Universitatea Alexandru Ioan Cuza IaiFacultatea de Filozofie i tiine Social-PoliticeSpecializarea: Probaiunea, medierea i asistena victimelor infraciunilorAnul I, Semestrul I

Caracteristici, avantaje si dezavantaje ale diferitelor sisteme de justitie

Prof. CoordonatorC. Loghin

Masteranta:Gongeanu Anca

Sistemul retributiv

Sistemul penal retributiv, cunoscut ca o metoda clasica de rezolvare a conflictelor si presupune incredintarea conflictelor organelor justitie. Solutionarea are la baza conceptul castigpierdere, in care doar una dintre parti castiga procesul in baza stricta a sistemului de legi a unui stat. In cazul acestui tip de justitie, singura modalitate prin care infractorul este tras la raspundere este pedeapsa, care poate lua forma amenzii sau, in cel mai rau caz, privarea de libertate. Se poate observa faptul ca acest sistem nu este in folosul victimei deoarece nu au loc demersuri cu rol de ameliorare sau restaurare a raului comis. In sistemul retributiv, victima si agresorul sunt foarte putin implicati, tot procesul fiind purtat de organele de justitie, procesul fiind unul complex, rational si rigid. De asemenea, in cadrul procesului nu sunt luati in calcul factorii contextuali ce au determinat savarsirea infractiunii.O alta limita a justitiei retributive este aceea ca nu raspunde diversitatii conflictelor pe care societatea actuala le cunoaste, in princiapl din cauza diversificarii relatiilor sociale si economice. De asemenea, un proces necesita resurse financiare, se poate desfasura pe o perioada de timp si poate procuce disconfort atat victimei, cat si agresorului.Un avantaj al acestui tip de justitie este faptul ca actul delicvent este, oarecum, pedepsit, dar cu costurile resurselor mai sus mentionate.

Curtea cu juratiCurtea cu jurati reprezinta o instanta judecatoreasca ce are competenta de a judeca fapte penale. Este compusa din magistrati de profesie si din cetateni denumiti jurati. Juratii se pronunta prin verdict asupra chestiunilor de fapt, iar magistratii au rol de arbitru, conducand sedinta si decid pedeapsa avand la baza verdictul juratilor. In Romania, curtea cu jurati a fost folosita intre mijlocul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, acest model fiind preluat din sistemul de drept francez. Acest sistem a fost desfiintat in 1938, odata cu instaurarea dictaturii regale, atributiile lor fiind preluate de alte instante.Unul dintre avantajele unui sistem cu jurati este o posibila crestere a interesului fata de actul de justitie. Daca oamenii ar fi mai implicati in luarea deciziilor, ar acorda un interes mai mare fata de modul in care deciziile justitiei le influenteaza viata cotidiana.Un alt posibil avantaj il constituie scaderea coruptiei in randul judecatorilor, astfel scazand riscul sa ia decizii partinitoare, ca urmare a unor favoruri.Oamenii simpli pot fi mai orientati spre descoperirea adevarului, avand interesul ca verdictul sa fie unul corect spre a evita sa se simta vinovati ulterior.Introducerea unui sistem cu jurati le-ar permite judecatorilor sa dispuna de mai mult timp, astfel ar putea sa analizeze mai atent fiecare caz.Un dezavantaj fundamental il constituie lipsa de pregatire a juratilor, acestia fiind predispusi spre a lua decizii eronate deoarece nu cunosc legislatia, modul in care se analizeaza un caz si nici termenii juridici.Ar putea fi riscul ca juratii sa fie condusi de propriile emotii, prejudecati, astfel prezumtia de nevinovatie sa nu mai fie respectata. Juratii ar putea fi tinte usoare pentru amenintari, coruptie.Sistemul cu jurati este costisitor, fiind necesara plata persoanelor ce lucreaza cu sistemul judecatoresc, diurna, masa, cazarea si transportul.Justitia restaurativa

Tony Marshall (Marshall, 2005:28, apud Balahur, 2007) considera ca justitia restaurativa reprezinta un demers de rezolvare a problemelor generate de infractiune, prin implicarea tuturor celor afectati de comiterea ei, si cu participarea activa a institutiilor abilitate de lege sa se ocupe de infractiuni.Justitia restaurativa este orientata pe programe ce urmaresc impacarea intre victima si infractor si identificarea solutiilor adecvate prin care se poate repara prejudiciul cauzat victimei. Este foarte important ca infractorul sa inteleaga consecintele raului produs prin fapta sa ilicita, sa accepte raspunderea si repararea pagubei produse.Unul dintre avantajele justitiei restaurative este exprimarea libera a emotiilor si sentimentelor, implicarea celor care au fost afectati direct sau indirect de infractiunea comisa. Intalnirile dintre victima si agresor au rolul de a ajuta victima sa isi exprime sentimentele cauzate de fapta ilicita, astfel agresorul empatizeaza cu victima si realizeaza consecintele comportamentului sau.Spre deosebire de sistemul retributiv unde atentia este concentrata spre fapta ilicita, in justitia restaurativa focalizarea este orientata spre consecintele comportamentului si spre comportamentul viitor, scopul fiind scaderea ratei de recidivitate.Un al treilea avantaj al justitiei restaurative il constituie implicarea directa a partilor (victima si infractorul au roluri principale), spre deosebire de sistemul clasic, in care argumentele sunt purtate de avocat si procuror.Cel de-al patrulea avantaj identificat il constituie costul mai scazut decat in cazut unui proces clasic, care, spre deosebire de sedinta de mediere, dureaza mai multe luni sau ani. De asemenea, genereaza mai putin stress pentru ambele parti tot prin reducerea timpului acordat. Un alt avantaj idetificat este generat de rezultatele constructive, deoarece sunt satisfacute nevoile si are in vedere restabilirea relatiilor intre victima, agresor si comunitate.Un prim dezavantaj al justitiei restaurative este reprezentat de faptul ca victima poate fi lezata de o intalnire cu agresorul, cu atat mai mult daca este necesara o comunicare empatica. Acesta poate fi un dezavantaj, cu toate ca are la baza intentii constructive ce ar putea rupe bariere emotionale si ar duce in final la o vindecare a ambelor parti, acesta este un proces dureros ce ar putea duce la trauma psihica a victimei inainte de finalizare.Un al doilea dezavantaj identificat este unul de ordin cultural si vine din educatia ce se bazeaza pe recompensa si pedeapsa, astfel incat, adulti fiind, avem tendinta de a dori sa pedepsim atunci cand cineva greseste, astfel incat exista posibilitatea ca victima sa simta nevoia unei pedepse data de o entitate superioara.Un al treilea dezavantaj este faptul ca nu intotdeauna se ajunge la o solutionare reciproc acceptabila. Refuzul de cooperare, atunci cand una sau ambele parti refuza sa participe, poate restrictiona acest tip de justitie, astfel apelandu-se la justitia clasica.In concluzie, asa cum observa Doina Balahur, indiferent sub ce forma este implementata, justitia restaurativa, deschide intre altele, posibilitatea partilor de a-si controla conflictul si de a ajunge la o solutie negociata, convenabila, care face posibila continuarea relatiilor dintre ele. (Balahur, 2007:68).

Justitia restaurativa are la baza o serie de strategii de solutionare a conflictelor, dar vom puncta urmatoarele: arbitrajul, medierea, concilierea.ArbitrajulPersoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie. Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.MediereaEste un proces prin care victima i infractorul au posibilitatea, n circumstanesigure i aflate sub control, de a se concilia fiind asistate de mediator.Este un proces privat, confidenial in care prtile colaboreaz cu mediatorii, persoane cu pregtire speciala, impariale, care ajuta indivizi sau organizaii in rezolvareaconflictelor si a disputelor pe care nu le pot soluiona singure.ConciliereaConcilierea este in primul rand o metoda alternativa de rezolvare a conflictelor, ce vizeaza obtinerea unei solutii favorabile partilor fara a se mai ajunge la litigiu. Concilierea este un proces voluntar, flexibil si confidential, in cadrul caruia conciliatorul, ca o a treia parte neutra, este reprezentantul si persoana resursa a ambelor parti implicate in conflict.

Bibliografie:1. Balahur, Doina, (2007), Restorative Justice Developments n Romania and Great Britain, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, Iai.2. Marshall, T., F., (1999), Restorative justice: an overview, Home Office, Research Development and Statistics Directorate.3. . http://www.crj.ro/, Studiu privind evaluarea aplicrii unor elemente de justitie restaurativa in Romania (Fundamentare teoretica)4. Marian, Liebmann, (2007) Restorative Justice: How It Works