Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a ... Andrei.pdf · Colecția de working...
Transcript of Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a ... Andrei.pdf · Colecția de working...
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populatiei
Cretu Andrei Florin
Facultatea de Finante, Asigurări, Bănci si Burse de Valori, anul III
Coordonatorul lucrării
Conf.univ.dr. Bobeică Gabriel
Rezumat. Conform ultimelor proiectii privind dinamica populatiei realizate de către
Eurostat, în următoarele decenii statele europene se vor confrunta cu o crestere a ponderii
persoanelor vârstnice în total. În plus, unele state vor înregistra în acelasi timp şi o scădere a
populatiei totale. Astfel, statisticile arată că în anul 2080 România va avea o populatie totală
de aproximativ 16,3 milioane persoane, iar raportul între populatia bătrână si cea tânără va
creste de la 24% în 2013 la 50% în 2080. Această lucrare studiază impactul macroeconomic
al fenomenului de îmbătrânire a populatiei în România folosind un model cu overlapping
generations (OLG) urmărind abordarea prezentată de către David de la Croix, Olivier
Pierrard si Henri Sneessens. Studiul va cuprinde un scenariu în care se majorează nivelul
fiscalitătii, unul în care valoarea pensiilor scade şi un alt scenariu care prezintă frictiuni pe
piata muncii. Aceste scenarii vor fi simulate pe o perioadă de aproximativ o sută de ani
folosind platforma Dynare, o extensie a programului MATLAB. Rezultatele arată că efectele
îmbătrânirii populatiei se resimt mai puternic în cazul primului scenariu, acest lucru fiind
consistent cu rezultatele din literatura de specialitate.
Cuvinte – cheie: îmbătrânirea populatiei, overlapping generations, Dynare, sistemul de
pensii, model de echilibru general
Clasificare JEL: C68, E27, J11
Clasificare REL: 8C, 10J, 12C
1. Introducere
În ultimele decenii majoritatea statelor lumii au înregistrat schimbări demografice
semnificative. După cele două războaie mondiale din secolul trecut, evenimente ce au
încetinit ritmul de crestere a populatiei la nivel global, cresterea demografică a început să
prezinte un trend puternic ascendent. Astfel, dacă în 1950 populatia lumii era de aproximativ
2,2 miliarde de persoane, până în 2000 aceasta a crescut cu 173% până la 6 miliarde de
oameni. În 2011, nivelul populatiei globale era de 7 miliarde, cu un miliard mai mult decât în
urmă cu 10 ani.1 În ceea ce priveste cazul României, în 1960 se înregistrau 18,3 milioane
persoane, iar acest număr a crescut la un maximum istoric în jurul anilor ’90 până la 23,2
milioane, urmând ca în 2014 populatia României să însumeze 19,95 milioane persoane2.
1 Conform statisticilor oferite de către Banca Mondială 2 Conform statisticilor oferite de către Eurostat
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Conform ultimelor proiectii oferite de către Eurostat, denumite pe scurt EUROPOP2013,
în 2080 populatia României va fi de doar 16,33 milioane de persoane, adică în scădere cu
aproximativ 18% fată de nivelul din 2014. Trebuie precizat faptul că proiectiile Eurostat
legate de evolutia populatiei cuprind în total 5 scenarii: un scenariu de bază, un scenariu fără
variatii ale migratiei, alt scenariu care încorporează o sperantă de viată mai mare, un scenariu
cu migratii reduse si un scenariu cu o rată scăzută a fertilitătii. Toate acestea oferă evolutii
diferite ale populatiei, asa cum se poate vedea si în Figura 1.
Figura 1: Proiectii ale populatiei în functie de scenariul considerat
Sursa: calcule proprii bazate pe datele furnizate de Eurostat
Modificările demografice nu vor afecta doar România, ci toate statele Uniunii Europene.
În scenariul de bază, populatia statului nostru va fi cu 18% inferioară celei din prezent, însă
sunt state care vor înregistra o scădere si mai drastică a populatiei, precum Lituania, Letonia
sau Bulgaria, dar există si alte state ale căror populatie este proiectată a creste până în 2080,
cum ar fi Luxemburg, Belgia, Suedia sau Cipru, asa cum se poate observa în Figura 2.
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Figura 2: Modificarea populatiei din 2080 fată de 2015 la nivelul Uniunii Europene
Sursa: calcule proprii bazate pe datele furnizate de Eurostat
Mai mult decât atât, mai trebuie remarcat si faptul că în 2080 România va avea o
populatie “mai îmbătrânită” decât în prezent, iar acest lucru va avea loc la nivelul întregii
Uniuni Europene asa cum se poate vedea în Figura 3. Altfel spus, ponderea bătrânilor
(considerati ca fiind persoanele peste 65 de ani) în populatia tânără (cei cu vârsta cuprinsă
între 15 si 64 de ani) va creste de la 24,3% cât era în 2014 la 32,7% în 2030, 48,1% în 2050 si
la 49,6% în 2080, fenomen care constituie si factorul de interes principal al acestei lucrări. În
mod similar, si celelalte state ale Europei vor fi afectate de către îmbătrânirea populatiei.
Astfel, ponderea populatiei bătrâne va creste de la 28,2% în 2014 la 51% în 2080 la nivelul
întregii Uniuni Europene (UE 28). În cazul României raportul dintre bătrâni şi tineri va creste
până în 2080 cu 25.3 puncte procentuale, asa cum se poate vedea în Figura 3 de mai jos.
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Figura 3: Modificarea ponderii populatiei bătrâne în cea tânără în 2080 fată de 2015
Sursa: calcule proprii bazate pe datele furnizate de Eurostat
Cauzele principale care stau la baza scăderii si îmbătrânirii populatiei atât la nivelul
României, cât si la nivel european, sunt considerate a fi: sporul natural negativ, scăderea ratei
fertilitătii, cresterea sperantei de viată si o migratie accentuată a populatiei, iar o evolutie în
timp a acestor indicatori se poate observa în Figura 4.
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Figura 4: Principalele cauze ale scăderii si îmbătrânirii populatiei
Sursa: Eurostat
67,7
-51,1
-80,0
-60,0
-40,0
-20,0
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
68,2
74,5
62,0
64,0
66,0
68,0
70,0
72,0
74,0
76,0
2,6
1,5
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
19
75
19
80
19
85
19
90
19
95
20
00
20
05
20
10
20
15
20
20
20
25
20
30
20
35
20
40
20
45
20
50
20
55
20
60
-163,9
3,7
-180,0
-160,0
-140,0
-120,0
-100,0
-80,0
-60,0
-40,0
-20,0
0,0
20,0
40,02
00
8
20
12
20
16
20
20
20
24
20
28
20
32
20
36
20
40
20
44
20
48
20
52
20
56
20
60
20
64
20
68
20
72
20
76
20
80
mii persoane
Sporul natural Speranț a de viaț ă ani
Rata fertilităț ii
număr copii născuți/femeie Migraț ia netă
mii persoane
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Motivatia acestei lucrări reiese din faptul că acest fenomen va fi prezent într-o mare
măsură în România si scopul principal al studiului este simularea eventualul impact al
îmbătrânirii populatiei atât la nivel microeconomic, cât si la nivel macroeconomic, asa cum
sugera că ar trebui abordată aceasta problemă si Börsch-Supan, Ludwig, Winter (2006). În
ceea ce priveste efectul la nivel microeconomic, acesta se concentrează asupra populatiei si
agentilor economici si se referă mai exact la evolutia consumului, economisirii, ratei dobânzii
şi salariului mediu. Impactul macroeconomic va fi cuantificat de către schimbările aduse pe
piata fortei de muncă, asupra PIB-ului, dar si asupra sistemului finantelor publice, cu
precădere către sistemul de pensii, care va fi puternic afectat de un număr mai mare de bătrâni
comparativ cu un număr tot mai mic de tineri.
Cuantificarea impactului macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populatiei
este realizată prin adoptarea unui model dinamic de echilibru general cu generatii suprapuse
(engl. overlapping generations model, OLG) în stilul clasic introdus de către Auerbach si
Kotlikoff (1987). Modelul OLG al acestei lucrări se bazează în mare parte pe abordarea
prezentată de către de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), care au studiat impactul
îmbătrânirii populatiei în cazul Frantei. Lucrarea de fată se concentrează pe cazul României si
simulările vor fi conduse pentru intervalul 2014-2100. Întocmai cum si alti autori sugerau,
printre care si Babecký si Dybczak (2009) sau Bulete (2010), acest studiu nu este realizat
pentru a oferi previziuni exacte ale dezvoltării economiei la nivel macroeconomic, ci mai
degrabă doreste a surprinde care ar putea fi efectele îmbătrânirii populatiei asupra unui set de
variabile expuse pe parcursul lucrării. Modelul OLG de echilibru general este simulat cu
ajutorul platformei Dynare, o extensie a programului MATLAB, iar rezultatele vor fi
prezentate în capitolul 5 al lucrării.
În continuare, structura prezentului studiu este următoarea: capitolul 2 încearcă să
ofere o prezentare generală a stadiului cunoasterii oferind mai multe repere din literatura de
specialitate, iar capitolul 3 este nucleul studiului, prezentându-se modelul dinamic de
echilibru general OLG care cuprinde următoarele sectoare: demografia, piata muncii,
populatia reprezentată prin gospodării, firmele si guvernul. În cursul capitolului 4 se prezintă
calibrarea modelului, urmând ca în capitolul 5 să fie expuse rezultatele simulărilor, iar în
final, în capitolul 6 să se prezinte concluziile lucrării.
2. Literatura de specialitate
Modelele cu overlapping generations au fost pentru prima dată introduse în 1947 de
către economistul francez Maurice Allais în lucrarea sa, “Économie et intérêt”. Unsprezece
ani mai târziu, Samuelson (1958) a dezvoltat această abordare într-o lucrare care studia
evolutia consumului, economisirii si a ratei de dobândă într-un model OLG cu 3 generatii.
Diamond (1965) a continuat dezvoltarea acestui tip de modele studiind evolutia datoriei
publice într-un model neoclasic de crestere economică. Lucrarea lui Auerbach si Kotlikoff
(1987) a constituit o etapă importantă în ceea ce priveste modelele OLG deoarece abordarea
lor permitea studiul a mai multor probleme de ordin economic, iar după acest moment,
majoritatea modelelor concepute s-au bazat pe ceea ce cei doi economisti americani
introduseseră în 1987.
În continuare, voi prezenta în ordine cronologică stadiul literaturii de specialitate
urmând ca la final să ne concentrăm atentia pe un studiu axat pe economia României.
Miles (1999) a studiat impactul fenomenului de îmbătrânire a populatiei la nivelul
Marii Britanii si Europei. Acesta sustinea că pensiile nu ar trebui considerate venituri, ci mai
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
degrabă privite ca niste deprecieri ale capitalului acumulat de-a lungul vietii. Acest lucru
presupune rate mai scăzute ale economisirii si rezultatele sale sunt consistente cu teoria
ciclului de viată. Fougère si Mérette (1999) au studiat impactul fenomenului de îmbătrânire a
populatiei asupra ratei economisirii în cazul economiei Canadei, iar rezultatele lor s-au
concretizat prin scăderea acestei rate de-a lungul perioadei simulate. Altig (2001) a simulat o
versiune îmbunătătită a modelului introdus de către Auerbach si Kotlikoff (1987) ce avea ca
scop realizarea unor comparatii în functie de echitatea, eficienta si efectele macroeconomice
în cazul a cinci alternative la taxa federală din Statele Unite ale Americii de la acel moment.
Rezultatele găsite de către acesta indicau faptul că înlocuirea taxei federale cu o taxă
proportională pe consum ar avea efecte benefice la nivel macroeconomic. Börsch-Supan,
Ludwig si Winter (2002) au simulat un model OLG pentru mai multe tări punând accentul pe
evolutia capitalurilor străine si au găsit că fenomenul de îmbătrânire a populatiei va genera
fluxuri de capitaluri străine din tările industrializate cu un proces rapid de îmbătrânire a
populatiei către restul lumii.
Modelele OLG au fost folosite si pentru a modela impactul demografic asupra pietelor de
capital. Poterba (2004) a studiat impactul îmbătrânirii populatiei asupra pietelor financiare, iar
rezultatele sale au arătat că există o corelatie slabă între evolutia demografică si pretul
activelor financiare.
Domeij si Floden (2006) au studiat de asemenea impactul demografic asupra fluxurilor de
capital între statele OCDE. Krueger si Ludwig (2007) au construit un model OLG cu risc
idiosincratic neasigurabil, iar concluziile la care au ajuns au fost că rata dobânzii ar scădea
ceea ce ar duce la scăderi ale ratei economisirii care ar genera mai departe pierderi ale
bunăstării. Kotlikoff, Smetters si Walliser (2007) au folosit un model OLG pentru a studia
impactul taxei pe veniturile din salarii la nivelul Statelor Unite ale Americii. Rezultatele
acestora s-au concretizat printr-o scădere a ratei economisirii si o crestere modestă a salariilor
reale. Catalan, Guajardo si Hoffmaister (2007) au aplicat un model OLG pentru economia
Spaniei concentrându-se pe impactul demografic asupra sistemului de pensii. Attanasio, Kitao
si Violante (2007) sustineau în lucrarea lor că o evaluare consistentă a impactului
fenomenului de îmbătrânire a populatiei la nivelul unei economii trebuie sustinută de o
abordare care să implice mai multe state. De asemenea, Catalan, Guajardo si Hoffmaister
(2008) au dezvoltat o lucrare pe specificul economiei Ciprului considerând evolutia ratei de
dobândă exogenă si în scădere, fapt ce conduce la scăderea raportului între muncă si capital.
Fehr, Jokisch si Kotlikoff (2008) au construit un model cu generatii suprapuse pentru 3
regiuni: SUA, Japonia si UE 15, iar rezultatele lor se pot sumariza într-o scădere a stocului de
capital, o crestere a ratei de taxare a veniturilor coroborate cu o scădere a salariilor si o
crestere a ratei dobânzii. Jimeno, Rojas si Puente (2008) au creat un model OLG pentru
economia Spaniei si au urmărit impactul schimbărilor demografice asupra sistemului de
pensii, rezultatele acestora fiind similare cu cele înregistrate si de către Catalan, Guajardo si
Hoffmaister (2007). Heer si Irmen (2009) au modelat o scădere a factorului muncă ceea ce a
condus la o crestere a salariilor. Babecký, Dybczak (2009) au studiat fenomenul îmbătrânirii
populatiei la nivelul Republicii Cehe, iar rezultatele lor au arătat că această schimbare
demografică conduce la cresterea ratei de ocupare a fortei de muncă, cresterea salariilor,
scăderea stocului de capital, a ratei dobânzii si a nivelului productiei.
În continuare voi discuta despre studiul prezentat de Bulete (2010) si rezultatele obtinute
de către acesta. Construind un model OLG în abordarea lui Heer si Maussner (2009) care să
studieze impactul fenomenului de îmbătrânire a populatiei la nivelul României, acesta ia în
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
calcul două scenarii: unul cu o rată variabilă a taxării si celălalt cu o rată variabilă a raportului
între pensii si salarii. Anticipând efectul negativ pe care îmbătrânirea populatiei l-ar avea
asupra sistemului de pensii, autorul consideră că pentru ca bugetul public să fie în echilibru
trebuie să se apeleze la modificarea acestor două instrumente amintite anterior. Această
abordare fusese anterior adoptată si de către Börsch-Supan, Ludwig, Winter (2006) si
Babecký, Dybczak (2009), iar rezultatele obtinute au arătat că scenariul cu o pondere
constantă a pensiilor în salarii ar avea efectele unui sistem clasic PAYG, costul resimtit la
nivelul sistemului de pensii fiind mai accentuat decât în celălalt caz. Pe de altă parte, scenariul
cu o rată a taxării constantă determină o scădere a nivelului pensiilor, ceea ce constituie un
motiv de crestere a economisirii. Dinamica venitului total acumulat de-a lungul vietii de către
generatia nou intrată urmează o curbă concavă atingând un maxim în jurul vârstei de 50 de
ani, după care scade. De asemenea, acest indicator înregistrează valori superioare în cazul
scenariului cu o rată constantă a taxării deoarece agentilor li se diminuează mai putin
veniturile decât dacă această rată ar creste. Asa cum era de anticipat, nivelul agregat al fortei
de muncă scade în ambele scenarii deoarece populatia înregistrează cresteri negative si există
mai putine persoane care sunt capabile să muncească. În ceea ce priveste stocul de capital,
acesta înregistrează o scădere mai accentuată în scenariul în care rata taxării creste deoarece
vor exista mai putine resurse pentru economisire. În privinta ratei dobânzii, aceasta scade în
primii 50 de ani, după care creste puternic în cazul scenariului cu o pondere a pensiilor în
salarii constantă, iar în cadrul celuilalt scenariu aceasta creste modest după perioada de
scădere, iar apoi stagnează. Salariile înregistrează un trend exact inversat fată de rata dobânzii
deoarece acestea depind în sens invers de rata capitalului la muncă, pe când rata dobânzii
depinde în mod direct.
3. Modelul
În cadrul acestui capitol va fi prezentat în sens teoretic modelul OLG ce a fost
implementat si simulat în Dynare. Modelul cuprinde cinci sectoare principale: populatia, piata
muncii, comportamentul gospodăriilor, firmele si guvernul. Trebuie specificat că toate
variabilele introduse în cadrul modelului a căror valoare ar putea fi diminuată din cauza
inflatiei sunt considerate în totalitate în termeni reali. În continuare se vor prezenta elementele
definitorii ale fiecărui sector mentionat anterior.
3.1. Populatia
Dinamica populatiei este principalul factor determinant al acestui studiu. Înainte de a
prezenta modul în care populatia considerată în cadrul modelului va fi modelată, trebuie să fie
specificate ipotezele de la care s-a pornit. Asa cum am mentionat si în introducere, dinamica
populatiei este considerată în conformitate cu proiectiile realizate de către Eurostat.
Întocmai cu abordarea aleasă si de către de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), acest
sector nu modelează acumularea nivelului de educatie si a capitalului uman. Conventia legată
de vârsta populatiei este următoarea: agentii intră în model la vârsta de 16 ani si decedează la
95 de ani. Vârsta de 16 ani a fost aleasă întocmai cu legislatia valabilă în prezent pe piata
muncii, în sensul că aceasta este vârsta minimă legală la care o persoană dobândeste
capacitate de muncă3, iar 100 de ani este o vârstă aleasă mai mult arbitrar bazându-se totusi pe
faptul că în prezent speranta medie de viată în România este de aproximativ 75 de ani, la care
am adăugat o marjă de încă 25 de ani, obtinându-se astfel valoarea de 100 de ani.
3 Conform Codului Muncii, Titlul II, Capitolul I, art.13
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
În continuare, populatia este împărtită în mai multe generatii. Fiecare perioadă de timp
durează cinci ani. Astfel, există în totalitate 17 generatii (de la 0 la 16), fiecare cuprinzând
populatia cu o anumită vârstă (de la 16 la 100 de ani), aceasta fiind şi abordarea aleasă de
către de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012).
Generatie Vârstă 0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
16 – 20 ani
21 – 25 ani
26 – 30 ani
31 – 35 ani
36 – 40 ani
41 – 45 ani
46 – 50 ani
51 – 55 ani
56 – 60 ani
61 – 65 ani
66 – 70 ani
71 – 75 ani
76 – 80 ani
81 – 85 ani
86 – 90 ani
91 – 95 ani
96 – 100 ani
Astfel, mărimea populatiei de generatie g în perioada t poate fi scrisă sub forma
următoare:
, , (1)
unde reprezintă mărimea populatiei de generatie , iar este o rată de
crestere a populatiei care include socurile resimtite la nivelul dimensiunii populatiei, precum
si socurile migratorii. Asemenea abordării lui de la Croix, Docquier, Liégeois (2007)
presupunem că cei care migrează, fie imigranti, fie emigranti, au aceleasi caracteristici de
bază cu populatia nativă studiată. Mai mult decât atât, mărimea populatiei de o anumită
generatie la un anumit moment de timp este determinată si de o probabilitate cumulativă de
supravietuire, acest element fiind introdus în modelul de fată pentru a rămâne consistent cu de
la Croix, Pierrard, Sneessens (2012).
În acest sens, cuantumul populatiei de o anumită generatie trebuie să tină cont si de
probabilitatea de supravietuire a generatiei anterioare din urmă cu o perioadă:
, , (2)
,
unde am considerat mărimea populatiei de generatie g la momentul t+g, este
probabilitatea de supravietuire a populatiei de generatie g-1 din perioada t+g-1 si ia valori
între 0 si 1, iar măsoară socurile migratorii.
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
În scriere matricială, relatia de mai sus pentru perioada t este echivalentă cu următoarea:
, , (3)
unde:
,
, (4)
iar tr reprezintă o notatie pentru a indică faptul că matricea este transpusă.
Astfel, relatia (3) scrisă în formă matricială devine:
,
(5)
Valorile matricei de probabilitate si ale matricei care cuantifică socurile migratorii
sunt considerate exogene si pot varia în timp.
3.2. Piata muncii
Atunci când studiem populatia din punct de vedere al pietei muncii este necesar să facem
distinctia între populatia activă si cea inactivă. Astfel, populatia totală a unei tări se împarte în
aceste două categorii. Se va anticipa putin momentul 2030 în care vârsta legală de pensionare
va fi uniformă atât pentru femei, cât si pentru bărbati si anume 65 de ani, cum prevede
legislatia în vigoare si vom considera în cadrul modelului de fată că persoanele se vor
pensiona începând cu vârsta de 66 de ani în mod obligatoriu, deci persoanele de generatiile
10, 11, … ,16 sunt considerate iesite la pensie si reprezintă populatia inactivă.
Se foloseste o variabilă booleană pentru a defini populatia activă din perioada t:
(6)
unde reprezintă populatia activă totală din perioada t, iar
Mai departe, populatia activă va fi împărtită în trei categorii: angajati, someri si
pensionari anticipati, considerând că o anumită pondere din populatie decide să iasă la pensie
mai devreme de vârsta legală de pensionare din diverse considerente. Această rată a
persoanelor care ies la pensie anticipat este considerată exogenă si se poate modifica în timp.
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Astfel, relatia care descrie structura populatiei active de generatie g la perioada t este
următoarea:
, , (7)
unde reprezintă populatia angajată, populatia someră, iar populatia care
decide să se pensioneze anticipat de generatie g în perioada t. În consistentă cu abordarea lui
de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), persoanele care se pot pensiona anticipat sunt cele
care sunt cu două generatii mai tinere decât cei care au ajuns la vârsta legală de pensionare,
adică generatiile 8 si 9.
Odată ce am introdus aceste segregări ale populatiei putem modela rata populatiei
angajate, rata somajului si rata pensionarilor anticipati după cum urmează:
, (8)
unde reprezintă rata populatiei angajate, reprezintă rata somajului, iar
reprezintă rata pensionarilor anticipati, toate acestea fiind considerate pentru cei de generatie
g în perioada t.
Astfel, persoanele angajate, somerii si pensionarii anticipati pe total în perioada t sunt
date de următoarele relatii:
unde reprezintă totalitatea persoanelor angajate, totalitatea somerilor, iar
totalitatea pensionarilor anticipati în perioada t.
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
3.3. Gospodăriile
În conformitate cu ipotezele modelelor cu overlapping generations, se consideră că
fiecare individ apartine unei gospodării reprezentative ce este singulară pentru fiecare
generatie. O ipoteză foarte importantă asa cum este punctată si în de la Croix, Pierrard,
Sneessens (2012) este că indivizii nu lasă mosteniri. Astfel, ei nu vor mai avea de ce să
economisească când vor ajunge să aibă 96 de ani pentru că acestia cunosc faptul că în
următoarea perioadă, adică atunci când ar trebui să aibă 101 ani, vor fi decedat deja. Deci,
acestia vor decide să consume toate veniturile de care dispun atunci când vor fi de generatia
g=16.
Comportamentul indivizilor este modelat printr-o functie de utilitate agregată, iar
obiectivul este maximizarea acestei utilitătii pe care o resimt datorită consumului si timpului
liber. Functia obiectiv de utilitate specifică gospodăriilor este dată de următoarea relatie.
unde:
este un factor subiectiv de actualizare;
este probabilitatea de supravietuire a generatiei g în perioada t+g;
este functia de utilitate specifică generatiei g în perioada t+g;
reprezintă dizutilitatea generată de timpul destinat muncii;
este variabila booleană pentru populatia activă, ;
reprezintă surplusul de utilitate adus de faptul că o persoană se pensionează
anticipat;
este o variabilă booleană specifică populatiei care se pensionează anticipat,
.
Populatia îsi maximizează această functie de utilitate în conformitate cu o constrângere
bugetară care tine cont de faptul că venitul disponibil al persoanelor este împărtit în consum si
economisire. Această constrângere bugetară prezintă următoarea formă:
unde:
reprezintă taxa pe consum în perioada t+g (TVA-ul în cazul nostru);
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
reprezintă consumul generatiei g în perioada t+g;
reprezintă economisirea generatiei g în perioada t+g;
reprezintă rata taxării pentru veniturile din muncă în perioada t+g;
reprezintă venitul din salarii al generatiei g în perioada t+g;
este rata de angajare a generatiei g în perioada t+g;
reprezintă venitul obtinut ca urmare a indemnizatiei de somaj pentru generatia g
în perioada t+g;
este rata somajului în cazul generatiei g în perioada t+g;
reprezintă venitul obtinut din pensionarea anticipată în cazul generatiei g în
perioada t+g;
este rata de pensionare anticipată în perioada t+g;
reprezintă venitul obtinut din pensii în cazul generatiei g în perioada t+g;
este rata dobânzii în perioada t+g;
Astfel, din relatiile (10) si (11) reiese că problema de maximizare a utilitătii
consumatorului în conditiile constrângerii bugetare este următoarea:
(12)
Pentru a rezolva această problemă se va construi functia lui Lagrange:
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
(13)
Aflarea relatiei inter-temporale pentru consum se reduce la egalarea derivatelor de ordin I
în functie de consum si de multiplicatorii Lagrange cu 0:
Rezolvând acest sistem se obtin conditiile de ordin I pentru consumul populatiei, numite
si conditiile Euler:
3.4. Firmele
Acest sector va fi modelat cu ajutorul unei functii de productie care depinde de doi factori
de productie: munca si capitalul. La fel ca în de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), munca
va fi măsurată în unităti de eficientă. Astfel, populatia aptă de muncă va fi ajustată cu un
parametru care măsoară eficienta în muncă. Valorile acestui parametru depind de fiecare
generatie în sensul că generatiile mai tinere au o eficientă mai slabă deoarece sunt lipsite de
experienta în muncă, iar generatiile mai în vârstă au o eficientă mai mare. Totusi, aceste valori
nu sunt strict crescătoare, considerând că eficienta maximă se atinge de către generatia 7,
adică între 51 si 55 de ani, după care aceasta scade. Astfel, factorul de muncă este măsurat
după cum urmează:
Stocul de capital va fi considerat egal cu dublul nivelului productiei asa cum a fost
estimat în Altăr, Necula, Bobeică (2009).
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Productivitatea totală a factorilor, măsurată cu va fi considerată exogenă si va creste
cu o anumită rată , deterministă si constantă în timp, egală cu un punct procentual.
Acesti factori de productie sunt variabile ale unei functii de productie de tip Cobb-
Douglas care are următoarea formă:
Nefiind o ecuatie liniară, relatia (18) trebuie rezolvată folosind algoritmi specifici,
precum log-liniarizarea sau algoritmul Newton-Raphson. Pentru usurarea calcului voi apela la
programul Mathematica care permite rezolvarea acestor tipuri de ecuatii prin aplicarea unor
comenzi specifice. Pentru o mai usoară vizibilitate a valorii de echilibru pentru voi realiza
următorul grafic care arată dinamica pentru care ia valori reale între 0 si 300 si dinamica lui
ce rezultat al relatiei (18). Astfel, valoarea lui care verifică relatia de mai sus este cea în
care cele două reprezentări grafice se intersectează, cum se poate observa în Figura 5.
Figura 5: Găsirea solutiei lui din relatia (18) în conditiile unui calculat
Sursa: calcule proprii ale autorului
Firmele au ca obiectiv maximizarea profitului. Functia profitului la momentul t este
exprimată astfel:
unde reprezintă profitul înregistrat de către firme la momentul t, reprezintă nivelul
agregat al productiei (sau PIB-ul), este rata taxării suportată de către angajator la
momentul t, iar este o rată de depreciere a capitalului de la momentul t.
Optimizarea profitului firmelor implică faptul că factorii de productie sunt plătiti cu
productivitatea lor marginală. Costul factorilor de productie este reprezentat de către salariile
angajatilor si rata dobânzii la care firmele împrumută capitalul. Maximizarea profitului
presupune egalarea derivatei de ordinul I a profitului în functie de muncă si capital cu 0:
50 100 150 200 250 300
50
100
150
200
250
300
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Din relatia (20) se obtin următoarele valori pentru salarii si pentru rata dobânzii:
3.5. Guvernul
Sectorul guvernamental va fi modelat în functie de cheltuielile guvernamentale, încasările
bugetare si transferuri. Asemenea abordării lui de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012) vom
presupune că indemnizatia medie de somaj, pensia medie anticipată si pensia pentru limita de
vârstă sunt exprimate ca pondere în salariul brut, după cum urmează:
unde reprezintă un venit mediu din salarii, calculat ca medie aritmetică simplă a salariilor
ultimelor patru generatii (adică salariile generatiilor 6, 7, 8 si 9), reprezintă ponderea
venitului din somaj în venitul din salarii, este ponderea venitului din pensia anticipată
în venitul din salarii, iar este ponderea venitului din pensia pentru limita de vârstă în
venitul din salarii.
De asemenea, guvernul are un buget echilibrat în fiecare perioadă de cinci ani prin
ajustarea taxării pe consum. Astfel, încasările bugetare vor fi în fiecare perioadă egale cu
cheltuielile bugetare (cheltuieli guvernamentale si transferuri):
unde reprezintă volumul încasărilor bugetare în perioada t, reprezintă volumul
cheltuielilor bugetare în perioada t, reprezintă volumul transferurilor (cheltuielile cu
indemnizatia de somaj si pensiile) în perioada t, iar acestea sunt calculate după cum urmează:
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
4. Calibrarea modelului
În cadrul acestei sectiuni vom discuta alegerea valorilor parametrilor introdusi în model.
Lipsa studiilor pe această temă în cazul României a determinat apelarea la studii din literatura
de specialitate în vederea calibrării modelului. Astfel, calibrarea modelului se bazează în
principal pe datele prezentate în de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), valorile anumitor
parametri fiind ajustate ca să redea într-un mod cât mai fidel cu putintă realitatea economică
din România iar acolo unde lipsesc date, se vor face asumptii personale, dar în consistentă cu
specificul economiei României. Variabilele exogene si parametrii modelului se pot împărti în
mai multe categorii, în functie de sectoarele de care apartin: populatie, piata muncii prin
eficienta factorului muncă, preferintele gospodăriilor, firmele, precum si transferurile si
fiscalitatea.
4.1. Populatia
În cazul populatiei, interesul principal cade pe valorile probabilitătilor de supravietuire.
Astfel, aceste date au fost alese în functie de vârsta generatiilor oferind o probabilitate mai
mare de supravietuire generatiilor tinere si una mai mică celor bătrâne după cum urmează:
Parametru Valoare
1
0,992
0,991
0,99
0,988
0,983
0,976
0,965
0,948
0,922
0,884
0,814
0,72
0,69
0,5
0,29
0,14
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
4.2. Piata muncii
Asa cum am mentionat anterior, parametrii care trebuie calibrati în cadrul acestui sector
sunt cei de eficientă a muncii. În acest sens, vom face următoarele asumptii: eficienta creste
odată cu vârsta si atinge un maxim atunci când persoana are între 51 si 55 de ani, după care
aceasta scade din cauza unei productivităti marginale mai scăzute în urma înaintării în vârstă.
Parametru Valoare
2,7
3,3
3,85
4,45
4,5
5,8
6,4
7
6,2
5,4
De asemenea, trebuie specificate si ponderile persoanelor care se pensionează anticipat si
sunt de generatie 8 si 9. Va fi considerată ipoteza conform căreia sunt mai multe persoane
care se pensionează în generatia 9 decât în 8, după cum urmează:
Parametru Valoare
0,03
0,05
4.3. Preferintele consumatorilor
În acest sector trebuie să definim valorile pentru factorul subiectiv de actualizare,
dizutilitatea cauzată de timpul acordat muncii, precum si surplusul de utilitate adus de faptul
că unele persoane decid să se pensioneze anticipat asa cum am observat mai înainte. Factorul
subiectiv de actualizare a fost calibrat conform cu datele existente în literatura de specialitate
si a fost setat la 0,99, pe când valorile parametrilor pentru dizutilitate si surplusul de utilitate
au fost alese în asa fel încât dizutilitatea scade pe măsură ce vârsta creste până atinge un
minim la generatia a 7-a (cea care are si cea mai mare eficientă), iar apoi creste fiindcă apare
si dorinta de pensionare anticipată, iar munca devine mai putin dezirabilă. Valorile pentru
surplusul de utilitate au fost considerate ca fiind crescătoare astfel încât cu cât o persoană se
pensionează anticipat mai repede cu atât obtine o utilitate mai mare datorită surplusului de
timp liber câstigat la o vârsta inferioară vârstei standard de pensionare. În acest sens, acesti
parametri iau următoarele valori.
Parametru Valoare
0,99
1
0,9
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
0,8
0,75
0,7
0,66
0,63
0,6
0,68
0,74
1,2
0,8
4.4. Firmele
În cazul acestui sector avem de calibrat doi parametri si anume: productivitatea marginală
a muncii, si rata de depreciere a capitalului, , conform literaturii de
specialitate.
4.5. Transferurile si fiscalitatea
Asa cum am specificat în cadrul modelului, veniturile din somaj si pensia anticipată se
calculează ca ponderi în salariul specific generatiei si perioadei pentru care se calculează
acestea, iar pensia pentru limita de vârstă s-a calculat ca pondere fată de media aritmetică
simplă a salariilor ultimelor patru generatii apte de muncă (generatiile 6, 7, 8 si 9). Parametrii
au fost calibrati în felul următor: reprezintă TVA-ul si a fost setat la valoarea din prezent
(24%), reprezintă taxa pe veniturile din salariu plătită de către angajat, iar aceasta este
formată în prezent din CAS (10,5%), CASS (5,5%) si contributia pentru fondul unic de somaj
(0,5%),iar reprezintă contributiile plătite de angajator către stat si a fost calculată ca
suma următoarelor: CAS (15,8%), CASS (5,2%) si contributia angajatorului către fondul unic
de somaj (0,5%).
Parametru Valoare
24%
16,5%
21,5%
0,4
0,5
0,6
5. Rezultate
În cadrul acestui capitol voi prezenta rezultatele obtinute în urma simulării modelului
expus în capitolul 3. Asa cum se poate vedea si în Figura 6, modelul ia în calcul exact
proiectiile oferite de către Eurostat. În figura din stânga se poate vedea dinamica populatiei
totale care ajunge în 2080 la aproximativ 16,3 milioane de persoane, iar din acel punct am
considerat că rămâne constantă, iar în figura din dreapta se vede cum evoluează ponderea
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
numărului de bătrâni în numărul de tineri care ajunge să fie în 2080 de aproximativ 50%,
redând cu fidelitate datele oferite de către Eurostat.
Figura 6: Evolutia populatiei totale si a ponderii populatiei bătrâne în cea tânără
Sursa: calcule proprii ale autorului
Modelul a fost simulat cu ajutorul Dynare, o extensie a programului MATLAB si s-a bazat
pe 3 scenarii principale. Primul scenariu presupune o crestere a ratelor de taxare (a
consumului, salariilor si a contributiilor plătite de angajator) astfel încât să presupună
echilibrarea bugetului. Din cauza faptului că în viitor populatia României va avea o populatie
îmbătrânită, ceea ce impactează nefavorabil bugetul asigurărilor sociale de stat, guvernul va fi
nevoit să atragă mai multe resurse de la contribuabili pentru a face fată cerintelor bugetului de
pensii. Astfel, considerăm în primă instantă că statul va decide majorarea taxelor pentru a-si
spori încasările bugetare. În cel de-al doilea scenariu, vom considera că se va recurge la o
scădere a ponderii venitului din pensia anticipată în venitul din salarii ( ), precum si a
ponderii venitului din pensia pentru limita de vârstă în venitul din salarii ( ), aceste măsuri
fiind adoptate pentru a face fată presiunii asupra bugetului asigurărilor de stat. Aceste două
abordări sunt consistente cu cele prezentate si de către Bulete (2010). În plus, voi considera
un al treilea scenariu în care apar frictiuni pe piata muncii. Din moment ce populatia va
scădea si va îmbătrâni într-un ritm accelerat, aceste două evenimente cauzând o scădere a
populatiei active, deci a factorului muncă, voi considera că este intuitiv să ne asteptăm la o
scădere a ratei somajului atât în rândul tinerilor, cât si pe total, deoarece firmele vor fi nevoite
să-si continue activitatea, însă nu vor mai dispune de aceeasi fortă de muncă si vor căuta să
suplinească vechii angajati cu altii noi care sunt în căutare de serviciu. Această abordare este
rar întâlnită în literatura de specialitate, de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012) fiind unii
dintre putinii care au adoptat-o.
În continuare voi prezenta modul în care variabilele incluse în cadrul modelului
reactionează în cazul fiecărui scenariu.
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
5.1. Cresterea taxelor
Am considerat că statul va fi nevoit să apeleze la această formă de sporire a încasărilor
bugetare din cauză că sunt din ce în ce mai putini contribuabili care să sustină bugetul
asigurărilor sociale de stat. În acest sens, taxa pe consum, taxa pe salarii si contributiile plătite
de către angajator se vor modifica în sens ascendent astfel: taxa pe consum va fi prima care va
creste, fiind urmată apoi de taxele pe salarii si contributiile angajatorului în perioadele
următoare. Asa cum am mentionat si în introducere, voi trata rezultatele la nivel
microeconomic si la nivel macroeconomic. În privinta nivelului microeconomic, voi studia
impactul resimtit asupra consumului, ratei economisirii, salariului net mediu, ratei dobânzii.
La nivel macroeconomic mă voi concentra pe evolutia PIB-ului, a fortei de muncă si a
stocului de capital, asupra încasărilor si cheltuielilor bugetare, precum si asupra transferurilor
si voi surprinde si evolutia pensiilor, somajului si a indemnizatiei pentru somaj.
După cum se observă în Figura 7, consumul va înregistra un trend ascendent atât pe total,
cât si per capita si ca pondere în PIB. Acest lucru poate fi contraintuitiv la prima vedere atât
timp cât taxele cresc, însă poate fi explicat prin faptul că o populatie îmbătrânită are o mai
mare înclinatie spre consum deoarece am considerat în model că acestia nu lasă mosteniri
întocmai cu de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012) si există si o oarecare probabilitate să nu
supravietuiască următoarei perioade, ceea ce îi determină să-si consume veniturile disponibile
cât timp sunt în viată.
Figura 7: Evolutia consumului în scenariul 1
Sursa: calcule proprii ale autorului
În privinta economisirii se poate vedea în Figura 8 că trendul este oarecum invers fată de
cel al consumului până în jurul anului 2080. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că o rată
a taxării mai mare asupra consumului implică un venit disponibil mai mic, deci si o alocare
mai mică spre economisire, iar, asa cum am afirmat si în cazul consumului, cresterea nivelului
populatiei bătrâne, care are o înclinatie slabă spre economisire determină si o economisire
scăzută. Se observă, totusi, că începând cu 2080, economisirea începe să crească deoarece am
considerat că rata taxării revine la valoarea initială după această perioadă si, mai mult decât
atât, populatia observă problemele demografice ale statului si caută solutii private de păstrare
a averii pentru a nu fi afectati de problemele întâmpinate de către sistemul de pensii.
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Figura 8: Evolutia economisirii în scenariul 1
Sursa: calcule proprii ale autorului
Impactul resimtit la nivel salarial este pozitiv. Salariul mediu ar urma să crească în urma
procesului de îmbătrânire a populatiei deoarece vor fi mai multi lucrători “mai în vârstă” al
căror salariu, asa cum am mentionat în subcapitolul 3.4, depinde de gradul de eficientă în
muncă, care este superior fată de cel pentru populatia tânără. Acest lucru se manifestă si în
cazul rezultatelor lui Bulete (2010), acelasi lucru întâmplându-se si în cazul evolutiei ratei
dobânzii. Această variabilă scade într-o primă fază si apoi începe să crească, depăsind
valoarea de la care pleacă initial, după cum se vede în Figura 9. Acest fenomen este datorat
faptului că rata dobânzii depinde în principal de raportul dintre muncă si capital care scade
semnificativ în prima perioadă (până în 2060), iar apoi începe să crească într-un ritm mai lent
care duce la cresterea ratei dobânzii.
Figura 9: Evolutia salariului mediu si a ratei dobânzii în scenariul 1
Sursa: calcule proprii ale autorului
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Impactul la nivel macroeconomic va fi studiat întâi din punct de vedere al PIB-ului, fortei
de muncă si a stocului de capital. Se observă din Figura 10 că cele trei variabile urmează un
comportament similar în perioada de interes. Forta de muncă se reduce ca urmare a scăderii
populatiei si îmbătrânirii acesteia, determinând o scădere a PIB-ului. Această scădere a
productiei determină o miscare în acelasi sens si a stocului de capital deoarece am considerat
că acesta este dublul productiei fiind consistent cu literatura de specialitate.
Figura 10: Evolutia PIB-ului, fortei de muncă si capitalului în scenariul 1
Sursa: calcule proprii ale autorului
La nivel bugetar impactul este diferit în functie de variabilă. Asa cum era de asteptat, o
crestere a taxelor va determina încasări bugetare superioare (în ipoteza că se realizează o
încasare totală). Aceste venituri sunt directionate în principal către bugetul asigurărilor sociale
de stat pentru a plăti pensiile populatiei, lucru care împiedică cresterea cheltuielilor bugetare,
rezultând astfel investitii mai mici ale guvernului. Rezultatele sunt prezentate în Figura 11.
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Figura 11: Evolutia încasărilor si cheltuielilor bugetare si a transferurilor în scenariul 1
Sursa: calcule proprii ale autorului
Asa cum era de asteptat, asigurările sociale de stat vor înregistra o crestere semnificativă
în perioada analizată datorită numărului mare de pensionari care se va înregistra la nivelul
economiei României. În Figura 12 se observă că rata somajului va creste ca urmare a faptului
că firmele vor fi nevoite să plătească taxe mai mari cu forta de muncă, iar ca urmare a acestui
eveniment, va creste si valoarea totală a indemnizatiei de somaj plătite la nivelul economiei.
Figura 12: Evolutia valorii pensiilor, a somajului si a indemnizatiei de somaj în scenariul 1
Sursa: calcule proprii ale autorului
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
5.2. Reducerea pensiilor
Acest scenariu presupune scăderea ponderii pensiilor în salariul brut, după cum a fost
calculată în subcapitolul 3.5. De asemenea, se va scădea si ponderea aferentă pensiilor
anticipate. Se va proceda la adoptarea acestor solutii pentru a limita impactul negativ resimtit
asupra bugetului asigurărilor sociale de stat. În continuare, voi prezenta rezultatele înregistrate
în urma simulărilor.
Se observă din Figurile 13 si 14 că în acest scenariu evolutia consumului si a economisirii
este similară cu cea din primul scenariu, motivele pentru care se întâmplă acest lucru fiind
similare cu cele de la primul scenariu, cu precizarea că economisirea nu înregistrează scăderi
în niciuna dintre perioadele pe care a fost simulat modelul deoarece indivizii au un venit
disponibil mai mare si pot aloca o mai mare parte economisirii. Se observă că o pensie
viitoare mai mare determină o crestere mai accentuată a economisirii deoarece agentii doresc
să îsi constituie anumite rezerve de care să dispună la vârsta pensionării.
Figura 13: Evolutia consumului în scenariul 2
Sursa: calcule proprii ale autorului
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Figura 14: Evolutia economisirii în scenariul 2
Sursa: calcule proprii ale autorului
Se observă în Figura 15 că salariul mediu si rata dobânzii au aceeasi tendintă ca si în
cazul scenariului în care ratele taxării au fost majorate. Salariul mediu creste deoarece sunt
mai multi angajati cu experientă care lucrează, iar rata dobânzii scade din cauza faptului că
raportul între forta de muncă si capital scade, după care îsi revine către valoarea initială.
Figura 15: Evolutia salariului mediu si a ratei dobânzii în scenariul 2
Sursa: calcule proprii ale autorului
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
În ceea ce priveste PIB-ul, forta de muncă si stocul de capital evolutia este similară cu cea
din scenariul 1, asa cum se vede în Figura 16, deoarece aceste variabile nu depind de
ponderea din salariu acordată pensiilor.
Figura 16: Evolutia PIB-ului, fortei de muncă si capitalului în scenariul 2
Sursa: calcule proprii ale autorului
La nivel bugetar se observă o diferentă clară între cele două scenarii. Încasările bugetare
cresc datorită numărului mare de pensionari, însă ritmul de crestere este mai lent ca în primul
scenariu deoarece pensiile sunt mai mici în cazul de fată. Cheltuielile cu transferurile cresc si
acoperă o mare parte din încasările bugetare fapt care determină o scădere a cheltuielilor
bugetare, aceste rezultate regăsindu-se în Figura 17.
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Figura 17: Evolutia încasărilor si cheltuielilor bugetare si a transferurilor în scenariul 2
Sursa: calcule proprii ale autorului
Figura 18 arată că valoarea totală a pensiilor va creste datorită îmbătrânirii populatiei,
însă aceasta este inferioară celei înregistrate în primul scenariu, asa cum era si de asteptat,
fiindcă în acest caz modul de calcul al pensiilor implică un factor mai scăzut ca înainte.
Figura 18: Evolutia valorii pensiilor, a somajului si a indemnizatiei de somaj în scenariul 2
Sursa: calcule proprii ale autorului
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
5.3. Scăderea ratei somajului
Acest scenariu a fost considerat bazându-mă pe ideea că firmele vor fi nevoite să
suplinească forta de muncă ce va îmbătrâni în următoarele decenii. Astfel, acestia vor fi
nevoiti să angajeze mai multe persoane ca în mod obisnuit, astfel reducându-se rata
somajului.
În mod similar cu primele două scenarii, consumul si economisirea urmează acelasi trend,
iar acesta se poate vedea în Figurile 19 si 20.
Figura 19: Evolutia consumului în scenariul 3
Sursa: calcule proprii ale autorului
Figura 20: Evolutia economisirii în scenariul 3
Sursa: calcule proprii ale autorului
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Aceeasi consistentă între scenarii se întâmplă si în cazul salariului mediu si a ratei
dobânzii. Evolutia acestora se poate vedea în Figura 21.
Figura 21: Evolutia salariului mediu si a ratei dobânzii în scenariul 3
Sursa: calcule proprii ale autorului
Nivelul PIB-ului, al fortei de muncă si al stocului de capital înregistrează evolutia
asteptată, însă scăderea acestor variabile este atenuată de o rată a somajului mai scăzută care
determină un stoc mai mare al ofertei de muncă, de aceea impactul în acest scenariu este
inferior fată de celelalte două cazuri, după cum se observă în Figura 22.
Figura 22: Evolutia PIB-ului, fortei de muncă si capitalului în scenariul 3
Sursa: calcule proprii ale autorului
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Nivelul încasărilor bugetare creste ca urmare a unui consum mai ridicat si a mai multor
salarii care pot fi taxate, însă si cheltuiala cu transferurile creste din moment ce vor trebui
plătite mai multe pensii, fapt care determină scăderea cheltuielilor bugetare în perioada
analizată asa cum se vede în Figura 23.
Figura 23: Evolutia încasărilor si cheltuielilor bugetare si a transferurilor în scenariul 3
Sursa: calcule proprii ale autorului
Valoarea totală a pensiilor creste, asa cum era de asteptat, pe fondul mai multor
pensionari, iar rata somajului scade asa cum am convenit în cadrul acestui scenariu, valoarea
totală a indemnizatiei de somaj înregistrând un ritm de crestere mai putin accentuat decât în
celelalte două scenarii, acest lucru observându-se în Figura 24.
Figura 24: Evolutia valorii pensiilor, a somajului si a indemnizatiei de somaj în scenariul 3
Sursa: calcule proprii ale autorului
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
5.4. Compararea scenariilor
În acest subcapitol voi compara cele trei scenarii în functie de rezultatele obtinute în urma
simulărilor efectuate pentru o mai mare vizibilitate.
În privinta consumului si a economisirii, ale căror evolutii se pot vedea în Figura 25 se
observă că, asa cum era de asteptat, consumul din primul scenariu, cel în care se cresc taxele,
înregistrează cele mai mici valori fată de celelalte situatii din cauză că se majorează taxa pe
consum. Aceeasi situatie se regăseste si în cazul economisirii, iar explicatia reiese din faptul
că s-au majorat taxele atât pe consum, cât si pe venitul obtinut din salarii, ceea ce determină o
diminuare a venitului disponibil, agentii neputând economisi o foarte mare parte a venitului
obtinut.
Figura 25: Evolutia consumului si economisirii în cele trei scenarii
Sursa: calcule proprii ale autorului
Salariul mediu este inferior în cazul primului scenariu din cauză că s-a majorat taxa pe
veniturile din salarii, asa cum se poate vedea si în Figura 26. Rata dobânzii are aceeasi
dinamică în cazul primelor două scenarii si se poate explica prin faptul că în cadrul acestor
două scenarii input-ul forta de muncă nu este afectat decât de scăderea populatiei, pe când în
scenariul al treilea, scăderea ratei somajului atenuează efectul negativ generat de scăderea si
îmbătrânirea populatiei.
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Figura 26: Evolutia salariului mediu si a ratei dobânzii în cele trei scenarii
Sursa: calcule proprii ale autorului
Se observă în Figura 27 că PIB-ul, forta de muncă şi stocul de capital urmează o evolutie
identică în scenariile 1 si 2, pe când în scenariul 3, deoarece forta de muncă este superioară,
nivelul PIB-ului si, implicit, al capitalului, înregistrează o scădere atenuată.
Figura 27: Evolutia PIB-ului, fortei de muncă si a capitalului în cele trei scenarii
Sursa: calcule proprii ale autorului
La nivel bugetar, Figura 28 arată evolutia comparativă a încasărilor si cheltuielilor
bugetare si a cheltuielilor cu transferurile. Asa cum era de asteptat, încasările bugetare sunt
net superioare în scenariul 1 fată de celelalte scenarii deoarece cresc taxele, iar statul strânge
mai multe venituri la bugetul de stat. De asemenea, cheltuielile cu transferurile sunt maxime
în cazul scenariului 3 fiindcă lucrează mai multe persoane, iar nivelul salarial creste, ceea ce
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
determină automat si o crestere a pensiilor fiindcă acestea sunt calculate ca pondere în salariul
mediu net la nivelul economiei, însă aceste transferuri afectează cheltuielile bugetare care,
după cum se poate vedea în Figura 28, sunt minime în cazul scenariului 3.
Figura 28: Evolutia încasărilor si cheltuielilor bugetare si a transferurilor în cele trei scenarii
Sursa: calcule proprii ale autorului
Valoarea totală a pensiilor este minimă în scenariul 2 si maximă în scenariul al treilea,
asa cum era de asteptat, deoarece în primul dintre acestea, pensiile detin o pondere mai mică
în salariul mediu în functie de care se calculează, iar în celălalt surplusul de fortă de muncă
determină o crestere a salariilor la nivel national, ceea ce conduce la rândul său la cresterea
pensiilor, iar acest lucru se vede în Figura 29. Rata somajului, fiind exogenă si specificată în
scenariile 1 si 2 se observă că urmează aceeasi evolutie, pe când scenariul 3, care implică un
somaj redus determină si o reducere a valorii indemnizatiei de somaj.
Figura 29: Evolutia valorii totale a pensiilor, ratei somajului si a indemnizatiei de somaj în
cele trei scenarii
Sursa: calcule proprii ale autorului
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
6. Concluzii
În următoarele decenii, România va fi semnificativ afectată de schimbările demografice.
Pe de o parte, populatia se va micsora considerabil, iar pe de altă parte, România va avea o
populatie îmbătrânită. Utilizând un model cu generatii suprapuse (overlapping generations),
lucrarea de fată s-a concentrat pe evaluarea impactului pe care aceste tendinte demografice ar
urma să-l aibă asupra principalelor variabile de la nivel microeconomic si macroeconomic în
cazul economiei României. Studiul constituie unul dintre putinele abordări pe acest subiect si
de acest tip în cazul României si a fost elaborat conform cu literatura de specialitate, în special
cu de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012) si Bulete (2010).
Modelul OLG a fost împărtit în mai multe sectoare, iar simulările au fost realizate cu
ajutorul platformei Dynare si cuprind perioada următorilor o sută de ani. Îmbătrânirea
populatiei are efecte directe asupra sistemului de pensii, iar pentru echilibrarea acestuia s-au
adoptat mai multe scenarii. Primul scenariu a constituit cresterea taxării pe consum, salarii si
contributiile plătite de către angajator, al doilea scenariu a considerat o scădere a pensiilor ca
pondere în salariul mediu al ultimelor patru generatii apte de muncă întocmai cu abordarea
din de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012). Cel de-al treilea scenariu a constituit o crestere a
ratei de ocupare a fortei de muncă având ca argumente dorinta firmelor de a-si continua
activitatea în aceeasi măsură, chiar dacă există o proportie din ce în ce mai mare a populatiei
inactivă si pentru că, astfel, statul si-ar putea creste încasările ca urmare a unui consum mai
mare al persoanelor angajate si a taxării salariilor care ar duce la echilibrarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Rezultatele prezentate în capitolul 5 au arătat că economia României va înregistra o
crestere a consumului ca urmare a cresterii numărului de persoane în vârstă care au o
înclinatie mai mare spre consum, în timp ce economisirea va fi oarecum stabilă în primele 5-6
decenii, după care persoanele tinere vor constientiza problemele existente la nivelul
economiei în ceea ce priveste sistemul de pensii si vor căuta solutii private de plasare a
fondurilor precum pensii private, depozite, diverse investitii etc. care să le asigure o sursă de
venit în plus atunci când se vor pensiona. Salariul mediu ar urma să crească deoarece am
considerat că salariul este calculat în functie de eficienta fiecărei generatii, generatia 7
înregistrând o eficientă maximă, si, fiindcă vor fi din ce în ce mai multe persoane de generatii
mai mari decât tineri, salariile acestora vor creste nivelul salariului mediu. Rata dobânzii
urmează acelasi comportament cu rezultatele din literatura de specialitate. Aceasta scade în
primele perioade simulate din cauza scăderii semnificative a raportului între forta de muncă si
stocul de capital, după care îsi revine către valoarea de la care a pornit initial pe fondul
diminuării diferentei dintre forta de muncă si capital. PIB-ul scade în primele perioade pe
fondul unei forte de muncă din ce în ce mai slab reprezentate dând aceeasi dinamică si pentru
stocul de capital. Încasările bugetare înregistrează un nivel maxim în cazul primului scenariu,
asa cum era de asteptat datorită cresterii taxelor, acelasi scenariu prezentând si un ritm mai
lent de scădere a cheltuielilor guvernamentale. Cheltuielile cu transferurile sunt minime în
scenariul 2 când nivelul pensiilor se micsorează, dar acelasi lucru se întâmplă si în cazul
încasărilor bugetare pentru acest scenariu, ceea ce determină o scădere mai accentuată a
cheltuielilor guvernamentale. Nivelul pensiilor este minim, asa cum se putea intui, în
scenariul 2 si este maxim în cadrul scenariului 3 deoarece surplusul de fortă de muncă
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
determină o crestere a salariilor la nivel national, ceea ce conduce la rândul său la cresterea
pensiilor.
Studiul nu a fost conceput să ofere previziuni exacte asupra a ceea ce se va întâmpla, ci să
prezinte o perspectivă asupra modului în care ar putea fi afectate principalele variabile micro
si macroeconomice în contextul unei populatii care se asteaptă să fie din ce în ce mai
îmbătrânită. Ultimele proiectii demografice oferite de către Eurostat oferă mai multe scenarii
posibile în care ar putea evolua numărul locuitorilor unui stat, însă în această lucrare am decis
să fie considerat doar scenariul de bază, abordarea celorlalte fiind o directie interesantă pentru
viitor. De asemenea, una dintre principalele critici aduse acestui tip de modele este că se
studiază o economie închisă, iar alti autori consideră că ar fi mai elocventă o abordare care să
includă si fluxurile de capital între state creând un astfel de model care să încorporeze mai
multe state, acest lucru fiind, de asemenea, o perspectivă demnă de luat în calcul pentru
viitoare studii.
Presiunea îmbătrânirii populatiei va fi resimtită în principal la nivelul bugetului
asigurărilor sociale de stat care, de altfel, si în prezent are nevoie de a apela la transferuri de la
bugetul de stat pentru a putea fi echilibrat. Astfel, două directii principale pot fi intuite la
nivelul populatiei: fie autoritătile competente vor apela la diferite măsuri să facă fată situatiei
deficitare care se prognozează, fie populatia trebuie să înceapă să se orienteze mai mult către
solutii private de economisire.
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015
Bibliografie
Altăr, M., Necula, C., Bobeică, G. (2009), A robust assessment of the Romanian business
cycle, No 28, Advances in Economic and Financial Research - DOFIN Working Paper
Series, Bucharest University of Economics, Center for Advanced Research in Finance
and Banking – CARFIB
Altig, D., Auerbach, A. J., Kotlikoff, L. J., Smetters, K. A., Walliser, J. (2001), Simulating
U.S. Tax Reform. American Economic Review, 91
Attanasio O., Kitao, S., Violante, G.L. (2007), Global demographic trends and social security
reform, Journal of Monetary Economics, 54(1), 144-198
Auerbach, A., Kotlikoff, L. (1987), Dynamic Fiscal Policy, Cambridge University Press,
Cambridge, Massachusetts
Babecký, J., Dybczak, K. (2009), The Impact of Population Ageing on the Czech Economy,
CNB Working Paper Series 1/2009, Czech National Bank
Börsch-Supan, A., Ludwig, A., Winter, J. (2002), Ageing and International Capital Flows, in
A.J. Auerbach and H. Herrmann (Eds.), Ageing, Financial Markets and Monetary
Policy, Springer Verlag, Heidelberg
Börsch-Supan, A., Ludwig, A., Winter, J. (2006), Ageing, pension reform and capital flows:
A multi-country simulation model¸ NBER Working Paper No. 11850
Bulete, C. (2010), Macroeconomic Effects of the Population Ageing Phenomenon, DOFIN
Dissertation Paper, valabilă la
http://www.dofin.ase.ro/Working%20papers/Bulete%20Cristian/bulete.cristian.dissertation.pdf
Catalan, M., Guajardo, J., Hoffmaister, A. W. (2007), Coping with Spain’s Aging: Retirement
Rules and Incentives, IMF Working Papers 07/122, International Monetary Fund
Catalan, M., Guajardo, J., Hoffmaister, A. W. (2008), Global Aging and Declining World
Interest Rates: Macroeconomic Insurance Through Pension Reform in Cyprus, IMF
Working Papers 08/98, International Monetary Fund
de la Croix, D., Docquier, F., Liégeois, P. (2007), Income growth in the 21st century:
forecasts with an overlapping generations model, International Journal of Forecasting,
23, 621-635
de la Croix, D. Pierrard, O., Sneessens, H. (2012), Aging and Pensions in General
Equilibrium: Labor Market Imperfections Matter, Journal of Economic Dynamics and
Control
Diamond, P. (1965), National Debt in a Neoclassical Growth Model, American Economic
Review, 55: 1126–1150
Population Aging and InternationalCapital Flows,
International Economic Review, 47(3):1013–1032
Creţu Andrei Florin
Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei
Fehr, H., Jokisch, S., Kotlikoff, L. J. (2008), Fertility, mortality and the developed world’s
demographic transition, Journal of Policy Modeling, 30(3):455–473
Fougère, M., Mérette, M. (1999), An Econometric Examination of the Impact of Population
Ageing on Personal Savings in Canada, Department of Finance Working Paper
Heer, B., Irmen, A. (2009), Population, Pensions and Endogenous Economic Growth, CEPR
Discussion Papers 7172
Heer, B., Maussner, A. (2009), Dynamic General Equilibrium Modeling, Springer-Verlag,
Berlin Heidelberg, 2nd edition
Jimeno, J. F., Rojas, J. A., Puente, S. (2008), Modelling the impact of aging on social security
expenditures. Economic Modelling, 25(2):201–224.
Kotlikoff, L. J., Smetters, K., Walliser, J. (2007), Mitigating america’s demographic dilemma
by pre-funding social security, Journal of Monetary Economics, 54(2):247–266
Krueger, D., Ludwig, A. (2007), On the consequences of demographic change for rates of
returns to capital, and the distribution of wealth and welfare, Journal of Monetary
Economics, 54(1):49–87
Miles, D. (1999), Modelling the Impact of Demographic Change upon the Economy,
Economic Journal, 109(452):1–36
Poterba, J. (2004), The impact of population ageing on financial markets, NBER Working
Paper No. 10851
Samuelson, P. A. (1958), An Exact Consumption-Loan Model of Interest with or without the
Social Contrivance of Money, Journal of Political Economy, 66: 467–482