Kinetoterapia în varicele hidrostatice ale membrelor ... de Medicina... · Introducere . Varicele...
Transcript of Kinetoterapia în varicele hidrostatice ale membrelor ... de Medicina... · Introducere . Varicele...
Kinetoterapia în varicele hidrostatice ale membrelor inferioare
Introducere
Varicele hidrostatice
dilatații anormale ale venelor superficiale, datorită scăderii tonicității peretelui venos => o parte a coloanei de sânge care ar trebui să urce
dispre periferie spre inimă, stagnează la nivelul sistemului venos
superficial.
Manifestări clinice
- durere surdă, senzație de arsură sau de greutate la nivelul gambei;
- simptomatologia se amplifică în cursul zilei sau după perioade îndelungate
de ortostatism;
- inflamație ușoară la nivelul gleznei și al piciorului;
- prurit la nivelul tegumentului ce acoperă varicele.
Complicații
- decompensarea sistemului venos și profund
- dermita de staza
- ulcere tegumentare venoase
- tromboze venoase (tromboflebita superficiala)
asociate sau nu cu tromboza venoasa profunda
(tromboflebita profunda)
- trombembolism pulmonar
Introducere
Tratament – metodologie
Tratament
Nonfarmacologic Tratament
Farmacologic
Reducerea
factorilor
de risc
Tratament – scop şi obiective
Reducerea simptomatologiei
complicații
• reducerea stazei venoase
• ameliorarea circulației de întoarcere și a schimburilor gazoase
la nivel pulmonar
• stimularea circulației de întoarcere prin punerea în funcție a
pompelor musculare
Reducerea stazei venoase – Principii generale
• Evitarea ortostatismului prelungit
și a poziției picior peste picior.
• Mobilizarea activă
a membrelor inferioare.
• Adoptarea posturii antideclive
în toate situaţiile ce necesită
repaus prelungit.
Exerciţii pentru reducerea stazei venoase
• Gimnastica pasivă Bürger
Principiu: creșterea debitului sanguin în membre prin „golire” şi apoi „umplere”.
- pacientul stă în decubit dorsal cu membrele în poziţie la 50 grade un minut;
- se produce apoi „umplerea”, în poziţie aşezată şi gambele atârnate un minut;
- se efectuează alternativ golire-umplere, apoi decubit dorsal în timp dublu;
- se repetă de cinci-şase ori/zi, consecutiv;
- se pot asocia mişcări circulare ale picioarelor.
R e f e r i n ţ e
1. Apostol I. Medicină fizică şi recuperare. Editura “Gr. T. Popa”
U.M.F. Iaşi, 2007.
2. Bușneag C. – Kinetoterapia in afecţiuni cardio-vasculare. Editura
Fundației România de mâine, 2006.
3. Dumitru, D. Ghid de reeducare funcţională. Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981.
4. Harrison Principiile medicinei interne ediţia a IV-a. Editura Teora,
Bucureşti, 2005.
5. Ispas A.T. Anatomia şi fiziologia omului. Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 2006.
6. Rotariu M. – Lucrări practice pentru studenții anului III.
7. Sbenghe T. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului.
Editura Medicală, Bucureşti, 1996.