Pronosticuri

Semne scoase din starea atmosferii, din purtarea vietăților, din înfățoșarea sadurilor, și altele care arată schimbările timpurilor și a altor fenomene, pre care agricultorii se interesează de a le cunoaște.

Dacă astrologia, dacă meșteșugul gâcirii sânt niște nimicuri născocite, bune numai să arăte prostiea ominească, dacă proorociile Călindarelor de vreme bună și vreme ră, esă mai totdeauna minciunoase, nu este tot așa și cu prezicerile care sânt urmarea observației a unor împregiurări care se arată totdeauna înaintea cutării sau cutării schimbări a stării atmosferii. Nu este un om, cu minte sănătoasă, care n-au adeverit niște întămplări ce arată foarte lămurit înlănțuirea mai multor isprăvi, care almintrele nu samănă a avea nici o legătură între ele, deși aevea au o legătură mare și foarte de aproape între dânsele.

Aceleși pricini trebuie să aducă aceleși resultaturi, pentru că natura urmează un drum regulat, atăt în totul căt și în parte. Pentru aceasta în toată vremea, oamenii au crezut cum că cunoașterea schimbărilor atmosferii în oare care period, trebuie să aducă cunoașterea sigură a acestorași schimbări în periodul următor. Însă ispita au arătat neputința de a se statornici ceva nestrămutat în această privire, deși chivzuirile întemeiate pe o lungă observație nu pot fi tăgăduite de nimene.

Pronosticurile următoare, care mai toate sânt ispitite de redactorii cursului complet de agricultură a veacului XIX, tipărit la Paris, aceste pronosticuri zic, sânt împărțite în trii clase, adecă semnele trase din atmosferă, acele scoase din trupurile pământești, și acele luate de la vietăți. S-ar putea scoate ăncă și din saduri.

Semne din atmosferă

1. Dacă stelele perd din strălucirea lor, fără ca să se ivească nouri pe cer, este semn de furtună.

2. Dacă stelele se arată mai mari decăt obicinuit, sau mai aproape unele de altele, este semn că timpul are să se schimbe.

3. Cănd se văd fulgere aproape de orizon, fără vreun nour, este semn de timp frumos și de căldură.

4. Tunetile de sară vestesc furtună cu ploaie; acele de dimineață arată vânt, și acele de amează zi, ploaie.

5. Tunetul necurmat vestește un viscol sau o foarte mare furtună cu ploaie.6. Curcubeul foarte colorat sau îndoit curcubeu, vestește o necurmată ploaie.7. Țărcălamurile albicioase ce se arată în giurul Soarelui, a Lunei și a stelelor, sânt un

semn de ploaie.8. Cănd ploaia fumegă căzănd, este un semn că va ploua îndelungat și cu îmbeașugare.9. Dacă după o ploiță, se va zări aproape de pământ o păclă asemănăndu-se cu fumul,

este semn că va căde multă ploaie.10. Nourii care după ploaie se lasă aproape de pământ, și se par a se rostogoli pe cămpii,

sânt un semn de timp frumos.11. Dacă va căde o negură după timpul cel rău, este semn că are să înceteze acest timp.12. Dacă negura va căde cându-i timp frumos, și se va înălța lăsănd niște nouri, timpul cel

rău va urma nesmintit.13. Dacă se vor arăta doi Sori, aceasta vestește omăt și frig.14. Earna, fulgerile sânt un semn de omăt, de vânt, ori de vijălie.

15. Nourii împărțiți ca lâna oilor pe spinarea lor arată în vremea verei vânt, și în vremea ernei omăt.

16. Dacă orizonul este fără de nouri și nu bate vânt, nici măcar de la mează noapte, este semn sigur de timp frumos.

17. Dacă după vânt, va urma brumă care se va împrăștia în negură, timpul va fi rău și nesănătos.

Semne din trupurile pământești

1. Dacă para lampei scănteează sau dacă fetilul se formează ca o gămălie de ciupercă, va urma nesmintit ploaie.

2. Tot aseminea se întămplă cănd cade funinginea din ogeaguri.3. Dacă jăraticul se pare mai înfocat decăt obicinuit, și dacă para se arată mai vie, îi semn

de vânt.4. Cănd para este dreaptă și lină, îi semn de timp frumos.5. Dacă se aude în depărtare sunetul clopotelor, îi semn de vânt sau schimbare de timp.6. Bunele sau rălele mirosuri strinse în sine, adecă simțindu-se mai puternic, sânt un

semn de ploaie.7. Schimbarea deasă a vântului, este vestirea unei vijălii.8. Dacă sarea, marmura, ferul, geamurile prind umezeală; dacă lemnele de la ușe, și de la

ferestri se ănflă; dacă bătăturile de la picioare se fac dureroase, îi semn de ploaie ori de disgheț.

9. Vânturile ce încep a sufla zioa sânt mai tari și țin mai îndelung, decăt acele ce încep noaptea.

10. Înghiețarea ce începe cu vânt de la răsărit, ține îndelung timp.11. Dacă vântul nu se schimbă, timpul rămăne precum este.12. Aerul mai transparent decăt obicinuit, arată ploaia ca foarte aproape.13. Dacă nouri mici albi, cănd trec pe subt Soare, se văpsesc în roșu, galbăn, verde, și alte

coloare a curcubeului, earăși vestescu ploaie.14. Cănd Luna îi încungiurată cu un cerc de aburi, este earăși semn de ploaie.

Semne de la vietăți

1. Dacă liliecii se arată în mai mare număr decăt obicinuit ori că sboru mai îndealung decăt totdeauna, vestesc pe a doua zi o zi călduroasă și senină. Cu totul din împrotivă se întămplă dacă ei sânt în un număr mai mic, și întrănd prin case slobod țipete.

2. Cucoveica ce se aude ținănd căndu-i timp rău, vestește timp frumos.3. Corbii dacă cărăsesc dimineața, însamnă timp frumos.4. Este semn de ploaie și de furtună, cănd rețele și găștele sboru ici și cole căndu-i timp

frumos, măcăind și cufundăndu-se în apă.5. Albinele dacă se depărtează puțin de știubeie, vestesc ploaie; ele o mai vestesc ăncă

cănd sosesc în gramadă la stup înaintea nopței, și fără a fi cu totul încărcate de miere.6. Dacă hulubii se întorc tărziu la hulubărie, arată ploaie în zilele următoare.7. Este un semn de timp rău cănd vrăbiile ciripesc mult, și se cheamă pentru a se aduna.8. Găinele ce se tăvălesc în colb mai mult decăt obicinuesc, vestesc ploaie. Tot de

aseminea se întămplă, dacă cucoșii căntă sara sau la ceasuri neobicinuite.9. Este semn de timp rău cănd răndunelele ating suprafața pământului și a apei.10. Timpul vestește furtună cănd muștile pișcă și se fac mai obraznice decăt obicinuescu11. Cănd muscuțile se adună înaintea apunerei Soarelui și formează o coloană în vârtej,

atunce vestesc timp frumos.

12. Dacă broaștele orăcăesc mai mult decăt obicinuescu; dacă broaștele râioase esă sara în mare număr din bortele lor; dacă râmele din pământ esă afară; dacă cârtițele fac moșinoaie mai mult decăt obicinuesc; dacă boii boicăesc și curcanii se adună împreună, este semn cam sigur de ploaie.

13. Dacă dobitoacele si mai că samă oile sânt mai aprige la pășune decăt obicinuit, ploaia nu este departe.

Mai sânt ăncă un mare număr de ziceri populare, care s-ar pute pune în răndul pronosticurilor; însă adeverirea lor nu este așa de lesne ca a schimbărilor atmosferii, din pricina timpului ce trebuie a se aștepta; așa se zice că dacă va ploua la 21 Aprilie, nu se vor face nuci; că dacă va ploua la 3 Iunie nu va fi poamă. Aceasta poate fi adevărat, căci aceste epohe sânt acele a înflorirei copacilor sus arătați, și se știe că rodnicia plăntelor cere un timp săc și cald pentru a lega într-un chip potrivit.

Se știe că cănd primăvara este ploioasă și îmbelșugare de făn și slabă creștere de grău; că dacă ea este călduroasă, vor fi multe pometuri ori poricale, însă viermănoase; că dacă ea va fi răce, stringerea pănilor va fi tărzie.

Dacă primăvara și vara amăndouă seci ori amăndouă umede, va fi spaimă de foamete. Dacă vara este călduroasă vor fi multe boale.

O toamnă ploioasă vestește că va fi vinul rău, și puțin grău în viitorul an. O toamnă frumoasă este mai totdeauna urmată de o earnă vântoasă.

Toate aceste semne au o pricină cunoscută de oamenii deprinși a băga de samă și pot ca să călăuzească îndestul de sigur pe cultivatorul ce va face la aceste o mare luare aminte.

Îndeobște lunga nestatornicie a anotimpurilor, sau prin vânt, sau prin săcetă, sau prin umezeală, sau prin căldură, sau prin frig, este vătămătoare sadurilor și dobitoacelor.

Primăverile și verile umede sânt obicinuit urmate de o toamnă frumoasă; dacă earna este ploioasă, primăvara este seacă; dacă earna este seacă apoi primăvara este umedă. Cănd toamna este frumoasă, primăvara este ploioasă.

Tradus de Teodor Codrescu