineri&-16;<tl/faiîl-60-'7? joi, 24 octombrie 1996

fârâ dobîndă!pentru:

• tinerii căsătoriţi • plata integrală • pensionari

CLIJJ-NAI’OCA: î S l i l î l M » *♦ Piaţa 1848 nr.l Tel. 437429; Tel/Fax 437430 f Livezii 63 Tel. 437444 (Zona Carbochim - Clujana). g

IIUKDIN: : ♦ Str.A./ancu nr.l.Maigăsiţi: PARCHET, PALUX, LACURI, ARACET, DILUANT. La peste 2 milioane valoare, se asigură transportul gratuit!

TOHAMAT PBODINVESTrC luj-N apoca, B-dul Erollor(fosta Dr. P. Groza)

n r .l l (in curte) teL/fai:064-430193V in d e utilaje frigorifice p e n tru m agazine,

import Italia♦ LAZI FRIGORIFICE (300- 700 litri)♦ VITRINE FRIGORIFICE ORIZONTALE

(1.2-2 metri lungi ♦ VITRINE VERTICAL ,

-ALIMENTARI ; ♦CAMERE FRIGORIFICE

mmmm ©>; p o s n s n A im E

& SEB¥ICE %

ngime)LE (ţip COCA-COLA) ARE 220 Vr

C o m p a n i e , d e i m p o r t î n j u d e ţ u l C l u jselecţionăm 20 persoane, tinere, dinamice, serioase, cărora le place să lucreze cu publicul pentru a-i forma în - marketing d irect;- inventar;- management.

O Angajăm SECRETARĂ- - vîrsta 20-25 ani, cunoştinţe limba engleză.

Adresa: B-dul Muncii nr. 18, între orele 11-16.TftScfotv. 415240 int.1672. (3 6 5 75 9 )

s.c. CONSTRUCTII SI PRESTĂRI IN CONSTRUCŢII S.A.

B - d u l 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r . 1 0 4

ANGAJEAZA

pentru control financiar Condiţii: •-studii superioare de specialitate- v e c h i m e m i n i m a 5 a n i i n s p e c i a l i t a t e I n f o r m a ţ i i l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i s a u l a t e l . 1 9 7 5 4 1 (3 6 5 7 5 8 )

AEROPORTULCluj-N apoca

Organizează concurs în data de 8.1 L I 996 pentru ocuparea unui post de

• mecanic autoşi a unui post de

• muncitor necalificat.RELAŢII SUPLIMENTARE LA BIROUL

PERSONAL TELEFON 416702 /161.

SC SADA SA ClujB-dul Muncii 8, Telefon 415070

organizează licitaţie în 30 octombrie 1996, ora 10, pentru •

- A U T O M A C A R A A M T 1 2 ,5- A U T O C A M I O N t i p S R D .- SI-ATIi d u i -o / i t a r i ;.

SGCA MOBILĂ SI JUCĂRIIStr.Cîmpina m\62/A, Cluj-Napoca

eaza

(2 9 9 3 4 ) O 1 mecanic auto.

D irecţia de U rbanism , A m enajarea Teritoriu lu i

si Lucrări Publice*Anunţă . ..în c o n fo rm ita te c u p re v e d e r ile H .G .R . n r .5 2 5 /

iu l ie 1 9 9 6 p r in c a re se a p ro b ă re g u la m e n tu l

g e n e ra l d e u rb a n is m şi cu a r t .7 0 d in L e g e a

n r . l 8 /1 9 9 1 , ’

NU SE M AI AUTORIZEAZĂ EXECUTAREA

DE CONSTRUCŢII ÎN EXTRAVILANFac excepţie:- co n s tru c ţiile c are, p rin 'n a tu ra lo r , p o t p ro v o c a

e fe c te d e p o lu a re a fa c to r ilo r d e m e d iu . în aces t

c a z , a m p la s a m e n te le se v o r s ta b ili p e b a z ă d e

s tu d i i e c o lo g ic e a v iz a t e d e o r g a n e le d e

s p e c ia l i t a t e p r i v i n d p r o t e c ţ i a m e d i u lu i

în c o n ju ră to r; - r

- c o n s tru c ţiile ca re , p r in n a tu ra lo r , n u se p o t

a m p la s a în in tra v ila n , p re c u m şi a d ă p o s tu r ile

p en tru a n im a le ; .

- c o n s tru c ţiile am p lasate în z o n e le d e e x tin d e re

a in tr a v i la n u lu i, p e b a z a u n u i p la n u rb a n is tic d e

d e ta liu ap ro b a t d e c o n s iliu l lo c a l; *

“ c o n s tru c ţiile cu fu n c ţiu n e tu r is tic ă în z o n e le

p e n tru c a re s -au e la b o ra t p la n u r i d e ărnenaj are a

te r ito r iu lu i d e z o n ă p ro te ja tă : B ă iş o a ra , S o m eşu

C a ld - S o m eşu R e c e , B ă i C o jo c n a , B ă i S ăra te

T u rd a , T a m iţa I + I I , V a le a Ie r i i , C h e ile T u r z i i ,

F în t în e le , V lă d e a s a , V a le a C ă p r io a re lo r , V a le a

C ă p u ş u lu i, L a c u r ile Ţ a g a - G ea ca , cu respectarea

p re v e d e r ilo r aces to r d o c u m e n ta ţii. (761435)>&£

în conformitate cu Legea nr.137/1995

ER.E.CIujanunţă începerea demersurilor pentru obţinerea

acordului de mediu la următoarele lucrări:1. Devieri reţele electrice datorită devierii

DN-IC, zona oraş Gherla.2. Alimentare cu energie electrică a bibliotecii'

O. Goga Cluj-Napoca.Eventualele sugestii sau reclamaţii se vor

depunela sediul A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor 'n r .9 9 . (29936)

SCAgrocom Cluj-Napoca SA

Str.Emile Zola nr.l

organizează licitaţie publică cu strigare în ziua de 30 octombrie 1996, ora 11 la sediul societăţii, pentru vînzarea a două piese de mobilă neostil Ludovic XV- sfîrşitul sec.XIX.

R E L A Ţ I I S U P L I M E N T A R E

L A T E L E F O N : 1 9 4 1 5 5 ; 1 9 3 8 5 6 .

99 IUNIVERSITATEAB A B E Ş - B O L Y A I

Facultatea de Studii Europeneanunţă concurs pentru ocuparea

- în regim prestări servicii, pentru un a n - a urm ătoarelor posturi, salarizate p r in ”Tem pus”,p e n t r u 3 o r e p e z i:

1. SECRETAR - organizator programe d e colaborare internaţională (studii superioare), limbă modernă de circulaţie, utilizare PC).. 2. SECRETAR- relaţii internaţionale, (studii superioare, limbă modernă de circulaţie, utilizare PC, eventual experienţă în domeniu).

3. SECRETAR - relaţii internaţionale, (studii medii, limbă modernă/limbi moderne,'utilizare PC).

4. ANALIST - PROGRAMATOR AJUTOR -student, facultatea de informatică, cel puţin în anul III de studiu.’

5. ANALIST - PROGRAMATOR - student sau licenţiat în informatică, cunoscător al 1-2 limbi moderne de circulaţie pentru activitate de birotică (întocmire de programe etc.)

Condiţia generală este zilnic 3 ore pe zi în intervalul negociat 8-15.

Concursul va avea loc în data de 31 ^octombrie 1996, la sediul facultăţii.

* * *

o. VOr \

Cantina Complex "HAŞDEUscoate la concurs următoarele posturi cu

date de desfăşurare, astfel:30 octombrie 1996-2 posturi de BUCĂTARI cu contract definitiv; • -1 post de OSPĂTAR pe durată determinată. -

o g a m a v a r i a t a d e m o b i l i e r si p a r c h e t s tr a t if ic a t

Nou! scule pentru prelucrarea lemnului

Adresa:;str.DONATH90(UUULUI 2) RTel/Faxh064/180446 sau */l 87677

IVe w a n t you !- ■ ! § § £ = £ -

B elto b e our |

BPPBESEWlfflS^ H o t e l rC o n î i r f e n E

SC CIMPIASER SAC im pia Turzii

ORGANIZEAZĂConcurs în data dc 5.11.1996 ora 14, pentru

ocuparea unui post de ing in er horticol sau ing. agronom.

RULAŢII LA SECRETARIAT TUL 433I3S.

rim H E -,O B X

9) Joi, 24 octombrie 1996CI IJ J-NAP0CA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; t d/fax 19L73-04;SUBREDACTUTURDA:i : Inni-vincri8-16;(cl/fax31;4î-23;SUlîREDACţIADE.T:liini-vincri8-16îtcl/fax21-60-75: oi w

S C C E R O C S Â ' C i y j - P i a p © © a

Managerul Generai al SC CEROC SA ing. AVRAM IOAN - convoacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor la data de 12 noiembrie 1996 ora 14 la Sala Mare a Casei Universitarilor - C luj-N apoca pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 25 octombrie 1996, în scopul:

1. Constituirea Adunării Generale a Acţionarilor;

2. Dezbaterea şi aprobarea Statutului societăţii;

3. Informarea asupra situaţiei economico- financiare şi patrimoniale a societăţii la 9 luni şi raportul cenzorilor.

4. Alegeriea Consiliului de Administraţie şi a Cenzorilor:•

Documentele aferente acestei adunări generale pot fi consultate la sediul societăţii începînd cu 28 octombrie 1996, ora 10.

Reprezentarea acţionarilor de către terţe persoane se poate face în stricta conformitate cu prevederile legale în vigoare. .

în cazul în care adunarea generală nu poate avea loc din cauza neîntrunirii acţionarilor deţinători a3/4 din capitalul societăţii aceasta se reconvoacă Ta data de 15 noiembrie 1996, ora 14, la Sala mare a Casei Universitarilor - Cluj- Napoca, ocazie cu care se va desfăşura în condiţiile prezenţei existente. (761433)

I M P O R T E X P O R T PRESTĂRI s e r v i c i i

A n g a jează cu c a r te

de m u n că

VINZATORIPRESA-CARTEla tonele şi gherete.

R egia A utonom ă de Term oficare

B-dul 21 Decembrie 1989 nr.79 CLUJ-NAPOCA

angajează prin concurs:• ŞEF BIROU APROVIZIONARE: economist -

-studiisuperioareeconomice; -vechimea în specialitate 5 ani;

• ŞEF LABORATOR METROLOGIE - inginer - studii superioare tehnice, specialitatea electronică sau automatizări;

- -vechimea în specialitate 5 ani;• ECONOMIST C.F.I.:

' -studiisuperioareeconomice; 1 - -vechimea în specialitate 5 ani; - .;y

• ECONOMIST:-studii superioare economice, specialitatea contabilitate-finanţe;

yvechimea în specialitate 5 ani; ; - • PSIHOLOG: -studiisuperioanedespecialitate. Concursul va avea loc la sediul unităţii în ziua de

5 noiembrie 1996, ora 10. Cenerilesevordepunepînăladatadel noiembrie

1996. ' :INFORMAŢII SUPLIMENTARE

SE POT OBŢINE LA TELEFON 430878.

'\ (> c n |iu i m o b i l i a r i iP O N T ÎS

T e l. 1 4 2 .9 0 7 .

P R I M O R D I A Lun/Hii-iMiPiparaii-indiinm '

Str.l5ra>«\ nr.44.tcl. 14-78-97.

J E N E I s .a .♦Apă minerală "BORSEC"★Apă minerală

"BIBORTEN1"la PET de 1,5,1..

L i v r a r e a s e f a c e d i r e c t l a *

s e d i u l f i r m e l o r . I

435150 ; 435151IM P R IM A N T E

ROBOTRON K-6314 A 3,9 ace, 110 eps

com patibilă EPSON, IBM

121 USD + T V A

P O L IC O M | C?OMPUTERS s.a. Tel.: 0 6 4 -4 1 3 4 9 2

NEC COMATv i n d e j

■ARACET-3990+TVA J -PRODUSE CAUCIUC ' -ECHIPAMENT PROTECŢIECalea Floresti nr.2, bl.A lC

(lîngă Calvaria).

T e l. 4 2 6 9 0 8 .

MATRIMONIALE- • Licenţiat, 28/168/60, simpatic, situaţie , c lu jean, doresc cunoştin ţă dom nişoară sup lă , d răguţă , pentru p rie ten ie- căsătorie. OP1 C P U 10 C lu j- Napoca.:(365002) ; r.

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

, Cumpăr garsonieră sau apartament. Tel. 142907. .s

Cumpăr teren pentru constructii. Tel. 142907.-

• Vînd 3 camere Gheorgheni 56 m ilioane. T elefon 4 3 -17 -54 . (366061)

• Vindem-cumpărăm-închiriem imobile şi terenuri. Tel. 19-51-41, luni-vineri orele 9-15. (356576)

« Nou. Rcducere de preturi. M agazin Arctic G ăeşti, s tr. P asteu r nr. 77 tel. 12-45-65 v inde Ia cele m ai m ici p re ţu r i f r ig id e re ,co n g e la to a re şi v itr in e frigorifice. (365854)

• V înd u rg en t v it r in ă frigorifică mare. Tel. 14-03- 93; 15-63-15.(365910)

• Cumpăr cărţi. Tel. 14-88- 40. (365935)

• V înd p lăc i azbocim en t toa te dim ensiunile. Tel. 18-20-11.(365960)

• Vînd gheretă m etalică 24 mp. Tel. 19-70-49 şi 17-37-12. (365980)

• Vînd buz M ercedes 307 maxi an 1988, Înscris 1996. Tel. 19-65-64 (356349)

• Vînd ca rto fi ca lita tea I. P reţ 850 lei/kg, tran spo rta ţi la domiciliu. Comenzi la tel.12-03-97.(356564)

• C um păr Skoda F av o rit, F o rm an , F elic ia , p u ţin ru la tă . .Tel 42-66-38 . (364857)

• V înd en-gros încălţăm inte, b luze, căm ăşi de noap te , flo ri a rtific ia le , p ro soape şi altele. T elefon 15-39-23 o rele 9-18. (364606) '

• V înd m o b ilie r bar. Str. Ialomiţei nr. 8 luni-sîmbătă orele 15-18. (365957)

• Cumpăr societate comercială ‘rară ac tiv ita te >b ila n ţ 'izero înfiinţată înainte de 31 decembrie 1994, care să cuprindă în statutul iniţial şi articolul 2222 din codul CAEN. Tel. 15-12-57; 15-46-71. (365990) <■

• Vînd Dacia 1300 stare foarte bună şi drujbă 4 cai putere. Relaţii la tel. 18-16-03. (366002)

• Vînd o treime din societate în funcţiune cu activitate de comerţ. Tel. 43-61-14 o rele 16-19. (366051)

• V înd dozato r suc. V înd apartament 4 camere. Tel. 16-90- 56.(366056)

• Vînd microcomplex comercial şi coafor. Sîmbătă-duminică tel. 14-02-61; luni-vineri tel. 42-02- 20(356246)

• Vînd cherestea avantajos. Tel. 43-85-16 (356482)

• Vînd firmă scutită de impozit. Tel. 16-49-3 îy d u p ă ora 18. (356532)

• Cum păr ladă frigo rifică şi cîntar. Tel. 41-29-62 (356540)

• Vînd dubă VW Transporter 1600 diesel, 1983. Tel. 17-63-71. (356561) . ,

• Vînd dozator suc 4 capete, în stare excepţională. Tel 18-26-67. (364994) ’ .

• V indem ha in e ieftine str. Clinicilor nr. 2 1, orar 9-19 şi str. Calea Floresti nr. 117, orar 10-17. (365083) i'

• V înd gh e re tă 30 mp la Autogara Mărăşti. Str. Răsăritului nî. 103, Bl. R3, et. 4, ap. 9, după ora 17. (365084)

• V înd garaj tablă instalat şi SRL cu bilanţ zero. Tel 19-40-05. (365094) ,

• Vînd apartament. Tel.' 12-34- 25.(364295)

• V înd te re n în F ăget la şosea. Tel. 018-62-32-06 sau42-50-56. (365975)

m E m A ¥ a !Acest spaţiu ar putea

f i u l Dvs!

- • V înd te re n a ra b i l la Livada, lîngă Someş. Tel. 41-00-87/(365976)

• V înd 1831 mp te re n c o n s tru c ţi i , în tre g sau p a rc e la t, s i tu a t pe s tr . Odobeşti. P reţ 20.000 lei/mp. Tel 14-01-67 sau 42-07-64- (364903)

• V înd casă 3 cam ere + dependinţe cu 500 mp teren în c a r t ie ru l B u lg a ria . Tel. mobil 018-62-31-51 sau tel.42-52-61 (364542)

• V înd a p a rta m e n t 2 camcre u ltrafin isa t Zorilor. Tel. 43-81-36. (364597)

• Vînd urgen t apartam ent 3 cam ere f in isa t , p re ţ avantajos. Tel. 16-75-68, 18- 85-63. (364599)

.• V înd u rg en t casă două cam ere, b u că tă rie , g răd ină m a re 'la şo sea . In fo rm a ţii com una B aciu n r. 391. (364620)

• Vînd convenabil casă în G ruia 125 milioane. TeL 13- 55-09. (365897)

• V înd g a rs o n ie ră în cartieru l Zorilor. Tel. 17-34- 43.(366021)

• V înd a p a r ta m e n t ultrafinisat 3 camere confort 1 cu te ra să , acoperită de 54 mp to ta l 140 m p, lo cu ib il, p en tru p re ten ţio ş i. Telefon43-02-71 o re le 9-22 z iln ic . (366047)

• -V înd a p a r ta m e n t 2 cam ere . T el. 15-65-64 (356351)

• Vînd vilă 5 camere, 2 băi, bucătărie, g ara j, construcţie , nouă, zonă c e n tra lă . Inform aţii zilnic în tre orele 9-17 la tel. 41-45-60 (356479)

• V înd g a rso n ie ră . B-dul Muncii nr. 87A sc. 2 ap. 56. (356480)

• . V înd sau schim b a p a r ta m e n t 3 cam ere ; p a rte r, s tr. Gheorgheni. Tel.14-98-53 în t re o re le 15-21 (356528) ' \

• V înd a p a r ta m e n t 4 camere, str.-Pata. Tel. 15-23- 43 orele 18-22 (356560)

• C um păr apartam ent cu 2 cam ere, confort I, în valută. Tel. 15-34-91 (356562)

• Vînd vilă nouă, deosebită, unicat, ultrafinisată, la cheie. Telefon 15-99-03. (364717)

• Vînd urgent 2 camere etaj 4. S tr. Plopilor n n 6, ap. 10. (365093)

* V înd a p a r ta m e n t 4 cam ere s t r . B u cu reşti. Tel13-12-66.(365121)

' • V înd a p a r ta m e n t 4 cam ere, 110 mp, ultrafinisat, situat în P ia ţa C ipariu , p re ţ40.000 dolari. Inform aţii tel14-76-23 o re le 16-22. (365139)

• Vînd urgent teren-posibilităţi de construcţii şi racordare la toate utilităţile. Tel. ’l6-06.-?0.(3565.78).

• Vînd apartament 4 camerc 100 m p deco m an d ate str. Tăşnad. % T elefon 17-68-98 orele 17-19. (364452)

• V înd garson ieră m obilată, telefon, zona Pata. Tel. 31-42-38. (364596)

• V înd 3 camere decomandate parter în Gheorgheni cu 23.000 DM. Tel. 19-47-75. (364650)

• V înd garson ieră confort 3 Mănăştur. Relaţii la tel. 16-76-01. (365870) ' ’

• V înd apartam ent 3 camere Calea Floresti. Telefon 42-56-90.' (365884) - ’

• V înd u rgen t garsonieră 21 milioane negociabil Tel. 15-23-32.(365885)

• V înd im ob il 2 co rp u ri de clădire unul ultrafinisat, celălalt ridicat în roşu+lOQO mp grădină str. Traian V uia nr. 82 la şosea p rinc ipa lă . Tel. 15-43-28. (365894) /

• V înd apartam ent 2 camere - decomandate, telefon, TV Cablu, o cu p ab il im ed ia t ca rtie r G heorghen i. T e l: 15-32-82. - (365921)

• V înd u rg en t apartam en t 3 • camere str. A. V laicu nr. 11 bl. ; VI sc. l.et. 4 ap. 15(365942)

• V înd casă 3 cam ere str. Ialomiţei nr. 8 luni-sîmbătă orele15-18.(365958)• Vînd apartament trei camere în

cartierul Plopilor. Tel. 42-01-83. (365974) v ; : '

•-C um păr 3-4 camere confort, sporit zona Pata. Plata pe loc în valută. Tel. 16-44-23 orele 18-21. - Numaioferteserioase. (365978) r

• Vînd apartament două camere ; str. G orunulu i confort I etaj 1, . finisat, mobilat.-Tel. 43-60-72. A (365982) ■ - - '■

• V înd apartam ent 4 camere m odificat. Tel. 018-62-38-06. (365984) ^ ' "■

C um păr garson ieră sau apartam ent 2 camere nefin isat Tel. 14-32-30(366000) ’ ,'• V înd garaj demontabil. Tel. :

13-39-35 după ora 19. (366014)• Vînd garsonieră în Mănăştur şi

apartament cu 2 caniere în centru ’ pe str. Pav lov . Tel. 43-81-52;(366026)

• V înd garson ieră confort 3 G heorgheni, str. Crizantemelor nr. 17 ap. 64 fin isa t, p re ţ 16 milioane. (366036) "

• V înd garson ieră confo rt 3 zona Gheorgheni, etaj 3. Tel. 17- 45-25. (341497) ■-' • Vînd apartament două camere confort 1 Mănăştur: Informaţii la tel. 42-61-29. (366050)

• Cumpăr urgent apartament o ' cameră (garsonieră)! Tel. 14-06-" 78(356276)

• V înd apartam ent 3 camere confort I, etajul 2, str. Plopilor nr.75. -Tel. 42-02-44 între orele 18- 20. (356323) :

• Vînd apartament cu 3 camere. , Informaţii tel.; 15-02-16 (356330) ’' • V înd apartam ent 4 camere: u ltra . f in isa t în cartie ru l Gheorgheni. Tel. 14-40-62 între orele 15-20(356341) :

• V înd cameră,' hol, wc curte / comună, 28 milioane lei. Tel. 15- 49-82(356388)

• C um păr co n trac t ICRAL; radiator Mercedes. Tel. 15-41-55 (356392) -y - - y ■ ; •

•! Vînd apartament 3 camere în ' ' M ănăştu r.. T el. 16-90-45 " (356419) "

• V înd apartam ent 1 cameră, ţ finisat şi mobilă Belvedere. S tr .; 21 D ecem brie nr. 140 ap. 168 .; Tel. 4 1 -0 5 -92 ora 11-18 ' (356442) *

■ C um păr 1-2 cam ere, 34 milioane. Tel. 13-10-43 dupăora-

ADEVARUL PUBLICITATE CLUJ-NAPOCĂ: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; t d/fax 19-73-(M;SUBREDACŢIA TURDA: î Iuni-vincri8-16jfcl/fâi31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-vineri8-16;tel/fax21-60-75.. joi, 2 4 octombrie 1 9 9 6 1 * 0 1

• • V ind apartam ent 4 camere confort I etaj 1, sau schimb cu 2 camere. Tel. 16-31-31 orele 17- 19 (356500)• Vindem casă şi grădină situată

în comuna Baciu str. Principală nr. 52. Are instalaţie de gaz în stare de funcţionare. Relaţii la tel. 13-54-18 după orele 17. (356508)• Vînd apartament confort I cu 2

cam ere, fin isa t, în cartieru l Gheorgheni str. S. Albini nr. 133 ap. 23. V iz ib il după ora 12. (356509) - '

• Cumpăr casă în Floresti-Gilău. Tel. 42-53-78 zilnic ora 18-21 (356513)

' • Vînd casă zonă centrală str; Tutunului nr. 23. Relaţii zilnic între orele 9-16 (356516)

• Vînd garsonieră str. Pasteur, etaj 3, teLefon, tv cablu sau schimb cu 2 camere Zorilor, etaj I-II, cu telefon. Tel. 12-00-45; 14- 39-00(356525)

• Vînd urgent casă 2 camere, bucătărie, antreu, cămară,-750 mp. Comuna Gilău str. Republicii, nr. 921, (356553) „

• Vînd 3 camere decomandate parter în Gheorgheni, cu 22.000 DM.,Tel. 19-47-75 (356557)• Vînd casă 1 cameră, bucătărie,

baie,-cu toate utilităţile, grădină,. 1000 mp total. Str. Beiusului nr. 8 (364889) ■ y .

• V înd apartam ent 2 camere Zorilor Tel 12-71-76. (364963)

• Vînd 2 camere, îmbunătăţiri, Mărăşti, str.'Fabricii. Tel 4 1-16- 18.(364991)

• Vînd 2 camere confort 1 în Gheorgheni. Aleea Padiş nr. 8, et.I, ap. 7. (365076) ’

• Vînd apartament 3 camere pe str. Donath nr. 4. Tel 13-06-03. (365136) . ,. • V înd apartam ent 3 camere

; finisat. Comuna Floreşti, str. Gh. DojaBl. Y l. ap. 9. (365161)

• Vînd 4 camere'etaj I, cu garaj. Tel 43-16-78 sau 12-70-15. (365162)

m m » ]*m flTW TfnfTTTTl

AUTOLANtyPA R C DE A U TO M O B ILEŞoseaua CLUJ-TURDA. kilometrul 10 tel. birou Cluj: 064-19.08.64G R A T U IT f M t m t p w r t

• V înd BMW 735i, 1990, în m a tr ic u la t şi m otor complet VW 1,6 TD 1990, în stare perfectă. Tel. 41-00-59 (356353)

• ■ C um păr Dacia 1300 sau 1310. O ferte serioase. Tel 13-55-41 (356391) -

„ • Vînd VW Golf 1981. Tel. 15-53-36 (356436)

• Vînd VW Passat combi, 1984, benzină. Tel. 42-07-46 (356469)

• Vînd Fiat Uno turbo D fabricat 1986 sau schimb cu Dacia 1310 an fabricaţie 1990. Tel. 13-03-13. (365997)• Vînd Fiat Croma turbo injecţie

2000 cmc 1987. Tel.>14-22-95. (365999)

• : Vînd G o lf GTi an 1986 neînmatriculabil, model deosebit- sport, 4900 DM şi Honda Âccord aerodeck an 1989 înmatriculată, deosebită preţ 7500 DM, Tel. 41- 46-24. (366003)- • Vînd A ustin M etro neînmatriculabil. Tel, 15-22- 8 8; 14-13-15. (366005) ;• Vînd Peugeot 205 înmatriculat

în G erm ania. TeL 19-63-78. (366037)

De vînzare D acia 1300 fabricaţie 1980. Relaţii la tel. 12- 14-34. (366045)• Vînd Dacia break nouă. Tel.

43-57-20.(366053)• Vînd Citroen BX turbo diesel

1988 înm atricu lat cu carte ,de identitate 4400 DM. Tel. 13-35- 73.(366059) V-

• Vînd Mercedes 300D O pel - K adett 1987. Tel. 43 -55-56 . (366060) : :

• Vînd motor Mercedes 3 00D. Tel. 16-37-24. (366062) V N

• Vînd Skoda S I00. Tel. 12-48- 90. (366063) , >

• V înd BMW 528i, 1982, cu carte, ta lon , asigurare p înă în 1998. Informaţii str. Oaşului nr. 365.(356342) ’ c / k ’

• Vînd Lada 1200. Tel. 16-94- 57(356375)

• Vînd BMW 320 i, 1986,4 uşi, m ulţe" extra, înm atricu la t, excepţional, 8800 DM negociabil.

• VîndPeugeot305şiJawa350, Tel. 14-67-75(356390) ■am bele excep ţionale ,; v în d Mercedes.300 D, 1979,înmatriculate. Str. Moţilor nr. 63 carte> 5000 DM. Tel. 14-25-15 ap. 4. (364488) (356393)

V înd Dacia 1309; Volvo 760 . y.înd Alfa Romeo G iulietta tu rbo diesel; M ercedes 280E. 1600; neînmatriculaţ, 1983. Preţ

• Vînd piese BMW (ursuleţ). Telefon 12-37-20. (356563)

• Vînd Ford S ie rra 2,0 Ghia 1983, vişiniu metalizat, s tare im pecabilă, 3800 DM. Tel 18-09-17 orele 17-19. (3,65024) : ;

V înd F ia t Ducato maxi turbo diesel fabricat 1992 şi VW T ra n sp o r te r tu rbo diesel fabricat 1990. Tel 12- 48-58.(365052) •

Vînd au to tu rism Dacia 1310 în s ta re perfec tă . Tel 13-92-43.(365102)

Vînd dacia 1310 L nouă, p re ţ 15.000.000 lei. Tel 13- 60-67. (365112)

• V înd VW K afer 1302 (broscuţă)., ■ Tel. 42 -61-80 (356548)

• Vînd O ltcit d in noiem brie 1993, convenabil. Tel. 41-64-74 (356550)• Vînd Aro 10 ăn 1991. Cumpăr

chiulasă Audi 100 CC. Teh 12- 03-64 (356556)

• Vînd Mercedes 300 D bot de cal cu Sau Iară talon. Tel. 16-37- 24(356575) : .

• Vînd Fiat D ucatoT D 2,5 1, maxi, din 1991 noiembrie. Tel 18- 61-17. (365010) . . . - O ' ;

• Vînd Ford Fiesta diesel, 1988,' cu vama achitată şi Opel Vectra diesel, 1989, cu vam a achitată. Tel l Ş-50-81.(365071) '

• V înd VW G olf 2 uşi, 1600 cmc, an 1982. T el 41 -3 4 -7 2 . (365128) .

• Vînd 2 autoturisme Renault 20 : unul înm atriculat, unu l cu vama achitată, an de fabricaţie 1982. Inform aţii te l 15-25-12. (365131) ’ ••

• Vînd Audi 100 înmatriculat şi carte de identitate, 2350 DM. Tel 18-53-72 după ora 15. (365146)

■ V înd G o lf 1D, ta lo n VW+caroserie şi Renault Trafic D, 1985, înmatriculabil. Tel 23- 13-28. (365152)

• V înd O pel O m ega 2,3 D. Telefon 18-60-72. (365173)

• - V înd că ţe i ra sa R ottw eiler cu pedigree. Tel 42-51-70.(365005)

• V înd te lev izo r co lo r P anasonic C inem a V ision, d iagonala 110 cm. Tel. 43- 02r71 o re le 9-22 z iln ic (366048)

• Vînd m obilă-paturi fotoliu birou. Haşdeu cămin 7 camera 85. (365888)’

• Vînd mărci germane. Tel. 15- 03-36.(365994) .

• Vînd ficuşi mari şi mici. Tel. 18-09-86.(366015)• Vînd pui boxer. Str. Gîrbău nr.

2 ap. 18 după ora 17. (366046)• Vînd cuier Luxor. Tel. 15-42-

32. (366055)• Vînd haină lungă astrahan:

Tel. 16-80-58. (366067)• Cumpăr valută. Tel. 19-97-01

(356399)• C um păr ch iuvetă inox.

Telefon 15-00-52 (356457)• Vînd pui cîine lup. Tel. 12-9 ţ-

02(356505)• V ind co lţar cam eră, colţar

bucătărie şi bibliotecă, toate noi. Informaţii tel. 41-61-12 (356517)

• V înd m obilă una cam eră, cărucioare'copii, televizor color, parchet 22 mp uscat, la p re ţ convenabil. Tel. 42-01-95 (356544)

• Vînd canapea şi două fotolii. Tel 41-32-79 (356566)• Vînd materiale de construcţie;

ţig le , g rinz i, se înduri, d in demolarea unei case. Tel. 18-61- 24 (356573)

• C ed ez co n tra c t î n c ^ spaţiu comercial la yty 1 2 -3 3 -1 0 în tre o r e l ^ ’li (365056)

• Caut spaţiu central 8 0 ^ 19-11-75 (356568)

• D au în ch irie - v i l * r e z id e n ţia lă , c t f n d eoseb ite , o c u p a b i l ă -16-20 tel. 12-90-72. ( 3 6 ^ * * 5

• D au chirie l o c u i n ţ a * ^ 19-38-98 ( 3 6 6 0 6 5 ) _____ _

• D au chirie l o c u i n ţ ă * ^ 13-41-07(366066)

• D au în chirie a p a r ta * * * * ® 2 c a m e re . Tel. 1 5 - * » 5 —<4, (356350)

• D au în chire a p a r t a r * * * M3 cam ere Calea F l o r e ş t i - T 4 15-53-36 (356437)

• D au chirie l o c u i n ţ ă -19-11-75 (356567)

închiriez apartament 2 c a n » m o b ila te . T elefon 1 5 — 8 5-10. (364583)

• D au în chirie a p a r t a m e i l l camere confort mărit nemobilal Tel. 16-46-94. (365961)/ • D au în chirie a p a r t a m e n t dona cam ere m obilat, cu t e l e f o n i c i garaj, p la ta anticipat î n v a l u t i . Tel. 13-24-61.(365988)

• D au în chirie g a r s o x r i o i

• Cumpăr valută (mărci, dolari). ,nem obilată pe termen l u n g , p l d ianticipat. Str. Bucureşti b l . A . ti.

Vînd Lancia Thema 2800 cmc 6V 190 cp 12 C J benzină 7000 DM negociabil. Tel. 41-52-24; 41-41-16; 018- 62-32-72. (364647)

Vînd Dacia 1410 an 1995 pre ţ 13,5 milioane. Ţel. 13- 39-20.(365905)

Vînd BMW 52 Oi 24 valve an 1991 pen tru p reten ţioşi, vama p lă t i tă , ABS, etc. deosebit.'T el. 15-22-30 sau 018-62-32-37. (365923)

> V înd M ercedes 230E, model 1986, d iverse opţionale, deosebit. Tel. 14- 42-42. (365973)

• V înd u rg en t VW T ra n sp o r te r 8+1 lo cu ri, ră c ire , apă.-T el. 17-90-78. (366028)

• V înd BMW 3181 1982 recen t ad u s , 5 tre p te , spo iltrc , s ta ţie , im pecabil, înscris 12 C J. Tel. 16-52-08 (366030)

• Vînd Jeep Cherokee sport 1989 cu 91.000 km negru 4x4, a e r cond iţionat, s ta re excepţionali, 12.500 dolari, f i r i v am ă. T el. 13-63-63. (366042)

• V înd m oto r 2,3 TD in stare perfectă de funcţionare ţ i a lte p le te din dezm em brarea unui S ierra, model 1989. T el. 41-00-59 (356356)

• Vind VW G olf diesel an 1980 neînmatriculat. Tel. 41- 37-76 (356370)

Inform aţii tel. 25-16-64 zilnic orele 8-16. (364507)

• Vînd Audi 100 înmatriculat stare bună, p re ţ 2200 DM negociab il. T e l... 13-74-63.(3.65853) ' V ;

• Vînd VW Golf tip sport 1400 DM str. Fabricii de Zahăr nr. 44 (365867)

• Vînd VW Golf diesel 1983 4 u şi n e în scris 2000 DM. Str.Fabricii de Zahăr nr. 44 (365868)

• Vînd înscriere Dacia ridicabilă în 28 octombrie 1996. Informaţii str. Jiului nr. 24 ap. 3 (365882)

• V înd VW Bus pentru piese schimb cu carte de identitate şi talon. Tel. 19-67-89. (365890)

• Vînd Oltcit 1989 Dacia 1992 Mercedes înmatriculat şi 4 uşi de Mercedes Cobra. Informaţii tel..42-59-05 după orele 15. (365932)-

• V înd M ercedes 200 D an fabricaţie 1979, servo direcţie, neînmatriculat 2400 DM. Tel. 15- 01 (356489't

. 63-21 între orele 15-19, (365940)Vînd Dacia nouă cu bord.de

CN.Dacia accidentată, Dacia din 1987, Tel. 42-02-98 după ora 16.(365941) .

1400 DM Tel. 13-89-51. (356417)

• Vînd motor, cutie viteze, a l te ' p iese C itroen V isa C lub. Informaţii după ora 18, tel. 15- 52-00(356450) . ' .

• Vînd Dacia berlină, nouă, 0. km, gri metalizat. Tel. 14-42-42 . (356471)

• Vînd Fiat Croma turbo diesel cu carte, an. fab rica ţie 1987, consum 7%. Informaţii tel. 43-72- 31 între orele 8-10 (356483)

• -Vînd Mercedes 407 necesită reparaţii, preţ 6 milioane şi Aro

■ 10 an 1982, preţ 4,5 milioane. Str. Treboniu Laurean nr. 6 . (356485)

• V înd M ercedes 300 D înm atricu la t 12 CJ p înă în octom brie 1997. Tel 43-02-32,* după orele 20 (356487)“ • 'V în d pentru Renault 9“şi 11 cu tie v iteze, saboţi frînă şi carburator monocorp. Tel. 43-27-

• Vînd Dacia 1310, fabricaţie octombrie 1993. Tel. 15-82-56. (356494) .

• Vînd Renault 19 Chamade an 1990, cu m ulte extra.. C alea

• Vînd VW G olf 2 turbodiesel, Floreşti nr, 6 ap. 125 (356503) an 1986,2 uşi, 128.000 km, 6300 • Vînd Ford Orion l ,6i an 1986, DM. Tel. 16-16-12, după ora 20. înm atricu la t. Tel. 16-65-23 (365964)' (356504) .

• V înd R enault 19 Chamade . v în d Ford Granada 2x3 L. 1990 72.000 km. Informaţii tel. preţ informativ 2700 DM. Relaţii 43-73-88 după ora 20. (365983) ja tel. 060/63-05-61 pînă la ora

• Vînd VW 1600 în stare bună. 16; după ora 16, la tel. 060/61-59* Tel. 18-95-64; 7 .200 .000 45.(356507)negociabil. (365986) • Vînd Dacia 1985,6,3 milioane

• V în d VW Jetta an 1979 negociabil. Tel. 15-14-11, seara, ncînmatriculatâ, două calorifere (356510)din tablă a 45 şi 24 elemenţi şi ; ' . . ' C um păr D aciamaşină de scris electrică, toate neînmatriculabilă. Tel. 14-57-72RFG. Tel. 16-95-43. (365996) (356520)

• V înd Skoda 120L în stare • V înd Peugeot 305 break, bună, cu motor în rodaj. Tel. 43- ncru lat în ţară, Tel. 13-32-01

-.(356543) • \ v ,

• Vînd sintetizator Rolland E-20' si E-36 Tăsnad tel. 061/82-71-56. (365913 )’ /

• V înd cărucior Covor frigider cazan presiune inox fotoliu pat. Tel. 12-43-10.(365968)

•, V înd te lev izo r co lo r cu garanţie Tel. 43-83-69 (356216)

• Vînd cameră video Sony 8 mm 10X cu-telecomandă. Tel. 41-00- 59(356355)

• Vînd calculator 386 SX25 4 M RAM, monitor VGA color. Tel, 17-45-22. (356493) \

• V înd com bină m uzicală Samsung, avantajos. Tel. 17-44- 00 după ora 19. (356531)

• Vînd video cameră Sharp 8 mm, puţin folosită. Tel. 18-39-91 (356546)

• Vînd dulap vitrină, recamier, dorm eză, no p tie re , 1 masă te lev izo r, m aşină spălat centrifuga. Tei. 19-64*12 (356554)

v Vînd 2 geamuri în 2 canaturi 1500 x 1200,2 uşi pentru balcon; m ască chiuvetă şi m aşină de raşchetat parchet-toate noi. Tel. 13-77-74.(356574)

. ;•. Vînd selector cereale. Telefon 43-54-69. (365903)

• Vînd tractor U640 cu plug, Peugeot J9 capacitate 2300 kg, grajd animale 800 mp. Tel. 018- 62-32-18 sau 12-10-60 după ora 20. (356348)

• V înd urgent şi convenabil canapea, 2 fotolii, masă 6 scaune, m aşină trico ta t B rother. Str. Cehoslovaciei nr. 4 ap. 98 bl. 30. (356496)

• Vînd cazan cupru 1801 pentru ţuică. Str. Maxim Gorki nr. 19. (356515)

Tel 13-81-72. (365125)^

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schim b casă 2 cam ere co n fo rt I c r a l c e n tra l cu 1 cam e ră , d ep en d in ţe sau variante. Inform aţii tel. 43- 02-71 o re le 9-22 ziln ic. (366049) .

• Schimb apartament o cameră în B ucu reşti cu sim ilar sau variante în Cluj-Napoca. Tel. 41- 64-74 (356551)

• Schimb apartam ent cu două camere confort I din Sovata cu asemănător în Cluj. Relaţii la tel. 065/57-87-22 (356571) ’

• Schim b locu in ţă ICRAL 1 cameră, bucătărie, dependinţe, zonă centrală, Ia curte. Cer 2 cam ere, p re fe rin ţă cartie r G heorgheni, M ărăşti. P lătesc diferenţă. Tel 41-91-82. (364864)

În c h i r i e r i

29 ap. 9 între orele 9-12 ş i 1 5 —17. (366016)

• dau în chirie a p a r t a m e n t Zorilor. Tel. 12-83-31. ( 3 6 6 0 4 C)

• D au în chirie 2 c a m c r e u ltrafin isa te , n e m o b i la te ; z o i i centrală. Pager 4 1 - 4 1 - 7 5 / 6 3 £x (366044) : ; ^

• D au în chirie a p a r t a m e n t » cameră ultracentral. T e l . 1 9 - 3 1 - 16 (366058)• Dau în chirie a p a r ta m e n t d o t i

camere, ultrăcentral. T e l. 1 3 - 1 4 - 52(356495)

• Dau în chirie ap a rta m e n t « io n i camere mobilat, G h e o rg h e n i. f ă r i te le fon . P la ta în v a lu tă 6 Î m i anticipat. Tel. 15-43-76 ( 3 5 6 5 2 1 )

• în ch iriez a p a r t a m e n t nem obilat, cu gaz, 3 c a m e r e , î i Floreşti, str. Gh. Doja b l. V 1 a p 8. Tei; 25-17-86 sau 2 5 - 3 2 - 0 2 , seara. (356547)

• Ofer chirii. Tel. 14-04-80. (363270)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19-19-74 (365916)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 43-00-81 (366064)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19-39-89(356581)

• Caut chirie u rgent. Tel. 19-39-89 (356582)

• C aut p e n tru în c h ir ia t sp a ţiu com erc ia l p e n tru piese au to b ine p la sa t. Tel 42-50-62.(365108)

• C au t chirie u rg en t. T e l . 19-11-75(366057)

• C au t ch irie u rgen t. T e l . 19-38-98 (356579)

• C au t ch irie valu tă . T e l . 13-41-07 (356580)

• S tuden t, caut c h i r i e garsonieră. Contact CP 1014 O P I Cluj-Napoca. (364594) -. «... C au t chirie g a r s o n i e r ă mobilată. Ofer 200.000 l e i / l u n ă , p la ta an tic ip a t pe 3 l u n i . In fo rm a ţii te l. 4 1-45-60 î n t r e orele 9-17. (365965)

• Studentă,' caut de î n c h i r i a t ga rso n ie ră sau a p a rta m e n t 2 camere. Maxim 200.000 lei lu n a r . Inform aţii la tel.17-29-60 d u p â ora 17. (366019)

• Caut să închiriez ap a rtam en t 3-4 cam ere mobilat cu t e l e f o n p la ta lunar. Tel.. 1 7 -0 6 -0 4 .

' *. Vînd 50 l i tr i ţu ic i de prune. Tel. 17-12-68 orele 8- 15.(366009)

• Vînd maim uţi cercopitek 800 DM. Tel. 13-79-55. (366013)

• Vînd miere ieftin. TeL 15- 31-05.(366043)

• Vind urgenl pian. TeL 15- 53-36 (356435)

• Caut chirie. Tel. 19-19-74.(365917)

• Intemiediem chirii. Tel 19-09- (366052)28.(361439) - • D ouă studente, c ă u t ă m

• Dau în chirie spaţiu pentru apartam ent cu douâ cam ere d e depozit en gros. suprafaţa 70 mp. închiriat, Tel. 43-16-32 sau 1 8 - Str. Paris nr, 83 (365995) 26-73 (356383)

• Caut depozit de închiriat. Tel. . C aut de închiriat, pe te rm e n 17-01-40. (366018) lu n g apartam ent 2 c a m e r e• Caut să închiriez casă singur m obilat, cu tot confortul. P la t a

în curte, cu telefon. Tel. 13-31- lunar. Tel. 15-61-73 (35643 8)06, orele 8-17 (356569) . C au t u rgen t de în c h ir ia t

• Caut de închiriat garsonieră, apartam ent mobilat, cu te lefon . O fer 100 DM. T el. 13-03-21. Plata anticipat în valută Pe 1 an . (364639) V. , T e l 41-26-77 (35651*^*1*1 i'

~ rr

■?=*=sr------------- - " n K g & B g ^ ' g T A ' V E ^ ( H'J-.''AP(K'.\:liini->incri8-16;sîmhălâ9-l4ilcmxI9-7.V0J;M’IlUi:nA(1T\'ITlil)\: a © e v a r 3 J B -11) joi, 24 octombrie 1996 r U H S L l L t i l / A i E Iiini->incri8-l(S;lel/faT3MS-23;SIJBREDACŢIADEJ:luni-vincri8-16;ttVfai21-W)-7? C§@

• închiriez garsonieră. Tel. 14- , 22-92 dupăorâ 16 (356527) ;

_r -'. Caut de închiriat apartament 2 '\am ere, cu telefon. Tel 17-10-21

orele 8-22. (365058) - .

DIVERSE

• SC W ilcom in tcr Prodimpex SRL Tîrnăveni, angajează lăcă tuş mecanic calificat pentru întreţinere şi reparafii lin ii îm bu te lia t. Asigurăm .c a z a re în Tîrnăveni. Tel. 065/16-90-70 sau 065/44-33-67,'în tre orele7-15. (100886)

• C ăutăm g a rso n ie ră cu. telefon, pentru închiriat. Tel. 065/ 16-90-70 sau 44-33-67 între orele 7-15. (100881)

• A ngajăm v înzătoare la Casa de Alodă. C ăutăm o persoană se rio asă şi agreabilă, vîrstă maximă 30 ani. Informaţii tel. 19-82-86. (366006) • • •

• Vînd şi montez lam briuri iertin . T el. 13-41-79 în tre orele 12-19. (366033)

* A ngajez ospătăriţe . TeL43-87-38 (366035)

• “ A rm in Mayex Reisen” transportă rapid persoane în Germania şi Austria. Tel. 19-

>-50-42 (354739)

• Program de contabilitate pe PC, o fe ră ReiSoft SRL. Tel. 19-71-35 (355193)

• E xecut d e ra tiz ă r i. Tel.17-11-88. (356365) .

• ; A ngajez v înză to r magazin electronice. Tel. 18- 55-50(356369)

• Angajăm vînzători. Tel.15-06-22 (356481)

• A ngajez v u lcan iza to ri p re s a to r i . Tel. r 13-45-46 (3 5 6488 )......

• A ngajez 'ag en ţi com erciali. T el.,19-06-77 şi14-04-69 (356497)

• SC A ticalore SRL, angajează v înzătoare. TeL16-22-23 (356498) '

• -SC Iza , angajează v în ză to a re . In fo rm a ţii la sediul firm ei str. Iaşilor nr.12, tel. 43-23-64 (356572)

. * E v iden ţă con tab ilă co m p u te riza tă , c a lita te , accesib il. Tel 41-29-34 (364783) ■

• SC Kăriimma angajează urgent blănari categoria 4-5. Tel 43-86-00 sau 018/62-37-04.(364936)

• B ingo “ A pollo” angajează fete (18-26 ani). Pentru selecţie zilnic în str. Sindicatelor nr. 7. (365023)

• F irm a PublirOm anga jează în cond iţii deosebit de av an ta jo ase agenţi p u b lic ita r i p en tru judeţu l C lu j. C îş tig u ri n e lim ita te . C ond iţii de în sc rie re : studen t sau abso lven t de înv ă ţăm în t superior. în scrie ri la sediul firm ei: P -ţa U n irii nr. 10, pînă la da ta dc 25.10.1996. Inform aţii suplim ejitarc tel 19-22-05. (365044) .;

• . D eţfn soc ie ta te neim pozabilă. C aut asociat cu capital. Telefon 18-07-56 după <vr,a, 18, (3^5104.) ,,■ ;

• Execut jaluzele lemn tei şi PVC im port. G aran ţie . Tel41-02-79. (364726) - > . : / /■

• SC P alib rodă M odacon execută lu c ră r i de f in isa je in te r io a re , zu g răv e li, vopsitorii, sanitare, electrice, cabane de lemn. Tel 18-97-97 orele 20-22 sau pager 41-41- 75 cod 26030. (365147) .

Efectuăm transport marfă 1,5 T şi internaţional. Tel. 13-90-98. (364167) ’. • -Angajăm bucătari, barm ani o sp ă ta ri fem eie de serv iciu . Informaţii tel. 42-02-18. (364623)

• E xecu t lucră ri de z idărie , zugrăveli şi vopsitorii instalaţii e lec trice şi sanitare . M ontez teracote, faianţă. Tel. 43-05-37. Vindem lambriuri 17.000 lei/mp. (365878)

• Transport marfă interurban 3-8 tone. Tel. 16-47-97. (365909)

• Casă de ed itu ră caută co lab o ra to ri, d esena to ri în vederea realizării coperţilor de carte. P rogram convenab il, la dom iciliu ; Tel. 41-50-10 . (365947) :

• C asă de ed itu ră caută colaboratori în vederea corecturii p e carte, program convenabil, m uncă la dom iciliu . C ondiţii: p ro fe so r lim ba rom ână cu vechime. Tel. 41-50-10. (365948)

• Angajăm persoană dinamică ca broker. Informaţii tel. 14-22- 95.(365998)

• Meditez engleză, psihologie, is to rie , log ică, rom ână o rice nivel. Tel. 17-45-25. (341497A)/ • A ngajez v înză toare specializată la magazin mezeluri. Relaţii Piaţa Mărăşti la SC Ercsil orele 8-10 şi 1.7-19. (366001) ''

• U n ita tea m ilitară 018_24F, M untele Mare angajează medic” generalist. Informaţii la tel. 17- 91-32 intre orele 11-13, (366010)

• SC Electrocluj SRL angajează urgent electricieni autorizaţi. Tel.15-23-15 şi 12-93-96. (366011)

• Angajăm agent comercial cu maşină proprie. Tel. 13-22-66.(366027)

• P ro fesoară m editez lim ba rom ână. T elefon 13-49-80. (366041)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Tutto SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru o b ţinerea aco rdu lu i de m ediu p en tru o b iec tiv u l m agaz in alimentar pe Calea Mănăştur nr. 74 bl. E3 ap. 3. E ven tuale le sesizări, sugestii se depun la sed iu l APM C lu j, C alea Dorobanţilor nr. 99. (366068)

• Atenţie! Mari reduceri de preţ la încă lţăm in te sport: N ike, Âdidas," îîeeBok' Puma,‘ BK, noi şi " şecond hand în Tg. M ureş str. Em inescu nr. 19. D eschis luni- vineri 10-18. (355863)

• R eînnoirea vănii Slb-color. Tel. 13-07-02 (356221) - '•

• Angajăm tinără pentru postul d'c secretară, cu cunoştin ţe de operare PC şi evidenţă contabilă. Tel. 43-80-28; 43-83-85 (356402)

• Execut proiecte de construcţii. Tel. 17-22-70(356458)

• Angajez personal pentru bar. Tel. 41 -33-58 d u p ă 'o ra 14. (356484)

• Angajăm cu carte de muncă şe f de sală, cu experien ţă în Alimentaţie Publică; Tel. 43-25- .17 (356501)

• C aut om la animale. Tel. 13- 91-20(356523) ' ^, • Ţ in ev iden ţă con tab ilă pe calculator, avantajos. Tel. 14-05- 68(356529) : •

• Angajez electrician p o seso r' au to Tel. 13-31-06 orele 8-17 (356570) .. . " ţ.

• Angajăm agenţi de vînzări cu experien ţă şi m agaz ioner cu experienţă + garanţii. Tel. 19-47^

(356558) .. ■A ngajăm urgen t cofetari--

pa tiseri cu experienţă, salariu 400-500000 lei. T el 4 1-52-40

•interior 1266. (365004)• Angajăm şoferi taxi cu atestat

pentru taximetrie. Tel 18-49-16. (365111)

• O fer îm p ru m u t av an ta jo s . G a ra n ţi i au to . Tel. 17-53-93 (356425)

• Ofer împrumut Tel. 4.1-29-71. (365880)

• Ofer împrumut. Tel. 12-29-72 (356434). V

• Ofer împrumut;Tel 13-81-72.(365123)

• îngrijesc copil. Tel. 16-41-40. (365977) -1 • Persoană serioasă doresc să îng rijesc o persoană.în v îrstă contra chirie. Telefon 17-34-07. (365989) ; ; ; V ;. : , >

• Posesor permis categoria B îmi ofer serviciile. Te!. 13-79-55. (366012)

• îngrijesc persoană în vîrstă contra locuinţă. Tel 13-81-72.(365124)

.* Ofer 3 locuri în microbus confortabil, ru ta N urnberg- S iegen-D usseldorf, în 25 octom brie . TeL 15-47-66. (365872)

• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995, O crainiciuc M ihail anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea aco rdu lu i de mediu pentru construirea unei case fam iliale în sat M oara de Pădure, com una B ăişoara. Eventualele sesizări, sugestii se depun la APM C lu j, C alea

.Dorobanţilor nr. 99, (365113)

PIERDERI• P ierdu t carnet studen t pe

numele Antonesi Janna. îl declar nul. (365981) . .. : , ‘ ;

• P ie rd u t carnet studen t pe numele Olteanu Flavius. îl declar nul. (366004) .

• Pierdut certificat înmatriculare scria 0016945 n r.J l2/2584/1994 al societăţii A etem um V înzări SRL. îldeclarnul. (341397)

• Pierdut cîine lup pe str. Ileltai. .R ăspunde la num ele Tom i. Clinele are hepatită şi se află sub tratam ent. G ăsito ru lu i recompcnsă. Tel. 41-51-11; 19-12-28. (366007)

• P ierdu t-carnet studen t pe numele Pop Oana. îl declar nul. (366017) • •

• M arina Elena, p ierdut carte identitate seria B*513020 la Fiat U no cu nr. C J 1475. O declar nulă. (366022)

P ie rdu t carnet studen t pe numele Căpriţă Ion. îl declar nul. (366034)

• Pierdut parafă pe numele Stoia Călin. O declar nulă. (366038) :

• P ierdu t carte de iden tita te seria B nr. 606549. O declar nulă (356490)

• Pierdut contract ICRAL nr. 309105 din 31. X. 1980. îl declar nul. (356512) • ' .

• Pierdut carnet de student pe numele Rîpan Cătălina-Veruţa. îl' declar nul. (356530)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu ad în că d u re re anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, ta tă şi bu n ic IE L C IU GHEORGHE, în vîrstă de 69 ani. Înm orm întarea va avea Ioc a s tă z i, 24 octom brie 1996, în sa tu l V oivodeni- S ă la j. JVu te vom uita n ic io d a tă . F am iliaîndurerată. (365985) y

• S întem a lă tu r i de fin ii n o ş tr i , M ocian C o rn e l şi A nu ţa , în m area d u re re pricinuită de moartea ta tă lu i: şi so c ru lu i d rag . F am ilia B ă tin aş , d in A pahida.» (356537) h - - ' . .

• Acum cînd toamna a sosit şi fru n ze le cad a len e , un suflet c u ra t , ca ld şi bun se duce d in tre noi. Cu a d in e i durere în suflet şi lacrim i în ochi ne despărţim de iubitul n o s tru fiu FRÂTEAN C R ISTIA N -E U G E N , în v îr s tă de num ai 17 an i, o v ia ţă sc u r tă de om ca re a fost c u r m a tă ' - după o în d e lu n g a tă şi g rea suferinţă. îl vom conduce pe u ltim u l d ru m v in e r i, 25 octombrie, o ra 14, la Capela, noua M ănăştur. Vei răm îne veşnic- în in im ile n o as tre , în d u re ra ţi, R odica şi G hiţă Răchită. (366024) -

• Cu in im a z d ro b ită de d u re re şi cu och ii p lin i de lac rim i an u n ţăm în ce ta rea din viaţă a scum pei noastre nepoate MICLEA MONICÂ, la numai 27 ani. Odihnească- se în pace. Unchiul şi inătuşa din CIuj-Napoca. (366029)

• Cu in im a z d ro b ită de d u re re an u n ţăm în c ţ ta r e a d in v ia ţă , după o lungă şi g rea su fe r in ţă a celu i m ai bun soţ, ta tă , socru şi bunic DIUDEA IOAN (G Â C IU ). Înm orm în ta rea va avea loc în d a ta -de 25 oc to m b rie 1996, o rele 13, în A pahida. Familia îndurerată . (366070)

• Cu d u re re în su fle t mă despart de scumpa mea soră, P A Ş C A 'E L E N A , 41 an i, d eceda tă în 22 octom brie . F ra te le G h iţă , cum nata Rodica şi nepoţii. (356491)

• Cu a d în că d u re re an u n ţăm ... ; în c e ta re a fu lg e ră to a re d in v ia ţă a scumpului nostru soţ, ta tă şi bun ic , ' LEN G H EL G RIG O RE, în v îr s tă de 65 ani. Înm orm întarea va avea loc azi, 24 octo tnbrie , de la capela cim itirului Cordoş, la orele 13. Familia îndurerată. (356506)

• Acum cînd toamna a sosit şi frunzele cad a len e , un su fle t cald şi bu n se duce d in tre noi.' Cu su fle tu l zd ro b it de .d u re re . m ă d e sp a r t de b unu l meu so ţ, MOCIAN IOAN. Va răm îne veşnic în a m in tire a m ea. Soţia Ilişca. Înm orm întarea va a v ţa loc v in e r i, 25 o c to m b rie , o re le 13, la locuinţa din T urda. (356533)

* A nun ţăm cu d u re re decesu l scum pu lu i n o s tru ta tă , M O CIAN IO A N , în v îr s tă de 67 an i. F iica C o rn e lia cu fam ilia . Dumnezeu să te odihnească!(356534) .

• Sîntem ală tu ri de colegul nostru Ielciu Ioan , în marea d u re re p r ic in u i tă ' de p ie rd e re a ta tă lu i d ra g . Sincere condoleanţe familiei. D in p a r te a c o n d u ce rii SC Sinterom SA. (356538)

C ris tin a , sîn tem a lă tu ri de tine , în aceste m om ente grele. Colegii de la Statistică. (356545) .

• Cu ad în că d u re re an u n ţăm : d is p a r iţ ia fu lg e ră to a re d in tre n o i, a scum pulu i n o s tru t a t ă ' şi socru , M O CIAN IO A N . în veci n em în g îia ţi fam ilia Neluţu şi M arioara M ocian.(356535)

• Cu in im ile zd ro b ite de d u re re an u n ţăm în c e ta re a din viaţă a scumpului nostru t a t ă , , so c ru şi bu n ic , MOCIAN IOAN. L acrim ile n o as tre veşn ic îţ i v o r uda m orm întul. C ît vom tr ă i te vom plînge şi te vom păstra viu în in im ile noastre . Fiul C o rne l, n o ra A niţa şi nepotul Elvis. (356536)

• Cu d u re re an u n ţăm în c e ta re a d in v ia ţă a scum pei n o a s tre m am e, soacre, bunică şi străbunică, DAMIĂN ANA, în v îrs tă de 84 an i. În m o rm în ta re a va avea Ioc în d a ta de 25 octbmbrie 1996, ora 13 de la capela veche M ă n ă ş tu r. A m in tirea ei va răm îne veşnic în in im ile n o a s tre . Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia. (356552)

V Sîntem a lă tu r i de so ra iub ită Ir in u ca cu fam ilia în m area d u re re pric inu ită de decesul n e a ş te p ta t al celui c a re a fost bunul n o s tru cum nat , şi unchi IE L C IU GHEORGHE din Voivodeni.’ Vom păstra veşnic am intirea c a ra c te ru lu i său ales. Dumnezeu să-l odihnească în pace. T r if a n G a v ril cu familia. (365987)

• Aşa cum o stea se stinge în zori de zi, s-a stins lumina din och ii b lîn z i şi ca lz i ai iu b itu lu i - n o s tru nepot C R ISTIA N FRÂTEAN. M ătuşa M a r ia D îr ja n cu familia. (366023)

• N im ic nu va a lin a d u re re a p ro v o ca tă de m o a r te a p re m a tu ră a iu b itu lu i n o s tru nepot şi v e r işo r • FRÂTEAN C R ISTIA N -E U G E N , ca re ne-a părăsit la numai 17 ani. Sufletul lui bun va fi a lă tu ri de noi. Să-i fie som nul lin. Unchiul M ircea şi verişo rii Alin şi Andrei. (366025)

• Colegii din Biroul Analize Econom ice, P re ţu ri, CFl al SC-Sinterom sînţ a lă tu r i de fam ilia Ie lc iu în m area durere pricinuită de moartea ta tă lu i d ra g . S incere condoleanţe. (366031)

• 'U n u ltim om agiu cu sc ru liii n o s tru DIUDEA IOAN. F am iliile B ucur O limpiu, Piu P etrică,'Sandy şi Dinu. (366071)

• Sîntem a lă tu ri de Ucu şi M io ara Ie lc iu , acum la d u re ro a sa şi p re m a tu ra despărţire de ta tă l lo r d rag , GHEORGHE IELCIU. Iu ţi, fam ilia M iro n , fam ilia Bohăţel. (356486)

* 'îm p ă r tă ş im d u re re a colegei n o a s tre F lo r iţa T a r ţa , Ia tr e c e re a în e te rn ita te a ta tă lu i ei drag. Colegii dc la L iceul L ucian Blaga (356511)

* Se îm p lin e ş te un an de la c r im i şi d u re re de la decesul celui care a fost soţ, ta tă , socru şi bunic, TÂTAR- DAN ALEXANDRU. Nu te vom u ita , O dihneascâ-s* în pace! (356539) , ( <-ti

« S in cere condo lean ţe colegei n o as tre M aria Stan p e n tru p ie rd e re a socru lu i drag. C adrele didactice de la Şcoala nr. 29. (356559) •

• D upă cum fru n ze le c o p a c ilo r cad to am n a una cîte una, aşa se derulează în m in tea n o a s tră a m in tir ile fru m o ase ' p e tre c u te îm preună cu acel ca re ne-a fost soţ, ta tă , socru şi bunic, V ASILE BACIU, şi de la a cărui trecere în eternitate se îm p lin e ş te az i 1 an . L -am iubit cura nu se poate spune şi îl vom p ăs tra în suflet aşa cum a fost el: vesel, bun şi f ru m o s. Fam . B aciu . M o ldovanu ş i ' C ă tin a ş . (365927) , _

v Duioasă şi tr is tă aducere am in te a c e lo r c a re au cunoscut, s tim at şi iub it pe BACIU ANA (A G O R I) din Jucu. Azi se împlinesc 30 ani de la p lecarea în e te rn ita te , lă s în d u -n e cu su fle te le c e rn ite şi o d u re re de nesfîrşit. Chipul ei blînd nu-I v o m - u ita n ic io d a tă , dragostea noastră o va .însoţi şi dincolo de mormînt. Copiii Nelu, Nuţi, Silvia, Tatiana cu familiile. (365979)

• Sîm bătă Sfîntu Dumitru, la capela Iu liu Hossu, de la E p iscop ia G reco -C ato lică , litu rgh ia şi paras tasu l de la8 -9 ,30 . V or Ti c e le b ra te p e n tru p reo tese le m artire . In v ită m fam iliile şi c re d in c io ş ii. A sociaţia m e d ic ilo r G reco -C a to lic i. (356382)

, .• C u aceeaşi d u re re anunţăm, că a trecut un an de c înd ne-a p ă ră s it p en tru to td e a u n a d ra g u l no stru GUŞTI COLDEA soţ, ta tă , socru şi bunic. Dumnezeu să-I o d ih n ească în pace. Familia. (356492) ;

• Nu am v ru t să ştim n iciodată că va veni tim pul' să nc d e sp ă r ţim de iu b iţii fra ţi. D ar voia Iui Dumnezeu; şi soarta ne-a despărţit de 6 să p tă m în i de d ra g u l şi scum pul n o s tru f r a te , cum nat şi unchi, NICOLAE STANCIU. Bunul pum nezeu şă -i dea od ihnă şi lin iş te s u f le tu lu i m u lt zbucium at a lă tu r i de iu b iţi i n o ş tri p ă r in ţ i . S fîn ta s lu jb ă de p a ras ta s sc va ţinc'sîm bătă, 26 o c to m b rie , Ia B iserica O rtodoxă, din str. Viilor nr.33. F r a ţ i i cu fam iliile . (356514) — : - .................~

• A tre c u t un an . Nu ite-a fost uşor fără tine, dar totuşi noi ştim că de acolo, de sus, tu te ro g i p e n tru noi. .Vor tre c e a lţ i şi a lţi an i, d a r tu .vei răm în e p en tru noi acea p e rs o a n ă m inuna tădin to tdeauna. Parastasul va avea , Ioc dum in ică , 27 .10 .1^96 , la B iserica O rto d o x ă d in Som eşeni. A lă tu r i de cea ca re a fost M O C EA N A U R E L IA , a răm as familia. (365092)

• Cu inimile zdrobite şi pline de d u re re , după o scu rtă şi grea suferinţă, anunţăm încetarea din viaţă a cclei care a 'fost PAŞCA E L E N A , In v îrs tă de 41 ani. înmormîntarea va avealoc azi, 24 o c to m b rie 1996, la ora 14, Ia Cimitirul Mănăştur, Capela Nouă. Nu te vom uita niciodată. Mama Maria soţul Ghiţă şi copiii Adina, R am ona , C rina şi M arina.

l (366008) ^ „ j

A D E V A R U L d e C B u i SPORT joi, 24 octombrie 1996

Conferinţă de presă la F.C. ”U ”

"La Craiova, am pierdut pe grave greşeli individuale siI

pe excesul de zel ai arbitrului C. Vădana”• Înfrîngerea de la Craiova

a fost primul subiect abordat, şi dezbătut cu lux.: de amănunte de' preşedintele Sorin Bagiu. Datorită celor’ două absenţe dc marcă (B rătianu şi M aier),;. conducerea tehnică a gîndit un plan tactic de închidere şi an ih ilare a p rincipalelor "p iese” oltene. Pînă în minutul 15; tactica impusă de Dan Anca a funcţionat ireproşabil, bă,.m ai mult, Predatu şi Măriş ar fi putut înscrie. însă a venit gafa lui:

Ceclan, ieşirea hazardată şi de neînţeles, la 16-17. metri, cînd jucătorul craiovean se afla în luptă cu doi fundaşi clujeni: Cînd se părea că ”U” a echilibrat jocul; la mijlocul terenului, a venit o a .doua. gafă monum entală a

^apărării "susţinută” şi de Ceclan. într-un cuvînt, ca să nu! mai lungim vorba, toate cele patru goluri, primite sînt rodul unor greşeli individuale de neiertat’ pentru acest nivel. -

• Şedinţa de analiză, a jocului de,la Craiova, desfăşurată luni, a constatat şi plusuri în evoluţia

"şcpcilor roşii”: circulaţia bună a balonului de la mijloc în sus şi o poftă "nebună” de joc a lui Mariş şi Predatu.

• Al doilea subiect aruncat pc "masa presei” a fost arb itra ju l moldoveanului Constantin Vădana. Excesul de .zel al acestuia a dus la, eliminarea lui Truşcă şi Mariş

■ pentru două faulturi de joc, acordarea a nouă cartonaşe,, galbene (fapt de care s-a plîns şi Emerich Jenei) şi trecerea, cu vederea a faultului deosebit de violent a lui Crăciunescu asupra lui Mariş. în concluzie: se putea arbitra mai lejer, meciul neridicînd probleme de disciplină.

• Pentru partida cu Politehnica Timişoara este, posibilă retitularizarea lui Dorin Zotincă, un mijlocaş ce este aşteptat să confirme transferul la ”U”.

• "U” nu-şi poate onora datoriile faţă dc A.S.A. fîrgu ' Mureş din lipsa de bani. Sorina Bagiu speră că. pina Ia finele lunii octombrie, Gloria să dea un semn de viaţă şi să virezeo parte din banii de pe transferul lui Radu Sabo.

C o d in S A M O IL Ă

M i n u t u l d e p r e l u n g i r e

Cea «fiintîi victorie• Cine a spus că nu sîntem

buni, ha?, Echipa presei a- disputat pînă la această oră' două partide, 1-3 cu "Old- boys” şi 6-4 cu ^Armata*’. Păi ( asemenea palmares nu a reuşit ',

„ nici "naţionala” la EURO! ;• Şi, că tot veni vorba de;

Old-boys, luni, de la Ora 14 este program ată partida, revanşă. Am vizionat caseta cu partida tur. Vreau să spun ; că adversarii n-au fost cu

nimic mai buni ca noi. Da’ ce, bulan au avut." ‘

• Cum spuneam şi în ziarul de ieri, am reuşit să învingem "Armata" cu un scor'de maidan.; Nu-i de mirare că i-am bătut, deşi' noaptea premergătoare meciului un pluton de soldaţi au udat terenul cu apă de ploaie şi au plantat'sut^ de rîmc ca sâ ne apuce scîrba.

Să ştiţi'să rezultatele nu au apărut din senin. A fost multă,

M a p M a »

I n s t a n t a n e u s u r p r i n s d e E u g e n O la r iu ,

(b ă ia tu l ă s t a îi m a i b u n f o to g r a f d e c î t f o tb a l i s t ! )

la ş e d i n ţ a t e h n i c ă p r e m e r g ă t o a r e p a r t id e i .

C u m s e v e d e . f o a r t e b in e , B a ra v o r b e ş t e . B a ra

a u d e . B in e c ă a m c îş t ig a t !

foarte multă muncă. Cu puţin. înainte de meci, Cristian Bara a fostyavansat din-Tuncţw de antrenor , principal în cea de director tehnic. în postul rămas văduv a fost,num it Mihai Hossu, Asta a fost, de

;fapt, cheia succesului. De jucători sînt pline toate gările, mai greu e să găseşti pe cineva să-i conducă. ~

• Bara- şi-a luat postul îri; serios, l-a retras, pe motiv de vîrstă, pe tnezefi din poziţia de atacant în cea de libero, l-a trimis în faţă de Samoilă. şi...,a fost bine. '

• Hossu, care a fost ş i ' arbitrul întîlnirii, i-a anulat lui Samoilă un g o l' perfect . valabil. Aşa, ca să înveţe şi "M aradonel” cine îi ”nea Puiu”!

• Sigur că v-aţi mirat cum de nu am criticat nici un

- jueător din tabăra-noastră.- Nu­că n-ar fi meritat... Tibi Fărcaş a vrut multe*, dar a reuşit puţine, Marius-Focşaritt’ a cărat mingea cu ambiţia unei ' bascule, iar despre'Florin Andreicuţ am aflat că are o prietenă drăguţă.

• Am terminat, dar nu de tot, întrucît , luni urmează să-i căsăpim pe "Old-boys”.

M ih a i H O S S U

CFR - Unirea Alba-lulia 3-0Ieri, cu începere de la ora

14, pe terenul de pe strada Maşiniştilor a avut loc partida CFR - Unirea Alba lulia contînd pentru "Cupa României” la fotbal.

După o partidă anostă, dar cu un final incandescent,, victoria a revenit echipei clujene, care a învins cu scorul de 3-0, la pauză 0-0. Au marcat Turcu (min. 83), Gabor

(min. 87) şi Minteoan (min 89, din penalty).

Cronica acestei partide o veţi putea citi în numărul de mîine al ziarului nostru.

(C .B .)

L FIŞIER ATLETICFinalizarea pistei de atletism din Parcul

sportiv "Iuliu Haţieganu” s ă Se i r n ^ le

Lucrărilc la noua p i s t ă <le atletism din material s i n t e t i c «j in tra t în faza de f i n a l i 2 3 *6, aşteptîndu-se (e şi f ire sc aşa) inaugurarea şi p r i concursuri atletice. Este - 1 n e r i iul conducerii Facultăţii de e d u c a ţ ie fizică şi sport, decan conf.A lexei, a . R e c t o r a t u l u i U niversităţii " B a b e ş - B o l y a i , prin prof. drr Andrei M a r g a , a M in isteru lu i Î n v ă ţ ă m î n tu l u i , implicaţi material şi s u f l e t e ş t e jnrealizarea unui obiectiv s p o r t i v de prim rang.

Acum s-a intrat în lin ie-d re a p ta , pînă la inaugurare măi r ă m î n î n l puţine zile. Să fim c i n s t i ţ i , le aşteptăm cu'încredere.

D e m o s t e n e Ş O F R O ". Foto: Leon r . p A S C V

Pentru L.P.A. Tetcom-Cluj: Bllailt foarte bUMîn anul 1996, sportivii secţiei

de atletism din Liceul de poştă şi telecomunicaţii au reuşit să adune la campionatele naţionale de atletism pentru juniori şi seniori un num ăr im p re s io n a n t'd e medalii. Palmaresul pe anul 1996 numără 12 titluri de campion, naţional, 10 locuri II şi 14> medalii de argint. ' •

' Graţie acestor rezultate, L.P.A. _ Telcom îşi menţine statutul de secţie de nivel internaţional şi, de asemenea, un loc foarte bun în clasam entul na ţiona l al secţiilor de atletism, clasament întocmit de Federaţia Română de A tletism . C ristina Bonda, Ramona Bob, Adrian Dan sau Călin Păcurar sînt doar cîteva nume cc promit să devină în scurt timp atleţi valoroşi.

Pentru aceste rezultate bune

trebuie menţionate şi strădaniile - profesorilor Melintia Măcelaru, Ioan Măcelaru, Mihai Zora, Călin T ătar precum şi sp rijinu l permanent al conducerii liceului, susţinerea material-financiară din

partea Inspectoratului ş c o l a r ş i « cîtorva sponsori inimoşi, L . P - A Telcom reuşeşte astfel să d e v i n ă , după numai 4 ani de la î n f i i n ţ a r e , una din cele mai puternice s e c ţ i i de atletism-juniori din ţa ră .

Şi în sport, colaborarea poate ii rodnică

Un lucru demn de.remarcat: echipele dc fotbal din Dej şi Gherlă au o evoluţie foarte bună în această toamnă. Atît Unirea cît şi Olimpia merg.

’ din succes în succes, iar amatorii de sport din cele două oraşe vecine sînt mulţumiţi de jocul favoriţilor. în fruntea celor două formaţii-se află doi foşti bistriţeni: I.Tătăran şi D.Sigmirean, doi tehnicieni tineri, plini de entuziasm, şi mai ales, cu ambiţii mari. '

, în ultima perioadă; colaborarea dintre cele două asociaţii sportive vecine e mai strînsă. Pe lîngă : schimbul de tehnicieni , şi Jucători, cele . două tabere acordă atenţia cuvenită pregătirii partidelor de campionat, la mijlocul săptămînii susţinînd meciuri de verificare: tur-retur, atît la Dej, cît şi la Gherla. De asemenea, meciurile de

. cam pionat s u i t vizionate-de.; loiul ambelor, echipe, dejenii fiind prezenţi în tribunele stadionului din Gherla, iar jucătorii Olimpiei bucurîndu-se, şi ei, alături de prietenii lor divizionari A. ,

1 După ce timp de 50 de ani a fost o dispută “pe viaţă şi pe moarte” între cele tlouă echipe de fotbal vecine, prin contribuţia diriguitorilor soccerului în cele două localităţi, în ultimele luni este pace.

... S Z E K E L Y C s a b a

Popicăresele din Gherla au rămas fără antrenor

■ >

Nu numai în fotbal au loc “seisme” la nivelul conducerilor tehnice. La Gherla, chiar şi la popice sînt probleme. După ce a condus destinele form aţiei fem inine de popice Constructorul, timp de 45 de ani, pe care a dus-o pînă în Superligă, cunoscutul antrenor localnic Iosif Nagy, pur şi simplu, a fost îndepărtat de...-jucătoare. ... . , ;

Timp de 45 de ani, pensionarul Iosif Nagy a slujit interesele sportului cu popice şi a contribuit la afirmarea acestei discipline pe plan naţional. A fost antrenor, administrator, contabil şi omul

dc serviciu al arenei de la marginea parcului. De multe ori a finanţat deplasările jucătoarelor -- la meciuri; ca să nu mai vorbim de asigurarea ~ alimentaţiei. A participat cu regularitate la şedinţele Federaţiei de specialitate şi a fo s t prezent la toate întîlnirile veteranilor. A “luptat” pentru drepturile jucătoarelor şi pentru găsirea sponsorilor necesari finanţării deplasărilor. Efectiv, a trăit pentru menţinerea acestei grupări sportive cu vechi tradiţii.

Şi totuşi, Iosif Nagy.a fost îndepărtat de la echipă. După 45 de ani de activitate... '

■ , sz.es.

Beneficiind de reducerea la jumătate a abonamentelorPensionarii din Gherla au devenit microbişti

Com portarea foarte -bună, a echipei : divizionare C de fotbal Olimpia Gherla atrage în tribunele frumosului stadion de la marginea parcului, sute de amatori de fotbal, printre ei riumărîndu-se şi pensionarii. Aceştia au ajuns cei mai înfocaţi suporteri. Conducerea Asociaţiei sportive “Olimpia” a sărit în ajutorul celor 1200 de oameni de “vîrsta a treia”, care plătesc lună de lună cotizaţie la filiala locală a Uniunii judeţene a pensionarilor şi au hotârît o reducere de 50 la sută la intrarea pc stadion la partidele de Divizia C.

Meci de meci, sute de bătrîni îşi ocupă locul în tribunele stadionului gherlean şi susţin echipa favorită, bucurîndu-se de fiecare victorie obţinută pe teren propriu. Prin grija preşedintelui filialei locale a Uniunii judeţene a pensionarilor, domnul inginer Macarie Hedeşiu, au fost întocmite tabele nominale cu amatorii de sport, fiind distribuite abonamente celor care doresc să vizioneze toate meciurile Olimpiei. în medie, la o partidă de fotbal disputată la Gherla participă în ju r de 200 de oameni de “vîrsta a treia”, care efectiv sînt alături de favoriţii lor, trăind fiecare moment al întîlnirii. Mulţi dintre ei însoţesc echipa şi în deplasare.

S Z E K E L Y C sa b a

fo ) ioi, 24 octombrie 1996 OMUL S! SOCIETATEA Ş g ^ S j " ' -Man Sorin C onstantin , vice p rim a ru / H u e d in u lu i

^ Im portant e s t e că o a m e n ii s ă s im tă o sc h im b a r e "R. Perioada de acomodare a

noii administraţii din Huedin ar trebui sâ fie pe sfîrşite, acum, |a cîteva luni de la alegerile locale. Ce-a ţi moştenit de la vechea adm inistraţie , ce aţi făcut şi ce anume vă propuneţi si faceţi pentru oraş? c

M.S.C. Pot să vă spun, din capul locului,' că lă preluarea acestei Primării, practic, dl primar şi cu mine am primit fiecare cîte o cheie, atît. Absolut nici o informaţie despre stadiul în care, mâ rog, este predată Primăria. La capitolul realizări, aş trece intrarea în patrimoniul Primăriei a morii vechi, pe care urmează s-o reutilăm în funcţie de posibilităţile pe care le vom avea. De asemenea, a intrat în posesia noastră pălincăria, care n-a mai funcţionat de 4 ani. în altă ordine de idei, sîntem' în proces cu Carpimez-ul, "pentru obţinerea abatorului. Dc cc? Pentru că

oamenii de a ic i; care vor să sacrifice animale merg la Viştea, merg la Drăgan, merg în toate părţile . D intre p rio rită ţi, introducerea gazului metan în oraş rămîne pe prim-plan.-

R. în ce stadiu se află această lucrare? ;

M.S.C. Studiul de fezabilitate fiind încheiat, ne aflăm în faza de finan ţare . ; Sperăm că, indiferent ce coloratură politică va avea, viitorul guvern ne va sp rijin i şi; pe noi pentru rezolvarea acestei probleme.. La începutul mandatului, am fost întrebaţi de către dl prefect în ce stadiu se află lucrarea şi n-am ştiut, pentru că nu ni s-a dat num ărul dosarului a fla t la minister. A trebuit să-l aflăm pe altă cale. ,

R. Aţi început re p a ra re a stră/ilor...

M.S.C. A fost una d in tre priorităţi. Lucrarea de plombare

a reţelei stradale din oraş este în curs dc finalizare, dar unele străzi vor fi amenajate cu pietriş, pentru că nu avem alte posibilităţi. Acordăm atenţie şi salubrităţii. Am dat o raită p rin oraş,, acordînd, în principal atenţie construcţiilor de coteţe, care pot deveni un focar de infecţie, dar şi garajelor construite ilegal. Vom aplica legea. ‘

R. Veţi da unele aprobări sau veţi dărîma tot? L *

MiS.C. în ceea ce priveşte coteţele, da, le vom dărîma pe toate, iar în legătură cu garajele, îi vom obliga pe. oam enii respectivi să intre în legalitate.

R. Cînd va ayea Huedinul o piaţă agroalimentară?

M.S.C. Pînă la 1 ianuarie, anul viitor, sperăm să avem piaţă zilnică în oraşul nostru, sub formă de hală. Noi am zis că trebuie sa se vadă ceva în urma noastră. Am început să punem la

punct şi baza sportivă, am înjghebat şi o echipă de fotbal - trebuie să ştiţi că fotbalul nu a mai fost aici de 2 ani - am pus pe picioare cinematograful, aflat şi el pînă acum în stare de neîntrebuinţare. Dar, proiecte ar mai fi. Totul se leagă, însă de bani. Aici în Primărie trebuie făcut rost de bani.

R. în ce măsură influenţează componenţa politică activitatea Consiliului local?

M.S.C. Am observat că atunci cînd există probleme majore, nu mai contează culoarea politică, dar uneori se mai “împung” unii pe alţii.

R. Care, este com ponenţa Consiliului local?

M.S.C. UDMR are cei mai mulţi consilieri - 6, PUNR are 5, CDR - 3, iar USD, PDSR, PRM, MER, PNL - care aici a mers separat de CDR - cîte un singur consilier. D a n BRIE ■

W k

C o p ilă r ie f e r ic i tă .

Foto: E ugen O LARIU

La Turda a fost rectificat bugelul

, C om isia nr. • 1 buget- finanţe â Consiliului local, analizînd ' în şedinţa extraordinară din 16 oct. a.c., programul de rectificare a bugetului local, pc baza prevederilor Legii nr!. 69/91 privind administraţia publică locală şi a Legii 12/96, a avizat'rectificarea bugetului local pe anul în curs. î V

(,a urmare a ’ rectificării,' sumele defalcate din imp07.11u 1 ui pe- salarii au crescui ia 2.612.271 mii lei (influenţa ^ r e c t i f ic ă r i i reprezentînd o creştere de 617.268 mii le i) ; de la transferări bugetul de stal pentru protecţia socială s-a alocat o sumă mai mare decît prevedea programul iniţial cu 324.086 mii lei. Pentru sănătate • şi învăţăm înt, influenţele după "rectificare s-au ridicat la 220.000 mii lei şi respectiv, 216.570 mii Ici. ..... : .

Veniturile proprii.au fost repartizate, astfel: capitolul de cheltuieli •‘''768.631 mii lei reprezintă cheltuieli de capital şi de personal pentru aparatul primăriei, cheltuieli pentru reparaţii şi întreţinere sediu; 91.860 mii lei reprezentînd subvenţii pentru Muzeul de Istorie, cheltuieli de personal şi - m aterial pentru bibliotcca municipală, investiţii Ia Casa de cultură;740.000 mii lei pentru ajutorul social, cheltuieli cu hrana şi funcţionarea cantinei de ajutor social; 2.858.472 mii Ici reprezintă cheltuieli de gospodărie comunală şj dc capital;1.450.000 mii Ici investiţii iar 1.408.372 niii lei cheltuieli pentru- în tre ţinerea şi repararea străzilor, salubri­zare, iluminat public. Alte50.000 mii lei subvenţii au fost alocatcpentru acopcrirea diferenţelor de preţ la pensionari (reducerea cu 50% aprobat de CLMT) ş.a.

Chiar rectificat, bugetul local nu asigură nici pc departe necesarul de fonduri pentru continuarea investiţiilor înccputc cil şi pentru alte activităţi necesare pentru mai buna gospodărire a urbei. C îteva.... "găuri” lotuşi vor fi astupate. Mai bine puţin dccît nimic! .

Io n C O R D O S H

I E Ş I R E O I I X I N D I V I Z I L J N E- Stîmeşte uimire faptul că I.P.

refuză să : execute hotărîrea judecătorească, ne sesizează M.A. din cartierul "Zorilor”. I.P. este un locatar dezordonat. Din cauza neglijenţei, nepăsării sale, a cras apă în apartamentului meu şi t a degradat pe o suprafaţă întinsă. Am încercat pe cale > amiabilă şă rezolv problemele, dar a fost imposibil.: Obstrucţionist din fire, l-am acţionat, în judecată şi completul l-a obligat să-mi plătească despăgubiri civile.; : Deşi sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă, I.P. o ignoră, nici nu vrea să audă de ea. Disperat, ne întreabă, ce se poate face, cum îl

■ putem determina să -i: plătească despăgubirile Ia care a fost obligat de instanţă?

- Interesant este faptul că acest rău platnic are o poziţie foarte bună

- în socictate. îndeplineşte funcţia de

patron şi nu se pune problema că n-are de unde să plătească. s

Negasind înţelegere din partea lui îi trimiteţi o somaţie în care fixaţi un termen pînă la care să vă achite suma prevăzută în sentinţă. Dacă nici de această dată nu răspunde favorabil, vă adresaţi executorului judecătoresc care pune în mişcare o , procedură cu efecte incomparabil mai bune. în a ii 271 din Codul Penat se prevede în mod expres: împotrivirea Ia executarea unei hotărîri judecătoreşti, prin acte de violenţă, sau de ameninţare, faţă de organul de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 tuni la 3 ani.. - A.S.,- mamă a doi copii a fost abandonată de soţ. în aceste momente suportă toate greutăţile familiale. Despre jocul unde s-adus şi ce preocupări are, nu deţine nicio informaţie. Disperată de starea .

gravă în care se află, ne întreabă ce posibilităţi legale are la îndemînă pentru a-1 chema pe soţul ei la ordine? \ .

- Comportamentul so ţu lu i' dumneavoastră este realmente straniu, iresponsabil. Puteţi acţiona în mai multe direcţii pe care legeavi le pune la dispoziţie: înştiinţaţi .poliţia pentru a fi dat în urmărire. Dacă aflaţi locul de muncă, informa­ţi conducerea pentru a-i pune poprire pe salariu, introduceţi plîngere penală la Parchet pentra săvîrşirea infracţiunii de abandon familial. Art 305 Cod Penal incriminează: părăsi­rea şi lăsarea fără ajutor a copiilor, expimîndu-i unei suferinţe fizice şi morale, neîndeplinirea, cu rea . credinţă a obligaţiilor de întreţinere prevăzute de lege. Pedeapsa este de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Abandonul de familie constituie si:

un motiv întemeiat de divorţ. ;- P.I., P.A. şi P.F. sînt fraţi.

Situaţia lor materială şi profesională ‘ este diferită. Toţi regretă' decesul părinţilor, dar s-au împotmolit cînd s-a pus problem a împărţirii bunurilor. Cete de mai mică valoare le-au împărţit fiăţeşte. în ce priveşte imobilul cu cinci camere, bucătărie şi alte anexe, P.I. şi P.A. vor să-l. vîndă, în.tim p de P.F. vrea să locuiască în: el. Ivindu-se aceste divergenţe, ce se poate face? ne întreabă P.F.

- Copii au drepturi egale la moştenire. Legea nu face nici o

, discriminare. Cei care nu se mută în imobil, pot cere în justiţie, ieşirea din indiviziune. Cota parte ce Ie revine din moştenire o pot valorifica în conformitate cu dorinţele şi preferinţele gheare Ie au.J u r i s t to n G H E R C IO IU ■

Pensionarii ghertenl sînt alulatl

în condiţiile crizei financiare actualc, tot mai mulţi pensionari se confruntă cu mari probleme şi greutăţi. Mulţi oameni de vîrsta a treia trăiesc în pragul sărăciei, lipsa banilor avînd repercusiuni grave asupra traiului cotidian. Şi în oraşul Gherla există mulţi bătrîni bolnavi, singuri, carc nu au , nici un venit în sprijinul acestor oameni necăjiţi,; â sărit filiala locală a Uniunii judeţene a pensionarilor, care lună de lună contribuie "la ameliorarea situaţiei. După cum ne-a relatat preşedintele filialei gherlenc, domnul inginer Macaric'Hcdeşiu, numai in prima jumătate a lunii octombrie au primit ajutoare băneşti30 de pensionari din localitate. Cei carc conduc destinele oamenilor de vîrsta a treia au o situaţie exactă cu numele tuturor membrilor cotizanţi şi cu veniturile lor lunare. în limita posibilităţilor financiare, periodic sînt ajutaţi cu diferite sume de bani pensionarii săraci, aflaţi într-o situaţie disperată. Conducerea filialei locale a Uniunii judeţene a pensionarilor face eforturi mari pentru asigurarea unui fond financiar, din carc lună de lună să ajute pe cei nevoiaşi. Au mare noroc cu ciţiva sponsori, agenţi economici dc stat şi privat cu care colaborează şi întreţin relaţii foarte bune. Rodul accstci colaborări sc oglindeşte în sumele acordate lună dc lună bătrânilor săraci.

La Gherla sînt în evidenţă peste- 1.300 de pensionari. Ocrotirea socială a oamenilor dc vîrsta a treia constituie principala preocupare a edililor locali. -

S Z E K E L Y C s a b a ■

DOUA PROGRAME PHARE• PROGRAMUL PHARE PENTRU DEMOCRAŢIE

(PDP)

• j Programul pentru Democraţie face parte din Iniţiativa pentru D em ocraţie E uropeană a Parlam entului ■ E uropei şi urm ăreşte prom ovarea unei societăţi stabile, deschiseîn ţările' Central şi Est Europene.

B eneficiarii finan ţării pe micro-proiecte pot fi organizaţii

-neguvernam entalc . legal constituite, sindicate, grupuri m ulti-partide de po litic ien i- parlam entări a leşi în administraţia locală şi regională, slaff parlamentar. Domeniile de < activitate sprijinite de PDP sînt:

1. Practică şi, organ izare: parlamentară, incluzînd activităţi care să asigure şanse egale pentru : partidele de , opoziţie ,; responsabilitate parlamentară, legi elec torale corecte şi independenţa parlamentarilor.

2 . Transparenţa administraţiei publice cu accent pe administraţia locală, dezvoltarea comunităţii, democraţie locală şi participarea cetăţenilor, combaterea corupţiei.

3. Dezvoltarea ONG-urilor'şi a structurilo r reprezentative incluzînd practici democratice în structurile de masă cum ar fi grupuri de 'd rep turile omului, asociaţii civice, partide politice, sind icate , o rgan iza ţii ale angajaţilor, asociaţii ale consu­matorilor, camcrc de comerţ etc.

4. Mass media responsabilă, p lu ra listă şi independentă ,

incluzînd in s tru iri etice ş i ; profesionale ale ziariştilor, legi ale presei şi m onitorizarea

-libertăţii presei, fără a se finanţa costurile pentru crearea unui organ de presă. - 1

5. Măsuri de conştientizare şi educare, prevenirea conflictelor, negociere şi soluţionare, educaţie civică, toleranţă şi respect în societăţi multiculturale incluzînd predarea-istoriei, a ştiinţelor sociale şi a culturii.

6. Promovarea şi monitorizarea respectării drepturilor omului, libertăţilor cetăţeneşti, justiţiei, poliţiei, reformei închisorilor, proiecţia vieţii private.

7. M onitorizarea civilă a struc tu rilo r de securita te incluzînd armata, servicii interne de securitate, miliţia şi poliţia.

8. Drepturile m inorităţilor, şanse egale şi p ractici ned iscrim inatorii, incluzînd accesul la educaţie, mass media, ’ participarea deplină şi egală în societate.

' ' " . i i ■

• PROGRAMUL PIIARE L1EN

Scopul acestui.program este de a contribui la~7+niţiativele organizaţiilor ncguvemamcntalc non-profit în favoarea grupurilor dezavantajate. Programul Phare L1EN doreşte să ajute ţările C entral şi Est Europene să stabilească o reţea de asistenţă socială pentru categoriile dc populaţie carc, în p rocesul tranz iţie i, s în t cclc mai

vulnerabile. Programul! oferă \ finan ţare ^ ' < o rgan iza ţiilo r neguvernam entale care ajută grupuri d ezavan ta ja te , care contribuie la reintegrarea socială a sectoarelor marginalizate a ' societăţii cum ar fi membri'ai m ino rită ţilo r şi persoanelor ■ handicapate , p rin inform ări asupra r p ie ţe i de ■ muncă, dobîndirea dc calificări şi care promovează sistemele de sănătate şi sprijin social. . >

\ Se finanţează proiecte care urmăresc o mai bună integrare socială a categoriilor mai puţin favorizate, ,a sec toare lo r de populaţie - m arg inaliza te , a grupurilor de m inorităţi, care ajută şomerii să dobîndească noi calificări, să îm bunătăţească s ta tu tu l fem eii, să dezvolte programe sociale şi de sănătate susţinu te , - acolo " unde infrastructurile existente sînt slabe. . . .

A tît p e n tru Phare p en tru Democraţie, cît şi pentru Phare LIEN, schema de micro-proiec­te oferă finanţare proiectelor o rg a n iz a ţi i lo r ro m ân eş ti, pro iecte c a re se încad rează într-una din categoriile de mai sus. P ro ie c te le pot d u ra m axim um 1 2 . lun i şi pot beneficia de « finanţare între 3.000-10.000 ECU, reprezentînd 90% din costul proiectului - 10% va Ti a s ig u ra t de organizaţie, din orice alte surse. Proiectele sc scriu pe formulare tip, carc pot fi solicitate de la Delegaţia Comisiei Europene în Bucureşti, str. G rigore M ora

, n r . J 1, Bucureşti J71278.. . . 1 .

P ro te c t ia m u n cii -

l a n iv e l eu ro p ea n

Se poa te spune despre legea protecţiei muncii (la noi, a treia într-o sută de ani), intrată în vigoare nu de multă vrem e, că este un_ act normativ absolut necesar, care arm onizează leg islaţia românească cu cea a Uniunii Europene privind sănătatea şi secu rita tea în m uncă, cu recomandări şi convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii Ia care România a aderat. Legea îşi extinde aria de protecţie asupra tuturor persoanelor active, indiferent de domeniul de.activitate şi forma de angajare. Legea are, de asem enea, în vedere respectarea de către agenţii economici a unor tehnologii omologate şi sigure. Acest lucru derivă din obligaţia agenţilor, econom ici de a so lic ita inspecto ra te lo r teritoriale pentru protecţia muncii eliberarea autorizaţiei de funcţionare, care reprezintă garanţia oferită dc patron.că în unitate sînt respectate toate norm ele de sănătate şi securitate a muncii. Eliberarea acestei autorizaţii presupune certif ica rea u tila je lo r, instalaţiilor şi echipamentelor din punct de vedere al siguranţei în funcţionare. Acest tip de certificare_are o utilitate mult mai largă. Dacă un exp o rta to r român nu posedă un astfel de certificat pentru produsele sale el vă pierde la preţ. Laboratoarele agreate dc cen trele de ce rtif ica re vor efectua în cercările necesare în conformitate cu standardele de referinţă, care sînt deja arm onizate- cu norm ele europene în proporţie de circa 80 la sută. Acelaşi sistem va fi aplicat şi pentru importul de utilaje; acestea vor trebui să fie însoţite dc astfel de certificate emise- de centrele de certificare cu care avem convenţii de recunoaştere reciprocă.; ’

Legea prevede sancţiuni destul de severe pentru ^cei care o încalcă. Respectarea normelor de protecţia muncii are serioase im plicaţii de natură economică. Aceasta se referă, în esenţă, la faptul că firmele care îşi ’purf la puncto p o litică J adecvată de protecţie a muncii vor avea cheltu ieli substan ţial mai reduse cu asigurările sociale. Firmele din aceeaşi ramură urm ează să-şi 'u n e a sc ă eforturile pentru prevenirea riscurilor profesionale, pentru reabilitarea şi- recuperarea victim elor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, întreprinderile urmează să se constitu ie Jn tr-o asociaţie avînd drept scop utilizarea în com un a unor m ijloace materiale (clinici, spitale, baze de tratament şi recupcrarc etc) şi băneşti, în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi a bo lilo r pro­fesionale; reabilitarea, recali­ficarea şi reintegrarea socială a victimelor accidentelor de m uncă sau a bo lilo r profesionale; acordarea de despăgubiri g sau compensaţii~ sup lim entare celor din sistemul asigurării sociale dc stat. A stfel de structuri şi organizaţii profesionale au şanse să se conturczc şi la noi. In Germania, dc pildă, cclc mai mari şi mai bine dotate spitale sînt cclc carc aparţin unor astfe l d e ‘ asociaţii profesionale.

I. R U S ■

A D E V A R U L joi, 24 octombrie 1996

Politica în domeniul concu­renţei prezintă o importanţă deoseb ită în perioada de tranziţie spre economia de piaţă, democraţie autentică şi viabilă. întărirea democraţiei în România şi crearea socic­tăţii civile, implementarea unor politici macroeconomice corecte presupun: dezetatiza- rea, privatizarea şi restructu­rarea industrială ca cerinţă dc fond şi respectiv schimbări legislative şi instituţionale în -vederea liberalizării comerţu­lui atît cu UE cît şi ţările învecinate . Acest proces com plex este în derulare actualmente şi noi ne vom ocupa de problemele legate de aplicarea Legii Concurenţei nr. 21/1996, care are menirea să creeze condiţiile pentru o piaţă internă sănătoasă în c a rc com petiţia este garantată şi este funcţională.

In tro d u ce rea ' politicii economice privind concurenţa şi aplicarea efectivă a acesteia ; este considerată ca o precondiţie pentru aderarea la , Uniunea Europeană. -

Regulile de bază ale concu­renţei care au o importanţă deosebită în -perioada de tranziţie sîn t definite în Acordurile Europene din 1994 - şi constituie obligaţii pentru, ţările asociate în vederea creării, unei pieţe interne în cârc se pun următoarele obiec­tive, de maximă importanţă pen tru progres, protecţia consumatorului şi economie sănătoasă:

1. - prevenirea ineficientei din economie, tehnologie, finanţe, activitate managerială, în general pentru a realiza o ; activitate Cu profit; . . ! > ’ .•

2 . - combaterea exploatării monopolurilor naturale, fiind vorba de RENEL, ROMTELE- COM, ROMGAZ, RA Huilei şi a Lignitului, SNCFR etc.

3. - sporirea bunăstării popo­rului prin reduceri de preţuri şi tarife în urma liberei concurenţe care determină creşterea

- eficienţei agenţilor economici;4. - înlăturarea producătorilor

ineficienţi, cu pierderi, prin legea falim entului, care într-o economie de piaţă are un rol curativ necesar. '

Pentru realizarea acestor deziderate, în toate ţările cu tradiţie în economie de piaţă, precum şi în majoritatea ţărilor aflate în tranziţie, lib e ra concuren tă este - protejată printr-o legislaţie specială şi un cadru organizatoric adecvat, în vederea stimulării şi menţinerii acesteia în scopul promovării intereselor consumatorilor.

Reglementările în domeniul concurenţei sînt armonizate cu legislaţia UE. în acest'sens, Legea nr. 21/1996, creează pentru prima dată cadrul complet, juridic şi organizatoric, protejării liberei concurenţe, răspunzînd. cerinţelor articolelor 115, 116 şi 134 din Constituţia României, fiind în deplină concordanţă cu • legislaţia UE în domeniu. Se Urmăresc: accesul liber şi nestînjenit pe piaţă, aplicarea de condiţii, egale pentru prestaţii egale, libertatea de stabilire a preţurilor şi ale aUor condiţii comerciale, fără posibilitatea de a se abuza de poziţia dominantă deţinută pe piaţă de către unii ' agenţi: economici. Scopul legii este reprimarea tendinţelor de recurgere la .practici . an ticoncuren ţia le’ concertate cum ar fi:

- fixarea preţurilor (cu meţodp administrative);

- limitarea sau controlul pro­ducţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice şi a investiţiilor;

- îm părţirea p ieţelo r de d esface re . sau surselor de. aprovizionare;

- trucarea sau manipularea

Mecanismul instituit nu-şi propu­ne interzicerea concentrării agenţilor economici, care adesea poate fi utilă în procesul de restructurare tehnologică, a sectoarelor industriale şi poate fi în folosul creşterii eficienţei econqmice şi îm bunătă ţirii'

' competitivităţii economice; ■- este necesară o activitate

preventivă, ce vizează, în primul

o S t u d i u l c o n s i l i e r u l u i d e c o n c u r e n ţ ă N e m e n y l

J o z s e f p r e z e n t a t l a S i m p o z i o n u l “ T i n e r i i î n

c o n t a c t c i l d e m o c r a ţ i a ” d e s f ă ş u r a t l a C lu j»

N a p o c a , î n 1 9 o c t o m b r i e a .& ©

ofertelor pentru licitaţii;- limitarea său împiedicarea

accesului pe piaţă al unor noi- agenţi cconom ici, po ten ţia l

• concurenţi.B .- o altă măsură dc protejare a

concurenţei este interzicerea de a se abuza de poziţia dominantă, pe care o deţin unii agenţi care au poziţia şi puterea de monopol. Aceştia se pot afla într-o situaţie dominantă pe piaţa românească, sau pe o parte a acesteia şi recurg la practici care au ca efec t împiedicarea sau distorsionarea liberei concurenţe (refuz d e . negociere preţuri sau tarife , impunerea preţurilor de vînzare, vînzare condiţionată, exploatarea stării de dependenţă, alte practici d iscrim inatorii î n ' dauna consumatorilor si a concurentei).

C .- con tro lu l con cen tră rilo r

econom ice ocupă un capito l distinct din Legea Concurenţei.

rînd, evitarea efcctelor negative pe care le pot avea asupra concurenţei concentrările prin carc ar obţine ' o poziţie dominantă nejustificată pe piaţă.

D .- legea creează posibilitatea

intervenţiei motivate şi- limitate a Guvernului pentru a preveni o penurie durabilă, o situaţie de criză, disfuncţionalităţi ale pieţei;

- intervenţia Guvernului în stabilirea şi controlul preţurilor are loc îd mod excepţional, întrucît în contextul legii intere­sul economic general primează într-o economie de piaţă.

A dm inistrarea LegiiConcurenţei şi punerea efectivă în aplicare sîn t încred in ţate C onsiliu lu i C oncuren ţe i, ca a u to r ita te a d m in is tra tiv ă au to n o m ă, care nu este subordonată Guvernului, şi a fost creată - pentru garan tarea funcţionării liberei concurenţe şi a p ieţei, în condiţii în care competiţia pe piaţă este garantată (şi nedistorsionată).

Se pune problema subvenţiilor de stat, aşa-numitele ajutoare de stat, acordate de la buget, pentru protejarea industriei naţionale, agriculturii, sau altor ramuri, în scopul promovării unor interese generale ca cercetarea, protecţia mediului, asigurarea coeziunii regionale etc.

Printr-o politică adecvată a subvenţiilor de stat, un Guvern tehnocrat poate îm bunătăţi situaţia economico-socială a ţării şi poate stim ula procesul investiţional naţional. Subvenţiile de la stat, în perspectivă, trebuie să se reducă, fiindcă au ca efect distorsionarea concurenţei şi nu sînt benefice pieţei libere.

Tratatul CE la articolul 92 specifică faptul că tolerează subvenţiile, dar acestea sînt considerate -:ca elem ente excepţionale. Pentru a controla subvenţiile de sta t- (fiindcă acordarea lo r nu . duce la funcţionarea liberei concurenţe în general) este necesară controlarea acestora din mai multe puncte de vedere. Dacă în trecut (în ultimii şase ani) am avut diferite forme de subvenţii de stat care âu avut ca efect d isto rsionarea concurenţei, fără a fi însoţite de beneficii la agenţii economici, este imperios necesar un control riguros şi imparţial, fără tente politice , asupra acordării şi alocării ajutorului de stat, care

'a re tendinţe de reducere pe viitor, paralel cu creşterea ponderii sectorului privat în PIB.

Începînd din octombrie 1996, a fost în f iin ţa t şi O f ic iu l ' Concurenţei, care este organul de specia lita te în subordinea G uvernului, în dom eniul concurenţei şi are sarcina de bază de a constata practicile restrictive an ticoncurenţiale, de a face

investigaţii în activitatea d e producţie şi de d is tribu ţie a mărfurilor şi tarifelor, d e a p ropune măsuri - p e n t r u funcţionarea concurenţială a p ie ţe lo r şi de a p r o m o v a protecţia consumatorilor.

• L eg is la ţia rom âna *n domeniul concurenţei a f o s t concepu tă după m o d e l u l ţărilor din UE şi p rincijpalele prevederi ale acesteia s î n t preluate din Tratatul d e - l aR om a, care c o n s f in ţ e ş t e apropierea legislativă a ţ ă r i l o r asociate în vederea s u s ţ in e r i i reformei economice, în s c o p u l integrării europene:

' O p o litic ă a c tiv ă *n dom eniu l - c o n c u r e n ţc i , începînd din: februarie 1 9 9 7 , va perm ite crearea , u n o r . structuri economice să n ă to a se , necesare integrării R o m â n ie i în UE. Totuşi, în d o m e n iu l concuren ţe i ca şi în a l t e domenii cruciale, cerinţele n u j se limitează numai la a d o p ta ­rea legislaţiei armonizate ş i l a crearea structurilor, fiindcă, î n primul rînd, trebuie depus u n " efort continuu: politic, e c o n o ­mic, financiar şi m a n a g e r ia l pentru aplicarea măsurilor c a să fie la rg c u n o s c u te , acceptate, ca în mod e fe c t iv să fie aplicate în in te re s u l populaţiei. Doar atunci p ia ţa internă consolidată îşi va a ră ta de-a-ntregul avantajele m ult dorite, contribuind la'întărirea democraţiei.

^Eliminarea barierelor d in calea lib ere i c ircu la ţii a mărfurilor, a capitalului ş i a oamenilor este o condiţie -de bază p en tţu tra n s fo rm ă ri rad ica le în econom ia ş i societatea românească. , .

în c u r în d . In ( llu j-N f ip o c a |

C entru ro m ân o -d an ez d e co n su ltan ţă pentru s p e c ia liş ti ş i fe rm ie ri

. / • Structura agriculturii în România de azi este similară celei din Danemarca anului 1905. Aceasta este realitatea şi criza agriculturii româneşti (S.Slipsager) • România dispune de cel mai bun sol din lume (!), nu în rezultate, ci în structura acestuia (L.Sommer) • Danemarca - ţara cu cel mai ridicat standard în domeniul creşterii animalelor din Europa • 80% din îmbolnăvirile animalelor de fermă se datorează lipsei unei conduceri competente şi numai 20% reprezintă boala propriu-zisă (L.Sommer) •

O conferinţă de presă care; să abordeze tem e' privind . redresareaagriculturii româ­neşti, în special a sectorului zootehnic; prin 'măsuri profilactice şi de asistenţă sanitar-veterinară calificată şi, mai ales, eficientă, precum şi prin antrenarea şi motivarea celor pregătiţi să activeze în acest domeniu, este un eveni­ment absolut inedit. “Să facem ceva pen tru specialiştii şi ferm ierii din R om ânia” - aceasta a fost ideea d-lui prof.univ.dr. Roman M orar, cadru didactic al Facultăţii dc Medicină Veterinară din Cluj- Napoca, specialist în proble­me dc creştere a animalelor şi cunoscut crcator de mcdicamcntc originale, dc-uz zoo-veterinar. O idee concretizată sub forma crccrii,

•unui Centru dc consultanţă pentru specialişti şi fermieri, după modelul Landbriigcts V etcrjnacre K onsiilcnttje- neste (LV K ) din Ilo b ro , laboratoare dc consultanţă, al căror director este uri marc |jric ten 1 _Romanici ş i . al

Clujului, mai vechea noastră cunoştin ţă, dom nul L au rs Sommer.

La conferin ţa de presă amintită, pe lîngă prof.dr. Roman M orar au participat domnii: Svend Slipsager - consultant al UE în probleme ce privesc direct R om ânia, L au rs Som m er - d irectorul laboratoarelor din Hobro (LVK), un imens centru dc consultanţă care acoperă întregul teritoriu danez* oferind asistenţă medical-veterinară la orice oră din zi ,şi din noapte, precum şi M artin Libcrski - director general pentru Europa Centrală şi de Est, reprezentant al firmei ScanVet, una dintre cele mai mari producătoare dc mcdicamcntc dc uz veterinar din Danemarca.

Colaborarea celor amintiţi a început prin intermediul d-lui prof.univ.dr. Roman Morar, devenit cunoscut în Danemarca în urma conferinţelor susţinute dc

t domnia sa în această ţară, la invitaţia LVK, pc teme legate dc creşterea tineretului animalelor dc fermă. Au urmat vizite în

j Danemarca (în 1995 şi 1996) ale

unor grupuri de specialişti şi fermieri români, 12 fermieri din Turda, elevi de la Liceul agricol, însoţiţi de profesori, au luat, de asemenea, cunoştinţă de realită­ţile din Danemarca, lucrînd efec-, tiv şi însuşindu-şi stilul de muncă danez. Proiectul de colaborare româno-danez,. care are în dl Laurs Sommer*un susţinător, serios (apropiat nu numai profe­sional de România, ci şi afectiv, prin prietenia care î l leagă, de cîţiva ani încoace, de Ansamblul folcloric “Mărţişorul”) a fost prezentat în detaliu de dl Svend Slipsager. Acest proiect implică: C u rsu r i p e n tru m edici veterinari şi fermieri rom âni,' în D anem arca; Program e de instruire, în România, în special în Transilvania, finanţate de CE şi Programul PIIARE (în cadrul acestora, fermierii vor învăţa despre cum se face agricultură modernă, dar şi-despre bolile anim alelor; în acelaşi timp, medicii veterinari vor învăţa cum să-i instruiască şi să acorde consultanţă ferm ierilor); C o n s titu ire a unei soc ie tă ţi m ix te rom âno-daneze , organizate pe principiul unui s .r .l., cu deţinători de părţi socialc, după cum urmează: 20% deţinute de Programul European JOP, 25% de Fondul Danez pentru investiţii în ţările din Europa Centrală şi dc list, 30% de LVK Danemarca şi 25% dc Centrul dc consultanţă al ve terinarilo r, inginerilor şi ferm ierilor din România. Se preconizează ca pînă la 1

decembrie a.c., Centrul să ia fiinţă, cartierul său general fiind stabilit la Cluj-Napoca.

Cu colaborarea oaspeţilor danezi V fo s t elaborată deja strategia pe care o va adopta Centrul: după Cluj, există dorinţa deschiderii unor astfel de centre şi în alte cinci mari oraşe din Transilvania. Centrul va pune la d ispoziţia specialiştilor şi fermierilor şi produsele veterinare .absolut necesare prin interm ediul

' firmei ScanVet. “Scopul nostru este ca, împreună cu LVK, să ajutăm medicii veterinari şi ferm ierii din România să cumpere medicamente de uz veterinar mai ieftine, adică noi vom încerca să le oferim la preţuri la care veterinarii români să le şi poată cumpăra. Metoda a fost experimentată cu succes în Polonia. Vom promova, de asem enea, vaccinuri noi, pentru toate tipurile de animale, inclusiv cîini şi pisici, precum şi pentru animalele de producţie din marile ferme" - a precizat dl L ibcrski. “ Scăzînd preţu l medicamentelor cu pînă la 50% din preţul iniţial, dorim să-i ajutăm pe fermieri prin scăderea costurilor dc producţie”, a fost de părere dl Sommer. Avînd finanţarea asigurată, proiectul româno- danez are toate şansele să devină una din investiţiile viabile, pc ’lermcn lung, din agricultură.

M ic h a e la B O C U a

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale â României

24.10.1996D E N U M IR E A V A L U T E I CURSUL ÎN LEI

S n iL IN G AUSTRIA 3 0 7 ,0 0

DOLAR AUSTRALIA 2653 ,00

FRANC BELG IA 105 ,00

DOLAR CANADA 2476,00

FRANC ELVEŢIA 2637,00

MARCA GERM ANĂ 2171,00

COROANA DANEMARCA 567,00

PESETA S SPANIA 25,80

MARCA FINLAN DEZĂ 725,00 > ->

FRANC FRANŢA 643,00 *

LIRA STER LIN Ă ' 5328,00

LIRĂ ITALIA " 2,18

YEN JA PO N IA ' 29,52

GULDEN OLANDA 1936,00

COROANE NORVEGIA 513,00

E SC U D O S PO R T U G IIE Z 21,51

COROANE SU ED IA 504,00

DOLAR SUA 3332,00

D ST 4788,00

•' ECU ■ ' ; 4170,00

Cursul la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca

23.10.1996VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

u n d o la r SUA 3 .9 0 0 4.100

o m a r c ă g e r m a n ă 2 .6 5 0 . 2.850 ,

(l5) joi, 24 octombrie f 996 EVENIMENT : : ADCVARUL.cSe O lu l 1

—---•.......... - ■ ■ ' ' - ■ . ■

MMNMl

H m

Ieri v - a m p r e z e n t a t t î lh ă r i i c a r e , mascaţi ş i c u g în d u r i d in t r e c e l e m a i mîrşave, a u p ă t r u n s la H o te lu l S t a d io n . Puşi p e jaf , m in o r i i Ş t e f a n Z. şi C ip r ia n A. s e p r e z i n t ă a c u m c i t i t o r i l o r . Bineînţeles c u m a s c a p e f i g u r ă şi . . . participînd la r e co n s t i tu i re a m in u n a te lo r , fapte d e c a r e s în t a cu za ţ i : ■

în ultimii ani, tot mai des, medicii . legişti şi instanţele se confruntă cu cazuri de violenţă conjugală. Aşa cum spune d-na lector univ. Adriana Baban, de la Institutul psihologic C Iuj-N apoca, în lucrarea sa “Aspecte ale violenţei conjugale la cuplurile nevrotice”, civilizaţia actuală bazată pe concurenţă şi agresivitate este terenul pe care se dezvoltă personalităţile heterodevo- ratoare. Este indicat, spune domnia sa, ca în lupta competiţională să-ţi vatămi competitorul. Mai mult decît atît, toate instituţiile, tradiţiile, m oravurile, obiceiurile noastre^ sp rijină - pBziţia p riv ilegiată a bărbatulu i faţă de femeie. P re judecăţile referitoare la inferio rita tea femeii determină tensiuni şi violenţe în cuplu.

Violenţa în familie îmbracă forme diverse, de la agresiune fizică (lovire, rănire etc.) la agresiurîi sexuale, hărţuiri şi, o categorie deloc de neglijat, agresiunile psihologice, manifestate prin insulte, ameninţări, comportament dispreţuitor etc.;

în cazul agresiunilor fizice, consu­mul de alcool este implicat în 90% din cazuri. De asemenea, agresiunile, de tipul copil-pârinte; în mediul suburban devin tot mai frecvente. Asta şî datorită migrării de la sat la oraş, migrare care a făcut ca un factor important de control să fie scos din circuit: e vorba despre oprobiul public, despre morala satului, despre faptul că în mediul rural fiecare ştie tot ceea ce se întîmplă în ograda vecinului. Un alt factor cenzurator al com portam entului v io len t care a d ispăru t este b iserica , team a de pedeapsa divină. La toate acestea vine • să, se adauge stress-ul generat de insecu rita tea zile i de m îine, de posibilitatea acută de pierdere a locului de muncă, de insuficienţa banilor.

Exemplificînd, numai ieri, la ora 10,00 în faţa cabinetului de consultaţii al Institutului de medicină legală erau 32 de persoane cgre solicitau certificate de constatare m edico-legală a traumatismelor produse prin violenţă. Dintre acestea, 10 erau femei bătute de soţi sau concubini sau bărbaţi bătuţi de fii sau fiice. Desigur, numărul femeilor

care suferiseră o violenţă conjugală era predominant. Ceilalţi, cînd i-am întrebat cine i-a bătut, mi-au răspuns invariabil: “un prieten”, adăugind, .de cele mai multe ori, “la un pahar”, Aici, predomină bărbaţii. în special

,-cei cu studii medii, cu un nivel educaţional deficitar, cei din mediul rural sau suburban, în jin e , cei cu un nivel intelectual scăzut.

Cea mai tristă poveste mi s-a părut a fi cea a unei femei în vîrstă, care avea'un ochi vînăt şi o mină ' umflată. Mi-a spus că vine a cincea- oară la institut, şi că a fost bătută aproape săptămînal de soţul ei, dar că, pînă acum, n-a avut încă curajul să divorţeze. M otivaţia ei? “Copiii-s mari, acuma io, că-s femeie bătrînă, să mă duc prin trebunale, să ajung de rîsul lumii, nu să face. Da acuma poate că tot 'oi divorţa. Că nu mâi pot! De cîte ori să-mbată, dacă nu vreu să mă ia la omor, trebe să dorm pă la vecini. Şi m i-i ruşine , că-s femeie bătrînă...”. '■ r k~:

D ia n a C Ă IE N A R U ■

H a rm o n y:0 discotecă pentru eleviAzi Ia ora 18,30 pe strada

Tiidor Vladimirescu nr. 2-4 se va deschide o nouă discotecă In oraşul nostru. Bine, dar nu sînt destule? Ba da, însă o discotecă pentru elevi nu e. Fiecare elev al unui liceu clujean are posibilitatea de acum încolo, contra sumei de 6000 lei, să petreacă 20 de seri alături de colegi de clasă sau de prieteni, într-o ambianţă, zicem noi, drăguţă.. Cum se poate intra în posesia acestei legitimaţii- abonament? Simplu: luînd legătura cu secretariatele liceelor din care faceţi parte. Pînă acum s-au împărţit legitimaţii la liceele: Tehnofiig, Terapia, Poştă şi Telecomunicaţii, Bariţiu, Şincai, Avram Iancu, Eminescu.

în costul abonamentului se pot organiza majorate, seri distractive şi alte, multe alte 'reuniuni”. Preţurile la băuturi răcoritoare se pare că vor fi cele mai scăzute din oraş. .'

E u g e n O LA R IU ;

Alcoolul şi... urmările lui

Jeri, Poliţia a fost sesizată de patronul? firmei •“Salmex.M.F. Trans” SRL” că din parcarea situată în piaţa Abator a dispărut fără urmă un autocamion marca ■’Saviem” nr. 15-CJ-2li9. Lucrătorii de, Ia Biroul Poliţiei criminale, compartimentul furturi auto, l-au identificat pe autorul furtului. El se numeşte Miheţ Florin Gelu, din CIuj- Napoca. Fără să posede permis de conducere şi fiind într-o stare avansată de ebrietate, acesta s-a gmdit să facă o plimbare, în miez de noapte, pe străzile oraşului. După o urmărire ”ca-n filme” a fost oprit de un echipaj al poliţiei în apropiere de gară. "Şoferul” ghinionist a fost arestat preventiv pentru furt şi conducere pe turnuri publice-fără permis şi sub influenţa băuturilor alcoolice.

Un cerşetor beţiv conturbă

slujbele religioase

De cîteva Juni, în lăcaşul sfint pe de str. Bisericii Ortodoxe, slujbele relig ioase sînt conturbate frecvent de un cerşetor, care, după ce primeşte bani de la milostivi, se "droghează” la primul bar şi se reîntoarce la biserică devenind agresiv, apoi dispare. La sesizarea credincioşi­lor, ieri, la ora 6,30, plt. adj. Todor Plcş, sectoristul din zonă, după mai multe investigaţii în rîndul cerşetorilor care trăiesc "flotant” în CIuj-Napoca, l-a

Jirins pc recalcitrantul pomana- giu. El este Brujor Constantin, dc 62 ani, recidivist, din Uţeni jud. Botoşani, care "domiciliază” în apropiere de . biserică, împreună cu alţi... colegi de muncă. (val. m .) ■

^Una dintre personalităţile şi com andanţii cei mai reprezentativi ai Armatei a 4-a române, a fost, este, şi va rămîne generalul de corp de armată NICOLAE DĂSCĂLESCU, num it şi “GENERALUL SOLDAT” sau “GENERALUL NOSTRU” , cum îi spuneau soldaţii şi cadrele din tranşeea întîi, cu deosebire, ca şi întreg corpul ofiţeresc.

Acest brav ostaş ăl arm atei.. române s-a născut în 16 iunie.1 884 la C ăciu leşti, judeţu l Neamţ. Dupa ttrm narea liceului a. urm at Şcoala m ilitară de a rtilerie si geniu, pe care a absolvit-o in anul 1908, fiind repartiza t la Regim entul 8 artilerie.'A participat la campania djn Bulgaria (1913), în calitate ide com andant de baterie în Regimentul 8 artilerie. în anul 1917 a fost promovat în funcţia : de comandant de divizion, în cadrul Regimentului 4 artilerie, remareîndu-se în luptele de Ia M iercurea C iuc ,"T op liţa şi : Sovata. S-a distins în luptele pentru apărarea Bucureştilor, la C io rog îrla şi O topeni. , în

'campania din anul 1917 şi-a adus contribuţia la victoria în acţiunile de luptă din sectorul Valea R îm nicului, P ralea, Coşna, Candea, Ungureanu şi Slănicel, as igurîq.d cu a rtile ria din

Sn cinstea Z ile i A rm a te i Române 1GENERALUL SOLDAT - GENERALUL DE CORP € DE ARMATĂ NICOLAE DĂSCĂLESCU

subordinea sa ducerea cu succes a luptelor: de apărare de către Diviziile 6 şi 15 infanterie.’ A fost avansat la excepţional

în mai multe rînduri, fiind numit în funcţiile de şef de stat major al Inspectoratului G eneral, al Aeronauticii (1931-1932), şef de stat major al Corpului 3 armată (1933-1935), apoi comandant al Brigăzii 12 artilerie (1935-1936), secretar general al Ministerului Apărării Naţionale (1936-1937), comandant al Brigăzii 1 Apărare contra Aeronavelor (1937-1939) şi al Diviziei 25 infanterie (1939- 1941). în iunie 1941, la intrarea României în război împotriva fostului imperiu al U.R.S.S., a comandai Diviziai 21 infanterie pentru eliberarea Basarabiei, cu care s-a distins în luptele grele duse pe platoul Ţiganca-Corneşti (4.-15.07.1941), fiind decorat de . către mareşalul Ion Antonescu cu propria-i decoraţie , O rdinul “Mihai Viteazul”, clasa a IlI-a.

La 10 noiembrie 1941, i s-a încredinţat comanda Corpului 2

armată cu care a dus lupte grele pînă în C olul D onului. în primăvara anului 1943, acest corp de armată a revenit în tară si a

fost- dispus în apărare în D obrogea,. unde î l vor găsi dislocat, evenimentele de la 23 august 1944! La com anda Corpului 2 arm ată,! generalul Nicolae Dăscălescu va participa

; pentru a doua oară la eliberarea Ardealului de Nord - de sub ocupaţia horthysto-fascistă .-, evidenţiindu-se în luptele pentru eliberarea oraşului Tg. Mureş şi a împrejurimilor sale, forţarea Mureşului^ eliberarea oraşelor Cluj,' Zalău, Garei şi Satii Mare, forţarea,Ţisei şi Bodrogului, în acţiunile -de -luptă de pe .valea;. Hernadului. Pentru modul cum a ştiut să-şi conducă trupele în aceste lupte, a /fo s t decorat' în

■ februarie 1944 cu Ordinul “Mihai Vileagul”, clasa a IlI-a cu Spade, ■ fiind'unul dintre puţinii ofiţeri ai • arm atei române căruia i s-a conferit acest înalt ordin în două rînduri. ; '

Preia'.. pen tru ..scurt tim j): "Comanda Armatei a 4-a române în perioada 12.01.-18.02.1945, iar la 3 martie 1945, după arestarea generalului de armată Gheorghe Avramescu de către sovietici, este numit pentru a doua oară la, comanda aceleiaşi armate, cu care va participa la operaţiile R oznava, Z volen , B anska-'

B istrica, din M unţii Tatra şi Carpaţii A lbi, practic pînă. la încheierea acţiunilor de luptă, la ,12 mai 1945.

La 29 iulie 1945, a fost trecut din oficiu în rezervă, fiind arestat v şi trimis în judecata Tribunalului j Poporului pentru crime de război, : fiind achitat la 8 octombrie 1946, l- iar .în 1948 categorisit “duşman -V al poporului” , retrâgîndu-i-se i dreptul de pensie, categorisit apoi % “chiabur” (avea 5 ha de pămînt), •,

. fiind împroprietărit în calitatea sa de deţinător al Ordinului “Mihai | Viteazul”. A fost hărţuit peste 10 - âni’. dar.a rezistat, recunoscîn- du-i-se d rep tu l de pensie şi, ;V

.celelalte,drepturi de-abia în 1964.:h refuzat orice onoruri, fiind de ■*o modestie şi corectitudine ieşite ;?

/d itf comun. S-a stins din viaţă la -'26 sep tem brie '1969, - fiind

înmormîntat la Piatra Neamţ..în semn .de recunoştinţă şi

preţuire, un bust al său străjuieşte din 1994 ■ în * faţa ‘v comandamentului Armatei a 4-a - române din CIuj-Napoca iar gara Ungheni de lîngă Tg. Mureş . poartă denumirea onorifică,’ de ■ sta tia C .F .R . “ GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU” ; Editura Militară, în anul 1995, prin ing. N. Dăscălescu a dăltuit chipul personalităţii sale într-o frumoasă carte-document.

C o lo n e l V a s ile TUTULA ■ >

“Memoria cruzimii - o expoziţie despre

holocaustul comunist din România

Expoziţia de artă plastică “Memoria cruzimii - Tineretul fără tinereţe” a fost deschisă, luni, la Galeria “Apollo” a T eatru lu i N aţional din Bucureşti.

închinată generaţiei anilor 1925-1935, expoziţia reuneşte picturi, sculpturi şi gravuri. Pe lista artiştilor ce participă cu lucrări figurează nume ca: Marian Zidaru, Titi Ceară, Petru Lucaci, Valeriu Mladin, Dan Perjovsk i, L isandru Ncamţu şi Kosta Alexi.

Caietul expoziţiei cuprinde lista celor torturaţi şi ucişi de reg im ul com unist.'Manifestarea este organizată de o rgan izaţia C entral

Muncitorească a Partidului N aţional Ţărănesc Creştin Democrat.

C orneliu V asilescu,' coordonatorul expoziţiei, a

declarat: “încercăm să facem un exerciţiu de rememorare şi fixare în imagini desprinse de' sensul lor strict ilustrativ, transferînd generaţiilor noi atm osfera dc p ierdere a

, echilibrului moral şi uman în perioada de după război” , iar Gheorghe Iova afirm ă că “organizarea unui parastas, organizarea unei expoziţii, - editarea unui catalog sînt toate acte ale neuitării, ale iubirii

, de aproape, care e lege a iubirii de Dumnezeu".

TVei traficanti de heroină obtinntădin morfină românească au fost

condamnaţi în Statele UniteDoi iranieni şi un turc au fost

condamnaţi, marţi, de un tribunal din San F rancisco pentru încercarea de a introduce în Statele Unite circa o tonă de

- heroină j* obţinută din morfină procesată în România şi Turcia, informează REUTER.

Autorităţile din oraşul califor- nian au precizat că pedeapsa maximă pentru cei trei este închisoare pe viaţă, fără posibili­tatea de eliberare condiţionată. Un juriu federal texan a respins recursul înaintat de cei trei, acuzaţi "pentru conspiraţie în vederea importării a 500 pînă la _1.000 kilograme de heroină.

Cei trei asia tic i, afirm ă autorităţile din San Francisco, sînt membri de frunte ai' unei importante reţele de trafic de droguri din Asia de Sud-Vest, care a cumpărat cantităţi uriaşe de morfină de bază de la unele grupări pakistaneze. Morfina,

adaugă au to rită ţile jud ic iare americane, fusese procesată în România şi Turcia.

. Cei trei au fost condamnaţi în C alifornia, însă procesul s-a judecat în Lubbock, Texas, unde fusese depozitată o parte din heroina pe care reuşiseră Să o introducă pe teritoriul SUA. j

S-a sinucis pentru că a rămas

repetentăîn data de 22 octombrie, la

ora 10,30, Camelia I., în vîrstă de 20 de ani, studentă Ia Faculta­tea de Chimie din Cluj, într-un moment de disperare, s-a aruncat de la etajul 8 al imobilului de pe aleea Detunata nr. 11. Decesul a survenit instantaneu, fata fiind făcută, literalmente, praf. Ea a suferit multiple fracturi la întregul sistem osos, hemoragie meningeală, rupturi splenice, hepatice şi ruptură renală stingi ’

Cauză sinuciderii a fost faptul că a rămas repetentă, nenromo- vîndu-şi cîteva examene, m data de 21 octombrie, părinţii, aflaţi în Ploieşti, au luat la cunoştinţă de situaţia şcolară a fiicei lor.. Alertaţi, au sunat-o la telefon, co- rîndu-i să se întîlnească a doua zi la ora 10,00 în faţa.decana- tului facultăţii. Speriată dc reacţia părinţilor, disperată, 6 ta nu a mai văzut nici o altă alternativă, dccît sinuciderea. (D.C.) ■

ADEVĂRULde C luj z i a r in d e p e n d e n t

ANUL VII NR. 1806 ISSN 1220-3203

JOI84 OCTOMBRIE 1996

16 PAGIM 500 LEI

I ULTIMA ORĂ joi, 24 octombrie 1996

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ

CLUJ-NAPOCA

•• Vlideasa

^>Hc

^ ^ • CluJ-N •Tarnifa. . ^

•Băifoara #Turda J fl]S

II Vama Cluj va avea I un nou sediu1 DROGURILE -

UNUL DINTRE ARGUMENTELE

MUTĂRII

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 24 oct. a.c. în jurul orei 15.

Nici după şedinţa extraordinară a Consiliului local

Cluj-Napoca nu are un buget aprobat pe 1996urmare din pagina 1 -

asemenea lucrări. „Mic să nu-mi dea nimeni lecţii (...), să nu băgăm bani cu picătura în lucrări pe care nu le mai terminăm”, a spus consilierul USD Iuliu Păcurariu.

După patru/ore şi jumătate de discuţii, cînd fiecare consilier s-a ridicat şi a vorbit despre cc a vrut - au fost înregistrate 45 de luări de poziţie în primele două ore -, s-ă ajuns, totuşi, la un acord. O nouă şedinţă de consiliu, cate se va desfăşura joi după-amiază, va avea din nou ca principal punct pe ordinea de zi, problema bugetului. Această amînare a „rezolvat” circa jumătate dintre proiectele, de hotărire cuprinse în ordinea de zi a

şedinţei extraordinare de marţi, toate legate de banii Consiliului local. Rămîne destul de gravă situaţia regiilor autonome de interes local, care nu ştiu încă, acum, în pragul sezonului rece, cîţi bani vor avea ca să-şi desfăşoare activitatea.

Consilierii n-au mai stat pe gînduri şi au acordat titlul de Cetăţean de onoare al oraşului, soţilor Grove din Germania, cei neîndreptăţiţi de o caracterizare rău alcătuită, din care, la una din anterioarele şedinţe, consilierii n-au înţeles nimic. . Tot de marţi este Cetăţean de onoare şi savantul româno-italian Dinu Adameşteanu, cunoscut arheolog.

Vama Cluj îşi va construi un sediu corespunzător desfăşurării activităţii sale, în cartierul Someşeni, strada Traian Vuia. Consiliul local al municipiului Cluj- Napoca a aprobat concesionarea, în favoarea Direcţiei G eneralei Vămilor, a unui teren cu o suprafaţă de 25.000 metri pătraţi. Durata concesionării este de 99 de ani, iar taxa de concesionare este de 40.000 lei pe metru pătrat . •

Conducerea Vămii Cluj a considcrat că actualul sediu, din strada Tineretului 49-51, este impropriu destinaţiei pe care o are, din multiple raţiuni. Dintre aceastea au fost amintite blocarea circulaţiei, imposibilitatea menţinerii cură­ţeniei, dar şi faptul că “in ultima vreme se încearcă introducerea, tranzitul, scoaterea, pe diferite căi, a drogurilor. Prezentarea automar- farelor făcîndu-se în stradă, este imposibil efectuarea unui control riguros pentru descoperirea acestora.” • D.B.

Ion Tiriac nu este Interesat de preluarea unei părţi din capitalul,

social al Băncii Dacia FelixOmul de afaceri Ion Ţiriac -

afirmă că nu este interesat de preluarea unei părţi din capitalul social al Băncii Dacia Felix:

în presa centrală de marţi au apărut informaţii potrivit cărora Ion Ţiriac ar avea intenţia de a se solidariza cu Mircea Lucescu în oferta de redresare a BDF.

“Nu sînt in te resa t -de cumpărarea de acţiuni la Banca Dacia Felix şi nu am făcut nici o afirmaţie în acest sens”, a declarat m iercuri agenţiei MEDIAFAX Ioo Ţiriac.

în aceste zile se discută la Cluj planul de redresare a BDF propus de actuala conducere a băncii. Planul se sprijină pe intenţiile unui grup elveţian şi ale unor societăţi care au ca patroni persoane române de a participa la redresarea BDF, fie sub forma cum părării de acţiuni, fie. sub forma acordării

de finanţare. P lanul de redresare a fost prezentat Comitetului creditorilor, care nu şi-au exprimat încă nici o opinie asupra v iab ilită ţii acestuia. _

Conform judecă to ru lu i sindic Ioan Georgiu, Lucescu Group ar intenţiona să acorde BDF finanţare în valoare de 30 de milioane de dolari.

Consorţiul elveţian Winlook Management Ziirich susţine că

.este dispus ca, într-o lună, să participe la mărirea capitalului social al BDF, cu 200 milioane dolari, şi să deschidă linii de credit de 800 milioane dolari, fără condiţii de exclusivitate. A treia-ofertă aparţjne firmei Alfa Real Estate, care şi-a declarat intenţia de a participa la mărirea capitalului social al BDF, dar numai în condiţiile în care nu vor mai fi luate în considerare alte oferte.

D eclaraţiile preşed intelu i Clinton privindextinderea HAT0 gen erea ză ¥ii reacţii

Ş e d i n ţ ă e x t r a o r d i n a r a

a C o n s i l i u l u i l o c a l C l u j - N a p o c a.V ii'inc'.ic.i '.Viisiliul loc.il j | municipiului ■ 'lii|-N.ipt<iM ii;

SL.linM c'ilr.’orilin.tr.i in ziua de 24 oilombric I9v":. orele Iii. in s.ila dc sucl.i de U sediul dm slr M eilor nr 1 î cu uri»;ii'.<riil p ri'k \l .d ordinii .le /i 1 l'runxl .ie lh'l:irire prmnd reciifk.inii bunelului liic.il pe •mul l'J'>fi. 2 Pn'icv.1 de li.'i.irire prmnd ■ipriîb.ire.i bn.-itleli'r .le u-nilnri m cheltuieli dm regiile .mk'ii'-nu. ■ le interes loi.il, T Proiect de hi-larire prmnd M.ihiliri.i uner l.irile nin\im.ile pentru .îcen'.u economici, 4 Proiecie de het.iriri prmnd .1I01..111M unor sume din bunelul loc.il pe .inul 1‘i'X;. ' Dnerse ' P r im a r

G h e o r g h e F U N A R

Foştii inamici din estul şi vestul Europei in perioada “războiului, rece” au salutat, marţi, angajamentul asumat de preşedintele american privind încercarea de ă -r aduce în jindul statelor membre ale NATO, înainte de sfîrşitul secolului, pe foştii semnatari ai Pactului de la Varşovia, informează REUTER.

E l nu â nominalizat nici o ţară . şi nici data summit-ului de anul viitor, în timpul căruia solicitantele vor fi invitate să înceapă •negocierile, dar a subliniat că uşile vor rămîne ^deschise şi după^ acceptarea, statelor din primul val.' . Oficialităţi din cadrul Alianţei Nord-Atlantice au declarat că extinderea organizaţiei reprezintă acum o bază pentru viitoarea politică externă a preşedintelui Clifiton în cazul în care va fi ales pentru uri nou mandat, la 5 noiembrie.

Mai multe'state,'temîndu-se că ar putea fi abandonate în timpul unor tratative dintre NATO şi Rusia, după o extindere limitată,

au solicitat garanţii în ceea cc priveşte o viitoare admitere.

La, Bucureşti,' purtătorul de cuvînt al preşedintelui Ion Iliescu, a salutat, la rîndul său, discursul şefului statului american.. “Salutăm to a te : declaraţiile

politice şi toţi paşii făcuţi în ceea ce priveşte extinderea NATO”, a declarat Traian Chebeleu, citat de REUTER. “Dorim să ne numărăm printre primele state admise în Alianţă, în care vedem im stîlp al securităţii şi, o garanţie pentru noi paşi pe calea democraţiei, în special în România”.

Rusia a reacţionat cu prudenţă, iar Lebed a minimizat comentariile lui Clinton, considerindu-le pură propagandă electorală. Purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe, Ghenădi Tarasov, a declarat că: ‘Toziţia Rusiei în ceea ce priveşte extinderea NATO nu s-a schimbat”.

în schimb, Polonia a primit cu bucurie mesajul preşedintelui american.

“Am primit cu satisfacţie mesajul

preşedintelui B ill Clinton privind programul extinderii NATO.:, şi cererea de adoptare a unei decizii finale în prima jumătate a anului 1997”, a declarat preşedintele Alexandr Kwasnievski.

Polonia, Ungaria şi Republica Cehă sunt considerate drept primele state care vor deveni membre cu drepturi depline ale NATO, dar Comandantul Suprem al Foiţelor A liate din Europa',1 generalul George Joulwan, a afirmat, marti, că programele de cooperare cu statele din Parteneriatul pentru Pace trebuie să continue, indiferent ce termen urmează a fi fixat pentru extinderea Alianţei Nord-Atlantice.

Raia I n f l a ţ i e *

în luna s e p t e m * ţ r # * a fost de ■

Rata inflaţiei, î n r o ^ ^ ^ J ^ în luna septembrie a . c - - ® L î . j de 2,4%, informează Naţională pentru '

Fată de luna d e c « î i r * ,e 1995, t m inflaţiei a 30,1% .'Comparativ septem brie 1995, * preturilor de consum 145,3%. ' __________

Reuniunea C o m i t e t u l u i

coordonatorilor n a ţ î o * 1 ^

din ICE

Purtătorul de c u v î n t al M AE, Sorin D u c a r 11 - * comunicat, m iercuri,; că la Graz, în A u s t r i a . Va avea loc, în zilele 2 - 4 şi 25 octombrie, r e u u iComitetului c o o r d o n a t o r i loinaţionali din statele u i e m t i e a le IniţiativeiEuropene (ICE). U n u l <1 ■ n , ! t subiectele re u n iu n ii v a S consacrat pregătiri i î n t - î I r u r i ; premierilor şi a m i n i ş t r i l o r de externe din s t a t e l e ~ I d l , programată să aibă l o c l - a 8 şi 9 noiembrie, tot I a G r a i

Dialog p o lit ic UE - ţări a s o c i a t ^ —în ziua de 29 o c t o m b r i e ,

da Luxemburg a r e T o c reun iunea C o n s i I I t x Xui afacerilor generale d i n c a d r u l Uniunii Europene, L a c ^ a r e participă şi statele a s o c i a t e . România va fi r e p r e z e n t a li de o-delegaţie c o n d u s ă <ie Lazăr Comănescu, s e c r e t a r de sţat în MAE, Î n t î l n i r e a se desfăşoară. în c a d r u l dialogului politic i n s t i t u i t între UE şi ţările a s o c i a t e .

u

“Minusuri de milioane de lei, fie din buzunarul chiriaşului, fie din vistieria statului” evitate prin controlul societătii

“CONSTRUCTARDEAL”' Importanţa Legii 112/1995, privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţie da, locuinţe, trecute în.- proprietatea statului, este de necontestat. Accastă lege, după spusele unora este calificată drept “a doua naţionalizare”. Datorită complexităţii şi posibilităţilor multiple de interpretare în teren, Legea nr.' 112 sc aseamănă, foarte mult cu Legea nr. 18/1991, legea fondului funciar.

In municipiul.Cluj-Napoca există în ju r dc 12.000 de apartamente care pot fi cumpărate de actualii chiriaşi. Dificultatea soluţionării fiecărui: dosar diferă, dc la caz la caz. Pentru o rezolvare corectă sc impune ca cci 30 dc angajaţi ai

SC “CONSTRUCTARDEAL” să aibă douâ mari calităţi: profesionale şi morale, declară-domnul Sever Găină, membra AGA la societatea sus amintită din partea FPS. în opinia domniei sale importanţa deciziilor care le iau necesită o vcrificare riguroasă asupra modului cum a fost organizată activitatea,

,, cum a fost înţeleasă legea şi nu în ultimul rînd, cum a fost selecţionat personalul.

Am fost surprinşi să aflăm că totuşi, s-a instituit o verificare a activităţii socictăţii respcctive (chiar şi în al doisprezecelea ceas). La înccputul accstei luni, în şedinţa comună, consiliul de administraţie şi AGA au dispus sâ se facă o

' vcrificare a personalii lui care aplică Legea 112. întrebarea este dacă

după această decizie s-a făcut ccva?Alte decizii care au fost luate de

către forurile în drept, privesc necesitatea:

- Unei discuţii cu întregul personal pentru o înţelegere corectă a tuturor aspectelor din lege, pentru a nu exista posibilitatea variată de interpretare de la un inspector la altul. “Orice greşeală a personalului sc soldează cu un minus de milioane de Ici, fie din buzunarul chiriaşului, fie din vistieria statului”, argumentează dl Găină.

- Funcţionarea unei comisii dc super-vizare a cazurilor în carc s-a stabilit calitatea superioară a gradului dc finisaj. Preţul pentru un metru pătrat de suprafaţă locuibilă este de 2.100 de lei pentru calitate inferioară,-iar pentru cca

superioară este de 2.7Q0 de lei. Influenţa pe care o are starea tehnică şi calitatea finisajului reprezintă o pondere consistentă (aproximativ 40 la sută) din valoarea locuinţei. Fiecare variaţie la încadrarea într-o categorie sau aha, poate ridica (nicidecum coborî) preţul cu cîteva milioane de lei.

- Analiza lunară a modului în care decurg lucrările de evaluare şi vînzare sc va face în ultima săptămînă a ficcărei luni. Factorii de răspundere din conducerea AGA si consiliul de administraţie al “CONSTRUCTARDEAL” urmează să “monitorizeze” procesul de aplicare a Legii 112.

L. P U R D E A

L e b e d a n t ic ip e a z ă d e m i t e r e a

p re m ie ru lu i r u s C e m o m î r d i nFostul sccretar al Consiliului

Securităţii Rusiei; Alexandr Lebed, a afirmat, marţi, că primul ministru Victor Cemomîrdin va fi eliberat din funcţie pînă la sfîrşitul lunii în curs, informează REUTER. “Este o persoană în plus, a devenit o persoană în plus, adică una de prisos”, a declarat Lebed într-un interviu acordat realizatorilor programului “Nightline”, difuzat de postul american de televiziune ABC News.' Preşedintele. rus Boris' Elţîn l-a eliberat, săptămînă trecută, din funcţie pe Lebed declarînd

că nu mai poate, tolera l i p s a d e spirit de echipă a g e n e r a l u l u i , f j vîrstă de 46 de ani, şi e v i d e n ţ i ambiţie de a deveni u r m ă t o r u l lider al Rusiei. ~

în unele fra g m e n te a l e interviului difuzat d e A . 3 3 G L ebed l-a acuzat p e ş e f a ] administraţiei de Ia K r e m l i n Anatoli Ciubais, că l-a c o n v i n s pe Elţîn sâ-l demită. “Era s i n g u x a persoană care avea a c c e s preşedinte. El este cel care a c r e a t această izolare a r t i f ic ia lă D o - numai a mea, ci şi a a l t o r o ficialităţi ~ din p r e a j m a preşedintelui”, a afirmat I . e b e t L

C a t a s t r o f ă a v i a t i c r ^Cel puţin 12 persoane şi-au pierdut viaţa, miercuri d im in e a ţă , c î n J

un avion Boeing 707 a explodat la scurtă vreme de la d e c o l a r c s , s-a prăbuşit peste un cartier dens populat al oraşului d e c o a s t j ecuadorian Manta, informează radioul local, citat de 'R . E U T j ? j ^ Avionul, aparţinînd companiei americane Millium Air, sc î n d r e p t a spre Miami, cu un echipaj format din trei membri şi e f e c t u a h jj transport de peşte congelat şi flori.

Postul local dc radio presupune că accidentul a fost c a u z a t d e c ■ defecţiune de motor, adăugînd că resturile avionului au c ă z u t p e s t e o biserică dintr-o zonă dens populată.

Z ia ru l n o s t r u f o l o s e ş t e s e r v ic i i l e in fo rm a t iv e a | e a g e n ţ i i l o r d e p r e s ă R o m p r e s ş i M ed ia fax

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Clui-Nopoco, Înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12 /308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

I L I E G A L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

T e l / f a x : 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 16

Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507;

Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; SuKrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

T IP A R U L E X E C U T A T L A3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 - ~

Tel. 40-(0)64-199898,154264

GaramondL— Tipograf6 s r- L ----