Jurnalul municipal 49 Decembrie mic.pdf · Jurnalul municipal Informativ Cluj-Napoca Numãrul 49...

Jurnalul municipalZiar de informare cetãþeneascã Nr. 49 Decembrie 2009

w w w . p r i m a r i a c l u j n a p o c a . r o

TELEFONUL PRIMARULUILA DISPOZIÞIA CETÃÞEANULUI

0264984

O COMUNITATE BINE INFORMATÃ ESTE O COMUNITATE PUTERNICÃ

CLUJ-NAPOCA

Jurnalul municipalPublicaþie lunarã editatã de Primãria ºi Consiliul Local Cluj-Napoca

pagina 10

10 pentru Cluj-Napoca“Juniorii Clujului,Speranþele Cetãþii” eveniment la prima ediþie

pagina 5

Reglementãri privind traficul greu

pagina 14

20 DE ANI DE LA REVOLUÞIE,21 decembrie 198921 decembrie 2009

Club al pensionarilor, încartierul Zorilor,pe stradaPasteur nr. 77

S E DD I S T R I B U I E GG R A T U I T CC E T Ã Þ E N I L O R DD I N CC L U J - NN A P O C A

pagina 2

ATMOSFERÃ DE SÃRBÃTOAREÎN CENTRUL ORAªULUI

PÃSTRAÞI TROTUARELE CURATE!

Cetãþenii care locuiesc în imo-bile cu acces la trotuare ºi cãi publi-ce cã au obligaþia sã le cureþe de zã-padã ºi gheaþã, astfel încât sã se eviteaccidentarea pietonilor.

Primãria municipiului Cluj-Napoca face un apel cãtre clujeni,ca în perioada în care cantitãþile dezãpadã cãzute sunt mari, sã cureþetrotuarele din faþa imobilelor pecare le deþin sau administreazã.

În conformitate cu prevederileHotãrârii Consiliului local nr. 191/2009 privind buna gospodãrire amunicipiului Cluj-Napoca, neefec-tuarea lucrãrilor de îndepãrtare azãpezii ºi a gheþii de pe trotuareleaferente imobilelor condominii sesancþioneazã cu amendã de la 500lei la 1000 lei.

În sãptãmâna dinaintea Crãciu-nului, Primãria muncipiului Cluj-Na-poca a fost vizitatã de grupuri de co-lindãtori care au adus spiritul sãrbãto-rilor de iarnã în Sala de Sticlã.

De la Corul Jandarmeriei ºi ansam-bluri ale ºcolilor din muncipiu, pânã lacei mai mici clujeni, de la grãdiniþe, toþiau adus bucurie ºi speranþã de un an bunîn sufletele celor pe care i-au colindat.

Cluj-Napoca ºi-a îmbrãcatºi în acest an hainele de sãrbã-toare pregãtite de municipali-tate în zona centralã ºi pe ma-rile artere ale oraºului.

În perioada sãrbãtorilor deiarnã, clujenii sunt aºteptaþi înPiaþa Unirii, unde pot admirabradul de Crãciun, o dioramã ºise pot bucura de patinoarulmobil.

pagina 7

SÃRBÃTORI FERICITE!

COLINDE TRADIÞIONALE LA PRIMÃRIE

Jurnalul municipalCluj-NapocaInformativ

Numãrul 49 Decembrie 2009 Pagina 2

ªTIRI

www.primariaclujnapoca.ro

Angajaþii unitãþilor ºcolare dinsubordinea Consiliului local Cluj-Napoca vor beneficia în luna decem-brie de tichete-cadou în valoare de150 de lei/persoanã. În bugetulmunicipiului Cluj-Napoca pe anul2009 a fost prevãzutã suma de1.500.000 de lei pentru acordarea de

tichete pentru douã evenimente –Sãrbãtorile de Paºte ºi de Crãciun.

ªcolile din Cluj-Napoca înre-gistreazã în acest moment 5.456 depersoane, din categoria de personaldidactic, didactic auxiliar ºi nedidac-tic, care beneficiazã de aceastã facili-tate.

Tichete-cadou pentru profesori

Dezinfecþie în ºcoli

Primarul Sorin Apostu a premiat patru clujeni care au împlinit în acest anvenerabila vârstã de 100 de ani.

Primãria ºi Consiliul local ureazã celor patru clujeni, Len Ilona, AnaBraboveþchi, ªtefan Geambaºu ºi Wagner Olga, sãnãtate ºi viaþã lungã ºi leoferã o diplomã ºi un premiu în sumã netã de 2.000 lei.

Patru clujeni aniverseazã în acest an un veac de viaþã

Clubul Pensionarilor în cartierul Zorilor

Primãria municipiului Cluj-Na-poca, prin firma specializatã SC CoralSRL, a realizat acþiuni de dezinfecþiespecializatã, în toate unitãþile ºcolareunde au fost amenajate secþii devotare.

Dezinfecþia are ca scop evitareaposibilelor contaminãri virale, cuvirusul AH1N1. Soluþia utilizatã este

avizatã de Ministerul Sãnãtãþii ºi faceparte din categoria dezinfectanþilorcu spectru larg.

„Am dispus luarea tuturor mã-surilor igienico-sanitare necesarepentru a ne asigura cã elevii clujenivor intra la cursuri în condiþii demaximã siguranþã” a declarat pri-marul Sorin Apostu.

Primãria Cluj-Napoca a inaugu-rat cel de-al treilea Club al Pensio-narilor, în cartierul Zorilor, situat pestrada Pasteur nr. 77, care se adaugãcelor din cartierele Mãrãºti ºi So-meºeni ºi Centrelor de zi 1 ºi 2 dinzona centralã.

Cluburile pensionarilor permitbeneficiarilor sã se întâlneascã ºi sãsocializeze în condiþii plãcute, cât maiaproape de casã.

La cluburile din Mãrãºti, So-meºeni ºi acum, din Zorilor, se

organizeazã competiþii de ºah,rummy, table, se poate citi presa,se vizioneazã programe TV, sau seorganizeazã întâlniri cu personal-itãþi din domeniul artei ºi cul-turii.

În timp, în aceste centre de zi ºi înaceste cluburi s-au creat adevaratecomunitãþi unite prin preocupãrilecomune, cum este cazul celor care auformat Grupul Vocal „Speranþa” saual celor de la Cenaclul Literar „VasileSav”.

CHIOªCURI MULTIFUNCÞIONALEPE BULEVARDUL EROILOR

Primãria Cluj-Napoca a încheiat ame-najarea pietonalului de pe BulevardulEroilor, prin amplasarea ultimelor ele-mente de mobilier urban, respectiv cele 6chioºcuri multifuncþionale prevãzute înproiect.

Chioºcurile sunt certificate ISO, augaranþie oferitã de cãtre producãtor – AstecoIndustria – 3 ani (defecte de construc-þie/materiale utilizate, pentru uzura nor-

malã); durata de viaþã este de minim 10 ani,iar dupã aceastã perioadã, dacã este necesar,Asteco poate înlocui structura metalicãexternã a chioºcurilor;

Chioºcurile au fost produse având învedere destinaþia acestora, conform specifi-caþiilor anterioare referitoare la locatari, fiindprevãzute cu prize, tuburi pentru apã ºicanalizare (daca e cazul), rafturi pentru ziare,etc.

Chiriaºii chioºcurilor au fostdesemnaþi prin licitaþie publicã ºi sunt:

SC Symmetria SRL, pentrucomerþ cu presã ºi carte. Chiria este dede 4.410 lei/luna.

SC Garf SRL, 9,45 mp, pentrucomercializare flori, obiecte de arti-zanat, suveniruri, cadouri. Chiria estede 3.041,01 lei/lunã.

SC Apex Editare SRL, pentrucomerþ cu presã ºi carte, produsepapetãrie, cãrþi poºtale, cartele telefo-nice prepay, produse tutun. Chiria estede 1881,6 lei/lunã.

SC LB Meteor, pentru comer-cializare sucuri naturale, sandwich-uri,clãtite, plãcinte, cartofi prãjiþi, cafea,îngheþatã, alte produse similare ali-mentare, produse ''Bio''. Chiria este de2.100 lei/lunã.

SC MP Mega Press SRL, douãchioºcuri pentru comercializare deproduse papetãrie, presã, carte, carteleprepay, DVD-ui, CD-uri, cãrþi poºtale,cafea, produse tutun, alte produse;Chiria este de 6.048 lei/luna, respectiv3.528 lei/luna.

Durata de închiriere este de 3 anide la preluarea chioºcurilor.

Premii pentru plata impozitelor cu cardul bancarPlãteºte-þþi ccu ccardul, ddirect la gghiºeele PPrimãriei, ttaxele ºi iimpozitele llocale ººi ppoþi pprimiînapoi ccontravaloarea llor!

Primãria Cluj-Napoca lanseazão campanie de încurajare a con-tribuabililor sã utilizeze cardul ban-car la plata taxelor ºi impozitelorlocale.

În acest scop, în perioada 4 ianua-rie – 31 martie 2010, perioadã pentrucare se aplicã ºi bonusul de 10% pentruplata integralã a impozitelor, primãriava acorda 10 premii, constând în con-travaloarea impozitului plãtit, nu maimult de 250 de lei/premiu.

Vor intra în tragerea la sorþi toþicontribuabili care plãtesc, în perioadamenþionatã, taxele ºi impozitele localefolosind cardul, la POS-urile instalateîn primãrie (atât în Piaþa Unirii cât ºi înprimãriile de cartier).

Tragerea la sorþi va avea loc înprezenþa unui notar, pe baza datelorfurnizate de Banca Transivlania, cucare primãria are încheiat contract defurnizare a serviciului de platã cu car-dul bancar.

Avantajele sistemului de platã cucardul bancar:

confort ºi rapiditate;comision 0,siguranþã;

Primãria Cluj-Napoca reaminteºtecontribuabililor cã ultima zi pentruplata taxelor ºi impozitelor locale pen-tru anul 2009 este 24 decembrie.

Programul RATUC de sãrbãtoriÎn ziua de 24.12.2009 – Ajun de

Crãciun, circulaþia se va desfãºura întreorele 5.00 – 22.00, iar în 31.12.2009 –Ajun de An Nou – între orele 5.00 –

21.00, conform programului de trans-port pentru zilele lucrãtoare;

În zilele de 25, 26 ºi 27.12.2009,respectiv 01, 02 ºi 03.01.2009, circu-

laþia se va desfãºura între orele 6.00 –23.00, conform programului de trans-port pentru zilele de duminicã.

În zilele de 28, 29 ºi 30.12.2009,circulaþia mijloacelor de transport încomun se va desfãºura între orele 5.00– 23.15, conform programului dinzilele lucrãtoare, pe liniile 100, 101 –tramvaie; 1, 3, 4, 6, 7, 25 – troleibuze;8, 9, 21, 22, 23, 24, 24B, 26, 27, 28,28B, 29, 30, 31, 31B, 32, 32B, 33, 34,35, 36, 36B, 37, 38, 39, 41, 42, 43, 43B,43P, 46B, 47, 47B, 48, 50, 52 – auto-buze.

Programul de funcþionare apunctelor de vânzare bilete – abona-mente va fi corespunzãtor cu progra-mul de transport în comun.

Jurnalul municipalCluj-Napoca Focus

www.primariaclujnapoca.roNumãrul 49 Decembrie 2009 Pagina 3

A3 - TRONSONUL GILÃU - TURDA

Proiecte Jurnalul municipalCluj-Napoca

Numãrul 49 Decembrie 2009Pagina 4


Studii pentru stabilizarea alunecãrilor de teren

Primãria Cluj-Napoca a demaratun proiect de stabilizare azonelor predispuse alunecãrilorde teren, pe strada Uliului,Valea Seacã ºi Sfântul Ion.Valoarea totalã estimatã ainvestiþiilor pentru cele treizone de risc se ridicã la sumade 2.285.000 euro.

Consolidarea zonelor supuse alunecãrilor de teren pe strada Uliului

Amplasamentul pe care urmeazã sãse realizeze consolidarea se aflã pe stra-da Uliului nr. 78-80, în cartierulGrigorescu., situatã pe versantul sudical dealului Hoia, cunoscut ca o zonã cualunecãri de teren. Din condiþiile deamplasament analizate, rezultã exis-tenþa unei alunecãri masive în deru-lare, datoratã ºi zonelor de permanentãînmlãºtinare formate în spatele valu-rilor de alunecare din amonte, carecontinuã sã alimenteze circulaþia sub-teranã a apei care strãbate materialulvechilor alunecãri caracterizate printr-oslabã coeziune.

Proiectul propune execuþia lucrã-rilor de consolidare a zonei cu terenalunecãtor, cu coloane forate, ampla-sate la marginea exterioarã a trotuaru-lui din partea de sud-vest iar consoli-darea marginii de la drum din partea deaval pentru asigurarea lãþimii propusede 5,50 ml respectiv în amonte pentruprotecþia taluzului se va realiza printr-unzid de sprijin.

Investiþia presupune asigurarea sta-bilitãþii versantului ºi aducerea sis-temului rutier la parametrii tehnicicaracteristici categoriei strãzii.

Dupã realizarea lucrãrilor de con-solidare pe strada Uliului, tramastradalã va fi reabilitatã cu îmbrã-cãminte asfalticã ºi astfel se va încura-ja extinderea construcþiilor de locuin-þe, ceea ce va conduce la dezvoltareainfrastructurii, în condiþiile în caresunt în curs de execuþie lucrãrile edi-litare care vizeazã reþeaua de distibuþiede apã potabilã ºi canalizare, astfel

încât mobilarea subteranã este defini-tivã.

Valoarea totalã a investiþiei, conformdevizului general, este de 1.142.591,00lei, respective 270.129,00 euro (cursuleuro publicat de BNR la data de 21.082009; 1 euro = 4,2298 lei), din careC+M 904.898,00 lei.

Lucrãrile propuse pentru stabilizarea terenului sunt:

Consolidarea zonelor cu terenalunecãtor cu coloane forate DN 1008din beton armat C20/25, amplasate lamarginea exterioarã a trotuarului dinpartea de sud-vest pe o lungime de45,5 ml, adâncimea de forare 8,00 ml;

Consolidarea marginii de ladrum din partea de aval pentru asigu-rarea lãþimii propuse de 5,50 mlrespectiv în amonte pentru protecþiataluzului se va realiza cu zid de sprijin.

Execuþia unui radier de rigi-dizare a coloanelor forate;

Execuþia unui dren sub ºanþ,camerã de cãdere, gurã de scurgere,racordarea la canalizarea existentã, ºanþpereat din beton, structurã rutierã ladrum ºi trotuar, montare parapeþi ºisemnalizare rutierã.

Consolidarea zonelor supuse alunecãrilor de teren pe Valea Seacã

Amplasamentul Zona Valea Seacãsupusã alunecãrilor de teren se aflã pecursul pârâului Popeºti, amonte deconfluenþa cu pârâul Nãdãºel.

Varianta propusã în vederea exe-cuþiei propune consolidarea ambelormaluri ale pârâului în dreptul imo-bilelor cu numerele 15C, 17 ºi 17Ade pe strada Valea Seacã, având învedere situaþia existentã în careambele maluri prezintã fenomeneavansate de eroziune ºi instabilitatecauzate de volumele mari de precipi-taþii cãzute în ultimii ani. Între imo-bilele cu numãrul 15 ºi 17 de pe ValeaSeacã se aflã un drum de servitutecare traverseazã pârâul peste un podmetalic, pe care circulaþia auto ºipietonalã se desfãºoarã în condiþiiimproprii.

În aceastã zonã se impune conso-lidarea malului pârâului, reprofilareaalbiei ºi reparaþia cãii podului existent,deoarece fenomenele de eroziune,care persistã în continuare, pun în

pericol stabilitatea construcþiilor înve-cinate, podul existent ºi proprietãþileprivate.

Lucrãrile de regularizare a albi-ilor au ca scop realizarea unei capac-itãþi de evacuare a apei cât mai mari,apãrarea malurilor ºi realizarea unoralbii stabile pentru zonele amena-jate.

Necesitatea promovãrii acestei in-vestiþii are la bazã situaþia social-eco-nomicã ºi de transport a zonei iar opor-tunitatea promovãrii acestei investiþiirezidã din faptul cã propietãþile privateaflate pe cursul pârâului Popeºti suntprotejate împotriva fenomenelor deinstabilitate prezente ºi a posibilelorinundaþii.

Valoarea totalã a investiþiei, con-form devizului general, este de1.307.430 lei, respectiv 312.650 euro,din care C+M 1.135.080 lei (cursuleuro publicat de BNR la data de 1iunie 2009 1 euro = 4,1817 lei).


consolidarea ambelor maluri alepârâului în dreptul imobilelor cunumerele 15C, 17 ºi 17A de pe stradaValea Seacã, pe o lungime de aproxi-mativ 120 ml cu ziduri (structuri) desprijin realizate din cutii de gabioaneumplute cu piatrã;

lãþimea albiei proiectate este de6,00 m, înãlþimea structurii fiind de4,00-5,00 m, praguri de fund, reprofi-larea albiei ºi reparaþia cãii poduluiexistent;

traseul în plan se regãseºte pevechiul traseu al albiei, fiind proiectatedouã curbe cu raza de 26,00 m respec-tiv 22,00 m;

Reparaþia cãii podului existent prevede:

înlocuirea cãii pe pod cu dula-puri de stejar cu grosime de 20 cm ºi oplacã de beton de 15 cm ca suprafaþã derulare;

montarea de parapeþi de pro-tecþie;

curãþarea ºi protejarea ele-mentelor metalice împotriva coroziu-nii;

reparaþii la infrastructurã.

Consolidarea zonelor supuse alunecãrilor de teren pe drumul Fãget spre Sf. Ion ºi strada Fãget

Zona predispusã alunecãrilor deteren se se aflã în Fãget, pe drum spreSf. Ion ºi strada Fãget.

Zona studiatã face parte din dealulFeleac care pe anumite zone, datoritãstratificaþiei terenului, prezintã zone cualunecãri de teren pronunþate în corpuldrumului ºi denivelãri la suprafaþa strat-ului de rulare de 50 cm pe drumul de laSf. Ion iar pe strada Fãget se constatã odeplasare a dalelor din beton în axuldrumului de pânã la 10 cm.

Investiþia care se va realiza prinacest proiect de consolidare presupuneasigurarea stabilitãþii versantului, adu-cerea sistemului rutier la parametriitehnici corespunzãtori ai drumului ºiscurgerea apelor de suprafaþã ºi subter-ane.

Realizarea acestor lucrãri va deter-mina îmbunãtãþirea ºi creºterea gradu-lui de siguranþã a circulaþiei, creºtereacalitãþii serviciilor publice, facilitareaaccesului pietonilor ºi a autove-hiculelor, utilizarea drumului ca ºivariantã de ocolire pentru ieºirea spreOradea din municipiu.

Valoarea totalã a investiþiei, con-form devizului general, este de7.502.410,00 lei, respectiv 1.773.703,00euro, din care C+M 7.196.887,00 lei(cursul euro publicat de BNR la data de21.08.2009; 1 euro = 4,2298 lei).


consolidarea zonelor cu terenalunecãtor se va executa cu coloaneforate DN 1008; forarea se va executala o razã de acþiune de aproximativ 5ml;

execuþia unui radier de rigidizarea coloanelor forate;

execuþia unui dren sub ºanþ,camerã de cãdere, gurã de scurgere,racordare la canalizarea existentã, ºanþperiat din beton, structurã rutierã ladrum ºi trotuar, montare parapeþi ºisemnalizare rutierã.

Uliului Fãget

Valea Seacã

Jurnalul municipalCluj-Napoca Circulaþie



Mãsuri noi pentru eliminarea traficului greu din Cluj-Napoca

Una dintre cauzele traficului aglom-erat din Cluj-Napoca este traficul greucare strãbate oraºul, prin cartierele celemai aglomerate, respectiv Mãnãºtur,Zorilor, Gheorgheni, Mãrãºti etc.

Strãzile care în prezent fac parte dintraseul traficului greu sunt:

a. PPe ddirecþia OOradea-BBucureºti(dus-îîntors): Nod N, str. Bucium, str.Primãverii, str. Izlazului, str. Frunziºului,str. Observatorului, Calea Turzii;

b. PPe ddirecþia BBucureºti-BBaia-MMare,Bistriþa ((dus-îîntors): Calea Turzii, str.Bunã Ziua, str. Fagului, str. C-tinBrâncuºi, Bd. N.Titulescu, str. Slãnic,str. T. Mihali, str. Aurel Vlaicu, str. TraianVuia;

c. PPe ddirecþia BBaia-MMare, BBistriþa ––Zalãu, SSatu MMare ((dus-îîntors): str. TraianVuia, str. Branului, str. Plevnei, str.Câmpina, str. Fabricii, Bd. Muncii, str.Oaºului, str. Gãrii, str. Fabricii de Chibri-turi, str. Locomotivei, str. Giordano Bruno,str. Corneliu Coposu, Calea Baciului.

Valorile traficului rutier, care cumu-leazã ºi valorile traficului greu pe strãziledin cartierele municipiului, au crescut înultimii ani astfel încât pe unele strãzi estedepãºitã capacitatea de circulaþie sau lalimitã.

Odatã cu finalizarea ºi darea în circu-laþie a unor drumuri de ocolire, cumsunt tronsonul Gilãu – Câmpia Turziidin Autostrada Transilvania, centurileocolitoare Vâlcele – Apahida sau Bd.Muncii – Apahida, se impune interzi-cerea accesului vehiculelor cu masã maimare de 7,5 t în municipiul Cluj-Napoca pentru decongestionarea trafi-cului ºi reducerea efectelor negativeprovocate de traficul greu (poluare,vibraþii, zgomot, distrugere a strãziloretc.).

Strãzile pe care pânã în prezent sepermitea circulaþia vehiculelor cu masamai mare de 7,5 t fãrã aprobãri specialesunt: Nod N, str. Bucium, str. Primã-verii, str. Izlazului, str. Frunziºului, str.

Observatorului, Calea Turzii, str. BunãZiua, str. Fagului, str. C-tin Brâncuºi,Bd. N.Titulescu, str. Slãnic, str. T.Mihali, str. Aurel Vlaicu, str. Traian Vuia,str. Branului, str. Plevnei, str. Câmpina,str. Fabricii, Bd. Muncii, str. Oaºului, str.Gãrii, str. Fabricii de Chibrituri, str.Locomotivei, str. Giordano Bruno, str.Corneliu Coposu, Calea Baciului.

Astfel:1. Prin deschiderea circulaþiei auto

pe Autostrada Transilvania, tronsonulGilãu – Câmpia Turzii, traficul greu pedirecþia Oradea – Bucureºti, Târgu Mu-reº va fi preluat de aceasta ºi se va scoatede pe strãzile Bucium, Nodul N,Primãverii, Izlazului, Frunziºului, Ob-servatorului, Calea Turzii, pe tronsonulcuprins între str. Observatorului ºi str.Bunã Ziua.

2. Prin deschiderea circulaþiei autope centura ocolitoare Vâlcele – Apahida,traficul greu pe direcþia Bucureºti – BaiaMare va fi preluat de aceasta ºi se vascoate de pe Calea Turzii, str. Bunã Ziua,str. Fagului, str. C-tin Brâncuºi, Bd. N.Titulescu, str. Slãnic, str. T. Mihali, str.Aurel Vlaicu, str. Traian Vuia.

3. Prin deschiderea circulaþiei autope varianta de ocolire a municipiuluiCluj-Napoca pe zona de N-E – Bd.Muncii – Apahida, traficul greu va fi pre-luat de aceasta ºi se va elimina traficulgreu pe str. Traian Vuia, str. Branului, str.Plevnei, str. Câmpina, str. Fabricii.

În vederea implementãrii mãsurilorde scoatere a traficului greu din oraº, estenecesarã revizuirea semnalizãrii cupanouri rutiere, prin amplasarea unorpanouri de informare din care sã reiasãfaptul cã este interzis accesul vehiculelorcu masa mai mare de 7,5 t în municipiulCluj-Napoca, precum ºi traseul deurmat pentru anumite direcþii.

În acest scop, Primãria Cluj-Napoca aadus în dezbatere în cadrul unei ºedinþe deîndatã a Consiliului Local, spre aprobare, o

serie de mãsuri menite sã reglementezeaccesul traficului greu în Cluj-Napoca.Aceste mãsuri au fost aprobate de Consi-liul local prin HCL 506/2009, astfel:

Art. 11 Se interzice accesul vehicu-lelor cu masa totalã maximã autorizatã depeste 7,5 tone pe strãzile de pe raza mu-nicipiului Cluj-Napoca, cu excepþiacelor care deþin autorizaþii de liber accesemise de Municipiul Cluj-Napoca,inclusiv pe urmãtoarele strãzi ºi trasee:

a. Nod N, str. Bucium, str. Pri-mãverii, str. Izlazului, str. Frunziºului,str. Observatorului, Calea Turzii tronsoncuprins între str. Observatorului ºi str.Bunã Ziua;

b. Calea Turzii, tronson cuprins întrestr. Bunã Ziua ºi DJ 107R, str. BunãZiua, str. Fagului, str. C-tin Brâncuºi, B-dul N. Titulescu, str. Slãnic, str. T.Mihali, str. Aurel Vlaicu, str. Traian Vuia;

c. Str. Traian Vuia, Str. Branului, str.Plevnei, str. Câmpina, str. Fabricii.

Art. 22 Nerespectarea prevederilorart.1 constituie contravenþie ºi se sanc-þioneazã cu amendã cuprinsã între 500 ºi

700 lei pentru autovehiculele cu masatotalã maximã autorizatã cuprinsã între7,51 t ºi 15,99 t; 700 ºi 900 lei pentruautovehiculele cu masa total maximãautorizatã cuprinsã între 16 ºi 21,99 t;900 ºi 1100 lei pentru autovehiculele cumasa totalã maximã autorizatã cuprinsãîntre 22 t ºi 29,99 t; 1200 ºi 1500 lei pen-tru autovehiculele cu masa totalã maximãautorizatã cuprinsã între 30 t ºi 39,99 t;1500 ºi 2000 lei pentru autovehiculele cumasa totalã maximã autorizatã de peste 40 t.

Art. 33 Dispoziþiile art. 1 lit. a intrã învigoare la data adoptãrii prezenteihotãrâri ºi þine seama de darea în circu-laþie a tronsonului Câmpia Turzii-Gilãudin Autostrada Transilvania, iar dispozi-tiile art. 1, lit. b ºi c intrã în vigoare la datadãrii în circulaþie a centurii ocolitoareVâlcele-Apahida, respectiv a variantei deocolire a municipiului Cluj-Napoca pezona de N-E, B-dul Muncii – Apahida.

Instituþia care poate aplica sancþiunipentru nerespectarea acestor prevederieste Inspectoratul judeþean de poliþieCluj.

Sensuri unice ºi noi locuri de parcarePrimãria municipiului Cluj-Na-

poca a instituit sensuri unice pe maimulte strãzi din zona centralã ºicartiere, cu scopul fluidizãrii traficuluiºi amenajarea de noi locuri de parcare.

Sens unic pe strada Meteor Începând cu data de 8 decembrie

2009, s-a instituit sens unic pe stradaMeteor, din cartierul Zorilor, pe tron-sonul cuprins între Meteor nr. 4 (pre-lungire str. Republicii) ºi stradaSputnic, cu sensul de circulaþie însprestrada Sputnic.

Sens unic pe strada PãstoruluiTot în cartierul Zorilor, s-a instituit,

începând cu data de 14 decembrie 2009,sens unic pe strada Pãstorului, pe tron-sonul cuprins între strada B. P. Haºdeuºi strada Ciprian Porumbescu, cu sensulde circulaþie înspre Ciprian Porum-bescu. Odatã cu instituirea sensuluiunic s-au luat în evidenþã locuri de par-care pe ambele laturi ale strãzii. Aceastã

mãsurã vine ca urmare a aglomeraþieidin zonã, datoritã parcãrilor neregula-mentare pe ambele laturi ale drumului,ºi imposibilitatea unui trafic auto pedouã sensuri în condiþii optime.

Sens unic pe strada Valeriu Braniºte

Începând cu data de 8 decembrie2009, s-a instituit sens unic pe stradaValeriu Braniºte, din zona centralã, petronsonul cuprins între strada G-ralTraian Moºoiu ºi accesul la garajeledin spatele imobilului B-dul NicolaeTitulescu nr. 17, sensul de circulaþiefiind dinspre str. General TraianMoºoiu spre B-dul Nicolae Titu-lescu.

Sens unic pe strada MogoºoaiaÎncepând cu data de 9 decembrie

2009, pe strada Mogoºoaia ºi aleilecuprinse între strãzile Mogoºoaia –Izlazului – Câmpului – Ion Meºter s-au instituit sensuri unice, în vederea

fluidizãrii circulaþiei ºi luãrii în evi-denþã a cca. 35 de locuri de parcare,dupa cum urmeazã:

tronsonul cuprins între str.Izlazului ºi str. Ion Meºter, cu sensulde circulaþie înspre str. Ion Meºter;

aleea paralelã cu str. Izla-zului, pe tronsonul cuprins întrealeea de acces la garaje pe str. Iz-lazului nr. 8 ºi str. Izlazului nr. 4,cu sensul de circulaþie dinspre str.Mogoºoaia;

aleea perpendicularã pe str.Izlazului, pe tronsonul cuprins întrealeea de acces la garaje str. Câmpului nr.44 ºi aleea de acces la garaje str. Izlazuluinr. 2, cu sensul de circulaþie dinspre str.Ion Meºter spre str. Izlazului.

Sens unic strada Meteor Sens unic strada Mogoºoaia

Jurnalul municipalCluj-NapocaPagina asociaþiilor de proprietari

www.primariaclujnapoca.ro Numãrul 49 Decembrie 2009 Pagina 6

AªTEPTÃM SUGESTII DIN PARTEA ASOCIAÞIILOR DE PROPRIETARI CU PRIVIRE LA MATERIALELE PE CARE SÃ LE PUBLICÃM ÎN ACEASTÃ PAGINÃ BIROUL MASS-MEDIA, CAMERA 50, MOÞILOR 3

Primãria Cluj-Napoca ºi RegiaAutonomã de Termoficare a finalizat,la sfârºitul acestui an, un amplu pro-gram de modernizare a centralelortermice de cartier, cu scopul creºteriieficienþei în activitatea de producereºi transport a energiei termice ºi ali-mentarea corespunzãtoare a con-sumatorilor cu cãldurã ºi apã caldã,în condiþii de continuitate ºi sigu-ranþã, precum ºi minimizarea efec-telor de poluare a mediului încon-jurãtor.

Programul aa ddemarat îîn aanul 22007,când aau ffost mmodernizate 66 ccentrale ddecartier, îîn ZZorilor, GGheorgheni, MMã-nãºtur ººi GGrigorescu, ccu oo iinvestiþie dde5.400.000 llei, aastfel:

CT 10 Gheorgheni, str. Rãºinarinr. 2, care deserveºte 31 blocuri cu 767apartamente ºi 1918 locatari;

CT 1 Zorilor, str. Viilor 23, caredeserveºte 9 blocuri cu 224 aparta-mente ºi 560 locatari;

CT 2 Zorilor, str. Trascãului nr.2, care deserveºte 31 blocuri cu 647apartamente ºi 1618 locatari;

CT 20 Mãnãºtur, Calea Floreºtinr. 81, care deserveºte 12 blocuri cu915 apartamente ºi 2288 locatari;

CT 26 Mãnãºtur, str. Brateº nr.2, care deserveºte 16 blocuri cu 569apartamente ºi 1423 locatari.

În ccursul aanului 22008 ss-aau mmo-dernizat aalte 88 ccentrale ttermice dde ccarti-er, îîn MMãnãºtur, GGheorgheni ººi GGrigo-rescu, vvaloarea iinvestiþiilor rridicându-ssela ssuma dde 66.503.300 llei.

CT 4 Gheorgheni, str. Detunatanr.11, care deserveºte 15 blocuri cu 841apartamente ºi 2103 locatari;

CT 1 Grigorescu, str. AlexandruVlahuþã, bloc Lama A, care deserveºte13 blocuri, cu 582 apartamente ºi 1455locatari;

CT 5 Grigorescu, str. Fântânele,bloc Lama E, care deserveºte 16blocuri cu 490 apartamente ºi 1225locatari;

CT 8 Grigorescu, str. Donathnr.182, bl.A7, care deserveºte 12blocuri cu 252 apartamente ºi 756locatari;

CT 9 Grigorescu, str. Þibleºuluinr.1, care deserveºte 24 blocuri cu 529apartamente ºi 1323 locatari;

CT 11 Grigorescu, str. Fântânelenr. 38-40, care deserveºte 15 blocuri cu781 apartamente ºi 1918 locatari;

CT 8 Mãnãºtur, str. Ciucaº nr.5,care deserveºte 16 blocuri cu 1036apartamente ºi 2590 locatari;

CT 16 Mãnãºtur, str. Buceginr.17, care deserveºte 11 blocuri cu 991apartamente ºi 2478 locatari.

În ccursul aacestui aan aau ffost ffina-lizate llucrãrile dde mmodernizare lla 88centrale dde ccartier ddin MMãnãºtur ººiGheorgheni. VValoarea iinvestiþiei sseridicã lla ssuma dde 77.146.000 llei.

Centralele termice modernizatesunt:

CT 1 Mãnãstur, str. GrigoreAlexandrescu nr 8, care deserveºte 19blocuri cu 883 de apartamente ºi 2.649de locatari,

CT 4 Mãnãºtur, str. Rãvaºuluinr. 1, care deserveºte 11 blocuri cu 611apartamente ºi 1.528 de locatari,

CT 7 Mãnãºtur, str. Bucegi nr 5,care deserveºte 12 blocuri cu 598 deapartamente ºi 1.495 de locatari,

CT 17 Mãnãºtur, str. Mehedinþinr 30-32, care deserveºte 14 blocuri cu970 de apartamente ºi 2.425 de locatari.

CT 6 Gheorgheni, str. Bizuºa nr.6, care deserveºte 11 blocuri cu 640apartamente ºi 1995 de locatari;

CT 7 Gheorgheni, str. Scãriºoaranr. 4, care deserveºte 16 blocuri cu 561apartamente ºi 1833 de locatari;

CT 9 Gheorgheni, str. Padiº nr.1, care deserveºte 22 blocuri cu 594apartamente ºi 1528 de locatari;

CT 14 Gheorgheni, str. Alvernanr. 69, care deserveºte 17 blocuri cu500 apartamente ºi 1373 de locatari.

„Prin lucrãrile de modernizare acentralelor termice de cartier s-a avutîn vedere creºterea eficienþei în activi-tatea de producere a energiei termice ºialimentarea cu apã caldã menajerã ºienergie pentru încãlzire a consumato-rilor în condiþii de confort sporit” adeclarat primarul Sorin Apostu.

Procesul de modernizare a centralelortermice de cartier a presupus înlocuireacazanelor existente, care prezentau ungrad avansat de uzurã ºi funcþionau la ran-damente scãzute, cu cazane noi, perfor-mante, cu randamente ridicate, inclusivechipamentele auxiliare acestora (pompepe cazan, arzãtoare, butelii de egalizarepresiune, electrovane cu trei cai, recipienþide acumulare apã caldã de consum, staþiide dedurizare, canale de fum etc.).

De asemenea, s-au prevãzut ºi exe-cutat lucrãri de montaj aferente echipa-mentelor menþionate, inclusiv realiza-rea instalaþiilor termice, sanitare, elec-trice ºi de automatizare, precum ºirefacerea din punct de vedere construc-tiv a suprafeþelor afectate de lucrãri.

Oportunitatea investiþiei este con-firmatã de eliminarea consumurilorsuplimentare de combustibil gaz natu-ral ºi energie electricã, eliminarea ma-noperei suplimentare ºi a pierderilor deproducþie datorate întreruperilor acci-dentale, reducerea emisiilor de noxeprin reducerea consumului suplimentarde gaz natural ºi utilizarea de arzãtoarecu emisii reduse de noxe, îmbunãtãþireaparametrilor de apã caldã de consumlivratã cãtre consumatori.

30 de administratori de blocatestaþi în octombrie 2009

Primãria Cluj-Napoca a organizat la sfârºitul lunii octombrie o nouãsesiune de atestare a administratorilor de imobile - persoane fizice, în confor-mitate cu prevederile Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea asociaþiilor de proprietari(aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1588/2007) ºi ale HotãrâriiConsiliului Local nr. 111/2008.

La examenul de verificare a cunoºtinþelor s-au prezentat 36 persoane dincare au fost declaraþi admiºi candidaþii care au obþinut cel puþin 70 de punctedin 100, respectiv 30 persoane.

În funcþie de numãrul dosarelor depuse, urmãtoarea sesiune de atestare aadministratorilor de imobile se va organiza în perioada ianuarie - februarie2009.

Lista AADMINISTRATORILOR aatestaþi îîn ssesiunea ooctombrie 22009

Compania de Apã Someº va efectua citirea apometrelor de branºament(apã rece) la asociaþiile de proprietari racordate la sistemul centralizat deîncãlzire, pentru luna decembrie 2009, dupã urmãtorul program:

LUNI, 28 decembrie 2009 Cartierele: Mãnãºtur, Plopilor, Zorilor

MARÞI, 29 decembrie 2009 Cartierele: Mãrãºti, B-dul Titulescu, Baciu, B-dul Muncii, zona centralã,

str. Vânãtorului;MIERCURI, 30 decembrie 2009

Cartierele: Gheorgheni, Grigorescu.

Programul casieriilor Companiei de Apã Someº în zilele de 24 ºi 31decembrie este 7.30 – 11.00.

În zilele de 25 decembrie ºi 1 ianuarie va funcþiona doar serviciul de dis-pecerat, 0264-596302, acesta având program non stop.

Regia Autonomã de TermoficareCentralele ºi punctele termice aflate în exploatarea Regiei Autonome de

Termoficare Cluj-Napoca vor funcþiona în program continuu 24 de ore din24, asigurând permanent apã caldã ºi energie termicã pentru încãlzire, tem-peratura de livrare fiind reglatã automat în funcþie de condiþiile meteo.

Dispeceratul central va funcþiona non stop ºi poate fi apelat la0264/503709 sau 0264/503700.

Compania de Apã SomeºPROGRAM DE SÃRBÃTORI

Centrale de cartier moderne

FocusJurnalul municipalCluj-Napoca



Copiii de la Clubul Vedetelor ºide la Ansamblul Mioriþa au inaugu-rat iluminatul de sãrbãtori, alãturide primarul Sorin Apostu, în 30noiembrie 2009.

Cluj-Napoca ºi-a îmbrãcat ºi înacest an hainele de sãrbãtoare

pregãtite de municipalitate în zonacentralã ºi pe marile artere ale ora-ºului.

Timp de 3 sãptãmâni, clujeniisunt aºteptaþi în Piaþa Unirii,unde pot admira bradul deCrãciun înalt de 25 de metri ºi o

dioramã – un tablou de mari di-mensiuni reprezentând NaºtereaDomnului, prin personaje în mã-rime naturalã Sfânta FecioarãMaria, Iosif, Isus – asezat în ies-lea cu fân, cei trei magi, Îngerulºi ciobanul.

Târgul Crãciunului din Piaþa U-nirii îi aºteaptã pe clujeni ºi lacãsuþele amplasate în piaþã, undese comercializeazã ceai, vin fiert,produse din carne dar ºi cadouri.

Patinoarul amplasat în PiaþaUnirii îi aºteaptã pe doritori înfiecare zi, iar în data de 23 decem-brie intrarea este gratuitã.

În aceastã iarnã, în Cluj-Na-poca s-a suplimentat numãrul deelemente luminoase care creeazãsenzaþia de picurare, în întregoraºul putând fi admirate 8,8 km

de ghirlande de þurþuri luminoºi,949 m de perdele luminoase, 73bannere cu „La mulþi ani”, 670 defigurine pe stâlpi în 52 de amplasa-mente.

Brazii amplasaþi în pieþele ora-ºului sunt împodobiþi de Orange,Banca Transilvania, Aise ElectricaServ, SC Diferit, SC TransilvaniaConstrucþii, SC Coral, Companiade Apã Someº, Neon Lighting SRL,RATUC Cluj-Napoca, SC RosalGrup SRL, SC Iridium SRL, SC ElinGmbH & Co ºi SC Energobit SRL.

SÃRBÃTORILE LA CLUJ-NAPOCASÃRBÃTORILE LA CLUJ-NAPOCA

Jurnalul municipalCluj-NapocaPastorale Jurnalul municipal

Cluj-Napoca

www.primariaclujnapoca.ro www.primariaclujnapoca.roNumãrul 49 Decembrie 2009 Pagina 9

Pastorale


B A R T O L O M E Udin mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului ºi Clujului,

Mitropolit al Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului,iubitului meu cler ºi popor, har ºi pace de la Dumnezeu, Tatãl nostru,

iar din parte-mi, arhiereºti binecuvântãri.Iubiþii mmei ffii ssufleteºti,

Naºterea Domnului este unul din celemai cunoscute evenimente din viaþaDomnului Iisus. Deºi neînþeleasã de minte,ea are întotdeauna o cale deschisã cãtreinimã, în care se descoperã cel mai multtainele lui Dumnezeu. Înainte de a deveniistorie, naºterea pruncului Iisus s-a zãmislitîn taina inimii Fecioarei Maria, prin vesteacea bunã pe care arhanghelul Gavril i-aadus-o. Aceastã prãznuire a bucuriei se leagãtainic de un alt moment din istorie, cândMaicii Domnului i se descoperã vesteanaºterii Fiului lui Dumnezeu, momentconsumat între îndoialã ºi asumare, desprecare vreau sã vã vorbesc.

Existã în viaþa Maicii Domnului unmoment de mare rãscruce, atât pentru pro-pria ei rânduialã, cât ºi pentru istoria mân-tuirii noastre. Acest moment se întrupeazãîntr’un singur cuvânt. Fãrã el, ceea ceDumnezeu intenþiona în Buna-Vestire ar fifost un eºec divin; prin el, conlucrarea dintreDumnezeu ºi om se dovedeºte biruitoare,iar consecinþele ei rãzbat pânã la sfârºitulveacurilor.

Aºadar, tânãra Fecioarã se aflã în rugãci-une, iar îngerul Domnului i se aratã la unmoment dat, o salutã: Bucurã-te! ªi-ivesteºte cã va naºte fiu. Maria îi rãspundeprin uimire; ea este numai logoditã, nu ºtiede bãrbat, nu pricepe cum, în condiþia ei deabsolutã puritate, i s’ar putea întâmpla aceas-ta. Îngerul face un pas mai departe: zãmis-lirea va fi de la Duhul Sfânt, Pruncul ce se vanaºte se va chema Fiul lui Dumnezeu.Uluirea Mariei e totalã, puterea oricãreiînþelegeri e copleºitã de mister. Mai mult,asemenea momente sunt pândite, în modobiºnuit, de îndoialã ºi de necredinþã. În faþaveºtilor nãprasnice, colosale, spiritulreacþioneazã întâi negativ. El s’a obiºnuit cuîntâmplãrile comune ºi acceptã cu foartemare greutate faptul extraordinar. Vestea, depildã, cã þi-a murit cineva drag e întâmp-inatã, mai întotdeauna, cu exclamaþia: nu sepoate, aºa ceva nu pot sã cred! Aºa va excla-ma o mamã care aflã cã i-a murit fiul pefront, deºi de mult s’a obiºnuit cu rãzboiul ºicu posibilitatea unei asemenea pierderi. Dartot aºa va exclama ºi peste câþiva ani, aflândcã, de fapt, prima veste exprimase o eroare,cã fiul ei a fost doar prizonier ºi cã s’a întorsacum acasã. Imposibil! E îndoiala, vecinã cunecredinþa, cu care ucenicii Domnului auîntâmpinat vestea învierii Lui; de aceea nu levenea sã creadã, ne spune Evanghelia, debucurie mare. E prea frumos ca sã fie ºi ade-vãrat!

Îndoiala însã e imponderabilul din carete poþi înclina fie într’o parte, fie în alta, epunctul neutru al cumpenei, e acea muchiede cuþit care te poate salva sau te poateprãbuºi. Pe o asemenea lamã subþire se aflã,iatã, acum, sufletul Fecioarei. Cât va fi ºtiutea din Sfintele Scripturi? Cât va fi cunoscutea din proorocia Isaiei? În ce mãsurã aºteptaºi ea, ca întregul Israel, venirea lui Mesia? Iardacã Mesia, ca Fiu al lui Dumnezeu, urmasã Se nascã dintr’o fecioarã, de ce tocmai eatrebuie sã fie aceea? E prea frumos ca sã fie ºiadevãrat! Dar, dincolo ºi mai presus deaceasta, cum poate fi o zãmislire de la DuhulSfânt, în ce chip poate Dumnezeu sãumbreascã1 o femeie pãmânteanã spre a-I

naºte Lui un Fiu? Înþelegerea în sine ºovãieºi se poticneºte. Maria stã în cumpãnã, darîngerul nu-i dã rãgaz ºi-i oferã un exemplude putere a lui Dumnezeu: bãtrânaElisabeta, de o viaþã cunoscutã ca stearpã, seaflã în cea de a ºasea lunã a unei sarcinibinecuvântate. Asemenea întâmplãri, aºadar,nu trebuie judecate la mãsura omului, ci laaceea a lui Dumnezeu, nemãsuratã.

Exemplul Elisabetei poate fi convingã-tor, dar, pe de altã parte, e de o concreteþebrutalã. O femeie însãrcinatã în luna a ºaseapoartã toate semnele apropiatei maternitãþi,cu toate implicaþiile ei intime, familiale ºisociale. Or, ceea ce îngerul îi vesteºte tinereiFecioare este tocmai o viitoare maternitate.Imaginea Elisabetei se proiecteazã, nãpras-nicã ºi nemiloasã, asupra nevinovatei adoles-cente. Elisabeta însã e o femeie cãsãtoritã, culegãmânt legiuit înaintea lui Dumnezeu ºi aoamenilor, iar faptul cã va naºte la bãtrâneþee de naturã sã stârneascã, cel mult, uimire.Dar ea, Maria?... Dacã va trebui sã poartesemnele sarcinii, cine o va scuti de bãnuialalogodnicului, de osânda rudelor, de batjocu-ra satului, de tot ceea ce se poate chemaoprobiu? Cine o va apãra de condamnarealegii, care o poate târî la poarta cetãþii ºi ucidecu pietre? Dacã e vorba de un mister, cine vafi în stare sã-l propunã înþelegerii ºi, mai ales,cine va fi în stare sã-l accepte, când el vinedin gura unei tinere care nu vãdeºte într’în-sa nimic extraordinar? Iar dacã ea va aveadestulã putere sã îndure toate umilinþele ºiva ajunge mamã, cine-L va scuti pe Fiul ei destigmatul unui copil de pripas, al unui bas-tard cãruia societatea îi refuzã un statut nor-mal?...

Cuvântul îngerului nu este o poruncã.Poruncile se dau în vis, aºa cum le va primi,ceva mai târziu, logodnicul Iosif. Cuvântulîngerului nu este nici vestirea unui faptîmplinit, aºa cum o avusese preotul Zaharialângã altarul tãmâierii. Buna-Vestire anunþã,deocamdatã, doar faptul cã Dumnezeu oalesese pe ea, Maria, sã devinã mama FiuluiSãu. Îngerul poartã un mesaj, dar ºi o invi-taþie. E un apel la libertatea Fecioarei de adecide, de a se pronunþa între douã alterna-tive, între un da sau un nu. Pentru ca liber-tatea ei sã nu fie întru nimic viciatã, i se punîn faþã cele douã perspective: pe de-o parte,harul de a deveni Nãscãtoare de Dum-nezeu, pe de alta, jertfa de a purta o sarcinãaparent reprobabilã. Spre a-i înlesnihotãrârea, îngerul ar fi putut s’o asigure cãIosif, prin revelaþie, va lua totul asupra lui ºicã, în faþa societãþii ºi a legii, el va trece drepttatãl Celui ce Se va naºte dintr’însa. DarMariei nu i se face o astfel de fãgãduialã, elãsatã sã cumpãneascã singurã, în deplinã lib-ertate a cugetului. Un nu ar însemna oamânare a planului dumnezeiesc, un da,împlinirea lui imediatã. Îngerul aºteaptã dingura Mariei un singur cuvânt. Îl aºteaptãDumnezeu, dar în acelaºi timp îl aºteaptãtoatã suflarea, cãci, întrebând-o pe ea,Dumnezeu ne întreabã pe noi, iar prinrãspunsul ei urmeazã sã se rosteascã întreagaomenire. Iatã, Eu stau la uºã ºi bat! E clipacând Fecioara însumeazã într’însa setea uni-versalã de libertate.

– Fie! Sã-mi fie mie dupã cuvântul tãu!În acea clipã s’a petrecut Întruparea.Din acest moment îngerul nu mai are

nimic de spus ºi se face nevãzut.

Iubiþii mmei ffii ssufleteºti,

Buna-Vestire nu e o idilã divinã, nicicapitolul romanþat al unei biografii, ci actuldramatic prin care Dumnezeu consultã lib-ertatea omului ºi o invitã la participare. Dacã,prin Adam ºi Eva, omul se pronunþaseîmpotriva lui însuºi, prin Fecioara Maria else reaºazã la unison cu Creatorul ºi-ºi restau-reazã propria-i libertate, redându-i, în acelaºitimp, direcþia pentru care îi fusese, întruînceput, dãruitã. Printr’un singur cuvânt,Maria e purtãtoarea de cuvânt a tuturorrisipiþilor ce aspirã la un destin comun,obºtea mântuiþilor Domnului.

Prin acelaºi cuvânt însã, Maria îºiasumã, în mod conºtient ºi deliberat, o rân-duialã personalã cu totul aparte, care va facedin ea un unicat al neamului omenesc. Totuldecurge din faptul cã, între toate fecioarelelumii, ea este singura hrãnitoare de prunc.Dar faptul acesta nu se petrece undeva,într’un spaþiu indefinit ºi atemporal, ci aici,pe pãmânt, într’un anume context social ºiîntr’un anume timp istoric, ceea ce îi conferãun caracter de profundã autenticitate umanãºi, totodatã, o notã de dureroasã dramã per-sonalã. În aceastã privinþã, realismul aproapebrutal al relatãrii din Evanghelia dupã Mateieste de-a dreptul zguduitor. Maria nu e scu-titã de bãnuieli, iar primul care se îndoieºtede ea este însuºi Iosif, ocrotitorul ºi garantulei în faþa societãþii. E de crezut cã el va fi fostcel dintâi cãruia ea i-a mãrturisit despredumnezeiasca vestire ºi suprafireasca întru-pare, despre uluitoarea zãmislire din pânte-cele ei sau, mai simplu ºi mai omeneºte,despre faptul cã era însãrcinatã. Dar Iosif nuare nici pe departe capacitatea unei aseme-nea înþelegeri, aºa dupã cum nici însãºiMaria nu o avusese dupã cele dintâi cuvinteale îngerului. Cine va întâmpina un aseme-nea adevãr fãrã sã încerce mai întâi sã se scu-ture de el? Dreptul bãrbat se crede victimaunei mistificãri, iar întâia sa reacþie este aceeade a repudia impostura ºi, mai mult, poatechiar de a o denunþa. Spusele Marieiîncearcã, desigur, sã învãluiascã o greºealã,dar în cazul acesta vina ei este îndoitã: maiîntâi, greºeala în sine, în al doilea rând,refuzul de a o mãrturisi, tendinþa de a oascunde tocmai faþã de el, care îi acordaselogodnicei o încredere totalã. Este aici un„vifor de gânduri necredincioase”, care facedin sufletul lui Iosif un adevãrat iad ºi e depresupus, tot omeneºte, cã acest vifor va fidezlãnþuit nu numai în cuget, ci ºi în lungi ºidureroase aruncãri de cuvinte. Totuºi, esteposibil ca, pânã la urmã, el sã fi acceptat ade-vãrul Mariei, chiar dacã nu era în stare sãînþeleagã nimic, ºi sã fi fãcut din el ºi adevãrullui. Dar acest adevãr, al lui, putea oare sã dev-inã ºi adevãrul societãþii? Cine va fi dispus sãcreadã mãcar o fãrâmã din povestea cuîngerul? Douã alternative îi stau în faþã: sã secreadã cã el este fãptaºul ºi sã fie osândit caunul care a încãlcat puritatea logodnei, sau sãse creadã cã fãptaºul este altcineva, unnecunoscut, iar el sã fie arãtat cu degetul caun credul naiv, luat în râs de semeni ºi puºiîn rândul netrebnicilor. ªi într’un caz, ºi înaltul, integritatea lui moralã e compromisã,nu existã nici o soluþie de a o salva în faþaopiniei publice, atâta vreme cât el va contin-ua sã rãmânã logodnicul Mariei. În cele dinurmã, Iosif alege soluþia disperãrii: s’o

pãrãseascã pe Maria pe ascuns, fãrã nici oexplicaþie, sã-ºi piardã urma, sã rãmânãfiecare cu destinul sãu. E un act de laºitate,într’adevãr, dar singurul care îl poate salva. Îlpoate salva, desigur, pe el. Dar cu Maria ce seva întâmpla? Ea va rãmâne completdescoperitã în faþa societãþii, cãci nimeni nuva crede cã logodnicul a pãrãsit-o fãrã prici-ni foarte evidente. Fecioara e pânditã de osingurãtate fãrã margini.

E adevãrat cã, în final, Iosif primeºte învis revelaþia adevãrului, se hotãrãºte sã dev-inã soþul legal al Mariei ºi sã ia asuprã-ºi înfaþa oamenilor ºi a legii, Pruncul ce Se vanaºte, ceea ce face ca Acesta sã fie numit,îndeobºte, fiul lui Iosif ºi al Mariei. Lanivelul comun, faptul extraordinar nu poategesta decât îmbrãcând veºmântul vieþiicomune. Fiul lui Dumnezeu îºi asumãcondiþia umanã încã înainte de a Se naºte dinFecioarã. Dar, pânã la acest final, câtã dramã!O dramã ce se nãscuse dintr’un singurcuvânt: Fie!

Nu avea sã fie singura. RânduialaFecioarei Maria este aceea a unei maiciîndurerate. Naºterea umilã din Betleem,spaima de Irod, pribegia în Egipt, singurã-tatea de dupã ieºirea lui Iisus la propovã-duire, drumul Crucii, rãstignirea Fiului subpropria ei privire, – jalea îngropãrii, toateacestea sunt tot atâtea ascuþiºuri de sabie caretrec prin inima ei. Toate, dintr’un singurcuvânt: Fie!

Maica Domnului pare tot atât de singu-larã ºi în ipostaza ei cereascã. Nu e greu deînþeles de ce ea este mai cinstitã decât heru-vimii ºi mai mãritã fãrã de asemãnare decâtserafimii: aceºtia, neavând trupuri, nu suntsupuºi ispitei ºi cãderilor trupeºti, dar SfântaFecioarã, purtãtoare de trup, i-a pãzit curãþianeîntinatã ºi l-a pãstrat ca pe un potir de aurlãmurit în focul dumnezeiesc. Dar easãlãºluieºte, totuºi, undeva mai presus deîngeri, în spaþiul unei eternitãþi care estenumai al ei. În cerul nostru creºtin, totul eobºtesc, sfinþii sunt în cete, îngerii sunt însoboare, pânã ºi Dumnezeu e în Treime,numai Fecioara Maria este singurã, ca unluceafãr de dimineaþã plutind între soare ºistele, aºa cum lumineazã ºi pãrticica ei depâine de pe discul proscomidierii. Totul,dintr’un singur cuvânt: Fie!

Iubiþii mmei ffii ssufleteºti,

Este Fecioara Maria o conºtiinþã tragicã?În ordinea omenescului, da. Dar ea este ºipurtãtoarea unei ordini suprafireºti, iaraceasta se face cu luciditate, cu o anumeconºtiinþã de sine. Cât timp trãieºte pepãmânt, misterul Mariei nu poate fi înþelesºi acceptat de nimeni, dar ea „îl poartã îninima ei”, ca pe o dulce povarã. Nu esteexclus ca episodul dramatic dintre ea ºi Iosif,povestit de Evanghelistul Matei, ca ºi teamade o nelãmuritã curiozitate publicã, sã fideterminat vizita ei, de trei luni, la Elisabeta.Dar extraordinarul episod istorisit deEvanghelistul Luca ne dã mãsura conºtiinþeide sine a Sfintei Fecioare, poate cã de abiaacum dobânditã pe deplin. Emoþionantaîntâlnire dintre cele douã femei are dimen-siunile unui poem ceresc. Elisabeta este ceacare se simte deodatã nãvãlitã de DuhulSfânt ºi are revelaþia Celui pe care Maria Îlpoartã în pântece. Salutarea ei este, în acelaºi

timp, ºi mãrturisirea acestei revelaþii, ceea ceface ca rãspunsul Mariei sã capete o rezo-nanþã de harpã cosmicã. El este nu numaiun rezumat al mesajului evanghelic, ci ºiprefigurarea unei apoteoze tragice, a faptuluicã ea, Fecioara, va fi fericitã de toate nea-murile ca rezultat al jertfei sale de a se smeri.Salutarea îngerului: „Bucurã-te!”, de neînþe-les în suita suferinþelor Mariei, îºidobândeºte acum înþelesul plenar. LacrimileMamei, vãrsate din belºug de-a lungul atreizeci ºi trei de ani, sunt rãscumpãrate debucuria lãuntricã a Fecioarei, cãreiaPuternicul i-a hãrãzit mãrire în veci.Urmare a unui singur cuvânt: Fie!

Oare este Maica Domnului chiar atâtde singurã?… Iatã, ea tãmâiazã mormân-tul împreunã cu femeile mironosiþe, sebucurã împreunã cu ucenicii de învierealui Iisus, tot împreunã cu ei îi urmãreºteînãlþarea la cer ºi, mai târziu, va trãi extazulCincizecimii. Adormirea i-o cântã apos-tolii, trupul îi este ridicat la cer de cãtreÎnsuºi Fiul ei. Toate acestea însã suntevenimente. Deasupra tuturor este unfapt, ºi anume cã Fecioara Maria, deºi maipresus de îngeri, rãmâne solidarã cu noi,oamenii, ºi cu a noastrã mântuire. Potrivituneia din cântãrile Crãciunului, NaºtereaDomnului a fost întâmpinatã de fiecare cucâte ceva, ca o mãrturie a participãrii lavrerea lui Dumnezeu; îngerii au trâmbiþatcântãri, cerul a pogorât steaua, magii auadus daruri, pãstorii au venit cuînchinarea, pãmântul a oferit peºtera, iarnoi, oamenii, am dat-o pe Fecioara Maria.Omenirea devine astfel nãscãtoareaNãscãtoarei de Dumnezeu, genealogiilecapãtã sens ºi adâncime, ele mãrturisind,pe de o parte, implicarea dramaticã a luiIosif în smerenia Mariei, iar, pe de alta,implicarea apoteoticã a neamului ome-nesc în actul Întrupãrii.

Maica Domnului pluteºte singularãundeva, în spaþiul cerului creºtin, dar înacelaºi timp ea este ºi rãmâne împreunãcu noi, cãci prin ea ne-am rostit opþiuneapentru mântuirea prin Iisus Hristos ºi totprin ea nãdãjduim întru neputinþelenoastre. Poate cã de aceea MaicaDomnului ne ºi este atât de dragã. Învreme ce pentru Domnul Hristos avemun dublu sentiment, de iubire pentruMântuitor, dar ºi de teamã pentruJudecãtor, pentru ea nu avem decât unul,cel de iubire, pentru aceea care niciodatãnu va judeca, ci pururea se roagã pentrunoi. În numele nostru, Fecioara Maria s’arostit cândva în faþa lui Dumnezeu: Fie!În numele ei, la rându-ne, vom aºtepta,prin rugãciune, o supremã rostire a luiDumnezeu: Fie!

Vã doresc din toatã inima sã petreceþiSfintele Sãrbãtori în pace, sãnãtate, belºug deluminã ºi spor de bucurii duhovniceºti.Amin.

La mmulþi aani!

1 Puterea prin care Dumnezeu Sedescoperã ºi creeazã, asemenea noruluiluminos de pe muntele Sinai (Iº 24, 16-18)sau a celui de pe Tabor (Lc 9, 34).

ASTÃZI S-A NÃSCUT CEL FÃR’DE-NCEPUTCUM AU ZIS PROROCII

SCRISOAREA PASTORALÃ a PS Florentin CRIHÃLMEANU,Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla

la mãrita Sãrbãtoare a Naºterii dupã trup a Domnului ºi Dumnezeului ºi Mântuitorului nostru Isus Hristos

Florentin, prin harul, mila ºi îndelungã-rãbdarea Atotputernicului Dumnezeu,Eparh de Cluj-Gherla, onoratului clerîmpreunã slujitor, cuvioaselor persoane con-sacrate, iubiþilor creºtini greco-catolici ºituturor credincioºilor creºtini, iubitori ºi cin-stitori de Dumnezeu, «Binecuvântat sã fieDumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru IsusHristos, Cel care întru Hristos ne-a binecu-vântat pe noi, în ceruri, cu toatã binecu-vântarea spiritualã; precum întru El ne-a ºiales, mai înainte de întemeierea lumii sã fimsfinþi ºi fãrã de prihanã înaintea Lui…» (Ef1,3-4).

Iubiþi ccredincioºi,Timpul sfânt al Sãrbãtorii Naºterii

Domnului este perioada anului liturgic încare suntem invitaþi sã ne reamintim cãvenirea noastrã pe lume este o alegere pe careTatãl Creator a fãcut-o din veºnicie, cu unscop precis: ca noi sã fim sfinþi ºi neprihãniþiînaintea Lui. El doreºte ca fiecare dintre noisã ajungã în iubirea Sa ºi sã devenim fii ai Sãiprin Fiul Sãu Isus Hristos. Iatã ce minunatproiect de viaþã are Dumnezeu pentru noi!

Ne întrebãm însã ce trebuie sã facempentru a putea împlini acest proiect divin?

Prorocul Isaia îndemna pe cei din vre-mea lui: «Aduceþi-vã aminte de vremurilestrãvechi, de la obârºia lor, cã Eu suntDumnezeu ºi nu este altul. (…) De laînceput Eu vestesc sfârºitul ºi mai dinainteceea ce are sã se întâmple. ªi zic: Planul Meuva dãinui ºi toatã voia Mea o voi face!» (cf. Is46,9.10).

Sã ne amintim cã Sfintele sãrbãtori alecredinþei noastre creºtine sunt adevãrate«porþi de intrare» în marile Taine ale vieþiiDomnului nostru Isus Hristos ºi prin aceas-ta, ocazii concrete de a pãtrunde cu smerenieîn dinamica Planului divin de mântuire, cãci«în opera Întrupãrii ºi a Rãscumpãrãriistrãlucesc sublimul ºi mãreþia cãilor divine»(Fer. Colomba Marmion).

În pregãtirea noastrã spiritualã din acestan vom încerca sã urmãrim pedagogia cucare Tatãl Creator a pregãtit neamul omenescpentru venirea Fiului sãu în lume. Ne vomreaminti mai întâi prima vestire a mântuiriice a rãsunat în rai, apoi vom urma firul fãgã-duinþelor ºi revelaþiilor fãcute patriarhilor,regilor ºi prorocilor Vechiului Legãmânt,pentru a ajunge la bunele vestiri îngereºti ºicântãrile de laudã profetice, premergãtoarevenirii pe lume a Pruncului Mântuitor.

1. Primul Vestitor al Naºterii Domnului«Duºmãnie voi pune între tine ºi între

femeie, între sãmânþa ta ºi sãmânþa ei; aceas-ta îþi va zdrobi capul iar tu îi vei înþepa cãlcâi-ul» (cf. Gen 3,15).

Imediat dupã cãderea omului în pãcat,acolo încã în rai Dumnezeu-Tatãl dezvãluieminunatul Sãu plan de rãscumpãrare a nea-mului omenesc. Rãsunã acum întâia vestirea venirii unui Eliberator, prima revelare amisterului Întrupãrii.

Sã privim ºi noi cu ochii sufletului peAdam ºi Eva, încã în Grãdina paradisuluipãmântesc, îngenunchiaþi, înfricoºaþi ºiruºinaþi, cu capetele plecate în faþaCreatorului, (acum Judecãtor), care le ceresocotealã asupra pãcatului comis. Nici unul

dintre ei nu are curajul rãspunderii, fiecarearatã spre un alt vinovat. Rãspunzând între-bãrii ispititoare a ºarpelui (devenit instru-ment al rãului), Eva s-a învoit sã punã în dis-cuþie porunca divinã, despre fructul oprit.Acceptând apoi minciuna ºi acordându-iîncredere prima femeie ajunge sã punã laîndoialã Cuvântul divin. Discuþia familiarãcu rãul duce treptat spre înºelarea raþiunii iarapoi, prin poarta simþurilor, ajunge sã punã înmiºcare voinþa ºi acþiunea ce conduce, înfinal, la pãcatul mortal. Unica poruncã lãsatãde Dumnezeu primilor oameni, (cf. Gen2,16-17), unicul post cerut, este încãlcatdatoritã încrederii acordate cuvântului ispiti-torului. Astfel primind cuvântul celui rãuomul devin instrument al rãului.

Dumnezeu începe prin a pedepsi maiîntâi ºarpele, prin care a intrat rãul. Dacã peAdam ºi Eva îi întreabã asupra motivaþieiactului lor, cu ispititorul nu stã de vorbã, ci dão sentinþã imediatã ºi apoi adaugã o preve-stire. Este primul «colind» ce conferã sper-anþã ºi încredere în victoria finalã a bineluiasupra rãului. Înainte de a pronunþa sentinþade alungare din paradis Dumnezeu, Tatãlmilostiv, face prima promisiune a rãs-cumpãrãrii. Adam ºi Eva devin muritori, darnu vor muri imediat (cf. Gen 2,17), nu vor fiblestemaþi ºi alungaþi definitiv din faþa Lui, civor avea un Salvator, Eliberator, Mântuitorcare va sfãrâma puterea celui rãu în lume. ªipentru cã pãcatul a intrat în lume printr-ofecioarã, a cãrei nume era Eva, adicã «viaþã»,printr-o fecioarã va veni ºi rãscumpãrarea dinpãcat, prin Neprihãnita Fecioarã Maria,Nãscãtoarea de Dumnezeu, Izvorul vieþii.

Zorile îndurãrilor divine faþã de pãmân-tul care a pãcãtuit se-aratã imediat dupãcãdere. Este prima razã a luminii rãs-cumpãrãrii ce treptat, crescând, va prevesti«Rãsãritul cel de sus» (cf. Lc 1,78), al Soareluidreptãþii, este cea dintâi «descoperire a taineicelei ascunse din timpuri veºnice» (cf. Rom16,25).

2. Prorocii ale Naºterii Domnului înVechiul Testament

«Iatã Fecioara va lua în pântece ºi va naºtefiu ºi vor chema numele lui Emanuel» (cf. Is7,14).

Dumnezeu, Tatãl milostiv, va conduceîn continuare destinul poporului Sãu spremântuire prin prorocii Sãi. ProrociileVechiului Testament zugrãvesc prin diferiteimagini trãsãturile Celui care trebuie sã vinã,Unsul lui Dumnezeu, (Mesia, Hristos),Salvatorul, Mântuitorul (Isus), conferindu-idiferite nume în funcþie de diferitele Saleatribute. În cuvântãrile lor se îmbinã promi-siuni de eliberare ºi rãscumpãrare cu invo-caþii de rugãciune, strigãte de bucurie cucereri de milostivire, imagini triumfale cuimagini de umilire, timpuri de pace ºibunãstare cu timpuri de persecuþie ºiîmpotrivire. Toate aceste imagini simboliceau un singur scop acela de a pregãti poporulales pentru a-L aºtepta cum se cuvine peMesia, Eliberatorul ºi a se putea bucura devenirea Lui la timpul rânduit.

Regelui David, uns din poruncã divinã,asupra cãruia coborâse Spiritul Sfânt (1Regi16,13), Domnul îi promite cã-i va întãri nea-mul iar tronul sãu ºi regatul sãu vor dãinuiveºnic (2Regi 7,12-16). În psalmii sãi dã glasCelui care a primit un trup ºi vine pentru aface voia Dumnezeului Sãu: «Jertfã ºi prinosn-ai voit, dar trup mi-ai întocmit; ardere de

tot ºi jertfã pentru pãcat n-ai cerut. Atunci amzis: Iatã vin (…) ca sã fac voia Ta, Dumnezeulmeu» (cf. Ps 39,9-10). El va binevesti drep-tatea, adevãrul ºi mântuirea Sa (cf. Ps 39,12-13).

David contemplã în viziune pe Acelacãruia Dumnezeu îi oferã tronul de-a dreap-ta Sa, pânã când va înfrânge toþi duºmanii sãi.Aceluia i se va da toiagul puterii sprestãpânire, cãci El este cel nãscut din veºniciedin Tatãl (cf. Ps 109,1-3). El este preotulveºnic al Domnului: «Tu eºti preot în veacdupã rânduiala lui Melchisedec» (cf. Ps109,4). Psalmistul îl vede împodobit cu fru-museþe «mai mult decât fii oamenilor» (cf. Ps44,3) ºi har se revarsã de pe buzele sale,binecuvântat veºnic de Dumnezeu, El valupta pentru «adevãr, blândeþe ºi dreptate» (cf.Ps 44,6), tronul sãu va dãinui veºnic, va iubidreptatea ºi va urî fãrãdelegea, de aceea a fostuns de Dumnezeu cu untdelemnul bucuriei(cf. Ps 44,8-9).

Marele vizionar al Vechiului Testamentcare sub inspiraþie divinã proclamã fapteleviitoare, Isaia, fiul lui Amos, reaminteºte ade-seori promisiunile din timpul patriarhilorsau al regilor dar oferã ºi numeroase prorociiclare asupra Celui care trebuia sã vinã.

«Fecioara va lua în pântece ºi va naºte fiuºi vor chema numele lui Emanuel» (cf. Is7,14), este cea mai limpede prefigurare aNaºterii Domnului, ce prevesteºte zãmis-lirea minunatã, fãrã intervenþie umanã, atinerei fecioare Maria din Nazaret. NumeleCelui ce se va naºte, reprezintã împlinireadorinþei mult aºteptatã de popor: Dumnezeueste cu noi, (Emanuel). Atunci, poporul aflatîn întunericul spiritual al umbrei morþiipãcatului va fi învãluit într-o luminã strãluci-toare, pentru cã acest Prunc nãscut pentrunoi este însuºi Fiul care ni se dãruieºte nouã,proroceºte Isaia: «Prunc s-a nãscut nouã, unFiu s-a dat nouã …» (cf. Is 9,1.5). El va avea ostãpânire extinsã iar pacea Lui va fi fãrã dehotare, va deveni împãrat veºnic ºi va sta petronul lui David (cf. Is 9,6).

Aceasta este Mlãdiþa ieºitã din tulpina luiIese, Lãstarul înmugurit din rãdãcinile lui,asupra cãruia se va odihni Spiritul luiDumnezeu ºi darurile Sale (cf. Is 11,1-2). Eleste Unsul Domnului (Mesia, Hristosul),care va binevesti sãracilor, va vindeca pe ceicu inima zdrobitã, va predica robilor ºi pri-zonierilor eliberarea, ºi va vesti anulmilostivirii Domnului (cf. Is 61,1-3). Estefragmentul Scripturii care peste veacuri va ficitit chiar de Isus însuºi, în sinagoga dinNazaret, la începutul vieþii Sale publice.

3. Binevestitori ai Naºterii Domnului înNoul Testament

«Iatã vei lua în pântece ºi vei naºte Fiu ºivei chema numele lui Isus. Acesta va fi mareºi Fiul Celui Preaînalt se va chema (…)Sfântul care se va naºte din tine, Fiul luiDumnezeu se va chema» (cf. Lc 1,31-32.35).

Fundamentul revelaþiei divine este legã-tura dintre om ºi Dumnezeu bazatã pe cred-inþã. (ªi câþi contemporani cu El nu L-auprivit doar ca simplu om!) Credinþa este olucrare interioarã a Spiritului Sfânt,Mângâietorul, Spiritul adevãrului, Cel careeste pretutindeni ºi toate le împlineºte.

Bunele vestiri ale ArhangheluluiGabriel, mai întâi la preotul Zaharia înTemplu ºi apoi la Fecioara Maria dinNazaret, cuprind promisiunile ºi prorociileVechiului Testament ºi reprezintã în acelaºi

timp un pas înainte în actualizarea lor în tim-pul istoriei umane.

Tinerei Fecioare din Nazaretul Galileii,Arhanghelul îi vesteºte cã va zãmisli ºi vanaºte un fiu (cf. Lc 1,31; Is 7,14) iar numeleSãu Isus, (Salvator, Eliberator, Mântuitor,Rãscumpãrãtor), confirmã prorociileVechiului Testament (cf. Is 41,14; 43,3; 49,26;54,5; 59,20; 60,16; 62,11). «Acesta va fi mareºi Fiul Celui Preaînalt se va chema ºiDomnul Dumnezeu îi va da Lui tronul luiDavid, pãrintele Sãu. ªi va împãrãþi peste casalui Iacob în veci ºi împãrãþia Lui nu va aveasfârºit» (cf. Lc 1,32-33; Is 9,6-7; Ier 23,5; Dan7,14).

Mesagerul divin se aratã ºi lui Iosif,logodnicul Mariei, pentru a-i transmite cãzãmislirea ei este «de la Spiritul Sfânt» iarnumele Celui pe care îl va naºte va fi Isus(Salvator, Eliberator, Mântuitor,Rãscumpãrãtor), pentru cã «El va mântuipoporul Sãu de pãcatele lor» (cf. Mt 1,20-21;Is 49,6-7.26). Pentru a întãri cele spuse,Îngerul aratã cã aceasta este o împlinire a pro-rociei fãcutã de Domnul prin Isaia cu sute deani mai înainte: «Iatã, Fecioara va avea în pân-tece ºi va naºte Fiu…» (cf. Mt 1,22-23; Is7,14).

Mergând s-o ajute pe Elisabeta, ruda sa,Maria poartã harul veºtii bune. Plinã de SpiritSfânt, Elisabeta o va binecuvânta ºi o varecunoaºte ca fiind «Maica Domnului» (cf.Lc 1,43), numind-o fericitã pentru cã acrezut în cuvântul Domnului (cf. Lc 1,45).Iatã cum prin pregãtirea ei spiritualã ºiîncrederea în Cuvântul lui Dumnezeu, înpromisiunile, prorociile ºi vestirileScripturilor, simpla Fecioarã din Nazaretdobândeºte un mare har: va deveni însãºiMaica Mântuitorului, Maica Domnului,Nãscãtoarea de Dumnezeu.

Aflat la slujbã în templu, preotul Zahariaprimeºte vestea naºterii fiului sãu mult aºtep-tat, Ioan. El se va umple de Spirit Sfânt dinsânul maicii sale, va converti pe mulþi ºi vamerge înaintea Domnului pentru a-I pregãtipoporul (cf. Lc 1,15-17; Is 40,3).

Dupã punerea numelui pruncului Ioan,acolo în templu, cântare de binecuvântare seînalþã de pe buzele preotului Zaharia, plin deSpirit Sfânt (cf. Lc 1,67). El începe binecu-vântând pe Domnul Dumnezeul lui Israelpentru cã a rãscumpãrat poporul Sãu, aînãlþat mântuire din neamul lui David, aºacum au vestit sfinþii proroci (cf. Lc 1,68-70).A eliberat poporul din mâna vrãjmaºilor ºimilostivind-se de generaþiile care ºi-au adusaminte mereu de legãmântul sfânt încheiatcu Avraam (cf. Gen 17,7.19-21), pentru ca,fiind eliberaþi de vrãjmaºi, sã poatã sluji însfinþenie ºi în dreptate lui Dumnezeu.

Ultima bunã-vestire a NaºteriiMântuitorului rãsunã în noaptea sfântã aBetlehemului înfricoºând pãstorii aºezaþi înjurul focului în preajma turmelor. Învãluit înstrãlucirea gloriei cereºti îngerul Domnuluiproclamã: «vã binevestesc vouã bucurie marecare va fi pentru tot poporul, cã vi s-a nãscutastãzi Mântuitor care este Hristos Domnul,în cetatea lui David» (cf. Lc 2,10-11).

Iubiþi ccredincioºi,Sã ne reamintim cã suntem în anul ded-

icat Sfintei preoþii ºi tuturor acelora care aurãspuns chemãrii sfinte, au acceptat «jugulblând» ºi «povara uºoarã» a slujirii lui Hristos.Prin hirotonirea preoþeascã ei au devenit

învãþãtori, sfinþitori ºi conducãtori spre mân-tuire ai celor încredinþaþi lor în sfântã pãs-torire. Un gând de rugãciune ºi recunoºtinþãpentru toþi aceºti vestitori ai Cuvântuluidivin, adevãraþi proroci ai timpurilor mod-erne, care înfruntând dificultãþile timpuluiactual, prin exemplul vieþii ºi cuvântul lor, nearatã cãile mântuitoare. Îi mulþumimDomnului pentru acest mare har al SfinteiPreoþii prin cuvintele prorocului Isaia:«Bucura-se-va sufletul meu întru Domnulcã m-a îmbrãcat în veºmântul mântuirii ºi cuhaina veseliei m-a acoperit; ca unui mire mi-a pus cununã ºi ca pe o mireasã m-aîmpodobit cu podoabã» (Rugãciunea preo-tului la îmbrãcarea stiharului – cf. Is 61,10).

Ne amintim cã suntem ºi în anul dedi-cat celui întru sfinþi Pãrintelui nostru Vasilecel Mare, arhiepiscopul din CesareeaCapadociei, personalitate proeminentã aBisericii orientale din sec. IV, reformator almonahismului, vrednic pãstor, scriitor bis-ericesc ºi apãrãtor al dreptei credinþe, adevãratmodel de sfinþenie pentru orice slujitor al luiHristos.

Sã-i cerem Preasfintei Fecioare Maria ºisfântului Iosif, patronul Eparhiei noastre, sãne mijloceascã ºi nouã tuturor harurile decare avem nevoie pentru a ne deschidesufletele cu bucurie ºi a primi cu iubire, cred-inþã ºi speranþã pe Cel care «pentru noioamenii ºi pentru a noastrã mântuire»,acceptã sã se nascã din nou în sufletele noas-tre ºi spiritual sã ne reînnoiascã.

Domnului, Celui ce ne-a întãrit dupãCuvântul bunei vestiri, «potrivit cudescoperirea tainei celei ascunse din timpuriveºnice iar acum arãtatã prin Scripturile pro-rocilor, (…) Unuia înþeleptului Dumnezeu,prin Isus Hristos, sã-I fie cinstea ºi mãrirea învecii vecilor. Amin!» (cf. Rom 16,25.27).

Vã doresc sãrbãtori sfinte de Dumnezeubinecuvântate de cereºti daruri încununatecu bucurie ºi spor în toate!

Praznic luminos Praznic luminos/ Strã-lucind frumos,/ Astãzi ne-a sosit/ ªi ne-a-nveselit,/ Cãci Mântuitorulªi Izbãvitorul/Cu trup s-a nãscut. Raiul cel închis/ Astãzi s-a deschis,/ ªarpelui cumplit/ Capul i-a zdro-bit/ ªi strãmoºii iarã/ Prin Sfânta Fecioarã/ Iars-au înnoit. Îngerii cântau,/ Pãstori fluierau,/Magii se-nchinau/ Toþi se bucurau,/ Dar Irodera/ Cã se tulbura/ De naºterea Sa.El îl cãuta/ Voind morþii-al da,/ Dar PrunculIsus/ Din þarã s-a dus/ Fie lãudat/Binecuvântat/ În veacuri, Amin.

Datã în Cluj-Napoca, din reºedinþaepiscopalã, la Marea Sãrbãtoare a Naºteriidupã trup Domnului ºi Dumnezeului ºiMântuitorului nostru Isus Hristos, în AnulDomnului 2009, al 309-lea de la SfântaUnire cu Biserica Romei, al 157-lea de laîntemeierea Eparhiei de Gherla, al 80-lea dela schimbarea sediului episcopal la Cluj, alcincilea de la ridicarea la rangul deArhiepiscopie Majorã a Bisericii noastre, în alcincilea an de pontificat al Sf. Pãrinte PapaBenedict al XVI-lea, al cincilea an al Pf.Pãrinte Arhiepiscop Lucian în tronulArhiepiscopiei Majore de Fãgãraº ºi Alba-Iulia la Blaj, al 13-lea an al episcopatului nos-tru ºi al 8-lea în tronul arhieresc al Eparhieide Cluj-Gherla.

† Florentin Episcop de Cluj-Gherla

Jurnalul municipalCluj-NapocaEveniment

www.primariaclujnapoca.ro Numãrul 49 Decembrie 2009Pagina 10

10 PENTRU CLUJ-NAPOCA“JUNIORII CLUJULUI, SPERANÞELE CETÃÞII”

Primãria Cluj-Napoca a organizatprima ediþie a evenimentului 10pentru Cluj-Napoca, evenimentcare se doreºte a devenio tradiþie localã, prin care sepremiazã tinerii clujeni care s-aufãcut remarcaþi ºi au obþinutrezultate bune în urma activ-itãþilor ºcolare sau extraºcolarela care au luat parte în timpul anului.

Primarul Sorin Apostu ºi MoºCrãciun au fost gazdele acestui eveni-ment desfãºurat pe scena Casei deCulturã a Studenþilor, în data de 15decembrie 2009.

În cadrul evenimentului, au fostpremiaþi copii la zece categorii de exce-lenþã, astfel:

Ambasador ppentru CCluj – pentrucei care prin activitatea din acest an aufãcut cunoscut numele Clujului peplan internaþional;

Social – pentru cei care au con-tribuit în mod deosebit la binelecomunitãþii

Arte, aansambluri – pentru tru-pele care s-au fãcut remarcate la balet,muzicã, teatru, film, picturã, sculpturã,fotografie etc.

Arte iindividual – pentru cei cares-au fãcut remarcaþi la balet, muzicã,teatru, film, picturã, sculpturã, foto-grafie etc.

Sport dde eechipã – pentru e-chipele care au obþinut rezultatedeosebite în competiþii internaþionale,olimpiade etc.

Sport iindividual – pentru ceicare au obþinut rezultate deosebite încompetiþii internaþionale, olimpiadeetc.

IT – pentru cei care s-au remar-cat în competiþii internaþionale lainformaticã

Stiinþe – pentru cei care auobþinut rezultate remarcabile în com-petiþii internaþionale la matematicã,fizicã, chimie sau biologie

Mediu – pentru tinerii care audezvoltat proiecte din domeniul pro-tecþiei mediului, ecologiei etc.

Inovaþie – pentru realizãri deo-sebite în domeniul tehnologiilor.

Nominalizãrile au fost fãcute de ºcoli,cluburi sportive, pãrinþi sau chiar vecini. Oserie de firme private au devenit partenereleprimãriei Cluj-Napoca în acest proiect, ºiau oferit tinerilor clujeni premii, în bani sauobiecte, a cãror valoare depãºeºte suma de800.000 de lei.

Companiile care au dorit sã se impliceîn premierea tinerilor sunt (în ordine alfa-beticã): Ancada, Asociaþia AbsolvenþilorUTCN „AD ABSOLUTUM”, Asociaþiapentru Promovarea Filmului Românesc –TIFF, Banca Transilvania, Brantner-Vereº,Brinel, Carrefour, CFR 1907, Cora, CordBlood Center, EBS, Electrogrup, Ener-gobit, Mobitelco, Nokia România, Pro-vident Financial, Polus Shopping Center,Raiffeisen - Banca pentru Locuinþe, Rosal,Sigma Center, Terapia Ranbaxy, UMF,USAMV, Winners Tennis Club.

Ambasador pentru Cluj

Social

Arte, grupuri

Arte, individual

Sport, echipe

Sport, individual

IT

ªtiinþe

Mediu

Inovaþie

Premiul SSpecial aal eevenimentului,în vvaloare dde 11500 llei, aa ffost ooferit ddeAd AAbsolutum AAsociaþia AAbsolvenþilorUTCN, llui IIonuþ CCrãciun

Primãria CCluj-NNapoca ddoreºte ssãmulþumeascã ssponsorilor ccare aau vvenitîn ssprijinul eevenimentului ººi ppartene-rului mmedia, ppostul rregional dde ttelevi-ziune NNCN, ccare aa ttransmis îîntregulspectacol îîn ddirect.

Art. 11. Se aprobã înfiinþarea unitãþiide asistenþã socialã “Centrul social deurgenþã” în subordinea Direcþiei deAsistenþã Socialã, care va funcþiona înspaþiul din strada Dragoº Vodã, nr. 36-38 identificat cu nr. topo 7394/1 înscrisîn C.F. nr. 24517 Cluj.

Art. 22. Se aprobã proiectul Di-recþiei de Asistenþã Socialã “Centrulsocial de urgenþã”, pentru atragerea defonduri nerambursabile prin progra-mul de interes naþional “Combatereaexcluziunii sociale a persoanelor fãrãadãpost prin crearea de centre socialede urgenþã”, conform Anexei 1, careface parte integrantã din prezentahotãtâre.

Art. 33. Se aprobã bugetul proiectu-lui “Centrul social de urgenþã” în va-loare totalã de 803.000 lei, inclusivTVA, din care 730.000 lei reprezintãsuma solicitatã ºi 73.000 lei, con-tribuþia de 10% din suma solicitatã, dinbugetul Direcþiei de Asistenþã Socialã,serviciu public în subordinea Consi-liului local al municipiului Cluj-Na-poca, conform Anexei 2, care face parteintegrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 44. Se aprobã asumarea cos-turilor de funcþionare a unitãþii de asis-tenþã socialã “Centrul social de ur-genþã” pentru o perioadã de 5 ani (in-cluzând anul în care este finanþatã prinprogram, acordarea de servicii în ca-drul centrului) ºi a menþinerii obiectu-lui de activitate al centrului în domeni-ul serviciilor sociale urmãtorii 5 ani,prin bugetul Direcþiei de AsistenþãSocialã.

Art. 55. Cu îndeplinirea preveder-ilor hotãrârii se încredinþeazã Direcþiade Asistenþã Socialã, organizatã ca ser-viciu public în subordinea Consiliuluilocal al municipiului Cluj-Napoca.

Hotãrârea aa ffost aadoptatã cu 226 vvoturi

Art. II. Se modificã Anexa 1 la Ho-tãrârea nr. 414/2009, în sensul înlo-cuirii acesteia cu Anexa I, care faceparte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. III. Se modificã Art. 3 dinHotãrârea nr. 414/2009, care va aveaurmãtorul conþinut:

”Art. 3. Se aprobã bugetul proiectu-lui “Centrul Social de Urgenþã”, în val-oare totalã de 795.287 lei, inclusiv TVA,din care 722.287 lei reprezintã sumasolicitatã ºi 73.000 lei contribuþia pro-prie, din bugetul Direcþiei de AsistenþãSocialã, serviciu public în subordineaConsiliului local al municipiului Cluj-Napoca, conform Anexei II, care faceparte integrantã din prezenta hotãrâre”.

Art. IIII. Cu îndeplinirea preveder-ilor hotãrârii se încredinþeazã Direcþiade Asistenþã Socialã, serviciu public însubordinea Consiliului local almunicipiului Cluj-Napoca.

Hotãrârea aa ffost aadoptatã cu 221 vvoturi

Anexa I la Hotãrârea nr. 478/2009

CENTRUL SOCIAL DE URGENÞÃ

Denumirea ºi adresa furnizoruluide servicii sociale solicitant: Direcþiade Asistenþã Socialã, serviciu publicorganizat în subordinea Consiliuluilocal al municipiului Cluj-Napoca, cusediul în municipiul Cluj-Napoca,Piaþa Unirii, nr. 1.

Proiectul “Centrul Social de Ur-genþã” – unitate de asistenþã socialã de-stinatã gãzduirii temporare a persoa-nelor fãrã adãpost.

Titlul: “Centrul Social de Urgen-þã”;

Durata de derulare/realizare: 13luni;

Autoritatea finanþatoare: Ministe-rul Muncii, Familiei ºi Protecþiei So-ciale prin programul de interes naþio-nal “Combaterea excluziunii sociale apersoanelor fãrã adãpost prin creareade centre sociale de urgenþã”;

Suma solicitatã de la autoritatea fi-nanþatoare: 722.287 lei.

Sediul “Centrului Social de Ur-genþã” - în municipiul Cluj Napoca, înspaþiul din imobilul situat în str.Dragoº Vodã, nr. 36-38, identificat cunr. topo 7394/1, înscris în C.F nr.24517 Cluj.

Justificarea înfiinþãrii “CentruluiSocial de Urgenþã”:

Crearea “Centrului Social deUrgenþã” se înscrie în obiectivelespecifice ale Planului naþional antisãrã-cie ºi promovare a incluziunii sociale(aprobat prin H.G. nr. 829/2002) care,cu referire la soluþionarea problemeilocuirii, propunea ca obiectiv consti-tuirea unei reþele de locuinþe de urgen-þã/temporare/de tranzit, cu noduri înfiecare judeþ, care sã rezolve punctualºi prompt, pentru o perioadã determi-natã, problemele urgente ale per-soanelor fãrã adãpost, prin implicareamasivã a autoritãþilor locale. Beneficia-rii serviciilor unei astfel de reþele deunitãþi de asistenþã socialã vor fi înprimul rând persoanele fãrã adãpost,cei mai sãraci dintre sãraci.

Este evident cã abilitãþile ºi carac-teristicile instituþionale ºi organiza-torice ale serviciilor puse în slujbamembrilor unei comunitãþi reprezintãun indicator important al gradului decivilizaþie al respectivei comunitãþi,reliefând modul în care aceasta semobilizeazã ºi se structureazã pentru asatisface necesitãþile membrilor ei. Înacest sens, înfiinþarea “CentruluiSocial de Urgenþã” pentru persoanefãrã adãpost corespunde ºi liniilorstrategice de dezvoltare a municipiuluiCluj-Napoca ºi a Zonei MetropolitaneCluj ºi reprezintã o manifestare res-ponsabilã a rolului pe care autoritãþilelocale trebuie sã ºi-l asume, acela de aasigura protecþia socialã a membrilorcomunitãþii prin prevenirea excluziu-nii sociale, în baza principiilor generalepe care se întemeiazã sistemul de asis-tenþã socialã: universalitatea, respecta-rea demnitãþii umane, solidaritateasocialã, parteneriatul, subsidiaritatea,participarea beneficiarilor, transparenþaºi nediscriminarea.

Lipsa locuinþelor sociale este orealitate de care serviciile sociale ºiresponsabilii instituþiilor prestatoarede servicii sociale sunt obligaþi sã þinãseama. Acest aspect este relevat ºi înPlanul antisãrãcie ºi promovare a

incluziunii sociale de la nivelul judeþu-lui Cluj. Din inventarierea ºi analizanumeroaselor cazuri de la nivelulcomunitãþii noastre reiese faptul cãmulte persoane nu îºi pierd locuinþapeste noapte, ci în urma unui procesmai complex, de duratã, care începe cupierderea locului de muncã, cudivorþul, cu decesul partenerului sau aunui copil, cu degradarea sãnãtãþii fiz-ice sau mentale; pierderi care conducla marginalizare ºi la incapacitateasusþinerii unei vieþi independente,inadecvare ºi excludere socialã.

Ca urmare a apariþiei fenomenuluioamenilor strãzii, în vederea soluþio-nãrii acestei probleme, mai repede aureactionat ºi s-au adaptat ONG-urile.Urmare a creºterii alarmante anumãrului de decese în rândul oame-nilor strãzii în Bucureºti, în 1997,Organizaþia Medecines sans frontieres– Centrul Operaþional Bruxelles ainiþiat un proiect prin care oferea ser-vicii medicale ºi sociale (în stradã) per-soanelor adulte fãrã adãpost. Cu tim-pul, acest proiect a fost extins, s-aurealizat studii ºi cercetãri asuprafenomenului (“Oamenii strãzii – unfenomen social se naºte sub ochii nos-tri”, Medecines sans frontieres, Bucu-reºti, 2001, care face o analizã a indica-torilor sociologici care definesc popu-laþia persoanelor adulte fãrã adãpostdin capitala României, “Viaþa în stradã”,Medecines sans frontieres, Bucureºti,2003, care propune o metodologie deintervenþie ºi reinserþie socialã a popu-laþiei persoanelor adulte fãrã adãpost).În paralel cu aceste acþiuni, s-a cãutatcompletarea cadrului legislativ în acestdomeniu ºi s-au desfãºurat în maimulte municipii reºedinþã de judeþ,inclusiv la Cluj-Napoca, campanii desensibilizare ºi de implicare a au-toritãþilor locale în luarea de mãsuricare sã ducã la diminuarea numãruluipersoanelor care locuiesc în stradã,înfiinþarea de adãposturi de noapte ºiconstruirea de locuinþe sociale.

La fel ca ºi alte municipii, Cluj-Napoca se confruntã cu situaþii deretrocedare a proprietãþilor, multe per-soane (adulþi ºi vârstnici), familii cusau fãrã copii, ajungând în stradãdatoritã faptului cã solicitãrile delocuinþe din fondul locativ de stat nupot fi onorate, iar locurile în centrelede îngrijire ºi asistenþã de stat suntpuþine, cele private fiind ºi ele insufi-

ciente ºi adesea presupunând plãþi con-sistente. Vârstnicii singuri se confrun-tã, de asemenea, cu situaþii de abuzsau/ºi neglijare din partea aparþinãto-rilor gãsindu-se adesea în situaþii depierdere a locuinþei. Tinerii care pãrã-sesc sistemele de protecþie socialã, deºimajoritatea acestora posedã o calificare,nu au cum sã suporte plata unei chirii.Spitalele se confruntã cu situaþiapacienþilor – cazuri sociale, care refuzãexternarea, neavând unde sã meargã,sau a celor care solicitã internarea, maiales pe timp de iarnã, pentru a nudormi sub cerul liber.

Potrivit datelor adunate în ultimii10 ani prin serviciul specializat de lanivelul municipiului Cluj-Napoca, sepoate constata faptul cã adulþii fãrã adã-post sunt mai numeroºi decât vârstniciiaflaþi în aceastã situaþie. Totodatã,adulþii fãrã adãpost sunt mai expuºiriscului etichetãrii, întrucât reinte-grarea socialã este teoretic posibilã(mai ales pentru posesorii de calificãri),dar frânatã de unele aspecte ºi nevoipractice ale vieþii de zi cu zi pe care nule pot realiza: nu au unde sã se spele,nu au unde dormi, pentru a da randa-ment în ziua urmãtoare la serviciu, nuau unde sã îºi spele hainele sau unde sãîºi þinã lucrurile, credibilitatea lor înfaþa angajatorilor este diminuatã dacãse aflã cã locuiesc în stradã, relaþiilesunt deficitare între persoanele fãrãadãpost ºi colegii acestora, care nu potsau nu vor sã înþeleagã ºi astfel de situ-aþii.

Luând în considerare experienþeleserviciilor sociale din Europa, în spe-cial ale serviciilor publice din uneledintre oraºele europene cu caremunicipiul Cluj-Napoca este înfrãþit(Pecs, Koln), trebuie sã acceptãm fap-tul cã ne confruntãm cu un fenomensocial grav, care nu poate fi eradicat încondiþiile socio-economice actuale (badimpotrivã) ºi care necesitã strategii deintervenþie pe termen lung, din parteaautoritãþilor centrale ºi locale.

Potrivit estimãrilor recente aleDirecþiei de Asistenþã Socialã, înmunicipiul Cluj-Napoca numãrulpersoanelor fãrã adãpost variazã între450-500 persoane, pe care le întâlnimîn garã, scãri de bloc, Casa Cãlãului,grotele de la Cetãþuie, poduri etc. Laaceastã primã estimare a persoanelorcare locuiesc efectiv în stradã se adaugãsituaþia îngrijorãtoare, denumitã gene-

ric “Colonia Pata Rât”, însumândaproximativ 1500 persoane care locu-iesc ºi trãiesc lângã ºi chiar pe groapade gunoi a oraºului, în adãposturi im-provizate. Municipalitatea nu posedã ostatisticã exactã a numãrului de per-soane din aceste comunitãþi, un recen-sãmânt al acestui tip de comunitatefiind dificil de realizat datoritã com-poziþiei demografice a zonei ºi a mo-bilitãþii populaþiei respective. În pro-ximitatea acestora se aflã familiile(circa 200 persoane) care locuiesc înadãposturi temporare, barãci ºi modulePVC/termopan, pe strada Cantonuluifn, realizate cu sprijinul unor fundaþiiumanitare din municipiul Cluj-Na-poca. Strada Coastei prezintã de ase-menea o posibilã „sursã” de persoanefãrã adãpost, date fiind condiþiile delocuit ºi situaþia materialã precarã amajoritãþii celor 80 de familii. Înmunicipiul Cluj-Napoca funcþioneazãdouã fundaþii care dispun de centrepentru persoane fãrã adãpost, cu ocapacitate de gãzduire pentru 80 per-soane, cifrã nesemnificativã în raportcu numãrul total al celor care nu au unspaþiu de locuit. Pe lângã limitareanumãrului de locuri, nici una din celedouã fundaþii nu este pregãtitã sãaccepte familii, cu sau fãrã copii. Dininformaþiile obþinute de la cele douãadãposturi (Centrul Creºtin “Rucha-ma” ºi Centrul Creºtin “Sfântul Ioan allui Dumnezeu”) rezultã cã solicitãrilepe timp de iarnã sunt imposibil deonorat, imposibil ºi de refuzat,ajungându-se astfel la situaþii în caresunt adãpostite un numãr dublu depersoane, în raport cu capacitatea lorde gãzduire.

În aceste conditii, înfiinþarea uneinoi unitãþi de asistenþã socialã înmunicipiul Cluj-Napoca, destinatãgãzduirii pe perioadã determinatã apersoanelor fãrã adãpost este imperiosnecesarã. Capacitatea de 50 de locuri a“Centrului social de urgenþã” dimin-ueazã numãrul persoanelor fãrã adã-post, oferind o alternativã de locuire ºifacilitând reinserþia socialã ºi accesul laserviciile comunitare a acestei categoriide persoane.

Crearea “Centrului social de ur-genþã” este, în acelaºi timp, un pasimportant în dezvoltarea organizaþion-alã a Direcþiei de Asistenþã Socialã, ser-viciu public organizat în subordineaConsiliului local al municipiului Cluj-

Jurnalul municipalCluj-Napoca Hotãrâri de Consiliu Local


privind înfiinþarea CentruluiSocial de Urgenþã

HOTÃRÂREA nr. 414/2009

privind modificareaHotãrârii nr. 414/2009(înfiinþarea Centrului Socialde Urgenþã)

HOTÃRÂREA nr. 478/2009

Jurnalul municipalCluj-NapocaHotãrâri de Consiliu Local



Napoca. În acest fel este creat un nouinstrument prin care sunt îndepliniteatribuþii specifice care cad în sarcinaconsiliilor locale, potrivit prevederilorLegii nr. 47/2006 privind sistemulnaþional de asistenþã socialã, Ordonan-þei nr. 68/2003 privind serviciilesociale, cu modificãrile ºi completãrileulterioare ºi a celorlalte legi-cadru, legispeciale ºi acte normative care regle-menteazã domeniul asistenþei sociale ºiprin care se contureazã sistemul na-þional de asistenþã socialã din România.

Serviciile accesate de persoanelefãrã adãpost în cadrul “CentruluiSocial de Urgenþã” pe care îl vom înfi-inþa în municipiul Cluj-Napoca prinimplementarea proiectului de faþã suntcomplementare paletei de servicii pri-mare oferite de Direcþia de AsistenþãSocialã, serviciu public organizat însubordinea Consiliului local al mu-nicipiului Cluj-Napoca.

Serviciile ssociale aacordate ssunt sser-vicii pprimare ººi sservicii sspecializate

Servicii sociale primare:activitãþi de identificare a ne-

voilor sociale individuale;activitãþi de informare despre

drepturi ºi obligaþii (servicii de infor-mare cu privire la drepturile sociale ºiserviciile disponibile pe raza municipi-ului Cluj Napoca, iar dupã caz, facil-itarea accesului la servicii sociale spe-cializate, în cadrul instituþiilorjudeþene);

mãsuri ºi acþiuni de conºtienti-zare ºi sensibilizare socialã;

mãsuri ºi acþiuni de urgenþã învederea reducerii efectelor situaþiilorde crizã (gãzduire, dupã evaluareaobiectivã a situaþiei solicitantului,pentru o perioadã de pânã la 6 luni,cu posibilitãþi de prelungire în cazuriexcepþionale, în spaþiile de cazare ale“Centrului Social de Urgenþã” pen-tru persoane fãrã adãpost, hranã,îmbrãcãminte, igienizare, deparazi-tare);

mãsuri ºi acþiuni de sprijin învederea menþinerii în comunitate apersoanelor în dificultate (suport pen-tru gãsirea unui loc de muncã ºi/sauaccesarea unor cursuri de recalificare,suport pentru gãsirea unei locuinþe,suport pentru gãsirea soluþiilor deplasare în centre de asistenþã ºi îngri-jire);

activitãþi ºi servicii de consiliere(consiliere psihologicã, individualã, degrup, profesionalã, juridicã, ocupaþion-alã, în vederea reintegrãrii sociale);

alte mãsuri ºi acþiuni care audrept scop prevenirea sau limitareaunor situaþii de dificultate ori vulnera-bilitate, care pot duce la marginalizaresau excluziune socialã (acompaniere învederea obþinerii unor documente ºiacte de identitate sau de stare civilã,servicii de îngrijire ºi educaþie pentrusãnãtate, facilitare acces la serviciimedicale).

Servicii sociale specializate:educaþie informalã, în funcþie de

nevoile fiecãrei persoane;asistenþã ºi suport pentru per-

soanele fãrã adãpost, în funcþie de ne-voile identificate (tineri, adulþi ºi vârst-nici);

sprijin ºi orientare în vedereaintegrãrii, reintegrãrii sociale ºi profe-sionale;

mediere socialã în vederea facili-tãrii accesului la alte tipuri de servicii;

alte mãsuri ºi acþiuni care audrept scop menþinerea, refacerea saudezvoltarea capacitãþilor individualepentru depãºirea unei situaþii de nevoiesocialã.

Date despre persoanele beneficia-re:

Capacitatea ““Centrului Social deUrgenþã”: 50 locuri;

Numãrul de persoane beneficiare:minim 100 persoane pe an;

Grupul-þintã este compus din per-soane fãrã adãpost (persoane adulte ºifamilii cu sau fãrã copii) aflate într-unadin urmãtoarele situaþii:

persoanele fãrã adãpost, care dormîn stradã, în garã, scãri de bloc, subpoduri, în parcuri, în alte locuri nea-decvate ºi adãposturi improvizate, carele afecteazã starea de sãnãtate;

persoane care necesitã adapost deurgenþã (persoane evacuate sau supuseriscului de a fi evacuate, chiriaºi ce aufost evacuaþi din locuinþele revendi-cate, persoane/familii cãrora le-a fostdistrusã locuinþa ca urmare a unorcalamitãþi naturale, incendii sau acci-dente;

persoane aflate în alte situaþii (per-soane fãrã aparþinãtori, aflate în spitaledin motive sociale, tineri proveniþi din

sistemele de protecþie a copilului etc).

Proiectul “Centrul social de ur-genþã”

Obiectivul general al proiectuluiconstã în facilitarea accesului per-soanelor fãrã adãpost la serviciile so-ciale comunitare.

Scop: dezvoltarea capacitãþii auto-ritãþii locale de a rãspunde nevoilorsociale comunitare.

Obiective specifice:Asigurarea unor condiþii optime

pentru creºterea calitãþii vieþii per-soanelor fãrã adãpost, beneficiare aleserviciilor unitãþii de asistenþã socialã;

Acordarea de servicii sociale pri-mare ºi specializate pentru minimum100 persoane fãrã adãpost/an;

Conºtientizarea comunitãþii localecu privire la atitudinea care trebuieluatã faþã de persoanele fãrã adãpost;

Prevenirea marginalizãrii sociale ºireducerea riscului de excluziunesocialã pentru un numãr de minimum100 persoane fãrã adãpost/an.

Activitãþile realizate în vederea im-plementãrii proiectului se vor întindepe o perioadã de 13 luni. Primele 7luni sunt destinate înfiinþãrii centruluide urgenþã prin reabilitarea unei clãdiriîn suprafaþã construitã totalã de 249,2mp ºi dotarea corespunzãtoare a aces-teia cu resursele materiale (echipa-mente, mobilier, active circulante,materiale consumabile) ºi umane ne-cesare (personal de specialitate ºi perso-nal administrativ). Încã din prima lunãde implementare a proiectului vor fidemarate urmãtoarele proceduri: deatribuire a contractului de achiziþie pu-blicã a serviciilor pentru obþinerea cer-tificatului de urbanism, obþinerea deavize ºi a autorizaþiei de construire, deatribuire a contractului de achiziþiepublicã de lucrãri de reabilitare, mo-dernizare a spaþiului din imobilul situ-at în municipiul Cluj-Napoca, str.Dragoº Vodã nr. 36-38, identificat cunr. topo 7394/1, înscris în C.F nr.24517 Cluj. Alte proceduri de atribuirea contractelor de achiziþie publicã voravea loc conform urmãtorului calen-dar: în luna a 2-a a proiectului- acti-vitãþi de atribuire a contractelor deachiziþie publicã pentru încheiereacontractelor de furnizare de serviciipentru utilitãþi (energie electricã, gaze

naturale, apã); în luna a 7-a a proiectu-lui – activitãþi de atribuire a contractu-lui de achiziþie publicã pentru bunuri(veselã ºi tacâmuri); activitãþi de atri-buire a contractului de achiziþie publi-cã pentru bunuri (cazarmament –lenjerie de pat, pijamale, prosoape etc),activitãþi de atribuire a contractelorpublice pentru aparatura electrocas-nicã; activitãþi de atribuire a con-tractelor de achiziþie publicã pentruîncheierea contractelor de furnizare deservicii: salubritate, telefon; de achiz-iþionare de bunuri pentru dotarea cab-inetului medical conform standarde-lor; de atribuire a contractului de achi-ziþie publicã pentru bunuri (echipa-mente PSI), de atribuire a contractuluide achiziþie publicã pentru echipa-mente de biroticã (calculator, impri-mantã, fax, telefon); activitãþi de achi-ziþionare a serviciilor de furnizare ahranei ºi a materialelor consumabile(materiale igienico-sanitare, alte mate-riale).

Începând din luna a 2-a vor fidemarate activitãþile de reabilitare pro-priu-zisã a clãdirii destinate înfiinþãrii“Centrului Social de Urgenþã”, activ-itãþi ce se vor derula pânã în luna a 6-ainclusiv. În paralel, în lunile 5 ºi 6 vorfi demarate ºi realizate activitãþi derealizare a proiectului de regulamentpentru funcþionarea centrului, organi-grama, fiºe de post; care vor fi înaintatespre aprobare Consiliului local almunicipiului Cluj Napoca; în lunile 6ºi 7 se vor derula procedurile de anga-jare prin concurs a personalului con-tractual, conform organigramei; selec-þia personalului se va face respectândprevederile legale, þinând seama decerinþele fiºelor de post întocmite,începând ca din luna a 7-a personalulangajat sã fie la dispoziþia centrului,fiind implicat în organizare ºi în activ-itãþile de selecþie a beneficiarilor. Tot înluna a 7-a va avea loc activitatea deluare în folosinþã a imobilului reabili-tat, urmând firesc activitatea de dotarea clãdirii cu totalitatea bunurilor achiz-iþionate, necesare desfãºurãrii activ-itãþilor centrului social în condiþiioptime, conform standardelor. Odatãcu luna a 8-a vor începe efectiv servici-ile oferite de personalul centruluisocial beneficiarilor, activitãþi ce se vorderula continuu. În lunile 8 - 13 fi-nanþarea activitãþilor se va face pe bazaproiectului, urmând ca ulterior finan-þarea sã fie asiguratã din bugetulDirecþiei de Asistenþã Socialã, conformHotãrârii nr. 414/2009 a Consiliuluilocal al municipiului Cluj Napoca.

În cadrul procesului de reabilitarea clãdirii destinate funcþionãrii centru-lui social, suprafaþa construitã va fiextinsã prin mansardarea clãdirii,obþinându-se astfel spaþiul necesar gãz-duirii a cel putin 50 de persoaneaparþinând grupului-þintã ºi desfãºu-rãrii activitãþilor necesare funcþionãriicentrului pentru îndeplinirea obiec-tivelor propuse.

Vor fi amenajate 3 dormitoare pen-tru bãrbaþi cu un grup sanitar comun,1 dormitor pentru femei cu grup sani-tar aferent, 3 dormitoare pentru familiicu grup sanitar, un izolator cu grupsanitar propriu, 2 grupuri sanitare pen-tru igienizarea beneficiarilor, una pen-tru bãrbaþi (cuprinzând 5 duºuri, 3 chi-uvete, 3 toalete) ºi una pentru femei(cuprinzând 3 duºuri, 2 chiuvete ºi 2toalete), un grup sanitar pentru per-sonalul centrului, o camerã destinatãsocializãrii, un hol cu recepþie, un

birou pentru personalul centrului, uncabinet medical, un cabinet pentruconsiliere, o salã de mese prevãzutã cuoficiu, o spãlãtorie, o uscãtorie, 2depozite, o încãpere pentru centralatermicã. Toate spaþiile vor fi echipate ºidotate corespunzãtor bunei-desfãºu-rãri a activitãþilor ºi conform standar-delor în vigoare începând cu luna a 7-ade implementare a proiectului.

Concursurile pentru ocupareaposturilor vor fi organizate ºi desfã-ºurate respectând legislaþia în vigoare,selecþia candidaþilor realizându-se decãtre o comisie formatã în acest scop,luându-se in considerare calitãþile,aptitudinile, calificãrile ºi cunoºtinþelenecesare, prevãzute în fiºa postuluifiecãruia.

Vor fi întocmite documentele ne-cesare funcþionãrii centrului ºi relaþieicu beneficiarii, modelul contractuluice va fi încheiat cu beneficiarii, mo-delul formularelor de completat debeneficiari, regulamentul de funcþio-nare internã; aspectele care þin defuncþionarea zilnicã ºi punctualã vor figestionate de ºeful de centru, angajat încondiþiile legii, cu supervizarea coor-donatorului de proiect.

Urmãtoarele 6 luni sunt dedicatefuncþionãrii propriu-zise a “CentruluiSocial de Urgenþã” pentru persoanelefãrã adãpost din municipiul Cluj-Napoca. Centrul social de urgenþã va fisubordonat Direcþiei de AsistenþãSocialã a municipiului Cluj-Napoca.Beneficiarii centrului, selectaþi pe bazacriteriilor prestabilite, vor dispune degãzduire pe o perioadã de o lunã, cuposibilitate de prelungire a contractu-lui de pânã la maxim 6 luni, dar ºi dehranã, îmbrãcãminte, igienizare, de-parazitare precum ºi o minimã asis-tenþã medicalã. De asemenea, li se voroferi ºi servicii care vizeazã reechili-brarea ºi reintegrarea socialã, respectivasistenþã ºi suport, consiliere psiholo-gicã, educaþie informalã individualiza-tã, sprijin ºi orientare în vederea inte-grãrii, reintegrãrii sociale ºi profesio-nale, mediere socialã pentru facilitareaaccesului la alte tipuri de servicii; altemãsuri ºi acþiuni care au drept scopmenþinerea, refacerea sau dezvoltareacapacitãþilor individuale pentru depã-ºirea unei situaþii de nevoie socialã.

Serviciile sociale vor fi asigurate,sub coordonarea ºefului de centru, deun asistent social, un asistent medical,un psiholog, fiecare având responsabi-litãþile prevãzute în fiºele de post.Serviciile cu caracter administrativ vorfi realizate de un agent de curãþenie, unagent de îngrijire, precum ºi de treiagenþi care vor asigura paza.

Gãzduirea în regim de urgenþã seva realiza pe baza nevoii declarate abeneficiarilor, a solicitãrilor poliþieimuncipiului Cluj-Napoca precum ºi aaltor instituþii sau persoane fizice.Criteriile de selecþie a celor ce vordeveni beneficiari ai centrului sunturmãtoarele:

adulþi de pe raza municipiuluiCluj-Napoca (potrivit actelor de iden-titate dacã acestea existã sau uneideclaraþii pe proprie rãspundere a be-neficiarilor, urmatã de verificãrile derigoare realizate în colaborare cuDirecþia de Evidenþã a Persoanei dincadrul Primãriei municipiului Cluj-Napoca ºi cu Poliþia municipiuluiCluj-Napoca);

familii cu sau fãrã copii de peraza municipiului Cluj-Napoca (po-trivit actelor de identitate, dacã acestea

Jurnalul municipalCluj-Napoca Hotãrâri de Consiliu Local


existã, sau unei declaraþii pe proprierãspundere a beneficiarilor, urmatã deverificãrile de rigoare).

În momentul accesului potenþiali-lor beneficiari în centru, li se va pre-zenta regulamentul de ordine interioa-rã, vor fi instruiþi referitor la obligati-vitatea respectãrii întocmai a acestuia ºila condiþiile care trebuie sã le îndeplin-eascã pentru a deveni beneficiari aicentrului. De asemenea, vor fi infor-maþi asupra sancþiunii excluderii de laserviciile centrului în cazul nerespec-tãrii prevederilor regulamentului in-tern ºi în cazul comportamentelorneadecvate (acte de violenþã fizicã, vio-lenþã de limbaj, consum de alcool, sub-stanþe interzise). Vor completa apoiformulare privind datele personale deidentificare ºi vor fi trecuþi în registrulde evidenþã a beneficiarilor centruluisocial. Persoanele care îndeplinesc cri-teriile de selecþie ale centrului vor fiprogramate pentru a doua zi în vederearealizãrii evaluãrii iniþiale de cãtre asis-tentul medical, asistentul social ºi psi-hologul unitãþii de asistenþã socialã.Orice persoanã cãreia i se permiteaccesul în centru va fi supusã proce-durii de igienizare ºi deparazitare(dupã caz), în spaþiile destinate specialacestor tipuri de activitãþi.

În cadrul centrului social vor fidesfãºurate activitãþi complexe, pre-cum consiliere individualã (consilierepsiho-socialã, motivaþionalã, suporti-vã) consiliere de grup, activitãþi deconsiliere profesionalã, cu acordul be-neficiarilor, toate acestea având dreptscop capacitarea beneficiarilor de a sereintegra social.

Beneficiarii serviciilor oferite decentrul social vor avea obligaþia sãrespecte intervalul orar de acces încentru (care va fi stabilit prin regula-mentul de ordine interioarã) ºi vor fiantrenaþi în activitãþi de administrare(de ex. menþinerea curãþeniei în zonaîn care dorm ºi mãnâncã).

Serviciile oferite în cadrul centru-lui social sunt gratuite, fiind susþinuteiniþial prin finanþarea accesatã, urmândca dupã finalizarea acesteia sã fie asigu-rate din bugetul Direcþiei de AsistenþãSocialã;

Parteneri în proiect: Va exista o strânsã colaborare cu

Direcþia Poliþia Comunitarã, Direcþiade Evidenþã a Persoanei din cadrulPrimãriei municipiului Cluj-Napocaºi alte compartimente de specialitate,cu Cantina de Ajutor Social ºi Pen-siune, serviciu public în subordineaConsiliului local al municipiului Cluj-Napoca, cu Poliþia municipiului Cluj-Napoca, cu Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiCluj, cu spitalele, ONG-urile, precumºi cu alte instituþii de pe raza municip-iului Cluj-Napoca.

Instrumente de lucru utilizate(conform standardelor, teoriei ºi prac-ticii în asistenþa socialã)

fiºa de luare în evidenþãcontract încheiat cu beneficiarii

centrului;legitimaþii cu fotografie pentru

identificare ºi acces în centru;grila de evaluare socio-medicalã;plan de servicii;fiºa de evaluare personalã iniþialã;fiºa de evaluare iniþialã a familiei;fiºe de evaluare la pãrãsirea cen-

trului;plan individualizat de viitor;

alte documente (regulamentulinterior al centrului, formulare cu datede identificare, foi de ieºire, formularde verificare a calitãþii serviciiloroferite beneficiarilor etc).

Proceduri de evaluare a serviciilor sociale

formulare de evaluare a graduluide satisfacþie a beneficiarilor, discuþiietc;

chestionare de evaluare a opini-ilor cetãþenilor municipiului Cluj-Na-poca despre oportunitatea acestor ser-vicii.

Date tehnice referitoare la centrulsocial de urgenþã:

a) Condiþii de funcþionare pentrugãzduire:

Suprafaþa locuibilã pe persoanãbeneficiarã:

- 4 mp în dormitoarele cu 10 paturi(40 mp fiecare dormitor, în total 4 dor-mitoare)

- 4 mp în dormitoarele destinatefamiliilor, care cumuleaza 10 locuri(pentru familii: 2 dormitoare cu 3locuri fiecare, de 12 mp ºi un dormitorcu 4 locuri, cu suprafaþa de 16 mp)

- 5 mp în izolatorul în suprafaþã de10 mp

Numãr de persoane pe dormitor:câte 10 persoane în dormitoarele

de 40 mp (4 dormitoare)câte 3 persoane în dormitoarele

de 12 mp (2 dormitoare)4 persoane în dormitorul de 16

mp (1 dormitor)Numãr dormitoare: 7Numãr grupuri sanitare: 7, din

care:2 grupuri sanitare în zona de fil-

trare acces în centru;1 grup sanitar pentru zona dormi-

toare bãrbaþi ;1 grup sanitar pentru zona dormi-

toare femei;1 grup sanitar pentru zona

camerelor pentru familii;1 grup sanitar pentru izolator;1 grup sanitar pentru personal.

b) Alte condiþii în funcþie de tipulde servicii sociale acordate:

Suprafaþa amenajatã (camerã) pen-tru prepararea ºi servirea hranei: ofi-ciu+sala mese: 50 mp.

Suprafaþa amenajatã (nr. camere)pentru spãlãtorie: 10 mp pentru spãlã-torie ºi 10 mp pentru uscãtorie.

Numãr camere pentru adminis-traþie: un birou ºi spaþii de depozitarede 50 mp.

Numãr camere pentru personal despecialitate în acordarea serviciilorsociale planificate: 3 camere, din care:un cabinet medical de 20 mp, un cabi-net de consiliere de 12 mp ºi 1 camerãpentru socializare de 50 mp.

Procedura de informare a popu-laþiei privind funcþiile “CentruluiSocial de Urgenþã” ºi serviciile acor-date de acesta.

În vederea mediatizãrii centruluisocial destinat persoanelor fãrã adãpostcreat vom realiza materiale pro-moþionale (constând în afiºe ºi pliante)ce vor fi afiºate la sediul Direcþiei deAsistenþã Socialã a municipiului Cluj-Napoca, în locaþiile Cantinei de AjutorSocial ºi Pensiune ºi vom apela lamijloacele mass-media (ziare locale,Jurnalul municipal, emisiuni tele-vizate) în vederea conºtientizãriicomunitãþii locale a problemelor ºi

necesitãþilor grupului-þintã vizat înproiect, dar ºi pentru a ajuta potenþialiibeneficiari ai serviciilor oferite de cen-trul social de urgenþã, care pot fi îndru-maþi în aceastã direcþie. Va exista ocolaborare cu Serviciul Mass-mediadin cadrul Primãriei municipiuluiCluj-Napoca.

Materialele publicitare vor fi real-izate de cãtre membrii echipei deimplementare a proiectului dar ºi cuaportul potenþialilor beneficiari ai cen-trului, care doresc sã se implice înrealizarea ºi distribuirea materialelorpublicitare.

Resurse umane: numãrul total depersonal: 9, din care:

Numãr personal calificat în dome-niul serviciilor sociale ºi încadrareaacestora: 1 ºef centru (normã întreagã);1 asistent social (normã întreagã); 1asistent medical (1/2 normã); 1 psi-holog (1/2 normã).

Numãr personal administrativ ºiîncadrarea acestora: 1 personal deîngrijire (normã întreagã); 1 agent decurãþenie (normã întreagã); 3 agenþi depazã (normã întreagã fiecare).

Personal voluntar: ulterior inau-gurãrii centrului, se va desfãºura unprogram de voluntariat destinat facil-itãrii accesului persoanelor fãrã adãpostla diferite servicii comunitare cu aju-torul studenþilor facultãþilor de asis-tenþã socialã ºi psihologie.

Centrul social de urgenþã va con-stitui ºi un loc de practicã pentru stu-denþii facultãþilor de asistenþã socialã ºipsihologie.

Patrimoniul “Centrului Social deUrgenþã”:

Construcþii: valoarea estimatã aclãdirii existente: 1.043.060, 96 lei (va-loarea de inventar a imobilului).

Terenuri: 249, 20 mp.

Rezultate preconizate în urmaacordãrii finanþãrii:

crearea unei alternative rezi-denþiale viabile pe perioadã determi-natã, care sã asigure condiþii minimede viaþã pentru persoane fãrã adãpostcare trãiesc pe raza municipiului Cluj-Napoca;

reinserþia socialã a persoanelorfãrã adãpost, asistarea în vederea gãsiriiunui loc de muncã, a unei locuinþe,înscriere la cursuri de calificare, recali-ficare, schimbarea comportamentuluispecific persoanelor care trãiesc înstradã din diverse cauze;

accesul a minimum 100 per-soane la un adãpost, la servicii de sus-þinere a vieþii independente;

diminuarea numãrului de per-soane care trãiesc în stradã, scãdereariscului infracþional ºi redarea dem-nitãþii umane persoanelor marginali-zate sau cu risc de excludere socialã;

„Centrul Social de Urgenþã” vaconstitui ºi un loc de practicã pentrustudenþii facultãþilor de asistenþãsocialã ºi psihologie;

Creºterea calitãþii vieþii la nivelcomunitar ºi a confortului urban, într-un oraº cu vechi tradiþii culturale,cu potenþial turistic devenit pol decreºtere în regiune.

Indicatori:Date privind coordonatorul “Cen-

trului Social de Urgenþã”: Morar Valer,inginer, Director executiv – Direcþia deAsistenþã Socialã, serviciu public orga-nizat în subordinea Consiliului local almunicipiului Cluj-Napoca.

Anexa 2 – Bugetul proiectului

Comemorare Jurnalul municipalCluj-Napoca



20 DE ANIDE LA REVOLUÞIE

Este bãiatul cu mãtura!Deci aceea era o mãturã MÃTURÃ, nu o armã!A fost împuºcat departe de intersecþia unde erau soldaþii

Ne-am refugiat dupa gradul viu (ce straniu! el e viu iarei sînt morþi! acolo jos!

Soldaþii ne urmãresc. Morþii sînt pe jos!

Vine armata!De ce?Pentru cã ne-am rugat pentru sufletele timiºorenilor,pentru sufletele noastre?

Cãlin Nemeº îºi ridicã bluza!

S-a tras!Fãrã avertisment!

Piaþa aproape s-a golit.

Cãlin Nemeº, cu pieptul gol, l-a atacat pe ofiþerul care

avea un pistol în mînã

Spre intersecþie se mai îndreaptã pictorul Ladiu ºi profesorul Pedestru!- “Staþi!”

Oare ce s-a întîmplat?Au trecut aproximativ 100 de secunde de la foto nr. 1Morþii sînt pe jos

Armata se rãsfirã pentru a lua poziþie de tragere?Sau pentru ce?Oricum, oamenii sînt liniºtiþi.Armata nu poate sã tragã!

Cei adunaþi în Piaþa Libertãþii (ce nume simbolic)

se mirã.Ne apropiem de soldaþi!- Ce vreþi sa faceþi?

Uºile de la Librãria Universitãþii nu s-au deschis pentru noi. Sîntem în bataia pistoalelor automate

Are 17 ani!

A fost împuºcat în abdomen?

Dar nu intersecþia unde sînt soldaþii,

ci dupa boschete ºi gardul viu?

Fotografii: Prof. Rãzvan Rotta

Text: Alice ºi Sorana Rotta - ian. 1990

Ora 15 ºi 40 de minute - Piaþa Libertãþii - Cluj21 DECEMBRIE 1989

MMAARRRR TTTTOORRRR

OOCCUUUU LLLL AARRRR

Jurnalul municipalCluj-Napoca Focus



EMIL BURZO, ACADEMICIAN PROFESOR DOCTOR, CETÃÞEAN DE ONOARE AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Domnule Primar, Doamnelor si Dom-nilor Consilieri, stimaþi colegi

Sunt deosebit de onorat de înaltadistincþie primitã, aceea de a deveni“Cetãþean de Onoare al MunicipiuluiCluj-Napoca”. Aceastã onoare vine dinpartea oraºului în care mi-am petrecutaproape 60 de ani din viaþã, oraºapropiat sufletului meu. Prezent fiindla multe din evenimentele care aumarcat profund viaþa acestei urbe,dealungul timpului, am fost impre-sionat de calitatea umanã a concetãþe-nilor noºtri, care chiar în vremuri grelenu s-au sfiit sã încurajeze, sã ajute pecei aflaþi în situaþii grele. ªi asta o ºtiubine, familia mea având, domiciliulforþat sau pãrinþii internaþi de MAI,atât de un regim fascist precum ºi deunul comunist.

Cu ochii minþii revãd marile pref-aceri ale Clujului, de la un oraº patri-arhal în perioada copilãriei mele, ladezvoltarea acestuia, fãrã precedent înzilele noastre. Revãd munca depusãîmpreunã cu alþi colegi, alþi locuitori aiurbei, în înlãturarea molozului clã-dirilor bombardate, ca spre exempluParcul I.L. Caragiale, str. Horia, demo-larea strãzii Dragalina sau amenajarea

Cetãþuiei, lozinca pusã de mãnãºtureniîn 1946 în faþa Universitãþii de Agro-nomie ºi Medicinã Veterinarã, strãzi cupietre de râu care ºi-au schimbat nu-mele de-a lungul timpului (Bãii, Pa-vlov, Cardinal Hossu sau Regalã, Re-publicii, Bilaºcu etc.). Nu a fost o viaþãuºoarã pentru mulþi. Dar viaþa a mersînainte ºi la vârsta noastrã au rãmas maipregnant petele de luminã, bucuriiletrãite decât nedreptãþile suferite.

Am considerat cã în viaþã esteimportant sã îþi ajuþi semenii, sãreliefezi valorile umane ale cetãþii ºi sãle evidenþiezi atât pe plan naþional pre-cum ºi internaþional. M-am bucurat defaptul cã am câºtigat granturi de cca 1milion dolari, cu care am putut utilalaboratoarele universitãþii, cã am par-ticipat la reformarea sistemului deînvãþãmânt, la organizarea sau reorga-nizarea liniilor de studii în românã,maghiarã, germanã, francezã s-auenglezã, cã am reuºit sã pregãtim stu-denþi cu care ne mândrim în prezent.Poate doar un exemplu: dintre stu-denþii pregãtiþi în specialitatea mea, cca190 lucreazã în învãþãmânt ºi labora-toare de cercetare din strãinãtate, undesunt deosebit de apreciaþi. ªi imagineaRomâniei, din anii `90, în care pre-

dominã persoane handicapate, esteestompatã în prezent de calitãþileumane sau competenþele clujenilorcare depãºesc la concursuri pe cele alebãºtinaºilor din Franþa, Germania,USA, Canada etc. Absolvirea unei uni-versitãþi din Cluj-Napoca este astãziun blazon pe plan internaþional.

Municipiul Cluj-Napoca esteastãzi în Europa un oraº de referinþã peplan cultural, ºtiinþific ºi social. Astfel,doar în domeniul în care îmi desfãºoractivitãþile la Cluj-Napoca se orga-nizeazã periodic conferinþe de mareamploare, ca ºi Conferinþa UniuniiBalcanice de Fizicã (1200 participanþi),ªcoala Europeanã de Varã cu par-ticipãri internaþionale, alte conferinþeºtiinþifice internaþionale. Pe lângã ni-velul ridicat ºtiintific, participanþii s-auconvins de frumuseþea urbei noastre,de calitãþile umane ale locuitorilor dinCluj-Napoca, de viaþa culturalã ºiºtiinþificã prezentã. ªi aceºtia s-au reîn-tors de multe ori, cetatea noastrã nefi-ind cu nimic mai prejos decât alteoraºe importante ale Europei. S-auîmpletit astfel strâns interesele ºtiinþi-fice, cu cele sociale, cu bogãþia arhitec-turii oraºului, cu oraºul cultural Cluj-Napoca, cu evoluþia acestuia dinultimii ani.

Cultura este un element funda-mental al cunoaºterii. Dintre ele-mentele care constituie cultura, în sen-sul general al conceptului, ºtiinþa prinnaturã ºi logica sa internã, prin statutulsãu, are o poziþie distinctã care îiatribuie calitatea de universalitate.ªtiinþa a apãrut din puterea de creaþie aoamenilor, pentru oameni, pentrudevenirea lor în cadrul miºcãrii social-istorice, pe fondul experienþiei,nãzuinþelor ºi temerilor oamenilor, din

legãtura lor organicã,indestructibilã cu na-tura. Descoperirile

ºtiinþifice introduse înviaþa economicã ºi so-

cialã au revoluþionat lu-mea zilelor noastre ºi la

aceasta au contribuit din plinºi oamenii cetãþii. Edificator este

faptul cã municipiul Cluj-Napoca arecel mai mare procentaj de persoane custudii superioare din România fiindalãturi de marile centre cultural-ºtiin-tifice ale lumii. Urbea noastrã seimpune din ce în ce mai mult ca unoraº al cunoaºterii.

Cunoaºterea este principala sursãde performanþã, competiþie ºi progres,de creºtere ºi dezvoltare, de transfor-mare a structurilor ºi instituþiilor, a ati-tudinilor ºi mentalitãþiilor colective, aclimatului social sub toate aspectele. Eaare la bazã educaþia continuã, fondatãîn principal pe ºtiinþã. Cel mai câºtigatdin acest proces educaþional specificeste factorul uman, omul, care îºi îm-bunãtãþeºte abilitãþile ºi aptitudinile,capacitatea inovativã ºi competitivã,creativitatea ºi managementul, adap-tarea ºi flexibilitatea multidisciplinarãla schimbare, productivitatea ºi efi-cienþa, în esenþã o cunoaºtere supe-rioarã cu privire la locul, rolul ºi ros-turile lui în lume, în cadrul unui timp,spaþiu ºi destine comune. Destinulsocietãþii umane este unitatea, con-ºtiinþa unei singure lumi unitare „con-damnatã” sã acþioneze ca o singurã fa-milie social-umanã, care transcendediferenþele etnice, rasiale, lingvistice ºireligioase.

În actuala perioadã de dezvoltare,în lume se impune o nouã ºtiinþã aoraºelor. Aceastã ºtiinþã a oraºelor per-mite planificarea în domenii precumdeºeurile, controlul poluãrii, utilizareaapei, decongestionarea circulaþiei, dez-voltarea de noi surse de energie,înþelegerea schimbãrilor climatice ºi deaici termenul de oraº al cunoaºterii,cerinþã îndeplinitã cu prisosinþã demunicipiul Cluj-Napoca; ºi acest fapteste clar evidenþiat de evoluþia oraºuluiîn ultimii ani. Publicul trebuie sã fieavizat despre ºtiinþã ºi ca atare este

necesarã o educaþie corespunzãtoare.Într-un oraº al cunoaºterii, fiecarecetãþean trebuie sã considere ºtiinþa cape o parte importantã a vieþii sale, prinparticiparea sa, la nivelul de compe-tenþã pe care îl are, dar ºi prin expri-marea unor cerinþe faþã de dinamicaºtiinþei, la nivelul societãþii. ªtiinþa sat-isface cerinþele spirituale ale omului,oferindu-i perspective, îl ajutã sã treacãde la confuzie la înþelegere. Precum oviaþã fãrã muzicã, artã sau literaturã, oviaþã fãrã ºtiinþã este lipsitã de ceea cedã experienþa vieþii, o dimensiunebogatã, altfel inaccesibilã. ªi de aiciobligaþia de a fi implicaþi alãturi deautoritãþile locale în promovarea cu-noaºterii.

La întrebarea unui discipol, Con-fucius a rãspuns: „Vrei sã-þi spun ceeste cunoaºterea? A ºti când ºtii ce ºtiiºi cã nu ºtii când nu ºtii, aceasta esteadevãrata cunoaºtere” ªi într-un oraº alcunoaºterii, ca ºi Cluj-Napoca, a ºti câtmai mult este un fapt evident ºi de aicievoluþia urbei ca un centru european,cu impact semnificativ pe plan inter-naþional.

Ca oameni de ºtiinþã, cãutãm sãcontribuim la prestigiul cetãþii noastre.Orice distincþie am primi, sau aprecieriinternaþionale sau naþionale, acestea seîmpletesc strâns cu oraºul nostru. Nesimþim mândri cã printr-o micã con-tribuþie putem sã ne asociem tuturoracelora care nãzuiesc sã trãiascã întrunoraº care sã înmãnuncheze un set devalori, specific zilelor noastre.

Mã simt deosebit de onorat ºi vãmulþumesc încã o datã pentru înaltadistincþie primitã ºi vã asigur cã vomcontinua a reprezenta cu dãruirecetatea noastrã în domeniul în careactivãm ºi muncim, atât pe plannaþional precum ºi internaþional, sãfacem cunoscutã urbea noastrã ca unoraº al cunoaºterii, ºtiinþei, un echiva-lent românesc pentru Heidelberg-ulgerman, atribut care sã se alãture celor-lalte realizãri semnificative ale urbei.

Vã mulþumesc mult.

Acad. Prof. dr. Emil BurzoVicepreºedinte Secþie,

Academia Românã

Profesorul universitar dr. Emil Burzo s-a nãscut laMoreni, la 30 iulie 1935. A absolvit Facultatea de

Mecanicã a Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca în 1958 ºiFacultatea de Fizicã (1959). A devenit doctor în fizicã în1969. Între 1958-1963 a fost inginer la Carbochim, iar înperioada 1967-1969, ºef de lucrãri asociat la Universitateaclujeanã. Între 1969-1990 funcþioneazã la Institutul deFizicã Atomicã din Bucureºti. Din 1990 pînã în prezentactiveazã ca profesor în cadrul Facultãþii de Fizicã a UBB,în perioada 1992-2000 fiind ºi decanul acestei facultãþi.

Pe plan internaþional, profesorul universitar dr. EmilBurzo este cercetãtor asociat la CNRS din Grenoble

din anul 1970. Ca o recunoaºtere a valorii sale profe-sionale, devine profesor asociat la Universitatea "J.Fourier" din Grenoble între 1992-1993.

Prestigioasa activitate ºtiinþificã a ilustrului profesor clujean s-a materializat în

publicarea a 22 de cãrþi proprii, fiind colaborator la alte22 lucrãri. Alãturi de Ioan Ursu, este considerat ca unuldin fondatorii de bazã ai ºcolii de fizicã clujene. Estemembru în numeroase comisii ºi asociaþii academice,fiind, printre altele, preºedinte al Asociaþiei Române deªtiinþa Materialelor. De-a lungul timpului, a fost onoratcu premii prestigioase, dintre care amintim doar PremiulAcademiei Române (1971) ºi Premiul de Excelenþã alAcademiei Maghiare (2001).

Este membru al Academiei Române, Doctor HonorisCausa al Universitãþilor din Timiºoara, Constanþa,

Cluj-Napoca ºi Târgoviºte, membru al Academiei Româno-Americane.

Titlul de Cetãþean de Onoare i-a fost acordat de primarul Sorin Apostu în data

de 29 noiembrie 2009 în baza HCL nr. 435 /2006

Jurnalul municipalCluj-Napoca


Publicaþie lunarã editatã de Primãria ºi Consiliul Local al Cluj-Napoca

Jurnalul municipalResponsabil proiect:Direcþia CComunicare ººi RRelaþii PPubliceFoto: Ion PPetcuEmail: [email protected]: Compania de Producþie Tipograficã

ISSN: 1841-6004Adresa rredacþiei:

Calea Moþilor nr. 3 Cluj-Napoca, cod 400001,

Tel. 0264.596.030Concepþie graficã:

Tel. 0264-450.363, www.resetmedia.ro


La mulþi ani!

Fie ca sfintele sãrbãtori ale Crãciunului ºi Noului An sã vã lumineze viaþa ºi sã vã aducã sãnãtate, fericire,prosperitate ºi numai bucurii,împreunã cu cei dragi.

Crãciun Fericit!La Mulþi Ani!

Sorin ApostuPrimar al Municipiului

Cluj-Napoca

În frumoasa noapte de Crãciun, Mesia cel Luminos sã vã pãtrundã în suflete cu putereacredinþei ºi a dragostei,sã vã întãreascã ºilumineze viaþa în Noul An!

Un Crãciun ºi un An Nou fericit!

Radu MoisinViceprimar

al Municipiului Cluj-Napoca

Cu ocazia SfintelorSãrbãtori de Iarnã, vã doresc sã aveþi partede zile minunate, de unMoº Crãciun darnic ºibun, sã vã bucuraþi deun An Nou mai bogat ºi plin de succese.

Crãciun fericit ºi La Mulþi Ani!

Aurora þãrmureSecretarul Municipiului

Cluj-Napoca

Sfânta sãrbãtoare a Crãciunului sã Vã umplesufletul de bucurie, iar Anul Nou sã Vã aducã veºtibune, gânduri senine ºi fericire.

Áldott, bèkès karácsonyi ünnepet ès egy bösèges,örömben ès sikerben gazdag új esztendöt kiván.

Laszlo AttilaViceprimar

al Municipiului Cluj-NapocaKolozsvár alpolgármester

Jurnalul municipal 49 Decembrie mic.pdf · Jurnalul municipal Informativ Cluj-Napoca Numãrul 49...

Documents

Transcript of Jurnalul municipal 49 Decembrie mic.pdf · Jurnalul municipal Informativ Cluj-Napoca Numãrul 49...