>LW

MARKTWETN

,{-rRNAtut tur Anxxas[ Ax" Xvxr,

Traducere din limba englez,i

Carmen palac

t*

lfu^4- h^,a;*

CUPRINS

Cronologie . ........'.... Il

Jurnalul lui,\dam Ei al Evei'.'..'.... ". .. ...'.. 13

Ceasul ..,....... .....'....'....51

Povestea beieqelului cuminte ...'.............. 56

Alonzo Fitz Clarence. Rosannah Ethelton

gi iubirea lor cea mare ..........'. ............ 63

EdwardMills 9i George Benton ..,.. ........., 93

O lntXmplare ciudati . . . ' . . . . . . .. . ' ' . . . . . ' , . . . 103

.Povestea cu stafia ...... ...... .... ...........'. 144

Familia mc\Williams qi sistemirl de alarmi

care te aplri de hogi ......'...,'. .,......... 154

,....,,,,.,...... |64uouaPovestloare ...........

Paqaporcul care,a intArziat pe drum ..... . . ., . 18l

Fabule .......... .............207

Striinul misterios .............................' 210

Referinye critice.......:.:... ............ 345

ONOLOGIE

I2

1906Publici, lntr-un tiraj limitat si firi semniturl, eseul filosoficCe este omul?. Apare Mo;tenirea de 30 000 de dolari.

(fr

1907La 26 inie i se decerneazi,la Oxford, dtlul de docror inlitere (conferit gi lui RudyardKipling etc.).

1908Vara, se stabilegte la Redding(Connecdcut), intr-o vilianume construiti pentru elde citre arhitectul Howells,fiul prietenului siu, ;i bote-zare srormfield.

1909Moare in zlta de 27 aprrlie,la Redding.

Mark Twain, la decernareatitlalui de doctor in litere

din partea Uniuersitdyii Oxford

JURNALUL LUI ADAM$I AL EVEI

Penrra I

FRecurNrpDIN JURNALUL LUI ADAM

.Y

1-unL Creatura asta noue cu plrul lungmi cam incurci.imi dI mereu tArcoale si mi urmlre;,.."N, pr.*-mi placeasta fiindcl nu-s obisnuit cu socieratea. Mai bin. ,tit."cu celelalte animale... Azi e timp noros, bate vAnt de Iarislrit. Cred c-o si vini ploaia peste noi... ,,Noi,,? Deunde-am scos si cuvAntul ista? Ah, mi-aduc aminte: ilspune mereu creatura cea noui.

Maryi. Mi tot uit la cascadi. E mare si cred ci-i cel maifrumos lucru de pe tot domeniul. Creatura cea noul ii zicecascada Niagara. De ce, nu prea griu. prerinde cL seaminl cucascada Niagara, dar Ista nu-i un moriv. Mi se pare cI batecAmpii. Eu unul n-am apucar incisidau numelanimic. inschimb, creatura cea noul dI nume la tot ce-i iese-n cale. Eunici n-apuc sI protestez. $i glsegte mereu acelasi pretext: cIsearndnd cu ceva. SI luim, de exemplu, paslrea Dodo. Ziceci, de cum te uiti la ea, nu se poate sd.nivezicd.searnrin,i cupasire a Dodo. Aga ci, firi doar gi poare , va rrebui si poartenumele Ista. N-am chef si mi enervez pentru atAta lucru.

Marh Twain

r4

Oricum, ror n-ar sluji la nimic. Auzi colo, Dodo! Seaminiaia cupaslrea Dodo cum semin eu!

Miercuri. Mi-am flcut un adipost penrru ploaie, darn-am ayut parte de linigte. Creatura ce a noui a venit iniun_tru {5ri s-o cheme nimeni. Cind am incercar s-o dau afarl, ascosapl pe giurile cu care se uitI, pe urmi a gters-o cu dosullabelor gi-a fXcut zgomorul pe care-l fac celehlte animalecAnd sunt supS.rare. Tare-a9 vrea sI tacl din guri, dar vor_begte tot timpul. Si asta, la biata creaturi, surii ca un fel debilmijeali repeziti,.Nici nu prea sriu cum si-i spun. N-ammai auzit niciodati voce omeneasci pinl acum, si oricesunet nou si deosebit care se riricegte in linigrea solemni asinguririEii visitoare din jur imi rineste auzul si_mi pare onoti falsi. $i sunetul Ista nou e aret de-aproape! il aud lenglum5.r, la ureche , intii intr-o parre, pe urmi-n cealalti. Iar Jusunt obisnuit cu sunete mai mult sau mai pugin indeplrtate.

Vineri. Orice-as face, creatura o rine pe-a ii gi dlnume la toate. Nici nu se sinchiseste. pentlru domeniuaveam un nume foarte bun. Suna muzical 9i drigug:Gn.lorNe RAruLUr. Eu ii spun mai departe ,or rg",'d",numai pentru mine, nu in public. Creacura cea noui. ziceci, de vreme ce peste tor sunt numai piduri, stAnci ;i pri-veligti frumoase, nu aduce cAtugi de purin cu o grldini.Zice ci searn,ind cu un parc 9i cu nimic altcevalecdt cuun parc. Prin urmare, fXri sI mi consulte, l_a rebotezatPeRcur CescRorr Nrecene. Mi se pare destul dearbitrar. A 9i aplrur o inscripgie:

Nu c_[r.ca1r pE rARB;..

JurnltuL yyyt:yri at Erei

r5

S-a zis cu traiul meu fericit de odinioari.Simb,it;. Crearura cea noui. mlninci prea multe

fructe. Foarre probabil, in curAnd n-o sI ne mai ajungd,nici unuia din noi. Iarisi ,,noi" - cuvintal ei. Dar acuma-isi-al meu, de cAnd il aud a9a de des. Foarte multi cearlde dimineagi. Eu unul nu ies pe ceaEi. Ea iese. Iese peorice vreme gi pe urmi vine iniuntru cu picioarele plinede noroi. Si vorbegte. Ce plicut si linigte era inainte aici!

Durr-tinic,i. Am scos-o la cap. Zi:uaastae din ce in cemai greu de suportat. in noiembrie rrecur a fost aleasi cazi de odihni si pistrati ca atare de atunci incoace, inainteaveam sase din astea pe siptimAni. Azi dimineagi amprins-o pe creatura cea noui ci incerca si ia mere dinpomul cu fructul oprit.

Luni. Creatura cea noui spune ci o che ami Eva. Merge,n-am nimic impotrivi. Zice c-are nume, ca s-o chem cAndvreau si vinl. I-am spus atunci ci-i inutil. Cuvintul m-aridicat evident in ochii ei, fiindci e intr-adevir un cuvAntpe cinste, care meriti si fie repetat, imi mai zice clnu e ocreaturl oarecare, e o eA, ceeace-i destul de neconcludent,dar, oricum, penrru mine-i toruna. Pugin imi pasi ce e.

Numai de gi-ar vedea de-ale ei si n-ar mai trlnclni atAta.Marli. A umplut rot domeniul cu nume execrabile si

inscripgii respingltoare:

SpnB BurnoeNASpnr INsurA CApRELoR

Spnr Gnore VANruntron

Y:'!?y:-fi

Zice ci din parc s-ar putea face o sratiune de varifrumusici, daci ar fi la modl aga ceya. Stagiune de vari,altl scorneall de-a ei. Numai vorbe flri noimi. Ce-i aiastagiune de vari? Mai bine n-o intreb, ci prea are maniaexplicaqiilor.

Vineri. S-a apucat sI mi batl la cap si nu mai rrecprin cascadi. Ce-o fi riu in asta? Zice ci i se face pirulm5,ciucl. Ml-ntreb de ce. Asa am fhcut de cind mI stiu.Mi-a pllcut intotdeauna si mi arunc in apa rece. BInu-iesc cipentru asta e ficuti cascada. Dupi cAte vi.d, n-arealt rost gi trebuie si fi fost;i ea ficutl penrru ceva. Evazrce cd. apa aia mare a fost flcuti doar pentru decor, carinocerul 9i masrodontul.

Am trecut prin cascad5 intr-un butoi, dar ei nu i-apllcut. Pe urmi intr-o albie, dar tot degeaba. Am inotatprin bulboani 9i in torentul cascadei infisurat in frunzede smochin, ."r.

"r', suferit mari striclciuni. Si te gii dupi

aia reprosuri pesre reproguri, fiindci am fost a;a de extra_yagant. Prea mi se pun bege-n roate aici. Am nevoie de-oschimbare de decor.

_ Siznb,it,i. Margi noaptea am evadat. Dupi doul zilede drum, mi-am consrruir alt adipost, intr-un loc ferit,si am sters cit am putut urmele pe care le llsasem. Darm-a urmirit o fiarl pe care a imblAnzico ea si la care-ispune lup. Ea s-a pus iar s[ faci. zgomotul ila jalnic ;i siscoati api pe glurile cu care se uitl. N-am avut incotrogi-a trebuit si ml-ntorc cu ea. Sunt hotirAr si em igrez dinnou cAnd s-o iviocazia. Se-apuci de-o mulqime de lucruri

.lurnalul lui Adam ;i al Eaei

t7

trS.snite: printre altele, studiazi de ce animalele numitelei qi tigri se hrlnesc cu iarbi gi flori cind, spune ea, dingiipe care-i au arati ci-s meniti si se minAnce unii pe algii.Asta-i o prostie, pentru cZ., dacd.ar face asa, ar insemna s5.

se ucidl intre ei gi ar inaugura astfel a9a numita,,moarte".Iar moartea, din cAte am aflat, n-a pS.truns inci in parculista. Ceea ce, in anumite privinte, reprezinti o pierdere.

Durninic,i. Am scos-o la cap.

Luni. Credci gtiu pentru ce-i flcutl siptimAna: ca

si te pogi odihni dupi truda de duminici. Mi se pare oidee buni... S-a urcat iarigi in copacul ila. Am aruncatcu bulgiri de pimAnt in ea. $i am dat-o jos de-acolo.Zicea cd n-o vede nimeni. O fi crezAnd c-a glsit ojustificare ca si se-avenrureze in chestii primejJioase,i-am spus care-i pirerea mea. CuvAntul ,,justificare" i-astArnit admiragia gi cred ci gi invidia totodatl. E exactcuvAntul care-mi trebuie.

Mar;i. Mi-a spus cI e ficutl dintr-o coastl de-a mea.

E cel pugin dubios, ca sI nu zic akfel. Nu-mi lipsegtenici o coast5... E foarte ingrijorati din pricina goimuluiei. Zice cl iarba nu-i prieste si se teme ci n-o si mai aibicu ce-l gine . Crede c-a fost ficut si mS.nAnce morticiuni.$oimul trebuie s5. se descurce cu ce i se di. Doar n-osi-ntoarcem toate rdnduielile cu susu-n jos numai ca sL-i

facem lui pe plac.

Sirnb,hd. Ieri se privea in iaz, ata cum face mereu,si a cizut in api. Mai-mai sL se sufoce. Zice c-a fost cA,t

se poate de neplicut. Asta a ficur-o si compirimeascl

Marh Twain--F--vie tigile care rriiesc acolo gi pe care ea le nume ste pegri _pentru cI tine-n continuare si dea cAte-un nume la toatelucrurile, care nici micar n-au nevoie de nume, de vremece nu rlspund la el. Dar nici n-are vreo importanti pen-tru ea, fiindci, orice s-ar spune, rot neroadi e. Aga ciaseari a scos o grlmadi de pegti din iaz gi i-a adus ini_untru. Mi i-a pus in pat ca si le fie gi lor cald. M-am uitatazilaeidincAnd in cind 9i nu mi se par mai fericigi decAtinainte. Doar ci srau mai linigtigi. La noapte am sl-i dauafari. Nu m5. mai culc cu ei, fiindci sunriipiciosi gi nu-icomod si dormi printre ei cind n-ai nimic pe tine.

Durninic,i. Am scos-o la cap.Marli. Acuma s-a imprietenit cu un garpe. Animalele

celelalte sunt fericite ci le lasi-n pace. Ficea tot felul deexperienge cu ele gi le sAciia. CAt despre mine, sunt bucu-ros ci garpele vorbesre, a9a cI am si eu un pic de tihni.

Vineri. Zice ci garpele o poviguiegte si-ncerce fructuldin copacul 5la, c-o sI se-aleagi cu o educaEie vast5, desi-vArgitl gi de soi. I-am spus c-o si se mai aleagl cu ceva: os-aduci moarrea pe lume. Mare gregeall a; ficut. Maibine-m_i tineam gura. Aga, i-am dat o idee: cL ar puteas5-gi salveze goimul din ghearele suferintei gi ar face rostde carne proaspltl s-alunge tristete a leilor 9i tigrilor. Amsfttuit-o si se Eini departe de copac. Mi-a rispuns ci nicinu-itrece prin cap. Nu-mi miroase a bine. O sI emigrez.

Miercuri. Am trecur printr-o mulgime de peripegii.Asearl am reugit si scap si-am mers cilare toat5" no"pr.r,cAt am putur de repede, ca sI ies din parc gi sI m-asiund

Jurnalul lui Adam Si al Eaei

t9

pe yreun alt tirim, pA.n5. nu-ncepe vAnzoleala. Dar n-afost sI fie-aga. Cam ia o ori dupi rlsiritul soarelui,treceam cllare peste o clmpie smilgati cu flori. Mii de

animale pigteau, dormeau sau se hlrjoneau intre-ele ca

de obicei. Dintr-odati au inceput si scoati Eipete infri-cogitoare, intr-o clipI, o agitagie frenetici a pus stipA-nire pe toati intinderea. Fiecare fiar5. incerca sI-gi ucidivecinul. Stiam ce se-ntamplase : Eva mAncase din fructulila si moartea igi ficuse aparigia in lume... Tigrii mi-ausfbgiat calul, firi si le pese ci le-am strigat sI se poto-leasci, ba mai mult, m-ar fi sf\iat gi pe mine, daci ag firimas pe loc, ceea ce n-am ficut, ci m-am indepirtat inmare grabi... Am nimerit in locsorul isra, afari din parc,unde am dus-o foarte bine cXteva zile . Dar m-a glsit. Decum a dat de mine, a qi botezat locul Tonawanda. Zicec5. seamdn,i cu Tonawanda. De fapt, nu mi-a plrut r5.u

c-a venit. Pe-aici nu prea sunt de-ale gurii gi ea mi-a adus

cAteva din merele-alea. A trebuit slle mlninc fiindci numai puteam de foame. Fapta a fost in totali contradic-gie cu principiile mele, dar constat cI principiile nu facnici cit o ceapi degerati, dacl n-ai burta plini... A venitinfhgurati-n crengi gi minunchiuri de frunze si, cAnd amintrebat-o ce-nseamni prostia aia gi-am dat si i le smulggi si le-arunc cit colo, a-nceput si chicoteasci si s-a rogittoat[. Nu mai vizusem niciodati una ea asta. Auzi colo,si chicotesti gi si rogegti. teaba mi s-a pirut prosteasci

9i nelalocul ei. Mi-a zis c-o si vid gi eu in curAnd cumvine asta. Aga a gi fost. infometat cum eram, am lisat