GH. $TEFAN

'STELA FUNERARA INEDITA DE LA TROPAEUM

in 1947, eu prilejul executiirii unei mici secliuni pe latma exte­:rioara a zidu.lui cetalii Tropaeum, perpendiculara pe cut'tina de III nord de poarta. de est, am descoperit in stratul de darimiituri al zidului eons"tantinian 0 stela funerara rupta in doua bucati, aflatii astazi in Muzeul din'.Constan\a. Piatra fusese 'ziditii eu partea lucratii spre inte­rior in zidul incintei inaugurate in 316 e.n . Ca dovada este fapotul ca, in 1110mentul des'copel"irii, aceasta parte a lTIonumentullli purta unne de mortal.' de var, nisip ~i mid fraglnente ge diramida..

Monumentul este lucrat din calcar cochili!er de cali tate slaba. Folosi! ca material de constructie in incinta liciniana, pentru a se potrivi in zidire s-a martel at rama din partea stinga ~i s-a taiat extre­mitatea ' inferioara. Partea superioara este rupta neregulat iar relieful rau pastrat.

DiInensiunile pietrei sint impresionante. Chiar in starea fragmen­tara in care a ajuns pina 1a noi, ina1timea e 1 este de 1,8 7 m, l:ltlmea ·de 0,865 111, grosimea de 0,27 m.

Monumentul, incadrat de 0 rama omamentatii cu obi~nuitul vrej ·de vila de vi e, din care nu se mai pastreaza .decit latura din dreapta, era hnpartit in tre1 registre. Registrul inferior, mal adincit, e ra 1'ezer­vat inserip\iei. Registrul mijlociu are scu.lptatii in basorelie! cunoscuta cina funerara, executata destul de stingaei . Pe 0 kline cu extremitati ·cut·be ~i ornatii cu motivul zig-zagului dublu , sint infati~ate doua per­sonagii masculine, ell barba ~i par cirliontat, iar in stinga busbul un ei femei eu val in jurul capului. In partea ell'eapta se vede un bust maseulin, mai mic decit celelalte pe rsonagii ~i inapoia extremitii\ii curbe a patului.

Intt'eaga reprezentare al'e un aspect rustic fiind executatii de un me~ter cu pu\ina experien\ii. Spa\iul restrjns in care se inscriu eele patru personagii n -au oferit me~te.rului posibilitatea de a 110 jnfa\i~a in pozitie intinsa . Este de men\ionat cii partea inferioara a tabloului, fiind cOlnplet stricata, nu se mai pastreaza nici 0 urma din obi1?nuita masa de oJrande (trapeza) cu, eventual, servul ' sau servii neJipsi\i din ascmenea reprezentari.

252 GR. STEFAN

STELA FUNE~ARA DE LA TROPAEUM 253

,, ·· GH-. $ T EFAN

'J,'

Registl'ul ·supel'ior, separat 9" eel precedent printr-o banda orizon-tala ol'namenlatii cu un vrej stDizat, era ocupat de un alt basorelieI, a~a cum ind}~a fragmenlul de ramLPastrat, din plicate, numai in coltul inferior din dreapta. Orientindu-ne dupa alte numeroase piese similare din Dobl'ogea " aici t1'ebelie sa Ii ·fost l'epl'ezentat cavalel'ul trac, divi­nitate caracteristi ca in mediul rural autohton din J\1oesia Inferioadi, care ocupa de . regula , atunei eind se ·asociaza C:'l cina funerara, extremi-tatea superioara. "

IncheielTI aid prezentarea sumara a elelnentelor structurale, ne vom opri ma, ~taruitor asupra inscriptiei. Caci, de~i la prima vedere aceasta este 0 fnscri p\ie Iunerara banala, ea aduce, totu~i, citeva ele­mente interesante de ordin onomastic ~i istoric,

Textul este dispus pe 11 rinduri bine pastrate, eli exceptia primei litere - litera D din binecunoscuta invocatie D(is) M(anibus) ~i a primelor litere din r. 2. Aici se pastreaza clar un A initial, urme slabe din literele C ~i V, ~i, iara~i clar, un S final. De observat di intre ,\ initial ~i urmele lui C existii spaliu suficient pentru trei litere. De relinut, de asemenea ea S final se afla la 0 departare mai mare de u1'mele lui V din cauza unei gami pe care piat1'a a avut-o din vechime.

i\.\'eln de a race eu prenumele defunctului, ATTICYS, asigurat prin acela$i nume in genetiv pastrat clar ca patronimicon in r. 8.

Dupa Attic"s pe piatrii se "ede . limpede urmatoarea succesiune de literc : CECITIAS. uitima Hind sapa!a in vel'S, pc mulura cadrului. Acest patronimicon nu ne este cunoscut. Literele se pastreaza insa clar, Prin analogie eu unele forme pe care Ie VOln discuta mai jos . avind in vedere ~i mediul etnic in care il intilnimJ acest nUlne pare a fi trac. .

Un alt nume neintilni t pin a acum este femininui SARBIS din rinclurile 3-4. fn legiitura cu grafia: semnalam 10rmele CELSI (1'. 4) soris ~i CAELSVS (r. 9), preeum ~i l'indul 11, POSVERVNT, seris eu caraovere mai mi'ci, pare-se de 0 altii mina. Lapicidul a folosit ~i ligaturi ca ET, ·NE, AE, RE, RI. lniillimea literelor intre 5 ~i 3 em.

Citim, a,a dar : ~

D.M. A ... S CECITIAS VIX.ANN.LXX'ESAR BIS.CELSLMARITA.EIVS

5 VIX.AN.LX.BENE MERE NTIBVS PATRI ET MATRICASTVS A TTICI .Z.LEG .ET .MAR VCS ETCAELSUS MIL.LEGXI

10 CL.'E VALES.FRATRES POSVERVNT

D(is) M(anibus) A[tti]cus CECITIAS vix(it) ann (is) LXX et SAR BIS Celsi marita eius

v ix(it) an(nis) LX benemere ntibus patri et matri Castus Attici Z (centurio) leg(ionis) et Mar

. cus et Caelsus mil(es) leg(ionis) XI

Cl(audiae) et .Vale(n)s fratres posllerunt ,.

(Cf., de pilda, V. P:1rvan. Incepututile vietH romane kt gtt1'ile Dunarii, Buc., 1922, passim.

STEI..A F U NER .... RA DE LA TROPAEUM

Epitaful a fost pus lui l lttictl s CECITIAS, care a trait 70 de ani. ~i so\iei acestuia (maTila eius in loc de obi~nu itul uxor) SARBIS a lui Celsus . caTe a trai t 60 de ani. tatiilui ~i mamei ce au binemc>ri tat (aceasta cinstir e), de catre Iii lor Castus al lui Atticus. centurion 81 legi unii a X I-a, Marcus ~i Caelsus, soldat al IcgiUriii XI Claudia, ~i

Valens. (impreuna) ca frali. Cum se yede sinten1 intr-o Ialuilie de traci , in care numele

parintilor sint inca tl'acice, in ti mp ce fiii, in numal' de patru , au pl'enum e romano comune. de~i macar doua dintre ele (Castus ~i Celsus) i.~i aveau, probabil, cOl'espondente ~i in onOlnastica autohtona,

Elementele cele mai importantc ale acestei inscriptii sint celE' doua nume t racice CECITIAS $i S ARBIS, dupa ~tiin(a noastrii unicate in onomastica tl'aca ,

In adevar, in ceea ce prive~te SECITIAS, patronimicul lui Atticus, singura analogie ce poate fi ad usa €ste numele unei locali la\.i antice din Tracia - rz~%:dH(L sau PZt%Z(7W, - asUizi Dijnikli, intre Adriano­pole ~i Filippopoli (Plovdiv) - nume dedus din mai multe placi , 'oti\'c pro\'enind dintr-un s'anctuar a1 cavalerului t,r ac, una dintre elc fiind dedicata lui 'Arro),}\w'j rE~ZS&~'ljvo<;, AIU avea de a face ell un epitet clcdvnt d in numele unci localiUiti, care, dupa G. G. :rvlateescu, putea inlbraca r..lai l1nll te variante 2.

Ivan Venedikov se ocupa ~i el de descoperirea de la Di jnikli, acJucind uncle preciz;;ri in ceea ce pri\·e~te localizarea. C it ind pe G, I, Katzarov 3 e1 situeaza sanctuarui ami~tit ia Clava in apropierc de Lozen (Dijnikli) ' .

Numele mamei - SARBIS - este 'ii el necunoscut in inscrip\ii. .suidas 11 c;.moa-$te ca , nume frigian a1 Sibiliei, ceea ' cc poate constitui un indiciu imI=ortant j . Nume1e nu poate Ii decit trac. Cunoa-$tem din inscriplii masculinul Sa!bis . Astfel intr-o inscriptie din Bulgaria apare un Lrt.A~~~ l\!o·jY.Cl..ze'r:ouG iar in alta din ,Halia un centurion din cohortelc

2 G. G. Mateescu, I Tmci 11elLe epigrafi di ROlna, in EDR, I, 1923, p . 147, Mateescu da citeva v a r iante posibi le : r~~Y.z:)tz (.0(0";), ~aZZ~Cl, r<:~Y.:t[ (' ':"L:t., -Ot:t.

-0" ::1) , r.~y.t'r,w.:, In tabebl de 1a 271 este inser ata dedica~i:l solcl'nlultd pre t.orian AUF~ ),t (o)~ :'\ICtpy.~Ct'l6o;; catr (" 0~w(~) ·.·\,,6AI.<..)'J~ rZIZe: f) z'JW(I).

:1 G. 1. Katzarov, SretiUgeto l)ri Dijnikli. l'III-lb:\k 1925, p. 125. I, 1. Venedikov, Le syncretisme reUgieux en 'l'hrace it l.'epoque "romaine, in

"Acta AntiQu~ Phi.liPPoPolitana, Studia Archaeologica" , Serdica, 1963, pp, · 153-163, Pe una din pU'lcil e votive Apollo es'te numit r<:~x.:: fh1')'J6<; "Ce qui prouverait qu'il s'agit d' un sanctuaire du Cavalier thrace venere dans 1a region de Gicethia. (~ikcticnos sel'ail done l'epithde locale de cette divinite cnigmatiquc" (p. 160).

;; Zwicker, R. E. s.v. Sarbis. (l Chr. M. Danov, Izv estij a, Bulletin de l.'Institut Arch. Bulgare, X I (927),

p. 201, nr, 5 ~i G, Mihailov, l 11scr iptiones Graecae i n Bulgaria t'epertae, nI, 1101.

256 GR. $TEFAN

pretoriene eu numele SALB! ZIPER 7. De altfel alteman\a intre I ~i r in numele trace din inscriptii nu constituie 0 exceptie. Pot servi ca exemple formele Aulutra ~i Aurot-ra 8.

Celelalte nume din inserip\ia noast!'a cunosc ~i ele a mare difu­ziune in lUll1ea traco-romana . Astlel CelsHs a fast apropiat de tracul K.p~oc; 9 iar pentru frecven\a lui Castus s-a em is ipoteza ea s-ar expliea prin asemanarea ell un nume indigen 10,

in ceea ee prive~te datarea inscriptiei. singurul criteri-u posibil in aces! eaz, eel paleografie, nu ne ajum prea multo iar eel iconogralic, din cauza executiei destul de rustiee a reliefului, ~i mai putin. Monu­mentul poate fi datat, in linii mari , in epoci! Severilor, i!dica pe la sfiqitul secolului II. ineeputul secolului III.

Continubul inscriptiei este ilnportant pentru ca arata mediul etnic tracic al regiunii ora~ului Tropaeum, ~i, in deosebi, atractia pe care 0

exercita serviciul militar, in cazul nostru chiar in rindurile legiunii a XI-a Claudia, in sinul popula\iei indigene: unul din eei patl'll biiie\i care figureaza in inscriptie, desigur eel mai in virsUi., ajunsese ce.ntu­rion. altul miles in amintita legiune. Odata eu aceasta avem exempli­ficata coneret una din caile de romanizare a autohtonHor, cea mai im­portanta, dupa numeroasele exemple intilnite in Dobrogea, in mediul rural trae.

11NE STELE FUNERAIRE INEDITE DE TROPi\EUM TRi\li\NI

Resume

L'objet de la communication presente est une stele funeraire en pie(re caicaire, decouverte en 1947 a l'occasion d'un sondage execute par l'auteur meme au nord de Ia porte Est de la ville de Tropaeum Traiani. Le monument Wt erige vel'S la fin du lIe ou Ie commencement du lIIe siecle par les freres eastus, Mar­cus. Caelsus et Valens aux; parents decedes Atticus CECITIAS (?) et Sa1'bis Celsi. II a ete remploye dans la construction de Ia muraille de Constantin et Licine:, inauguree en 316. C'est it cette fin que l'extremite inferieure de la pier re' a He taillee, tandis que la partie gauche a ete marteh~e.

La partie superieure, suffisamment abimee, etait occupee par un baS-relief representant 1a banquet f,uner.f!·jre, superpose a tin autre, qui devait representer, conformement a un schema bien connu en Scythie Mineure, l 'Heros Thrace.

Quoique brisee en deux morceaux, I'inscription stest conservee en assez bon etat. Il faut relever d'abord les noms des defunts : Atticus CECITIAS (1) et SAR­BIS Celsi, tous les deux inconnus jusqu'ici dans l'onomastique thrace, tandisque les prenoms des fils appartient it l 'onomastique romaine provinciale. Cependent Castus et Caelsus pOllrraient avoil' des correspondants dans l'onomastique thrac€.

7 e l L, VI, 2759 ;::: Dessau. ILS. 2045. 8 elL, XIll, 6955. 9 G. G. Mateescu, op. cit ., pp. 117-118

10 I bidem, p . 109.

"'!oR~1fNT GEne LA AUMAN 257

En fin, il .rauL r eI ever !"importance de l'mmee dans Ia romanisation de lz population indigene. cnr l'aine des cledicants etai t deja centurio Legionis, Ie troi· siemc miles leg ionis XI Claudiae.

EINE UNVEROEI,'FE?,;TLICHTE GHAUS'l'ELE AUS TROPAEUM TRAI;.\ NJ

Zusam.menfassung

Gegenstand der vorlicgenden IVIltteilung ist eine Grabstele aus Kall\.stein, die im Jahre 1947 ge Jegentlich cineI' VOrn Verfasser selbst norcllich vom Ostta r del' Stadt TropEcum 'l'l'aiani vorgenomme nen. Versuchsgrabung freigelegt wurde. Dsa Denkmol wUl'de gegen Ende des 2. oder Anfa ng des 3.Jh. von den BI'i.idern eastus, Mar::us, Caelsus ' L1nd Vale:l.s zu Ehren ihrer verstorbenen Eltern Atticus CECI­TIAS ell LInd Sarbis CeLsi errichtet. Es wUl'de beim Bau del' im Jahre 316 einge­w~ihten Mallet· von Constantin und Licinius wiederverwendet. Dies war del' Zweck, zu dom del' auBere Untedeil des Steines behauen ,,Varden wal', wahl'E'nd d'el' linke Teil gehammert wurde.

DcI' ziemlicl1 bes~hiidigte Oberteil war dUl'ch ein Basorelief eingenommen, da') ein Tatenmahl darstcllte lind ein andef(~s uberdeckte, das na~h einem in del' S~:,thj·a. Minor sehr bekanntcn Schema den Helden Thr8.7.illS darstcllen sollte.

Obwohl di e InschrHt in zwei Stucke gebrocl1en ist" berindet sie sich dennoch in ganz gutem. Zustand. Zunachst muss en die Namen ' del' Verstorbenen envahnt werden: Atticus CECI TIAS (?) und SARBIS Cels"i, beides bisher in del' thra­kischen Onomastik unbekannte Namen, wahrend tHe Vornamen del' Sohne del' l"omisclien Pro\'im:i aionomastik angehoren. Es konnte jedoch sein, daD Castus Lind Caelsus in del' thrakischen Onomastik entsprechende Namen haben.

Fernet' muD die Bedeutung des Heeres in del' Romanisierung del' einheimi­schen Bevolkerung hervorgehoben werden, denn del' alteste del' Stiftel' war bereit::;. (:enturio legionis und der dritte miles legionis XI Claudiae.