Obligatiile - Adam

download Obligatiile - Adam

of 122

Transcript of Obligatiile - Adam

3. Obiectul raportului juridic de obligatii Consta intr-o actiune sau inactiune concreta la care este indatorat subiectul pasiv si indreptatit subiectul activ, constand fie intr-o prestatie pozitiva a da, a face ceva fie intr-o prestatie negativa a nu face ceva. A. Obligatia de a da (dare) - obligatia de a constitui sau transmite un drep real, care nu se confunda cu obligatia de a preda, care este o obligatie de a face; are ca obiect o prestatie pozitiva de a transmite sau de a constitui un drept real; poate fi cu executare dintr-o data sau cu exeecutare succesiva - art 1074 C civ. Se realizeaza concomitant cu incheierea contr, nu persista in timp. Sunt si obl care persista in timp cand partile convin ca dr de propr sa fie transmis ulterior. B. Obligatia de a face (facere) - este indatorirea sub pasiv de a efectua o lucrare, un serv si in general orice prestatie pozitiva in favoarea sub activ, cu exceptia transmiterii sau constituirii unui dr real; poate fi cu executare dintr-o data, cu executare succesiva sau cu executare continua. C. Obligatia de a nu face (non facere) - consta intr-o conduit negativa, adica in abtinerea debitorului de la ceva ce ar fi putut face daca nu s-ar fi obligat fata de creditor; prin natura ei prestatia este intodeauna succesiva si cu executare continua; are ca obiect o abtinere, o prestatie negativa; prestatia de a face sau a nu face in caz de neexecutare in natura se transforma in despagubiri - art 1075 C civ 2. Oferta de a contracta Cand ambele parti sunt prezente ele discuta clauzele contractului si isi dau apoi consimtamantul in mod simultan. Dar uneori partile sunt departe una de cealalta sau adeziunea uneia intarzie asupra clauzelor fixate de celalalt. Consimtamantul partilor se descompune in 2 acte succesive: oferta/policitatiunea si acceptarea celeilalte parti. Oferta este propunerea pe care o pers o face unei alte pers sau publicului in general de a incheia un contr in anumite conditii. Forma ofertei este libera, ca a intregului consimtamant. Se poate face in scris, verbal sau tacit. Se poate adresa unei pers determ sau unor pers nedeterm. Se poate face cu termen sau fara termen. 2.1. Conditiile ofertei: - ferma, exprimand o propunere neindoielnica pt un angajament juridic care prin acceptare sa poata realiza incheierea contr; - reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic - neechivoca sa exprime vointa neindoielnica de a incheia contractul prin simpla ei acceptare - precisa si completa cuprinzand toate elementele care pot fi luate in considerare

1

2.2. Forta obligatorie a ofertei. Raspunderea pt revocarea ofertei. Priveste momentele anterioare acceptarii ei, deoarece dupa ce oferta a fost acceptata avem de-a face cu un contr unde se vor aplica regulile privind puterea obligatorie a acestuia. Art 37 C. Com pana in mom incheierii contr oferta si acceptarea sunt revocabile. A. oferta este facuta unei pers prezente oferta tb acceptata pe loc; consecinta realiz acordului de vointa. B. oferta este facuta unei pers absente: a) daca oferta nu a ajuns la destinatar oferantul o poate revoca in mod liber fara a suporta vreo consecinta cu cond ca revocarea sa ajunga la destinatar cel mai tarziu odata cu oferta; b) daca oferta a ajuns la destinatar 2 sit: - daca oferta este cu termen se admite ca ofertantul este obl sa o mentina un timp rezonabil - daca oferta este fara termen ofertantul trebuie sa o mentina un timp rezonabil. Daca inainte de acceptarea ofertei ofertantul devine incapabil ori decedeaza oferta devine caduca si acceptarea ei chiar in termen devine fara efect. Art. 814 C civ acceptarea donatiei poate fi facuta sau in act sau printr-un act autentic posterior mai inainte de moartea celui care daruieste. Retragerea ofertei inainte de termenul de expirare atrage rasp civ a ofertantului pt tot prejudiciul produs destinatarului. Fundamentul raspunderii nu il constituie un act juridic unilateral ci un fapt ilicit care ar atrage raspunderea civila delictuala a ofertantului. 3. Acceptarea ofertei 3.1. Notiune. Acceptarea ofertei consta in manifestarea de vointa a unei persoane de a incheia un contr in cond stab de oferta ce i-a fost adresata in acest scop. Se poate face scris sau vb, poate fi expresa sau tacita. A nu se confunda acceptarea tacita cu simpla tacere. Simpla tacere este abtinerea aceluia ce a primit oferta de la orice manifestare directa sau indirecta. Acceptarea tacita rezulta din anumite fapte ale acceptantului, exista deci o manifestare de vointa a acceptantului. 3.2. Conditii: - sa fie pura si simpla, adica sa concorde cu oferta in sens contrar considerandu-se ca oferta a fost refuzata, acceptarea avand valoarea unei contraoferte. Contraoferta = oferta obisnuita emisa de destinatarul initial si supusa acceptarii ofertantului initial. Negocierea contractuala. - sa fie neindoielnica, lipsita de echivoc - oferta adresta unei anumite pers poate fi acceptata doar de aceasta. Oferta adresata publicului poate fi acceptata de oricine. - sa nu fie tardiva tb sa intervina inainte ca oferta sa devina caduca sau tardiva.

2

4.1. Momentul incheierii contractului - este acela in care acceptarea intalneste oferta si deci s-a format consimtamantul, cu exceptia contractelor solemne care se incheie in momentul indeplinirii formalitatilor cerute de lg pt validarea lor. Ipoteze: A. Contractul incheiat intre prezenti ofertantul si acceptantul sunt de fata, mom incheierii contr este acela in care ei cad de acord asupra incheierii acestuia. B. Contractul incheiat prin telefon ca in cazul celor prezenti. C. Contractul incheiat prin corespondenta (intre absenti) posta, fax, telegraf etc. sau intre oferta si acceptare intervine un interval de timp. a) sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii contractul se considera incheiat in mom in care destinatarul ofertei s-a hot s-o accepte chiar daca vointa de acceptare nu a fost expediata ofertantului deoarece in acel mom exista cele 2 consimtaminte. Sistemul este criticabil pt ca pe baza lui nu se poate stab cu certitudine mom incheierii contr si nu ofera nici o certitudine. b) sistemul expedierii acceptarii mom incheierii contr este atunci cand destinatarul ofertei a expediat acceptarea prin orice mijloace chiar daca nu a ajuns la ofertant. Sistemul este criticabil pt ca pana la ajungerea la destinatie acceptarea poate fi retrasa. c) sistemul receptiunii acceptarii incheiat in mom in care rasp acceptantului a ajuns la ofertant, fiind irelevant de faptul ca ofertantul a luat sau nu la cunostinta de cuprinsul lui. d) sistemul informarii sau luarii la cunostiinta mom incheierii contr se considera a fi cel in care ofertantul a luat efectiv cunostiinta de acceptare. Contractul este prezumat ca fiind incheiat in momentul receptiei acceptarii de catre ofertant, prezumtie relativa ca ofertantul a luat cunostiinta de acceptare. 4.2. Regimul juridic al contractelor la distanta. 4.2.1. Precizari prealabile. Incheierea contractelor la distanta este reglementata de OG 130/2000.. Contr de distanta (art. 2) = contr de furnizare de servicii sau produse intre un comerciant si un consumator in cadrul unui sistem de vanzare organizat de catre comerciant care utilizeaza in mod exclusiv inainte si la incheierea acestui contr una sau m m tehnici de comunicatie la distanta. Consumator = orice p f ce achizitioneaza, utilizeaza sau consuma produse ori beneficiaza de prestarea unor servicii in afara activitatii sale profesionale in baza unui contr incheiat cu un comerciant. Comerciant = orice p f/p j ce actioneaza in cadrul activitatii sale profesionale in contractele la distanta. 4.2.2.Incheierea contractului la distanta. Se stabilesc 3 particularitati ale contractelor la distanta: informarea consumatorului, locul si momentul incheierii. A. Informare consumatorului obligatia de informare posibilitatea oferita partilor de a-si exprima consimtamantul liber, neviciat si bine informat. Obligatia isi are fundamentul in OG 130/2000, in acte normative recente dar si in dreptul comun. Comerciantii au obl de a comunica consumatorilor informatii si de a-i consilia, au obl neg de a nu insela si obl poz de a informa (art 3,4 OG 130/2000 - obl de a informa consumatorul eista nu numai inainte de incheierea contractului la distanta cat si in timpul acestuia)3

a) Fundamentul obligatiei de informare in directive europene, acte normative recent aparute, dreptul comun, art 970 alin (1-2), art. 1312 C civ vanzatorul este dator sa explice curat indatoririle ce intelege asupra-si; b) Obiectul si continutul obligatiei de informare. Conditii: - informatiile sa se refere la obligatiile nascute din contr - informatiile sa fie utile pt cealalta parte contractanta (creditor) - lipsa de cunostinta tehnice privind obiectul derivat al contr sa nu fie imputabila creditorului. - informatiile sa fie concrete, complete, precise si usor inteligibile pentru a nu-i fi imputata o eventuala utilizare necorespunzatoare. Continutul obl de informare difera in functie de partile contractante Partile contractante in toate rap jur dintre comercianti si consumatori Obiectul derivat al contr d p d v obiectiv se pot referi la calitatile inerente obiectivului derivat al contractului iar d p d v subiectiv informatiile tb sa vizeze scopul urmarit de creditare obl de informare c) Natura juridica a obl de informare. Obligatia de informare consta in obligatia de a comunica creditorului aceste obligatii, un pachet de cunostiinte necesare unui consimtamant valid la incheierea contractului, executarii in bune conditii a contractului sau folosirii bunului achizitionat in mod corespunzator Ab initio Obl de informare este o obl de a face care consta in transmiterea de informatii de catre debitor creditorului, obl care se indeplinste prin informare asupra lucrului prin inscrisuri sau prin consiliere. Obl de a transmite informatiile este o obl de rezultat, neindeplinirea acesteia facand sa se prezume culpa debitorului. Lipsa de pregatire a creditorului informatia este imputabila acestuia si nu debitorului. In sit in care debitorul nu si- a executat in mod corespunzator obl de informare, creditorul utilizand in mod eronat bunul achizitionat, debitorul va fi in culpa si va raspunde. Cand debitorul nu vrea sa acorde informatiile, creditorul poate angaja pe cineva sa-I acorde informatiile pe cheltuiala debitorului art. 1077 C civ d) Sanctiunea neexecutarii obligatiei de informare: - sanctiuni extracontractuale cum sunt nulitatea relativa si daunele interese atunci cand neexecutarea obligatiei de informare intruneste conditiile dolului reticent art. 961 c civ conventia facuta prin dol nu este nula de drept ci da loc numai actiunii de nulitate - sanctiuni contractuale daune intese pe temei contratual rezultand din raspundetea specifica pt vicii ascunse, pt evictiune etc. B. Momentul incheierii contractului in regimul OG 130/2000. Art 5 daca partile nu au convenit altfel, momentul incheierii contr la distanta il constituie mom primirii comenzii de catre comerciant. Contr se considera incheiat la mom in care raspunsul acceptantului a ajuns la ofertant prezumandu-se relativ ca acesta din urma a luat cunostiinta de cuprinsul lui. a) oferta cu termen si mom incheierii contr raspunsul de acceptare tb primit in interiorul termenului stabilit. Acceptarea primita dupa expirarea termenului este valabila cu conditia instiintarii despre aceasta a acceptantului de catre ofertant b) situatii particulare contr se considera incheiat in unele situatii fara ca acceptarea sa fie comunicata ofertantului si anume - cand ofertantul cere executare imediata a contr si un raspuns prealabil de acceptare nu este cerut si nici necesar dupa natura contr, contr se perfecteaza indata ce partea cealalta a inceput executarea - in contr unilaterale propunerea este obl indata ce ajunge la cunostinta partii careia ii este facuta.4

c) importanta mom incheierii contr interes practic: - capacitatea partilor de a contracta se apreciaza fata de acest moment; - in caz de conflict de lg in timp mom incheierii constituie criteriul dupa care se va stabili lg aplicabila; -constituie mom de la care incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva sau termenul suspensiv sau extinctiv; - contractele translative avand ca obiect bunuri certe, marcheaza mom transmiterii dr de proprietate sau a altor dr reale; - in functie de acest mom se apreciaza posibilitatea de revocare sau caducitate a ofertei; - in rap cu acest mom se determina locul incheierii contr. C. Locul incheierii contractului: - cand se incheie intre parti prezente locul incheierii este acela in care partile se gasesc; - contractul prin telefon unde se afla ofertantul; - prin corespondenta localitatea unde se afla ofertantul, iar in acele cazuri in care se considera incheiat, fara a fi nevoie sa se comunice acceptarea, locul incheierii este acela in care se afla acceptantul; - cand partile se afla in state diferite si au negociat prin scrisori, telegrame, telefon tara domiciliului/sediului partii de la care a pornit oferta ce a fost acceptata D p d v al dr international privat locul incheierii contr prezinta importanta fiind criteriul dupa care se determina norma jur aplicabila unui contr cu element de extraneitate. Prezinta importanta pt determinarea instantei competente. 4.3. Semnatura electronica. Momentul si locul incheierii contractului. A. Precizari prealabile. Legislatia privind semnatura electronica poate si ar trebui sa indeplineasca 2 obiective esentiale: sa inlature barierele comertului electronic, sa promoveze si sa statueze incred si predictibilitatea ceruta de ambele parti care incheie afaceri on-line. Semnatura mauscrisa numele unei pers scris de ea insusi pe un act confera inscrisului ce o contine valoarea unui inscris sub semnatura privata avand forta jur unui act autentic cf art 1176 C civ. Cf Normelor Cadru al BNR nr 6/1994 semnatura tragatorului tb sa fie autigrafa manuscrisa si redactata cu pixul sau cu cerneala neagra sau albastra la sf textului cambiei. Semnatura digitala folosirea unei chei criptografice pt semnarea mesajului si este forma de semnatura electronica care presupune cele mai complexe eorturi la nivel tehnic si ligislativ. Criptarea presupune transformarea unui mesaj normal, inteligibil cu ajutorul unui algoritm intr-o serie de semne neinteligibile, care la randul lor pot fi decriptate de o pers autorizata. Semnatura electronica extinsa reprez semnatura care indeplineste urmatoarele cond: - identifica in mod unic semnatarul; - este creata cu mijloace aflate sub control exclusiv al semnatarului; - identifica in mod unic documentul ce contine informatiile autentificate; - este legata de informatii pe care le autentifica in asa fel incat orice modificare a acestora este detectabila. B. Momentul incheierii contractului prin mijloace electronice. Momentul executarii contractului nu corespunde momentului nasterii rap jur in care ofertantul a cerut prealabil sa i se comunica acceptarea. Lg consacra sistemul informarii in mod asemanator. In acest fel mom incheierii contr depinde in ultima instanta de vointa partilor. Lg instituie doar o obl legata de confirmare a5

primirii ofertei aflata in sarcina destinatarului ofertei. Lg obl la confirmarea primirii ofertei indiferent daca destinatarul ofertei este una si aceeasi pers ca furnizorul de servicii: - trimiterea unei dovezi de primire prin posta electronica sau prin alte mijloace de comunicare echivalent la adresa indicata de catre destinatar in termen de 24h de la primirea ofertei; - confirmarea primirii ofertei printr-un mijloc echivalent celui utilizat pt trimiterea ofertei de indata ce oferta a fost primita de furnizorul de servicii cu cond ca aceasta confirmare sa poata fi stocata sau reprodusa de catre destinatar. Din art 9 alin(3) din lg se deduce o 1 ipoteza care se refera la transmiterea ofertei de catre destinatar catre furnizorul de servicii. A 2 a ipoteza odata cu informatiile transmise prin indeplinirea obl precontractuale prev la art 5 alin(1) si art 8 alin(1) din lg, furnizorul de servicii transmite si oferta de a contracta ce poate imbraca forma unei comunicari comerciale. Incheierea propriu zisa a contr prin mijloace electronice are loc in mom in care pfertantul primeste acceptarea ofertei odata cu accesarea acesteia. CAPITOLUL III. EFECTELE CONTRACTULUI INTRE PARTI

3. Principiul fortei obligatorii a contractului ( pacta sunt severanda ) 3.1. Consideratii preliminare. Art 969 C civ conventiile legal facute au putere de lg intre partile contractante. Contr este lg partilor, acestea fiind tinute sa-l respecte intocmai potrivit adagiului latin pacta sunt servanda. Consecinte: - contr are forta obligatorie pt partile contractante - contr priveste in 1 rand partile contractante deci se refera la relativitatea efectelor contr - forta obligatorie a contr este aceeasi si pt inst de judecata care au sarcina de a asigura executarea lui. 3.2. Forta obligatorie a contractului intre parti. Consecinte: 3.2.1. Obligatia partilor de a-si executa intocmai contractul: executarea obl stabilite in contr la data si conditiile stab in contr; creditorul poate utiliza toate mijloacele jur oferite de lg pt a obtine executarea in natura a prestatiilor datorate de debitor; cand executarea in nat nu mai este posibila, obl debitorului se transforma in daune-interese, angajandu-se rasp lui contractuala. 3.2.2. Executarea cu buna credinta a contractului. Art 570 alin (1) C civ conventiile tb executate cu buna credinta. a) obl de loialitate indatorirea partilor de a se informa reciproc pe toata durata contr; b) obl de cooperare indatorirea partilor de a facilita executarea contr pt a asigura echilibrarea prestatiilor. Art 1899 alin (2) C civ buna credinta se prezuma totdeauna si sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua-credinta

6

3.2.3.Irevocabilitatea contractului prin vointa unei parti. Simetria in contracte Principiul irevocabilitatii exprima ideea ca un contr nu poate fi revocat decat prin acordul partilor. Aceasta este regula si prin exceptie de la ea, contr poate fi desfacut prin vointa unei sg parti numai pt cauzele autorizate de lg. A. Revocarea contractului prin consimtamantul mutual produce efecte numai pt viitor operand ca o reziliere amiabila, preferabila celei prev de art 969 alin (2) C civ. La contr cu exe instantanee (v-c), revocarea mutuala nu are caracter retroactiv, partile in realitate dorind sa incheie un nou contr, in sens contrar, adica de la dobanditor la instrainator. Daca intervine revocarea (mutuus dissensus), conventia nu-si va produce insa efectele sale decat pt viitor, efectele pe care contr le-a produs in trecut fiind mentinute. Consecinte: toate dr dobandite pe timpul contr se mentin; partile sunt obl sa plateasca taxele de contr; cand contr are ca ob instrainarea unui imobil,conventia va fi urmata de efectuarea formalitatilor de publicitate. Judecatorul este tinut de contr, in sensul ca el tb sa aplice clauzele lui asa cum aplica lg; judecatorul nu este in dr sa intervina chiar la cererea uneia din parti pt a revoca sau modifica contr inafara de cauze determinate de lg. B. Revocarea unilaterala a contr art 969 alin (2) din cauze autorizate de lg pot fi reziliate: contr de inchiriere fara termen, contr de mandat, de depozit, de asigurari, etc. Conditii pt denuntarea unilaterala: clauza de denuntare unilaterala nu se poate introduce intr-un contr daca lg prevede ca el este irevocabil (donatia); clauza de denuntare unilaterala nu tb sa fie conditie pur potestativa din partea celui care obl deoarece o asemenea clauza este nula (1010 C civ). C. Rezilierea fortata a contr este cazul contr intuituu personae. Daca acea pers decedeaza inceteaza forta obl a contr ale carui efecte nu se transmit mostenitorilor. Contr pot fi modificate fortat, independent de vointa partilor: prorogarea legala (prelungirea sau reinoirea contr de inchiriere). Contr pot fi suspendate temporar in mod fortat cand pe parcursul existentei unui contr cu exe succesiva intervine un caz de forta majora. 3.3. Forta obligatorie a contractului in raport cu instanta de judecata orice contr valabil incheiat are forta obligatorie si pt instanta de judecata, judecatorul fiind obl sa dispuna executarea lui. Singurul lucru pe care il poate face judecatorul este acordarea pt debitor a unor termene de gratie. 3.4.Corelatia dintre forta obligatorie a contractului si forta legii. Interventia legiuitorului in contracte. Teoria impreviziunii. 3.4.1. Corelatia dintre forta obligatorie a contractului si forta legii: - contr obliga partile si avanzii lor cauza; lg contine reguli de conduita cu caracter general, abstract si impersonal obl pt toti subiectii de dr; - contr regl rap jur civ concret; lg regl rap jur civ abstract; - contr = opera partilor (pf/pj); lg = opera parlamentului; - contr poate fi modificat prin vointa partilor; lg poate fi modificata doar de autor cu respectarea unei anumite proceduri. 3.4.2. Interventia legiuitorului in contracte: - pt modificarea duratei contr prin prorogari legale ( prorogarea contr de inchiriere din 5 in 5 ani)7

- pt modificarea modalitatii de executare prin moratoriul legal ( termen acordat de legiuitor debitorilor avand ca efect amanarea generala a executarii unei obl; are caracter temporar si se ia in timp de criza) 3.4.3. Teoria impreviziunii. 3 forme de revizuire: - revizuirea conventionala: clauze prin care partile prevad ca fiecare dintre ele va putea invoca revizuirea in caz de schimbare a circumstantelor economica; clauze de variatie automatica care au ca tipar clauza de indexare prin care in obl pecuniare, suma datorata va varia in functie de variatia indicelui ales; - revizuirea legala are la baza interesul general care tb sa primeze in rap cu interesele personale; - revizuirea judiciara de ex in cazul obligatiilor pecuniare succesive. Impreviziunea consta in paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare ce apare intre prestatiile lor in cursul executarii contr determinat de cresterea considerabila si imprevizibila a preturilor. Se aplica contr cu titlu oneros afectate de modalitatea termenului, contr cu executare succesiva. Practica judiciara respinge aceasta teorie, neadaptarea contr putand avea loc prin acordul de vointa al partilor. Partile pot stabili in contract clauze de impreviziune. 3.5. Forta obligatorie a contractelor si principiul libertatii si egalitatii partilor. In principiul fortei obligatorii a contr isi au sorginte 2 principii: irevocabilitatea si relativitatea efectelor contr. 3.6. Corelatia dintre principiul fortei obligatorii si principiul relativitaii contractului: deosebiri: - daca intre parti contr este o realitate absoluta (forta obligatorie), fata de terti nu reprezinta decat o realitate relativa (princ relativitatii); - princ fortei obligatorii impune partilor executarea contr, princ relativitaii impune tertilor respectarea contr, acesta fiindu-le opozabil. 4. Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice 4.1. Principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor partilor in contractele sinalagmatice. Efecte speciale: a) in situatia in care desi una dintre parti nu si-a executat propria obligatie pretinde totusi celeilalte parti sa si-o execute pe a sa, aceasta din urma poate invoca exceptia de neexecutare a contr; b) daca una din parti nu-si executa in mod culpabil obl, cealalta parte poate sa ceara in justitie rezolutiunea contr; c) daca o parte se afla in imposibilitate de a executa contr aceasta inceteaza, punandu-se pb suportarii riscurilor contr.

8

Obl reciproce tb sa aiba un izvor comun, de natura contractuala. Nu tb confundata ideea de reciprocitate a obl sau a datoriilor cu ideea de reciprocitate a prestatiilor. Reciprocitatea obl nu se confunda nici cu echivalenta prestatiilor. 4.2. Exceptia de neexecutare a contractului 4.2.1. Definitie: Este mijlocul jur prin care una din partile contr sinalagmatic refuza sa-si execute propriile obl pe motiv ca cealalta parte contractanta ii solicita acest lucru fara ca aceasta din urma sa-si fi executat propriile obl. 4.2.2. Temei juridic: Consta in principiul reciprocitatii si interdependentei obl partilor in contr sinalagmatice. 4.2.3. Aplicatii practice: contractul d v-c: cumparatorul, cf art 1362 poate refuza plata pretului daca vanzatorul nu preda lucrul precum si in cazul unui pericol iminent de evictiune; contr de schimb; contr de depozit 4.2.4. Conditiile pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului Obligatii reciproce si interdependente ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract Sa existe o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de importanta din partea celuilalt cocontractant Neexecutarea nu se datoreaza faptei insesi a celui ce invoca exceptia, fapta ce l-a impiedicat de celalalt sa execute obligatia Partile sa nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce 4.2.5. Efectele exceptiei de neexecutare a contractului Exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatia celui care o invoca, contractul ramanand temporar neexecutat. Partea indrituita sa refuze executarea obligatiei sale, nu poate fi obligata sa plateasca daune-interese moratorii pe motiv de intarziere in exec prestatiilor. Contractul ramane valabil chiar daca este suspendat. 4.2.6. Distinctia dintre exceptia de neexecutare a contractului si dreptul de retentie Dreptul de retentie se aplica nu numai contractelor sinalagmatice ci si unor raporturi juridice nascute intedendent de existenta oricarui contract Dreptul de retentie nu este o manifestare de a exceptiei de neexecutare nici chiar in ipoteza vanzatorului care refuza sa predea bunul pana la primirea pretului Intre acestea 2 notiuni exissta doar o aparenta interferenta in cazurile acelor contracte sinalagmatice care, intre altele, nasc o obligatie de predare a unui lucru. 4.3. Rezolutiunea contractelor 4.3.1. Notiune si definitie Este acea sanctiune care se aplica neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului.9

4.3.2. Domeniul de aplicare al rezolutiunii Se aplica numai contractelor cu executare dintr-o data. C sinalag indif daca sunt cu titlu oneros sau gratuit, comutative sau aleatorii. 4.3.3.Cazuri in care rezolutiunea nu se aplica unor contracte sinalagmatice a) Contractul de renta viagera b) Contractul de joc si prinsoare c) Contractul de imparteala 4.3.4. Temeiul juridic al rezolutiunii Este constituit din interdependenta si reciprocitatea obligatiilor in contractele sinalagmatice. 4.3.5. Rezolutiunea judiciara A. Notiune. Rezolutiunea se aplica tuturor contractelor cu titlu oneros sau cu titlu gratuit si poate fi introdusa numai de partea care a executat obligatiile contractuale sau este pe cale sa le execute. B. Conditiile cerute exercitarii rezolutiunii judiciare a) una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile. Neexecutarea poate fi totala sau partiala, definitiva sau temporara, pozitiva sau negativa. Neexecutarea totala este atunc cand debitorull nu si-a executat obligatiile asumate Neexecutarea este partiala atunci cand debitorul nu si-a executat o parte din obligatii sau si le-a executat defectuos. b) neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a indeplicit obligatia. Astfel daca neexecutare se datoreaza unui caz fortuit nu se pune problema rezolutiunii. Debitorul trebuie sa fie in culpa. c) debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere, in conditiile prevazute de lege. Cazuri: - in cazurile expres prevazute de lege; - cand partile au convenit expres ca debitorul este de drept in intarziere la implinirea termenului la care trebuia sa isi indeplineasca obligatia - cand obligatia nu putea fi indeplinita decat intr-un termen determinat - in cazul obligatiilor continue - in cazul obligatiilor de a nu face. Instanta poate aprecia daca este necesara rezolutiunea sau acordarea unui termen de gratie debitorului. Termenul de gratie reprezinta perioada de timp pe care instanta o acorda debitorului in vederea executarii intregii obligatii sau a restului acesteia. Termenul poate fi dat in instanta de fond, in apel sau in recurs 4.3.6. Rezolutiunea conventionala a contractului. Pactele comisorii exprese Pactele comisorii sunt clauze contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia dintre ele. Prezinta avantaje fata de rezolutiunea judiciara. A. Pactul comisoriu expres de gradul I este clauza contractuala prin care partile prevad ca in cazul in care una dintre ele nu executa obligatiile, contractul se desfiinteaza B. Pactul comisoriu expres de gradul II este clauza contractuala prin care partile prevad ca in cazul in care una dintre ele nu-si executa obligatiile, cealalta are dreptul sa desfiinteze contractul pe cale unilaterala10

C. Pactul comisoriu expres de gradul III este clauza contractuala prin care partile prevad ca in cazul in care una dintre ele nu-si executa obligatiile, contractul se considera rezolvit de drept. D. Pactul comisoriu expres de gradul IV este clauza contractuala prin care partile prevad ca in cazul in care una dintre ele nu-si executa obligatiile, contractul se desfiinteaza de plin drept, fara somatie sau punere in intarziere si fara interventia instantei de judecata. 4.3.7. Corelatia intre pactele comisorii si alte institutii juridice A. Pactul comisoriu, clauza penala si clauza de arvuna. Clauza penala evaluarea anticipata a daunelor-interese. Pactele comisorii exprese nu exclud clauza penala s nici viceversa. Arvuna evaluarea anticipata a despagubirilor ce creditorul le poate pretinde in caz de neexecutare a contractului. B. Pactele comisorii si clauzele de agravare a raspunderii civile contractuale. Clauza de agravare sunt acele conventii prin care se amplifica raspunderea. Pactele comisorii nu exclud clauzele de agravare a raspunderii. 4.3.8. Efectele rezolutiunii (judiciara si conventionala) Principalul efect este desfiintarea retroactiva a contractului. A. Intre parti are ca efect punerea in situatia anterioara (restitutio in integrum) B. Fata de terti are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consimtite in favoarea lor de dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit. 4.4. Rezilierea contractelor sinalagmatice Este desfiintarea contractelor sinalagmatice cu executare succesiva pentru motivul ca una dintre parti nu-si indeplineste obligatiile asumate. 4.5. Distinctia intre rezolutiunea si nulitate a) rezolutiunea este o cauza de ineficacitate a contractelor sinalag, pe cand nulitatea se aplica tuturor actelor juridice civile; b) cauza rezol neexec culpabila a oblig de catre una din parti, iar nulit se datoreaza neresp cond de validitate prevazute de normele legale in vig; c) cauzele rezol sunt ulterioare incheierii valabile a contr, cauzele nul fiind anterioare sau concom incheierii actului jur; d) la rez rasp contractuala, la nul rasp civila delictuala 4.6. Riscurile contractului 4.6.1. Consideratii prealabile Rezolutiunea sau rezilierea presupun o neexecuttare a contractului imputabila uneia dinter parti, pe cand riscul contractului apare ca o consecinta a neexecutarii contractului sinalagmatic, ca urmare a unei cauze independente de orice culpa a vreuneia dintra parti. 4.6.2. Principiul resperit debitori Consta in regula conform careia riscul contractului este suportat de debitorul obligatiei de executat, respectiv de partea a carei obligatie, datorita fortei majore nu mai poate fi executata. Oblig a devenit numai partial imposibil de exec 2 sit:11

- reducerea proport a contraprestatiei celeilalte parti, deb oblig imposibil de exec suportand riscul contr in masura in care nu si-a respectat propria oblig: - incetarea in intreg a contr atunci cand ceea ce a mai ramas de exec nu poate asigura scopul contr, sit cand riscul contr este suportat in intreg de deb oblig imposibil de exec. 4.6.3. Suportarea riscurilor in contractele sinalagmatice translative de proprietate Regula consacrata in legislatie este ca in cazul contractelor translative de proprietate, riscul contractului il suporta acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieririi fortuite a acestuia, regula res perit domino. A. Ipoteza contractelor consensuale pure si simple prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun cert. Riscul va fi suportat de catre dobanditor deoarece el este proprietarul bunului la momentul incheierii contractului. Exceptie : riscul pieirii fortuite este sup de instrainator, atunci cand acesta a fost pus in intarziere de catre dobanditor, deoarece nu si-a exec la termenul prev oblig sa. B. Ipoteza contractelor in care transmiterea proprietatii are loc ulterior momentului incheierii contractului. Riscul va fi suportat de catre vanzator deoarece el este proprietarul bunului pana la momentul transferarii dreptului de porprietate. C. Ipoteza contractelor in care transferul proprietatii este afectat de o conditie. a) Conditie suspensiva - Riscul va fi suportat de catre vanzator,deoarece el este proprietar al bunului pana la indeplinirea conditiei suspensive. b) Conditie rezolutorie - Riscul va fi suportat de catre dobanditor, deoarece el este proprietar al bunului pana la indeplinirea conditiei rezolutorie. CAPITOLUL IV. EFECTELE CONTRACTULUI FATA DE TERTI. RELATIVITATEA EFECTELOR CONTRACTULUI. OPOZABILITATEA CONTRACTULUI FATA DE TERTI 3. Exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractului 3.1. Notiune Exceptiile de la principiul relativitatii sunt acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti sau succesori in drepturi ai partilor. 3.2. Clasificare Exceptii aparente: - contractul colectiv de munca pg 126 - actiunile directe pg 126 - promisiunea faptei altuia Exceptii reale: - stipulatia pentru altul 3.3. Promisiunea faptei altuia (conventia de porte-fort) 3.3.1. Definitie Este un contract/ clauza intr-un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor, sa determine o terta persoana sa isi asume un anumit angajament juridic in folosul creditorului din contract.

12

Debitorul nu promite fapta altuia, ci fapt sa. Tertul ramane strain de contract si deci nu are nici o obligatie. Oblig deb este o oblig de a face. 3.3.2. Aplicatii practice a) contractul de mandat b) instrainarea unui bun indiviz c) incheierea actelor juridice in numele si pe seama unei persoane absente sau incapabile 3.3.3. Efecte In sarcina debitorului se naste o obligatie de a face, de rezultat (determinarea unei persoane de a ratifica sau incheia un act juridic) In cazul in care debitorul nu isi executa obligatia, creditorul nu va putea cere executarea in natura a obligatiei ci doar plata unor daune interese, precum si rezolutiunea contractului. 3.4. Contractul in favoarea unei terte persoane ( stipulatia pentru altul ) 3.4.1. Notiune Stipulatia pentru altul este acel contract prin care o parte (stipulant) obliga o alta parte (promitent) sa dea sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane, straina de contract (tert beneficiar) 3.4.2. Aplicatii practice contr de renta viagera, de donatie cu sarcini, transport de bunuri, de asigurare 3.4.3. Conditii de valabilitate a stipulatiei pentru altul a) conditii generale de validitate ale oricarui contract b) vointa de a stipula sa fie certa si neindoielnica c) tertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau cel putin determinabila.; stipulatia poate fi prevazuta si in favoarea unei persoane viitoare. 3.4.4. Dreptul tertului beneficiar - se naste direct din contract - este irevocabil 3.4.5. Efectele stipulatiei pentru altul A. Efectele intre stipulant si promitent - se naste obligatia de a da, a face sau a nu face - stipulantul are la indemana o serie de mijloace directe si indirecte pentru a-l constrabge pe promitent sa-si execute obligatia. - stipulantul poate pretinde daune interese in masura in care va dovedi ca prin neexecutarea obligatiei i s-a adus un prejudiciu B. Efectele intre promitent si tertul beneficiar - tertul nu suporta concursul creditorilor stipulantului sau eventuala insolvabilitate a acestuia - dreptul tertului se poate transmite mostenitorilor sai in caz de deces - mostenitorii stipulantului nu pot avea nicio pretentie asupra dr tertului, deoarece acesta nu a apartinut patrim stipulantului13

- tertul beneficiar are act dir impotriva promitentului, cu toate ca nu este parte in contr. - tertul nu este obligat sa primeasca dreptul nascut direct in favoarea lui. C. Efectele intre stipulant si tert - dreptul nascut in favoarea tertului nu poate fi revocat; exceptii: contractul de transport si contractul de asigurare. 3.4.6. Natura juridica a stipulatiei pentru altul Teoria dreptului direct dreptul tertului isi are originea in mod direct in contractul incheiat intre stipulant si promitent. 3.5. Simulatia exceptie de la opozabilitatea contractului fata de terti 3.5.1. Notiune si terminologie Simulatia este actul secret care modifica un act public, nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altei persoane. art 1175 3.5.2. Corelatia dintre parti, avanzi-cauza si terti in cadrul simulatiei Fata de terti, actul secret al simulatiei nu produce nici un efect. 3.5.3. Conditiile simulatiei A. Contrainscrisul sa fie un act secret incheiat a.i. cupr si existenta sa sa nu fie cunoscut de terti; B. Contrainscrisul trebuie sa fie un act contemporan cu actul aparent. 3.5.4. Formele simulatiei A. Contractul public este ficiv. Este necesar ca actul public sa fie anulat prin efectele contrainscrsului B. Actul public deghizeaza actul secret partile incheie un anumit contract care da nastere adevaratelor raporturi juridice dintre ele, contract care imbraca insa forma unui alt contract. a) Deghizare totala se ascunde insasi natura actului secret, in actul public se indica un anumit contract iar in actul secret se arata adevaratul contract incheiat intre parti; b) Deghizare partiala prin actul public se limiteaza sau ascund clauzele sau efectele actului secret C. Interpunerea de persoane (conventie de prete nome) imprumut de nume contractul aparent se incheie intre anumite pers, iar actul secret precizeaza ca beneficiarul contractului este o alta persoana. 3.5.5. Scopurile si limitele simulatiei A. Scopul simulatiei este acela de a crea o neconcordanta intre vointa reala si cea declarata, acordul in vederea realizarii unui raport juridic fiind dublat de un alt acord, pentru a ascunde fata de terti acordul secret B. Limitele simulatiei: ordinea publica si bunele moravuri 3.5.6. Sanctiunea simulatiei este inopozabilitatea fata de tertele persoane a situatiei juridice create prin contractul secret si, dupa caz, inlaturarea simulatiei pe calea actiunii in simulatie. Tertii nu sunt obligati nici sa respecte si nici sa suporte efectele contractului14

3.5.7. Efectele simulatiei A. Efectele simulatiei in raporturile dintre partile contractante. Fata de partile contractante isi produce efecte actul secret. Aceste isi produce efectele si fata de succesorii unversali sau cu titlu universal daca nu le-au fost fraudate interesele, situatie in care devin terti propriu-zisi. B. Efectele simulatiei fata de terti. Fata de terti isi produce efecte actul public, ei nefiind obligati sa respecte actul secret. C. Efectele simulatiei in raporturile dintre terti. In caz de conflict de interese intre terti, vor avea castig de cauza acei terti care se vor intemeia cu buna-credinta pe actul aparent 3.5.8. Actiunea in simulatie - este acea actiune in justitie prin care se cere instantei de judecata sa constate existenta si continutul actului secret, cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze care anihileaza sau mascheaza actul real. Prin urmare, nu se doreste desfiintarea actului secret, ci mentinerea acestuia in vederea producerii efectelor pentru care a fost incheiat. Se poate dubla cu actiune in nulitatea cand au fost incalcate dispozitii imperative ale legii. Poate fi introdusa de orice parte interesata. De cele mai multe ori este introdusa de creditorul uneia dintre parti. 3.5.9. Proba simulatiei Intre parti proba simulatiei se face numai potrivit normelor dreptului comun privitoare la actele juridice. Proba cu martori este admisa doar in urmatoarele situatii: a) cand actul a fost incheiat prin frauda sau vicierea consimtamantului b) cand partile au un inceput de dovada scrisa c) cand partile nu au avut posibilitatea de a-si preconstitui un inscris d) in cazul unei simulatii ilicite pentru a se eluda legea sau interesele statului e) imposibilitatea conservarii probei scrise f) cand actul public este fictiv 3.5.10. Distinctia intre simulatie si alte institutii juridice asemanatoare A. Simulatia si dolul Asemanari - ambele se ascund in spatele unei aparente Deosebiri - dolul este fraudulos prin definitie, pe cand simulatia este de regula licita - dolul este impotriva unei parti contractante pe cand simulatia este impotrivaunor terti B. Simulatia si eroarea obstacol Asemanari - la ambele exista o neconcordanta intre vointa reala si vointa declarata Deosebiri - simulatia nu este un viciu de consimtamant - simulatia presupune dualitatea act public act secret, eroarea nu este supusa unei asemenea conditii - eroarea este un proces intern, nematerializat in exterior, pe cand simulatia implica exteriorizarea manifestarii de vointa C. Simulatia si falsul15

Asemanari - au drept scop atestarea unor imprejurari necorespunzatoare realitatii Deosebiri - falsul are ca obiect insusi inscrisul / documentul care va fi alteral, iar simulatia are ca obiect intentia si vointa partilor D. Simulatia si novatia Asemanari - ambele presupun existenta a 2 acte juridice - novatia obiectiva se aseamana cu deghizarea - novatia subiectiva se aseamana cu interpunerea de persoane Deosebiri - la novatie ambele acte isi produc efectele fata de parti, pe cand la simulatie doar cel secret - la novatie incheierea actelor are loc succesiv, pe cand la simulatie incheierea actelor are loc simultan - novatia presupune vointa de a nova iar simulatia presupune intentia de a simula 3.5.11. Aplicatii ale simulatiei in dreptul civil A. Simulatia in cazul prevazut de art. 1307 C civ B. Simulatia utilizata pentru eludarea interdictiei de a dobandi mai mult de 200ha prin acte intre vii C. Simulatia in cazul inalienabilitatii temporare prevazuta de Lg 18/1991 D. Simulatia in cazul interdictiei de instrainare a locuitntelor prevazuta de Lg 112/1995 E. Simulatia in materia dreptului de preemtiune F. Simulatia in materia dobanzii

TITLU IV. FAPTELE JURIDICE IZVOARE DE OBLIGATII CAPITOLUL I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE 1. Notiune

16

Faptele juridice sunt toate actiunile omenesti licite sau ilicite, savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care totusi se produc in puterea legii, independent de vointa celor care au savarsit faptele. 2. Clasificarea faptelor juridice in sens restrans a) Fapte juridice licite actiunile savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice obligationale, dar care produc asemenea eefecte in puterea legii, fara ca prin ele sa se incalce normele legale in vigoare. b) Fapte juridice ilicite - actiunile savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice obligationale, dar care produc asemenea eefecte in puterea legii, impotriva vointei autorului lor si prin care se incalca legea sau bunele moravuri.. 3. Reglementarea legala a faptelor juridice Fapte licite - 986-997 CC Fapte ilicite 998-999 CC CAPITOLUL II. FAPTELE JURIDICE LICITE GESTIUNEA DE AFACERI 1. Notiune. Definitie Gestiunea de afaceri reprezinta faptul juridic licit prin care o persoane (gerant) savarseste din propria initiativa acte juridice sau materiale necesare si utile in interesul altei persoane (gerat). 2. Aplicatii practice ale gestiunii de afaceri - agentul de burs care lucreaz pe lng o burs i face operaiuni pentru clienii si, pe care acestea nu le cunosc, dar le d socoteal de activitatea sa. n acest caz, agentul nu lucreaz ca mandatar, deoarece nu are mandat de la clieni, ci ca gerant; - actele materiale i juridice pe care le face coproprietarul asupra bunurilor din copro-prietate, care folosesc i celorlali coproprietari; - chiriaul care face reparaiile mari n contul proprietarului; - persoana care conduce victima unui accident la spital, dndu-i ngrijiri i fcnd anumite cheltuieli; - plata pensiei de ntreinere ctre creditorul acesteia, n numele debitorului - aciunea unui notar sau avocat care, n afara angajamentului avut cu un client, preia iniiativa unei operaiuni oportune n interesul clientului lor 3. Conditiile gestiunii de afaceri 3.1. Obiectul gestiunii17

acte materiale precum repararea unui bun al geratului sau acte juridice precum plata unor taxe sau impozite sau chiar angajarea unei persoane pentru a efectua o reparatie. Gestorul de afaceri nu poate incheia acte de dispozitie pe seama geratului. Uneori insa, asemenea acte raportate la intreg patrimoniul unei persoane au valoarea unor acte de administrare. Actele juridice incheiate si faptele juridice savarsite trebuie sa aiba caracter patrimonial. 3.2. Utilitatea gestiunii Prin savarsirea ei se evita de cele mai multe ori o pierdere patrimoniala. Este o chestiune de fapt care este lasata la atitudinea instantei de judecata, aprecierea urmand a fi facuta in functie de data la care operatiunea a fost savarsita, fiind irelevant daca bunul a pierit din caz fortuit. 3.3. Atitudinea partilor fata de gestiune Nu exista gestiune daca nu exista intentia de a gera afacerile altuia fara stirea acestuia. a) actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia. Gerantul poate actiona si in interes propriu sau in interesul unei alte persoane (coproprietate). Gerantul trebuie sa aiba intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor (animus gerandi). b) geratul sa nu aiba cunostinta de operatia pe care geratul o savarseste in interesul sau c) gestiunea de afaceri nu trebuie neaparat facuta numai in interesul geratului, ea poate fi facuta si in interesul gerantului d) faptele sau actele de gestiune trebuie facute cu intentia de a obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor ocazionate cu indeplinirea lor. 3.4. Geratul trebuie sa aiba capacitatea de a contracta a) gerantul trebuie sa aiba capacitate exercitiu. Atunci cand obiectul gestiunii ol constituie acte de conservare gerantul poate fi chiar si un incapabil. b) geratul poate fi si cu/fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. 4. Efectele gestiunii de afaceri Geratul are la ndemn aciunea negoiorum gestor directa mpotriva gerantului pentru a-1 obliga s-i dea socoteal de gestiunea sa, iar gerantul are mpotriva geratului aciunea negotiorum gestor contraria, ori de cte ori afacerile acestuia nu au fost bine administrate. 4.1. Raporturile dintre gerant si gerat A. Obligatiile gerantului a) gerantul are obligaia de a continua afacerea nceput pn cnd geratul va avea mijloacele necesare s se ocupe de ea. Dac geratul moare, gerantul va fi obligat s continue gestiunea pn cnd motenitorii geratului vor putea lua direciunea afacerii b) n efectuarea actelor de gestiune, gerantul trebuie s depun diligenele unui bun proprietar c) obligaia de a da socoteal geratului pentru toate operaiile efectuate, pentru ca acesta s poat aprecia in concreto utilitatea lor.18

B. Obligatiile geratului Geratul are obligaia de a plti gerantului toate cheltuielile necesare i utile pe care i) acesta le-a fcut n cursul gestiunii.Dou prestaii: - geratul va plti valoarea muncii ntrebuinate i a cheltuielilor fcute, n limita n care ele au fost necesare sau utile, utilitatea lor apreciindu-se dup rezultatul direct al amestecului gerantului; - obligaia de restituire nu-i incumb geratului n cazul cheltuielilor voluptuarii fcute de ctre gerant. Gerantul se poate prevala de dreptul de retenie asupra bunurilor geratului pn cnd acesta din urm l despgubete de cheltuielile ocazionate de gestiune, dar numai dac aceasta din urm a fost util. 4.2. Raporturile dintre gerat si terti Dac gestiunea desfaceri a fost ratificat sau este util, geratul are ndatorirea s execute toate obligaiile contractate de gerant, n nume propriu sau n numele geratului, n interesul gestiunii. 4.3. Raporturile dintre gerant si terti In cazul n care el a ncheiat acte juridice n nume propriu cu terii, gerantul va rspunde fa de acetia indiferent dac gestiunea a fost sau nu util pentru gerat deoarece retroactiv aceasta se va converti ntr-un contract de mandat (ratihabitio inandato aequiparatur). 5. Proba gestiunii de afaceri Dac operaiunile fcute de gerant sunt fapte materiale ele vor putea fi dovedite cu orice mijloc de prob. In schimb, dac operaiile au fost acte juridice, se vor aplica regulile de prob privitoare la actele juridice. 6. Natura juridica 6.1. Gestiunea de afaceri si mandat Asemanari a) Att la mandat, ct i la gestiunea de afaceri o persoan ncheie acte juridice n contul altei persoane; b) Ambele pot fi cu sau fr reprezentare; c) Att actele i faptele svrite de ctre gerant, ct i cele ntreprinse de mandatar se As frng n acelai mod i dau n principiu natere la aceleai efecte juridice n privina geratului i a mandantului; d) Ca i mandatul, gestiunea de afaceri are acelai obiect, adic o aciune n favoarea altei persoane. e ) Ratificarea actelor i faptelor svrite de ctre gerant transform relaiile ulterioare intr-un raport juridic de mandat. Deosebiri a) Gerantul poate ncheia acte juridice i svri acte materiale, pe cnd mandatarul ncheie numai acte juridice;19

b) Gerantul acioneaz din proprie iniiativ, far tirea geratului, pe cnd mandatarul acioneaz pe baza mputernicirii primit de la mandant, chiar dac mandatul este tacit; c) Gerantul este obligat s continue gestiunea la moartea geratului, pn cnd motenitorii vor fi n stare s o preia, pe cnd mandatul nceteaz de plin drept la moartea mandantului, fiind un contract intuituu personae d) Gerantul rspunde numai dac se face vinovat de doi, pe cnd mandatarul rspunde rar excepie, n situaia n care nu acioneaz n mod corespunztor; e) Gerantul nu poate renuna le gestiune, n schimb mandatarul poate renuna cnd continuarea executrii i-ar produce un prejudiciu; f) Mandatul este la origine un act juridic, deci o manifestare de voin exprimat cu intenia de a produce efecte juridice, n timp ce gestiunea de afaceri este un fapt juridic stricto sensu exprimat fr intenia de a produce efecte juridice; g) Gerantul este obligat fa de gerat numai n msura oportunitii i utilitii gestiuni. n timp ce obligaiile mandatarului i cele ale mandantului se circumscriu ab initio n sfera obiectului conveniei 6.2. Gestiunea de afaceri si imbogatirea fara justa cauza Asemanari a) Ambele se bazeaz pe ideea de echitate, unde nu se admite ca o persoan s se mbogeasc fr drept, n paguba alteia. b) Ambele se nscriu n categoria faptelor licite productoare de obligaii. Deosebiri - geratul are obligaia de a restitui cheltuielile la valoarea lor integral, chiar dac avantajele gerrii ar fi mai mici, n schimb mbogitul este obligat s restituie nsr- citului numai valoarea mbogirii sale; - eventuala mrire a patrimoniului geratului are ca temei juridic voina geratului de a se obliga, la mbogirea fr just cauz neexistnd un astfel de temei; - gestiunea de afaceri este rodul unei manifestri unilaterale de voin, mbogirea far just cauz putnd lua natere i prin fapta unui ter, din caz fortuit sau for major; - n cazul gestiunii de afaceri, utilitatea acesteia sau eventuala mbogire se apreciaz n momentul cnd au fost fcute actele de gestiune, neinteresnd faptul c utilitatea acestor acte a disprut ulterior din caz fortuit sau for major, n schimb n cazul mbogirii fr just cauz, va fi apreciat mbogirea din momentul introducerii aciunii n justiie, astfel c dac pn la acest moment mbogirea a pierit din caz fortuit sau foi major, aciunea de in rem verso rmne far obiect. 6.3. Gestiunea de afaceri si stipulatia pentru altul Asemanari - n ambele operaiuni juridice intervine o ratificare Deosebiri - n timp ce stipulaia pentru altul este consecina unui contract, gestiunea de afaceri este un fapt juridic voluntar stricto sensw,20

- n timp ce gerantul nu lucreaz pentru sine, ci exclusiv n interesul altuia, stipulantul lucreaz n primul rnd pentru sine, i numai n subsidiar n favoarea beneficiarului stipulaiei; - n cazul gestiunii de afaceri, dac aceasta este util, n sarcina geratului se nasc obligaii chiar dac nu a fost ratificat, deci mpotriva voinei geratului. Dimpotriv, atunci cnd terul beneficiar renun la beneficiul su, nu are nici o obligaie fa de stipulant, chiar dac beneficiul sau terul respectiv i era necesar. PLATA NEDATORATA 1. Notiune. Definitie Este acel fapt juridic licit care rezid n aceea c o persoan, denumit solvens execut, din eroare, o prestaie la care nu era obligat ctre o alt persoan denumit accipiens, lipsind intenia de a plti pentru acesta. Cel care face o asemenea plat se numete solvens, iar cel care a primit-o se numete accipiens. Plata nu constituie un fapt unilateral nici din partea celui care face plata, deci a solvensului, nici din partea celui care o primete, deci a accipiensului, deoarece reprezint pentru ambele pri un raport convenional, implicnd intenia comun de a stinge prin remiterea i primirea plii, raportul obligaional existent ntre ele. Intre solvens i accipiens nu exist dect n aparen o legtur contractual. Solvens face plata cu credina greit c este debitorul lui accipiens, iar accipiens-ul poate primi plata cu credina greit c o primete de la adevratul debitor, n situaia n care solvens-ul este de bun-credin. Prin efectuarea unei pli nedatorate se nate un raport juridic obligaional, n care solvensul devine creditor al obligaiei de restituire, iar accepiens debitorul aceleiai obligaii. Art. 993 C. civ. care prevede: acela care din eroare, crezndu-se debitor, a pltit o datorie, are drept de repetiiune asupra creditorului" 2. Cazuri de restituire a) restituirea unei pli a unei obligaii inexistente, dar cel care a pltit a crezut c exist; b) plata a fost fcut de o persoan care nu era datoare, dar care se credea datoare, ctre adevratul creditor; c) debitorul pltete o datorie existent, dar ctre o alt persoan dect adevratul rihditor, avnd aceast credin; d) plata s-a fcut de debitor creditorului, dar n realitate obligaia era stins; e) plata s-a fcut de debitor creditorului, dar n realitate obligaia era nul; f) plata s-a fcut de debitor creditorului, dar n realitate obligaia nu trebuia pltit, deoarece contractul era rezolvit; g) debitorul preului unui bun face plata prin mandat potal, dar din cauza coincidentei numelui, aceasta ajunge la o alt persoan dect adevratul vnztor; h) autorul unui accident rutier, asigurat pentru rspundere civil, i pltete deja despgubiri celui ce primise deja contravalorare prejudiciului produs de la societatea de asigurri; i) efectuarea unei pli nainte de mplinirea condiiei suspensive; j) predarea ambelor lucruri n cazul unei obligaii alternative, dei obligaia se stinge chiar i numai prin predarea unuia dintre ele;21

k) plata fcut de un motenitor n numele tuturor comotenitorilor, crezndu-se din are rspunztor solidar pentru o datorie a succesiunii; 1) ncasarea unor drepturi de pensie peste prevederile legale. In toate aceste cazuri, solvensul poate reclama restituirea de la accipiens. 3. Conditiile platii nedatorate 3.1. Existenta unei plati In sens juridic, prin plat se nelege executarea voluntar a obligaiei de ctre debitor, indiferent de obiectul ei. Astfel, prin plat se nelege executarea oricrei obligaii pozitive, indiferent de obiectul ei, care poate fi un bun individual determinat, un bun determinat prin caractere generice, o sum de bani, iar n unele opinii chiar i un bun incorporai. Nu trebuie s nelegem prin pia numai obligaia de a da o sum de bani. Este necesar ca plata s fie fcut cu voina ferm de a stinge o datorie, in caz contrar considerndu-se c are valoarea unei donaii sau mprumut. 3.2. Datoria a carei stingere s-a dorit prin plata sa nu existe Prin urmare ntre solvens i accipiens s nu existe un raport obligaional a crui stingere se urmrete prin plat. 3.2.1. Situatii ce privesc caracterul nedaorat absolut al platii a) Plata fcut n absena oricrui titlu - chiar titlu aparent de crean. n aceast categorie se plaseaz cazurile cnd nu a existat niciodat o obligaie. b) Situaia care vizeaz plata fcut n temeiul unui contract nul sau rezolvit. Avnd n vedere c att rezoluiunea ct i nulitatea au caracter retroactiv, obligaia conside- rndu-se c nu a existat niciodat, opereaz restitutio in integrum, deci restituirea tuturor prestaiilor efectuate n temeiul contractului desfiinat. c) Situatia care vizeaza plata facuta in temeiul unui contract nul sa rezolvit. d) Cazul cnd obligaia a existat, ns fusese deja executat pn n momentul efecturii plii e) Stingerea obligaiei prin prescripie extinctiv. f) Plata unei obligaii sub condiie suspensiv i a obligaiei cu termen suspensiv g) Cazul obligaiei sub condiie rezolutorie 3.2.2. Situatii ce privesc caracterul nedatorat relativ al platii Plata este nedatorat relativ cnd, n realitate, obligaia exist, dar nu n raporturile dintre solvens i accipiens, rezultnd deci c, n realitate, una dintre pri are calitatea de creditor, respectiv debitor, dar nu una fa de cealalt, ci fa de alte persoane. a) Plata altui lucru dect cel datorat. Plata altui lucru dect cel datorat poate fi ntlnit n cazul obligaiilor alternative. Obligaia alternativ este acel raport de obligaii care are ca obiect dou sau mai multe prestaii, dintre care, la alegerea uneia din pri, debitorul este inut s execute doar una singur, pentru a se elibera de datorie. b) Plata fcut unei persoane care nu este creditor. Se pot ivi n practic situaii cnd plata este fcut de ctre debitor, ns altei persoane, dect adevratului creditor.22

c) Plata ctre creditor fcut de un nedebitor. Aceast form a plii nedatorate este consacrat expres de art. 993 C. civ. potrivit cruia cel care din eroare, crezndu-se debitor, a pltit o datorie, are drept de repetiiune contra creditorului". 3.3. Plata sa fie facuta din eroare Faptul c, condiia erorii este prevzut numai n art. 993 C. civ., nu trebuie neles c aceast condiie se limiteaz numai la acest caz." Eroarea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - numai solvensul trebuie s fie n eroare; cnd plata se face printr-un reprezentant, este suficient ca numai acesta s se afle n eroare; - s fi avut un caracter determinant, n sensul c n lipsa erorii solvensul nu ar fi fcut plata; - s lipseasc orice culp din partea solvensului acesta trebuind s fie de bun- credin. Dac solvensul a pltit tiind c nu este debitor, plata astfel efectuat poate fi considerat ca o liberalitate sau ca o gestiune de afaceri. Cu eroarea se asimileaz i dolui, care este o eroare provocat prin manopere dolosive. 3.3.1. Cazuri de restituire a plii nedatorate n care nu se cere condiia erorii solvensului Cazuri: - plata obligaiei sub condiie suspensiv, dac condiia nu s-a realizat; - plata unei obligaii ulterior rezolvit; - plata fcut n executarea unei obligaii nule absolut, deoarece prile trebuie puse n situaia anterioar ncheierii actului, n caz contrar sanciunea nulitii ar fi eludat; - plata unei datori fcut a doua oar de ctre debitor, care dup ce a efectuat prestaia, pierde chitana, iar creditorul i pretinde s plteasc 4. Efectele platii nedatorate 4.1. Obligatia lui accipiens 4.1.1. Plata nedatora a avut ca obiect un bun fungibil Accipiens, indiferent de buna sau reaua credin este obligat s restituie suma de bani sau bunurile primite n aceiai cantitate i calitate. Buna sau reaua-credin intereseaz numai pentru a determina ntinderea obligaiei sale. a) Accipiensul de rea-credin va mai trebui s-i plteasc lui solvens i dobnzi legale, calculate din ziua plii, cnd plata a avut ca obiect sume de bani, chiar dac nu exist o somaie de plat i chiar dac solvens nu va face dovada prejudiciului ce 1-a suferit. Dac plata a avut ca obiect bunuri fungibile, atunci el va fi obligat la plata de daune-interese. b) Accipiensul de bun credin, n cazul n care plata a avut ca obiect sume de bani, nu are obligaia de a plti dobnzi dect din data n care devine de rea-credin, respectiv din momentul n care a primit somaia de restituire a plii. Dac a fost de bun-credin i ntre timp a decedat, iar motenitorul lui este de rea-credin, acesta din urm pltete dobnzi din ziua decesului lui de cujus.

23

In cazul n care obiectul plii 1-a constituit un alt bun fungibil dect o sum de bani, accipiensul este obligat s restituie lucrul de aceeai calitate i n aceeai cantitate, potrivit principiului genera non pereunt. 4.1.2. Plata a avut ca obiect un bun cert Prin bun cert se nelege un bun imobil sau un mobil corporal. Cnd lucrul pltit nedebit era un imobil sau un mobil corporal, cel care 1-a primit cu reacredin este obligat a-1 restitui n natur, dac exist, sau valoarea lucrului, dac a pierit sau s-a deteriorat, chiar din cazuri fortuite, afar numai de va proba c la aceste cazuri ar fi fost expus lucrul fiind chiar i n posesiunea proprietarului. a) Accipiens este de bun credin: - dac lucrul imobil sau mobil corporal care a fcut obiectul plii mai exist, accipiens-ul de bun credin va fi obligat s-1 restituie n natur. -dac a nstrinat bunul cu titlu oneros este obligat s restituie numai preul pe care 1-a primit n schimb (n cazul bunei credine numai de vnzare, nu i de alte forme de nstrinare). Trebuie subliniat faptul c preul vnzrii bunului va fi de regul mai mic dect preul real al bunului, n aceasta const i diferena de tratament ntre accipiens-ul de bun-credin i accipiens-ul de rea credin care va fi obligat la valoarea bunului din momentul intentrii aciunii n repetiiune, indiferent de preul primit pe bun. - dac bunul a pierit sau a fost deteriorat din caz fortuit sau for major, accipiens este liberat de datorie b) Accipiens este de rea credin: - dac lucrul exist, acesta este obligat s-l restituie n natur - dac a nstrinat bunul este obligat s restituie valoarea de la momentul introducerii aciunii, indiferent de preul primit - dac bunul a pierit din caz fortuit este obligat s restituie valoarea acestuia din momentul introducerii aciunii, n afar de cazul n care va face dovada c bunul ar fi pierit chiar dac se afla la solvens. 4.1.3. Plata nedatorat a avut ca obiect un bun frugifer a) Accipiens de bun-credin - va dobndi n proprietate fructele pn la momentul n care a devenit de rea-credin, cnd va fi obligat s le restituie b) Accipiens de rea-credin - va fi obligat s restituie toate fructele percepute i nepercepute, culese sau neculese, consumate sau neconsumate

4.2. Obligatiile solvensului Solvensul va fi obligat s-i plteasc lui accipiens, indiferent de reaua sau buna credin a acestuia, valoarea cheltuielilor fcute cu conservarea bunului i care i-au sporit valoarea, ca o consecin a mbogirii fr just cauz. Nu are obligaia de a restitui cheltuielile voluptorii, fcute exclusiv cu nfrumusearea bunului, lucrri care pot fi ridicate de accipiens, dac nu deterioreaz bunul pe care sunt aplicate. 4.3. Actiunea in restituire a platii nedatorate24

Aciunea n repetiiune este o aciune personal, care se prescrie n termenul general de prescripie de drept comun, termen care ncepe s curg de la data cnd solvens a cunoscut sau a trebuit s cunoasc faptul plii nedatorate i persoana obligat la restituire. Poate fi cerut, n primul rnd de solvens, deoarece el este cel care a fcut plata nedatorat sau poate fi intentat de cel n numele cruia s-a fcut plata. Se admite c aceast aciune poate f exercitat i de creditorii chirografari ai solvensului, pe calea unei aciuni oblice. In cazul n care o plat datorat a fost fcut unei alte persoane dect adevratul creditor, debitorul va putea cere restituirea, deoarece pentru el este nedatorat. Adevratul creditor nu va putea cere restituirea unei asemenea pli, dar are mpotriva accipiensului o aciune izvornd din mbogirea far just cauz. Astfel cnd plata a fost efectuat n minile pretinsului creditor, aciunea n repetiiune va fi exercitat numai mpotriva acestuia. Dac plata nedatorat a fost ncasat de mai multe persoane, aciunea va fi ndreptat mpotriva fiecrei persoane care a ncasat plata n raport cu partea ncasat de fiecare. Atunci cnd plata nedatoratului a fost primit de un gerant de afaceri, aciunea n repetiiune nu va putea fi intentat mpotriva geratului, dect dac acesta a ratificat gestiunea. S-a considerat c acceptarea plii de ctre gerat, n deplin cunotin de cauz, poate fi socotit ca o ratificare tacit a gestiunii. Sarcina probei aparine ntotdeauna solvensului care trebuie s dovedeasc eroarea n care s-a gsit atunci cnd a fcut plata, deci actor incubit onus probandi. Actele juridice vor trebui dovedite prin nscrisuri, iar faptele juridice prin orice mijloc de prob. Dovada nsi a plii trebuie fcut prin act autentic sau prin act prin semntur privat, dac valoarea pretins prin aciune depete suma de 250 lei. Cu privire la caracterul nedatorat al plii, proba se va putea face n raport cu natura faptului susinut. Aciunea n repetiiune este o aciune de regul personal, ea se prescrie n termenul general de prescripie extinctiv, de 3 ani. Termenul de prescripie ncepe s curg din momentul cnd solvens a cunoscut sau ar fi trebuit s cunoasc faptul plii nedatorate i persoana obligat la restituire. 5. Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a) Articolul 993 C. civ. prevede c aciunea n repetiiunea plii nedatorate va fi respins cnd accipiens, fiind creditorul altei persoane, a primit plata de la solvens, creznd c a primit plata de la adevratul debitor i, n baza acestei credine i-a distrus titlul constatator al creanei. n acest caz solvens are aciune n regres asupra adevratului debitor, aceasta fiind o actio de in reni verso. b) In principiu, aciunea n restituire va fi respins i atunci cnd aciunea n restituire a fost fcut mpotriva unui incapabil de a primi o plat nedatorat (se aplic dispoziiile art. 1098 C. civ.). Aciunea n restituire va putea fi admis numai n situaia n care solvens va putea dovedi c plata nedatorat a profitat incapabilului de bun-credin. c) Cnd s-a pltit de bun-voie de ctre debitor o obligaie natural imperfect d) n situaia n care plata s-a fcut n temeiul unui contract nul pentru o cauz imoral grav. 6. Natura juridica a platii nedatorate25

In principal nu exist deosebiri eseniale ntre plata nedatorat i mbogirea fr just cauz, ntinderea diferit a obligaiei de restituire fiind diferit dup cum accipiensul este de bun sau rea credin. Obligaia de restituire a accipiensului exist tocmai pentru c plata ce i s-a fcut este lipsit de cauz. 7. Asemanari si deosebiri intre plata nedatorata si alte izvoare de obligatii similare 7.1. Plata nedatorata si raspunderea civila delictuala Asemanari - Att plata nedatorat ct i rspunderea civil delictual sunt forme ale rspunderii civile; - Att plata nedatorat ct i rspunderea civil delictual au ca obiect repararea unor prejudicii; - In ambele cazuri cel prejudiciat este indemnizat n ntregime pentru pagubele produse. Deosebiri - Dac n materia rspunderii delictuale esenial este culpa, n materia plii nedatorate aceasta este exclus; - Dac rspunderea civil delictual are drept consecin repararea integral a prejudiciului, n cazul plii nedatorate ntinderea reparaiei se stabilete n funcie de atitudinea subiectiv a accipiensului de bun sau rea-credin. 7.2. Plata nedatorata si imbogatirea fara just temei Asemanari - Att plata nedatorat ct i mbogirea fr just temei sunt fapte licite productoare de obligaii civile; - Att n cazul mbogirii far just temei ct i n cazul plii nedatorate cnd acci- piensul este de bun credin, obligaia de restituire se situeaz la limita mbogirii. Deosebiri Imbogirea fr just temei se deosebete de plata lucrului nedatorat n privina obligaiei de restituire. Accipiensul de rea credin este inut s-1 indemnizeze pe solvens pentru ntregul prejudiciu ncercat de acesta. Fa de fizionomia distinct a mbogirii far cauz n raport cu plata nedatorat, aciunile ce decurg din cele dou izvoare distincte de obligaii sunt i ele diferite, fiindc actio de in rem verso, nu trebuie confundat cu aciunea n repetiiunea nedatoratului. 7.3. Plata nedatorata si gestiunea de afaceri Asemanari - Att plata nedatorat, ct i gestiunea de intereselor altei persoane sunt fapte licite i constituie izvoare distincte de obligaii civile; - Att plata nedatorat ct i gestiunea de afaceri dau natere unei obligaii civile ntemeiate pe principiul echitii, conform cruia nimeni nu se poate mbogi n detrimentul altuia.

26

Deosebiri - Dac n cazul plii nedatorate accipiensul are cunotin despre prestaia solven- sului, pe care o primete creznd n mod greit c i se datoreaz, geratul nici nu cunoate i nici nu se pune problema dac ar accepta prestaia gerantului; - In cazul plii nedatorate, solvensul ndeplinete prestaia sa din eroare, crezndu- se debitor. Dimpotriv n cazul gestiunii de afaceri, gerantul ndeplinete actele de gestiune n deplin cunotin de cauz. IMBOGATIREA FARA JUSTA CAUZA 1. Consideratii preliminare Experiena cotidian dovedete c sunt mprejurri nenumrate n care patrimoniul unei persoane poate fi mrit n paguba altuia, far a exista nici o legtur contractual ntre persoana creia i s-a mrit patrimoniul i cea creia i s-a micorat. 2. Aplicatii ale imbogatirii fara just temei reglementate de codul civil - fructele se cuvin proprietarului, dar are obligaia de a plti arturile, semnturile i munca depus de alii; - cel care a ridicat o construcie pe terenul su, cu materialele altuia, este obligat s plteasc contravaloarea acelor materiale; - n cazul constructorului pe terenul altuia, indiferent dac este de bun sau de rea-credin, va trebui indemnizat de proprietarul terenului care reine construcia; - obligaia depozitarului de a restitui fructele produse de bunul depozitat, deoarece depozitarul fiind un detentor precar, nu are nici un drept asupra fructelor produse de bunul depozitat; - persoana care a facut cheltuieli pentru conservarea unui bun are dreptul la restituirea acestora: depozitarul de la deponent n materia contractului de depozit, creditorul gajist de la debitor; - persoanele care au primit terenuri n condiiile Legii nr. 18/1991, pe care se gseau pomi i vii, au rambursat diferena de credit rmas de plat, corespunztor suprafeei primite etc.

3. Definitie Imbogirea fr just cauz' este faptul juridic licit prin care are loc mrirea patrimoniului unei persoane prin micorarea corelativ a patrimoniului altei persoane, fr ca pentru acest efect s existe o cauz just sau un temei legal. Din acest fapt juridic se nate un raport juridic obligaional, n care creditorul se numete nsrcit, iar debitorul se numete mbogit. 4. Conditiile imbogatirii fara justa cauza 4.1. Conditii materiale

27

a) s existe o mbogire a prtului care const n mrirea patrimoniului acestuia prin dobndirea unui bun sau a unei creane, facerea unei plantaii sau executarea unei lucrri. Imbogirea mai poate fi direct sau indirect. Imbogirea direct este atunci cnd a fost obinut n mod direct n dauna srcitului. Ea poate fi provocat printr-un fapt al mbogitului sau printr-un fapt al srcitului. Imbogirea indirect se produce prin intermediul unui al treilea patrimoniu. b) s existe o nsrcjre[ a reclamantului, prin micorarea patrimoniului acestuia. c) ntre mbogirea prtului i nsrcirea reclamantului trebuie s existe o corelaie direct, n sensul c ambele fenomene trebuie s fie efectul unei cauze unice. A. Conditii juridice ale actiunii in restituire a) mbogirea i nsrcirea s fie lipsite de o cauz just, adic de un temei juridic care s le justifice b) mbogitul s fie de bun-credin c) nsrcitul s nu aib la dispoziie o alt aciune n justiie pentru repararea pagubei sale. Actio de in rem verso are caracter subsidiar i poate fi exercitat numai n absena altui mijloc de recuperare a pierderii 5. Efectele imbogatirii fara justa cauza 5.1. Actiunea in restituire 5.1.1. Definiia aciunii i condiiile de exercitare a ei Este facultatea de a reclama restituirea obiectelor sau valorilor aparinnd patrimoniului. Aciunea de in rem verso d eficien unei reguli de echitate, potrivit creia nimnui nu-i este permis a se mbogi n dauna altuia. n toate cazurile n care patrimoniul unei persoane, se mbogete - fr cauz legitim - n detrimentul patrimoniului altei persoane, iar aceasta din urm nu se bucur de nici o alt aciune nscut dintr-un contract, delict sau cvasidelict pentru a obine ceea ce-i aparine sau ceea ce i este datorat, are la ndemn aciunea bazat pe acest principiu. Aciunea de in rem verso tinde la restituirea obiectului nsui de care unul din patrimonii este lipsit n profitul celuilalt, atunci cnd nici un obstacol de fapt sau de drept nu se opune la restituirea valorii ce o reprezint. Momentul n raport cu care se stabilete cuantumul acestei valori, este momentul introducerii aciunii i nu acela n care a luat natere obligaia de restituire. 5.1.2. Limitele de exercitare a aciunii de in rem verso - mbogitul este obligat s restituie nsrcitului numai valoarea mbogirii sale, chiar dac nsrcirea sa este mai mare. Creterea se apreciaz la momentul introducerii aciunii n restituire. Pe cale de consecin dac bunul cu care s-a mrit patrimoniul piere fortuit pn la momentul intentrii aciunii, obligaia de restituire nceteaz. Dac, ns a fost vndut, va trebui restituit valoarea din momentul introducerii aciunii; - nsrcitul are dreptul la restituirea doar a valorii nsrcirii, chiar dac foloasele obinute de mbogit sunt mai mari, deoarece s-ar mbogi el fr just temei. 5.1.3. Natura juridic a mbogirii28

Imbogirea fr just cauz este un izvor distinct de obligaii, cu condiii i efecte proprii, impunndu-se reglementarea acestuia n viitoarea reglementare a legislaiei noastre civile, existnd i posibilitate ca mbogirea fr just cauz s includ i plata nedatorat, urmnd ca ntinderea obligaiei de restituire la plata nedatorat s fie diferit, n funcie de buna sau reaua credin a accipiensuiui. Imbogirea fr just cauz se deosebete de rspunderea civil delictual, deoarece aceasta din urm are la baz vinovia, pe cnd mbogirea fr just cauz nu presupune vinovia celui care i-a mrit patrimoniul. De asemenea n privina prejudiciului, n primul caz trebuie reparat n msura mbogirii (limitat), iar la rspunderea civil delictual trebuie reparat n ntregime. De asemenea se deosebete de gestiunea de afaceri i plata nedatorat, fiind o instituie distinct n sistemul nostru de drept. La gestiunea de afaceri gerantul acioneaz cu intenia de a gera interesele altuia, pe cnd la mbogirea fr just cauz lipsete elementul voliional. Gerantul este obligat s continue gestiunea pn cnd geratul sau motenitorii lui o vor prelua, problem care nu se pune la mbogirea fr just cauz. Se aseamn cu plata nedatorat, cnd accipiensul este de bun-credin, deoarece acesta restituie n limita mbogirii i se deosebete de aceasta n cazul accipiensul este de rea-credin, deoarece obligaia de restituire a acestuia este mai riguroas. Putem conchide artnd c mbogirea fr just cauz este un izvor distinct de obligaii, de sine stttor, cu condiii i efecte proprii 5.1.4. Prescriptia dreptului la actiune Aciunea ntemeiat pe mbogirea fr just cauz se prescrie n termenul general de prescripie de 3 ani, termenul de prescripie ncepnd s curg din momentul n care nsrcitul a cunoscut sau trebuia s cunoasc mbogirea altuia n paguba sa, ct i pe cel obligat la restituire.

PARTEA 2. RASPUNDEREA CIVILATITLU I . CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA RASPUNDEREA CIVILA 1. Notiune Oricine savarseste o fapta prin care cauzeaza un prejudiciu alteuia este obligat sa sa repare acea dauna; aceeasi obligatie de despagubire exista si in cazul unei persoane care nu executa sau executa cu intarziere obligatia pe care o avea fata de o alta persoana in baza unui contract.29

D p d v social exista raspundere morala si juridica Raspunderea civila poate fi contractuala sau delictuala. 2. Principii 2.1. Principiul repararii integrale a prejudiciului Prin repararea integrala a prejudiciului se intelege inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale unui fapt ilicit, in scopul repunerii victimei in situatia anterioara (restitutio in integrum). Este principiul fundamental al raspunderii civile, deoarece repararea nu poate fi decat integrala, stabilirea intinderii reparatiei avand in vedere atat paguba suferita cat si beneficiul nerealizat 2.2. Principiul repararii in natura a prejudiciului Repararea in natura a prejudiciului consta intr-o activitate sau operatie materiala (restituirea bunurilor insusite pe nedrept, inlocuirea bunului distrus cu altul, remedierea stricaciunilor, etc), putand consta si intr-o operatie juridica (ignorarea de catre instanta a faptului revocarii intempestive a unei oferte de a contracat si constatarea prin hotararea ca acel contract a fost incheiat in momentul acceptarii). Repararea in natura este in stransa legatura cu repararea integrala, deoarece pentru a fi integrala este necesar ca repararea sa se faca in natura. 3. Functii raspunderii delictuale 3.1. Functia preventiv educativa Raspunderea civila are o importanta functie educativa prin influenta pe care o exercita asupra constiintei oamenilor. Ea are un scop educativ si implicit preventiv, deoarece insufla o anumita teama pe care eventualitatea obligarii la reparatii o poate provoca in constiinta oamenilor, prin aceasta contribuind la diminuarea faptelor ilicite si pagubitoare.

3.2. Functia reparatorie Esenta raspunderii civile consta in idea de reparare a unui prejudiciu, afirmadu-se ca raspunderea civila are o functie reparatorie. Este reglementata de CC unde se arata ca cel ce a cauzat un prejudiciu aktuia are obligaatia a-l repara. Este un mijloc de aprarare a dreptului de proprietate si altor drepturi reale si de creanta, atunci cand un astfel de drept este incalcat. 4. Comparatie intre raspunderea civila delictuala si alte forme ale raspunderii juridice 4.1. Raspunderea civila delictuala si raspunderea penala

30

Asemanari: - ambele sunt forme ale raspunderii juridice - ambele intra in actiune ca urmare savarsirii unei fapte ilicite Deosebiri: - raspunderea cicila se intemeiaza pe ideea repararii unui prejudiiciu adus unui subiect de drept, pe cand raspunderea penala se bazeaza pe ideea pedepsirii celui ce a savarsit o infractiune, pedeapsa avand caracter strict personal. - rapunderea penala este intemeiata pe principiul legalitatii incriminarii, pe cand raspunderea civila delictuala intervine pentru orice fapta cauzatoare de prejudiciu. - in cazul raspunderii penale forma si gradul vinovatiei sunt element esential iar in cazul raspunderii civile delictuale, intinderea raspunderii nu este conditionata de gradul de vinovatie al autoorului - capacitatea persoanelor chiemate sa rapunda este diferit: in cazul raspunderii civile delictuale, minorii carea au implinit 14 ani sunt prezumati ca au lucrat cu discernamant iar in cazul rapunderii penale sse prezuma cu discernamant doar cel care a implinit 16 ani - raspunderea penala se stabileste prin hotarare judecatoareasca, pe cand la cea delictuala partile se pot intelege - actiunea in raspundere civila delictuala este declansata de persoana care a suferit un prejudiciu si numai prin exceptie poate fi pornita din oficiu, pe cand actiunea penala este declansata in prrincipiu din oficiu - competenta difera: instanta civila instanta penala - prescriptia actiunii in materie penala este de 3-15 ani iar in materie civila este termenul general de 3 ani 4.2. Raspunderea civila delictuala si raspunderea materiala din dreptul muncii Asemanari: - au aceleasi conditii generale: vinovatie, prejudiciu, fapta ilicita si raportul de cauzalitate intre ele - au acelasi scop: repararea prejudiciului cauzat Deosebiri: - in cazul raspunderii civile delictuale nu exista un raport juridic preexistent iar in cazul raspunderii materiale exista - raspunderea civila consta in repararea pagubei si beneficiul nerealizat iar raspunderea materiala se face doar prin repararea pagubei - raspunderea civila se repara in natura cand nnu se poate in echivalent banesc iar raspunderea materiala se repara prin despagubiri - termenele de prescriptie sunt diferite 4.3. Raspunderea civila delictuala si cvasidelictuala - ambele se incadreaza in conceptul general de act ilicit si atrag obligatia de dezdaunare 5. Forme

31

Raspundere civila delictuala este obligatia pe care o au persoanele implicate, direct sau indirect in producerea unei daune injuste, cauzate alltuia, de a o repara. Raspundere civila contractuala este obligata debitorului nascuta dintr-un contract de a repara prejudiciul cauzat creditorului sau prin fapta neexecutarii prestatiei datorate

TITLUL II. RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE 1. Reglementare CC art. 998 1003 2. Terminologie32

Raspundere civila delictuala este obligatia pe care o au persoanele implicate, direct sau indirect in producerea unei daune injuste, cauzate alltuia, de a o repara. 3. Domeniu de aplicare Raspunderea civila delictuala este aplicata tuturor persoanelor care au cauzat un prejudiciu printr-o fapta ilicita extracontractuala 4. Natura juridica Este o sanctiune fara caracter de pedeapsa, insanimic nu se opune ca aceasta sanctiune civila sa fie asociata cu o pedeapsa. Se aplica nu in considerarea persoanei care a savarsit fapta ilicita, ci in considerarea patrimoniului sau. 5. Felurile Rapunderea civila delictuala directa sau pentru fapta proprie este reglementata de art 998 999 CC Raspunderea pentru fapta altei persoane a) raspunderea parintilor pentru fapta ilicita cauzata de copii lor minori art 1000 alin 2 si 5 CC b) raspunderea instituitorilor si mestesugarilor pentru fapte cauzate de ucenici si elevi art 1000 alin 4-5 CC c) raspunderea comitentilor pentru prepusii lor art 1000 alin 3 CC Raspundera pentru prejudiciile cauzate de lucruri, animale si ruiina edificilor a) rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, aflate in paza juridica art. 1000 alin. 1 CC b) rspunderea pentru prejudiciile cauzate de animalele aflate n paza juridic a unei persoane art. 1001 CC; c) rspunderea proprietarului unui edificiu pentru prejudiciile cauztae ca urmare ruinei edificiului art. 1002 CC

CAPITOLUL II. RASPUNDEREA PENTRU FAPTA PROPRIE 1. Consideratii generale Art 998: Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a caruia greseala s-a ocazionat, a-l repara. Art 999 : omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa Conditii: existenta unui prejudiciu;33

existenta unei fapte ilicite; existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; existenta vinoviei celui ce a cauzat prejudiciul, constnd n intenia, neglijena sau imprudena cu care a acionat. capacitatea delictuala a celui care a savarsit fapta ilicita

2. Prejudiciul 2.1. Notiune Nu poate exista raspundere delictuala daca nu s-a produs un prejudiciu. Conditii: - situatia de fapt sa fi avut un caracter de stabilitate - sa fie vorba de o vatamare a unui interes licit si moral 2.2. Clasificare a) prejudiciu patrimonial nepatrimonial b) prejudicii cauzate direct persoanei sau unui bun c) prejudicii previzibile imprevizibile d) prejudicii instantanee si succesive e) prejudicii provocate personalitatii fizice sau afective 2.2.1. Prejudiciul patrimonial ori de cate ori este evaluabil in bani. Cuprinde : pierderea suferita si beneficiul nerealizat 2.2.2. Prejudiciul moral ( nepatrimonial) ori de cate ori este neevaluabil in bani. Are urmatoarele caracteristici: - este rezltatul vatamarii unor interese extrapatrimoniale - nu cauzeaza pierderi materiale - se caracterizeaza prin suferinte psihice sau fizice pe care le resimte persoana vatamata - nu sunt susceptibile de evaluare pecuniara Clasificare: - prejudicii rezultate din vatamare corporala sau a sanatatii - prejudicii afective provenite din suferinte psihice - prejudicii afective provenite din atingeri aduse cinstei, onoarei, demnitatii sau reputatiei - atingeri aduse dreptului la nume - atingeri aduse dreptului de autor si dreptului de inventator Repararea daunelor prin mijloace de natura nepatrimoniala - retragerea afirmatilor prin acelasi mod prin care le-a facut - retragerea de catre editurii a exemplarelor cu modificari neacceptate de catre autor - completarea numelui autorului de catre editura Repararea daunelor morale prin masuri patrimoniale a) repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor morale rezultate din leziuni sau vatamari morale b) repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor morale pur afective34

Criterii de evaluare a despagubirilor banesti pentru daune morale a) durerea fizica - poate fi masurata b) prejudiciile estetice pentru evaluare se iau in considerare: sex, varsta, stare materiala, conditie sociala, profesie c) prejudiciu fiziologic este indemnizat in efortul pe care trebuie sa il faca victima pentru a-si pastra conditiile de viata pe care le-a avut d) prejudiciu de agrement in functie de gravitatea lor daunele morala vor urma sa fie indemnizate printr-o suma globala platita periodic 2.3. Conditii cerute pentru repararea prejudiciului A. Prejudiciul sa fie cert presupune ca existenta lui sa fie sigura, neindoielnica si sa poate fi evaluata in prezent. Poate fi actual si viitor. Trebuie sa fie direct. B. Prejudiciul sa nu fi fost reparat victima este indreptatita la o singura reparatie integrala a prejudiciului. 2.4. Principii care guverneaza repararea prejudiciului 2.4.1. Principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat Este principiul esential pe care se bazeaza pe raspunderea civila, respectiv ca prejudiciul trebuie reparat integral. 2.4.2. Principiul repararii in natura Este in stransa legatura cu primul principiu deoarece repararea nu poate fi integrala daca nu se face in natura 2.4.3. Repararea prin echivalent a prejudiciului Daca repararea in natura nu se poate realiza se va recurge la repararea prin echivalent banesc A. Cuantumul repararii prin echivalent al pagubelor materiale este cel din momentul pronuntarii hotararii. B. Stabilirea prejudiciului in caz de vatamare a integritatii cand se acorda despagubiri in functie de : - daca persoana era sau nu incadrata in munca, - daca era majora sau minora, - daca a suferit pierderi ale veniturilor sau modificari in capacitatea de munca C. Stabilirea prejudiciului in cazul in care prin fapta ilicita s-a cauzat moartea persoanei - cuantumul despagubirilor consta in plata inmormantarii conform obiceiurilor locului si - plata intretinerii prestata de victima catre diferite persoane inaintea decesului; despagubirile se fac sub plata in rate si nu ssub forma unei sume globale 3. Fapta ilicita 3.1. Notiune Este orice fapta a omului care cauzeaza un prejudiciu si este contrara legii 3.2. Trasaturi caracteristice35

a) are caracter obiectiv deoarece reprezinta manifestarea exterioara a unei atitudini b) este rezultatul unei atitudini psihice c) fapta este contrara ordinii publice 3.3. Actiunea sau inactiunea, modalitati de savarsire a faptei ilicite Orice fapta comisiva care intruneste conditiile ilicitului este o fapta ilicita. Poate fi o actiune, dar si o inactiune 3.4. Cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei 3.4.1. Legitima aparare Conditii: a) actul sa fie material, direct, imediat si injust b) atacul sa fie indreptat asupra unei persoane, drepturilor acesteia sau asupra interesului obstesc c) apararea sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat sau interesul obstesc d) apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs 3.4.2. Starea de necesitate Fapta cauzatoare de prejudiciu a fost savarsita pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau al altuia sau un interes obstesc. Conditii: a) sa fie vorba de un pricol grav si iminent b) pericolul sa nu poata fi inlaturat in alt mod c)pericolul sa ameninte viata, integritatea corporala sau sanatatea unei persoane, un bun important sau un interes obstesc 3.4.3. Indeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege ori a ordinului superiorului Conditii: a) ordinul sa fie pus in executare de catre persoanele care au aceasta obligatie b) ordinul sa fie emis cu respectarea dispozitilor legale c) ordinul sa nu aiba caracter vadit ilegal si abuziv d) modul de executare a ordinului sa nu fie ilicit si savarsit din culpa 3.4.3. Exercitarea unui drept. Abuzul de drept Abuzul de drept poate fi inteles in doua feluri: A. Exercitarea dreptului subiectiv prin depasirea limitelor B. Exercitarea dreptului subiecti fara depasirea limitelor dar cu scopul cauzarii prejudiciului 3.4.5. Consimtamantul victimei inlatura caracterul ilicit in masura in care victima a fost de acord ca autorul acesteia sa actioneze intr-un anumit mod. Consimtamantul trebuie dat anterior savarsirii faptei 4. Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu

36

4.1. Necesitate Pentru a se angaja raspunderea civila a unei persoane este necesara existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. Este o cerinta esentiala a raspunderii. 4.2. Specificul Pentru a putea stabili raportul de cauzalitate terbuie avute in vedere cateva premize: a) intereseaza nu raportul de cauzalitate in general, ci cel specific actiunii cu caracter ilicit si prejudiciu fara a ignora imprejurarile b) intereseaza numai actiunea omeneasca ( caracter obiectiv) c) fapta ilicita poate fi ori actiune ori inactiune daca are importanta pentru producerea prejudiciului d) trebuie sa se faca o selectie a factorilor contributivi la producerea evenimentului e) selectarea factorilor trebuie sa tina cont si de lg f) raportul nu este intodeauna direct, poate fi si medi