JUDETIULUI ROMANATI - · PDF fileloru antice cate conti ne acelu coltin Romaniei, mre, de...

ANTICUITATILE

JUDETIULUI ROMANATI

"

EXTRASU WIN

ANNALELE SOCIETATII ACADEMICE ROMANE

SESSIUNEA ANNULUI 1877. TO51111.11 X. SECTIUNEA II :

iv1=./xcaR,II tsa IN.Tcyrri,=_Pagina 173, sub titlulu :

RELATIUNE DESPRE LOCALITATILE SEMNALATE PRIN ANTICUITATIIN JUDETIULU ROMANATI

ANTICUITATILE

JUDETIULUI 110111AUTI

CUVENTARE ROSTITA IN SIEDINTI'A !YIN 20 SEPTEMBRIE 1877 A

SOCIETATII A.O.49.13MICE PLOMA.1\i'M

SI AOIIMU INSOCITA C17 NOTE, ANNEXE 131 DERENNUEI

A. I. ODOBESCU.

BUCURESCI.TYPOGRAFI'A SOCIETAT11 ACADEM10E ROMANE

(LA BORA TORII ROMANI).

19. STRAD'S ACADEMIE! 19.

1878.

DE

PRECUVENTARE

Miculu volumu ce scotu ad sub titlulu de :Ant&uitati ale judetiuluiRomanati, este nu atatu ua monografia eompleta a. tutuloru thesaure-loru antice cate conti ne acelu coltin Romaniei, mre, de ua-datacu numele, a pastratu si mai multe.rernasitie ale Ire6hiloru coloni ro-mani d'in Dacia, cau ua adunatura a pitt)loru .notiiuniloru, maimultu seu mai pucinu precise, pe care le ati cullekt, de vre na patru-dieci si duoi de anni incóce, Omeni, forte neasemenati in gradululoru.de cultura archeologica,cari au avutu placere seu sarcina de ase occupa cu asia rnaterii.

Aceste notiiuni, cate ajunsese la cunnoscinti'a rnea, m'amu cercatuacumu unu annu, sa le re3umu intr'ua scurta cuventate, rostita in-tr'un'a d'in siedintiele Societatei Academice Romane, in care cuven-tare imi era mai multu a-minte de a constata ca ce felu de cunnoscin-tie asupea infacisiarei anticarii a judetiului Romanati, potu sa resulted'in respunsurile date, in cursulu anniloru de la 1871 pene la 1874,de cotra invetiatorii satesci, chiamati a respunde la unu Cestionariupopularu archeologicu, reclactatu de mine in stylulu si form'a ce mis'au parutu mai inlesnitóre pentru priceperea si petrunderea popula-tiiuniloru nOstre rurale.

Acestu Cestionariu, impartitu invetiatoriloru satesci de cotra Mi-nisteriulu Instructiiunei publice, n'a fostu pretutindeni fora resultatu.Cei mai multi d'in dascalii de sate s'au silitu sa iea si sa ne commu-nice informatiiuni locale, spre a satisface la intrebarile ce li se adre-

It

sase: altii anse, sett d'in negligentia, seu d'in lipsa de perspicacitateanecesaria, séu chiaru in fine si d'in reale absentia a obiecteloru recerutein localitatile respective, an respunsu co nimic'a d'in cele mentiionatein Cestionariu nu se afla pe la dinsii.

Apoi anco sa observamu co nu tote communele tierrei, si mai al-lesu nu tote satele si catunele, au scOle si invetiatori, si ca prin ur-mare tote acele cate sunt in astu-felu de positiiune au remasu firescemute la chiamare ce, prin Cestionariu s'a indreptatu numai acolonude se afla asediaminte scol are.

Asia dero, lacune trebuia sa fia, si sant multe; ele cat& a fi adaose,in numeru celu pucinu egaln, pe lunga informatiiunile sosite. Sa pu-nernu érosi in cumpena si valOrea sciintifica, mai totu d'a-una minima,

informatiiunilorn date, si vornu fi siliti a constata co lucrarea ceamu facutu spre resumarea cunuoscintieloru nOstre asupr'a anticui-tatiloru d'in Romanati, nu póte fi, de ua camu data, decatu rudi-mentulu inform u alu unei monografii asupr'a acestui interesantu su-biectu. Nici co amu pretensiunY a presenta cetitorului mai multudecatu atat'a.

Si cu tote acestea, in numerOsele annexe, cari au venitu, un'a dupoalt'a, sa se alature, in lucrarea nOstra, pe lunga notiinnile cullese d'inrespunsurile dascaliloru de sate, amn addusu subiectul ui nostru totucontingentele archeologicu, catu ni'lu potu procura, lucrarile aceloruOmeni carturari, cari sciu sen cari credu a sci mai multe decatu in-vetiatorii satesci.

Typariturileunde se afla consemnateacele informatiiuni d'in a duo'aserie, sant in genere publicatiiuni asia de efernere, asia de pucinu pa-strate in bibliotecile nOstre publice si private, incatu n'amu crediutu cova fi cu totulu fora de folosu a le aduna, de prin diiare rasipite si de ale retypari aci, insocindu-le cu unele d'in desemnele ce le intovar-osiescu, si une ori chiaru producendu desemne noui si inedite de pre o-biectele descrise in ele.

Nu tagaduiescu co cea mai mare parte d'in cele coprinse in acestetyparituri,unele CU adeveratu caracteru si altele numai en preten-sinne archeologica,au totu atat'a necesitate de controlari seriOse lafaci'a locului, ca si datele de prin respunsurile invetiatoriloru satesci;

ftba adese pote si mai multu, coci sciinti'a faciarita este totu d'a-un'amai amagitóre si mai viclena, decatu naiv'a si sincer'a ignoranti'a.

Totusi, chiaru si astu-felu fiindu, mi s'a parutu necesariu de a fiua-data adunate, macaim si numai de pre unu coltisioru alu tierrii,totu ce s'a scrisu, totu ce s'a facutu cunnoscutu seu s'a presuppusu deofi si eine, asupr'a vechieloru asiediaminte pamentene, pentru ca peviitoru Omeni cu adeverata scientia si cu buna credintia, luandu scirede tote acele indicatiiuni, sa se occupe a le adeverf prin controlari mi-nutiiOse si cercetari la faci'a locului, prin completari pe unde santerrori internplatOre set' precugetate.

Eto scopnlii pentru care amu cutezatu a scOte la lumina ua ca rte, for-mata d'in asia multe si felurite petice, ua carte ce nu va multiumi desiguru pe cei caH voru fi speratu sa gasesca intr'ins'a ua descrieresystematica si completa a Anticuitatiloru d'in judetiulu Romanati;dero pentru care, credemu, co ne vora fi forte mult.iumitori acei'a carivoru voi sa scia ce s a facutu si ce s'a scrisu pene astadi in privinti'adescopeririloru de vechi asedianiinte d'in acea portiiune a tierrei.

POte chiaru d'in acesti'a se voru allege si barbati de meritu cafi,prindlendu indemnu d'in interesulu invederatu alu descopeririloru, levoru preurma, cu mai multa sciintia, mai multa ordine si mai multusuccesu decatu predecesorii loru.

Pentru acei'a, cartea nOstra va fi na calleusa pretiuita, si cu catucercetarile loru voru ajunge la resultate mai fructuOse, cu atatu vacreme si utilitatea publicatiiunei care le va fi servitu de indemnu side base.

Sa inchipuimu in adeveru co ua inventoriare a tutuloru notiiuni-loru anticarii adunate pene acurnu in tOta tierea nostra, si acei'achiaru numai atatu de completa pe catu este cea care o offerinau acumupublicului despre ale judetiului Romanati s'aru publica, catu maicurendu, Ore, spune-mi-set n'amu fi cu multu mai inaintati, deco nuin cunnoscinti'a reale a anticuitatiloru nOstre, dero celu pucinu in asorgintieloru d'in caH putemu scOte pe viitoru mai intins'a lora cun-noscientia

Amu aye celu pucinu d'inainte ochiloru unu conspectu generalu,de-si pOte anco tulbure alu datiineloru nOstre d'in trecutu; amu aveua schitia de chart'a anticaria a tierrei nOstre, Ia deosebite epoce ale

Iv

vietiei sale. Si pe acelu conspectu, pe acea chart'a, amu pute pe fia-care di, sa facetnu adaose, sa facemu indreptari. Toti acei'a caror'a leplacu studiile vechimei aru cutezá negresitu atunci a pasf cu maimulta sigurantia cotra nuoi descoperiri. Amu remane mai pucinu locupentru sfiéla, celoru cu bune credintia, mai pucina impunitate pentruscornirile fantastice ale celoru pre multu indrazneti.

Dero este negresitu lucru greu, indelungu si costatoru a face pentrucate-va decimi de judetie, cei'a ce cu marl anevointie facemu acpentru unulu singuru (Romanatii) si cei'a ce acumu cati-va anni amufacutn pentru altulu (Dorohoiu). Nu sciu, dieu, déca puterile imi vorupermite sa ducu eu insu'mi pene la capetu acesta lucrare, cari'a Ijtrebue mai multu chiaru decatu ua nepregetata staruinti'a; coci mesimtu datoru chiaru ad indata sa aratu co, insasi acésta lucrare par-tiiale nu 'mi aru fi fostu cu putintia a o realisa, fora de inlesnirile ceamu aflatu in sprijinulu biuevoitoru alu actnalului Ministru alu In-structiiunei publice, Domnu George Chitiu, precumu si in ospitalitatece 'mi a accordatu in Annalele sale, Societatea nestra Academica, ca-ri'a anse amu fostu nevoitu a'i adopt& in acesta publicatiiune, pucinurespandit'a-orthografia. Unei'a si altui'a voiu sa le multiamescu pentrupreseutu, éro viitorulu intregi lucrari va depinde multu de la resulta-tele ce ar essi d'in primele mele incercari. Ace le resuItate le asteptu.

Insasi lucrarea mea de inventoriare, et'o aci de facie; in fine, pentrnca de ua data en dins'a, sa divulgu si Publicului mai cultu, principal'aei sorginte, voiu retyparf, in acesta precuventare, modestulu meu Ce-stionariu séu Isvoclu, care a provocatu aclunarea materialului celuimai copiosu alu lucrarei de facie.

Astu-felu se va judecá, la unu locu, -Leta valórea intreprinderei meleincercatere, intreprindere facuta, o marturisescucu pretensiunisciintifice multu mai prejosu de resultatele la care ea póte u timpulusa impinga cunnoscinti'a istoriei si a ethnografiei patriei nestre.

CESTIONARIUsU

ISVODU DE INTREBARILE LA CAM SE CERE A SE DA RESPUNSURIIN PRIVINTI'A VECHILORDASIEDIAMINTE CE SE AFLA IN DEOSEBITELE COMMUNE

ALE ROMANIEL

Guvernulu, cu salmi de a pregatf intocmirea unei istorii lamurite a Romaniei, avendutrebuintia a aduni de prin totu cuprinsulu tierrei , sciinti'a despre tote locurile carvoru fi fostu insemnate anco d'in vechime, prin cladiri sOu alte semne vechi attingetoreide faptele stramosiloru nemului romanescu, doresce a aye d'in fia-care communa, res-punsuri deslusite la intrebarile urniatere :

Intrebare : Se face intrelAre ddco in cuprinsulu eommunei seu in commu-nele invecindte, adico in orasiele , in satele , in catunele, in campi, in padurile ofi inmuntii cari sunt cuprinsi in acea communa seu in cele invecinate, se afla vre unu locucare sa se cunnOsca a fi fostu anco d'in vechime, locu insemnatu, adico, spre pilda :

Care sa se aráte co a fostu Cetate vechia, seu de zidaria, sOn numai de pamentu,cu imprejmuire de Ora oH cu siantiuri;

On deco este in communa sell in vecinátate, vre unu locu care p6rta numire deCetate, sell de Cetatiuict, seu de Cornu, seu de Grindu, seu de Stréja vechia , seu deTabera vechia, seu de S'eliste, sell. de Turnu, seu de Cula, seu de Basca, seu de Hozna,seu de Capiste, seu de Monastire oH Biserica vechia, sett de Oltaru, sOu alta numired'in care sa se intiellega co a fostu pe acelu locu vre unu asiediamentu stramosiescu;

Ori deco se afla ceva Siantiuri de cele betranesci, caH pe une locuri perta numirede Troianu, sOu Brazda, sea Vallu;

OH deco sunt pe communa seu in vecinatite, un'a sett mai multe Magure vechi,sOn Movile insemnate, seu Gorgane, sOu Popine, seu Dolme , cari. sa se cunn6sca cosunt facute de la mosi stramosi, si nu de hotarnicii d'in vremile de acumu;

On deco sunt Bovine si Gropane de selisti vechi de orasie, de targuri si de sateOri deco sunt pe sub pamentu sea in vre ua cesta, Morminte vechi, oH Gropni-

tie, oH Bolti, in caH an fostu inmormentati Omeni d'in vremile vechi;Ori deco sunt Gropi seu Boric adunci, unde sa se dica co aru fi fostu in veehime

1-4

VI

Ocne parasite od Bai, d'in care se scotea, mai de de multu feru, athma, argintu, auruseu alte metaluri;

OH deco sunt ceva Ziduri surpate, cad perta numirea co stint de pe vremile canducu Uriasii, cu Jidovii, cu Taiarit seu cu alte limbi pagane si straine d'in vechime ;

On deco sunt ceva Stelpi séu Capateie de petra, ofi de caramida , ori de lemnuale vre unui Podu vechiu si surpatu , care trece preste vre ua apa seu preste vre uavalle.

Ori deco sunt ceva semne vechi, precum Cruci mad de petra cu slove seu foraslove, od Petróie mad asiediate de mana de omu;

Ori deco sunt Pesteri scobite in stanca seu in maluri, in care se spune co aru filocuitu odiniera 6meni;

Ori deco sunt alte locuri, in care s'au gasftu mai de multu self se pete gasf si a-cum felurite remasitie de pe la locuitorii d'in vechime, precumu 011e, Urcióre, Urlóiede lutu si Hirburi, ori Arnie si Unelte, seu Podóbe de fern, de ocelu, de uremia seu dealte metaluri; ori Idoli mani set' mici de petra, de lemnu, de pamentu seu de feru; oriLespedi de petra sapate cu Chipuri sen cu Slave; ori Banuti vechi, ori Petre de innele,ori alte feluri de lucruri d'in yechime.

A 2-a Intrebare : Deco se va fi afiandu in communa seu in vecinatáte vre unuluseu mai multe locuri de felulu celoru insemnate la antei'a intrebare, se va aratá cu dea-meruntulu, care sunt acele locuri, de ce soiu sunt ele, si se va insemnd deslusitu ce nu-m:re Oda in partea locului fia-care d'in ele in deosebi

A 3-I Intrebare : Se va insemnfi asemeni in ce parte a communei cade fia-cared'in acele locuri, adico spre resaritu, spre appusu, spre média-nópte, ori spre média-di,i se va aratá anco deco ele sunt asiediate pe locu sietiu, seu pe vre unu delu, sett invre ua valle, sea pe malulu vre unei ape, seu pe pOlele ori pe muchia vre unui munte;seu pe vre unu piscu, seu in vre ua padure, sett in vre unu lacu od bal' a, seu in vreunu ostrovu, sou in vre ua respanteia; insemnandu-se totu de ua data si numirea aceluilocu in care se dia.

A 4-a Inirebare : Se va aratá, pre catu va fi prin putinti'a, intinderea sett ma-rimea si forma ce inchipuiesce, adico :

Deco va fi Cetate ori Cetatiuia, se va spune de este rotunda, ori in mai multe un-ghiuri, si se va natá ca catu cuprinsu pete sa aiba in la-untrulu ei, cate falci, ori catepogene, ori cati stanjeni;

Deco va ft siantiu, se va spune ca catu este adunculu, catu este latulu si catueste lungulu lui, si incotro este indreptata urm'a lui prin comrnunele vecine, si se va &-rate, in ce parte este aruncatu pamentulu, adico spre resaritu, spre appusu, spre media-nepte ori spre media-di;

Deco va fi movila, seu magura, sat gorganu, sOu popina, seu dolma, se va arate,ca catu este de inaltu si ca cati stanjeni p6te sa aiba ocolulu lui, la pole, si deco esterotundu, seu cu verfulu tiuguiatu ori trunchiatu;

Deco Ira fi oidaria, se va spune deco este faeuta cu, bolovani neciopliti de petra,ori cu lespcdi cioplite, ori cu caramida, si cu ce felu de caramida, mare Ai mica, gresa

.

VII

su subtire, si se va aratá ce inchipuiesce acea zidaria, adico deco este rotunda, ori inunghiuri, ea cumu arü fi fostu ua biserica, ori ua cula, ori un palatn, ori ua casa ome-nesca; seu deco este numai unu parete prelungitu ca unu zidu de imprejmuire;

Deco voru fi petr6ie asediate de mana de omu, se va arata ca ce marime au ele si seva spune deco sunt mai multe gramadite un'a peste alt'a, ori puse alaturi in liniadrgpta, séu in franturi, gu in rotocolu; ori deco este numai unu petroiu singuru si pu-steiu, dero f6rte mare;

Deco va 11 pescere, se va arata, deco pare a fl scobita de mana de 6meni, séu fa-cuta numai d'in fire; si se va spune ca cata aduncime p6te sa aiba si catu este de inaltain-la-intru, si in ce parte de locu isi are intrarea.

A 5-a Intrebare : Se va arati cu deameruntulu ori-ce felu de spuse betranescisi povesti, cari s'au pastratu d'in vecliime despre acele locuri insemnate de ori-ce soiuvoru fi, adunandu acele spuse betranesci de pe la betranii de prin sate, de pe la preoti,de pre la invetiatori, de pre la paznici de hotare de pre la plaiesi si de pre la on-carealti barbati si femei, cari si ei le-au auditu de la parintii loru ca nisce povesti stramosesci,attingetOre de vechile asiediaminte ce se afla in cuprinsulu communei séu in vecinatate.

A 6-a Intrebare : Deco se va fi intemplatu sa se gasesca vre ua data in pamen-thin acelei commune séu in vecinatatea ei, ceva lucruri vechi, precumu : ollcirii, arme,unelte, scule, banuti, idoli, chipuri, lespedi scrise ori alte feluri de lucruri de prin vre-mile vechi, sa se face aratare ce feluri de lucruri s'au gasitu si in ce locu s'au descope-ritu si camu pe ce vreme.

La t6te intrebarile din acestu Isvodu, se core ca sa se dee respunsuri lamurite, dupo cese va face cercetdre despre cele allatere in cuprinsulu communei sell in vecinatati si lafia-care intrebire in deosebi se va face respunsu cu tOte deslusire cate se voru pute do-bendi la faci'a locului, intrebandu si pe 6menii cu cunnoscintie despre asemene lucruribatrenesci.

D OMN1LORU,

Unii d'intre dv°8tre n'au perdutu pOte cu totulu d'in metnoria communicatiunea ceamu avutu onOre a face Sectiunei istorice, in siediuti'a de la 23 augustu 1871, des-pre Cestionariulu popularu de archeologia, pe care ilu redactasemu in annulu pre-cedente si carele, tramisu fiindu d'in partea Ministeriului Instructiunei publice cotrainvetiatorii satesci, anco de pe atunci 'mi a inlesnitu mijlócele de a face unu rapportuarcheologicu asupr'a principaleloru monumente antice d'in judetinlu Dorohoiu.(1)

S'a emisu atunci opiniunea co n'aru fi reu sa c6ra Societatea de la Mluisteriu totedosariele ce se voru intocmi d'in respunsurile venite, spre a le pastrd in archivelesale si mai cu sOma spre a le utilisa.

Astadi, domniloru, acele dosarie, incredintiate tOte mie, au ajunsu a fi Mae volu-minOse, de ora-ce ole continu, cu bunu cu reu, poste 1600 de respunsuri Ia disuluCestionariu, venite de prin t6te judetiele tierrei.

Nu dau negresitu aceste respunsuri, d'in cari ua mare parte, trebuia sa martu-risescu, sunt cu totulu negative, adico spunu co in commun'a respectiva nu se afla

nimic'a d'in cele insemnate in Cestionaria, nu le dau ca documente areheologicede ua inalta valOre ; dOro Oro unu numeru considerabile d'in ele ne procura netaga-duite dovedi despre existenti'a multoru remasitie ale vechimei, de cari n'aveamupene acumu nici ua cunnoscintia.

Sub acestu puntu de vedere, dosariele in cestiune potu servi pentru informatiuniulteriori mai aprofundate; ele potu deveni, mai allesu completandu-se si mai multu,nisce pretiuite calause pentru seriOse exploratiuni archeologice ; ele chiaru de a-cumu, pentru acel'a care le examina in comparatiune cu brum'a de archeologia eru-

(1). Acestu rapportu s'a publicatu iu Monitorale officiale ale Ilomaniel, N° 12 d'in '3/25 inliu1871, de undo apoi l'au reprodusu si alte diiare, precumu Romanule, Trompett'a Carp«tilont si al-tele. Imi propunu a'lu edita d'in nou cu ore-care modificatiuni, necesitate de consiatari personnaliposteriori si de cate va informatiuni supplementarii, venite de pe la invetiatori satesci.

6

dita s&z semi-erudita ce se p6te cullege d'in scrierile asupea Romaniei, facu öre-cumu sa se invederedie aspectulu archeologicu alu pamentului romanescu, cu diffe-ritele sale straturi sea zone succesive.

Acestu folosu alu lora inni propunu, domniloru, a ve '1u invader& astadi, schi-tiandu, in f6rte rapedi trasuri, earacterulu anticariu alu unui'a d'in judetiele cele maiinteresanti ale tierrei, sub acestu punctu de vedere, alu Romanatiloru de preste Oltu.

Adeverulu este co tocmai nolo s'au facutu, in secolulu nostru, si cele mai multeinvestigatiuni archeologice din partea barbatiloru culti, caror'a, camu in trecêtu, lea placutu a da, öre-care attentiune archeologiei romanesci.

Asia ddro, nu numai d'in respunsurile invetiatoriloru satesci, cari , pentru jude-tiulu Romanati, 'mi au sositu pen ) acumu in numeru de 58 bucati, (2) .d6ro ancosi din notele si cartile scrim si tiparite de unii litterati ai nostri, voiu cullege ele-mentele urmatoriului scurtu coaspectu.

Voiu av6 occasiune a spune, la loculu seu, totu contingentele ce mi-lu voru fi pro-curatu insemnarile, mai multu séu mai pucinu erudite, ale cercetariloru d'in stratulusuperioru alu culturei nostre. De acei'a mai nainte do a ve descrie cumu nii s'au infaci-siatu siesurile Romanatiloru, de pre naivele revelatiuni ale invetiatoriloru satesci,dati'mi voia a face ua mica nomenclatura despre cercetarile si tipariturile, executatecu anume intentiune archeologica, de cotra unii diletanti sea litterati romani, in ullimele decennii, cari au semnalatu renascerea culturei la noi.

Duoi barbati cii ua mare influentia politica si administrativa in Ti6rea Romanéscaan manifestatu, anco de acumu vre.ua patru-dieci de anni, gustulu lora pentru adu-narea de anticuitati, si fia-care d'in ei a reusitu mai multu séu mai pucinu a'sisatisface acestu nobilu gustu , formandu collectiuni private de anticuitati, adu-nate in mare parte d'in Romania. Acesti doui barbati au fostu : Generalulu NicolaeMavros, carui'a Museulu nostru nationalu d'in Bucuresci ii datoredia pretii6se monu-mente antice, mai cu Alma in ramur'a epigraficei romane de pre malurile Dunarei,cola 1-altu, marele Banu Michalache Ghica, frate mai mare alu Domnitorului Ale-xandra Ghica si Vornieu séu ministru de interne pene pe la 1842.

Ministrulu a facutu ce a pututu pentru ca, intredndu-se cu Directorulu generalualu Carantineloru Nicolae Mavros, sa'si adune d'in interiorulu tierrei totu atateanticuitati pe cate rivalulu sea isi agonised de pre ambele maluri ale Dunarei de josu.

Acésta lupta aviI d'in nenorocire tOte neajunsurile unni rasboiu pe capatate, in carese prat', se rest6rna si se ferama tinutulu cuceritu. Marelui Vornicu ii placeau anti-cele, si pe unde audia sOu banuid co se afla antice, de grába ellu tramitea ispravnici,zapcii si pornojnici ca sa ridice sa tele , sa saps si sa scormone salasiele dci veehi

(2) D'intre acestea apse, 14 nu no procura altu contingente decatu allegatiunea, nu totu datin'adeeisiva, co nu exista nici ua reinasitia ile anticuitati in respectiv'a localitate. A cestea sunt satele :Leulu,Giuvarescii3Orlea, Cilienii, Moldoceni, Celarii, Dobrotescii, Gaoanescii, Varlastriti'a, (No-roiulu, Strajescii, Babiciulu, Studin'a, Osic'a-de-josu. Localitatile do unde au venitu respunsurivoru 6 citate in cursulu explinerei.

ce-

7

tati, spre a'i adduce la curtea sa d'in Bucuresci, actualulu palatu alu administra-tiunei de Ilfovu petreie, antice si banuti.

Vai! bietulu judetiu Romanati numera multe locuri de acelea, unde, printre dira-maturi de ziduri si printre movile, plugarii si salaorii desgropau pe dibuite obiectede pe placulu Vornicului. Asia s'au facutu pe atunci sapatuii la Recic'a lunga Cara-calu, la Ce lei, la Slaveni si prin alte locuri ale judetiului Romanati, sferawandu sirasipindu urme pretii6se ale vechieloru asiediaminte romane d'in acelu coltiu alutierrei, insemnatu pentru eternitate cu stampil'a coloniloru romani d'in Dacia.

Cumnatulu lui Michalache Ghica, junele colonelu Vladimiru de Blaremberg, fiiualu unui distinsu archeologu carele a contribuitu in mare parte la descoperirile sielucidarea anticuitatiloru scitico-ellenice d'in Rusia meridionale, sarcin'a de aconsemna in eati-va articoli de archeologia, tipariti inteua revista d'in Bucuresci,numita .211uoeulu Nationalu d'in annii 1836 si 1837, principalele resultate ale ace-lora informe si depredatere exploratiuni. (3)

Camu atat'a scimu despre cei'a ce s'a lucratu in acestu sensu pe timpulu de atunci,coci abie avemu sciintia despre directiunea ce pare a fi datu unoru asemene cerce-tari profesorele G. G. Peppadopolu d'in Athena, carele pe atunci era institutorele co-piiloru marelui Banu, si apoi, intorsu in Gracia, a scrisu unu discursu despre um( le«Helknismului in Romania».(4)

Anse totu pe acele timpuri, traid ad la noi min ingineru hotarnicu, AlcxaudiuPopovici d'in ducatulu Bucovinei, deco nu me insielu, carele avendu occasiune dea cutriaa in fete sensnrile, cu lantiulu si cu tierusiele, mosiiele monastiresci si bole-resci, a insennutu in condicutitle sale, oni-ce monumente antice cetati, movile sisiantiuri, cate a pu tutu elu vede cu ochii sei, descriindu-lc en deameruntulu.

Norocuhi m'a facutu sa dau presto condicutiPle reposatului Popovici, pa care imivoiu Lee ua placcre a le depune in thesaurulu de manuscripte alu Societatei nestre.Coprinsulu archeologicu alu uni'a d'in ele s'a si tiparitu, sunt cati-va anni in foi-

(3) Seti'a de articoli ai lui W. de Bl. in Muzeula Nationalu. gazeta literarc si industriale" d'inBucuresci, este compusa d'in : /°. Suveniruri istorice si archeologice asupr'a Ro»zaniei. Art. I, inNo. 1 d'in 3 fevr. 1816. 2°, Mem. Art. II, in No. 4 d'in 26 fevruar. 1836, tratandu despre Cam-pulu Severinului. 3". idem. Art III, in No. 7 d'in 18 martie 1836, tratandu despre Ruinele Ca-

4°. Morn. Art. 117. in No. 9 d'in 8 aprilie 1836, tratandu despre Celeiu si Turnu.5°. ,Mormentu vechiu gasitu in Romania cea mica, in No. 24 d'in 5 augustu 1836 : acésta descope-rire se léga si cu articolulu : Sciri d'in la-intru, coprinsu in diiaruln Curicrulu Romanescu, gazetapolitica si comerciale, No. 48 d'in 31 iulie 1836. 6°. Antichitati pamentenesci. Art I si II (asu-pr'a templului subterranu alu dieului Mara do la Slaveni) in No. 8 (annuln 11-1e) d'in noemvrie 1837.In Aunex'a A. In fihele acestei notitie, vomu reproduco articolii de sub No. 3, 4 (in parte) 5 si 6,coci publicatiunea citata a devenitu forte rare. Observamu co ua mare parte d'in acesti articoli estereprodusa, in limb'a fraucesa, in g Annuaire de la Principauté de Valachie,. Bonkarest, 1842 pa-ginele 133-149.

(4) Discursulu lui G. Pappadopolu, pronunciatu la 1869 si apoi si tiparitu in limb'a grOca, este tra-dusu si romanesce : Discursu pentru ellenismulu intre Valachi. rostitu de G. G. Papadopolu, tra-i,dusu d'in elinesce de A. Tambacopulo. Bucuresci (Iosefu Romanovu) 1859".

luà

,

8

ti'a diarului Trompett'a Carpatiloru. Inteacei'a, ca si in alt'a, gasimu indicatiunicuri6se despre anticuitatile Romanatiloru , precumu si ale tutriloru judetielorutierrei. (5)

Notiunile astre asupr'a acestuiasi subiectu devinu anse mai lamurite si doben-descu unu caracteru mai sciintificu, candu consultamu, in Illagasinulu istoricu pen-tru Dacia, paginele ce venerabilulu nostru collegu, d1u A. Treb. Laurianu consacri'tin eruditulu seu articolu Istrian'a , visitei si sapaturiloru ce dsa a facutu la 1845,in localitatile de presto Oltu cuprinse in judetiulu Romanati.(6)

De la annulu acel'a incOce avemu a consemn6, cercetari adese repetite, déro d'innellorocire nici ua data bine lamurite, a doui mari amatori de obiecte alltice, ale ca-roru nume figur6dia, ades6 camu fora scirea lui Dumnedieu si a adeveratei sciin-tie,in rondulu archeologiloru romani. Zelulu si patrioticele loru aspiratiuni, canduei explora si explica anticuitatile tierrei, ne autorisa anse a'i numi si chiaru a le re-servd partea de láuda ce li se cuvine, ca adunatori de obiecte antice. Acesti'a suntu,

ati si ghicitu, maiorulu Dinaitrie Papazoglu (7), si poetulu , diaristulu si

(5) D-lu Kogalniceanu, in Archiva Romanesca, (vedi in edit. 2, Iasi, 1860, tom I, pag. 275) tiparidla annulu 1840, cele urmatóre : oD-lu Alexandra Popovici, moldovanu de locu, acumu ingineru nou-lui orasiu Severinu in Valachia, celu mai invetiatu d'intre toti Romdnii in sciinti'a istoriei nationa-le. si carele in annii trecuti voise intr'unu inadinsu jurnalu, Dacia vechia si noua, sa ardte pa-,,blicului ispravile cercariloru si a aflariloru sale, inteua scrisóre d'in octomvrie 1840, plina de sen-timente patriotice si de eruditiia, bine-voiesce a ne fagadui pentru Archiva, tote acele documentesi descoperiri ce le au facutu intr'unu cursu aprópe de patru-dieci de anni, si care pene acumu n'au..pututu aye ua publicitate meritata, d'in pricina co acelu jurualu, nefiindu imbraciosiatu, nu s'au.pututu pune in lucrare. Articolile Popovici, in unele voru preface mai multe puncturi de Ca-,pitenia, si in altele voru lmnind, mai multe fapte a istoriei nóstre. Pe lunga scrisorea Cl-saie, caresingura asiidia multe adeveruri istorice, noi vomu publicd anco, intre altele de a si 10 : Si-rube Doinniloru Tierrei Romanesci, d'in chrisdve scosu, care se abate cu totulu de sirulu pusu deEngel, si prin urmare si de d-lu Fl. Aaronu.-2°: Descrierea cetatiloru celery vechi d'in Moldova siValachia. 3° : Daturi istorice asupea monastiriloru d'in Bucovina. 4° : Sobórele tinutale si

, Episcopatele cari au statu mai nainte de imperatulu Constantinu si dupo dinsulu s. a.'Intreruperea pe mai multi anni a publicatiunei istorice a d-lui Kogalniceanu se vede co l'a opritu

cursu acestoru promisiuni. Popovici a muritu fora ca, dupo scirea moo, lucrarile sale istorice sas fi publicatu vre unde-va. Abid in No.869 alu diiarului Trompett'a Carpatiloru a d-lui C. Bolliacu(12124.noembre, 1870) s'a reprodusu, dintr'ua condica manuscrisa, ua serie de note sub titlurile :Arumire de orasie' ce a gasitu imperatulu Traianu in Dacia" si Aratare si de locurile (Wordnmulte orasie in pantentulu Tierrei Romanesei, de care nici unu istoricu IOU SCiti co stau aici

a carom num de ad, inainte au a se cercetcl." Acea condica coprindiendu Istori'a Dachicaacataita si povestita de ingincrulu Alexandra Popovici. la annulu 1836" 100 pagine manuscrise,

i care se coprinde istori'a Daciei pene sub imperati'a hi Titu (79 81), precumu si alta condicu-t a de vre ua 380 pagiue eu note diverse, sant cele ce offeru Societatei. In A nnex'a B la acesta

vbiu extrage d'in ele totu ce este attingetoriu de anticuitatile d'in judetiulu Romanati.(0) Vedi Magazinulu istoricu pentru Dacia. Tomulu 11, (Bucuresci, 1846), pag. 65-128. Vomu

r produce in A imex'a C, cele rehitive la cercetarile si descoperirile facute in Romanati.(7) Este na lucrare ea multu mai presusrt de putintiele'mi bibliografice acei'a de a consemni tote

el uoubratiunile, privitOre la archeologi'a nationale, pe care neobositulu betranu maioru D. Papazoglule a datu la lumin'a publicitatiei, in cei vre ua doue-dieci si doui ultimi anni, act in fasiOre si arti-

a di

si

n titia,

.

9

omulu politicu Cesaru Bolliacu, pe care nici ti6rea, nici litteratursa, nici archeolo-gi'a Romaniei nu potu a'lu nesocoti.

D-1n Bolliacu nu s'a marginitu in cercetarile sale, in genera pucinu fructu6se, ce facuseinainte de exiliulu d'in 1848. Reintorsu in tiérra, d'a, de cate ori a gasitu inlesnire,a purcesu in exploratiuni archeologice , si adese-ori judetiulu Romanatii a fostuterramulu seu de investigatiuni. In numerosi articoli d'in foile sale Buciumulu siTrompett'a Carpatiloru, a consemnatu ades6 notiuni pretii6se despre descoperirile denumismatica, de ceramica si chiaru de unelte de pétra si osu d'in timpii preistorici, ces'au facutu, prin sine si prin altii, in acestu judetiu.(8) Ele,trebuia semarturisescu,imi voru fi de mare ajutoru pentru cele ce amu a ye spune.

coli de diiare, ad in tabelle si charte fitografiate. Idea mai lamiirita despre procederile archeologiceintrebuintiate de d-fm, atatu in exploratiuni si clasificarea de anticuitati, catu si in explicatiunilecritice si in polemic'a sa disa sciintifica, pita di mai cu séma Catalogulu collectiunei sale, publicatula 1864 (Bucuresci, tipog. C. A. Rosetti) sub titlulu Muzeulu Papazoglu", din care vomu extragein Annex'a D, ua parte d'in relatiunea unei excursiuni, facuta la 1864, in judetiulu Romanati. Apoiero nu de totu fora interesu sunt si chart'a Dunarei" si a Muntiloru" d'in Romania , litografi-ate la 1869, cu indicatiuni de numerese localitati coprindietorie de remasitie antice.

(8) In privinti'a publicatimailoru dlui Cesaru Bolliacu attingetóre de archeologia, voiu cerca acide a face ua nomenclatura a principaliloru sei articoli, mai cu séma d'in annii d'in urma. Anco depe la 1845, dsa a publicatu unu Itinerariu Archeologicu in Curierulu Bomanescu ; apoi a attinsudespre anticuitatile tierrei in oper'a sa francesa : Mémoires pour servir a l'histoire dela Roumanie;.P° partie. Topographie. Paris, 1855. Intorsu in patria, dupo exiliulu de la 1848, a inceputu tiparirea,remasa intrerupta la pag. 80, chiaru in mijloculu descrierei antieuitatiloru de la Islazu, a unei Calle-toriiArcheologice in Romania, de la 20 marte pene la 22 aprile 1858; pusinu dupo acei'a, a publicatuua tabella litografiata cu anticuitati ale Romaniei, sub titlulu Daco-Romane ; dro seri'a articoli-lora sei archeologici d'in diiarulu Trompett'a Carpatiloru, cu pucine gresiuri, este acest'a: 1° N. 699alu foiei d'in 1869. Archeologia i Numismatica , unde vorbesce despre 9 descoperiri succesivede monete antice facute in Romania 2°. N. 737 d'in 1869. Ua descoperire noua (zidurile dela Slonu in Prahov'a).-3°. N. 739 d'in 1869 Cetatea Tinosulu (d'in Prahov'a). 40 In NIB 222,223 si 224 ale Monitorului officialu d'in 1869, se afla unu lungu rapportu cotra Ministrulu In-structiunei publice, presentatu in urm'a unei excursiuni facuta la Cetatea Calomfiresciloru peVede, la Cetatea Frunais'a d'in Teleormanu, la Zimnicea, la Voisod'a, la Turnu-Magurele, laBanés'a, la Celei, la Caracalu, la .Recic'et, la Bucovetiu, la Vallea-Rea, la Racari, la Turnu-Se-verinu,la Cetatea Latiniloru, la Zidin'a Dachiloru si la Porcesci. 40 In N. 846 alu TrompetteiCarpatiloru d'in augustu 1869. Archeologia : Pescerea dela obersii'a Ialomitiei, Pescerea cu Wide,Comór'a d'in Cumpen'a Ciocarleului, Vallea Caseloru si mormintele de pre Vulcan'a mare. 5°.N. 860 d'in octombre 1870. Pisculu Crasani. 6° N. 928 d'in iuliu 1871, Comorarii si Archeo-logi'a (attingetoru de zidurile de la Slonu). 7°. N. 939 din septembre 1871. Archeologia (rela-tivu la semnele gasite pe petrele de la Slonu, en ua stampa litografiata representandu acele semnesi monete barbare dacice) 8°. N. 942 d'in septembre 1871. .Numismatica (aflari d'in Galati).9°. N. 965 d'in fevruarie 1872 : Ceramica (de la Vadastr'a). 100. N. 1010 d'in augustu 1872 :Rapportu cotra Membrii comitetului archeologicu d'in Bucuresci, tratandu despre arme si uneltede pétra, precumu si despre Zercetari facute la Zimnicea, la Celei si la Vadastea, cu ua stampalitografiata cl anne preistorice de petra. 11°. N. 1054 d'in marte 1873. Respunsu dlui Odo-bescu i privinti'a lulelleloru preistorice.-12°. N. 1059 d'in aprilie 1873 : Archeologia, relatanduus4noun excursiune la Zimnicea, Izlazu, Celei si Vadastea. 13°. N. 1137 d'in iuniu 1874. Ce-

' ramic'a-Daciei, Campulu mortiloru de la Zimnicea, cu ua stamps litografiata representandu olla-

2

:

10

Dero, ca sa inchiaiu, domniloru, list'a cercetatoriloru si exploratoriloru romaniportiunei de tiérra de care me occupu, voiu numi in fine pe multu-stimatulu nostrucollegu, D;mitrie Sturdza, carele, acumu cati-va anni, a intreprinsu dreptu simplepetit:score, cercetari in vre ua duce rnovile de pe malulu dreptu alu Oltului, la Ru-sanesci, si incredintiandu'mi estimpu notele ce dsa ; cu scrupulós'a ingrijire pe care'io cunnescomu, le a cullesu la faci'a locului, 'mi a datu chiaru ide'a si indernnulu dea contopi, in presentea schitia, elementele archeologice ce ne procura scrisPle cartu-rariloru, cu rusticele respunsuri ale invetiatorilorn satesci de prin co/mum-de Re-manatiene (10).

Deco acumu, lasandu in laturi si impartirea administrativa si dispositiunea topo-grafica a tinutului in care amu sa me marginescu do ua cams data, vein intreprindea grupi cele 44 de rapporturi cu miedin, venite d'in partea locului, trebuia sa constatuco in faci'a ochiloru mi se presenta Ira adevordt'a charta archeologicP, en tauln speciale, a judetiului Romanati.

La media-di, d'a lungulu rnalului Dunarei, acolo undo stall semenate pc tiermu-rile septeutrionali ale riului si ale intin.tei halti, numita Balea Bistretiului sen aOr/ei, satele Dabalenii , Celarii , Iane'a , (11) Grojdibodulu , (12) Our'e. Padi-

ri'a localitatii descrise. 14°. N. 1255 d'in iunie 1876. Ceramic'a preistorica a Daciei : Vo-dasteet, cu ua stampa litografiata, de ollaria variata D'in principalii articoli relativi la localitatisituate in judetiulu Romanati, si anume la Islazu, Celei, Caracalu, Recic'a si Vadastea, ne prop-nemu a face excerpte in Annexe, spre a elucidd puncturile po cari le vomu attinge mai &parte.

(10). Amu reprodusu in Annex'a E, notele dini Sturdza, impreuna en micele desemnuri ce le in.sociescu.

(1.1)Invetiatorulu d'in commun'a lanc'a (plas'a Baltii) ardta co : acésta communa se afla situatape ua costa aurOpe de laculu Padinei; in acista communa nu se afla nici unu lucru vechiu; anse spremidia-nOpte de acesta communa se afia nisce gropi in pamenta, undo dicu co a fostu siliste pe tim-pulu Tatariloru, si s'au spartu de acolo si au venitu nude se afla astadi. In mosiPa acestei communespre média-mipte, se ails nisce maguri cart sant in sira si trecu presto tOte mosiiele celoru-l-altecommune de pe aprOpe; totu in sirulu acestoru maguri, in dreptuk acestei conumme este ua ma-gura, care dim co este scOsa do Jidovi d'in pamentu, si care se chiama si Maattea Jidov'a, cociloculu cu grópa de unde au scos'o se cunnOsce si astadi, care este spre resarita de dins'a; acea grO-pa de unde este scOs'a magur'a este fOrte inare si se cunnOsee si loculu perguriloru, uncle au pusu deau scos'o. Acesta magura este in form's unui cams trunchiatu. Diametru la base are 7 stanjeni, siinaltimea ei este de 4 stanjeni. (subsc. I. Predesca).

(12), De la comun'a Grojdibodula tplasa Baltii) ni se spune co este: 1 °. una magura, care pOrtanumirea de Busanisc'a si care se alla spre resaritu de acista communa, ea 650 stanjeni, si este asie-diata pe loon sietiu, fiindu pamentulu ei negru, coprindiendu 9 stanj. inaltime, si 42 stanj. ocolulu,ero verfulu ascutitu; 2°. un'a idem, care pOrta numirea de Magur'a mare, care coprinde 9 stan-jeni inaltime, si 42 ocolulu ; verfulu rotnnan, iiindu asiediata pc ken sietiu. Acésta magura se aflain capulu communei despre resaritu ;-3°. un'a idem fora nici na numire, spre appusu de capulncommunei si care coprinde Pli stanjenn naltime, si 12 ocolulu : verfulu rotundu, fiindu asiediatape ken sietin. AcOs'a magura s'a sapatu de maiorulu Papazoglu in =lulu expiratu .1867, dor() eefelu de obiecte s'au gasitu intr'ins'a nu ainu pututu constatd;-4. un'a idem pe mosiPacare pinta numirea de Pereina d'in timpurilo vechi, Oro acumu se numesce Magur'a Cazaciloru,care coprinde 5 stanjeni naltime, si 45 ocolulu, verfulu rotundu, Iiindu asiediata pe unu

ni

Oslo

--

,Bisl

11

PI O1ttiuli

CHARTA ARCHEOLOGICAA

JUDETIULUI ROMANATIJud_e ulku Voic

PSC

PI Oltulu de susu

%tyro

Gar111 t41.: t SLATINA

44,-

C RAI OV5kPopendiats

,

,) tlisihrgr-loieldu.; ti44`. 21aoga Atirttrig

Vitcaletii liadDini -11

= \ Dioscio CARACAL.,-,

;FMarotimilu de gustrT RedeaCI) )Ghtzdavescii..:1.00.esaais

4 ,/....-Zvciorsca ....

oAmarescii de's4Se

'Ida) /4 P1 B al t'a 1

i1

Vadastrit.%i Vadastritiito

ii-Paindenv,o lanc.'a

Cepr cytt01°°(1'''I'll

P1 Ocolulutarthili

`114rescii de josti

s.tweniGostavetidC"' /e,

Bab' \

Sk.PlavieeniiOzisiatadzi

Brastavetiuluo P1 01-tulude josu4i

acd(L)

T:50

0

Moesia (Bulgaria)

kah-Statriet 4

-41<1/4

0

.

\-,

&dm&

E'm

V

.

12

nel , (13) Orlea, Celei , Gareovulu, (14) Corabi'a si in fine terguletiulu Islazulu incoltiulu versaturei Oltului, pe acésta sprincéna de délurivediu mari maguri insiratein grupe, candu de trei, candu de cinci, candu de siese-spre-diece si mai multe.

In trei puncturi differite, la Grojidibodu(15) la Celei si la Islazu(16) sunt si urinede cetati,'unde se gasescu bani si petre scrise d'in timpulu Uriasiloru. Uriasii, domni-loru, vorbiau latinesce coci latinesce, sunt scrisi acolo si banii si petróiele. La Celei (17)

Acesta magura se afla ca 150 stanjeni spre appusu de commun'a Hotarulu, care este invecinata cucommun'a Grojdibodulu;-5°. un'a idem pe mosii'a Bistriti'a, care perta numire de Temp'a si se afiaintre communele Grojdibodulu si Hotarulu, si coprinde 5 sytuj. naltime, si 29 ocolulu, verfulu ro-tundu, flinda asiediata pe locu sietiu; 6°. un'a idem pe mosii'a Bistriti'a, care perta numire deAscutita si se afla spre média-nepte de commun'a Hotarulu, ca 350 stanj., si coprinde 9 stanj. naltime,si 45. stanj ocolului; verfulu ascutitu, fiindu asiediata pe ben sietiu. (subsc. N. Popescu).

(13) La Gur' a Padinei (plas'a Baltii) se afla : vre-ua ld maguri si anume spre resaritu, Maga-r'a Utsei, Góletoru, Cazaciloru, Dragoiu, Slanuui, Nicolici ; spre media-nepte Magur'aVoini, Manea, Boldu-mare, Boldu-micu, .Neicai, Floriloru, Strechia, Istrate; spre appususunt trei, ale carom nume nu sunt cunnoseute. (subse. Ionu Vladescu).

(14) D'in commun'a Garcovulu (plas'a Oltulu de josu) avemu sciintia co : spre media-nopte de va-tr'a communei, care este asediata pe malulu stingu alu Dunarei, in departare ea de 400 stanjeni,sant patru movile si a-nume : 1°. Magur'a Titiri; 2°. Magur'a Verde ; 3°. Magur'a Cio-lacului ; si 4°. Magur'a Tigai; asiediate camu in linia drepta, avendu directiunea de la mesa-ritu spre appusu si in departare ea de 400 stanj. un'a de alt'a , éro un'a a cincea magura, numitaMagur'a Ciganului, esi-e asiediata pe malulu Dunarei, spre appusu de communa si in departare cade 500 stanj., cari, si acest'a, nu se scia de midi' si de eine sant facute. (Subsc. .N. Dimitrescu)

(15) La Grojdibodu s'au afiatu la 1838 eel» duoe tabelle de bronzu, alu carom istoricu flu vedemuin rapportulu dlui maioru Papazoglu, citatu la Annex'a nOstra D. Aceste tabelle s'au publicatumai anteiu de Joseph Arneth, in Zwölf römische militar-diplome. Wien. 1843, Nr. VII, cu repro-ductiuni litografice; apoi in Neugebauer, Dacien aus den Ueberresten des klassischen Alterthums "Kronstadt. 1851. p. 117. Ackner und Muller. Die. römische Inschriften Dacien." Wien 1865.p. 173,Mommsen. Corpus Inscriptionum latinarum" Berolini, 1873. t. III. p. 2. pag. 876;Tim.Cipariu, in, Archivula pentru filologia si istoria". Nr. XVII d'in 10 augustn 1868. Negresitu coacestu monumentu se afla reprodusu in nou'a opera a (Pa Lion Bignier d'in Paris, asupr'a Tabel-leloru de liberare din serviciulu militarn honesta missio"; dim n'amu vediutu ancoacea carte. Vomureproduce elueiclarea monumentului, de pre venerabilu nostru collegu Tim Cipariu in Annex'a F.

(16) Invetiatorulu de la Izlazu (plas'a Oltului de josu) referre eufnu-co : in arondismentulu a-cestei commune, precumu si in vecinatatea ei s'au gasitu duoecetatiui de pamentu, imprejmuite cusiantiu ; un'a in mahalao'a Bacoviteet si alt'a i» Verde'a. Cea d'in mahalao'a Racoviti'a este des-

- pre resaritu si media- nopte, la locu sietiu, pe malulu unei garle numita Racoviti'a, uncle astadi seafla biseric'a cea vechia. Ero cea de-a-duo'a se afla intreVerdea si Izlazu, pe malulaDunar i, despremidia-nepte, fiindu facuta pe dela despre média-di si pe valle despre media-nepte Ele an trei sian-tiuri paralele, cari mergu cu capetele spre resaritu si appusu, d'in cari cele duoe despre media-di auua distantia in departare unulu de altulu ca 2 stanjeni; ero cola lie alu 316, ca do unu pogonu; lungi-mea loru este de 72 stanjeni, éro aduncimea acestoru siantiuri este astadi ea de 2 palme. Betraniilocului au auditu de la mosii lora despre flinti'a vecbia a acestoru cetati he pamentu. Totu in a-cesta communa s'a gasitu in annuli./ 1872, in piati'a ScOlei si a Primariei, ua tinichra ea de uajumetate de oat cu banuti mici d'in vechime, de cotra unn copillu ca de 7 anni, aflame Iona alu lo-cultorului d'in acista communa Calinu Floritia. (subs. F. Popescu)..In Annex'a G. vomu relaticele spuse de dhl Bolliacu despre anticuitatile de la lzlazu.(17) D'in Celei (plas'a Oltulu lie josu) avemu armaterele communicatiuni : In cuprinsulu acestei

commune se afla ua cetate, unu drumu de pétra si piciar'ele unui podu ruivatu, ce se afla inDunare. Cetatea este de pétra si caramida de Antra; si porta numirea de cetatea ,Sicibida(?)

:

:

,

13

mai cu deosebire, resaru d'in apa pe malulu Dunarei si pici6rele de p6tra ale unuipodu pe Dunare.

D6ro de ad in susu merge spre Recic'a ua calle impetrita pe care o constita incommun'a sa, si invetiatorulu de la Brestavetiu, (18) carele attesta despre existenti'aunei cetati cu vechi oseminte pe siesulu d'intre Caracalu si Ce lei, pe uncle se vedu simovile, anume la Deveselu. (19)

lja alta calle, si mai bine insemnata pe tiermulu stingu alu Oltului, apnea de laIciosu in susu spre Carpati si trece priu a-mare, prin Potlogeni, prin Rusanesci,prin Scarisiór'a, prin Gostavetiu, priu Slaveni, prin Stoenesci, prin Farcasie, prinDobroslaveni, prin Faicoin, prin Raduleni, prin Sioperliti'a, prin Brancoveni,prin Rtr'a si lenusiesci, prin SlatiOre si Dranovetiu, si apoi pása in susu d'in Ro-manati in Valcea.

D'a lungulu acestei cai, domnileru, sunt respaudite si maguri si vechi cetati. Lamare,(20) Oltulu e cuprinsu intro ruinele a duoe vechi asiediaminte; la Potloge-

ni (21) este ua magura mare, totu asia de mare, ca cei'a pe care a deschis'o in Rusa-

Drumulu este de petra si pOrta numirea de Sioseoa jut Traianu, si piciOrele podului ce se afla inap'a Dunarei, sunt de ararna (?) si se numesce podulu lui Traianu. (?) Cetatea este spre media-di de cotnmuna si este asiediata pe delu, si nutnirea locului uncle se afla cetatea nu este eunnoscuta;,,sioséo'a merge prin mijloculu communei spre N., éro piderele podului cadu spre media-di de com-muna. Cetatea e rotunda in forma de circomferentia si spatiulu occupatu e ca la 4 pogene; zidulucetatii este formatu de lespedi de petra cioplita si caramida do Antiva in forma patrata, avendu inn-gime de 3 palme si grosime de 4 degete. Intrebaudu pe betrani, pe preoti si altii, au spususi dinsii

co cetatea, drumulu si piciOrele podului ruinatu in Dunare, le au pomenitu si dinsii d'in betrani. Incuprinsulu acestei commune s'au gasitu urcidre si banuti de argintu si ua pétr a mare in forma pa-trata culittere slavone (?) de-pre timpulu imperatiiei lui Commodu, si unu stelpu de pétralimpedein forma cilindrica, care s'an deseoperitu de curendu. (subsc. M. Pasguakscu). RelatiunileBolliacu, pe care le damn in Annex'a 11 voru lamurf mai bine cele relatate ad.

(18) D'in commun'a Brestavetiulu (plas'a Baltii) ni se communica co : despre resaritu de com-muna si in departare ca la 1590 stanjeni, se afla drumulu lui, Traianu si pe acelu drama se °Alapetrisiu. Despre média-nópte de communa si in departare de dins'a ea la 1700 stanjeni, in laturide drumulu Caracalului, en 150 staujeni spre resaritu4 si in alaturare cu balt'a communei Crttsiovulusi in delimitirea communei Brestavetiulu, s'arn fi afiandu ua cetate si se dice co s'aru fi gasitu ca-ramidi, petrOie si alte unelte. Despre media-di de communa in departare s'aru fi aflan du ua bise-rica serbésca, si in departare de 150 stanjeni de communa s'aru fi gasitu Ose de Omeni. (subsc.C. V. Popescu).

(10) D'in commun'a Deveselulu Comanea ( plas'a Ocolulu) priimimu sciintiele urmatere : Acéstacommuna se afla situata pe loot sietiu, invecinandu-se la, appusu ea commun'a Redea , si la norducu Caracalulu, ero despre media-di cu commun'a Radil'a. Dupo cercetadle facute prin betraniicommunei despre vechile asiediaminte, ce se crede a fi remase de la stramosii ,nostri Romani, nuamu pututu afla altu decatu co la media-di de acesta connnuna se afla duoe ca de 6 stan-jeni inaltimea, si 20 stanj. largimea, si ua alta movila la media-uópte de acésta communa, in inal-time, largime si departare totu ea cele-l-alte movile aratite mai susu. (subsc. Diaconescu).

(20) De la Tii'amare (plas'a Oltului do josu) suntemu informati co : cla media-di de acésta com-muna, care se invecinesce la appusu cu Visiina, la nordu en Potlogenii, la resaritu cu IJd'a si despremedia-di cu Donea-mare, se afla, peste Oltu, duoe cetati ca do siopte-dieci stanjeni largimea si indepartare de acésta communa ea de 400 stanjeni. (subsc. Th. Pasculescu.)

(21) De la Potlogeni (plas'a Oltului de josu) ni se spune co 83 ada : ua ntagura forte mare, si-

Tiea

d-lui

1.

mouile,

14

nesci (22) collegulu nostru d-lu Sturdza, la 1872. Totu d'in Rusanesci este si frumós'a stele cu duoi lei culcati pe frontonulu ei, pe care socii'a si libertuln Fortunatuau ridicat'o lui Aelius Valens, unulu d'in cele mai mari monumente lapidarii ale mu-seulni nostru si unulu d'in Cele d'in urma venite inteinsulu. (23)

La Scarisior'a (24) sunt alte trei movile mai mici; éro la Gostavetiu, (25) dru-mulu celu mare alu Romaniloru, callea lui Traianu despintecata, arkta ochiloru cal-letorului latele sale caramidi cu semne originali, pe care d-lu Sturdza a avutu ingri-jire a le clesemnk. Mai spre nordu, la Slaveni, (26) alaturi cu callea lui Traianu, esteua cetate patrata cu siantiu intreitu si cu unu turnu lunga dins'a, asiediate dreptu

tuata spre appusu de acasta communa, in departare ca de 700 stanjeni in campia, anse fora sa sescia de cine este facuta seu pentru ce." (subsc. I. .Dadulescu).

(22) Rusanescii (plas'a Oltului de josu) este loculu exploratu de d-lu Sturdza. De acolo invetiato-ruin ne amintesce co : se afla duce maguri, d'intre cari un'a este situata in partea despre appusu acommunei Rusanescii-de-josu, pe locu sietiu, in distantia de 1700 stanjeni, alu carui conturnu me-sOra 43 stanj.; are forma conica; este pe mosii'a Rusanescii, proprietatea d-lui Alexandru G. Golescusi se numesce Magur'a Ieni. Acasta magura s'a taiatu in patru la 1872 si s'a gasitu de desubtuluei unu scbeletu de omu completn, care, de pe cumu se spune, a fostu la marime ca si eenenii d'in vre-mile de acumu. A duo'a magura se afla situata in parte'a despre appusu a communei Jiienii, ye.cina cu Rusanescii, pe ben sietiu, in distantia de 1500 stanjeni, alu carui conturnu mesóra 40 stanj.;naltimea megra 8 stanj.; are forma conica; este pe mosii'a Jiienii a d-lui Stefanu Jiianu si se nume-sce Magur'a lui lona Ciobanulu. Acésta magura s'a taidtu in patru la 1865 si s'a gasitu de de-subtulti ei na cruce de petra a carui marime, de pre cumu se dice, era de 12 palme lungime, 4 latime si 3 grosime, pe care se aflau desemnati duoi lei selbatici, unulu pe faci'a si altulu po dosulu ei.Se spume co avei si inscriptiia necunnoscuta, care s'a si luatu de autoritatile administrative. (subsc.Const. Vasilescu). Crucea de care e vorba act este invederatu stel'a pe care o vomu descri mai cu de-ameruntulu in Annex'a I.

(23) Vedi la Annex'a I descrierea acestui interesantu monumentu.(24) D'in Scartisiór'a (plas'a Ocolulu) ni se arata co in coprinsulu communei se afla : maguri de

pamentu cafi se vedu a fi facute d'in vremile vechi, dro nu de inginerii de astadi, si anume : Ma-gur'a cu cruce, pe mosii'a Plavicanc'a; Magur'a lui Gardu pe mosii'a communei SearisiOr'a; Magu-r' a lui Stoianu , pe mosii'a Brancovanu. Cea d'anteiu e spre sudu-vestu de communa; a dou'a spre vestu

si a trei'a spre nordu-vestu. Ele sunt nalte ca de 7 stanjini si in ocolu ca de 30 stanj. Spre amddide Magur'a lui Garda spunu betranii co mai de demultu s'ani fi gasitu lespedi,de caramida mare,cari se vede co erau facute d'in vremile vechi... (subsc. I. Dodea).

(25) D'in Gostavetiu (plas'a Ocolulu) ni se relatidia co :mai vedu si acumu numai remasitiele,unei vechi siosele ce se dice co aru fi fostu facuta de Iinperatorulu Traianu, avendu directiune dela Dunare spre munti, fo a a mai fi, ad in communa, alte locuri inseinnate .de felulu acest'a. mix)in commun'a Slavenii, ce se inveciuédia spre média-nOpte cu commun'a nóstra Gostavetiulu, dense-bitu de urmele sioselei daspre care se verb( mai susu, se mai vedu si urmele unei vechi cetati ro-mane, ce se afla in centrulu acelei commune si care nu se scia de candu este zidita. Reticule, ea in-scriptiuni forte vechi s'au gasitu adesé de locuitori pe acestu loon. (subsc. D. Visinescu).

(26) Eto acumu informatiunile ce ne venira de la Slaveni (plas'a Ocolulu) : In acésta communaSlavenii se afla in centrulu sou, ruinele unei echi cetatinie, care, de pre cercetarile facute prinbetranii communei, nu se afia de candu si de eine este zidita, ale carii siantiuri se vedu a fi fostunumai de pamentu, éro nu de pdtra sea caramida. Barnett Cu inscriptiuni forte vechi s'au gasituadesd de locuitori pe ruinele acestei cetati. Se mai afla anco prin acésta communa, ruinatu, mmdrum asternutu cu petra merunta, avendu directiune de la madia-nOpte spre madia-di prin com-,,muna, care se dice a fl fostu facutu de Imperatorele Traianu (subsc. P. Ionescu.)

15

pe malulu inaltiatu alu Oltului. In rip'a de sub cetate si sub curtea d-lui Murga-sianu, s'a deschisu la 1837, ua bolta subterrana, d'in care s'au scosu mai multe ta-blitie de pétra, sculptate cu icOnele dieului Mithra, si cu inscriptiuuile : sum. IN-VICTO. MJTIIRAE., si unu altaru purtandu cuvintele ARA. 501,15. Vladimiru de Blaremberg,in articolii citati, si apoi academiculu francesu Felix Lajard, in memoriile Institutu-lui d'in Paris, au publicatu si au commentatu aceste mouumente, d'in cari pose-demu adi in Muieulu Nationalu abié cate-va fragmente. (27)

Acésta descoperire ne intaresce numai in convingerea co zon'a de anticuitati pecare o percurgemu, este cu adeveru compusa d'in remasitie ale soldatiloru lui Traianu,cari d'in Asia addusera negresitu in Oltenia cultulu pbrsieu alu dieului solaru Mithra.

La Stoenesci, permiteti'mi, domnilorn, a ve i_mpartasi d'a-dreptulu chiaru cuvin-tele d'in rapportulu invetiatorului :

eIn acésta communa Stoeneseii trece unu drumu asternutu cu pétra merunta, ce«vine de la Celei spre Romuiculu-Valcei, adico in lungulu Oltnlui. Numirg a o p6rta«de Drunmlu iui Traianu. Acestu drumu trece prin centrulu communei, in care nuose pole cunu6sce decatu prin sapaturile siantiuriloru si ale caseloru ce 'si facu lo-«cuirorii re elu. Are ua latimo ca de cinci stanjeni, ua grosime ca de ua palma si«jumetate. fn partea de sudu a communei este mancat.1 de ap'a Oltului ca de 150 st.;otrecendu acésta mancatura, so cumnisee atatu in maln catu si prin villa ce au lo-ocuitorli pre marginea Oltului, mergendu spre commun'a Slavenii, printre duoe ron-oduri de maguri, pone se finesce Or)si prin mancatur'a Oltului, lunga catunulu Fon-otanelile, la Na distantia ea de 300 stanjeni. In partea despre nordu de communa«se cunn6sce fOrte bine, si circula Pe elu locuitorii pone in cornmun'a Farcasiele, uaodistautia ea de 400 stanjeni. De acestu drumu se povestesee de locuitori co a am-oblatu pe elu Doninulu de Rouu, car a avutu arnanta la munti, si plecandu de a-ocolo spre Cele), la resiediuti'a sa, nOptea,fiindu-co numai noutea putea, amb16,, caounulu co e) !ormatu d'in roua,l'a apucatu si, resarindu 86rele, l'a topitu, si«pa loculu undo l'a topitu s'a formatu satu ci i s'a datu numirea de Potopini, care«este si pens in dio'a de astadi.» (28)

Despre Craiulu de Rona si despre drumulu seu de 'Ara, mesuratu in metri (8 inlatime si 1 i nalti me) si attribuitu lui Traianu imperatorele Romaniloru, co se pream-

(27) Notiti'a lui Felix Lajard perta titlulu : Additions au mimoire sur deux bas-reliefs mithria-Tues qui ont iti trouves en Transylvanie, sea la decouverte du Mithraeum de Slavini en Valachie.Ea este publicata in MC:noires de l'Academie des Inscriptions et Belles Lettres de Trance", t. XIV(1830) p. 178-185, precumu si in : Nouvelles Annales publiCes par la Section française de l'In-stitut Archéologique de Rome, t. H, 1838, p. 7 85. Vomu reproduce, tradusu pe romanesce, acestuniemoriu in Annex'a J, impreuna cu stampele ce'lu insociescu. Baso-relievurile elate in mithreuluide la Slaveni s'au rasipitu d'in collectiunea lui Michalache Ghica, undo erau arlunate; abie deco re-gasimu uncle din ele in collectiunile actuale d'in tiérra.

(28) AcCsta relatiune a invetiatorului d'in Stoenesci (plas'a Ocolulu) este subscrisa 1. Stanescu.Sa adaugemu aci ui notitia despre drat-truth lui Traianu, d'in rapportulu invetiatorului de la

Farcasie (plas'a Ocolului) : Drumulu.lui Traianu se gosesce prin acésta commulia trecutu, carea avutu comnaunicatiia de la Dunare spre rnuntii Carpati. (subsc. I. Elliescu).

(jio'a

.

16

,bla nuroai *tea pe dinsulu d'in muntii Carpati si pene la Ce lei", ne vorbescu si in-vetiatorii d'in Faleoiu(29), d'in Dobrosloveni (30), si apoi si cei d'in Osida-de-susu(31)si d'in Sioperliti'a(32). Miro ael, si a-nume incatunulu Vladulenii, nu departe

(29). De la Falcoiu (plas'a Ocolulu) : Pe totu territoriulu acestei commune, curriu si cele inveci-nate, nu se afla nici unu lucru insemnatu d'in vechime, decatu numai unu drumu de petra, careiea numirea de Traianu; elu cade in parted communei despre appusu si este asiediatu pe unu delu,ce se numesce delulu Yiiloru. Acestu drumu se afla in departare de commune ca la 4 kilometri;bare na latime ca 8 metri si inaltimea ca 1 metru. Se dice de cotra botrani co aru fi fostu facutu deTraiann Imperatore le Romaniloru, ce se preamble numai neptea pe dinsulu, d'in muntii Carpati sipane la Celei, flindu-co acolo se spune co a fostu cetate. (subse. St. Triculescu).

(30). De la Dobroslaveni (plas'a Ocolulu): Este numai ua siosea vohia, numita drumulu de petrasi drumulului Traianu, care drumu venindu de cotra Reciea, intra in hotarulu catunului Poto-pinu, la partea despre media-di si merge spre média-nOpte cotra commun'a Falcoiu; anse este pa-rasitu si mimai pe alocure se pote vedé in stare buna. (subsc. N. Deconescu).

(31). Rapportuln provenitu d'in Osic'a-de-susu (plas'a Oltulu de susu) ne procure elemente de to-pografia archeologica mai variate, pe care le voma reproduce tote ad indata : Se face cunnoscutuco imprejurulu acestei commune aunt trei déluri, d'intre care unulu este spre resaritu de commune

,,si se intinde spre appusu intr'ua lungime nedeterminata (?) spre nordu ; éro unuIu se intinde spreappusu intr'ua lungime nedeterminata (?), carele se desparte totu d'in celu-l-altu ce se intinde sprenordu; ero coin d'alu treilé este la media-di de commune si se intinde spre appusu intr'ua lungime ne-determinata(?).Se mai face cunnoscutu.co riulu Oltetiulu trece pre lunge temeli'a acestei commune,,si se versa in Oltu d'in colo de commun'a Falcoiulu, peste care se afla si podu statatoru de lomnu fa-cutu acumu d'in non. Se face cunnoscutu co in délulu care se intinde spre nordu, se gasescu tronuricu óse intr'insele, si fora ea sa se Vita constati de pre ce timpuri aunt acele tronuri cu oseminte, earlse gasescu in acelu déln. Se mai face cunnoscutu co drumulu marelui Imperatore Traianu trece pedespre resaritu de commune, prin catunulu Vladulenii, ce appartine totu communei Osic'a, si co eluse transporta si prin alte commune ale Romaniei d'in ap'a Dunarei in susu ,si trece in Transilvani'apreste muntii Carpati, precumu si noulu drumu ce se face acumu si carele este pusu Ia mai multe locuritotu pe alu Imperatorelui Traianu.Se mai gasescu oseminte, precumu si tronuri, spre resaritu decommune, in marginea drumului d'in vechime alu Jmperatorelui Traianu, la aduncime ca de 7 pal-nine, fora ca sa se Oa constati de cine-va ca de pe ce timpi sa fia acele oseminte si tronuri, decatud'in vremurile vechi. Se mai deslusiesce co spre nordu de commune este unu troianu ce pOrtanumele de Brazd'a lui Novacu si este strabatutu prin mai multe commune ale Romaniei, si care,,este on unu caputu la resaritu, éro cele-l-altu la appusu, si are ua largime ca de unu stanjenusi jumetate, si naltimea ca de duoi si jumetate stanjoni, si este trunchiatu la verfu, fiindu pa-mentulu trasu spre media-di, si care se dice d'in mosi stramosi co este facutu seri trasu d'in vre-mile vechi, de pe timpulu marelui Imperatore Traianu. Tote ce se mita prin acestu respunsusunt forte bine constatite co sunt de pe vremile vechi si nu de acumu, pentru co nu se ga-sesce macaru unu singuru omu, care sa scia séu celu pucinu sa fi auditu pe mosii nostri vorbindudespre acele oseminte si tronuri aflate in acelu dCIu, precamu si cele d'in marginea aratetuluidrumu d'in vechime, si cari sunt totu in aceiasi directiune unele cu altele, ea la ua distantiade 100 stanjini uncle de altele. (subsc. D. Poppescu)

(32), D'in rapportulu venitu de la invetiatorulu d'in Sioperliti'a (plas'a Oltulni de susu) extra-gemu aci numai puncturile 3, 5 si 6, attingetere de materra ce ne occupa de ua-camu data sireservemu restulu, care este de celu mai viu interesu, pentru a'lu reproduce niai la valle : 3°. Totuin coprinsulu acestei commune, pe delulu d'intre Oita si Oltetiu, pe ua campia forte frumOsa,spre média-nopte de commune, sunt mai ntulte maguri mari de pamentu; un'a este chiaru incommune ; la largimea circonferentici este ca 11-12 stanjeni; inaltimea, ca 3 stauj.; verfulusascutitu. Aceste maguri se dice co aru fi facute de Daci, candu au avutu resbelu cu Traianu.

-

17

de sat& Grecii, callea romana a lui Traianu cálca d'asupr'a unui altuvallu de pamentu,ce'lu bate in cOsta d'a-curmedisiulu. Ace lu nou vallu este Brazd'a lui Novucu, des-pre care vomu yorbi indata. Acumu anse, ea sa manamu callea romana pene la ho-tarulu judetiului Valcea, sa o mai constatamu anco strabatendu commun'a Branco-venii (33); apoi destainuindu-se sapatoriloru caiei ferate, cari acumu duoi anni sur-pau malulu stingu alu luncei Oltului, in communele Péte a (34) si Ienusiescii (35);

5°. Totu in coprinsulu acestei commune spre niedia-nopte, este brazd'a sea vanula lui Traianu;este ca de 4 stanjenilargime, si 3 stanj. aduncime; parnentulu este scosu spre média-di; este trasade la resaritu spre appusu; lungimea nu'i o potu cunnOsce betranii, coci trece si prin ap'a 01-tului." (Negresitu co este ad vorba de Brazd'a lui Novacu). 6°. Totu in vecinatatea acesteicommune este si drumulu ui Traianu, asternutu cu pétra, care trece de la media-di spre me-dia-nOpte, pe uncle astadi se face siosdo'a judetiana. Petea de pe dinsulu este in marime ca sia nOstra de astadi; largimea ii este ca 4 stanjeni. (subsc. Preotulu I. Ionescu).

(33) Asemeni d'in rapportulu invetiatorului d'in Brancoveni (plas'a Oltului de susu) consem-namu de ua camu data numai notitiele despre Callea romana si despre Brazd'a lui Novacu : Celemai vechi asiediaminte aflate in acesta communa sunt : 1°. Sioséo'a de pltra, spre appusu desatulu Brancovenii; iea de la nordu, indreptandu-se spre sudu la Dunare. Acesta siosea se cue-nem forte bine in unele bonn, dro in altele este acoperita de pamentu. Preste acesta siosea se con-struesce acumu, in unele parti, sioséo'a judetiana numita drurnulu Sarii, fiind u-co pe ad' se tran-sporta sarea de la salinele d'in districtulu Valcea. Traditi'a verbale o numesce sioséo'a sdu dru-mulu bui Traianu, si alta traditia, de pre altii, o numesce sioseo'a Domnului de Roua. 2°. Spresudu de acesta cow:Liana, prin proprietatile Parscbvenii, Sioperliti'a si Grecii, este unu siantittcu ua largime de llls stanjenu. Inaltimea pamentului scosu d'in elu se 'mite socoti de unu stan-jenu. Pamentulu scosu d'in elu este aruncatu spre sudu. In mai multe locuri este stricatu dearaturi; em tine de la vesta, morgendu spre ostu. Traditii'a poporana se exprime intr'astu-feludespre acestu siantiu, numitu Brazd'a lui Novacu Brazd'a lui Novacu vine tocmai de undoappune sOrele si se sfersiesce la resaritulu serelui. Novacu a trasu cu plugulu acesta brazda, a-vendu injugati duoi bivoli albi, can i. trasu brazd'a chiaru prih Oita, mai adaugindu co 01-tulu face si acumu valluri pe unde a trecutu acest'a brazda., (subsc. T. .Marinescu).

(34) D'in Pitect (plas'a Oltului de susu) : .gIn acesta communa sett in communele vecinenu se afla alte asiediaminte sem locuri insenanate d'in vechime, decatu numai in commun'a vecinaIenusiescii, pe uncle trece lini'a ferata, sapandu-se mm capu de délu, aduncime de unu stanjenu,s'au gasitu mai multe tiduri de petra mica si caramida forte mare S'au gasitu tote in aceluloot si cioburi do Ole forte marl si grOse ca de duoe degete. De ad se intiellege co acelu bena fostu vre unu asiediamentu stramosiescu seu de pe vremile candu cu Uriasii ori cu Jidovii;anse nu Orb, nici ua numire d'in vechime , fiindu pene acumu necumiescutu de emeniiexistenti. Acelu locu cade spre resaritu , la marginea unei mabalale a communeiEste asiediatu pe muchi'a unui dOle, uncle a fostu ua mica padure, care s'a taiatu de lini'aferata si se numesce astadi ditulu lenusiesciloru. Acele ziduri suutu facute de petra mica sicaramida mare; Vitra este asternuta cu materii asie, de tari incatu fia-care se pet° sparge, drode deslipitu nu se 'mite deslipi un'a de alt'a. Parte d'in acele ziduri s'au taiatu de lueratori inbucati enor me, pe unde a ajunsu lini'a ferata si , retezandu-se cu ciocanele , s'au prestegulitusingure in valle , uncle stau tocmai ca nisce lespedi de pétra intregi. Marimea aceloru zidurieste : inaltime de unu stanjenu si grosime de ua jumetate de stanjenu. Marimea caramideice s'a gasitu in uncle ziduri este : lungimea de 2 palme si 5 degite; latimea de I palma 5 de-gite, si grosimea de 5 degite. Acele ziduri inchipuiescu a fi fostu locuintia de Omeni; anse nu secunnOsce bine, coci se intindu cotra commun'a Petra spre sudu, si cele-l-alte capete ale lora nus'au vediutu, ca sa se scia catu sunt de lungi. Pentru acelu locu nu ,s'au pastratu spuse sOnpovesti d'in vechime betranesci, fiindu-co nimene nu scie, ce aru fi fostu acelu locu, coci a fostula toti invidibilu pene astadi, (Nesubscrisu).

au

Ienusiescii.

18

apoi in fine o vedemu trecenclu pro lunga magur'a mare de la Slatióre(36), pe laDranovetiu(37), si continuandu'si asttrnulu seu do pétra merunta si de late cara-midi , prin pamenturile rnostenesci ale boieriloru Buzesei , la hotarole Valcei siRomanatiloru.

Pone a nu perdo d'in vedere asiediamintele romane d'in acestu tinutu, aru trebufsa no oprimu in-de-lungu in cetatea care astadi anco p6rta numele imperatului An-toninu Caracala, si in imprejrn: irile ei, asia bogate in ruine antice; déro asemene cer-cetari, ce s'aru cadé sa le iutemeiemu pre t6te notele archeologice si epigrafice cullesdo colonelulu Blaremberg, de ingeuierulu Popovici, de cl-lu Laurianu, de maioruluParazoglu si de d-lu Bolliacu (38), 'rni aru Id, '1)1.6 multu d'in timpulu de carepotu sa dispunu acumu dinaintO d-loru-vOstro, corendu-vilu mai cu gala spa, a ca-racterisa, respunsurile ce mi au venitu la Cestionariulu men archeologicu.

Fia clOro atat'a numai constatatu co insisi invetiatorii satesci, rasipiti prin com-munelo d'in Romanati, no facu sa urmarimu Cetatile antice si Movilele funerarii depre malulu Dunarii, si apoi Callea de Ora a lui Traianu, Craiulu de Roua d'in po-vesto, urcandu d'alungulu Oltului in susu, cu siruri de Movile si cu Cetati proba-bile antice statiuni sOu mansiones, presarate in juru'i; si apoi anco ua alta Callecare de la Celei, strabatendu siesulu centralu alu judetiului, man& la cetatea capi-tale, la acea vechia Antonina sOu Antina, ruinele Recicai de astadi, fOrte invecinato cuorasiulu Caracalulu.

Abatendu-ne acumu d'in sfer'a auticuitatiloru netagaduitu romane, vomu reveui

(35) Aceleasi sunt confirmete in relatiunea de la Ienusiescie (plas'a Oltulni de susu) : Se aflape unde trece drumulu de feru, pe cest'a co esto situata intre commune (Ionusiescii si Petra),unu zidu grosu ca de trei panne approximativu, ero in-la-intru ca de 10 metri in tote partile,si pamentulu crescutu d'asupr'a ca de unu metru. Acestu zidu este chiaru in centrulu commu-nei, situatu pe ua muchia de Mu; eh este patrunghiularu si coprinderea lui in la-intru esteca de 100 metri patrati.) (subsc. Gr. Georgeseu). De pre acesta descriptiune s'aru crede co incentrulu communei Ienusiescii, pe unu délu, s'aru aflo, ua cladire antica patrata, cei'a ce este forteposibilu; cei'a ce ause amu pututu constati insu'mi d'in vedere, trecendu rapide cc convoiuln pecallea ferata, este co in dilulu ce marginesce spre resaritu lunc'a Oltului, se presenta invede-rata ochiloru ua sectiune forte distincta a caii romane , construita cu straturi de petrisiu si cuintarituri si pardosila de caramidi late.

(36) De la Slatióre (plas'a Oltului de susu) aflarnu co : gin partea despre resaritu de acéstacornmuna, nu a ski in departare si aprOpe do riulu Oltului, se afla ua Magm.a de pamentu, a-vendu cereultulu sou imprejuru, approximativu de 30 stanjeni, Oro inaltimea sa de la suprafaci'apamentului camu de l'is stanj. Intrebandu pe locuitorii mai betrani ce sciu despre acesta ma-gura, mi au declaratu co nu sciu de este facuta de mans: seu de este provenita d'in vre unnartificiu naturalu, decatu, de pre spusele betranilcou, fiindu pre vechia, se dice co acésta emu-mina a .fostu incorporata cu Slatina, de la care 'mite isi trage si numele. (Nesubscrisu).

(37) De la Dranovetiu (plas'a Oltulu de susu) : gD'in vechinre este drumulu mi Traianu, fa-cutu in planu de siosea, care trece prin mijloculu acestei commune si merge de la midia-nOptespre media-di, ero altu ceva nu se afla nimic'a. (subsc. Preotulu halm Demetrescu).

(38) In annexele A, B, C, D se coprindu note despre diffe ite exploratiuni facute si infer-matiuni cullese la Recic'a si Caracalu. Ero in annex'a K, amu cuprinsu eele ce a scrisu maiimportantu d-lu C. Bolliacu despre aceste localitati.

.

-

19

de indata la acelu vallu, numitu Brazd'a lui Novaeu, si printre rapporturile venitedin Osic'a-de-susu, d'in Sioperliti' a, d'in Brancoveni, d'in Dobrunu,(39) d'in Vii-siOr'a (40) si din Popendialesci (41) cari tete mentioneclia despre acest.. brazda, cetdia in duoe siesulu d'intre Carpati si Dunare, me voiu marginf a citá descriptiunealui, facuta de invetiatorulu de la Brancoveni

«Spre sudu de acesta communa, prin proprietatile .Parscovenii, Sioperliti'a sieGrecii, este unu siantiu cu ua largime de unu stanjenu si jumetate. Inaltimea pa-cmentului scosu d'in elu se p6te socotf de unu stanjenu. Pamentulu scosu d'in elu«este aruncatu spre sudu. In mai multe locuri este stricatu de araturi. Elu vine deda vestu mergendu spre ostu. Traditii'a poporana se exprime inteastu-Mu despre«acestu siantiu, numitu Brazd'a lui Novacu : Brazd'a lui Novacu vine tocmai decunde appune sOrele si se sfersiesce la resaritulu sórelui. Novacu a trasu cu nlu-cgulu acesta brazda, avendu injugali duoi bivoli albi, earl au trasu brazd'a chiarueprin Oltu, mai adaugindu co Oltulu face si acumu valluri pe unde a trecutu acesta«brazdal..

Se insiga d6ro reu acei d'in in vetiatorii satesci cari dicu Troianu acestei mythicebrazde, dandu-o pe sem'a imperatului Traianu; si despre acesta ne incredintiamu simai bine d'in faptulu, constatatu mai anteiu de ingenierulu Popovici, co drumuluromanu de pe malulu Oltului inclleca, lunga satulu Grecii, vallulu, de siguru an-terioru, ce perta adi numele de 13razd'a lui Novacu.

De eine a fostu facuti acesta brazda, si pentru ce ea porta numele enigmaticu alului Novacu, carele id Romania mica, s'a pastratu ca ua denumire geografica in pla-iulu Novaciloru d'in nordulu judetiului Gorjiu, Oro aiur6 intro romanime ph a fi si-nonimu cu epitetulu de Uriasiu 2 Acestea suntu lestiuni pe cad abié decoconstatari archeologice, purtate priu Vote tierrile de la Dunarea de josu, le voru putevre-odiniera elucidá. Ne multiumim u acumu a stabili faptulu cumu-co vallulu

(39) Notiunile despre Brazd'a mi Novacu, venite de la Osic'a-de-susu, Sioperliti'a si Brancovonise aila in notele precedenti sub No. 31, 32 si 33. Ero d'in Dobrunu (plas'a Oltului-de-susu) ne-au ve-nitu cele unnatóre : In mosii'a boieriloru Bratashthi, sub unu piscu de Ulu, in marginea Oltetiu-,lui, in vecinatate cu commun'a Dobrunulu, se afla in faci'a pamentului remase ziduri de case....,Se ails brazd'a ce se numesce Brazd'a lui Novacu.... ea vine pe ua muchia de dela d'asupea coin-munei Dobrunulu, coborindu pene in mijloculu commuuei si merge spre resaritu la commun'a Sio-perlitra. (subsc. Preut. Diana. Ioniachescu).

(40) De la Viisiór'a (plas'a Ocolulu) a vemu scire co : in cuprinsulu communei Viisiór'a, proprie-tate a Statului, s'a gasitu ua magura vechia,' asiediata in centrulu communei, pe locu potrivitu;are fonn'a unui ovalu; mosurandu-se pól'a magurei josu, a fostu de 480 stanjeni; la eapulu de laappusu are naltime de 48 stanj., la inijlocu 44 si la capulu de la resaritu 34 stanj. Si s'a maigasitu si Brazd'a lui Novacu, ce vine dreptu de la appusu si merge spre resaritu; are largulu de2 stanj. si naltulu de 1 stanj. (subsc. Drosu Constantino).(41) De la Popendialesci (plas'a Oltetiulc) avemu informatiuni co : Tan despre resaritu,

,,in departare de acdsta communa la 3000 stanjini, luati approximativu, so afla lea brazda ce vinede la resaritu si merge spre appusu séu vice-versa, care betranii o numescu Brazd'a lui Novacu."(subsc. George Gavrileseu).

20

transversalu este mai vechiu de catu caile romane, cu data mai multu sett mai pu-cinu precisa.

Mai vechia decatu dinsele, mai vechia decatu Dacii, decatu Getii si decatu ori copop6re en nume istoricu, este de voinu credo nu numai entusiastele descriptiuni,dero si vasele de lutaria grosolana si aschiile de cremene ale d-1ui Bolliacu, addusede Pa dintr'ua curiesa localitate, ce occupa centrulu vastei campii d'intre Caracalusi Celei este, dicemu, cetatea pe care ne o infacisiedia invetiatorulu localu caexistente in commun'a Vadastea. (42)

D-lu Bolliacu a sapatu in doue trei ronduri in acea localitate si d- no affirma cumu-co la Vadastea a fostu, in mijloculu unei balti, ua statiune preistorica, ai carii lo-cuitori se serviau cu arme de pétra nelustruita si de osu, cu vase de lutu lucrate cuman'a fora r6ta, cu totu primitivuhi apparatu alu epocei paleolithice d'in timpii preis-torici. Ei, ca semintiile lacustre ale Elvetioi, isi ingropau mortii pe cest'a invecinata,mandu scoici , melci si roduri paduretie ale pamPntului; nu cuunosceau nici unumetallu si abie deco intr'ua regiune mai latudsia a vechiei silisti preistorice, &lid agasitu unu obiectu de arama nativa. (43) Noi suntemu obligati a erode pe Bol-liacu in attril,airea asiediaminteloru d'in Vodastr'a unei epoce mai vechia decatutotu ce s'a gasitu pene acumu la noi in tierra, mai allesu candAt vedemu minunat'acollectiune de grosolane vase de pa mentu pe care d-85 le a publicatu sub numirea deCeramica dacica d'in Vadastea preistorica, collectiune.in care s'a strecuratu,sprea ne camu pune la banuiala despre deplin'a ei autenticitatP, vre ua siese sieptelulelle de formele cele mai realiste.

Dreptulu lui Dumuedieu, invetiatorulu d'in Vadastr'a nu no face nici ua mentiunedespre aceste curiese sprcimene preistorice.

(42) Eto ce cullegemu d'in rapportulu invetiatorului satescu d'in Vadaste a (plas'a Baltii) : Incuprinsulu communei Vadastr'a se afia ua eetate si mai mune maguri. Cetatea este de pamentu,,calcarosu si pOrta numirea de Seulieni, éro magurile sant de pamentu, dintre cari, un'a pórtanumirea de Maguea feteloru, éro cele-l-alte n'an name cunnoscute. Cetatea cade spre appusude communa si este asiediata pa locu sietiu, éro Magur'a feteloru se afia in marginea comma-nei, intro sudu si vestu, uu'a in centrulu commuuei, ere spre média-nOpte de acéstacommuna , tote asiecliate. pe lomri inalte. Cetatea aro form'a uhIui pentagonu, avendu lar-gimes de 1600 stanjeni patrati seu unu pogonu si SO/roo dintr'unu pogonu, inaltimea de 3 stan-jeni, verfulu rotunda, incunjurata imprejuru cu min perriu de apa, avendu latime ca de 3 stan-jeni; éro Magur'a fetelorn are la base form'a uuei circumfereutie, largimea de 225 stauj. patrati;inaltimea ii este de 5 stanj., ero verfulu are form'a unai conu cu capetciulu taiatu. Maga-r'a ce se afla in centrulu communei asemeni are la base form'a unei circumferentie ; largimeai este 625 stanj. patr., inaltimea de 6 stanj., verfulu rotunda; éro cele-l-alte maguri ce se arta,,in vecinatatea communei an totu acea marime. Intrebandu pe betrani, au spusu co cetateasi magurile aratrite le au pomenitu d'in vechime si se vorbesce de acele maguri co au fostuca pichete seu centruri de apardre in contr'a barbarilora. In coprinsulu acestei communeWail gasitu sulitie, lanci, topOre, vase de pamentu, banuti si ua multitne de anelte de cremenne. (subsc. A. Marineseu).

(43) Venni mai a reproduce in Annex'a L cele mai importanti d'in descriptiunele datede d-lti Bolliacu despre localitatoa Vadastr'a si despre descoperirile co d-sa a facutu acolo.

d-lu

eele-l-alte

21

Ira cestiune interesante, care se léga de acesta localitate, este negresitu si nu-mole ei. Impreuna cu d4u Bolliacu, nu putemu credo co dins'a aru provenf de la unuastronomu latinu, carele de acolo vedea astrele pe ceru. Sa fia ua numire de originsslavona, derivata de la Rom, apa, si OCTPII1, rapide, ero nu ne vine a crede, de ora-ce nici apa asid de totu rapide nu este pe acolo, si nici compuuerea ordinaria a cu-vinteloru slavone nu permitte ua asemene combinatiune cu postpunerea cualificati-

Remane a se intrebd deco nu cumu-va uumirea Vadastra n'aru ave vre uainrudire Ode de aprOpe, in sinulu vocabulariului limbeloru thraco-getice,eu numelevechiei eetati macedonice Chalastra, cu acel'a alu anticei mutatiuni T.ostale Bal-lunstra d'in Sirmiu; apoi si cu denumirile locali ale mariloru riuri d'in orienteleEuropei : Danubiulu, numitu ad. Ister, si Nistrulu seu Tyras, carui'a i s'a disu odi-ni6ra si Danaster; in fine chiaru cu terminulu Tatastra, prin care, de pre spus'a me-dicului grecu Dioscoride, Dacii insernnau dovlecii. (44) Pete co ua radicala comma-

ne a acelei limbi perdute d'in teta peninsul'a Ilc mului, identiea in adeveru la sr..-

netu cu suffixea latina care ne a inzestratu limb'a nestra de adi en dieeri ca : fiiu-stra, colastra, feréstra. :, a lasatu ultimele sale urme pe sietitilu romanatianu, decou si in cate-va rani cuvinte ale poporului nostril.

Gratiia Bolliacu, amu aflatu "pe eampi'a d'in centmlu acestuijudetiu unufelu de oasis preistorica, infundata in mlastin'a de la Yadastr'a, si d'asupea cari'aan venitu a se superpune constructiuni d'in epoce posteriori, i oinane , ha chiantipote-si medievali.

Gratiia invetiatoriloru d'in satele appusane ale aceluiasi tinutu, situate camu perazorulu judetiului Doljiu, si anume : a celoru d'in Zanóg'a (45), d'in communele

(44) Cetatea Chakistra, la gurele riului Axios (Vardarulu) in provinci'a Mygdoniei, figuredia,cu variantele Xcadtarpa, X caftrcpij si XaXodatpa, in Strabane, V II fig. 24; Berodotu, VII, 123,Plutarchu, vit. Alex.; Pliniu, IV, 10;. XXXI, 10 Nitrum Chelastricum, eic. Se afla in local--tatea Kulakia de astadi. gMutatio Ballanstra), intre Translitis si Meldia, e citata in Itine-rarium a Burdigala Hierusalem usque, pe callea d'intre cetatea Sirmium (Mitrovitz) si ceta-tea Serdica (Sofia ?); se crede a fi fostu lunga Sribnitz. Despre numirea Bister a Dunareide josu, gasimu, intre altii, in Iordanis de Getaruni sive Gathorum origine", urmatórea indicatiu-ne : Dannbius.... qui in lingua Bessorum Hister vocatur".--Totu Iordanes, V, precumu si Am-mianu Marcellinu, XXXI, 3, 2 si altii clan riului Tyras, numirea de Danastris. In tracta-tulu lui Discoride , opt 13)074 EUptaljC, printre alte dennmiri de plante, reproduse in differitelimbi vechi, citimu si acestca «lioXcany9ig, Pollarot xouxolipfrgra atXPottma, Arixoc TOD-TekaTpa.>)Aceiasi terminatiune astra aflamu in cuventulu romanescu fiiastra, carele totusieste invederatu latinesculu filiaster, filiastra, ce se presenta in inscriptiuni (Orelli. Inscrip. la-tin. selec. 6206, 6207, etc.), precumu si in termenulu tierranescu Colastra, remasu pene astadila bacii Carpatiloru chiaru acelasi ca la pastorii Latiiului, etc..

(45) D'in Zanóg'a (plas'a Ocolului) ni se aráta co sunt : ,,trei magure co Bunt in hotainlu acesteicommune un'a despre resaritu de communa si se numesce Magur'a lui Capatina; este inalta de3 staujeni si in lunghne de 40 stanj. si in verfu de duoi stanj.;a duo'a este despre appusu, se nu-mesce Magur'a mare, este inalta do 4 stanj., in largime de 50 stanj. si in verfu de 2 stanj.; atrei'a este camu la media-di de communa, se numesce totu Magur'a mare si este in marime totuasemené. (subsc. Preut. M. Stanescu).

;

0-101

22

forte alaturate Cacdetii (46) , si Radomirulu (47); Oro, mergendu totu mai in(46). D'in Cacaleti (plas'a Ocolului) avemu scire : co la média-di de communa se afla unu locu

wide a fostu biserica vechia de la stramosi, asiediata fiindu pe ua costa, lunga tia apa care merge,,pe vallea Giorocului-mare ; totu pe acestu locu si lunga acésta apa este si siliste de satu vechiu;éro de candu on cium'a s'a spa rtu d'in acestu locu, ero paste totu acestu locu se gasescu cioburi siólle vechi si forte grOse la faptura. Totu la media-di de commun'a nostra se afla si uamovila marede pamentu, inalta de 5 stanjini, Oro lungimea adeco ocolulu ei este 27 stanj. si verfulu ii estetrunchiatu Totu in acesta parte de locu se afla adico óse de Jidovi, olane care curge ap'a pe elede lutu; adico candu da ploui se gasescu de acestea, adico olane si ose. Magnea disa mai susu pOrtanumele de Magur'a Turcului. La média-nopte de commun'a nestra sunt in numeru de diecemovile : un'a, numita Magur'a mare, are inaltime de 4 stang., éro ocolulu de 24 stanj.;altanumita Magura mica, are ua inaltime 3 stanj., ocolulu 18 stanj.;alt'a , numita Magur'a,,Corni, are inaltime 4 stanj., ocolulu 15 stanj.;alt'a, numita Magur'a Bardiei, are inaltimenGijs stanj., ocolulu 34 stanj.;alt'a, numita Magur'a Pureeli, are inaltime 4 stanj., ocolulu 17 stan-jeni. TOte acestea au verfulu trunchiatu si sunt asiediate pe pamentu limpede. La media-di decommun'a nOstra, pe nisce deluri si prin nisce ripe, se gasescu arme vechi, precumu pusci, pis-tole; de acestea se gasescu si acumu in presentu. (subsc. D. Ionescu).

(47) D'in Radomiru (plas'a Ocolului) avemu informatiunile urmattire :Se afla mai multe maguriin hotarulu mosiiei acestei commune, d'in vremile vechi, cu numele ce pOrta fia-care in deosebi si in

,,ce parte de leen a communei cade, dupe cumu se insemnedia la valle : Un'a magura, spre média-dide communa, cu numele Magur'a dela Stancila, care se mai dice si Magur'a de la viile Hagiiului,asiediata intr'unu piscu de délu, numitu délulu Stancilei, avendu form'a circumferentiei; ocolulu labase este de 31 stanjini, si inalta de 2 stanj., cu verfau trunchiatu. Si spre appusu de acea magurase cumnisce urmele unui siantiu de cele betranesci, care este in departare ca de 40 stanj., si estein lungime de 60 stauj., largulu 1 sta.ni. si aduncimea Oro 1 stanj., si pamentulu aruncatu spre re-,saritu dintr'insulu, fiindu'i unu capu :6pre média-nopte si unu capu spre média-di. Un'a maguraspre média-nOpte de commun'a, cu numele Magur'a Dolani, avendu form'a totu a celei de susu; o-colulu la base este de 35 stanj. si naltimea de 2 stanj., cu verfulu camu tiuguiatu, asiediata pe unudélu numitu délulu Dolani, lunga drumulu celu mare, numitu drumulu Alboti, despre média-nOptede drumu. Un'a magura spre mediadi de cea de susu.si totu spre média-nopte de communa, cunuinele Magur'a Dumbravi, asiediata pe unu delu, numitu délulu Dumbravi, lunga drumulu Za-nOgei, spre média-di de drumu, totu in form'a celeru de mai susu; ocolulu la base este de 30 stanj.;si naltulu de 2 stanj., cu verfulu trunchiatu. Un'a magura, spre resaritu de communa, intro ho-tarulu mosiiei catunului Vijulescii ce depende de acesta communa, cu numele znagur'a Maiugului,care se mai dice si onagur'a Aparatóre, in form'a piramidei, cu verfulu trunchiatu, avendu ocolulu,la base de 40 stanj. si naltulu de 3 stanj.; asiediata pe unu piscu de délu, numitu délulu Obogeanu-lui, si se cunnoscu gropi vechi de cele stramosiesci pe lunga acea magura si pe acelu délu si sian.turi vechi, cari spunu betranii co au fostu siliste vechia de la mosi stramosi. Asemene spre ap-pusu de acésta communa se mai cunnoscu ruinc de cele betranesci, cari spun u betranii co an fostuorasiu vechiu de candu cu Tatarii si Jidovii, de unde s'au scosu, la annulu 1860, Disco caramidi, depluguri lie pe acelu bon, candu s'a arthu anteiu, cari caramidi au fostu de 2 palme in lungime siMulti asemené, anse grosimea de 5 degite, avendu form'a patratului; si acumu acele caramidi s'ausferamatu de pluguri, arandu-se mai de multe ori acelu locu, si s'au gasitu mai multe feluri de re-masitie de la locuitorii d'in vechime pe acelu bon, precumu : urcióre, ólle si strachini, si loculn a-cel'a in care sunt mine si grepi si uncle s'au gasitu acele caramidi si c.l. pOrte numele de livadi'aboierésca, care se mai dice si Stupin'a S'au gasitu in pamentulu acestei commune, la media-ntipte de eriommuna, la annulu 1865, ua sferamatura de imbracaminte de zea, ca de 2 pahne si uasabia de ()ultra, de cotra mm locuitoru, care sabia a facut'e secera warn seceea graului, si s'augasitu si banuti vechi in multe feluri de remasitie de la locuitorii d'in vechime, si de la care ruine,se cunnoscu si gropi pe acelu len; si loculu acel'a in care s'au gasitu aceste obiecte pOrta numireade délulu Furciturilorn. (subsc. M. Ditiulescu).

23

josu, d'in Diosci (48), d'in Marotinu (49), d'in ambii Arnarasci (50), si d'in Ghiz-

(48) In commun'a Diosci (plas'a Ocolului) id se semnalédia cele urmatere : Se afla mai multemaguri in hotarulu mosiiei acestei commune, d'in vremile vechi, cu numele ce pOrta fia-care in deo-sebi, de pre cumu se spune la valle Un'a magura, numita magur'a Diosceniloru, despre media-di de communa, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu ei la base 41 staujini, cu verfulutrunchiatu; asiediata pe ben sietiu, lunga drumulu Baracescii. Un'a magura in partea despremédiamOpte de communa, cu numele magur'a Harca, asiediata intr'unic piscrt de délu lunga dru-multi Cocanescii, ce merge la Caracalu si Craiova, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu labase de 18 stanjini; en verfulu totu trunchiatu ca si alu celei d'antei. Un'a magura in parteadespre media-nopte de communa, cu numele magur'a Basicuti'a, asiediata intennu piscu de (Mulimp vallea elesteului ce'i dice si vallea Bratici, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu labase de 9 stanj., en verfulu trunchiatu Spec media di de acésta communa se mai cunnoscu ruinede uabiserica, care spunu betranii co a fostu acolo biserica de la mosi stramosi, care s'a ruinatu detotu, si se vede si acumu acolo ua cruce de petra scrisa cu litters necunnoscute. Si dicu co si a-cumu se vede loculti mule a fostu santulu prestolu in altaru, acoperitu cu pucinu pamentu pe d'a-supea, si acumu este ardtu loculu pe acolo, si se afia in departure de acesta communa ca de 1200stanj., spre media-di, ce'i dice acolo si mule este crucea si loculu prestolului. S'au gasitude cotra locuitori nisce sparturi de Ole intr'unu locu uncle a fostu in vremea vechia nnu satn, ce'idice acolo uncle, a fostu satulu, delulu Nuciloru, si unii d'intre locuitorii acestei communi au gasitubanuti vechi; depre cumu spunu mill co a gasitu unu locnitorn cu numele Joan zetu Nitiu, banutivechi, déro acest'a nega gasirea aceloru banuti. (subsc. ill. Michaiescu).

(49). D'in commun'a Marotinulu-de-susu (plas'a Balt'a) avemu informatinnile urmatóre : In co-prinsulu acestei commune se afla mai multe locuri insemnate, precumu : gunoiulu Batisies, te-fulu Moti, ua magura,"unu grindu, drumulu Lupenului,laculu GalesiuluisiDabdi'a. Gunoiulu-Batisiei este loon insemnatu d'in vechime care este facutu ca unu felu de magura, fiindu-co a fostuthiaru siliste in acelu locu, care siliste se numici Marotinulu-de-susu, si de pre numele acelei siliste,i s'a datu si communoi totu numirea de Marotinulu-de-susu. Alu duoile, urmedia Teiulu Moti,locu inseulnatu d'in vechime ce'si are numirea de pe numele Motea si desparte mosii'a locuitorilorude mosii'a Ghizdavesciloru. Alu treile urmedia Magur'a Turcului, care acesta magura este fa-cuta d'in vechime de la mosi stramosi si i se da numirea de pre numele unui turcu ce sieded ea lo-cuinti'a in verfulu acelei magure. Alu patrule urinedia Grindulu Tursanului, de pre numele u-nnui'a, Tursanu. Mu cincile urmedia Drumulu Lupénului, Aln siesile urmedia Dabdi'a de prenumele lui Dabu; si alu sieptele, Laculu Galesiului de pre numele lui Gali, care dinteacestn lacu sesuite pesce, ken insemnatu d'in vechime ea dreptu semnu de hotaru, cc desparte mosii'a locuitori-lora de mosii'a communei Marsianii. Gunoiniu Batisiei este spre media-nOpte de commnna sieste asiediatu pe valle; Teiulu Moti, in capulumosiiei despre inédia-nOpte, co se desparte en Ghizda-vescii, asiediatu pe delu; Magur'a Turcului, in capulu silistei spec appusu, asiediata pe (Mk; Grin-dulu Tursanului, la media-di de communa in capuln mosiiei, asiediatu pe Mu; Drumulu Lupenulu,totu la media-di, semnu de hotaru, ce desparte mosii'a locuiterilm u de Sohotesci si merge en mincalm la media-di si CU unulu la media-nOpte; Dabdi'a, la media-nOpte in hiturile mosiiei, asiediatape valle; Laculu Galesiului, spre appusu, asiediatu pe Gunoiulu Batisiei este de trei stun-jini naltu, diece ocolulu lui si este on verfulu rotundu; Magur'a Turcului, este de 15 stanj. nalta,60 stanj. ocolulu ei si este cu verfulu tiuguiatu; Grindtau Tursanului, 12 stanj. ocolulu lui, 8 stun-jini naltu si este cn verfulu trunchiatu. O11anii, arme, unelte, scule, bannti, idoli, chipuri si altefeluri de lucruri de pe vremile vechi nu s'au gasitu. (subsc. G C. Marinescu).

(50) D'in Amarescii7de-susu (plaS'a Baltii) sunt sciintiele ce urmedia : In cuprinsuln acestei com-mune si in vecinatate se Mid unu satu en numele Polovinele, care s' a surpatn de candu cu Tatariipe la annii 101 (?) dupo Christosu, care se gasesce iu a Mu ken de satn, cuptdre de cenusia si Ca-ramidi; ua tabera en numele Bucinilu, de candu cu Tatarii si cu Uriasii, undo a fostu lasboin,

Motea,

valle.

24

davesei(51), in fine d'in Apele-vii (52), afiamu in imprejmuirile reslatidte ale acestei

,,pe acea vreme si de acei'a i s'a datu.nurnirea de tabera, care se gasesce in acea tabera suntie, arcede feru; si ua siliste care a fostu érosi satu, déro anse nu se scia de candu este spartu; déro se ga-sescu inteinsulu gropi, siantiuri, caramidi de Antina, feru si onarii; se mai afla unu locu de bi-serica, care a fostu facuta cu caramida mare de Antina; se mai afla ua magura, care pOrta numi-rea de Magur'a sapata. Ero loculu unde so afla silistea si biseric'a se numesce Bascelele. Sa-tulu Polovinele si taber'a Eucinisiodu, cadu despre resaritu de satu, pe locu sietiu, in departare desatu ca de 1400 stanj., pe proprietatea Statului; éro silistea si loculu de biserica de la Bascele,,cadu spre média-di de satu, in departare ca de 100 stanj. de satu, pe proprietatea communei, peIon sietin; si Magur'a sapata cade spre resaritu de satn, érosi pe proprietatea communei, asie-diata pe locu sietiu, unde se desparte de mosii'a Obersii'a. 10, Satulu : intinderea sa este de 150pogOne; a 2°, Taber'a, ca de 200 pogóne; a 30, Silistea, ca de 200 pogOne, ero caramid'a d'in care afostu facuta biseric'a este in marime de 3 palme lungulu, de 2 palme latulu si grosimea de 4 de-gete; si a 40, Magur's se afla in marime la ocolulu ei de 50 stanj. si inaltulu de 20 stanj. si verfulueste sapatu si aruncatu pamentulu in lituri. In cuprinsulu acestei commune se afla spuse betra-nesci de pe la betrani si preoti, despre acele locuri numite Polovinele, Bucinisiulu si silistea, pe,,cari au fostu sate d'in vechime si s'au robita de Tatari, mai cu séma acea biserica d'in siliste cares'a robitu in noptea Pasciloru, candu se afiau preotii slujindu; Oro magur'a se afla de candu cu Ta-tarii si en Uriasii. In acele locuri, Polovinele si Bucinisiuu, s'au gasitu ollarii, caramidi, su-litie de feru, lespedi de petra mici si monete de argintu si arama, totu na marime cu banii de50, avenda pe dinsele, pe ua parte chipuri de imperati si pe cea-l-alta inscriptii, care nu se potude cari s'au descoperitu in commun'a Amarescii-de-susu in annulu 1871. (subse. E. Paunescu).

Ero d'in Amarescii-de-josu (plas'a Baltii) se adauge : co imprejurulu acestei commune se aflatrei locuri de siliste,in care se cuprindu ollarii, caramidi-Antina si cioburi de differite obiecte, re-mase de pe la-locuitorii cei vechi; se mai afla si trei maguri mari vechi si un'a mai mica, fiindud'in vrernile vechi, de candu en Jidovii A cu Uriasii; caA tote aceste locuri pOrta numirele urma-tire : I, un'a siliste, nutnita Amarescii; II, un'a idem, numita Bucinisiulu; III, un'a idem, numita

Piscului; Si magurele : I, un'a magura, numita Magur'a Sapata; II, un'a idem, numita Ma-gur'a Visiei; III, un'a idem, numita Magur'a cu Vitia, si IV, un'a idem mai mica, numita Basi-cuti'a. Silistea Amarescii cab despre rnédia-nopte de satu, pe vale, iii departare ca de 100stanj. de satu, pe proprietatea communei; silistea Bucinisiulu cade d'in josu de satu, totu pe valle,in departare ca de 2500 stanj., pe proprietatea Statului, numita Bttcinisiulu, tiindu de episcopi'aRomnicului-Valcei; a trei'a siliste, a Piscului, cade despre média-di de sat; pe proprietatea statuluinumita Obersii'a, tiindu de monastirea Brancovenii. Si magurele cadu cate patru d'in josu de satu,pe délu, in departare ordinare (?). Cea d'anteiu siliste, intinderea sa este ca. de 15 pogOne; cead'a ca de 20 pog. si cea d'a 30, ca de 12 pog. Si magurele : cea d'anteiu este inalta ca de 8stanj., la Ole ca de 50 stanj. si cu verfulu trunchiatu; cea d'a 2a magura inalta ca de 15 stanjeni,ocolulu ei la pole ca.de 50 stanj. si CU verfuln tinguiatu; cea d'a 31 e inalta ca de 12 stanj., la poleca de 55 stanj. si cu verfulu rotund; si cea de 4, inane, ca de 5 stanj. la pOle ca de 20 stanj. siverfulu tinguiatu.In pamentulu acestei commune si in vecinatatile ei s'au gasitu si se gasescu siacumu, candu ara cii pluguln, remasitie de pe la locuitorii d'in timpurile vechi, precmnu : cara-midi-Antina, carbuni, cioburi de One, fire de calcatu rufe (?) si alte scule de fern. (subsc. D.Badulescu).

(51) D'in commun'a Ghiedavescii (plas'a Baltii) ni se relatedia : co in coprinsuln communei seafla .ua movila de pamentu, co pOrta numirea de Movil'a Cornei; este spre nordu de communa siasiediata pe pamentu sietin in campia si loculu acel'a se numesce Motea; ea este de na jumetatestanjenu inalta, are ocolulu la pole ca de 7 stanjeni si este rotunda si cu verfulu trunehiatu. (sub-serisu : I. llorescu.)

(52) De la commun'a Apele-vii (plas'a Baltii) avemu respunsurile urmatOre : Se gasescu in cu.prinsulu acestei commune multe harburi de 011e, One cu banuti vechi, petre de risnitia si One cu

a

2,

citt,

25

ultime localitati, cu nume asia de caracteristicu, ua grupa de positiuni, insemnateprin taberile loru de maguri, prin urmele loru de cetati, pe undo plugarulu gasescepe totu minutulu vase de lutu, caramiui, ollane de apa, arme de metallu si chiarumonete d'in differite epoce.

Ce este acestu siru de mine antice, gramadite in jurulu communei Apele-Vii? Ceinsemnédia numirile, slavone de pre tOta apparentia, ca Zanóg'a, Diosei, Zvorsc'a sialtele? A.vemu aol remasitie d'in entice stabilimente romane, precumu ne aru facesa credemu existenti'a de ruine, cladite odinióra cu de acele late si masive caramidi,caror'a dialectulu localu alu Romanatieniloru le a insusitu denumirea topica a An-tinei, dicêndu-le earamidi de Antina ? Avemu urme de la popOrele slavone ale me-diului-evu ? séu chiaru numai d'in epoce mai apropiate , candu glOntiele de pusca seputeau ratacf prin arin'a batatura ?

Eto punctele asupr'a caror'a nu se p6te mud nici ua lumina hotarit6re d'in rapporturile,scurte si lipsite de experientia archeologica, ale invetiatoriloru satesci. 136te, corela-tiuni cu anticuitatile d'in invecinatulu judetiu alu Doljiului , déro si mai siguru ex-ploratiuni facute de unu Expertu la faci'a locnlui, ne voru inmana chiai'a acestoruenigme, cari, in ori co casu, paru a nu fi lipsite de interesu.

V'asiu lud unu timpu pr6 indelungu §i v'asiu osteni p6te presto mesura, domni-loru, presentandu-ve, cu aceleasi amerunte ea pene ad., alto duoe cercuri de remasi-tie archeologice, ce se invcdttédia in dosariulu anticariu alu Romauatiloru.

Aceste duoe puncturi suntu : de ua parte, pucinu la nordu de Caracalu, vechi'avatra a familiei Brancoveanu , ruinele locuintiei lui Mattheiu-Aga , devenitu apoiMattheiu-Voda Basarabu, si insusi coprinsulu monastirei Brancovenii; éro, la extre-mitatea nordica a judetiului, jumetate d'in cuibulu illustrei familii de eroi, Buzescii,carele, prin monastirile loru Stanescii si Dobrusi'a, se intinded, si in districtula Valcea.In Romanati avemu monastirea Caluiulai, cu portretele celoru trei frati de arme ai luiMichaiu Vitézulu, cu potretulu Domnitorului insusi si;alu fratelui seu Petru Cercelu,cu acelea ale sociiloru si fiiloru acestoru domnitori si ai credinciosiloru loru vasali.

Imi este de ajunsu, ol-loru, a rem( moiá acumu in trécetu co acf sunt palatele si mona-stirea lui Mattheiu Basarabu, mai apoi prenouite de Constantinu Voda Brancoveanu(53).

Ose de 6meni, ingropate prin pamentu. Acestea se atla prin satu si afóra d'in satu : harburile segasescu spre média-di de satu, pe locu pucinu delurosn si compusu numai de anima; ollele cu banuti,prin satu pe locu sietiu; petrele si ollele cu Ose, spre média-nOpte de satu, uncle este locu sietiu si a-,,rabilu. Harburele de 011e swat mici, in form'a Mei de astadi; 011ele cu banuti, la marime catupotu incapé 5 oci apa, si astupate; petrels de risnitia asiediate un'a pe alt'a, incatu paru a fi asie-diate de mana de omu, la forma retunde; óllele cu ose de omu, in marime catu póte ineapé un'avadra licuidu, si astupate cu capacu. Se spune de mai multi betrani co in vecinatate spre nordu-estu s gasescu ore care sloinri de cira prin pamentu, asemené si caramida de Antinct, spre resa-ritu, in form'a pardoselei, catu cuprinde spatiulu unei case, érosi priu pamentu, de care se vorbesceco in vechime aru fi festu situate case pe acelu locu. S'au gasitu si se gasescu in cuprinsulu a-cestei commune banuti vechi, pa mai multe locuri; in unii este létu siese-spre-diece, frumosi si bunila sunetu; s'au mai gasitu si glontiuri de pusca in partea de média-di a communei, prin mina.(subsc. Preut. Georg. Florescu).

(53) D'in rapportulu invetiatorului de la Brancoveni (plas'a Oltului) voiu extrage acf cele rela-

don

3

26

Me oprescu asemeni de a desvolta, mai pe largu cele ce invetiatorii satesci d'inSioperliti'a (54) si d'in Dobrunu (55) spunu despre casele si despre biseric'a, acumuruinate, ale Vistiierului Ghinea 011arulu, a carui apriga lacomia la báni attrase asu-pral si asupr'a stepanului seri Mattheiu-Voda, ur'a si mani'a poporului.

tive la cladirile cafi amintescu la faci'a locului despre domnesc'a familia a lui Mattheiu si Constan-tinu : 3°. Spre resaritu de acesta communa pe unit délu, se afla ruinele caseloru familiei Branco-veniloru. Acestu délu, cu ua suprafacie ca de 3 pogene, a fostu inchisu cu zidu de caramida informa de cetatiuia, de pre cumu arita siantiulu d'in care s'a scosu de curendu caramida. Caramid'aeste de marimea celei ce se face acumu; anse este de observatu co varulu pusu intre caramidi, areua tarime forte mare, astu-felu co mai bine se póte rupe caramid'a decatu varulu. D'in aceste,ruinemai este unu zida cu ua grosime de patru palme, inaltime de 1'12 stanjenu, ero lungimea de 19 st.Acestu zidu a facutu parte d'in celu ce servii de cetatiuia, care avei forma rotunda neregulata.In-la-intru erau case cari s'au stricatu de locuitori pentru a 1u caramid'a, de pe earile an sapatuspene la adnncime de trei stanjeni. Traditiunea se exprime astu-felu despre aceste ruine : Ad anfostu casele Brancoveniloru; pivnitile erau atatu de mafi co puted intri carrulu cu boui si buti, seintorcei prin pivnitia si essii totu pe uncle a intratu. Mai multe nu se scia despre aceste mine.4°. Lunga aceste mine, spre appusu, este biseric'a satului, zidita la annulu creatiiunei 7193, (1685)de famili'a Brancoveniloru, de pre cumu s'a pututu descifri d'in inscriptiunile cele dune ce sunt inbiserica. In-la-intrulu bisericei se vedu zugraviti d'in vechime ctitorii in costumele loru vechi. Totuin biserica este tutu mormentu , pe care este ua petra cm inscriptiiunea ruinata ; la finitu sevede annulu 1695 cu slove. 5°. In curtea acestei biserici spre média-di, este ua cruce de pétrainalta de unu stanjenu, cm inscriptiiuni pe trei fecie. Litterile sunt amestecate latine si chirilice.Nu s'a pututu cunnesce in ce limba este scrisa. La flnitulu acestei inscriptiiuni se vede annulu 1707,

sett numere arabe. 6°. Spre média-di de satulu Brancovenii, sub unu mare délu, se afla monasti-rea Brancovenii cu duce biserici. Cea mai mare este facuta de mosiulu lui Mattheiu Basarabu,innouita de acest'a la annulu creatiiunei 7140 (1632) si in fine facuta in starea actuale de Constan-tinu Brancovenu la annulu lui Chr. 1699. In biserica este tutu mormentu cu duoe inscriptiuni inpétra. Aci repausédia Papa Postelniculu Brancoveanu cu socii'a sa Stanc'a Cantacuzino, parintii luiConstantinu Brancovénu 7°. A duo'a biserica este mai noua, facuta de Censtantinu BrancovenuBasarabu, la annulu de la Ctn.. 1700. Aceste notiuni le amu scosu pe scurtu de pe inscriptiiunileambeloru biserice. (subsc. T. Marinescu). In Annex'a M. vomu reproduce d.fterite docutnente re-lative la vechile cladiri dela Brancoveni.

(54) D'in rapportulu de la Sioperlitila (plas'a Oltului de susu) transcriemu atm) ad cele urmatóre:I°. In partea despre appusu a acestei commune este ua monastire ruinata ferte vechia; se dice co e-ste facuta in dilele lui Mattheiu Basarabu, candu end do umi'a la Branco nub chiaru de nnu minis-tru alu seu cu numele Ghinea VistfiernIu (grecu de origine); este in lungime ea de 7 stanjini, nu-mai lumin'a in-la-iutru, si largimea ca de 6 stanj.; grosimea zidului este tocmai de unu stanjenumare; zidulu este ziditu numai cu gOla caramida si varu : caramid'a in marime; lungulu 1 palma

domnésca si 2 degete, éro grosimea ua schiópa; pe susu are caramidi in trei coltiuri cu sapaturi;in patru coltiuri in-la-intru are patru petri, cate un'a la fla-care coltiu, nescrise; este fundata peunu Ion care se numesce de betrani sub zapodiia, in marginea apei Oltetiului, intr'unu delusiu.

Totu lunga acesta monastire mai se gasescu nisce ziduri in forma de case patrate, tocmai a-prOpe de Oltetiu, in departare de monastire ca de 12 stanj. Aceste case se dice co au fostn ua gra-dins de animale selbatice, mai multe elute; de acei'a s'a si nnmitu acela locu la Ciutaria. Bi-seric'a se dice co s'a parasitu pentru-co s'a jafuitu si spurcatu de Turci, co au si taiatu pe Ghinea.

2°. Totu pe acesta proprietate in cuprinsulu acestei commune, d'incolo de Oltetiu spre média-diinteua valcea numita Cernéoa, s'a descoperitu in annulu 64 65, ua comdra de felurite entice, precumu : innele de aura en petre de diamantu, braciari de aunt, cercei cu asemine petre, linguritie,

--

27

Traditiunea aceloru tragice evenimente , pastrate in chronicele nóstre, (56) esteanco via in memorra locuitoriloru d'in Sioperliti'a, cari, impartindu legend'a d e hra-piri a Vistiierului intre unu mythu fabulosu si intre unu faptu posibilu, ardta, la unu

bóbe de margaritaru insirate pe sirma de aurn, etc. Acestea s'au gasitu de unu George Comanu,locuitorn in acésta communa; elu este nnu omu exaltatu de minte; are applicare de a prinde vulpicu ogarulu; a datu ogarulu dupe ua vulpe si a intratu acolo in Cern6 intr'ua vizuina si vulpea, siogarulu dupo ea. Elu, de frica co 'i manunca ogarulu, a luatu sap'a si a feramatu vizuin'a si s'a po-menitu en ele currendu d'in vizuina; ce a fostu mai mari, le a luatu in traist'a care purta de-man-care, ero d'in bóbele de margaritaru a mai spartu cu pétr'a pe muchi'a sipi si le a lasatu acolo. Seinsciintiara proprietarii locului Bratasienii si ii luara cate-va innele si unu siru de margaritari, pecari ii detera cati-va gologani; vediendu elu co sunt de pretiu, a plecatu eu ele in traista la bal-

ciula Floriiloru la Caracalu, si la eine s'a aratatu, l'a batutu si i le a luatu; eine? nici elu nu l'acunnoseutn. In urma se instiintiara tote autoritatile acestui districtu, venf prefectulu in faci'a lo-cului; a cautatu cernendu tierrin'a CR dure si a mai gasitu si atunci ceva d'in acele amaneturi; amai gasitu si in urma lumea d'in communele vecine b6be de margaritari, cn ciurele, in tierrina si,le a vendutu proprietariloru loru. Acumu acolo nu se mai gasesce nimicu; chiaru de la annulu 65s'a aratu gran peste acelu locu; astu-felu s'au finitn aceste amaneturi. Se spune de betrani co a-ceste amaneturi an fostn ingropate acolo de 12 hoti, cari au trecutu Oltetiulu acolo cu 5 cai incar-cati; in acelu timpu, Bratasienii, proprietarii acestui lout, erau capitani de potera si s'au rasboitucu dinsii in acea valle; atnnci ei le au ingropatu ca se fia usiori de scapatu. Acea valle care se nu-mesce Cernea, este na scursere de apa, care vine d'in pliMie, curge de la appusu spre resaritu si seversa in Oltetiu; aduncimea pe une locuri este de 3 stanjeni; pe alte locuri este de 2 stanj.; largi-mea asemeni; are si godovane (balti); ver'a seca mai totu d'a-un'a... 4°. Totu in coprinsulu ace-stei commune spre resaritu, este ua grópa ca de 5 stanjeni adunca si larga totu asemine; acesta

,grOpa se numesce d'in vechime gaur'a Siorperlei, de la care 'si a luatu si commun'a numele de Sio-,perliti'a; in acésta grópa se dice co a locuitu ua Sioperla seu Sierpe mare. Elu a mancatu mai muneanimale de ale eineniloru; se spune de betrani co chiaru si copii; a fostu omoritn de venatorii depre atunci en puscile; grOp'a este rotunda, sapata de sierpe; sunt in ea multe ()se vechi putrede.(subscr. Preut. I. Ionescu).

(55) D'in commun'a Dobrunulu (plas'a Oltulu de susu) ni se reporta mai aceleasi informatiuni:cln mosii'a boierilorn Bratasieni, sub uuu piscu de Ielu, in marginea Oltetiului, in vecinetate cucommun'a Dobrunulu, se afla in faci'a pamentului remase ziduri de case. Biseric'a e apropiata de a-cele ziduri... Se povestesce de nisce talere de argintu, cutite, innele de petre scumpe, braciari de,auru cm petre scumpe si bObe de inargaritari. Zidurile se afla pe pamentu simplu, ero nu pe petra;ele cadu spre resaritu. Zidurile bisericei sunt si acumu necadiute, de caramida potrivita, zidita,en varu, form'a avendu-o unu dreptu-unghiu. Despre ziduri si biserica se spune de nisce betrani sinnu preotu co, d'in povestirea parintiloru lora, au fostu zidite de Ghinea Vistfieruln ce i s'au disu,Ciocala, de nému bulgaru, in dilele candu era Domnu Mattheiu-Voda 1:36bele de margaritari sepovestesee co la annulu 1865, a-Nora d'in communa, spre media-di pe valcelele ce se numescu Cer-,,nele, undo si acumu este ua braniste de ulmi, numiti ulmii d'in Gadarelu, in departare de commun'aDobrnnulu ca de 900 stanjeni, undo pa acele valcele s'au gasitu intr'ua vizuina in pamentu faeuta,d'in fire; ero largulu a avutu ea catu aru intra ua fera selbatica, si aduncimea de duoi stanjeni.(subscr. Preut. Iordachescu.)

(56) Si &silt fiindn turbati (Slujitorii lui Mattheiu-Voda si mai virtosu Dorobantii si Seimenii sialte cete), candu fu intr'ua di, se strinsera toti in curtea domnesca ca sa ucciga pre duoi boieri alini Mattheiu-Voda, anume Ghinea Ciucala si Radulu Verdiarulu velu-Armasiu, aruntandu-le pri-

hina cumu ca ei sfatuiescu pre Domnu Ca sa nu le dee left. Si asia fiindu ei turbati ca nisce porcifor' de rusine, se suira susu in casele domnesci, si dedera navala unde zacei Domnulu kru, cau-,tandu pre acesti boieri, sub capeteiulu lui, sub pituri, prin poduri, prin camari, prin lade, pane ii

.Ditnit.

8re-care locu in commun'a loru, ua gr6pa mare in care odinika aru fi locuitu unusi6rpe uriasiu ce devasta, vecinatatea, éro de alta parte, spunu co in boltile vechilorucase ale lui Ghinea s'aru fi gasitu acumu cati-va anni comori nepretiuite.

Fora de a mai rataci prin schiturile de ua insemnatate secundaria , cumu suntHotarcinii (57) si Popendklescii (58) fora de a ne mai perde timpulu spicuindu lé-turi de cladiri si nume de etitori prin vechile bisericutie de satu, (59) vomu grabi

gasira, si asin dinaintea lui, 'i au luatu, catu se cutremurn loculu de gróz'a lora, desbracandu'i dehaine, batendu'i nemilostivu, pene 'i au scosu afóra la campu, si acole 'i au omoritu inaintea tutu-loru ostiloru. Istori'a tierrei Romanesci de candu au descallicatu .Romdnii, in Magaz. istor. pen-tru Dacia. Tom. IV. p. 328.

W (57) Intre communele de la cari au venitu respunsuri la Cestionariulu archeologicu ala meu, nufigurddia notaninii (d'in plas'a Ocolululu). Dem collegulu nostru d.-lu V. A. Urechia a avutu buna-vointi'a communici unu Tablou istoricu ala tutuloru bisericiloru si monastirdoru d'in jude-tiulu Romanati," pe care d-sa l'a intocinitu, precumu si pentru'alte judetie ale tierrei, pe candu erndirectoru generalu la Ministeriuln CulLeloru si Instructiunei publice. Voiu extrage d'in acelu tabloucele attingetore de skitulu Hotarinii, care pene la secularisarea monastiriloru, se ailá inchinatu mo-nastirii Dionisfin de la Muntele Athos : Hotarinii, cu ua biserica, monastire de calugeri, infiintiatala annulu (7096) 1588 de Jupanu Mitre Vorniculu si restaurata do Mattheiu Falcoianu Inscrip-tii'a deasupr'a usiei bisericei dice : Acésta sfanta si dumnedieiasca biserica ce se chinma Ilotarn-nu, cu hramulu Soborului Angeriloru, d'in temelia au fostu facuta de Jupann Mitrea Vorniculu i.Jupaniti'a Neg'a, la cursulu annilora de la zidirea lumii 7096. Trecendu multa vreme si strican-du-se, indemnatu-s'au en ajutorulu lui Dumnedieu Jupanu Mattheiu Falcoianu, bivu-velu capitanusinu Gheorghe Vorniculu de au dres'o si au infrumusetiat'o cu zugravdla si a facutu altele asemenéunu omu (?) ca sa'i fia de vecinica pomenire; in dilele prd luminatului Domnu la) ConstantinuBrancovenu Basarabu Voevodu, la létu 7216. Ctitorii zugraviti in biseric'a de la Hotarini, la fe-restr'a despre média-di :

Jupanu Radu Stolniculu Falcoianu Jupanu Sierbanu Cantacuzino.velu Vornicu Constantinu Basarabu V.V.

Jupaniti'a ego Andreiana I Jupaniti'a ego Maria .Ctitorii de la ferestea despre mddia-nópte :

Jupanu George FalcoianuVornicu

Jupaniti'a ego CapleaJupaniti'a Dospina

Jupanu Barbu

Jupaniti'a Stanca

Jupaniti'a Preda.

(58) D'in Popendialesci (plas'a Oltetiului) dosariulu nostru ne oferre sciintiele urmatOre :Acést'a communa este asiediata pe locu planu, avendu directiunea orizontale (?); despre resaritu

de acesta communa, se afla monastirea skitului Popendialescii in departare ca 300 stanjeni, care,,skitu este imprejmuitu en zidu, despre resaritu, nordu si sudu, Cr0 despre appusu cu apartamentulu,in centrulu carni'a este ua bolta mare dreptu pOrta a curtii bisericei. (subsc. George Gavrilescu.)Cotre care adaugemu d'in Tabloulu istoricu alu d-lui V. A. Urechia, insemnarea co Skitulu Po-pendiaescii are ua biserica, infiintiata la 1853 de egumenulu Laurentie, in care figurd,lia in portre-te, murali Princiulu Stirbeiu si fondatorele numitu.

(59) In dosarele mistre de respunsuri la Cestionariulu archeologicu mai aflamu ore-care notiunilocale isolate, ce nu le ama pututu grupn in vre-unulu d'in cercurile sea d'in regiunile anticarii in-tro cari amu impartitu judetinlu Romanati. Pe acelea le transcriemu din) aei, ca sa fia dosarulucompletu in aceste note : Carloganii (plas'a Oltetiulu). Se afla ua biserica vechia fora invelisiu,amp de candu este nu se vede nici ua inscriptiiune, si se afla intre appusu si média-di, si este si-

g8

read

I

I los

acumu 6rosi cotra pragulu nordicu alu judetidui, la vatea Buzesciloru, &do, intrecommunele cu denumirile caracteristice de Aforuitglavu si de Oboga, se afta si ceamai antica resiedentia a familiei, in satulu Ciuturói'a seu Cepturól'a astadi Stir-W. (60) de pre proprietarulu seu actualu , si cea de pe urma locuintia a ultimului

tuata in vallea de Trestii, ill deparfare' de commune ca de 2000 metri, a carui lungime este ca de9 metri si latimea de 4 metri, zidita cu caramida mare si grbse, in form's untti dreptunglaiu.'(Baser. B. Giurescu).

Gropstartit (plas'a Oltetiului) ;Entre punctele cardinale mOdiardi si resaritu de la commun'sGropsianii spre commun'a Balés'a, departe ca la 1000 metri, se affa ua valle numita Vallea Bise-iiricei, care acurnt aprópo 230 de anni, camti pe la annulu 1640, se afla in aeon valle mut mica sa-gtuletitr, care totn in aceln anntil de pre eume an anditu si betranii de la parintii lora, s'a devastatucu deseVersire de Turci, remaindu acea valle en numele de Vallee bisericei, fiindu-co na mica bi-

serictitie ce era in acea valle a duratu mai multu timpu in urma, si chiaru astadi se poth cunnóscechiaru locurile unde fusese ddiniora acelu satuletiu; an= anse este cea mai mare parte d'in a-cea valle accoperita de padure, éri pdrie d'in ea se cultiva de locuitori, (subs. P. Predéttu).

Vomu di in Annex'a N unu extractu d'in Ylatkrtfht istoricu alu d-lui V. A. Urechia, in privin-ti1a principaleloru biserici de satu mai vechi.

(60) Reproduccmu in intr.:v:11u sen rapportuln ce avemu de la commune Stirbei (pias'a Oltetiulni) :Stirbei, numita in vechime i chiarn astadi Ciuturói'a Sen Cepturdifa, este situate in partea dreptaa riuletiului Oltetinlu. In parta despre sudu se intindu deluri, cari astadi so afla plantate en viia.Se nurnesce Stirbei, de pe numele principelui Barbu D. Stirbei, care aici proprietate are, astadi afliului sen Principele George B. Stirbei. In partea despre sudu-vestu se afla catunele Dobretii sirartisiOr'a, ce'i appartinu si de care se sepira prin padurea susn-numitului proprietaru, ce estetraversata de vallea numita Caluiula. La nordu-estu se elle asemer.6 catunele Mologescii si Olte-tianii, de cari se separa prin riuletinth Oltetiulu, Biseric'a ce se afla in acésta commune, pro-sprin disa Stirbei, se dice a fi facuta de aceiasi fondatori, can an edificatu vecin'a monastire a Ca-

ce se alla spre sudu de acésta commune. Inscriptiiunile anse ce se vedu pe petrele mormen-turiloru, fiindu slavone, nu se potu descifra, ca sa se pOta cunnósce positivu dat'a si numele fonda-toriloru ei. Locuitorii acestei commune, in traditiiunile loru, dicu a fi edificata de niece haiduci,cari au edificatu si pe acera a Caluitilni Acest'a provine póte de acolo co fratii Buz esci si altii,card au edificatu pe aces, a Caluiului, fiindu Orneni de arme, de pre cumu ni'i descrie istori'a sid'in caus'a resbeleloru ce erau pe acele timpuri, au edificatu acea monastire cu patronagiulu S-tuleiNicolau, seu in urm'a vre-unui sangerosu resbelu, seu ca refugiu in acea valle, nude de siguru peacele timpuri, era totu imprejorulu woperltu de paduri aprOpo impenetrabile, si de unde a pututufOrte logien ca sa se nasca traditiiunea co ambele aceste biserici aru fi edificate de haiduci.--Inain-tea acestei biserici, in curtee unde se afla astadi conaculu proprietatii si in care siede ingrijitoruluinsarcinatu en cultivarea campului, se dice prin traditiiune, ba multi spunu co au vediutu pa-

cari aru fi intratu in subterran'a, ce Se afia in acesia curte si unde se gasescu objects pre-tii.Ose, precumu sfesnice de auru si argintu, arme vechi, monete asemene vechi etc , dero cari sedice a fi paz*ta de spirite rele. Se mai dice anco, co la intrarea acestoru subterrane, se afla d'asu-pr'a pragului ua inscriptiiune en littere cari, deco s'aru puté citi, aru fi libera intrarea.Unulu dintreIocuitori adauge co a avutu unu parinte, astadi reposetu, care 'i aru fi naratu co d'in intemplare in-trandu in acea subterrana, osebitu de multele obiecte pretiiOse ce a vediutu, a luatu nisce monetesi candu a voitu se éssr, usi'a s'a inch'su, astu-felu co l'a constrinsu unu ce inviSibilu a lepada, ceIuase. Voindn apoi d'in nou a essi, n'a pututu pene ce nu'si-a scuturatu tote vesmintele, si dupo cea gasitn na mica moneta, cadiuta d'in intemplare in opincele sale, pe care lepadandu-o, usi'a s'aredeschisu, lasandu essirea libera. Acestea cullegendu-se de subsernnatulu d'in naratiunea bonito-riloru acestei commune, emu formatu Acestu respunsu, spre satisfactiiunea intrebariloru facute decl-lu Ministru, care se va inainti de pre obligatiiune. (subs. Sabintiu Dragomirescu).

:

luiului

rintii:

20

d'intre Buzesci, reposatu in secolulu nostru si ingropatu in biseric'a d'in Stra-jesei. (61)

In aceste diverse localitati , in monastirea Caluiulu (62), in skitulu ruinatu d'in

Spre completarea notiiuneloru, reproducemu si cele aflate in Tabloulu istoricu alu d-lui V. A. U-rechia : In Stirbeiu se afla duoe biserici : un'a inchinata Cuviesei Paraschiva, se d;ce a fl facuta la1560; inteins'a sunt pe pareti portretele lui Constantinu Buzescu si famili'a :

Constantinu Buzescucu socii'a sa si cutrei fii anume :Preda, Rau si

Constantinu

Sierbanu velu VornicuStirbei, ginerele lui

Constantinu Buzescu.Paun'a, fiic'a lui Const.

Buzescu.

In a trei'a biseric'a sett tinda se afla dime morminte, d'asupea cu lespedi de pétra scrise ciilittere slavone, cari nu s'au pututu descifth.A duo'a biserica d'in Stirbei este cladita la 1851 deNicolae Gheorghiu si de Princiulu B. Stirbei "

(61) Invetiatorului care functionni pe la 1874 in Strajesci (plas'a Oltethilui de stisu) i s'a parutu;co cercetandu scrupulosu cu deamenuntulu, nu s'au pututu dove& in acésta communa, d'in anti-cuitate, nimicu de vediutu. Cei cari au intoemitu Tabloulu istoricu alu d-lui V. A. Urechia, n'audespretiuitu anse a semnalá ua biserica, in mahalao'a d'in valle, infiintiata la 1733 de ConstantinuBuzescu si socii'a sa Maria si restaurata de locuitori, precumu si alt'a in mahalao'a d'in déht, inflin-tiata la 1818 de Constantinu Buzescu, flunlu celui de mai susu si restaurata de familra Darvaris;totu am: se afla pe pétr'a mormentale a acestui d'in urma Constantinu Buzescu, urmatOrea inscriptiia

Buzescii ce d'in vechimePentru tiérra s'au jertfltu,S'au sfersitu acumu prin mine,Precumu Domnulu a voitu;Cod odrésla barbatéscaD'in mine n'au remasu,Ci numai de femeiasca,Duoe flice iubite lasu,Remaindu spre pomenireNisce semne si lucrari,

Numai dor' d'in audireSi d'in alte intemplari.Osele cele truditeAicé se odihnescu.Sub pamentu acoperiteDe petra ce se pazescu.Ierta der', iubite frate,Celu ce vei vré sa citesci,Blagoslovindu intru totePre Rumanasii Buzesci.

Smeritulu Constantinu Buzescusfersitulu némului seu.

Létu 1831, lanuarie 31." (NB. Vedi adausulu la pag. 35).(62) Rapportulu d'in commun'a Caluiulu (plas'a Oltetiulu) contine cele urmatere, de cuprinsu geolo-

gico-archeologicu : In cuprinsulu acestei commune Caluiulu s'au gasitu si se gasescu chiaru si a-stadi nisce insecte (?) cari se numescu scoici, remase din acelu (?) diluvin; aceste insecte aunt fa-cute in forma de elipse. Unii d'in acesti locuitori sprat co s'au gasitu pe la 1872, óse de Jidovi,pe cari le au sigilatu si le au inaintatu totu in acelu annu 1872, prefecturei. In acésta communaCaluiulu se afla si ua monastire cu hramulu 5-tulu Nicolae, facuta d'in timpulu lui Michaiu Vite-zulu, si este imprejurata cu zidu de caramida, unde stau si Osele Buzesciloru si banulu Craiovei,ale caroru cadavre sunt inmormentate chiaru aici la monastire. Buzescii sunt bagati in stiltsde pétra dinaintea monastirei; pe petra cste scrisu cu littere slavonesci. Tete aceste obiecte seafla spre appusu. Distanti'a de la communa si pene la acele oblecte este ea de doui kilometri ap-proximativu. Commun'a este a siediata pe locu sietiu, la gur'a vaii monastirei. (subsc. I. Cunescu)

In Annex'a 0 voiu dá descriptiunea monastirei Caluiulu, de pre notele ce insu'mi le amu cul-lesu la faci'a locului, in annulu 1861.

31

Stanesci (63), traiescu anco vii amintirile Buzesciloru, pastrate pe pisanii seu dedi-catiuni murali, pe lespedi mormentali, pe chipuri zugravite, cu penellu aspru derocaracteristicu, d'a lungulu paretiloru. Intre locuitori anse , in poporulu Cu viétia sepastredia chiaru suffletulu timpiloru eroici, in cari au traitu Buzescii si fratii lorude arme.

Spre a ye di ua dovida, domniloru, permiteti'mi a termini acesta pre rapide schi-tia cu fragmente dintfunu canticu betranescu d'in acele epoce de gloria, pe care euinsumi 'ramu cullesu d'in gur'a unui unchiasiu de la Strajesci.(64)

cAsupea Caraleloru,siesiulu Magurelelorulin drumulu Bucuresciloru,multe corturi sant intinse ;

5. multe aunt, merunte sunt;multe sunt de ipingele,der'mai multe de burci negre,de burci negre, tataresci ;dai cu glontiulu, nu isbesci !

10. La mijlocu de cortuletieeste-unu cortu mare, rotatu,ca crestetulu neramzatu,cu maiugulu de argintu,cen'amu vediutu de candu sunt !

15. CU streji albe de matase.impletite 'n cate siese.Er' sub cortu eine mrti siede ?Siede Doninulu Michaiu-Voda,cu Buzescii amenduoi

20. si Caplesci cate-si trei

si Nica capitanulucare-a stepanitu divanulu,pop'a Stoica d'in Farcasi,care sare siepte pasi,

25. mosiulu Farcasieniloru ;scia sem'a ostiloru,credu si p'a rasbeieloru ;care s'a lasatu de popia,si s'apucatu de vitejia

so. si de mare misielia,si-a uritu biseric'a,si-a 'udragitu sabier'a,si-a uritu ciocanelesi a'ncinsu pistelele ;

85. lasa tee'a netocata,pleas la rasboiu sa se bata.(65)Michaiu-Voda ce'mi facea ?Frum6sa mesa 'ntindelsi bei si se veselia ;

40 candu cati camu de ua parte

(63) Asupea monastirei Stanesci d'in judetiulu Valcea, fondatiune a familiei Buzesciloru, care astatu inehinita cate va sute de anni la patr:archi'a d'in Alexandria Egiptulai, amu presentatu Mi-nisteriului Instructiunei publice unu rapportu amenuntitu, carele a fostu si tiparitu iii gi'a Column'alui Traianu a (Hui B. P. Hasdeu. Annulu. IV (1873) No. 10.si 11.

(64) Acestu canticu l'amu scrisu cu destula anevointia de pre spus'a inganata a unui betranu lau-tarn cigann d'in Strajesci, pe care, la 17 septembre 1861, ilu chiamasemu in skitulu Mamu. Eluspuned co de asemene cantice sciuse multe reposatii lautari, mai vechi de catu dinsuln,cari le can-tau in totu d'aun'a boieriloru Buzesci ce an peritu de 30 anni si mai bine. ln Annex'a P, voiutranscrie si urmarea fragmentata a acestui canticu, cu observatiuni asupr'a starei in care elu ne aparvenitu la cunnoscintia. De acu anse voiu desteptá luarea-a-minte a cititorului, spre a nu confundepe Dornnitorulu Michaiu-Voda d'in cantecu cu Michaiu Vitézulu; trebuia sa fia vorb'a de Radu-Mihné, fiiulu lui Mihné Ttircitulu (1611-16, 1617-23).

(65j Profitu de acista originale cara teristica, poetisata de poporu, a capitanului Farcasiu, winde arme alu lui Michaiu-Vitézulu, spre a reproduce rapportulu invetiatorului d'in Farcasiele (plas'aOcolului) : A.césta communa se afla situata pe muchea malului dreptu alu Oltului vechin. para-sindu'si matc'a sa din vremile vechi, fil'ida-co acestu riu are communicatira prin cuprinsulu ace-

si se uita dreptu in valle,camu despre sóre-resare,tare 'nil vine si 'mi sosescecredu Radu Calofirescu.

45 Michaiu-Voda ce'mi facea PDe la mesa se sculdsi la valle se uitd;mare pulbere veded ;boierii Win gura'i diced,:

o «D'o fi pulbere de drunau,zsusu mai susu co s'atcu nuori albi s'a-amesticd ;aér' d'o fi cétia d'in cern,ejosu mai josu co s'o lasd,

55 pe valcele o 'negurd.xNici cuventu nu obersid,éco Radu co sosid,credu Radu Calofirescu ,

mare, d'in Calofiresci,

32

o p'unu callu roibu camu iintenogu ;pintenogu 'mi este d'in piediu ,Mare, si cu ochii verdi;der' nu vine cumu se vineci elu, mare, co mrsi vine

65 Cu suliti'a 'ncrucisiata,'n baieri lasata

si'n capu for' de comanacu ;d'in greu rasboi 'mi e scapatu.Domnula Michaiu de lu vedel

70 d'in guritia-asid 'i diced :Descallica, mei Radule,

(mei Calofirescule !x.Radu d'in gura graid

! Mune, Mari'a-ta,75 n'amu venitu eu ca sa beau,

«ca sa beau si sa manuncu ;qci eu Dómne amu venitucsa'mi dai osti inteajutoru,

stei commune. Spre resaritu se marginesce cu commun'a Stoenescii si Draganescii, spre appusu cucommun'a Caracalulu si Hotarhnii, spre media-nópte cu commun'a Cornsinii si Hotareni, spre me-,da-di cu commun'a Comanc'a De pe cercetarile facute prin betranii communei despre vechileasiediaminte ce se crede a 6 remase de la stramosii nostri românii, s'au gasitu cele coprinse maijosu Des_ re eommun'a Stoenescii in Farcasiulu de josu, a fostu d'in vechime ua stréja careporte, si chiaru acum'a numele de Lazaretu; acest'a este de candu cu Carjaliii, robi'a Ha-

tiegului, si se afla pe muchi'a délului matcii Oltulu: vech:u, ntre Stoenesci si Farcasiulu-de-josu,ce'i mai dice si Catunulu.Despre appusu de acesta communa duoe maguri; un'a se afla in viileFarcasieniloru-de-susu; inaltimea sa este de 4 stanjeni, largimea la base este de 10 stanj ; éro cea-,1-alta este mai mica, avendu naltimea sa de 2 stanj., latimea la base de 7 stanj., si se afla situatadespre orasiuln Caracalulu, in drumulu Caracalului. Tete acele dise mai susu se afla situate in,,Farcasiulu-de-susu. Ero in Farcasiulu-de.mijlocu se mai afla ua magura cu numele de Magur'aFarcasianului, care se afla despre media-di si hotarasce mo4i'a communei Comanc'a; marimea saeste : inalta de 3 stanj , latimea la base de 10 stanj. In campi'a Scorri despre média-mipte de a-ncesta commnna, se Ad in vremile vechi ua tabera de este turcesca, care si acum'a se vedu gropilede unu grajdiu de chi, de asiediamentula loru si altele. In matc'a Oltului vechiu a fostu d'in ye-chime satu si ua biserica vechia, unde ch:arn acum'a se vedu mine si gropi de sate si altele; éroacum'a se afla in urm'a acestui satu padure forte mare cu copaci, grosimea ca de 12 palme; tete a-cestea se afla despre med a-nepte de acésta comrnuna. Casele lui popa Stoica se afla despre me-dia-nópte de Farcasiulu-de-mijlocii, situate pe muchi'a délului match Oltului vechiu, unde acum'ase afla pe basea loru zidi;e casele zicLte de CucOna Tinca Farcasianca.Acestu Popa Stoica a fostu

unu omu bravu care s'a batutu in vremile sale cu Turcii si 'i-a rasbitu in mai multe ronduri; sichiaru astadi se aude vorbindu despre dinsulu prin poporulu romanu, co dicu co a fostu unn omufOrte curagiosu si minunatu; care despre santii'a-sa se vorbesco prin mai multe istorii si se canta side cotra poporu, adico dicendu : Popa Stoica din Farcasi, sare de siepte pasi, si esse d'in litur-ghia, si tdia la Turci ua rniia. Se mai alla ua tabla de petra, lungirnea ca 1'/2 stanjenu, la-

timea de 5 palme, in care stint scrise numele DOmnei Balasia socii'a (? hic'a) Domnului Brancovénu,care se afla la Cismena de zidu de caramicla a d-lui Fare-A:slang (subsc. I. Elliescu).

'naltia

C

:

:

83

5usa scotu robi de la Tatari;80 (CO sCii, Denane, oH nu scii

«c'au intratu Tatarii 'n tierrausi-au robitu marginea t6ta,«Bucurtscii jumetate,usi-au ajunsu in satu la toi,

55 da noi la Calofiresci,si mie co mi au robituarsa-si maiculiti'a mea,

tdalba coconiti'a measi dalbii de coconasi,

so uimprejuru de megiasiusi negrii de ciganasi.s.D'aci Michaiu ce facea ?Unde-asia co'lu audia.lui mila i se faced,

95 6ste 'ntr'ajutoru co'i dd.si ce este ca mi'i da ?Pe Buzescii amenduoisi Caplescii cate trei,si dr' pe Nica eapitanulu

100 care-a cormuitu divanulu,pop'a Stoica d'in Farcasicare sare siepte pasi,mosiulu Farcasieniloru;scia sem'a ostiloru,

105 credu si p'a rasbeieloru;care s'a lasatu de popiasi s'apucatu de vitrjiasi de mare misielia;si-a uritn biseric'asi a'ndragitu sabi6r'asi-a uritu ciocanelesi a'ncinsu pistelele;lasa tó&a netocata,pleca la rasboiu sa se bata!

115 D'in deretu co mi'i Inasi la rasboiu co 'i ducea;de rasboiu se apucasi-asia d'in gura diced :ullotiloru Buzesciloru,

110 ucaniloru Capl. sciloru,

usa'mi paziti marginile,uc'o sa taiu mijlecele,uco le tiiu sorkele.uCe mi-o scapd de la mine,

125 (de la voi sa nu scape;aco voi mie nu'mi scapatiunici in ceru nici in pamentu,unici in gaura da sierpe.sD'aci Radu ce'mi facea ?

190 Elu bine co se gateasi 'n rasboiu co mi'ti intrinumai elu singurucu Nedea sluguliti'a,sluga buna si intiellepta.

135 D'aci pe rasboiu co se chitea,trei dile co mi'i taid,

de'i zadarea,toti robii co mi'i scoted;er' cocOn'a n'o gasea.

140 Deco elu asia veded,asia d'in gura diced :eNu sciu ochii 'mi-a 'mpaiejenitu,uori murgulu 'mi-a nebunitu,uau palosiulu insanges'aspurcate;

145 upete co e ea 'mi-amu taiatu5Maiea-sa co'lu audia,d'in guritia asia 'i dicta:--uRadule, voiniculu maithi,utaci, indica, nu te'ntrista,

150 nu'ti face inima rea,(kw pe ea nu taidro,uci pe ea, mdica,-a luat'oucelu Marzacu betranu,ubetranu, máica, si camu spanu,

155 tcu trei fire, maica, 'n bdrba«si cu trei, maica, 'n mustitia.»Radu deco 'mi audia,lui mai bine co'i pareasi pe callu incallecd,

160 man'a buzunaru bagasi ochianula colu scoted;pe ochianu co se uiti

intrd,

ii taid

si pa Marzacu isi zarid ,

frate mare, camu departe,165 uncle Dunarea cotesce

si tufele se raresce.Elu déco-asid co veded,lui mai bine co'i pared,ochianulu pituld,

170 gorbaciulu co3mi traged;gorbaciulu de bumbacelucu sferculu de aurelu,si pe murgulu-attinged;nainte murgulu traced

175 savai calla d'ua prandidre.Stated, 'n drumu d'a-curmedisiulutpe Marzacu ilu adastdpane Marzaculu venikdeco pe ela l'ajunged,

180 Radu d'in gura'i graid :

Elu cu mendealui vorbidsi d'in gura-asid dicea :--cArsa-si mendruliti'a mea!cce tie co 'ti a venitu

us cde pe mine m'ai urituesi Marzacu-ai indragitu?,Der' ea d'in gura-asid dicea :cRadule, socii'a mea,cnu'mi vorbf wie asid;

190 cci tu, mare, te pazescecco'mi a procletulu stangaciu;celu cu stang'a co va cid«si pe tine te-o stried.)Candu Raclulu co 'mi audid,

195 elu mai reu se nacajid,cu Marzacu s'alaturd,buzduganulu cola tragedsi in peptu colt; asverlid;de pe callu ilu povernid;

200 al oi palosiulu t agedsi cu mended lui vorbia, :

c mendruliti'a mea.cia pléca'ti, feta, capulu

tc'o sa'mi taiu eu Marzaculu.s=206 NI° ea d'in gura co 'mi diced :

Nu poth capulu c salth *Cut(co cositi'a mi-a 'nodatucsi de gutu m'a aternatu.*Candu Radu-asid audid,

2i0 cositi'a 'nteiu curnidcapulu la Marzacu taid,nici de chilsiugu mi'lu cata;numai mendea 'si-o lui,

215 man'a pe ea co punedduoilé co se rapedid,

si la spate o-arundsi toti rob:i ii scoted,la Michain-Voda duced.Michaiu-Voda de '1u veded,

220 totu mai bine co 'i pared;frum6sa mesa 'ntindedsi bed si se veselid;er' candu fu despre betiia,despre mendea veselia,

225 Rada Calofirescuincepe a cocaid.Michaiu-Voda co 'mi diced :cHotiloru Buzesciloru,ccanilora Caplesciloru,

230 (Si tu Nica Capitanulu,«care-ai cormuitu divanub,cpopa Stoico d'in Farcasi(care sai si siepte pasi,cmosiulu Farcasieniloru,

285 cce scii sém'a ostiloru,ccredu si p'a rasbeieloru,ccare-ai uritu biseric'asi-ai incinsu sabi6r'a

csi-ai itu ciocanele240 csi-ai 'ndragitu pistelele;

clasa tec'a netocatacplém la rasboiu sa se bata!ccumu stati voi si ye uitaticsi pe Radu nu'lu luati

245 cla odihna sa'lu duceti ;

.

Arsa-si

si-alu

mite

P4-

'i

'I

35

co 'mi e Radu ostenitucsi d'in greu rasboin venitu.

Me oprescu, domniloru, ca sa nu ve obosescu presto mesura, cu tOte co obosOla nup6te fi, candu petrundemu in sinulu amintiriloru d'in timpurile de gloria ale popo-rului nostru, si asemene amintiri ne sunt de siguru cantecele lui betranesci.

Fia ca aceste aspre resunete ale epoceloru de vitejia strabuna, adunate de prinlocurile unde, sub lespedi si sub movile, se odihnescu 6sele atatoru erol de odini6ra,sa inimedie astadi pe Romani cu t6ta virtutea ce a resaritu, d'alungulu secoliloru, inpomanesculu judetiu alu Romanatiloru!

NB. Adausa la not'a 61. Biseric'a d'in mahalaoa d'in valle in commun'a Strajescii are urinató-rea pisania : Cu vrerea Tatalui si cu ajutorulu Fiiului si cu seversirea Duhului Sfantn ziditus'au,,acesta sfanta si dumnediciasca biserica si precum cu tote podObele ei d'in temelie, intru cinsteasi liud'a pré Sfantei Troitie, cu cheltuial'a dumnialui Jupanu Constantinu Buzescu si a dumniaeiJupanitiei Mariei si a Coconiloru domnialoru Niculae si The, in dilele prO inaltiatului imperatnCaro lu V116, a cari'a incepere a fostu la annulu 1733, main in 8."

A.1\TI\TEXM.

AEXTRACTE D'IN ARTICOLII ASTJPR'A ANTICUITATILORII D'IN JUDETICLU ROMANATI

de Colonelulu Tladimiru de Blaremberg.

RUINELE CARACALULIJI

D'IN eMUZEULU NATIONALU, GAZETA LITTERARIA SI INDUSTRIALE.) No. 7 Mercuri, 18 Martie1836. Annulu I. faci'a 27 si 28.

La departare de unu cesu si jumetate spre nordu-ostu de la orasiu.In ce se numesceacumu Caracalu, in partea meridionale a tierrii de sum, pe siesulu unui délu in pelelecarui'a curge sierpuindu ua aa numita Tesluiulu, care se stracera d'in smercurilece incunjura acesta inaltime, se intindu, ca nisce deluletie, urmele unui vechiu asie-diamentu de zidiri.

lJnu satu forte mare, care se afla asiediatu pe pamentulu de alature cu aceste rui-ne, de-si perta numele Recic'a si da acelasi nume locului de alaturea pe care se a-fla vechiulu asiediamentu, der' se da acestui lona si numL le de Antina sOn Tii'a.

Multimea de caramidi, de table de tamentu arsu ce se afla rasipite inteacestulocu, musiurOiele ce ca nisce talazuri ilu incunjura si se intindu multu pe ldturileunei siosele vechi (drumu facutu en petrisiu), care trece pe acolo indreptandu-se de lanordu spre sudu-estu, dovedescu invederatu fiinti'a unui orasiu ce intr'ua vreme a fostuintinsu si in flOre.

In surparile ce s'au intemplatu dupo vreme si in sipaturile ce s'au facutu intea-dinsu la deosebite locuri ale acestoru ruine, s'au gasitu bucati de vase de pamentu,baso-reliefuri de etra calcaria, lespedi do 'Atm cu inscriptii latinesci si monederomane de totu felulu.

Deco otasiulu ce acumu se numesce Caracalulu, care se afla mai la vale d-Iruinelemai susu clise, isi trap numele de la imperatulu romanu ce se numid asia, Feu coacesta numire s'a dAti mai de curendu de Turci, Kara-Kele sh rade negro, nueste fora temeiu a se privi acestu locu ca adeveratulu Caracala, alu carui'a nume in-chipuitu de Antina sett Antonia din dia'a de astadi, se va fi pastratu prin traditiade la numele propriu de Antonio Caracala.

f

't

'i

BS

Acestu princiu, dupo ce a batutu pre Goti, aflandu-se la Buridava, orasiu populatualu Daciei, 'i a datu numele seu. Se ardta a nu fi induoiala co acésta Buridava, colo-nisata de Romani mai naintea venirei acestui princiu, se Ai chiaru la acestu locu aluruineloru de cari vorbimu si s'a numitu mai la urma Antonia (1) sell Caracala.

Catu despre orasiulu care acumu p6rta acestu nume, nu numai co nu coprinde in-tr'ua incunjurare de unu césu departe, nici nnu semnu de monumenturi vechi, ci ancodepartarea ei de vestitulu drumu romanu care merge dreptu la vechi'a Antonia seaadeveratulu Caracalu, si positi'a ei cea nesanet6sa inteunu locu fora de apa de beutu,dovedescu co asiediarea acolo a acestui orasiu este mai de curenda.

Se pike anse ca locuitorii cei vechi ai Recicai sdu Antoninei de astadi, dupo ce iis'a prapaditu orasiulu de navalirile Vandaliloru, Gotiloru, Huniloru si a vre ua doue-dieci altoru polaSre barbare, s'aru fi mutatu mai la valle si s'aru fi asiediatu lungaacdsta singura b ilt63a de apa, inteanu campu mai de totu sterpu, undo se afla acumuridicate, in mijloeulu a unoru diramaturi de locasiuri ce se dice eo a fostu adevera-tulu CAracala, cate-va casutie de caramida cari lesne se potu numerd cu degetulu. Estevrednicu de insemnatu co cele mai multe dintr'aceste locasiuri, precumu si t6te bi-senicele orasiului acestura nou de acurnu sant cladite cu cararnidi romane gasite insapaturila de la Recic'a.

Starea ruineloru, ce se sapa de locuitori ca sa scdta cal amidi, nu ardta nescarev'a te-melii in intindere, sea vre unu zida de lespedi de 'Ara, care sa p6ta dovedi temeliido ziduri de fortifieatiia, si apoi fiinde-co nu se afla acolo vre unu siantiu sdu vre unusemnu de incunjurare ea zidu, se vede co locula acera nu a fostu fortificatu. Déroflandu-se asiediatu pe pOlele unei inaltimi incunjurate de smercuri, acestu locu esteaparatu firesce.

Unu parete de zidu care sta anco in puntulu celu mai naltu dintr'acestu 1 ocu sevede co este ua parte dintr'unu turnu singuraticu.

CELEIULII4MUZEIJLU NATIONALU, GAZETA LITTERARIA SI INDUSTRIALE,. NO. 9. Mercuri,

Aprilie 1836, Annulu I, faci'a 34, 35 si 36.

Urmele a doue asiediamenturi vechi cari se vedu anco pene in dio'a de astadi poniarginele Dunarei si care au fostu puse camu in dreptu unulu altui'a, d'ua parte inBulgarra sub nume de Ghighi, si do alta parte in tiérea de susu sub nume de Ce' e ,

se pare co au fostu doue cetati romane ce slujiau spre apararea unui podu vechiu pesteDunare, care podu se socotesce co s'a fostu claditu de coloniile romane, dupo cc auluatu Dacia sub a lora stepanire, si care sfarmendu-se atunci indata, s'a prenuoitu

(1) Imperatulu Justmianu, dupo ce a batutu aprOpe de Palus-Meotides natii'a sarmata a Ante-loru, a socotitu sa 'i lase sa locuiasca in Dacia. S'aru puté d cu socotéla co acésta natiia:si-a al-iesu Buridava, ce se numise Caracala, in annulu 212 si co `i-a pazitu numele Antina de la alnY116 "tem

a-

Inn 8

39

la acelasi locu in vremea unei expeclitii a marelui Costandinu impotriv'a Scithiloruin véculu alu patrulea.

Nici ua parere temeinica nu se p6te dá despre felurimea vechiului asiediamentualu Celeiului, ale carui'a ruine, ce se afla mai ridicate din faci'a pamentului, infaci-siédia unu stelpu de zidu, parte dintr'unu cercu. Asiediari regulate si systematicede I:Ara taidta, impestritiata cu caramidi mari de cari se vedu si la temeliile zidu-riloru de ingradire, dovedescu deosebit'a ingrijire cu care s'a fostu claditu intr'aceavreme acésta cetatiuia.

SCIRI D'IN Lik-INTRU

WIN cCURRIERULU RIMIANESCU, GAZETTA POLITICA SI COMMERCIALE} No. 48. Vineri,

31 Iu lie, 1836. Arum lu VII, faci'a 191.

Mercuri 22 Iu lie. D-lu marele Vornicu d'in la-intru s'a intorsu in capitala dupoua calletoria de patru dile. Indatoririle slujbei cerusera infacisiarea domniisale inceutrulu catoru-va jud tie ale Romaniei mici.

Indata dupo sosirea domniei-lui la Craiova, s'a dusu fora intardiere in piaci'a ter-gului ca sa se asiguredie de starea trebuinciosrloru de hrana si do allele de antei'atrebuintia in orasiu; cerceth caldarimulu celu nuou, dupo intiellegendu-se cu cor-muitorulu asupr'a deosebiteloru bagari de séma ce a facutu in acésta calletoria, s'adusu la Cerneti, si d'acolo la localu unde este sa se asiedie noulu orasiu Severine. Ce-rerile ce au facutu locuitorii pentru allegerea acestui locu, impedicandu pene acumupuLerea in lucrare a scopuriloru M. S. Princiul stepanitoru pentru intemeierea acestuiorasiu la margini a Dunarei, d-lu Marele Vornicu cu infacisiarea sa si observatiilecele intiellepte, a datu sfersitu acestoru neinvoieli prin multumirea de obste si insemnitsinguru loculu celu mai bunu pentru intinderea orasiului viitoru.

D-lu Marele Vornicu a cercetatu si temniti'a Cernetiului, precumu si deosebite ra-muri ale administratiiunei locale.

Curendu dupo acei'a plecanclu, trecii prin judetiulu Romanat'; la trecerea sa priuCaracalu, unde cerceth mai cu séma caldarimulu celu nou alu celoru mai iusemnateubtie ale orasiului, cormuitorulu judetiului d-lu Cotiofénu si presidentulu d-lu Pe-trache Obedénu au rugatu pr4 multu pe d-lu Marele Vornicu d'a visitá ruinle vecheicolonii romane ca la ua jumetate de césu departe da orasiu. La vederea maguriloruce se intindu in lunguln sioselei romane si a caror'a adeverata intrebuintiare prin niciua traditiia nu s'a descoperitu pene acumu docuitoriloru, d-lu Marele Vornicu, soco-tindu-le de morminte vechi, a genditu sa puna candu-va sa sape cate-va in folosuluMuseului Nationalu. Pentru adst'a se si gasf ea calla sa so faca ind.ita cercare.

Dupo cate-va césuri, 25 de locuitori adunati pe data, deschisera doue movili d'incele mai ridicate.

Isbend'a cea mai deseversita si cea mai neasteptata incoronh acésta intreprindereindraznétia.

40

Descriptii'a frumosului sarcofagu de pétra, afiatuiin cea mai mare movila, si a gro-.pistei de caramidi gasita in a dou'a movila, se va di prin Museulu nationalu la!No.viitoru.

MORMENTU TECIIIU GISITU IN ROMANIA CEA MIC A

D'IN CMUZEULLT NATIONALU, GAZETTA LITTERARIA SI INDUSTRIALE)>, No. 24. Mercuri, 5 Au-

gustu, 1836, Annulu I, faci'a 93 si 94).

In numerulu 48 alu Curierului Bumanescu s'a vediutu relatii'a calletoriei ce a fa-cutu inteaceste dile domnulu Marele-Vornicu d'in la-intru si interesantele descopeririarcheologice ce s'au facutu la trecerea domniei-lui prin Caracalu, unde ua noroeired'in cele mai nenadejduite a incoronktu cu isbutire, lucrdrea la deschiderea a doue mo-vili d'in cele ce se afla pe locurile unde erdu ua data asiediate coloniile n6stre Romane.

S'a disu co ua descriptiia cu deameruntulu se va publica despre 1 ucrarea ce s'a fa-cutu si resultatulu ce s'a dobenditu la saparea aceloru movile. Ne grabimu a publidacésta descriptiia, cu atat'a mai multu co vedemu co curiositatea obstésca o cere eumulta dorire.

Lucratorii ce s'au chiamatu ca sa sape Si sa deschida aceste movile, cari se afla pelunga sioséoa romana ce duce la ruinele Antinei (vedi artieolulu ee vorbesce despro a-cist'a, No. 7 alu acestui jurualu) s'au impartitu in doue cete si au inceputu sa des-chicla doue movili, ce au fostu adcsea de deosebite marimi; cea d'anteiu era de nouepici6re, cea-l-alta de siése pici6re de nalta la centru.

Sa vorbimu mai antEiu de cea mai mare d'intre aceste movili, care este si cea maiinteresante.

Facendu-se unu siantiu largu in curmedisiulu movilei, lucratorii detera, mai an-teiu peste unu zidu in patru coltiuri, facutu in chipu de mormentu boltitu, si acoperitu cu pamentu; acésta zidire era alcatuita de caramidi mari asiediate un'a peste alt'afora varu séu altu felu de mocirla. Scotiendu dupo ac .l'a vre ua suta de acele cara-midi, detera peste unulu din coltiurile unei petre mari, care desvehndu-se indata d'inpamentu, se veclia unu frumosu sarcofagu (cusciugu)facutu d'intregu dintr'ua lespedede pétra calcaria (de varu). Form'a acestui sarcofagu se infacisiedia aici prin figu-i'a No. 1.

Figur'a No. 1.

--------zs,__-_,:-------------..z,- ,--

---.,_-'--:-- '-'`''----'-,-----

---"---,,,------------zz

,',--. ,-,--4,,a,, . ...,--- - .10110.11Y... . , Z:-.,s.,-.. -, z- ,_:;1--z. : ' -''''---'---`,.\,,'''--_,,\_.--_-_,- - -,-- - :-,,.

'-----. ',`- -- --.---7...-_______:ZZ---- _ :- .47

,r--- -------------'__,---.----------j-;- :'

----

41

Lungimea lui este de optu piciOre de Vienna; largimea de trei pici6re si patru degete, si inaltimea de patru pici6re si optu degete. Patru sc6be de feru batute si in-tiepenite in pétra cu plumbu tineau capaculu lipitu cu partea cea de josu a sarcofa-gului. Scotiendu-se aceste scObe si deslipindu-se masticulu care astupi crapaturileintre capacu si marginele de susu ale sarcofagului, se ridick 'capaculu si se desco-peri in sarcofagu unu scheletu de omu pré bine pastratu.

Figur'a 2' infacisiedia scheletulu precumu era atunci asiediatu. Eco cercetarea ces'a facutu dupe acei'a cu deameruntulu.

Trupulu, era craci multe in-asiediatu in fun- tregi, si cele codulu morm en tu- se aflau sub ca-lui pe scanduri. pulu reposatu-

,,A sternutulu sou lui, erau forteera compusu de bine pastrate.frundie de da- Partile carn6sefinu, de cari erau Egan. 2. se facuse tier-rena, déro se vedea co totu triipulu si mai allesu capulu a fostu bhisamitu cu multaingrijire. Erburi de deosebite feluri erau rasipite pe uncle fusese trebuintia; radecinade iris (viorea) era in mare catatime. In locu de vestminte se vedei pe unele partiale'trupului semne de ua materie f6rte subtire care aluned pe degete, candu vreicinevasi sa o apuce, si se pared, co a fostu coperitu cadavrulu de la capu pene la pi-ciOre. Capulu, invelitu intr'unu chipu de saculetiu, era incinsu cu cate-va cerculetiede lemnu fOrte subtiri, pe cari erau insirate gogolOsie mici alcotuite de frundie deisma seu de lotus, asternute un'a peste alt'a si invelite ca ua gogolOsia. In curme-disiulu acestoru cerculetie , cari se aflau asiediate cu mestesiugu si in symetria, erdua legatura de pelle, pe care erau lipite frundie de auru in form'a frundieloru de da-finu. Frundie de acelasi metallu, in form'a frundiei de stejaru , erau rasipite alatu-rea, si se pared, co sunt dintr'ua a dou'a cununa, pusa nu pe capu, ci alaturea cu re-posatulu.

Totu scheletulu era pr6 bine pastratu; chiaru d'in peru s'au gasitu nestricate ca-teva siuvitie facute bucle, de facie castania inchisa. Dintii erau albi si curiti. In col-tiurile de josu ale mormentului se vedeau remasitiele de incaltiaminte de pelle, de uaforma care nu se putea allege, oaptusite cu cuie sOu cu nasturide feru, ale caror'a ca-patini faceau feluri de fecie si se pareau a fi luerate in sticlaria cu multu mestesiugu.

Ua medallia de arama fOrte oxidata (ruginita) si de totu stOrsa, era pusa la gutulumortului. Nici ua inscriptiia nu s'a gasitu la loculu acel'a. Se vede co sacrofagulude care s'a vorbitu a fostu cas'a de veci a vre unei persOnne insemnate in versta de 20sOu 30 de anni. Se da cu socotOla co trupulu acestei persOnne, care pentru deosebitacinste s'a fostu balsamitu, a fostu pusu d'ua camu-data intr'unu cusciugu de lemnu. siasiediatu pentru cata-va vreme in mormentulu de caramida ce s'a gasitu acolo ala-turea, si de care s'a vorbitu mai susu ; Oro mai tardiiu, asiediendu-se in sarcofagulude 'Ara, s'a inchisu inteinsulu impreuna cu fundulu cusciugului de lemnu, fora de

4

4Se'.....

42

care caclavrulu putei se se dessire; paretii cusciugului de lemnu se vede co au fostuprO multu putrediti si nu s'au pututu asiedia, in sacrofagu. Caiele ce s'au gasitu incoltiurile sarcofagului se vede co au fostu d'in cusciugulu celu de lemnu care a pu-treditu.

Figur'a 3" infa-cisiOdia deschidereade a-curmedisiulu amormentului , cares'a descoperitu in adou'a movila mai mi-ca.Acestumormentueste ziditu cu cara-midi f6rte mari, a-siediate fora mock-& totu. Chiaru Osele

Figur'a 3.

la, un'a pe alt'a cubuna ronduiala si sy-metria,incatu sa for-medie bolta numaiprin chipulu

loru. Ad . intr'a-cestu mormentu sevede co a fostu pusutrupulu uneicare anse a putreditu

eran facute tierrena. Doui cercei de auru, ua stea sirnbolica de

foi de acelasi metallu, bucati de incaltiaminte de pluta, ua medallia stOrsa, oboluluobicinuitu ce era hotaritu pentru podarulu iadului la trecerea peste riulu Acheronu,doue vase de namentu prO bine pastrate si puse la piciirele reposatei,se vede co aufostu acelea in care se addusese la gropa untulu de lemnu si ap'a de scaldare cu care sespala ei se ungea trupulu mortului : acestea sunt obiectele ce s'au gasitu intre re-masitiele acestoru reposati.

Lips'a de semne mai invederate si de temeie positive asupr'a acestoru mormenturisi asupr'a 6seloru ce s'au gasitu inteinsele, ne face sa ne oprimu de a di vre uaparere, pene ce niscdri-va descoperiri noue ce asteptamu cu multa dorire de la dlu P.ObeelOnu, care se afia insarcivatu a urma cu saparea ce s'a inceputu la acele locuri,ne voru dá temeiuri pe care sa putemu sprijini parerile ce vomu pune inainte asupr'aacestei anticuitati.

ANTICUITATI PINENTENESCI

D'IN (MUZEULU NATIONAL-1J_, No. 8 NOEMBRIE, 1837. ANNULU 11-16

Articolulu I.

Domnulu Banulu M. Ghica, marele Dvornicualu celoru din-la-intru, d'impreuna cud-lu Blaremberg, inginerulu statului, au facutu in trecutele dile o calletoria in jude-tiele de lunga Oltu ca sa vklia loculu nou ce s'a allesu aprOpe de Turnu ce estepe marginea Dunarei, spre in temeierea unui orasiu, care improtiva de cetatea turcO-sea Nicopoli, va sa fia schel'a n6stra commerciale a Dunarei; precumu si ca sa fanöre-cari cercetari archeologice asupr'a afiarii mini templu inchinatu la SOre, ale ca-rui'a semne se descoperisera de curendu apripe de ruinele asiediamentului romanud'in vechi'a Dacia.

D-lu Marchizulu Chateaugiron, agentulu consulu generalu alu Franciei in acesteprincipate, s'a dusu si domnia-lui ca sa fia de facie la aceste cercetari.

:7=

asiedia-rii

- muieri,

eelu

43

beosebinda d'in acdsta calletoria interesante, grijile ce a avutu administratiPad'in la-intru, spre care mai cu deosebire se si dusese d-lu Banulu Ghica, partea césta-l-alta remane unu episodu de ua-data si pittorescu si sciintificu alu acestei pream-blari, despre care vomu face ad interesante aratáre.

Cotra partea de amédia-di si resaritu, si cu departare mai cu doue leghie de Ca-racalu, ce este unu orasiu nu departe de ruinele romane cu acelasiu nume (1), tiinduurmele drumului celui anticu romanu ce 'si prearubla anco petrosulu seu asternutuprin campi'a rodit6re a judetiului Romauati (2) in tidrea Rumandsca mica si sier-puia tiindu-se de costisiurile primitive ale maluriloru Oltului, se afla in dio'a de as-tadi Slavenii, unu satu alcotuitu de curendu de cate-va case. Ua casa campendsca aproprietarului locului si cladita au doue cdturi, se ináltia alba si zimbit6re d'asupea,pe crestetulu celu mai inaltiatu alu inripariloru do cari vorbiramu. Vederea se a-funda departe in orizonulu acestei campii deschise, si cotra resaritu este si maifrum6sa. Aci este vallea Oltului, a acestui riu rapede, intinsu si mare, siroiu ce asapatu verfurile oremenOse ale Carpatiloru si a trecutu dinc6ce, imprasteindu'si apelesale caprici6se si sgomot6se pe unu asternutu m011e si plinu de niice prejme graci6se.Mai departs sunt si alte inaltiari ale matcii acestui riu, si mai abrupte, cari intin-diendu-se in departe asupr'a celui-l-altu malu alu riului, ilu punu la mijlocu si in-chipuiescu d'a sting'a, intins'a brazda a domenieloru tierrei Rumanesci cei mari (3).Intr'unu cuventu, loculu acest'a este unulu d'in sitele familiare ale Daciei cei vechi,ale acelui pamentu, bogatu inzestratu de cate trele domniile naturei, ce a fostu a-tat'a vreme obiectulu nesatiiului imperatiloru romani, si pe urma biruinti'a cea do-rita si triumfulu monumentalu alu lui Traianu Dacicului.

Apr6pe de acésta locuintia campendsca, despre care amu vorbitu, in p6lele rapedeluipovernisiu alu acestui peisagiu incantatoru, in puntulu unde Oltulu vine sa attingacOst'a satului despre care amu vorbItu, si printr'unu unghiu sinosu isi schimba de uadata directil'a, ca sa se apropia de malulu d'improtiva, ad, thou, isbirea acestui rapederiu a descoperitu de cata-va vreme semnele unei petre, co locuitorii locului numai decatu o si desgradira, si care pricinuf diramarea in parte, ce fu urmata de a se ivf sitia alta 'Ara asemene, ddro ceva mai mica, avendu amendoue, sub forma de altare'sdu de socle cu cornicie, niece inscriptii cu littera latinesci.

Starea cumu s'au stricatu facile principali ale acestoru gramedi calcarii, a lasátu

(1) Vedi No.7 all' ffuzeului nationalu d'in 1836, la articolulu intitulatu: Suvenire istorice si ar-cheologice ale Daciei cei vechi.

(2) In irtcletiulu acesea a fosta cea d'anteiu descallecatOre si cele d'anteiu asiediamenturi romane,unde s'a colanisatul Dacia transalpina, adeco tiêrr'a Rumanésca d'in diu'a de astadi. Numele insusi deRomanati arata acesta otigine italica, pentru co semena co aru fi venindu de la .Romana natio, roma-na ratiiu seu pote dela Roma nati, norodu nascutu, venitu de la Roma. (Sg. Romanat. Im :Rornanati

(3) Principatulu tierrei Rumanesci de astadi se imparte in mare si mica tiérra Rumanésca, carise despartu prin riul u Oltului. Aci ne este vorb'a de cea d'anteiu, coci tierea Rumaasca mica estecunuoscuta n ai cu deosebire sub numele de Banatulu Craiovei, ce mai d'in vochime se dicea Bana-tulu Severinului de la numele anticei cetati Severinum (vedi No. 4 alu Muzeului).

7

44

numai nisce urme abir5 insemnate si forte intrerupte d'in textu. Cu t6te acestea secitesce Mae lamuritu in capulu acestoru inscriptii, asupr'a unei'a, vorbele sous IN-VICTO MITHRAE (la Mithra, s6re nebiruitu) si asupr'a altei'a : ARA SOLI. (altaru consfin-titu la s6re).

Povatiuiti de asemenea semne, si chiaru la faci'a locului alu acestei descoperiri,d-lu Banulu Ghica si tovarasii sei de calletoria au statutu de facie la sapgrea si cer-cetirea ce s'au facutu acestui locu curiosu. Resultatele sunt de unu interesu clasicusi cu parere de reu trebuia a spune co intOrcerea cu grad a dloru, a fostu pricin'ade a nu se urmi mai nainte acOsta cercetdre cu privegh ere luminata.

In cautarea ce s'a facutu, s'a scosu mune sferamaturi d'in la-intrulu unei locuintiesubterráne (de sub pamentu), ale cari'a podObe fusesera unse cu ua tencuiála de ipsuzugravitu in deosebite fecie. Mai nainte, in loculu d'in afOra alu locuintiei, zaceauanco caramidile patrate de ua marime strasnica, ce sOmena co sunt d'in temeliele unuiporche sOu peristilu, ce slujifa ca unu felu de intrare la pomenit'a locuintia. PardosO-l'a in-la-intru era asemene:cu caramidi.

In trupulu acestei pivnitie pustiate si acoperite cu multe vecuri, mai nainte deexploatatira nOstra, sub diramaturile sale, s'au descoperitu nisce baso-reliefuri in mar-mora, cele mai multe in bucati despartite, si avendu anco urmele ale acestei dira-maturi de mai nainte. T6te aceste baso-reliefe cari sunt, care mai multu, care maipucinu stricate, se infacisiOdia intr'ua forma mai patrata si se sfersiescu in partead'in susu printr'ua incadráre cu bolta in forma de pescere. Inchipuirea fia-carea esteua allegoria mystica, care se poftoresce pe fia-care d'intr'insele; coci este mai totu a-cea inchipuire, infacisiandu unu teneru intr'ua caverna, in capu ea mitra, si pe din-sulu en tunica si chlamida; tine unu genuchiu pe unu tauru ce Ta doboritu si 'i a in-fiptu unu cutitu in gutu. Unu sierpe si unu cane se rapeclu asupr'a dobitocului, si sO-mena co ajuta ca sa restOrne jertf'a (1); doue figuri de marginea incadrarii sunt asie-diate un'a impotriv'a altei'a si intr'ua positiia co insemnOclia odihn'a. Doue d'in acestebaso-reliefe cuprindu, af6ra de gramad'a principale, nisce adaose, precumu unu own in-tiepandu unu bou ce prinsu de cOrne, urne santite si paserele symbol ce, pofto-rite in capulu inchipuirei. De desubtu, unu siru de inchipuiri mystice, impartite indespartiri neregulate, in forma de pesceri, d'in cari un'a cuprinde uau dpu de leu,alt'a ua jertfa omen6sca, a treilea nisce Omeni siediendu cu tortie in mana. Mai de-parte so vede ua cuadrige (unu felu carrutiu cu doue r6te), in care sunt doui Omeniimbracisiati; pe urma, ua figura barbatOsca strinsa si incolacita de unu sierpe; in sfer-situ totu acestu sierpe se vede in tOta lungimea sa pe d'asupra tutuloru despartiriloruacestea. Unu carru trasu de duoi cái, doue figure inteua positiia de rugaciune si infaci'a unei paseri si a unui cApu de tauru; ua mica statua trunchiata de colo penedincolo si unu simulacru alu lui Joue, inchipuiescu atatea fragrnente singura'ice ce al-cotuiescu totulu norociteloru resultate ale acestoru cercetari.

(1) D-lu Marchizu de Chateaugiron a recunnoscutu acestu simulacru a fi ua jertfa la Mithras (skiSore), depre cumu cati-va vechi autori si a-mime parintele Bernard de Montfaucon au reprodusu ingravnrile loru tipulu acestei jertfe.

'l'a

:

45

Tolmacirea originei locuintiei subterrane ce s'a aflatu, precumu si a semnelorusymbolice ce se vedu, aleotuiescu ua disertitiia de celu mai inaltu interesu, ce o pas-tramu pentru alu duoilta articolu.

Artie() lulu II.

Alaturandu ad u s foia deos-bita cu inchipuirea baso-reliefeloru de cari amu vorbituin articolulu I, voimu a face cunnoscutu ispray'a deosebiteloru n6stre cercetari asu-pr'a acestei materii, care cu t6te co ne lipsesce eea mai multa parte d'in ajutOrelesciintifice trebuinei6se la aasta lucrare, anse potu sa de6 tolmacirei n6stre rézimulncelu mai aprOpe de adeveru. ( I)

D'in a nticuitatea cea mai vechia si mai departata, magii religiei lui Zoroastru inPersia se inchinau la SOre, su privindulu ca ic6na si ministru alu Creatorului, stusocotindulu ea unu Damnldieu care da viOtia la t6ta natur'a si ilu slaviau sub nu-mele de Mithras, ce insemnOdia iabitoru sOu facetoru de-bine. Epitetulu acest'a ince-tulu cu incetau se facii ea unu nume propriu alu acestui dieu, ale carui'a ceremonii,venite d'in strainatate, figurara cata-va vreme in imperiulu romanu presto ruinelemythologiei grecesci. Cultulu (s6a slujb'a) dieului Mithra trecn in Cappadocia si inGrecia; Pompeiu in rasboiulu cu Piratii, ilu facñ cunnoscutu in Roma, de unde serespandi in tOta Italia.

De pe asiediamintele lui Zoroastru, carele elu celu d'anteiu allesese ua pescererecorita de fontani si incoronata de verdOtia ca sa serbedie misterele acestui dieu,serbatorile si ceramoniile religiOse intemeiáte spre cinstea lui Mithras se seversiau,in dile hotarite, prin pesceri.

Eto ingeni6s'a talcuire ce face episcopulu de Adria, despre unu monumentu mithri-acu descoperitu intr'unu asemenó altaru. De pre dis'a lui: (Taurulu cerescu ce se a-fala in semnele zodiacului, in cire s6rele (in lun'a lui aprile) incepe a da dovedicde puterea sa, este asemene si symbolulu lunei; Mithras sub chipulu unui teneru, inecapu cu bonetulu frygianu si imbracatu orientalesce, si care dob6ra unu tauru, in-csemnOdia puterea s6relui candu se improtivesce influentieloru lunei, a se respandfasupea pamentulni ca sa rodniasca; de aci éro semnulu taurului este si sym-

(bolulu Vinerei. Canele este Sirius sOu canele cerescu, in care planetulu principalu«este in cea mai inalta trOpta de putere. Elu se rapede la tauru anco ea sa fácaea versa imbilsiugate influentie, ce au dreptu symbolu sangele ce curge in unde. Die-tulu 'i-a desehisu gutlejulu cu unu cutitu si zOm'a datat6re de viOtia curge in imbil-csiugare d'in ran. Unu siérpe se strec6ra ca sa linga sangele ; elu este symbolulu

(1) D'in nenorocire mi-a fostu peste putintia pene acnmu a gad unu exemplarn d'in nume-ruin citatu alu gazetei Nuzeulu nationalu", devenita de na raritate extreme , carele sacon-tina tabell'a cu figuri despre care este vorb'a ad. Scimu d'in memoriulu francesu alu lui La-jard, pe care ilu vomn reproduce la Annex'a I, in traducere romftna, co tabell'a Ini Blarembergcontinei siepte d'in monumentele aflate in Mithreulu de la Slaveni. Lajard a reprodusn trei d'inacestea, pe care le vomu decopii si noi, alaturi cn ntemoriulu seu. (A. I. 0.)

'lu

'In

46

ecunnoscutu alu S6relui si alu annului, dér' mai cu deosebire emblem's dieului Sa-«basinus, dieitate a elementului curgetoru sdu umedu.)

T6te aceste analogii au nisce relátii invederate cu aceleasi tipuri symbolice a frag-menteloru n6stre pamentenesci, ce se vedu in alaturat'a f6ia, si nu e trebuintia amai face ua alta talcuire.

Putemu déro cu indraznéla sa aratamu co remasietiele subterrane descoperite laSlaveni erau ua parte d'in templulu inchinatu la mysterele S6relui; co inchipuirea decapetenia a baso-reliefeloru nóstre este infacisiarea acoperita a insusi acestii stelle, sicunnoscute sub numele si form'a dieului Mithras; co incadrirea cocarjáta cu care sevede ocolita inchipuirea acésta, insemnédia pescerea sen templula subterránu ce iiera consantitu ; co acele doue petre cu inscriptii ce s'au aflatu in acelasi locu anfostu altare votive; si co in sfersitu tOte petrele deosebite ale acestui locu religiosusi mysticu, despre can aniu datu'aci deseversita descliere, sunt atatea infacisiarisymbolice ce au relatii cu ceremoniele mithriace.

Cele doue figuri asemenea ce se vedu standu la marginele acestoru doue monu-mute, fia-care ,pindu cate ua tortia, d'in cari un'a este resturnata si alt'a ridicata,sunt emblemele lui Lucifern si Esperiu, sdu ale Di lei si Noptei, doue geniuri crinsuit'a obicinuita a lui Mithras persanulu.

Mic'a statua deosebita, despre care amu vorbitu in descoperirele n6stre si care adse arita in marginea alaturatei foi, sémena a aduna in sine tipulu nedespartitu aunui'a d'in aceste geniuri.

In chipurile symbolice insirdte in form'a leului, symbolulu tariei s6r(-1--* candu a-junge la acestu semnu alu zodiacului ; sub form'a acelui omu imbracat a dieuluMithras, ce este gáta a injunghia pe altulu ingenuchiatu, este unu preotu mithriacucare cdrca pe unu teneru printr'un'a d'in celo 80 de incercari, prin care trebuil satrOca cine-va ca sa fia priimitu in mysterele lui Mithras, si care acf este incercareace se numia a Sabiei, alico co celu priimitu este amerintiatu prin t6te chipurile cuaseutisiulu unoi sabii, ce ministrulu sOu preotulu dieului ii face asupr'a tutuloru par-tiloru trupului Ce:e doue figuri ce siedu cu tortie aprinse in mana infacisiddia uagramida d'in ómenii iritrodusi in misteruri, ca nisce paznici ai templului si insarci-nati cu foculu smith. Af6ra d'in acestu cuprinsu religiosu intunecosu, si in aeru,de pre cumu so ará ;a prin lips'a incadrarii pescerii edu a subterranului, este Apollon,dieulu S6relui la Greci si la Romani, ce sta in carrula seu, trasu de patru di, a ca-ror'a indreptare a (mpetelor arata asia de bine cele patru parti ale lumei, sOmena cose impartasiesce cc Mithras, ce este inchipuitu lunga dinsulu intocmai ca elu, exer-citiulu rodit6rei sa e puteri , allegoria ingeni6sa a doue culte sdu credintie solareale acei epoce ; adico a Resaritului si a Appusului, ca sa mite co au unu totu acelasisi singuru inceputt.

In sfersitu cea d'in urma figura este unu Laocoon, icOna a cultului lui Apollon,alu carui'a elu este preotulu santitu, si care,.cuprinsu prin mijloculu trupului de unugrozavu si mare siorpe, en ua mana cauta sa se mantuia si cu alt'a cere ajutorulucerului,

47

Corbulu, flindu mai cu deosebire consantitu lui Mithras, paserea inchipuita pe frag-rnentulu deosebitu, cumu si cei'a ce figurMia si in cele-l-alte baso-reliefuri indatadupo arculu trasu, sémena co inchipuesce acésta pasere symbolica.

T6te aceste scobituri (sculpture) curatu romane, de unu stilu nengrijitu ce p6tesa le socot6sca cine-va co sant din vOculu III, candu superstitii'a si despotismulubagase in tOte sufflete ua systema de nimiciia si slugaria, ce se intinse si ohiarupreste imaginatira artistiloru.

B.NOTE DESPRE ANTICUITATILE D'IN JUDETIIILII ROMANATL MEESE D'IN CONDICELE

MANUSCRISE ALE

Inginerului Alexandra Popovici.

EXTRACTE CONDICA CE S'A TYPARITU, IN PARTE, IN ITROMPETT'A CARPATILOR)

Nr. 869. d'in 11/24 Novembre, 1870.

Sandava este monastire in judetiulu Romanatiloru; a statu unde sta Simnitraastadi.(?)

Caracalu, orasiu vechiu romanu; Oro cumu s'a numitu pre vremea Daciloru nuse scia.

Cetatea Antinii (1), unde se desparte ap'a Tesluiului printre Muffle cele de-a-drOpt'a ale Oltului ; se afla pane adi ale ei ziduri. DOlulu d'a-sting'a Tesluiului este138, '12 stinjeni inaltu, si la acOsta inaltime totusi a mai remasu unu isvoru de ap'acare o au addusu mesterii romani pe acestu dOlu.

Totu Romanii au addusu, si pre d'in drOpt'a apei Tesluiului, altu canalu en apa,care au luat'o ei de la satulu Frasinetulu, fiincla-co de aici si pone la cetate s'au ga-situ ollane puse in pamentu.

Fiindu eu tramisu de Banulu Grigorie Brancovénu la mosira domniei-lui 1 rasi.netulu sa ridicu planulu, si vediendu remasitiuri de acésta minunata si mare cetate,m'amu indemnatu si amu ridicatu planu, pre catu amu vediutu cu ochii, fiindu-co inacestu orasiu s'au impreunatu drumurile cele asternute cu pOtra, unulu ce vine de laCelei, unde era podulu Dunarei, si altulu de la Turnu, cari drumuri se vedu paneastadi.(2)

Skitulu Hotardnii este apr6pe de cetate, pre lunc'a Oltului ; la Balt'a-Judelui, au

(1) S'a numitu si Antivari, la annulu 1073, pre vremea Craiului Bodinu. Coconulu MichalacheGhica la iulie 20, (1837) a lasatu se sape si a gasitu duoe mormenturi.

(2) D'in nenorocire acestu planu n'a RAW gasitu de noi, impreuna cu condicele lui Popo-vici (A. I. 0.).

48

fostu caramidariile Romaniloru, fiindu-co aici amu gasitu cupt6rele loru. Mai suntduoe riuri ce dau in Oltu ; unui'a ii dice Jiietiulu, 6ro altui'a Maryitra.

De cetatea Antinei Yoiu scrie la loculu cuviinciosu co, la skitulu Hotardnii, praz-niculu Archangelului Michailu, se afla ua caramida cu sloye latinesci : I. S. P. si esteacestu skitu inouitu de Mitrea Vorniculu la l6tu 7095, si a duo'a 6ra inouitu de Mat-theiu Falcoianu, la 7216.

La satulu Gostavetiu de astadi si la satulu Slavenii, d'a drépt'a Oltului, se aflatrei cetatiui de rondu.

Pe mosii'a lui Dumitrache Bengescu se afla trei siantiuri adunce imprejurulu ce-tatii ; aici s'au gasitu unu plugu de auru, unu sierpe de auru, antice si alte lucrurimulte.

EXTRACTE COND1C'A DIEDITA.

Siantiuri vechi. Sultzer arata CD numai Tergovistea afe siantin imrrejuru-i, ansema. 'su romano, ci dupo vremi facute. Dice Sultzer co cele mai multe se gasescu cotrap6lele muntiloru, af6ra de unu siantiu ce sta la Recic'a, lunga garl'a Tesluiului, iujudetiulu Romanatiloru Apoi Sultzer spune de Podulu lui Traianuco se afla lunga satulu Izlazu, sett Celei, si tin lunga Turnulu Severinului. Aice se aflape ua charta vechia a Daciei aratatu co aru fl statu orasiulu Bomula, de la care ju-detiulu Romanatii a priimitu nume, si in dreptulu ei, de acei'a parte de Dunare, estealta cetatiuia cu nume Castra-.Nova. Cduta in chart'a lui Weigel si ale lui Cella-rius. Marsigli dice sell ardta co de la gur'a Oltului in susu, 5 cesuri, la Celei, suntmonumenturile podului. Inginerii rusesci d'in annii 1829, 30 si 32 me incredintié-dia co petrile altoru duoe cetatiui se afla rasipite pe malulu de-a dl épt'a si de-a sting'aDunarei. Podulu lui Traianu avea acésta inscriptiia scrisa pe ua tabla de marmorasi era in stelpulu podului pusa «Providentia Augusti vera Pontiricis virtus romana

quid non domat ! ecce sub jugum rapitur Danubius.z Riulu Aluta pe acea vreme senumea Muta (?)

Celeiulu. Zidurile acestei vestite cetati, unde Traianu imperatulu a facutu podulu(?)asui r'a Daciloru d'in Transilvania, se cunn6sce co au statu d'in susulu bisericei ; aresiantiuri adunci, Ca si cetatea Severinulu. Acii se afla namolitu podulu unde a statu,ca la 500 stanjeni, adico de la cetate pane in Dunare, co podulu se latiá pen() la ce-tate. Petrile podului sunt gramadite de la Celei pe Dunare in susu, tiro nu in josu.

La Celei, care la autorii vechi s'a numitu si Cibelenu, la 1 augustu 1850, s'agasitu unu cusciugu de petra intregu cu duoe sena de feru, legate cu ele capa-culu. d'asupea, care in form'a acestei figure era.acestui'a si altu cusciugu asemene de pétra, ansefundulu, de desubtu, ua caramida mare intrega deunu siuhu latulu, cu dungi ridicate pe doue mar-

S'a gasitu la capeteiuludesiertu si ruptu ; numai1 1/2 siuhu lungulu si degine ale lungului si subtire

D'IN

49

de 1/2 tiolu, care slujii in loft de ollane spre invelisiu caseloru. Totu orasiulu Celeiavei ziduri de 'Nara imprejuru ; asemené si casele totu de 'Ara alba erau, d'in careerau si cusciugile, addusa de pesth Dunare. Romftnii de acolo numescu podulu luiTraianu (?) podulu de anima, pentru co s'a gasitu in Dunare ua sc6ba de arima cade 3 siuhi de lunga, in patru muchi, gr6sa ca unu fern de plugu, cu capeteile indnoite,cari tineau petrile. Acdita sc6ba s'a scosu cu ori'a candu prinde (pesce).

Cetatiui'a era in trei coltluri cladita ; zidirea el de 1 stanjenu si 2 palme de gr6sa,totu de 'Ara alba-galbena; caramida pr6 pucina ; a mai remasu unu picioru cotraresaritu, dinteacésta zidire; ua parte d'in ea a cadiutu la cutremurulu d'in annulu 1802,si sta in fundulu siantiului_ celui aduncu d'imprejurulu acestei cetatiui; temeliilepodului stau lunga siantiulu cetatiuiei, d'in susulu cetatiuiei. (Vedi planulu). D'adrópt'a Dunarei este riulu lscru, ca Argesiulu de mare ; nu da dreptu in Dunare, cise suia in susu ; in dreptulu satului Ghigheiulu, da in Dunare ; aice iernédia si cora-bii. Capeteiulu podului de pe drapt'a Dunarei stá pe malu, de la drapt'a riului Iscru;pe malu aice asemené 6te cetatiuia, anse nu asia de mare ca acést'a de la Celei ; pe-trele gramadite ardta co a fostu si orasielu cu zidu imprejuru ; p6te co aici a statuOeso. D'in susulu Celeiului este balt'a Odes, de pe chrisovele cele mai vechi.

Asanum sen Iziasu., asemene cetate, a fostu despre amédia-di aparkta de Oltu, depe matc'a cea vechia care se vede pene astadi.

In dreptulu baltii Orlei, in dreptulu satului Ianea, érosi este cetate, care se nu-mesce Gradistea.

Bqcio'a. Protopopulu Marinu a aratatu co in cetatea de la gur'a Tesluiului, s'augasitu trasurile unei biserici idolatrice, rotunda; diametrulu ca de 40; in mijlocu,prestolulu ziditu, unde se ardea jertr a.

Totu aici s'a gasitu si na trombitia de sticla, ua ladi ia de lemnu cu t6rtele deauru.

Aratari dela domnulu Ilie Alarinovici. La Izl,asu este drumu siosa si cetatuia de-adrépt'a Dunarii.

Ciupagea 'mi a spusu co la a:lei, drépt'a Dunarei, este unu mormentu de pétra(unu tronu), pentru ad lpat6rea cdiloru, care este cu flori si arata co a fostu alu A-mazoneloru.

In judetiulu Romanati (?), se afla lunga Desnatiuiu, la satulu Ceretulu, ua cetate ro-mana in patru coltiuri. La satulu Cornatielulu, in Blasinitia (jud. M hedinti) se can-IAN() unu siantiu vechiu ca la 3 palme de inaltu si largu sea latu de unu stanjenu.Romanii ilu numescu Brazd'a Jidovésca, altii dicu si Troianulu, si se cunn6sce pe laCorlatielu, dreptu pe lunga satulu Balanit'a, si esse pe d'in susulu Craiovei, mer-gendu dreptu la satulu Grecii, in malulu Oltului, si nu se cunn6sce, bagendu de séma

d'in

50

la intinderea liniei drumului celui de 'Ara, ce vine de la Ce lei la Recic'a, si se suiape Oltu in susu pe la Romnicu, Riureni si allele. Se cunnesce invederatu la satuluGrecii co sioséo'a imperatului Traianu e facuta in urm'a Troianului, pentru co dru-mulu este facutu paste siantiu, uncle se incrucisiedia la satulu Great.

Dela Antina.Drumulu Romaniloru este de diece stanjeni de latu, cu petrisiu d'inOltu pardositu. lui Alexandru are siantiu de 40 de stanjeni in cuadratu.Drumulu truce prin mijlocu; pe de ua parte sunt maguri, pe de alt'a gauri, pene laaratdt'a movila. Lunga ua moviliti'a de la drept'a drumului este ua gaura de 12°de adunca si 20 de stanj. in euairatu.La Skitulu Hotardnii este ua caramida cu a-ceste littere : I. S. P.

C.

RELATIUNE DESPRE ANTICUITATILE D'IN JUDETIULU ROMANATI , EXTRASA D'INARTICOLULU ISM-ANA", PUBLICATU IN MAGAZINULU ISTORICU PENTRU

DACPA. TOM. II. (1846) PAG. 88-100.

de Domnulu A. Treb. Laurianu.

D'in Turnu plecáramu paste Oltu la Izlazu, care se afla la ua distanti'a de 11;2milliariu de la gur'a acestui riu, pe rip'a Dunarei, proprietate a Principelui Domni-toriu. Acf ne ardtara pe rip'a Istrului, unu sarcofaga de ua lungime de 3112 picieresi de ua latime si inaltime proportiiunata, si unu altulu mai micu, care nu de multutimpu cadiuse in apa si pe care abie ilii puturamu cu multa ostenela sa'lu sc6temu.Amendoue sunt fOrte as,mene celui d'in museulu Collegiului nationalu, si trebuiain totu modulu socotite de lucruri romane. In celu d'in urma afláramu nisce bucatide aste de copillu, parti de ua bresca de feru si ua moneta de ardma ruginita, pecare nu se puted citi inscriptiiunea. Lunga dinsulu afláramu in apa si unu urciorumicu de panientu. Dem coperchiulu sarcofaguhii era ruptu,- si noi aildramu numai uabucata in apa. Aici la Izlazu incepe drumulu romanu celu asternutu cu petra, careduce pe lunga Oltu la Becic'a si despre cara vomu vorbi mai tardiiu. De buna semaco aiei lunga Dunare existed ua cetate romana, dero ruinele ei s'au dirarnátu si s'auludtu de Dunare, care a mancdtu aici ferte multu d'in rip'a cea stinga. D'in dreptuluacestui locu se versa riulu Vitu in Dunare, lunga care se afla vechi'a cetate romanaMum, si cu care std in comrnunicatiinne atatu cetatea disparuta de la Izlazu, catusi drumulu ce duce de aici la Recie'a. Dero deco a fostu unu podu in acestu locu? nuputuiu descoperi.

Mai susu de Izlazu afldramu pe rip'a Dunarei ua cetate de pamentu, lunga de 500si lata de 130 pasi, incui,jurdta cu duoe siantiuri. Noi puseramu pe tierrani sa sapela unu locu, dero fora vre unu resultatu.

Asia dem, fora a zabovi aci mai multu, merseramu la Celei, unu locu care zaceaprOpe la 4 milliare departe de la gur'a Oltului, érosi lunga Dunare, d'in dreptulu

Movira

51

gurii Iscrului (Au a Escului celui vechiu). Totu acést'a e si distantra pe rip'a drépt'aa Dunarei intre gur'a Osmolului si a Iscrului. De pe spunerea lui Procopiu, zidfJustinianu imperatoriulu aici intro gurile numiteloru riuri, urmat6rele castelle, pelunga Dunare Lucernariaburgus, Lapidaria, Eryma numitasi Utum,si Palatiolum,(Oescum era de-a-sting'a Iscrului, cevd, departátu de Dunare); d'in dreptulu acestuiPalatiolum se afid, de pe spunerea lui, cetatea Sicibida cea repardta de Justinianu,care consunne cu totulu cu positiiunea Celeiloru nostri. Aci afidramu si noi pentruanteiasi data ruine adeverate. Totu planulu Sicibidei se p6te luá, coci fundamenteleziduriloru si siantiulu ce incunjurd cetatea, se cunnoscu pré bine. Totulu formédia unupatratu lungu de 500, si latu de 600 pasi. In unghiulu cola de cotra sudu-ostu sevedu anco ruinele statatdre ale cetatielei ce se afla pe ua mica inaltime. Cimentulu,marimea si tari'a caramidiloru, t6te marturisescu lucrulu romanu; biseric'a cea nouade acum'a e zidita t6ta d'in atdri caramidi si petre romane, d'intre cari multe p6rtainscriptiiuni romane, de pe spunerea locuitoriloru; ddro t6te aunt add, de incrustatein zidu, incatu nu se p6te citf nimic'a. Chiaru si asternutulu bisericei e de caramidiromane; pe un'a vediuiu litterile intOrse DARP; Oro cele-l-alte erau fora inscriptiiuni.

Multime de vase si de statue, parte de bronzu, parte de rnarmore, s'au aflatu acf,si si acum'a se mai afla fOrte multe monete vechi; noi insine cumpardramu de la tier-rani, camu la 200 bucati , cele mai multe de anima, f6rte pucine de argintu. Dérocei'a ce merita mai multu de a se insemnd, e co cele mai multe sunt Constantini,Constanti, Juliani si Joviani, cu tOte co se afla si alto mai vechi, déro mai raru.

Acestu faptu, unitu su acel'a co ad in Dunare se vedu pilastri de podu, candu scadeap'a, duce neapardtu la ide'a co acf a trebuitu sa fia fostu ziditu podulu celu famosualu lui Constantinu. Aici, d'in mijloculu cetatii, merge alu duoilea drumu romanuasternutu cu para, cotra mddia-nOpte la Recic'a, uncle se unesce cu celu de la Islazusi apoi duce pe lunga Olin la Romnicu.

De la Celei in susu, camu la unu milliariu g ograficu de departe, zace lunga Du-nare satulu Gros-di-podu (Grojdibodu), proprietatea domnului presidente DemetrieJiianu, uncle se aflára tablele de arama honestae missionis, cele publicate de mine(No. 1, tom. I, pag. 24)(1). Mai susu pe Dunare : 10. la gur'a Jiiului, la satuluBechetulu, d'in-dreptulu OrOvei seu Régovei (Rahovei, Regianum lui Ptolemeiu) sevedu mine vechi ; 2°, asemend d'in-dreptulu Cibrului (Ciabrus la cei vechi); 3°, lagur'a Lomului se vedu pilastrii unui podu de lemnu, candu scade ap'd; 4°, d'in-drep-tulu Vidinului (Bononia la cei vech) la Cala fatu, se vedu ruine de ziduri vechi ;50, asemend la Isvórele, la Ciganasi, si d'ic-susu de Batuti, pe insul'a sub 40°25'440-30', se vedu urme de constructiuni antice. Déro noi nu puturamu de astadata se urmamu mai departe rip'a Dunarii , pentru-co doriamu sa vedemu ua-dataRecic'a, si prin urmare trebuiramu sa luamu alta directiune.

Noi calcdramu pre mai susu pomenitulu drumu romanu cu ua superbia de noble-tia antica si totu de ua-data cu unu aduncu simtimentu de durere, nascutu d'in com-

(1) Acestoru tabelle le-amu consacratu Annex'a F de mai josu.

:

:

52

paratiiunea marimei strabuniloru nostri si a miseriei in care no afiamu noi strane-potii, merseramu pe dinsulu mai patru milliare, si ajunseramu, dupo ua abaterecotra appusu, la Caracalla, unu orasiu sub 4205%-44010', care 'si capath numelebuna &inn de la fundatorulu seu Antoninu Caracalla si 'si '11.1 pastra, pone in dioa deastadi. Acumu e capital'a judetiului Romanati, unulu d'in cele mai bogate in monu-mente vechi d'in t6ta Dacia australe. Orasiulu acest'a se infrumusetia, fOrte prin sir-guintiele fostului administratoru Ioanu Bibescu. Toti locuitorii numescu cu unu pro-fundu respectu numele acestui vreduica administratoru; d6ro si fructele administra-turei sale se vedu in adeveru prautinden6.

tra cetate vechia trebuia sa fia fostu aici, coci se mai afla ici si cole fundamentede edificii vechi cu t6te semnele de lucru romanu, cu tOte co zidirile mai tardii auacoperitu cele mai multe urme ale celoru vechi. Si asi6, e peste totu loculu cu ceta-tile cele vechi, undo se pusera alto noue in loculu loru; ruinele se stridra si mate-fialulu se intrebuintià pentru zidirile cele none. DOro, af6ra de acestea, aici mai esteua causa care ingraui6dia cercetarea anticuitatii. Adeco aici se adduse f6rte multumaterialu si alte obiecte antice d'in vecinulu locu Reciea, asia incatu flu se p6telesne deosebi ce e alu orasiuhii si ce s'a addusu de air& Biseric'a St. Michailu, care,de pe spusulu communu, s'a ziditu da Michaiu Vitezulu, tiro de pe probabilitate deMattheiu Basarabu, e construita tOta d3 caramidi romane pene la ua inaltime de3 stanjeni. Cele mai multe case sOu co stint cu totulu zidite sOu incai asternute cucaramidi vechi romane. Mai nici ua casa nu e in orasiu care sa nu p6ta arat6, vreua pdtra romana, si nu e nici nnu locuitoru care sa nu aiba cate-v6, monete romane.

D'intre obiectele antice mai vrednice de insennatu numeramu acestea :I. Da !Atm votiva in curtea domnului Stefanu Jiianu, cu acOsta inscriptiiune: (2)

(2) Acdsta inscriptiiune a fo.Au reprod usa intocmai dupo d.1u .Laurianu, de Neugebauer, in Da-den ans den Ueberresten des klassischen Alterthums", Kronstadt, 1851, pag. 114, uncle de altu-mintrelea, vorbindu despre anticuitatile Caracalului si Recicai, nu face alt'a decatu a consemnécele aratite de d-la Laurianu. Ackner und Muller, in Die Romischen Insebriften in Dacien."Wien, 1865, p. 174, propune ore cari modificatiiuni spre a ajunge la lectur'a : Iovi optimo maxi-mo, defensori et tutatori, Caius Julius Sempronianus Cneius Verus Antonius (?) votum ii-bens posuit."Th. Mommsen, in Corpus Inscript'onum latinarum t. III, Berolini 1873, p. 252

n. 1590, correctédia diversele lecturi anteriori si chiaru pe acei'a ce o procurase Iul. Fried-laender. Monumentulu este unu altaru patrétu eu postamentu in glafuri si cu partea stiperiOrein forma de piramida trunchiata; are 0'140 naltime, 0n222 largime. Elu se afla astadi la Bucu-resci, in posesiunea maioru Papazoglu, carele a binevoitu a permite desemnarea lui redusa,pe care o alaturamu. Pe faci'a anteriOre figurddia inseriptiinnea, in care se citescu destulu delamuritu, cu tote omitterile, legaturile de littere si stersaturile, cuvintele urmatóre :

I O MDEPENSOSI

ET TVTATORIC. IVf.. SEMPRO (?)

NIANVS CVMRVFiNA.

CONiVGE

V. L. P.(votum libontes posuerunt).

Lui Jona celui pri bunu si prd mareaparatorului

si ocrotitorului,Caiu Iuliu Sempro-

nianu CuIulia Rufinasocii'a

pusera bucurosi (acestu altaru spre impli-nirea) votului (seu juramentului loru).

de

(lui),

Copia poesibile :

I 0 M

DET NSO

C TVTATO

cam EI

NIANYS

WRY Fl

TONIVS

VL PS

tg

Suppltinire probabile

I 0 M

DEFENSORI

AC TYTATORI

CIVIS EPIN

NIANVS. C.

VERVS FRE

TONIVS

V. L. P. S.

De eititu : .Romauesce :

Jovi optimo maximo

Defensori

Lui Joue celui mai bunu si mai mared'intre Diei.

Aparatoruluiac tutatori si mantuitorului,

Civis Epinnianus ridich acestu monumentu

Caius Verus Fre-

toni us

Caiu Veru Fretoniu,cetatianu Epiniu,spre implinirea votului

Voto libens suscepto posuit. facutu de buna voi'a sa.

II. Cinci capete de columne in zidulu de cotra ulitia, in totu aceiasi curte.III. Lia pétra sepulcra le in curtea d6mnei Grecianu, cu urmatOrea inscriptiiune :(3)

(3) N'avemu sciintia despre sôrtea actuale a acestei petre. Ea a fostu reprodusa, dupo d-iu Lau-rianu, de Neugebauer, Dacien," p 116, de Ackner und Muller, Römis. Inschrift." No. 836 siapoi de Th. Mommsen, Corp. Inscript. lat." III, No. 1595, earl, acesti duoi d'in urma propunula ultimulu rondu : GENEa in locu de : cirma; eel's ce aru dd lectur'a : Publiciae, Varii Capito-nis (filiae), Ulpius Puleher gener, , benemerenti." Publiciei , (fiicei) lui Varin Capitonu, UlpiuPulcher, ginerele (ei, a pusu acestu monumentu, pentru ale ei) bune merite."

d'in

I 0. MDEFNS'ITV TAT

NIAN/SC,I V ERVINACON I VG E1/49-P

54

Copia posibile Suppiiniri3 probabile : De eititte : Romanesee I

PLICIAE PVBLICIAE Publiciae Ct-nusiei celei pli-VAR Q. TARRONIS Quinti Varronis ne de merite a

CAPITONIS CAPITONIS F. Capitonis filiae Publiciei, fii'a luiVLPIVS M. VLP1VS Marcus Ulpius Cintu Varrone

PITCHER PVLCHER Pulcher pitone, puss acestuCINER B M CINER B M. Cineribus beneme-

ritis posuit.monumentu Marcu

Ulpiu Pulcru.

IV. Ua architrava de 'Ara forte frumosu lucrata, in totu aceiasi curte.V. Unu fragmentu de statua a Dianei la d-in professoru Boierescu (Zaharia), cu a-

cOsta inscriptiiune, camu reu sapata : (4)

Copia postbile : Supp .probabile : De eititte : Romanesee :

DIANE LETA DIANE LETOIAE Dianae Letoiae Intru onOreaDia neiCATO I1VR Co CATO IIVR CoL Cato duumvir Co- Latoide fad! acONARBo SNTEI

FYINS

NARBo.... loniaeNarbonensis (*)(fieri curavit)

sta statua Catone,duumviru alu colo-

niei Narbone.

VI. Unu capitelu de columna in stilu corintianu fOrte frumosu lucratu, in curteadomnului Dimitrie Stancovici.

VII. Unu sarcofagu de 'Atm si unu felu de cisterna, in curtea reposatului Brata-sianu.

VIII. Ua caramida d'asupea portii domnului Petra Purcelu, cu aceste trei littere :Q L P; si alt'a in sall'a domnului Sterie LocustOnu cu aceste duos littera : N S. DOrode-si potu respunde pentru rornanitatea caramidiloru, cu tOte acestea nu potu respundepentru a acestoru littera sapdte. TOte inscriptiiunile curatu romane, cari le amu ve-diutu eu pe camaridi, p6rta litters ridicats in afOL.a si formats prin unu tipariu; dOroacestea sunt sapdte, Oro nu tiparite.

IX. Ua cadra de marmore cu figuri in basso- relievo, cari representa adclucereaunui sacrificiu, si unu bustu de statua de marmore. Aceste duos bucati, cari le avOa,domnulu Dimitrie Jiianu, patriotu cunnoscutu, le darui museului Collegiului natiio-nalu.

DOro tOte acests obiecte se addusera aci de la Recic'a.Spre a vedO acestu locu famosu in privinti'a anticuitatiloru, pledramu a-duo'a-di

dupo sosirea rOstra cotra dinsulu. Recic'a se afia camu unu milliariu doparte de Ca-racalu spre nordu-ostu, lunga miculu riu Tesfluiu (Tesluiulu) ce curge in Oltu. Aici se

(4) Nici peste acestu monumentu n'amu pututu di anco, in originalu. Epigrafistii Daciei, sia nume Neugebauer, p. 114, Ackner und Midler, , No. 835 si Tie. Mommsen, No. 1588, 'i aureprodusu inscriptiiunea fora modificatiiuni.

(*) Ce insemnédia litterile SNTE1 (unde T Si B sunt contrase intr'unu semnu), si Jrvias, nu potudivini. (a.T.L.).

C 1-

55

vedu urme de ziduri vechi nespusu de multe, anse mai tOte fundamentele caseloru s'atisapátu, atatu in timpurile de mai nainte si materialulu s'a intrebuintiatu pentru zidfriin alto locuri, mai allesu in Caracala, catu si in annii trecuti prin domnulu M. Ghicala cautdrea pretii6s,loru antice; astu-felu s'au diramatu, s'au desgropatu si s'au in-gropatu, incatu abiO se mai cunnoseu pe alocurO. Pecatu! co prin ua lucrare regu-

asia s'aru fi pututu desgropd vechi'a cetate, incatu drumurile, form'a si impar-tirea caseloru s'aru fi pututu presentá ca si cele d'in Pompeii, si noi amu putO sa a-vemu inainté ochiloru nostri cea mai credincidsa imagine a locuintiei strabnnilorunostri. Siantiurile cetatii, caH se vedu, formOdia unu poligonu cu optu láturi, alu ca-rui diametru mai lungu face apr6pe la ua miia de pasi. Riulu Tesfluiu curge prinmijloculu cetatii; in unele locuri ale lui se afia unu stratu de caramidi, cei'a ce facesa credemu co a fostu constrinsu inteunu canalu. DOro acum'a curge de pre bunaplacere'a sa, fora vre ua sila artificiale. Românii nostri nu sunt Omani cari sa maiconstringa riurile. Chiaru la podulu celu ziditu peste riu se uniau cele duoe dru-muri de pOtra : unulu care venid de la Iz laze si celu-l-altu de la Ce lei, si duceau co-tra mOclia-nOpte la Romnicu. Monete, innele, statue de bronzu, lampe de pamentus'au aflatu si so mai afla si acumu in fOrto mare numeru, si noi cumparámu de lalocuitori mai multe monete de argintu si de ardma, Oro cl-11 M. Ghica 'si a formatuun'a d'in cele mai frumOse collectiuni de antice d'in acestu locu. Satenii numescuacOsta cetate disparuta Antina, si unii archeologi au datu cu socotOla co acestu numee contrasulu Antonina seu scurtatulu Constantina. Dupo Ptolomeiu, cade in acestutinutu Pinum, si inscriptiiunea de mai susu (pag. 53) se pare in adeveru co va sadica civis Epinnianus.

Aici indata la podu, afiáramu ua marmorelunga fontana, cu acOsta inscriptiiune :

Copia posibilo

IMI SI VI

IVL. CAND

E VO CAT

V L

Supplittire probabile :

IMP. SEVERO

IVL. CANDIDVS

EVOCATVS

V. L. S.

láta,

--

56

pentru care propunemu urmatOrea lectura ; (5)

De Mites : Romanesce :

Imperatori SeveroIulius Candidus

EvocatusVotum libens solvit.

Imperatului Severu puse acestumonumentu, lulia Candi du;de a-duo'a 6ra soldatu, spre

implinirea votului.

La acósta inscriptiiune putuiu mai multu sa citescu trasuri sigure, decatu littereintregi, si d'in acésta causa imi si ingaduiiu ua atáre supplinire. Cele dune littered'in urma : VL, se vedu pro pucinu, S lipsesce cu totulu. D'in aceste littere ultimareamu puts conchide co acestu monumentu s'a pusu unei dieitati dreptu votu pentruinsanetosiarea sOu mantuirea Imperatoriului; dOro pe pOtra lipsesceloculu,unde s'arufi pututu sap& numele dieitatii si obicinuit'a formula : PRO SAUTE, fiindu-co lini'a cead'anteiu pusa aici, sta strimtu sub cornicea petrei.

De aici, dupo spusulu domnului Riosianu, s'a dusu ua alta para la Bucuresci cuurmatOrea inscriptliune : (6)

(5) InduOielele exprimate mai josu de cotra d-lu Laurianu in privinti'a citirei sale de pre inscrip-tiiunea acestui monunientu, care se afla astadi in museulu natiionalu d'in Bucuresci, sunt asia de in-temeiate, incatn, osebitu de Neugebauer cDacien* p 114 si de Ackner und.Mfiller Römis. InschrifNo. 839, cari au reprodus'o de pre capi'a induoiOsa a d-lui Lauriann, ua restituire cu totulu differitaeste propusa de Th Mommsen, Corp. Inscr. lat." III. No.1592.D-lu Grig. Tocilescu, examinandumonumentulu cu cea mai minutiiOsa attentiiune, propune descifrarea si lectur'a de mai josu, care, pre-cumu se va ved6, este ua confirmare completata a celei adaose de Mommsen.Monumentulu ad re-Produsu in reductiiune, e mu altaru patratu de marmore, forte alteratu pretutindeni; are Om 90 nal-time, 010, 30 latime; Om, 42 grosime. Pe faci'a anteriOre, printre unite stersaturi, se pOte distinge :

ISiS EMESI VI IIIWI. CANEEVOC IIIEx V P

(N)emesi vi(ctrici)Iul(ius) Cani

(nus) evoc(atus)ex v(oto) posuit.

Nemesidei invingetOreIuliu Caninu

de a duo'a Ora soldatu, d'in votu(sOu juramentu) puse (acestn altaru).

Astu-felu dOro altaruln aru fi dedicatu dieitiei Nemesis, care impartia dreptatea si resbuna nele-giuirile, 6ro nici decumu imperatului Severu.

(6) In privinti'a acestui frumosu monumeutn vomu traduce d'in f6Pa germana Kronstddter Un-terhaltungs-Blatt. 1837, pag. 56, rondurile urmatórie : Se gasira (la Recic'a aprOpe de Caracalu,in annulu 1836) duoe sarcofage antice si unu scheletu. Mormentu1u, boltitu cu caramidi fora mo-cirla, si marisioru, se afla sub ua movila ca de 6 piciOn) inalta. In partea despre capu se gasira : uaparechia de cercei de auru si ua stea ctz foitie totu de auru. Ira medallia cm totulu ruginita, frag-mente de incaltiaminte de pluta si duoe ulcelle de lutu se aflara asemeni la piciórele corpului, pre--cuma si alaturat'a inscriptiiune sapata pe patra grcsolana. Amu reprodusu ad monumentulucumu se afla astadi in museulu d'in Bucuresci; Om, 90 naltima, Om, 42 latime, 0m, 11 grosime. In-scriptiiunea, in partea stinga, e mai multu rupta de pre cumu o da d-lu Laurtanu si, dupo d-sa, sifOi'a mai susu citata, Neugebauer ,,Dacien" p. 115; Ackner und Muller, Rom. Insch." no. 856, siTh. Mommsen C. I. L. III, n. 1593." Noe ea ne appare, cu completari hate Win autorii de maisusu, si cu ore-cari mici adause la ultimulu rondu remase neobservate pene acumn, avendu con-tinutulu si sensulu urmatOre :

57

De cetitu :

This ManibusClaudia Amba, (quce)

vixit Annos XX,fecit in Dacia Annos V

Claudius Montanus(*)

Pater eius fecit

D M

CLAVDIA AM

BA VIX. ANNOS

XX FECITINDA

CI AN V CL

MNTANVS IMM

FXNSVR SACB DI

PATEIVS FECIT

Ronanesce :

Santei umbre a ClaudieiAmba, care a traitu dpoe-dieci de

anni si a petrecutu in Daciacinci anni, puse acestu moult-

mentu Claudiu Montanutatalu ei.

(*) Ce insemnedia scurtaturile d'in cele trei linii penultirne, lId potu diviná. (A.T.L.)

D. M

CLAVDIA AM

BA VIX. AN

NOS. XX. PE

CIT. IN DACIA

AN. V. CM. MN

TANYS. IMM

EX. N. SVR. SAG.B M

EIVS.

D(is) M(anibus)Claudia Am-ba yix(it) an-nos XX. fe-cit in Dacia

an(nos) V. Cl(audius) M(o)n-tanus imm(unis)

ex n(urnero) Syr(orum Sag(ittariorum)b(ene) m(erenti) celei plina de merite, tatalu

PAT, FECIT pat(er) emus fecit. ei a facutri (acestu monumentu).Nu ne putemu oprf de a semnalti form'a particulate a litteriloru acestei inscriptiluni, care se ga-

sesce nurnai pe monumentele epigrafice latthe mai tardii, si adeco de la alu IlIle secolu crestinu in

Dieiloru Mani!Claudia Am-ba tral an-

ni 20, petre-cl Dacia

anni 5. Claudiu Mon-tanu, scutitu de sarcine militari,

d'in numerulu Sagetasiloru Syrieni,

5

in

NA ,IA,"FWD@

57.XX^I

01:MIL 2.,

NV°01.

58

Vrednice de insemnatu sunt movilile artificiale d'inaintea Recicai, de amenduoelaturile drumului romanu care vine de la Celei. Miele d'intre aceste movile s'au sa-patu in annii trecuti, si s'au afidtu intr'insele 6se de omu, intr'un'a si unti sarcofagude petra, iungu de 11, latu de 41/2, inaltu de 4 palms, care se pastródia acumu, impreunacu coperciulu, la museulu Collegiului. Nu departs de acestu sarcofagu s'a aflatu simarmorea cea rupta, cu urmat6rea inscriptiiune : (7)

De cijt :

fANTON1VS

INICANORIS

Romaneset:

Santei umbrea lui Antoniu

flu:11u lui Nicanor.

cOce;ceraicelaru dovedi co in;cetatea de la Recic'a, se aflau anco pe atunci locuitori romani, si indigenisi veniti de aiuro. Apoi anco observamu co Claudiu Montanu, soldatulu scutitu, immunis, care ainaltiatu acestu monumentu junei sale fiice Claudia Amba, facuse parte d'in coliortea auxiliare aSagetasiloru Syrieni, care erA aceiasi pOte cu cohortea I Augusta Iturceoruni Saggittariorum, ce nise mai presenta in al-e monumente epigrafice ale Daciei si Panoniei, ai a-nume in diffe,rite Ta-bulla honestae missionis (Vedi illommsen. C. I. L. III. p 2 dipl. xr, x-rx, XXV).

(7) Acestu monumentu, pe care '1u reproduceniu in re,ductiiune de pre originalulu d'in museulu d'inBucuresci, are Om, 98 naltime, Om, 73 latime, Om, 16 grosime. inscriptiiunea e trunchiata dri laalu duoilé alu ei rondu in jail. Sculpturile, cari de alturnintrele se vedu a fi fostu lucrate cu ingrijire,

M.

r

D -6\AAN TONI VVNICANORIV

i.

59

be-asupea inscriptiiunei se vede sapdta imagiuea repositului.D'in acestea amu trebui sa conehidemu co ele au fostu in adeveru morminte ale

celoru vechi, si scopulu care '111 avea Egiptenii cu piramidele loru si mai tardiiu laRoma Adrianu cu asia numit'a sa Moles (v), se pare co 'In aveau dinainté ochilorusi strabunii nostri in provinciele Daciei, cu aceste movile; d4ro firest3 lucrulu lorutrebui sa éssa proportionatu puteriloru loru. Asemind movile se afia mai multe indiverse distantie de amenduoe Muffle numitului drumu, IA in tOta tiérr'a rasipitepe siesurile cele intim. Cele mai mari au unu diametru de 25 pasi si ua inaltime de2 stanjeni; cele mai mici dinaintea Recicai au unu diametru de 5 pasi si ua inaltimede 2 pici6re; déro inainte en siepte sute de anni trebuf fireste ca aceste rapporturisa fia fostu altu-mintre16.

In vecinatatea Caracalei se mai vedu ruine romane si in altu locu, adico la Sea-veni, care se efla lunga Oltu in ua distantia de 1 '12 milliariu cotra sudu-ostu de lanumitulu orasin. Aici potu f6rte bine sa se vOdia fundamentele castellulni. AcesteaformOdia ua figura patráta si sunt incunjurate de duoe siantiuri ; laturea cea mailunga are 240, cea mai scurta 250 pasi. Printre castellu si Oltu trece drumulu ro-manu, care vine de la Izlazu si merge la Recic'a. Aseminé fundamente se vedu an-co si mai multe imprejurulu castellului, d'in cari putemu sa conchidemu co aici a fostuua cetate de ua circumferentia mai mare; caramidile marturisescu bats co e luauromanu. In annii trecuti s'au facutu si aici cercari de domnulu IVI. Ghica si, de ptespunerea Caracaleniloru, s'a descoperitu unu templu subterranu, si inteacest'a deo-sebite vase de sacrificiu, statuete, basso-relievi si unu pedestalu pe care se vedea unucerbu, unu cane si pici6rele statuei. Domnulu Murgasianu, proprietaru alu acestuilocu, a descoperitu unu mormentu romanu ziditu de caramidi, cari se mai pastrediasi acumu in cas'a sa, 72 la nutneru. Aici se aflara si fOrte multe monete vechi ; euinsumi cumpardiu de le tierraui mai multe bucati. Domnulu Murgasianu imi darui111111 micu pedestalu de marmore, pe care se vedu piciOrele inaltiate ale statuei sibrancile unui cane.

Dupo cercetatea acestui tinutu famosu in privinti'a anticuitatiloru, plecaramu laCraiova

D.EXTRACTU D'IN RELATHUNEA DESPRE UA EXCURSIUNE ARCIIEOLOGICA FACUTA

LA ANNULU 1864, IN DISTRICTELE ROMANAT1 SI DOLSIU, SI PUBLICATA INMUZEULU PAPPAZOGLU, 1864. peg. 198 si urmatoarole.

de lionmulu Maioru Iiimitrie Papazoglu.

La 15 ale lunei aprilin m'amu pornitu d'in capitala, trecendu pe la satulusOu in anticuitate numitu Tapes, loculu undo s'a repurtatu vestit'a batalia daca cu

au incercatu desfigurari posteriori, ce se invocleredia mai cu sdm'a pe faci'a chipului reprodusu.Acésta inscriptiimie figurddia Ia Neugebaner Dacien" p. 1 l5,1a Ackner und Mdllcr. Röm. Insch,"no. 837; la T. Mommsen. C. I. L III, n°. 1594.

(*) Zidire de na marimo extraordinaria, care sa'i servésca de mormentn. A. T. L.

Talp'a,

60

trupele lui Traianu; amu facutu recunnOsceri si amu gasitu intr'adeveru semne defortificatii si mai cu osebire de morminte, fiindu-co chiaru plouile scotu osemintelemortiloru de prin maluri la vedere, incatu locuitorii gasescu totu-d'a-un'a mai multeobiecte, precumu: innele, feraria si altele.

La 18 amu sositu in districtulu Romanati si, dupo ispravirea formalitatiloru d'inCaracalu, amu mersu la satulu Recic'a séu Atina, vechi'a cetatea numita Pinutn, uncleobservandu mai multe dile cu cea mai mare esactitate t6te ruinele si terramulu, arnuinceputu operatiiunile si, pe lunga mai multe frum6se descoperiti ce amu facutu sipe care le veti ved6 aici, putuiu descoperi in acei'a cele urmat6re :

I. Ven'a apeduca ce traversa tOta cetatea pene la Cismelle, de unde se potu scOteon abundantia multime de &lane gr6se bine conservate ca acele ce amu depusu laMuseu, ori cate cumu-va voru trebui Statului.

U. Unu mare cuptoru subterranu facutu de unu lutu grosu ; anse este ca unu vasuaduncu, largu la gura de trei stanjeni in circumferentia, unu stanjenu si jumetateaduncu, grosu in buzele lui, si toomai in fundulu a2estui mare vasu, jumetate fun-dulu anco de cinci (palme) aduncu. In acestu vasu se vede co arded, focu si acestucuptoru suposediu co aru fi fostu pentru arderea cadavreloru, in vremea candu a axis-tatu religi'a lui Mithras la Romani, coci este facutu acelu cuptoru apr6pe de loculuunde aveau ei cimitiriulu. Pentru acestu cuptoru descoperitu de mine, amu invitatupe domnulu prefectu alu districtului ca sa ordone pastra, satenii feritu de strica-ciune, si a 'lu avO ca ua raritate ce merita a se aratá la toti visitatorii. Amu maidescoperitu acolo, in mijloculu cetatii, loculu unde isi aveau magasi'a de producte,precumn si loculu templului loru, si strade pavate ; de aci amu luatu relatilunele siproiectele ce yeti vedO, coci acr,stu Pompeii alu Romaniei, pe care Oto astadi sate-nulu ilu exploatOdia, desfigurandu-se de fia-care stepanu, prin bordeie si siantiuri lagradini, pOrta in sinula seu cele mai pretii6se anticuitati, care ni se repunu pe fia-care di, vendiendu-le aflatorii pe la straini.

De aq am a mersu la satulu Slavenii pe marginea Oltului, acolo unde s'a gasitude fostulu Vornicu Michailu Ghica la annulu_1837 acea pescere in care s'au aflatuunu jertfelnicu si mai multe placi de 'Ara sculptate ; amu voitu sa facu recunn6s-cerile male ; dero ce folosu! coci chiarn loculu acel'a este imprejmuitu in gradin'adOmnei veduve Cazanu, proprietara Caracalu, si pe care s'a saditu viia pe carenu o putemu a o stria, intru a face cautari. Facu appela la guvernu si ceru in nu-mele natiiunei ca acea ograda sa se cumpire pe sém'a Museului natiiunei, coci esteua crima de a lask tesaurile tierrei in vointi'a speculatoriloru si in caprida viieni-loru si gradinkriloru. Acolo amu facutu cautari in spatiios'a cetate, care este incun-jurata de duoe siantiuri adunci, cu duoe intrari, fia-care cu cate ua fortificatiia im-potriva ; s'au gasitu mai multe monete romane ; acea cetate cade pe proprietateaonorab. d'u Murgasianu, care trebuia poftitu a ingadui ca ua exploatare sistema-tica sa se faca si la dins-'a ; acésta cetate sOmena forte multu cu vechi'a cetateJidava co este lunga Campulungu.

De ad amu mersu in marginea Dunarei, la marea si vestit'a cetate, Sieibida disa

d'in

adri

61

de Ptolomeu, 6ro acumu Celei, care se léga cu t6te cetatile de pe lunga Oltu, prindrumulu de petrisiu, ce trecendu prin campii, urea la munte si intra in Trausilvania.In acestu satu se pastrédia de locuitori traditii'a Domnului de Roua, care, dice co,epornindu de cu sOra la amant'a sa, ce era in munti, si trebuinti'a cerendu a se iutOrcegene la dioa inderetu, asia cumu urnia totu d'a-un'a, in un'a d'inInopti a intardiiatu«si la intorcerea sa, 'la apucatu resaritulu grelui la satulu Potopenii, uncle dice oe«s'a topitu; de acei'a pastrOdia si satulu numele de Potopeni.

Eto anse, domuiloru, cumu romanulu pastr6dia traditiile sale, fia si glumetie seufabul6se; le place anse a le povesti, Omenii cei seriosi; si Oto ce trebuia sa fi fostu, depre opiniunea mea. De-si istori'a nu ne povestesce co in pamenturile nOstre aru fivenitu vre unu imperatu, anse d'in acOsta gluma, d'in acOsta traditiia s'aru puté cre-do co Marcu Aureliu, la jumetatea secolului alu , aru fi venitu trecendu prin Si-cibida si tranversandu sioseo'a, merse in Dacia Transalpina, atunci statu romanu,seu co coborindu se d'in Dacia Transalpina, aru fi tinutu vre unu mare resbelu cubarbarii la loculu numitu Potopeni, unde aru fi impiusu in Oltu, si spre memorraacestei gloriose batalii, a remasu la natiiunea n6stra pene in dio'a Nascerei, voiu sadicu a Dumnedieului nostru Iisusu Christosu, in mijloculu urariloru de veselia, nu-mole acestui filosofu imperatu, la vremea Colindului, de cotra guri nevinovate, in re-versatulu dioriloru, exprimandu-se la fia-care strofa a urariloru lora : cCo sunt d'a-«stea siése albe, albe, mari si d'aurite, Reloi Dóinne

In acesta mare cetate, dupo ua matura si indelunga observare, si prin experienti'apriimita de atati'a anni, coci amu avutu norocirea a sied6 cu command'a mea duoi

putuin descoperi cele urmatOre :1° trei locuri de cimitirii ale Romaniloru;2° loculu templului;3° locula uncle a locuitu nobilimea;40 loculu prin care so léga podulu lui Constantinu facutu pe Duuare;5° fortareti'a strejuit6re, s.c.l.Pentru descoperirile facute si in acOsta cetate, ye yeti orientd d'in acele doscrise

mai nainte.De aci amu mersu la satulu Grojdibodu, satu mare, care pastrOdia numele gro-

sului podu, facutu de Constantinu, si care s'a illustratu in paginele istoriei Roma-niei cu acele duoe table da arama, prinse un'a de alt'a prin belciuge si gravdte peamenduoe feciele cu littera latine, in coprindere «co imperatulu Traianu da documen-«tulu acest'a coloniiloru romane ce le a statornicitu in Dacia; numesce acele familiitfia-eare pe numele loru, si c'au fostu d'in veteranii liberati d'in serviciulu 6stei incurm'a resbelului dacu,legiOn'a gréca, besSica, ispaniola si alt. si le da dreptu«de insurare cu muierile ce voru fi avendu, numai cate un'a de fia-care;:. ba totu ce estemai importantu pentru Romani, co in acele table se coprinde co s'a popritu in Romacopia dupo acestu documentu, care s'a ziditu in dosulu templului Minervei. Ce fo-losu! co si acestu pretiiosu documentu, in care s'ardta originea n6stra cea nobile sipare rupe on-ce condeiu alu scriitoriloru, ce au indrazuitu a scrie pentru natiiunea,

III6

h.

and,

Mies,

62

n6stra co nu suntemu Romani, nu se afla astadi in Museulu natiiunei,ci este popritufora nici unu motivu de cotra onor. d-lu G. M. Ghica, fiiu si mostenitoru reposa-tului fostu Vornicu Ghica, in alu carui cabiuetu de anticuitati se gas* dupo mar-turi'a ce face chiaru eruditulu reposatu colonelu Blaremberg. in Annuariulu seud'in annulu 1842. Si éto cumu : (1)

Virtuosulu preotulu Stanu, de-si tierranu d'in satulu Grojdibodu, distr. Romanati,proprietatea familiei d-loru Jiieni, gasindu aceste table intr'unu siantiu alu gradinesale, in marginea baltii, vine ca unu crediuciosu romãnu si le da proprietarului mo-siiei reposatulu cluceru Dimitrie Jiianu, cu angajamentu ea sa le tramita Stopahireispre depunerea loru la Scóla, fiiudu-co a simtitu, cu t6ta simplitatea sa, co va fi unutosauru pentru natiiune; meutiionatulu reposatu carui'a i se cuvine ca natiiune sapastredie eternu a sa recunnoscintia, nu intardia, ci pe data le dete, la annulu 1842,mentiionatului reposatu Vornicu M. Ghica, 6rosi cu angajamentu a le depune la cabi-netulu de raritati in Museulu natiiunei. Sub-semnatulu, cunnoscendu co pene astadinu se afia depusu unu asemen6 documentu la Museulu natiiunei, profitandu de occa-sinnea aflarei mele in acelu satu, nu refuzaiu a priimi cu dragoste si zelu, atatu re-clamatiiunea locuitorului d'in acelu satu Plorea Peslarulu, fiiu si mostenitoru alumentiionatului reposatu preotu Stanu, care petition6dia Ministeriului, cerendu en sta-ruintia indeplinirea dorintiei reposatului seu parinte, adico a se lui tablele de lad-lu G. M. G-hica si a se depune la loculu destinatiiei loru, precumu 6rosi aflandu-mein orasiulu Caracalu, amu priimitu si ua dovada mai multoru onorate pers6ne d'inacelu orasiu, prin care vinu si ele a marturisi co cunnoscu si sciu co acele tabelle aufostu date de reposatulu cluceru Dimitrie Jiianu, cu angajamentu a se depune de co-tra mentiionatulu Vornicu la Museulu Natiiunei.

.diceste duoe acte, domniloru, s'au addusu de mine legalisate de autoritatea localesi s'au inaintatu d-lui Ministru de culte prin rapportulu mem No. 2, rugandulu casa faca cele de cuviintia pentru cererea aceloru table de la d-lu G. M. Ghica, careposedo pene in dio'a de astadi acestu pretiiosu monumentu.

Cu prihjulu déro aflarii mele in acestu satu, a trebuitu a face cautarile mele in n-ulu locu, undo s'au gasitu tablele; dupo ua cautare destulu de exacta ce amu facutnin valle, in marginea baltii, la loculu unde reposatulu gas) tablele, n'amu pututu gasialtu nimicu de catu remasitie de caramidi mari si cioburi de vase romane. De acolo,suindu-me in linia drépta susu la campu, amu datu paste duoe maguri, de ua potrivamari; taindu pe un'a in doue, gasiiu in aclunculu ei unu putiu, plinu cu unu felu depamentu galbenu, anse fOrte subtire, ca candu aru fi pulbere; patru stanjeni in adun-

(1) Tote interpretatiiunile fantastice ce autorulu da textului d'in Tabellele disc honestce mis-sibnis ce s'au gasitu In Grojdibodu (derivatu mai probabilu d'in slaviculu: groz(listruyare si pOted'in: voda=apa, decatud'in giosu podu), se afia rectificate, la Annex'a F, prin sciinifa serinsasi posi-tiva a Reverentiei sale parintele Cipariu. Cei'a cc este anse Ore-cumu interesan+u in rapportulu ma-iorului, e istoriculu sOrtei acestoru tabelle pene la intrarea lora in cabinetulu lui M. Ghica.Scimuapoi co, pe la annulu 1874, Domnitorulu Alexandru lónu Cuza le-a cerutu de la d-lu George M. Ghicasi le a tramisu in darn imperatului Napoleonu III. Nu avemu sciintia unde se mai afla ele astadi.

(13

culu putiului m'amu opritu, pentru lips'a instrumenteloru necesarii si amu cerutu dela prefectu ca sa stee putiulu astupatu si in strejuire pone la luarea dispositiiunilorude cotra guvernu; mai mnite suppositii archeologice sunt pentru acestu putiu, sicari se voru ved6 in relatiiunea ce amu sa dau d-lui Ministru prin rapportulu meuNo. 3.

De aci amu intratu in judetiulu Doljiu

De aci (de la rnonastirea Sadov'a) amu trecutu prin t6te satele d'in Romauati, colede pe marginea Baltii, Ianc'a, Potelulu, Grojdibodutu, Or lea, Ce lei, Corabi'a, s. alt.cari tragu attentiunea archeologiloru pentru cautari sistematice, exploatari pe la lo-curile ce cunnoscu locuitorii co au produsu in t6ta vremea anticuitati. Amu sositula schel'a Iziazu d'in marginea Oltului, propnetatea princiului Gg. Bibescu; ad este6rosi punctu de exportu alu Romaniei mici si alu districtului Romanati; acestu satuin timpulu coloniiloru romane, se leg6, cu ua cetate de d'incolo, numita in chart'a(?)lui Ptolomeu Utus, coci se gasesce in satu la malulu Dunarei, mine de citadelle,printre cari s'au gasitu ades6 sarcofage mari, bani de ardma, cole mai multe de laimperatulu Septimu Severu; totu Anse ce a trasu admirarea mea, a fostu ua maguramare ardicata in satu; sub ea se afla bolov 6,ni de I:Ara marl, de unde locuitorii obi-cinuiescu de le scotu, la trebuintiele loru ; care magur'a, neavendu timpu d'a osparge si lasandu pentru ua a dou'a occasiune, amu poftitu cu adresa pe autoritateaadministrativa ca sa nu mai ingaduia pe locuitori d'a mai sc6te acele petre de acolopene ce guvernulu nu va luã mesuri a se caut6, si acea magur'a sistematicu. De adamu facutu cerere cotra amendoue prefecturile de Doljiu si de Romanati ca sa or-done a se inscrie t6te magurile ce continu districtele d-loru, numirea loru, marimea,catatimea impotriv'a fia-carui satu, precumu si oH ce traditii sOu povesti va fi a-vendu fia-care d'in ele, poftindu pe d-nii prefecti ca sa'mi tramitta catu mai curendunisce asemine inventorii ce sunt negresitu fOrte folosit6re pentru desvoltarea isto-riei tierrei, candu se voru publicg si pe acelea, si aru trebui ca guvernulu nostru saordone prin t6te districtele a ni se tramitte relatiiuni pentru tOte monumentele deprin respantele drumuriloru, cruci mari domnesci , poduri si fontani, en numirea sitraditiiunea loru (2)

(2) Rapportulu d-lui.maioru Pappazoglu continua intr'astfelu, producendu, intr'unu stylu a caruisintaxe este cu totulu propria a sa, totu felulu de fapte adeverate si de apretiniri imaginare. Amureprodusu partea relativa la judetiulu Romanati cu speranti'a co cititorulu, venturandu plév'a

grau, precumu awl facutu si noi, -- se va allege d'in acést'a citire celu pucinu cu atatea no-tiiuni despre monumente antice ce se afla in realitate in citatulu judetiu, cate póte dobendi si d'inrespunsurile ce unii invetiatori satesci au datu la Cestionarulu archeologicu. Catu despre apre-ciatiiunile si disertatiiunile sciintifice continute in rapportulu de mai susu, apoi trebuia sa marturi-simu co ele nu potu fi intrecute in vis comica, de catu prin polemic'a ce s'a tinutu, pe socotél'a archeologiei nat;ionale, intre D-nii maioru Papazoglu si Bolliacu, in diiarele Buciumulu si .Reformad'in 1864, precumu si prin poemele archeologice, ce au essitu tote pe atunci d'in creerii betranuluimaioru Papazuglu, incinsi de dorulu anticuitatii, si en care elu soeoti de cuviintia a'si termini minu.nat'a sa carticica Muzeta Pappazoglu, adeverata curiositate bibliografica.

d'in

64

E.

NOTE MANUSCRISE ASUPR'A UNORU ANTICU1TATI D'IN JUDETIULU ROMANAT1,CULLESE LA 1872,

de d-lu Dimitrie Sturdza.

TumuluS (movira) d'in Rusanesci (1113 aprilie , 1871). Se inaltia ca la 4pone la 5 metri d'asupra suprafeciei pamentului; pe scorti'a lui d'a dreptulu (adicofora gr6pa), era scheletulu, cu capulu intorsu spre appusu.

Sub scheletu, se cunnoscea de pre col6rea pamentului, co tierran'a nu fusese scor-monita; ea contine& mai multu urine albe de calcariu. Alaturi cu scheletulu, careleera alu unui barbatu corpulentu, nu s'a mai allittu nimion.

Searisióea. Drumu romanu la Oltu.Glostavetiu. Duoe movile . 1°. La un'a d'in movile paretii laterali

ai locului unde s'a pusu mortulu 1 erau arsi. In la-intru, ua lampa grosolana,hirburi, carbuni de lemnu, churmale si nuci carbonisate, obiecte stricate de feru sibronzu, 6se arse; la extremitati, remasitie de lemnu putredu.-20. La patrupuncturi, locu arsu de pamentu, carbuni, hi rburi, lemne gr6se ne-i J arse, pu-tedre, remasitie arse de haine de lana.

Slaveni. Curtea Murgasian ului :

Intro turnu si cetate95 In

Cotatea

Turnulu.)1Y24 ni. pa 20 nl.

/5"4611

.15qM

PoIiluJ siantiuriloru (4)

Lug. portiloal : 12 tn.

110unc. siantiuriloru :

71-12-7180--12-80

7.2M

-*"

'lf.J

65

In gradina Murgasianului , remasitie de drumuri cu caramida si unu sarcofagn.(Ad s'a gasitu caramid'a No. 16).

6 inctri.

De la Slaveni spre Caracalu mergi pe Troiann .2 w .10 metri

Tipurile de pre caramidi dintre Caracalu si Gostavetiu.( 1)

(

ltr

2

ill

2 m. (grosimett petrieiului30 cm.)

Stoinesci. AfOra d'in satu, do ambele parti ale Troianului, sunt multe maguri.

o 00d L0 66

Hotaráni. Biserica d'in timpulu Brancovanului. Movile rascolite.Recic'a. Fundamente de podu. Apeductu de la Frasinatu la Recic'a..

INEcN

pdtraearamidi

Monete Titu, Hadrianu, Comnzodu, Septimiu Severn (Nicea), Alexandru Severa,M. Iul. Filippa I, Ii, Gordianu (Nicoa), Julia Mocsa, Mammea, Ottacilia.

In biserica, pornelnicu de la Michaiu Vitézulu.

(1) Semne asemuite si chiaru identice cu acestea se vedu si pe siese bucati de caramida repro-duse de Comitele L. F. de Marsigli in marea sa opera : Danubius pannonico-mysicus, observatio-nibus geograph., astronom., hydrograph.,historicis, physicis, perlustratus. Ilága 1726. 6 vol. infol. max.; in tom. II, tab. 62, sub titlulu : Lateres cocti e ruinis civitatis quondam Antinain Valachia erepti, ubi solum templi greci Us stratum erat."

ci.N\Ac411

:

66

F.EXPLICAREA TABELLEI HONESTJE MISSIONIS ,(1) AFLATA LA GROJDIBODU,

EXTRACTU D'IN A/WHIP ULU PENTRU FILOLOGIA SI ISTORIA"No. XVIII, D'IN 15 SEPT. 1868

de R. S. Pariut. Timotheu Cipariu.

Lui ADRIANU DIN 22 MARTiE, ANNULU 129 DM./ CHRiST., 822 DE LAFUNDAREA ROMEi.

Pagin'a I d'iu afóra.

Scriptur'a I.

IMP CAESAR DIVI TRAIANI PARTHIC1 F. DM

NERYAE NEPOS TRAIANVS HADRIANVS AVG.

PONT1F MAX TRIB POTEST XIII COS III P P

EQVIT1B ET PEDITIB QVI MILITAV IN ALA ET

5 VEX1LLATION EQV1T ILLYR100R ET COH 1111 QVAE

APPELLANT I HISPANOR ET I HISPANOR VETERAN

ET IL FLAY NVMIDAR ET II FLAY BESSOR ET III GAL

LOR ET MIT IN DACIA INIFERIORE SVB PLAVTIO

CAESIANO QVIN ET V10EN PLVRIBVSVIII STIPEN

DIS EMERITIS DiMISSIS HONESTA MISSIO

NE QVORVM NOMINA SVBSCRIPTA SVNT

IPSIS LIBER1S.POSTERISQVE EORVM CIVITA

TEM DEDIT ET CONVB1VM CVM VX0R1BVS

QVAS TVNC HABVISSENT CVM EST C1V1TAS iiS

DATA AVT SIQVI CAELIBES ESSENT CVM iiS (VAS

POSTEA DVX1SSENT DVM TAXAT SINGVLI

SINGVLAS A D XI K. APRIL

P IVVENTO CELSO II Q IVLIO BALBO COS

(I) Tabellele antice, dise honestae missionis, sunt diplomo militarie romane de unu mare pretiu,fiindu-co ele cuprindu in sine multe date istorice pentru illustrarea epoceloru si provinciiloru incani s'au aflatu. Aceste monumente militarie sunt in forma de diptice, adico compuse d'in duoetablitie patrite de bronzu, impreunate prin duce verige, si scrise seu mai bine gravate po catesi patru paginele, cu acelasi textu de duoe ori repetitu; d'in aceste documente pene acumu suntaflate si publicate peste 58 bucati; in adeveru unu numeru forte micu, deco cugetamu lamultimea unoru asemine documente, ce au cautatu a se scrie, flindu-co fla-care veterinu romanu,flindu liberatu de a mai servi in ostire, priimia unu atare documentu, ce recunnoscel meriielecastiglte in militiia si asigurl drepturile si onorurile ce i le decreti multiarnirea imperatore-lui. De acei'a se si numiau honestae missionis , adico pentru liberare d'in serviciu cu onóre.In differite parti ale Daciei, mai allesu in Transilvani'a s'au gasitu asemene tabelle; d'in Tierr'aRomanésca sunt cele de la Grojdibodu si altele gasite pe la Oltenitia si ajunse in posesiuneaprincipelui Dimitrie Ghica in Bucuresci.

DiPLOM'A

111,

iS

CD

'1

'i

67

VEXILLATIO EQVITVM 1LLYRICOR

20 EX GREgALE

EVPATORI ENMENI SEBASTOPOL

ET EVPATORI F EIVS ET EVPATORI F EIVS

ET EVMENO FIL E1VS ET THRASONI FIL EIVS

ET PHILOPATRAE FIL IVS95 DESCR1PTVM ET RECOGNITYM EX TABVLA

A EN EA QVAE FIXA EST ROMA E IN MVRO POST

TEMPLVM DIVI AVG AD MINERVAM

(Repetinduzului).

10

Pagin'a II, d'in la-intru.Soriptuen II.

aceleasi, cu mai multe prescurtari si lacune, d'in causa alter arii bron-

IMp. Caes divi Traiani Parthici f divi inepos Traianus Hadrianus Aug pontmax trib pot o XIII cos HI p p

tt pet qui mil in a et vexill eq Illyr et cohquae app I Hisp et I Hisp... tfe et II I

Num et II Fl Bess et III Gallor et suntin Dacia imferiore sub P.... ut Caesianquin et vieen fi ve s... im. f.. honmiss quor nomina s. rip sun f. s..post eor eivitat.e s. ai uxorquas tune hab iun e. ivit iis dat avi si.eccietise... siv dux dum tax

Pagin'a d'in la-intru.0.... ii singulas d XI k aprP. Iuventio Celso Q Iulio Balbo cosvex. le equit Illyricor

ex gregalEupatori Eumeni f... elaspoet Eupateri f. eius et Eupatori f eiuset Eumeno fil eius et Thrasoni fil eiuset Philopatrae fil eius

ePagin'a IV, d'in afora.

L VI BI VIBIANI

Q LOLLI F ESTI

L PVLLI D APH N I

L EQ VITI GEMEL LI

L P VLLI ANTI

TI CLA VDI MENA NDR

C VET EIENI HERMETIS

Ner...

0

IIII

III-a,

e

43

68

68

care nu are Jipsa de franscriptiiune, fiundu formata dupo formulariulu cunnoscutu.(1)Diplom'a se afla in Romania. si pre candu o publica I. Arneth era in posesinuea

fratelui principelui Al. Ghica in Bucuresci, de la carele o capatase intr'ua litografia,impreuna cu litografi'a altoru anticuitati, si in specie vase aflate totu in Tierea Ro-manesca. Astadi unde si la cine se afla an scimu. (2)

Insemnatatea ei este co s'a aflatu in provinci'a unde era statiiunata vexillatiuneacallaretiloru Illyrici, d'in earl era si donatariulu Eupatore Eumene, cu tete co pa-tri'a acestui'a nu era Elyriculu, ci Crimea si annme Sebastopole; de uncle se cun-nesce co denumirile legiuniloru, cohortiloru, aleloru seu aripeboru etc., nu era rigu-rOsa dupo natiionalitate, ci dupo partea mai mare ; de altu-mintrele anco numelelui si ale fiiloru sei ardta invederatu co era grecu seu grecitu.

(1) Noi totnsi pentru inlesnirea celoru ce nu sunt deprinsi cu acestu formulariu, vonm reproduceaci textuln:latinn d'in pagineIo I si IV, cu tete implinirile necesarii, si apoi vomu dd si traductiiunearomâna a acestui textu, publicata de d-lu A. Treb. Laurianu, in Mag. p. Dada, t. 1, p. 26 si 27 :

Imperator Caesar divi Traiani Partilici filius, divi Nervae nepos, Traianus Hadrianus AugustusPontifex maximus, tribunitia potestate XIII, consul III, pater patriaeequitibus et peditibus quimilitaverunt in ala et vexillatione equitum Illyricorum, et cohortibus IV, gime appellantur : I His_panorum, etli Hispanorum veteranorum, et II Flavia Numiclarum et II Flavia Bessorum, et Ill Gal-lorum, ot sunt in Dacia imferiore sub Plautio Caesiano, quinis et vicenis pluribusve stiipendiis emeri-as dimissis honesta missione, quorum nomina subscripta sunt ipsis, liberis posterisque eorum civi-tatem dedit et conubium cum uxoribus, quas tune habuissent, cum est civitas iis data, ant, siqui est-libes essent, cum iis quas postea duxisseut dum taxat singuli singulas.Ante diem XI Kalendas Apri-les; Publio Iuventio Celso II, et Quinto Iulio Balbo consulibus. Vexillatio equitum Illyricorum exgregale Eupatori Eumeni filio Sebastopolitano et Eupateri filio eius, et Eupatori filio eius, et Eumenofilio eius, et Thrasoni filio emus et Philopatrae filiae eius.Descriptum et recognitum ex tabula aeneaquae fixa est Romae iii muro post templum divi Augusti ad Minervam.Lucii Vibii Vibiani, QuintiLollii Festi, Lucii Pulli Daphni, Lucii Equitis Gemeni, Lucii Pulli Anthi, Tiberii Claudii Menan-dri, Caii Vettieni Hermetis. Ero traductiiunea d-lui Laurianu, cu pucine indreptari, conformeleeturei lui Mommsen, este : Imperatoriulu Cesare, fiiulu divului Traianu Parthiculu, nepotulu di-vului Nerva, Traianu Adrianu Augustulu, marele pontifice, decoratu cu puterea de tribunu a 13-aOra; consulu de a 3-a Ora; parintele patriei : calldriloru si pedestriloru cari au servitu la militiia inarip'a I-iu sub stegalu calldriloru Illyrici si in cele patru cohorti care se chiama : I-a Ispanilorusi 1-a a Ispaniloru veterani, si a 2-a Flaviana a Numidilorn, a 2-a Flaviana a Bessiloru, si 'a 3-a aGalliloru, si sunt in Dacia inferiOre sub command'a lui Plautu Cesianu, dupo ce au facutu duoe-dieci si cinci si mai multe campanii, le da voia sa éssa d'in militiia cu (mere, acelor'a ale carorunume sunt scrise, si le concede dreptulu de cetatieni romani, loru, copiiloru si urmasiloru loru,precumu si dreptulu de casatoria legitima cu muierile earl le au avutu atunci candu ii s'a datudreptulu de cetatieni; seu deco vre unii voru fi fostu necasatoriti, cu acelea pe care le voru fi luatu,dupo acei'a, adeco fia-care cate un'a. In 11 kalende ale lui Aprile, sub consulatulu lui Publiu Iuven.tiu Celsu, alu 2-1e, si alu lui Cuintu Iuliu Balbu, De pre intercesiunea fostului militaru communusub stegulu calldriloru Illyrici, Eupatore Eumene fiiul Sebastopolitanului si a fiiului sen Eupatore,si a fiiului sea Eupatore, si a fiiului seu Eumene, si a fiiului sen Thrasone si a fiicei sale Filopatra.Descrisa si recannoscuta (decopiata si collatiionata) de pre tab ell'a de ardma care e infipta la Romain murulu dosulu templului divului Augustu la Minerva. (Urmedia numele militáriloru deco_riti cu drepturile spuse :) Luciu Vibius Vibianu, Cuintu Lolliu Festu, Luciu Puiu Dafnn, LuciuCalliriulu Gemenu, Luciu Puiu Antu, Tiberiu Claudiu Menandru, Caiu Vittienu Ermete.

(2) Amu aratatu in not'a(1) de la pag. 63, sortea ulterióre a acestui monumentu.

d'in

69

D'intr'insa se scia anco co in Dacia de j03u, seu Romania de acumu, sub Adrianuerau statiiunate in garnisona:

1°, Un'a aripa de Calktreti Illyrici, si2°, Cinci cohorti pedestre, adeco :

a) I Hispanortaa,b) I Eispanorum veteranorum,c) II Flavia Numidarum,d) if Flavia Bessorum, sie) /11 Gallorum ;

d'in can, a-numitu pe cele de sub a), d) si e) le aflamu si sub Traianu statiiunate inDacia (vedi diplom'a militaria de la Traianu d'in 17 febr. 110 p. Oh., totu relativela soldati romani asiediati in Daci'a). Noue sunt : arip'a Illyricorum si cohortile dede sub b) si c).

Consulii aunt cunnoscuti Fastii consulari si alto documente.Incatu pentru prefectulu Plautiu Caesianu, famili'a lui era adeveratu numai ple-

beia, anse glori6sa, d'in care au essitu mai multi barbati mari, precumu se cunn6sced'in numii (monetele) acestei familii pre timpulu republicei. De acesti'a s'au aflatutrei de auru in Transilvania, astadi in cabinetulu imperatescu d'in Vienna, éro aiu-r6 nu. Mai nainte, sub Vespasianu, unu Ti. Plautius Silvanus fasese Legatu si Pro-pretore in Moesia, si altu ilL Plautius Silvanus in Illyricu, precumu ardta inscrip-tiiunea de la Gruter si Orelli (nr. 622 si 750). Incuscrita cu familea Cesaria, in ar-ma fu allósa intro patrici, precumu se vede d'in inscriptiiunea No. 733 la Orelli. Co-numele Caesianu, fost'a in asta familia, nou seu vechiu P nu ne este cunoscutu ; cei-l-alti Plauti, amintiti in inscriptiiuni, an alte conu me, precumu : Silvanu, Pulcher, etc.

Inscriptiiunea No. 750 la Orelli, <dnscript. latin. select. Collecti.v. (Gruter. p.453.), cea mai notabile intro t6te, suna asia

<<TI. PLAVTIO M. F... II SIINANO AELIANO II cPONTIF. SODAL. AVG II III VIR. A. A. A. F. F

Q. TI. CAESARIS II LEGAT. LEG. V. IN GERMANIA H PR. VRB. LEG iT. ET COMITI CLAVD. CAE-

(tSAR1S. IN BRITANNIA 11 CONSVLI. PROCOS. ASIAE. LEGAT. PROPRAET. MOESIAE II IN QVA PLVRA

txQVAM CENTVM MILL. EX NVMERO fl TRANSDANVVIANOR. AD PRAESTANDA TRII3VTA CVM CO-

<<NIVGIB II AC LIBERIS. ET PRINCIPIB. AVT REGIGIBVS SVIS. TRANSDVXIT. H MOTVM OMEN-

ITEM SARMATAR. COMPRESSIT. QVAMVIS PARTE. II MAGNA. EXERCITVS Al) EXPEDITIONEM IN

<cARMENIAM MISISSET j IGNOTOS ANTE AVT INFENSOS P. R. REGES SIGNA ROMANA II ADORA-

<<TVROS IN RIPAM. QVAM TVEBATVR. PERDVXIT. REGIBVS J BASTARNARYM El' RHOXOLANORVM

<<FILIOS. DACORVM FRATRVM (error pro fratres) CAPTOS. AYT HOSTIBVS EREPTOS REMISIT.

cAB ALIQVIS EORVM OPSIDES ACCEPIT. PER QVEM (?) PACEM PROVINCIAE II ET CONFIRMA-

CVIT ET PROM-AT. SCYTHARVM QVOQVE REGEM II A CHERRONENSI. QVAE EST VLTRA BORV-

OTHENEM OPSIDIONE SVMMOTO. PRIMVS EX EA PROVINCIA MAGNO TRITICI MODO t ANNONAM

CP. R. AOLEVAVIT. ElYNC LEGATUM IN HISPANIAM I I AO PRAEFECTVR. VRI3IS. REMISSVM. SE-

qNATUS IN PRAEFECTURA H TRIVMPHALIBI1S ORNAMENTIS EIONORAVIT. AVCTORE IMP. H CAESA-

<<RE AVGVSTO. VESPASIANO VERBIS RE ORATIONE EIVS Q. I. S. S. (QUAE INFRA SCRIPTA SUNT)

1MOESIA ETA PRAEFVIT. VT NON DEBVERIT. IN ME DIFFER] H HONOR TRVMPHALIVM EIVS

ORNAMENTORVM. NISI QVOD II LATIOR EI. CONTIGIT MORA TITVLVS PRAEFECTO VRBIS II

:

11

I

11

11

tETVNC IN EADEM PRAEFECTVRA VRBIS. IMP. CAESAR. AVG. VESPASIANVS ITERVM COS.

FECIT. )

Adrianu, urmatoriulu lui Traianu, in administratiiune nu a fostu asia, de mare caTraianu; meritOdia anse a Fe insemná intre cei mai insemnati imperatori. La inceputuludomnirei sale parasf Armenia, si 'si retrase ostile d'in-c6ce de Eufrate, pentru-ca saimpedice invasiiunea barbarilora presto riurile ce incunjurau imperiului. Nimic'adistinse pre Adrianu in asia mesura ca dorire'a de a vedO t6te in pers6nna, d'in carecausa calletorf prin totu imperiulu seu, adese ori pe josu si cu capulu descoperitu.Calletoriile lui prin Gracia, Egyptu, Africa, Arabia, Asia, Bithynia, Cappadocia, Ci-licia, Daci'a, Gallia, Germania, Spania, Nicomedia, Noricu, Parthia, Frygia, Rhe-tia, Sicilia, Siria, Thracia, sunt documentate prin monetele pene adi afiate. Ca mareamicu alu naturei, elu se suf pre muntii cei mai inalti, precumu pre muntele Aetnadin Sicilia, pentru a vedO resarirea sOrelui. Elu avl cele mai mari merite pentruarti si sciintie, de-si placed, mai multu ce e colosale si curiosu, decatu ce e go-nuinu, despre care pone astadi marturescu pentru dinsulu, monumente ca Moles.Hadriani in Rom'a, Villa Hadriana d'in Tivoli si numii cei minunati de frumosi.

G.

DESCRIEREA ANTICIIITATILORU DE LA IZLAZU, EXTR ASAD'IN PUBLICATHUNILE ARCHEOLOGICE ALE

d-lui Cesaru Bolliacu.

D'in CALLETORIA ARCtIdOLOGICA IN ROMANIA DE LA 20 MART1E PENE LA 22 APRIL1E 1858

Bucuresci, 1858. pag. 79 si 80.

Izlazulu este in dreptulu Dtului. Aol se vede co a fostu ua cotate romana pe rip'aDunarei, déro a disparutu si ea ca cea de la Flamend'a (in Teleormanu). Rip'a dréptaa Dunarei este tare de partile astea, si tOta versdrea fiuviului a mancátu numai d'inrip'a stinga.

Cumu s'a numitu asta cetate? nu ne spune nimeni. P6te sa fia cuprinsa'in nomen-clatur'a mui Procopiu ; cu tote co elu nu numesce si cetatile nereparáte de Justinianusi nu ne da nici distantiele celoru repardte; nu avemu nici unu puntu siguru de pecare sa no luamu si sa putemu fixa cu asigurare cetatile mentiionate de dinsulu.Drumulu celu mare de 'Atm care plOca d'aci pe lunga Oltu, ruinele de pesto Dunare,siantiurile ce se vedu prin satulu Izlazu, duoe sacrofago ce amu scosu in 1845 d'inDunare cu mari osteneli si cari le-a luatunu siu eine de pe malu, coci la Musou nus'au addusu, tOte acestea vedescu co ad a fostu ua cetate importante, care p6teco va fi si communicatu cu partea de dincolo prin vre unu podu, despre care nicitraditii'a nu ne spune nimicu. Ce potu combina d'in drumulu de pOtra care sOmenaua lucrare d'in Imperiulu-de-susu, d'in ua medallia ce amu gasitu la 1845, in unulud'in sarcofagele de cari vorbiiu, care aveO, grosimea tiparului Imperiului-de-susu,

10

71

d'in ua moneta a Faustinei celei mari, socii'a lui Antoninu Piosulu, in bronzu mare,pe care 'nii o adduse ad unu satenu, si d'in vre ua diece monete de argintu ce 'midetera din arendasiu si din subcormuitoru, tate de la Adrianu si pene la Caracala,ce potu combind, dicu, d'in tOte aste semne, este co ad a fostu ua cetate a prime-loru colonii romane (aci se intrerupse volumulu, remasu neterminatu).

D'in TROMPETTA CARPATILORU No: 1095 d'in '/13 aprilie 1873 :

De cate ori amu trecutu pe la Izlazu, amu gasitu cote ceva pre la tierrani, ansetotu romanu, si nimicu care sa 'mi attraga ua seri6sa attentiune, fia chiaru romanu;cate ceva movile mai mari seu mai mid, commune in tiOrra, me faceau sa trecu siacésta localitate intre cele de cenetatu mai la urma. Acumn anse, trei obiecte ga-site aci, pronunciatu dace, si dintr'ua epocha de civilisatiune daca inaintata, nu 'mian mai permisu indiferentia. Eto aceste trei obiecte : duoe parti ale unei trombitiedace de argintu, ua olla bine facuta de lutu negru si marginea intréga a unui vasude bronzu.

Indicu acOst'a, pentru ca, daco nu voiu puté en sa facu sapatnri Ia Izlazu, sa fia a-cestu punctu cunnoscutu archeologiloru nostri.

H.

DESCRIEREA ANTICUITATILORU DE LA CELE]; EXTRASA1YIN PUBLICATIIUNILE ARCHEOLOGICE ALE

d-lni Cesaru Bolliacu.

D'in 0RAPPORTULU DI" C BOLLIACU COTRA DIn MINISTRU ALU INSTRUCTIIUNEI PUBLICE RE-GISTRATU SUB No. 7819 SI PUBLICATU IN MONITORUL OFFICIALUD d'in 1869.

No. 222, 223, 224.

Duminica la 13 iuliu, amu trecutu Oltulu spre Celei si oprindu-me la subprefectur'ade la Izlazu, amu intiellesu co ad amu sa tragu nevoia, pentru co in adeveru nici uaumbra de autoritate nu se veded; n'avea cine citi ordinele, n'avea eine cauta cal,de-si fagaduiamu pretiuri fOrte mari, pentru ca sa ne duca pene la Celei. Nici sub-prefectulu, nici ajutorulu. In fine amu parvenitu peste dud siOse.ore sa plecu, si amuajunsu tardiiu la Celei; amu trasu la cuviosulu preotu Nicolae, gazd'a mei cea vechiaacolo. Aici era si ajutorulu subprefectului, venitu in affacere de arendasiia, de re-cruti etc, carui'a ama pututu sa'i citescu ordinele ce aveamu. Prin ce combinari numin, co ajutorulu subprefectului a plecdtu si m'a lasátu sub ingrijirea primarului. A-tat'a slabiciune si nepasare d'in partea administratiiunei, tocmai acolo unde trebuiasa asiediu unu centru de lucrari mai seri6re, m'a ingrijatu Cu tate intrigilesi rOo'a vointia, a trebuitu sa stau cinci dile in Celei, pentru co acolo este nevoia de

.

72

marl lucrari. Amu luatu planulu cetatii, alu cetatiuiei si alu situatiiunei Celeiului,pe care amu on6re a vi alaturi:

c

D

Da.

_

TrI7iT!1"ir ,arrirmr.v.-ri-fi..9Tivr,71171'11.ate IT779.1111!

A. Cetatini'a de la Celei.Lungimea zidulni din cetatinia : 28 in.Largimea 2 rn.

B.B.B. Zidorile en Incunjurn. cetatoa Celei.Piciorn de pedn.

D.E. Siosea ronlana co duce la Recic'a.E. nordein undo s'a gasitn sarcofagulu.

F.F. Movil e.G.G. Drumu actualu rein commnna.

Zidulu cetatiuioi co amu descoporitu de tote partile asta data, este de 28 metrilungimea, si 4 metri inaltimea, de pOtra cioplita si cu unu breu admirabilu. Amudatu de ua temnitia subterrana, in care amu gasitu multe Ose de omu si pirOne intiOsta.

Acf se vede co.a fostu alu treilea gradu de osunda ; Romanii aveau trei etggie ininchisorile loru, cari inchisori erau fOrte dose prin turnurile de prin cetati; in celud'anteiu etagiu se inchideau prevenitii; in celu d'alu duoilea cei osunditi pe termenu,si in coin de alu treilea, la intunericu, cei osunditi peirei.Acf urm6clia safi fostu unuturnu,precumu a fostu la Severinu si la Romula (Turnu-Magurelle); aci urmOdia prinurmare sa fi fostu si temniti'a ce amu gasit'o, alu treilea gradu de inchis6re fora lu-mina, la temeli'a turnului, undo d'in ordinulu superiorului séu d'in crudimea paznici-

'1u

78

loru se bateau osunditiloru pir6ne in capu. Asemenea tieste cu pir6ne s'au mai gasitu,si 112 alte parti.

Prin differitele sapaturi ce amu facutu, atatu in cetatuia catu si prin alte partiale cetatii, amu gasftu multe monete de bronzu si cate-va de argintu, t6te mai cusOma d'in doue epoce : de la Septimiu Severu pane la Alexandru Severu, si de laConstantinu pens la Gratianu; pro pucine d'in epoc'a anteri6re, si acestea tOtfrusta, cei'a ce indica co ele au cadiutu in pamentu dupo co au fostu vechi in cir-culatiiune. Monetele de la Constantinu pene la Gratianu abunda ad, si totu pe acts'au gasftu, acumu trei anni, scale 6000 bucati argintu d'in acOsta epoca. Acf a pusupiciorulu si s'a intaritu Constantinu, candu a reluatu Daci'a parasita de Atrelianu.Cuartierulu seu generalu a fostu la Oescu, Ghighiulu de astadi, unde n'amu putututrace, d'in caus'a intrigiloru ce amu aratata mai susu, dOro unde amu trecutu altedati si uncle in adeveru co sunt lucruri de studiiu, mai cu sOma min sistemu de apeadmirabile, pe care nu'lu amu vediutu nicairi. Aci a intinsu podu Constantinu pestelpii de para, cari stau anco in apa, si d'intre cari se vede mai cu sOma unulu, decare s'au isbitu mai multe vase, si unu vasu sta si astadi afundatu lunga stelpu.De la capulu acestui podu plOca siosOo'a romana, care merge printre movile si mor-rninte si se impreuna eu ca,3-l-alte la Antonina sOu Caracalu, Recic'a de astadi, carea fostu si orasiulu celu mai importantu in Dacia-de-josu.

Acf in Celei amu gasitu unu feru de inferatu call legionarilorutcu litterile; A.E.M.:Amu gasitu multe vase de pamentu, ua pioa de pOtra, mai multe obiete de feru, ca-ramidi cu differite imprinte si un'a : Coh. III Brit(tanica)". Nume de legiunis'au gasitu de mai multe oH la noi; mai cu sOma alu legiunei a V. (Macedonica) cunumerulu si eu numele cohortiloru; d'in acOsta legiune negresitu, pane acutnu n'amugasitu de catu doue : acOst'a, si un'a la Turnu-Severinu : ,,Coh. I Aug(usta).'

Amu mai gasftu ad ua masca mica de plumbu, unu cain mica de bronzu pe pe-destalu si alte mici obiecte de bronzu. La essirea d'in cetate, d'a sting'a drumuluiromanu, amu gasitu doue sarcofage, unulu sub tind'a unui satOnu, si altulu sub pa-tululu altui satOnu. Celu de sub patulu era amblatu; nu mai are nici mm interesu;celu de sub tinda si mai aprOpe de drumu este fate importantu si sa 'mi fia per-misu a me oprf la dinsulu.

Punendu sa sap() sub tinda, prin buna invoiala, ca si pentru celu de sub patulu,in mai pucinu de doue ore sarcofigulu acest'a de [Ara, de para calcaria tare, indimensiunea si form'a sarcofagulni celui mare de la Museulu natiionalu, avendu2m, 45 lungulu, lin, 04 latulu, lm, 66 aduncimea, era intregu in faci'a s6relui, ontotu lungulu seu spre siosea, curatitu de Me partile si neatinsu nicairi de sapa.Se intiellege co satuln totu era in jurulu lui, cu tOte babele si copii.

Dupo differite observari, vediuiu co capaculu era lipitu cu cimentu, si paste a-cest'a, la amendoue capeteiele, cu sabe e feru, acoperite cu plumbu fOrte grosu.

Amu pututu parvenf la deslipirea capacului si la desclestarea lui d'in sc6bele defern. Atunci, insiruindu trei-dieci Omani la funiile en cari amu legatu capiculu,s'a pututu trage capáculu pe jumetite, pe pitulu ce'i pregatisemu, in urletele de bu-

6

74

curia a satului intregu. Tinu profumu agreabilu s'a exalatu d'in sarcofagu, cei'a cefacil pa mai multi sa Ce frumosu mirosu!" Aasta operatiiune nu se mai ve-diuse ad de candu este Celeiulu.

Paretii sarcofagului au grosimea Om, 18; aduucimea paretelui pe d'in-la-intru estede Om, 62; lungimea 2 metri; latimea Om, 60.

Duoe d'in trei parti ale paretiloru sarcofagulu erau Ole; ua tierrena cafeuiia a-coperia ca ua bruma unu scheletu mai topitu, care nu ajung6a, nici cu capulu nicicu piciOrele, la extremitatile sarcofagului. Scheletulu era cu capulu spre mddia-nOptesi cu pici6rele spre media-di; capulu cadiuse d'in junghiatura spre umerulu stingu ;manele ii erau incrucisiate pe stomacu. La talpilo piciOrdoru, duoe talpi de plutade duoe-spre-diece centimetri grosime, care au fostu legate de talpile pici6reloru ;nici unu felu de impunsatura nu arata urme de cusatura; scanduri putrede de ste-jaru, camu in form'a Unui cusciugu neacoperitu,' Cu care se coborise cadavrulu insarcofagu. Acest'a a fostu anteiulu aspectu alu descoperirei.

Cusciugulu cadavrului, imbracamintea si podebele, cum si differita semintie sifrundia aruncata d'asupea corpului, formau ua tierrena, care varia, intre ua adunci-me de 10, 15 si pane la 20 centimetri. Amu inceputu cautdrea de la pici6re : treiurciOre in rondu, asiediate la extremitatea sarcofagului. (bele pici6reloru gasite, t6tepene la cele mai mici, 'mi au datu ide'a sa formediu scheletulu a-fOra; tierren'a seciuruia prin doue ciururi. Totu corpulu fusese pa asternutu si sub acoperementu defrundia si ramuri de dafinu.

Putuiu alcotui corpulu intregu; a fostu ua femeia, ua femeia nalta si juna. Amen-duoe cOrcanele gurei intacte; dinti fOrte potriviti, nici ua masea stricata ; cati-vadinti cadiuti amu pusu la locu.

Ce dialectu s'a rostitu prin aceste frum6se cercane ? 0 sciu numai acei'a earl auascultatu suspinele inimei ei si cari au auditu jalea de la mortea ei. Ve potu spunenumai atatu co a fostu ua femeia, ua femeia inalts, ua femeia juna, cu dinti admira-

dOro alu carui nume n'a voitu sa 'lu spuna posteritatii gelosulu sociu, care a in-cuiatu si a ferecatu in pétra, feru si plumbu, obiectulu amorului seu.

Ce mai potu spune este co acOsta femeia traia in timpulu imperiului, inainte deCommodu, adico mai nainte de 180 dupo Christosu, considerandu numai dupo ua mo-neta, bronzu de mijlocu, ce amu gasitu in sarcofagu si pe care amu putut'o desciffra,ridicandu cu mare greutate rugin'a de pe dins'a. AcOsta moneta indica puterea tri-bunitiiale a lui Commodu pentru a siesea 6ra, titlulu de imperatu pentru a pati'a Ora,consulatulu alu treilea, earl correspundu annului Romei 934, Oro alu lui Christ. 181.

Ce mai potu spune anco este co ua parechia cercelusi de auru nu s'au gasitu indreptulu urechiloru, ci pe la mijloculu corpului; co form'a loru nu arata pe uncle s'audeschisu ca a se puna in urechia si co lasa a se presupune co asemene pocl6be fe-meesci se arimcdu in cusciugu. Ce a fostu de tiesatura abi6 se mai cunn6sce. Unupeptone sdrobitu cu totulu, una acu de peru de ivoriu. Dafinii aunt neattinsi si incol6rea tutunului de Havana. I:1a foia de coca de faina alb'a indica co, pe lunga se-

bill,

din.;

75

beuturile si aromele ce se puneau la morti, se mai punel si ua mica turtade faina.

Nici ua sticla nu s'a gasitu in sareofagu, nici ua candela in jurulu lui. Cele trei ur-ciere deci au servitu, anulu pentru vinu, altulu pentru untu-de-lemnu si celu-l-altudreptu lacrimáru.

Sarcofagulu, la i4rna, se va transporta la Museu cu alte obiecte grele, precumu uapiva de pétra , etc.; éro cele aflate inteinsulu le voiu depune chiaru eu la Museu.Osele s'au pusu nou in sarcofagu.

Anco ua observare, pe care o credu interesante, la noi celu pucinu : toti cati vorufi gasitu feru romanu la noi, veru vediutu acelu feru petrunsu de rugina. Scebelede feru ce amu gasitu la acestu sarcofagu, acoperite de t6te partilo cu plumbu, aufostu atatu de ferite si conserváto incatu aru credo cine-va co sunt essite astadi chiarude sub ciocanu. D'in contr'a, plumbulu ce le acoperid, care a priimitu injuriile exte-ri6re a 17 secole, s'a ingrosiatu cu ua patina albuia de t6ta frumusetiI.

RELATUIINEA COM MEMBRII CODIITETULUI ARCHEOLOGICU D'IN BUCURESCI, PUBLICATA

IN TROMPETVA CAnPATILORUD No. 1010 DIN 20 AUGUSTU (1 SEPT.) 1872 :

Ajunsu la Celei, de undo mai sunt vre ua diece kilometri pane la Vadastr'a, undomi propuneamu sap aturi, n'amu opritu ca sa vedu deco nu s'au mai stricatu d'in a-cele ziduri frum6se romane , sc6se de mine d'in pamentu, in lucrari de mai multeveri. Amu trecutu la Oescu, numitu astadi Ghighiu, punctu intro ungbiulu ce face riuluOescu (Iscrulu) dandu in Dunare, care si desparte Oesculu de acumu, de cea-l-altaparte a lui, numita astadi Beslii , cu care era unitu ua data orasiulu cu unu podupresto riulu Oescu, care s'aru pute compará cu Jiiulu nostru, deco nu aru fi numaiatatu de pucinu si linistitu totu-d'a-un'a.

Orasiulu Oescu a fostu capital'a Tribaliloru, in prejm'a cari'a au piiimitu ei ba-tai'a decisiva a falangeloru lui Alexandra III alu Macedonisi, dupo care batáia catiau pututu sand, s'au confundátu cu Peucinii, in insulele Peuce (Dobrug?a).

Romanii au maritu cu colonii acestu orasiu, pre care l'au dotatu cu ape abundanteprintr'ua sistema minunata : unu apeducu prin care vapid ap'a intr'unu basinu im-mensu, d'in care se impartia apoi ape in totu orasiulu. Acestu basinu este atatu delargu incatu, plecandn'mi abie capulu, amu pututu sa intru pre elu in piciere. Roma-nii au facutu aice cea mai mare cetate ce se vede astadi pre drept'a Dunarei si, depre obiceiulu romanu, impotriv'a acestei cetati, pre rip'a stinga a Dunarei, au zidituCeleiulu, a duo'a lucrare pet@ romana pre rip'a stinga a Dunarei dupe Severinu, fa-cendu si siosea pens in orasiulu celu mare, Colonia .Romana, numita Antonina seuCaracala, alu carui MIN a remasu pre partea acei'a a coloniei, undo se ridica, pala-Ulu proconsulului. In Colonia Romana , d'in care s'a despartitu Colonia Romula,se impreunau drumurile cate trele : celu de la podulu lui Traianu, care se despartiiin duoe, tinenda unulu spre Vulcanu; cola de la Celei, si aelu de la Romula (Fla-

mintile,

d'in

fi

YIN

76

mend'a-Magurelle), care urea pre d'in dosulu Rosiiloru-de-Vede, urmandu pre undesunt vitle acumu, si dd in drumulu celu mare , trecendu Oltulu pre podu de pd-tra (?) la Slaveni; apoi urmd, unu sioguru drumu pe drépt'a Oltului pene la Rom-Dieu , uncle treced érosi Oltula pe podulu de pdtra, cunnoscutu sub numele Poduluvechiu (Pons Vetus), de uncle satulu Podarii, si a urmatu pre sting'a Oltului pene lastrimtot ea (Stenae) Turnu- Rosiu, alu carui nume póte co vine de la Turnulu Preto-riului, care era la Cozia (?) si care p6te sa fi fostu voi situ acelu turnu, care a tre_buitu se se spasga prin explosii de pulbere, candu s'a diramatu sub Voda Bibescu, casa se faca cei'a ce s'a facutu acolo.

De la Oescu la Celei a fostu podu de iétra pe Dunare. Acestu podu s'a facutula annulu 318 de cotra Constantinu I, care void sa fia alu duoilea Traianu, si cate'siasiediase cuartierulu generalu la Oescu, in timpulu rasboiului alu duoilea dacicu. (?)

Podulu d'a stirg'a Dunarei a fostu apáratu cu intariri de amendoue ldturile si dela capulu lui pornesce sioseao'a de care amu vorbitu.

AMU voitu sa f icu sapaturi si la acésta parte a Celeiului, unde nu facusemu niciua data; atm combindtu catu amu pututu sapaturile de partea stinga a podului, ur-candu la siosea. N'a trecutu multu ca sa incépa a se ivi printre caramidi, de accoperisiude case, bucati, fragmente de statue, de marmore, in dimensiiuni naturali.

Ua mana tinendu unu para2oniuri4; ua alta mana tinendu ua patera forte bine fa-cuta; ua alta mana tinendu unu ciocanu : (trei mani, ua statua nu p6te sa aiba!) Siapoi attributiiuni differite; si apoi si marmorile de differite cualitati, si lucrula chiarudifferitu in privinti'a artei. Ddro mai Oto si alta mana rezimata pre ua jumetate depaveza; apoi unu capu sferamátu; apoi ua parte a unei statue a lui Jupiter cu acuil'ala pici6re; apoi mijloculu corpului altei statue, a Minervei negresitu.

D'in mdlu cadeau mai multe bucati de tencuiala zugravita in colóre rosia, patla-ginia, liliachia, si fragmente de frescuri, si multime de caramidi cu imbucaturi, decele ce serviau la accoperisiu de case.

Amu constatdtu co aci au fostu case, si in faci'a caseloru, d'in josu, grupa de sta-tue, ddco nu si templu.

D'in combinarile fragmenteloru, amu constatitu ua statua a lui Jupiter, ua altastatua a unei Vestale, un'a a Minervei, si un'a a unui Imperata, acei'a la care a ap-partinutu man'a cea cu parazonium. Amu ajunsu la temelia, la piedestalele acestorustatue. Nici ua inscriptiiune; a nse pedestalele nu sémena a fi servitu acestoru statue;sémana mai multu ua temelia ce a servitu la altu-ceva, pentru co era lunga de 3 me-tri 20 centimetri, adunca de unu metru si lata de unu metru si mai bine, si sub pe-trile taikte, se veded cimentu si caramidi mari. M'amu decisu sa desfacu acésta te-melia, si tragendu petrile cele mari afóra, amu vediutu pe partea de josu a unei pe-tre, littera latine; amu spalátu atunci acea pétra si amu constatatu co d'in josululitteriloru au fostu reliefuri, cari s'au sferamatu cu clocanulu spre a se netedi pétr'ace trebnia se 'si ascunda inscriptiiunea in cimentu.

Inscriptiiunea de pre pdtra, pe care amu pus'o in pastrdre la Celei, ardta co mo-

77

numentulu (statu'a lui Commodu) a fostu aridicatu de proconsululu seu in Daci'a,Man'a ddro cu parazonium

Asia se 'Ateconstata co a-césta grupa destatue, in tern-plu shfora tem-plu, s'a cladituin timpulu luiCommodu ; co

fanatismul ore-stiniloru conteapaganismului,

sub primulu Im-peratu crestinu,a sferarnatu a-césta grupa, sipetrile ce au ser-vita ca pedesta-luri statuei luiCommodu, ari- _

dicata de unuproconsulu aluseu in Dacia ,alu dieiloru , patruccidu, gladiatoru,

a fostu a statuei lui Commodu. (I)

_ONGSVBillAUXEN011-1

S P RO CA VC'yiOTICVSITS.Mk

FANVS SER_

s'au intrebuintiatula temeli'a uneifortificari de apa-rare, la capulu po-dului , punendu-secuinscriptiiunea dedsupta.

Se p6te f6rte bi-ne ca statuele luiCommodu sa se fisferamatu in Dacia,in revolutiiunea ceau facutuDacii subacestu Imperatu ,sat' se p6te érosica insesi legiunilesafi sferamatu sta-tuele si t6te mo-numentelecelui de-claratu de cotra Se-natu inamicu aluPatriei , inamicu

Senatului , omoritoru alu cetatie-carnefice aluniloru, care Senatu a si ordonatu terrirea cadavrulni seu cu carligulu la spectaculu

Totu la Celei, unde amu gasitu in multe ronduri sarcofage neambldte, pre cari leamu descrisu in differite ronduri , amu gasitu si acumu unu mormentu de zidu f6rtebine facutu : fundulu d'in trd caramidi de cde mai mari patrate, ziditi apoi paretiicu cimentu si cu caramida mica la perfectiiune de justetia si accuratetia, si accoperi-

(1) Pétr'a de care vorbesce ad d-lu Bolliaca a fostu addusa in urma in Museulu d'in Bucuresci-unde se alla acumu. Datorescu d-lui Grig. Tocilescu urrnatórea ei descriptiiune si desciffrare. Esteua pétra ordinaria : Om, 72 naltintea, Om, 50 latimea, Om, 25 grosimea. Inscriptiiunea cu caractered'in secolulu alu II-le, scrise cu pucina ingrijire, este intréga, osebitu de cgte-va littere la fine, stersesi stirbite Dupo tote probabilitatile, pOtea a servitu de pechstalu statuei lui Commodu, inaltiata deduoi servi, spume Zoticus si Sabianus, fiindu procuratore alu Augustului, C. Heraclitus, fiiulu lui Xe-nofonte.Ea se citesce : Cominodo Ant(o)nino Aug(usto) sub C(laudio) (He)raclitto)Xenophontisproc(uratore Aug(usti), Zotieus et Sa(hi)anus servi posue(ru)n(t)." Pe romanesce : Lui Corn-modu Antoninu Augustulu, sub Claudiu Heraclitu, fiiulu lui Xenofonte, procuratorele Augustului,Zoticns si Sabianus servi pusera. D-lu locilescu presupune co Claudiu Heraclitu alu lui Xeno-fonte a fostu procuratore alu Augustului Commodu in portiiunea Daciei care purte, numirea de Pro-vincia Malvensis, si care trebuia sa fi fostu situata pe malulu stingu alu Dunarei, avendu capital'asa in Recie'a, séu si mai bine Fite in Celei, unde se aflau statu'a si inscriptiiunea, asiediate de maisusu numitii servi. Acestu monumentu a fostu pene adi ineditu,

.0DOANG

78

siulu din siése caramidi de cele mari patráte, cioplite de ua parte si puse in clinu caunu capacu de cusciugu. Done din aceste caramidi, cele de la capu, erau sputa uamana profána de multu se verise in mormentu si amestecase6sele, cautandu lucrule-tiele ce se gasescu totu-d'a-un'a in morminte. La capulu mormentului amu gasftuua caramida de cele marl, cioplita in forma de cruce patráta byzantina si mai afun-data in pamentu decatu capulu cusciugului, care si elu era la ua aduncime de unumetru si mai bine.

Combinandu 6sele, amu constatátu co sunt de femeia. Amu gasitu si ua braciarasparta de sticle, petre si margelusie, pre care o posedu. Amu gasItu si unu sfesnicude plumbu sferamatu, tare a servitu negresitu de lampa. Amu gasitu si banulu caremi a datu exact'a epoca a iumormentarii : unu bronzu mare alu lui Caracala, caren'a fostu in circulatiiune si pre care '1u amu curatitu f6rte bine. Legend'a aversului :M. AVE. ANTONINVS. EVS. FELIX. AVG.Bustulu Imperatului, CU capulu lauratu, intorsuspre drOpt'a si pnrtandu paludamentulu. Pre reversu legend'a : P. I. T. R. P. XVII. IMP.III. COS. III P. '. cari facu annulu romanu 697, Oro crestinu 214. In exerga S. C.

estrada asiediata d'a sting'a, de pre care haranga Imperatulu, cu man'a drOpta ridi-cdta, duoi soldati tinendu dale insemne militari si armati cu paveze. In faci'a ace-storu soldati, unu siefu intorsu spre soldati tinendu spad'a. In alu duoilea planu, unustindardu in dreptulu solclatiloru si duoe haste in dosulu siefului. Pre estrada, la spa-tele Imperatului, unu lictoru tinendu fascele. In faci'a Imperatului, capulu Pretoriu-lui intorsu spre lictoru, dicendu ceva.

AcOsta medallia interesante si f6rte bine conservata, este ua variatiiune ineditaa numerului 455 alu lui Cohen.

Ciudata combinare! Tocmai in acestu annu, Caracala a venitu in Dacia, si a trasunegresitu la palatulu proconsulului, care urmédia sa fi &Au in orasiulu d'alatureamarei colonii Romana. In annuli' acest'a se p6te ca orasiulu Caracalulu sa'si fi luatunumele ce 'si lu pastrOdia pene astadi. AcOsta medallia, venita in Dacia d'in Romain annulu candu era Caracala in Dacia, facendu negresitu crudimi, ca in t6te partilepre uncle se aratkcoci si reversulu medalliei nun asemenea lucru explica, nuoafiindu acOsta medallia fruru6sa, s'a aruncátu in mormentulu femeiei crestine de co-tra cine-va care o iubik.

Semnulu crucei.la capeteiu vedesce co femei'a a fostu crestina, si ascunderea ace-stei cruci vedesce co crestinismulu era prigonitu; era periodulu prigonirii a siOsea,care a fostu sub Septimiu-Severu ; mormentulu si cele-l-alte vedescu co femei'a afostu dintr'ua clue superiOre a societatii, d'in care se pOte trage co crestinismuluera prin Dacia, pre la inceputulu secolului alu treilea, adeco cu unu secolu pane sanu '1u impuna Constantinu Daciei.

Amu curatitu si amu spalatu bine acestu mormentu perfectu si '1u amu lasatu iningrijirea proprietarului, in a carui gradina amu gasitu, cu marea lui satisfac-tiiune, platindu'i bine unu locu pre care nu avek nimicu semenfitu; '1 amu spun co usup6te face cu acOsta frumusetie, care 'i umane lui, si cumu o sa '1 fia cas'a visitáta decotra toti trecetorii.

Ua

'lu

79

A-duo'a di, naergendu sa mai vedu mormentulu, nu mai era, nici ua caramida laloculu ei. Astu-felu ignoranti'a si nerespectulu anticuitatiloru, pre care n'a sciutu salu inspire guvernele nici la Ce lei, nici la Recic'a, nici la Turnu-Severinului, la ace-ste trei importante localitati, dirama si strica totu, fora consciinti'a.

D'IN TROMPETT'A CARPATILORUS,, ANNULU XI, NO. 1059 D'IN 1/13 APRILIE 1873 :

Me intorcu la Celei, despre care amu avutu occasiune sa vorbescu de multe ori, siunde amu facutu lucrari alte dati forte importante, gratiia mai allesu ordineloru datede generalulu Florescu.

Trecendu pre la Ce lei, unde stint importante lucrari romane, m'amu opritu savisitediu lucrarile mele de mai nainte si sa mai si facu ce voiu puta. Amu lucratudam duoe dile si acf. La departare de trei stanjeni de la mormentulu de caramidapre care lu amu gasitu annusi despre care amu relatatu,pre cOst'a de d'in susuluorasiului, in faci'a Dunarei, amu gasitu unu altu mormentu totu de caramida, maiimportantu decatu celu-l-altu pentru marimea si constructiiunea lui, la ua aduncimede ua jumetate metru. Acestu mormentu aved, fundulu d'in patru caramidi late; pa-retii lui se compunfau d'in 75 caramidi, asemenea asiediate un'a presto alt'a forasa incalce fundulu , de marginea paretiloru ; d'asupr'a , cate ua caramida mica inform'a celoru obicinuite astadi , in care se rezimau caramidile mai mari decatu alefundului, cioplite la ua lature spre imbucare, si formau accoperisiulu (capáculu) mor-mentului. Accoperisiulu se inchidea la capu si la pici6re cu cate ua caramida si maimare cu ornamente pre dins'a, cu marginile resfrante. Caramid'a de la pici6re erasdrobita; pe cea de la capu amu addus'o aci intacta. Lectiiunea de annu cu furaread'in mormentulu ce amu descoperitu atunci, si dorinti'a de a vedO in Museulu nostruasiediatu unu asemenea morrnentu, m'au facutu a lila urmat6rele precautiiuni: amutrasu ore-cumu desemnulu mormentului descoperitu intregu de t6te partile, bine ma-turatu si bine stersu; amu numerotatu caramidile , spre a se putO asiedia, fia-care laloculu ei, si le amu transportatu la St. Sa Parintele Nicolae Exarchulu, spre a se ad-duce la Museu candu se voru care. In mormentu, a fostu cadavrula unui omu Maecorpulentu, dero, lucru ce nu mi s'a mai intemplatu sa vediu la nici ua deschi-dere de mormentu, nici sareofagu de 'Attu , nici patu de caramidi (locus) , niciasemenea ca acestea (sepulcrum); corpulu, Mae invederatu co a fostu taidtu bucati,candu s'a depusu in mormentu, coci 6sele erau amestecate, astufelu cumu sa nu lasebanuiala despre acOst'a; capulu s'a ga situ pre la mijloculu corpului, cu faci'a in josu,lipitu de paretele mormentului. Unu singuru instrumentu de fern s'a gasitu la pi-ciOre, d'in nenorocire tocmai acolo unde caramid'a acoperisiului fusese sparta, si undes'a pututu introduce umediOl'a, incatu rugin'a '1u-a discompusu cu deseversire, siamu adunatu in fractiiuni rnici. Moneta amu gasitu, cernendu pamentulu Cu ciurulu,si, de-si de ua camu data numai unu blocu verde, dOro totu amu tresaritu de bucu-

'111

80

ria, sciindu co acest'a este documentulu care nu minte, care dovedesce annii, d6co nusi annulu inmormentarii.

Nici unu ulcioru sdu altu vasu in mormentu.Curatindu acésta moneta Cu t6te precautiiunile, amu descoperitu efigi'a Iuliei

.Domna pre ua medallia de bronzii grecu-imperialu, batuta intr'unu orasiu alu Thra-ciei, pre care nu'lu potu spune astadi , pentru-co reversulu este fOrte complicitu sitrebuia anco curatitu; legend'a n'amu putut'o descifftd anco, fiindu accoperita de uacocldla tenace; in campulu reversului anse , este unu templu cu patru columne, custatu'a Dianei in centru.

Medallra ne spune pone acumu co adsta inmormentire s'a facutu in timpulu luiSeptimiu-Severu, cu cati-va anni inainte de inmormentarea descoperita annu, totuintr'unu asemenea mormentu d'in timpulu lui Caracala, si in annulu chiaru canduCaracala se an in Daci'a , precumu amu demonstrat'o la descrierea acelui mor-mentu. Candu voiu put6 sa citescu numele consulului, in legend'a reversului acesteimedallii, voiu put6 sa spunu annulu precisu candu s'a batutu medallra.

Craniulu d'in acestu mormentu, fOrte mare, lu amu addusu intregu.In Celei, amu mai gasitu acumu unu sarcofagu de 'Ara, care a continutu corpulu

unui copillu; d'in nenorocire anse, acestu sarcofagu s'a descoperitu de unu idiotu in-tr'unu siantiu ce'si faced, si aviditatea a impinsu sa sparga capiculu, care nu fu-sese legdtu in sc6be de feru, si sa cdute vre ua com6ra. Amu scosu acestu sarcofagud'in siantiu, descoperitu, dOro n'amu mai gasitu inteinsulu decatu cate-va oscidre.Nenorocitulu individu care a comisu acOsta vina , mi s'a parutu necapabile a fi datuj udecatii.

Cei'a ce amu mai facutu acumu in Celei este descoperirea piciorului d'in drOpt'ade la capulu podului lui Constantinu , lucru ce 'mi std pre inima de candu descope-risemu pre celu d'in sting'a cu casele si statuele despre cari amu relatatu acumuunu annu. Acestu picioru 'lu amu descoperitu destulu de bine, dOro n'amu gasitu prelunga dinsulu nici fragmentu de statua , nici nimicu altu care sa aiba vre-unuinteresu.

1.0

81

DESCRIEREL STELEI ROMANE, AFLATA LA. RUA NESCI IN JUDETIULIJ ROMANATI

Acestu monu-mentu epigraficu ,celu mei mare d'inMuseulu de anti-cuitati d'in Bucu-resci, este ua stelecolosale de pétracalcaria, mesurand

inaltime , 1m 6latime. A fostuflata, in pamentula Rusanesci, in an-nulu 1865 , si a d-ducen du-se in capi-tala la 1867, por-tiiunea inferi6re ,mai josu de inscrip-tiiune, s'a surpatu.Capeteiulu superi-oru este in forma defronton triunghiu-laru, cu cate unuleu culdtu d'asu-pea fia-carui un-

:11

.kEti\AEESOLVI E 1 E

i)'Al'AC 0 NII EFORV N A

3 LI /3 R'r,PFRON'Fc.

ghiu. Ornamentulude la crestetu lip-sesce. Inscriptiiu-nea sta iucadrátain impletituri defrundie. De-si al-teráta in maimultelocuri, ea se p6terestituf mai binede cumu a facutud-1" Ernest Desjar-di ns, carele mai an-taiu a publicatuasta inscriptiiunein Annali dell'ln-stituto di G'orres-pondenza Archeo-logica d'in Romatom. XL, 1868, p.27 , dupo care atranscris'o siTh. Monnnsen inCorpus Inscription,. latin. t. III ,

No. 6281. D. Otto Hirschfeld , in Epigraphische .Nachlese, Wien , 1874,p. 62 , 'i aaddusu indreptari notabili. Lectur'a cea mai probabile este :

a-

-111

a -

Copia posibile :

D M

AEL VALES

QVI ET ES

BENVS VIE

AN LXXX

Syr A CONIUX

ET FORTVNA

TVS LIMIT

VS. PATRON

B. M. F. C.

82

De ciiitu :

D(is) M(anibus)A el(ius) Vales

qui et Es-benus, vix(it)

an (nos) LXXX[Syria coniux

et Fortuna-tus lib(e)rt-us patron(o)

b(ene) m(erenti) f(acien-dum) C(uraverunt)

Romanesce

Dieiloru Mani.Aelius Vales

care (se nurnid) si Er-benus, a traitu

anni 80.(Syr)a socii'a (lui)

si Fortuna-tu libert-

ulu (lui), patronuluicelui plinu de merite auingrijitu a face (acestu

monumentu).

ADAOSE LL MEMORIOLU ASUPR'A DUOE BASO-RELIEVURI MITHRIACE

AFLATE IN TRANSILVANIA

de Felix Lajard.

TRADUSU D'IN aMEMOIRES DE L'ACADEMIE ROYALE DES INSCRIPTIONS ET BELLESLETTRES

DE FRANCE., TOM. XIV. (Paris, 1845) p. 178).

De la redactiiunea Memoriulului meu asupr'a celoru duoe baso-reliefuri mi-thriace descoperite in Transilvania in c6ce, d-lu Duchesne, conservatoru alu cabine-tului de stampe de la Bibliotec'a regale, a bine-voitu sa'mi communice numerile 46si 47 d'in Curierulu rumanesk, de la 22 si 27 noemvrie 1837, ce fusese tramisede d-lu marchizu de Châteaugiron, consulu generalu alu Franciei la Bacuresci si incari se afla ua dare de séma despre descoporirea unui Mithrmunt subterranu, lungaSlaveni, in Tiérea Romau6sca. Satulu acest'a se afla pe malulu dreptu alu Oltului,Aluta d'in vechime; cu vre ua duoe leghie spre sudu-vestu de orasiulu Caracalu, siprin urmare nu tocmai departs de loculu uncle Oltulu se v6rsa in Dunare. (1) La celed'anteiu cercetari ce se facura la acésta localitate, in lun'a lui noemvrie 1837, sescOsera d'in la-intrulu Mtthrmului, obiectele urmat6re : ua pétra sparta pe care stausapáte cuvintele : SOLI INVICTO M/THRAE altu fragmentu purtandu alta inchinare :ARA. SOLIS. s.; duoe baso relievuri mithriace, unulu intregu, 6ro celu 1-altu camu stir-

(1) Chartele geografice nu arita nici ua cetate antica chiaru pe loculu Slaveniloru ; déro sepóte credo co Mithraulu de care e vorb'a a fostu constraitu lunga loculu numitu Castra Novade uncle nu pr6 departe, pe malulu oppusu alu Dunarei, se afli cetatea nuraita Nicopolis adIstrum.

J.

'i

;

83

bitu; duoe fragmente de sculpturi cari si ele provinu de la duoe baso-relievuri si a-celea consacráte lui Mithra; si in fine cate-va alte feramaturi de anticuitati romane.Pe lunga unulu d'in cele duoe numere (2) ale Clurierului rumanesk ce 'mi inlesniseaceste cunnoscintie, se Ad alaturdta ua tabella litografiata, in care sunt infacisiatesiépte monumente allese printre cele pe cari le insumaiu rapede. (3) Ad me voiu oc-cupd numai de fragmentulu de sculptura care este alu treilea la roudu pe acea ta-bella, si pe care socotescu co trebuid. sa 'lu reproducu acf prin ua decalcdre fidEle.

Acestu fragmentu faceá parte d'inteunu baso-reliEvu mithriacu, impartitu in treitabelle sdu compartimente; acumu elu nu ne mai presenta decatu ua particica d'intabell'a mijlocia, si pe cea de josu intréga. Totusi in starea in care se afla, putemnrecunn6sce co, atatu in privintra conceptiiunei si a intocmirei subiectului, catu si inprivinti'a stylului si a executiitmei, baso-relievulu d'in care faced parte era fOrte a-semuitu cu cele duoe baso-relievuri mithriace d'in Transilvania, despre cari amutraetatu in Memoriulu de mai nainte. Cu atat'a numai acest'a ne este mai de folosudecatu cele-l-alte , co elu ne arita, in intregulu ei, scen'a alu carui cdpetu deal resting'a lipsesce in ambele cele-l-alte, d'in caus'a sparturei loru la acelasi punctu. A-cea scene se afia chiaru mai desvoltáta si mai curatu sapáta pe fragmentulu de laSlaveni, decatu insusi pe unu alu treilea baso-relievu, ce 'mi a servitu a o expli-

(2) Numerulu 47. [Numerulu l'amu gasitu si amu reprodusn continutulu lui, scrim roma-nesce, in Annex'a A; déro tabelPa litografiita lipsesce si nicairi pene acumu n'amn puteo afII

o.](3) Tote aceste monumente aunt de marmore alba.r.

----,-- ,

fr-d so 0A\\

-irir (61

43 ; I

,

84

ci.(4) Aci, ca si in acelu ultimu monumentu, vedemu unu primu porticu boltftu subcare mystulu (initiiatulu seu invetiacelulu) plinu de caintia da in genuchi d'inainteaunui altu personagiu, carele sta in pici6re ; déra , in rondulu acesra, personagiulustandu in pici6re are in capu ua caciula frigiána, pe dinsulu hain'a numita candyssi tine in mama unu pumnalu, cu care amenintia capulu mystului.

Aceste noue particularitati me facu a crede co, de pre aceste semne, acelu persona-giu trebuia sa fia insusi Mithra, indeplinindu sarcinele de jude infernalu, si nu Ize-dulu (5) Serosiu, nu alu carui nume crediusemu co potu daruf pe acelu personagiugolu si reu caracterisatu, carele, intr'unulu d'in baso-relievuri, ni se presenta intr'uapositiiune analoga. Deci cei-l-alti duoi judi infernali cari, pe acelu baso-relievu, ca si pefragmentulu de la Slaveni, siedu dinaintO infricosiatorului Tribunalu de la puntea Ci-nevad, devinu, unulu Serosiu si Basine-Bastu, adico acei duoi Izedi pecari legend'a persica ii pune alaturé cu Mithra, pe aceiasi punte Cinevad, unde, cu a-jutorulu loru, dieulu judeca faptele cele bune si cele role ale suffleteloru. Mai incolo,afiamu, in fragmentulu de la Slaveni, ca si in alte trei baso-rievuri d'in Transilvania,Orosi pe Mithra Stan du in pici6re pp, unu cuadrigu (carru cu patru cai), alaturi cu unupersonagiu golu si asemeni in piciOre, carele trebuia sa fia seu geniulu Fosforos, sdumai bine anco insusi mystulu, pe care Mithra ilu duce in ceru, dupo ce elu a invinsupe Ahrimanu (dieulu reuleu) si iadulu. (6) Acf, ca si in baso-relievurile de la Apu-lum si de la SarmizPgetusa, unu siérpe forte mare sta incolacitu imprejurulu trupu-lui lui Ahrimanu, ridicandu'si capulu in susu si cautandu sa respinga attaculu luiMithra, chiaru si in momentulu candu, prin postur'a si prin infacisiarea chipului seu,geniulu reului se aráta a fi invinsu. Dero, in fragmentulu de la Slaveni, ua particu-laritate ce merita t6ta attentiiunea n6stra, ne presenta unu exemplu nou despre nein-cetat'a oppositiiune ce se credeá, de pre theologi'a orientale, ce existe intro fiintiele uneilumi create de principiulu bunului, si acelea ale lumei essite d'in procreatiiunea ge-niului reu. AcOsta oppositiune, asupr'a cari'a si cu alta occasiune (7) amu chiamatuluarea aminte a archeologiloru, se dovedesce in casulu de facie prin presenti'a si ac-tiiunea unui sidrpe, carele fiindu pusu pe d'asupr'a cuadrigului lui Mithra, se rapeded'a dreptulu ca sa attace, d'impreuna cu Mithra, pe Ahriay nu si pe siOrpele lui ; pe

(4) [A.ci autorulu se referre la Memoriulu seu asupr'a baso-reliefurloru mithriaee d'in 'Tran-silvania, a carui lectura este indispensabile pentru eine voiesce sa iea ua cunnoscinti'a mai de-plina despre natnr'a cultului anticu alu lui Mithra la Romani, si in parte la Romauii d'in Da-ci'a. N'amu cutezatu anse a introduce ad traductiiunea acelui intinsu memoriu, care nu occupamai pucinu de 124 de pagine in volumulu XIV alu Memoriiloru Academiei de Inscriptiiuni siBelle-Littere. a.r.o.].

(5) [Di vechi'a religiune a Persilorn, ieedii erau genii buni, de a duo'a clam.](6) Unulu d'in fragmentele aflate in ruinele vechiului Virunum (desp-e care se vorbesce in me-

moriulu precedente, p. 144-146), precumu si faci'a anteriere a baso-relievului d'in Hedernheim(Annul. des Vereins filr nassauische Alterthumkunde, t. I. tab.]) ne ará'za intr'adeveru pe mystuajungendu in ceru pe carrulu lui insusi Mithra.

(7) In .Nouvelles Annales de Unstitut. archéolog. t. I, p. 175 si 176. Recherches sur le cultsde Venus en Orient ct en Occident, p. 46 si 47.

calu-l-altu

85

Ahrimanu, carele, o mai spuseiu, este numitu in cartile sante ale Persiloru : vechiulusiérpe eu duoe picióre au iadului, naperc'a vaninósa, naperc' a inarnica lui Mithra. (8)Presenti'a si actiiunea sierpelui lui Mithra sell a bunului sierpe vinu deci a confirm&explicatiiunea ce amu datu, in a duo'a sectiiune a memoriului meu asupea baso-re-lievuriloru Transilvane, despre portiiunea inferi6re a celoru trei sculpturi citate acolo.

Printre numerOsele baso relievuri mithriace co noi amu mostenitu de la anticui-tatea romana, fragmentulu de la Slaveni este pene acumu uniculu monumentu caresa ne infacisiedie sierpele celu bunu si pre cell reu, pusi in oppositiiune intr'ua scenaca acei'a pe care amu descris'o. De altu-mintrelea representarea la acelasi locu a a-cestora duoi sierpi nu s'a gasitu pene acumu decatu pre duoe alte monlimente, ci-tate mai susu, adico : pe ua bucata do lutu co se pastra, odinika la Roma in palatuluZeno, (9) si pe baso-relievulu cu duoe fecie carele provine d'in Mithraeulu de la He-dernheim. Trebuia sa adaugu co in fia-care d'in aceste monumente, dispositiiunea ce-loru duoi sierpi, bunulu si reulu, differe cu totulu. Pe bucat'a de lutu d'in palatuluZeno, sierpele celu bunu sta incolacitu imprejurulu trupului unui personagiu, ce Oitaunu toiagu lune, si sta in pici6re, in mijloculu celoru siepte pyree (sea altare in-flacarke), embleme ale celoru siepte planete, si carele, dupo parerea mea, este insasimanifestatiiunea lui Ormuzdu (dielulu binelui) sell a lui Mithra, priviti ca domni aicerului. Pe acelasi planu, déro afora d'in ceru, adico de cerculu cuprinsu de cotra celesiepte pyree, sta unu altu personagiu, carele, dupo cumu crediu, este Ahrimanu, iu-fasiuratu fiindu in incolacirele sierpelui celui reu, si dovedindu atatu prin postur'a sacatu si prin loculu undo se affa, co a fostu aluugatu cu rusine d'in ceruri. In adeveruBun-dehesiulu (10) ne spune co Ahrimanu se furisiase in ceruri sub form'a unei ne-puree si co Ormuzdu l'a gonitu de acolo.

Nu aceiasi scena se reproduce pe monumentulu cu duoo fecie de la Hedernheitn; ci,pe facra anteri6re a acestui monumentu, la drept'a grupei obicinuite, formata d'in Mi-thra si d'in Tauru, vedemu pe geniulu ecuinoctiului primaverei rezimatu de unu impa-ciu infloritu, pre tulpin'a carui'a sta incolacitu unu sierpe ce'si ridica capulu d'asupr'acrestetului copaciului si 'si atintesce privirea si asupr'a lui Mithra si asupea sierpe-lui, symbolu alu vietiei si alu generatiiunei.(11) Intr'ua compositiiune de acesta felu,

-se invederédia indestulu de bine rapportulu directu care 16ga intro sine ambele grupe,dintre cari celu d'anteiu este emblern'a prenouirei vietir i la ecuinoctiiulu de véra,(12)pe candu celu d'alu duoilea, prin acei'a co contine ua faclia aprinsa si unu copaciu

($) Zend-Avesta, t. I, 2a part. p. 112, 305, 377; t. II, p. 208 si aiure.(9) S'aru cuvenf p6te sa adaugemu acf baso-relievulu mithriacu, turnatu de sticla, ce Passeri due

lui Olivieri; déro nu cunnoscn acestu monumentu altu-felu decatu dupo gravur'a ce'lu infacisiediain Antichitet eristiane (tab. VI, la pagin'a 23), si executiiunea i este asia de prOsta incatu nu mepotu pronuncia in modu affirmativu despre dinsulu.

(10) Zend-Avesta, t II, p. 351. Bunis-dehesialu este un'a din cartile sante ale Persiloru,cuprinse in collectiiunea numita Zend-Avesta.

(11) Vedi Memoriultt despre baso-relievarde d' in Transilvania, in Menwr. Instit. p. 69-780-83.

(12) J7jd. p. 70 si 71.

86

infloritu si incinsu de unu si6rpe, altu symbolu de vi4tia, (13) aráta cu energia ac-tiiunea focului cerescu, si fenomenulu reproductiiunei la aceiasi epoca. Elko anse nune nutemu induof despre activitatea priinciósa a sierpelui d'in antei'a grupa, apoiérosi nu se p6te contest/ co unu altu sierpe are ua activitate valamatóre, in scen'ainjunghierii taurului de man'a lui Mithra. Acf, dedesubtulu taurului doboritu, ve-demu acelu siérpa incolacitu pe unu crateru (seu vasu on manure) si verindu'si ca-pulu in gdur'a vasclui.(14) Precumu amu spus'o mai nainte, (15) cracterulu, in doc-trin'a mystereloru lui Mithra, erd symbolulu principiului umedu, alu acelui principiufora de carele nu p6te fi generatiiune sóu reproductiiune; si d'in acésta causa aflamu,in fragmentulu de la Slaveni, pe geniulu ecuinoctiiului primaverei asiediatu chiarula buzele craterului, cei'a ce ne presenta ua noua particularitate, care d'in t6te punc-tele de vedere merita sa fia semnaláta attentiiunei archeologiloru, si care a doben-ditu anco si mai multu interesu, de candu s'a mai descoperitu si unu altu baso-re-lievu mithriacu, despre care vomu face acf ua scurta mentiiune. Acestu baso-relievu,despre carele a tractatu intr'ua frum6sa disertatiiune profesoru Fredericu Creu-zer, (16) decor/ Mithraeulu ce s'a descoperitu la 1848 in Neuenheim aprOpe de Hei-delberg. Pe dinsulu vedemu unu sierpe fOrte mare gat'a a'si verf capulu intr'unucrateru, d'asupr'a carui'a este sculptatu unu capu de leu. /taste grupa symbolica easiediata chiaru dedesubtulu geniului ecuinoctiului de vera, carele, in fragmentulubaso-relievului dP la Slaveni, isi are pici6rele chiaru pe buzele craterului. Asia ddrocandu citimu in Zend-Avesta (17) co Ahrimanu opresce ap'a de a curge si copacii

(13) Nouvelles Anna les de PInstit. archéolog. t. I, p. 165 i 166. _Recherches sur le culte deVenus, p. 85 si 36.

(14) Aceiasi emblema se mai gasesce pro alte trei baso-relievuri mithriace, ca s'au descoperitu,unulu la Fehlbach (Sattler : Gesch. des Herzogth. Wfirtenberg, I, Bd., s 192, Taf. XI), altula laLadenburg (Act. Academ. Theodoro-Palat. t. I, p. 201, tab. II. fig. 3), si alu troika la Dormagen.Ultima lu imi este cunnoscutu printr'unu desemnu ce a bine-voitu a-'mi tramite din doctoru Dorow,si care nu este anco publicatu.

(15) Vedi in Memoriulu despre bas. rd. d'in Tr. p. 72-75. -- precumu si : Nouvel. Anal. del'Inst. arch. t. I, p. 167 si 168; si _Reda. sur le culte de Venus, p. 36-39.

(16) Acésta disertatiiune pOrta titlulu : Das Mithraeum von Neuenheim bei _Heidelberg (Heidel-berg, 1838; in-8 tab.) Impreuna cu tote ameruntele asupr'a acestei inseinnate descoperiri, se ga-sescu in acelu volumu,.planulu ruineloru Mithraeului, desemuulu dupo baso-relievulu principalu cucare era decoritu interiorulu edificiului, precumu si aa serie de erudite observatiiuni, asupr'a caror'aToill reveni in scrierea mea despre cultulu si mysteriiie lui Mithra. Totu acolo voiu arata si parti-cularitatile noui ce presenta compunerea curiosului baso-relievu de la Neuenheim. Déro chi= deacumu nu me pota opri de a dice co cele patru compartimente ale acestui monumentu, unde sevedut unu tauru pascendu si trei personagie formandu grape, in differite postirri cu unu tauru, imiparu co sunt allusiuni la cele patru fase ale vietiei omenesci, si co ele, prin urmare, clan unn gradamai multu de probabilitate presupuneriloru ce amu propuso, candu amu tractatu (p.76-86) desprecele duoe grupe symbolice cari figurédia in baso-ralievurile de la Apulum si de la Sarmizegethusa,undo vedemu unu personagiu callire pe unu tauru in picióre, cei'a ce se vede si in fragmentulude la Slaveni, ero pe unu altulu, ducendu pe spinare unu tauru resturnatu, pe care Hu tine depiciórele de d'inderetu.

(17) Tom. II, p. 261. Ibid. p. 204.

d

87

de a cresce, co naperc'a inamic'a lui Mithra produce seat' a in tinuturi, f6rte usioruputemu pricepe co, verindu'si capulu in crateru, siOrpele d'in baso-relievurile de laHedernheim, (18) de la Neuenheim si d'in fragmentulu de la Slaveni, dovedescu in-tentiiunea criminale de a seek sorgintiele de reproducere si de rodire : elu nu estealtulu decatu Ahrimanu,.urditorulu mortii, attacandu in alu loru principiu vitale,tote creatiiunile lui Ormuzdu si lui Mithra. (19)

Deci baso-relievulu de la Hedernheim, bucat'a de lutu d'in palatulu Z-no si frag-mentulu de la Slaveni, preseutandu cate-si trele, in compo9itiiuni fOrte differite dupoap arentia, pe ambii sierpi la unu locu, dovedescu aceiasi intentiiune, adeco de a in-facisid ,sub symbolele sierpelui celui bunu si celui ru, lupt'a neincetata ce existe in-tre bine si reu, intro principiulu binelui si alu reului.

Me margineseu de ua-camu-data in aceste observatiiuni. Ele voru fi de ajunsu,speru, spre a indreptatf attentiiunea speciale ce amu socotftu de cuviintia a da, frag-mentului de sculptura si baso-relievului, cari mi l.-au provocatu. Sa 'mi fia aseme-nea iertatu de a a- interesu pentru inain-dauge co, dOco chiaru tarea cunnoscintie-numai acestu frag- loru archeologice, arumonth si acestu baso- trebuf sa 'si unOscarelievu dau asid ma- urarile cu ale mele,re pretiu descoperirei spre a se face cu grijaMithraeteui d e la Sla. si cu staruintia nouiveni si a celui de la cercetari acele doue

Neuenheim, apoi tOte localitati.persOnele cari simtu

NB. Reproducemuaci alte doue d'in celesiepte monumente cese aflau representate

pe tabell'a annexata laarticolulului W. se Bla-remberg din No. 47alu Curiertaui Ru-

nianescu de la 1837. Le amu aflatu pe tabell'a Mx, n° 2 si 3, in atlantele in folio,pe care Felix Lajard ilu pregatise de mai nainte prin typaru (Paris, 1846) pentrumarea sa opera, remasa necompleta, asupr'a Cultului publicu si rnystereloru lui Mi-thra, in Oriente si Occidente.

(18) Vedi Memor, desprebas.rel. d'in Tr. p. 116, 117 si 182.(19) Pre cele mai multe cl'intre obicinuitele baso-relievuri mithriace, sierpele, avendu cu totuln

alta posttira, privesce cu luare a-minte cumu sangele curge d'in ran'a taurului injunghiatu. Si acolo,totu pe Ahrimanu representa, déro pe Abrimanu cautandu a amagi priveghierea canelui, paznicualu suffleteloru, si pandfndu momentulu candu va put6 sa apuce suffletulu ce esse d'in trupulu anima-lului syrnbolicu, impreuna cu sangele, uncle locuiesce mai cu s6ma suffletulu in timpnlu vietiuireide pre pamentu. Voiu expune altu unde-va parerea mea despre unu micu sierpe care, inteunulnd'in compartimentele feciei anteriOre a pretiiosului baso-relievu de la Hedernheim, sta sub klelenui copaciu.

u-

<41 in

88

DESCRIERES ANTICUITATILOR DE Li CARACALU SI RECIC'A, EXTRASEPUBLICATIIUNILE ARCHEOLOGICE ALE.

Ilmnnului Cesaru Bolliacu

D'in TROMPETVA CARPATILORU, 1111111111 VII, 1869. No. 696.

Archeologia si Numiematie'a.

In noue ronduri s'au gasitu mon ete antice in cuantitati marl, cumu sa p6ta sciinti'asa traga profitu, numai in Romani'a de dincoci de Milcovu si de d'incolo de Oltu, in-tr'unu cursu de 12 anni.

Se voru fi mai gasitu p6te si altele, déro nu pau vorbi despre acelea, pentru con'amu fostu eu norocitulu care sa le vedu si nici n'amu auditu vorbindu-se despredinsele intr'unu modu precisu; pentru co indata ce unu tierranu da preste ua comóratermenulu genericu in limbagiulu popularu pentru totu ce se gasesce de pretiu inpamentu,jidovulu este ad salu insiele a-i o lud pre nimic'a, spre a o face neve-diuta, prin acdsti mréja impletita de jtdovi, care s9 intinde in t6te partile, preste t6tatiOrea. LA ascunderea comoribru au ajutatu pene acumu si guvernele, spre mareapaguba a studiiului anticuitatii, a studiiului evenimenteloru petrecute in acOsta tidrrisi a museuriloru natiionale, prin persecutarea acelor'a ce se banuidu_co aru Ii gasitucom6ra

DIN

89

A cincea afire considerabile, a fostu in Romania mica, in jurulu ruineloru colo-niei Antonina, Castra-Nova, lunga Caracalulu de ado di.

In acdsta afiare s'a numeratu la vre ua 8000 bucati denari ai epo2ei de la Com-modu pene la Elagabalu. Vre ua 7000 d'in acestea au pututu .sa'mi intro, ronduri,ronduri, in mama, pentru co amu mersu la timpu in Craiova, candu tote acestea se a-flau in posesiiunea unoru banchieri israrliti de acolo.

Voiu vorbf intr'unu artiOulu in parte despre acésta importante aflare. Acumu nu-mai, spunu co in aceste 7000 cari 'mi au trecute tOte, ronduri, ronduri, prin mama,n'amu gasftu Died nnu qu.naru; toti au fostu d-nari modullu ordinaru si prd pucinimodullulu cela mare. Capete rari, in aceste 7000 bucati, amu gasitu : 6 Pertinqx,

Iulianus, 1 Nig,:r, 20 Albinu., vre-ua 60 Plautilla, vre-ua 30 Macrinus, 2Diadumenianus, 8 Paula, 7 Aquilia Severa, 10 Soaemia. Cele-l-alte t6te au fostuConzmodu, Septimiu Severu, Iulia Domna, atracala, Geta si Mesa; in genere prdbine conservdte si cele mai multe cu t6ta Urea tiparului.

Aceste monete negresitu co au fostu ingropdte in timpulu lui Elagabalu, pentruco mai josu de Moesa nu s'a mai gasitu nici un'a, si tocmai cele d'in acestu timpusunt cele ce 'si au mai multu fiorile tiparului.

Despre reversurile rari si, cate-va inedite d'in acOsta afiare, voiu vorbf in artico-lulu despre acOst'a.

Viou revenf la a nou'a afldre) cea mai noua si cea mai importante p6te, si chiarudecutu a cincea.

De.si camu tardiiu amu allatu despre acdst1a, ddro totu trebuia sa marturescurecunnoscinti'a mea banchierului bucuresceanu d. Mironu Vlasto, in manele carui'aa pututu intrá acdsta afidre, si care, o mai repetu, de-si camu tardliu, ddro a bine-voitu sa o suppuna, mai intrOga, cercetariloru mole, dupo ce o vediuse duoi alti nu-mismati, cari nu pusese nici unu interesu asupra'i.

Monetele vediute de mine d'ifx acdsta glare trecu de 5000. Ele au fostu mai multe,ddro nu le amu vediutu pre t6te. Cinci-dieci d'in acestea , luate la intemplare, sidupo acOst'a alte 500, se tramisese de cotre d. Vlasto spre studiiu la Paris.

T6te aceste bucati vediutd de mine sunt d'in epoc'a de la Constantinu .1 pene laGratianuepoca de 53 de anni, de pre la 330 pene pre la 383; dicu pene pre la 383,annulu d'in urma alu lui Gratianu cu numerulu votarii publice VOT.X1T.MVITAX,

de-si voturile urmi a se dá de multu timpu, prin anticipare, si acdsta anticiparecresced cu corruptiiunea, progresandu in decadenti'a imperiului, ddro totu nu se cun-noscu alto voturi i Ote lai Gratianu presto numerulu acestor'a. Unu singuru bronzumicu alu lui Gratianu se gasesce, pre care un posedu si eu, in modullu de quinaru cuVOT.XX MVLT.XXX. care credu co provine d'in exeesulu de lingusira alu vre-unuisiefu de atelieru monetaru. Si apoi si florae tiparului, brilante pre aceste d'in urmabucati ale lui Gratianu, atesta co ele n'au apucatu sa fia de. lo.,u intrdte in circula-tiiune.

T6te bucatile d'in acdsta afidre suntmodullulu mien sdu quinaru si modullulu mare,

7

lading

90

dupo cumu le impartifi Mionnet si cei inainte de dinsulu; sea modullulu I silulu II, dupo cumu le imparte d. Cohen; si cu multa justetiia acésta impartire, pentruco in adeveru de la Constantinu I in josu, in t6ta acesta epoca, quinaru propriu disu,Jumetate de denaru, nu existd; af6ra numai deco nu vomu numf quinaru tete moue-tele de argintu ale lui Procopiu, Gratianu si altii, sub cad nu s'a batutu de locu mo-dullulu celu mare, care si acest'a pre monetele altoru imperati totu nu este nici de doueori mai mare, nici de doue ori mai greu de catu modullulu celu micu. Prin urmarenumirea de quinaru in acésta epoca aru fi impropria. Numai unu quinaru exista inacésta epoca, sub Constantiu II, acel'a cu legend'a pre aversu : DN. CONSTANTIVS,

P.F.AVG.; éro pre reversu: VOTI.S.XXX,MMTIS.XXXX. in patru linii, iateua cununa dedafinu, si in exerga : P.CON. Acesta piesa numai, are si modullulu si greutatea pro-pria unui quinaru, juwetate de denaru alu epocei.

La cea d'anteiu privire a acestoru monete amu zaritu, in sboru de pasere, unuConstantinu II, unu Constante mai multi .Procopiu, dirtre cad amu allesu cinci,duoi Constantiu Gallu si unu admirabile Valeqe, modullulu celu mare, deco nu micumedallionu. Aceste diece bucati d. Mironu Vlasto a avutu extrem'a amabilitate a mi leofferi in daru.

Spunendu-i catu este de importante acesta aflare si ce mare indatorire mi aru facesi mie deco mi aru permite sa le ieau in observare mai de aprépe, mi-a hotaritu uadi pentru acest'a, permitiendu'mi sa'mi allegu pre sém'a mea vre ua 200, pre cari sami le cededie pre pretiulu ce'lu tine pre domnialui. Se intiellege co la cliu'a fixataamu fostu cu ua ora mai nainte la postulu meu. Mi s'au versatu dinainte tete acestemai bine de 5000 bucati. Pre catu se pete examind 5000 bucati in trei patru ore,standu in piciere lunga ua mesa, fora lupa, amu gasftu unu Constantinu I, duoi Con-stantinu II, cati-va Constanti, cati-va Constantiu Gallu si Procopiu ; éro cea maimare parte d'in totulu, Constantiu II, si restulu Julianull, Jovianu, ValentinianuValente si Gratianu.

Aru dice cinev'a co aceste monete mai co nu au fostu de locu in cireulatiiune, maicu sem de la Constantiu Gallu in josu. Remane constatitu co tete aceste monetes'au ingropatu sub Gratianu, si chiaru in annulu 383, in annulu seu d'in urma.

Amu profitatu de aeesta occasiiune si de amabilitatea d-lui Mironu Vlasto si amuallesu, d'in vre-ua 5000 bucati, 250 bucati pentru collectiiunea mea.

Intre acestea : 2 Constantinu II, 4 Constante II, multi Constantiu II, amendouemodullurile, mai multi Constantiu Gcalu, Julianu 11, Valentinianu I, intre cad unumicu medallionu ineditu, Valente, 12 .Procopiu si cati-va Gratianu.

Me oprescu la Procopiu in acestu articulu, ca celu mai interesante d'in acesta a-flare in privintia raritatii, pentru co nici unu Vetranion, nici unu Delmatiu, nu s'agasitu; si pentru co, unindu pre acesti duoi-spre-diece Procopiu cu alti 30 ce pose-deamu de mai nainte,pre cad i amu gasftu érosi intre alte multe bucati ale epo-cei, la ua dama in Caracalu, care dama d'in nenorocire, cu tete co 'i aratásemu im-portanti'a moneteloru ce posed* le a topitu pre tete, in numeru ca la 3000, ca sa

modal-

91

fin argintaria de zestre unei'a d'in fiicele sale, amu inainte'mi déro nun nu-meru de 42 Procopiu, perfecta conservare, cei'a ce nu credu co mai existe in vre-uaalta collectiiune.

Asia, in acestu articulu nu facu altu-ceva decatu sa descriu acésta medallia.Procopiu a fostu unu usurpatoru in Oriente, sub Valente. S'a nascutu inteua fa-

milia illustra in Cilicia, la annulu 334 de la Christosu. Erd ruda cu Julianu II Aposta-tulu si prin urmare cu Flavianii. A fostu tribunu si secretaru alu imperiului subConstantiu II. Julianu ir, facendu-se Imperatu, i a datu titlulu de Comite.

Candu Julianu mergea sa se báta cu Persii, la annulu 363, l'a lasatu pre dinsuluin Mesopotamia. Juliann murf in acelasi annu in batai'a de la Ctesifonu.

Jovianu, care a urrnatu lui Julianu, insarcink pre Procopin, ca ruda si ca arnicaalu lui Julianu, sa adduca corpulu lui Julianu la Tarsu. Implinindu'si acésta mi-siiune Procopiu s'a retrasu in Chersonesea Taurica si a stAtu in Calcedonia. CanduValente s'a urcatu pre tronulu imperiului Orientelui, concedatu lui de cotra frate-seu Valentinianu I, Procopiu a conceputu ide'a de usurpare.

Plecandu Valente in Syri'a la 365, Procopin, prin ajutorulu mai multoru amicico avea in Constantinopole si in uncle legiuni tari 'si adduceau aminte de guverna-rea si isbendiele lui Julianu si de meritele Iui Procopiu, recunnoscute sub Julianu,isbutf a fi numitu si recunnoscutu Imperatu in Constantin4o1e si se si putli punein capulu unei armii, destulu de considerabile ca sa invinga pre Valente. Plea, dérodupe dinsulu in Capadocia, uncle se afid atunci acest'a. Valente, avendu ostire pucinacu dinsulu, fu silitu sa fuga de Procopiu. Déro , aflandu despre acést'a cate-va le-giuni d'in Oriente ce erau devotate lui Valente, alergára in ajutorulu lui; si acumuValente, imputernicitu, pornf dupo Procopiu, ilu ajunse in Frygia lunga Nicolea siincepfi batai'a. Procopiu fu invinsu, si Valente, prindiendu'lu, puse sa'i taia capulupre care nu tramise lui Valentinianu I, frate-seu, in Occidente, in annulu 366.

Astu-felu fini Procopiu, dupo ce a purtitu purpur'a usurpata optu luni de dile.Despre typulu si legend'a aversului pre medalli'a lui Procopiu de argintu, amu pu-

eine de disu, pentru co téte effigiele stint : bustulu spre drépta, diadematu, cu barbasi cu legend'a :

B. N. PROCOPIYS. P.F. AVG.

Reversulu este: VOT V. pe duoe linie, intr'ua cununa de lauri differindu, in imple-tire de cate ori differe litter'a numerale, semnulu monetaru alu atelierului in cares'a batutu, cu care differen-tia de semnulu monetaru dif-fere si fisionomi'a effigiei, sidispositiunea barbei, si or-namentele diademei. Bus-tulu I nperatului este totu-

d'a-un'a accoperitu de palu-damentu.Trasurile portretu-lui differe mai multu pre bu-catile batute afOra d'in Con -stantinopole, si differe penela neasemenare completa.

Exerg'a déro, numai, este cei'a ce mai pete fi interesante la monetele lui Pro-copiu, adico litterile indicandu orasiulu undo s'a batutu si litter'a numerale indicandunumerulu atelierului in care s'a batutu bucit'a, sen numerulu emiterii.

g2

D. Cohen, celu mai insemnatu numismatu pentru monetele romane pene la ince-tarea imperiului de Occidente, in intinsulu seu uvragiu si celu mai completu peneastacli (Descriptions historique de& Monnaies etc.) tiparitu la 1862, da in exerg'aacestui unicu reversu alu lui Procopiu pre argintu, numai litterile :CS,CT,KVA. sea SMN.Nu va fi cititu ore reu d. Cohen pre T, de la exerg'a CT, inlocu sa 'lu citesca F P gresiala care vcclemu co a facut'o si Mionnet, si altii inaintede Mionnet; pentru co aru fi pre mare numerulu ateliereloru monetare, deco s'arusocoti T (ran), in valerea sa numerica, si altu-felu nu aru avee nici unu sensu, pen-tru co C latinu indica Constantinopole si litterile grt CA numerulu atelierului sOu aluemiterii.

Intro 42 dinari ai lui Procopiu ce emu inainte'mi, siege au exerg'a C. A. C i-nitial'a Constantinopolis, si A (a/la) littera numerale a atelierului, indicandu atelic-rulu No. 1, in dispositiiunea urmatere :

Patru C. A si duoe CAPatru au in exerg'a C. B (iva); dintre cari trei C. B si uttulu CBTrei-spre-diece au C. F. (TaHla); dintre cari diece C. F. si trei Cr;Cinci au C. A. (8EXTa.), dintre cari trei C. A si unulu & D, adico litterele a rebours.Trei au C. E (a2roriAoy), CE.Done au C. S. (cstip,a) CS.Doue au C. Z (Op) dintre cari unulu C. Z si altuln CZDoue piese au in exerga KVA (nedespartite prin puncturi) adico KV, Kysica si

atelierulu set' emiterea.Doue au KVB (asemene) adico : KV Kysica si B atelierulu sOu emiterea.Trei asemene nedespartite SMN. (Sirminium).Cantariti impreuna acesti 42 dinari ai lui Procopid'mi au ditu85 grame, 99 centigrame si 87911588..1Jledii'a dero a denarului lui Procopiu este cle 2 gr. 4.; differe cu 12 centigrame

de medii' a ce da d. Cohen in not'a sa de la pag. 285, vol. VI modullului nticu alu ace-stei epoce, cu 1 gramu si 92 centigrame de la Julianu II in josu, in care categoriaintra si denarulu lui Piocopiu , pene la Theodosiu, candu se urea Orosi la medii'ade 2 gr. 2 c.

Voiu awe occasiiunea a observe acest'a in articululu urmatoru acestui'a.(*)Pre unu reversu alu dt nariului Constantinu II se urea numerulu emiterii pene la

C. II adico No. 80, si acelu reversu alu lui Constantiu II s'a batutu in alu 25-leaannu si celu penultimu alu stepanirii lui atatu de bine intemeiata, in vreme ce uni-culu denatu alu usurpatorului Procopiu, care n'a domnitu de catu 8 luni de dile si cumari greutati, n'a pututu ajunge pene la 300a editiia numai in Constantinopole.Deci urmedia co atatu M onnet catu si d. Cohen au luatu pre F (yaRt.a) dreptuT (Tan).

Credu dero, co aiatu pre denarulu de argintu alu lui Procopiu, citatu de Mionnet

(*) Acelu articolu n'a apparutu.

A.

;

93

si de d. Cohen, cumu Si pre bronzulu micu cu: FEL. TEM. REPARATIO, publicatu de Mio-net, na este altu decatu litter'a numerale d'in alfabetulu grecu r, afera numai decopre bronzulu micu alu lui Mionnet, T despartitu prin punctu de CONS. nu aru faceparte d'in vorba si aru alcotui: CONST. adico Constantinopole , fora indicare de ate-lieru séu de emitere.

Anco unu alu 43-lea Procopiu mai posedu in collectiiunea mea , care este in t6taflorea tiparului, déro nu pete ave altu interesu decatu unu interesu monetaru, pen-tru co t6te litterile legendei pre aversu si chiaru semnele d'in exerg'a reversulu,sunt intern si anco , ce este si mai curiosu , co sunt si derangiate; lucru care p6tedá occasiiune la mai multe cestiiuni asupr'a turnarii seu baterii nmetei in acea epoca.

D'IN RAPPORTULU Dki C. BOLLIACU COTRA pin MINISTRU ALU INSTRUCTIIUNEI PUBIACE, RELA-

TIVU LA EXCURSITUNEA SA ARCHEOLOGICA IN ROMANI'A, PUBLICATU IN cMONITORULU

OFICIALU) D'IN 1869 Nr. 222, 223, 224.

Caracalulu, care 'si are numele din poreclirea ce s'a datu in Roma lui Marcu Au-reliu Antoninu, numitu Basianu pene la verstdde optu anni, candu l'a creatu Cesaretatalu acestui'a, Septimin Severu, orasiulu Caracalu s'a pusu lunga:coloni'a Antonina,precumu se pusese poreclirea de Caracala lunga numele lui Antoninu. Acesta pore-dire a crudului Antoniu ii yang de la ua haina lunga, numita Caracala, cu care s'aaratatu tiranulu intr'ua di in Roma, si pe care a urmatu sa o perte. Totu astu-felusi orasiulu actualu perta numele seu d'in poreclele lui'Antoninu, pentru co si dinsulus'a imbracatu en vestigiele celebrn i colonii Antonina, si 'si a ziditu bisericile, ca-sale si curtile cu caramida si pétra d'in Antonina.

La 20 iuliu, insocitu de dhl prefectu, amu mersu la ruinele coloniei Antonina a luiCaracala, pe cari ruine se inti tide astadi unu satu mare, numitu in limbele slave Re-cic'a, de la apele cele multe si frumese cari au strabatutu si au ocolitu alte dati ce-tatea. Era dumineca si prin urmare toti locuitori Recicai si ai sateloru d'imprejuru,locuitori toti pe aceste intinse mine ale celei mai intinse colonii din Dacia Trajana,s'au intrecutu sa vina care en ua sapa, care cu ua lopita in mana, la invitarea ce s'afacutu din partea administratiiunii. Amu profiltu de acesta occasiiune; amu ronduituca vr'ua 150 Omeni pe la cate-va movile dintre cele ce au mai remásu nesapate decautatorii de comori pe acestu intinsu campu alu mortiloru, strabuni ai nostri; si cuvr'ua alti 100, amu intratu in cetate, in cetatea pe care trebuia se o ghicesci, pentruco au mai remasu pré pucine lucruri cari sa p6ta indicá ocolalu ei, drumulu cola mare,ulitiele si pietile ei. Caracalulu intrgu si mai tete bisericile si casele zidite dupovremi in prejm'a locului, s'au facutu d'in materialulu scosu de eine a voitu d'in An-tonina lui Caracala.

AfOra de 12 secoli intr(gi, printre cari acestu orasiu romanu a trebuitu sa Attireaviditatea si cupiditatea ignorante a generatiiuniloru co au scosu necontenitu d'in.

94

tr'ins'a p6tra cioplita, caramicla prodigi6sa si differite obiecte si vase in t6te meta-lurile, cati-va anni d'in urma, in care in judetiulu Romanatiloru intregu s'a pusu cut6ta furi'a, d'in porunce strasnice sa gape cetatea fora nici ua consideratiiune in Mesensurile, pene la temeliile ei, ca se gasésca banuti si anticutie pentru unu mare a-matoru de asia lucruri si Mae potentu, cati-va anni din generatiiunea n6stra, au des-figuratu cu deseversire aceste mine.

Cu We acestea Antonina, jafuita, sfasiiata, sdruncinata, mai pastrOclia anco in si-nulu ei cu ce sa fan admiratiiunea multoru secoli de ad 'nainte, pentru acele lucrariimense si solide, cu cari nemuritorii legionari, alu caroru sange si inima au degene-ratu in noi, sfidau periciunea si legile timpului, stabilindu eternitatea fapteloru ome-nesci in faci'a fapteloru creatorului.

bine-cuventati, pe catu va mai traf remasitra acestorn ruine, acei Romani,cari au avutu ide'a, in timpulu delimitarii locuriloru celoru essiti din servagiu prinactulu d'in 2 maiu, fia bine-cuventati acei Romani ce au pusu urechi'a ascultat6re latipetele mole desperate in acea epoca pentru ruinele d'in RPcic'a, ruinele d'in Celeisi ruinele de la Turnu-Severinu. Aceste centruri mad ale gloriei strabuniloru nostri,aceste tarii in cad se continu acte si documente de nobilitatea, drepturile si meritelepatriei nostre, s'au substrasu ravagiului si nici man'a profana a destructorului nu leva mai ataca, nici plugulu nu va mai trace paste dinsele, pone candu mijlOce mate-rial° voru permite unui guvernu ea acest'a sa fan sapaturi seri6se, spre descoperiresi eonservare, éro nu spre amestecu si spre distrugere, sapaturi ca acestea, urmatedupo exigentiele sciintiei, si pa cari, permiteti, domnule ministru, sa o dicu, nu leamu pututu effectua decat u numai dtunci candu in capulu ministeriului instructiiuniipublice s'a afiatu ministri a caroru capacitate i a facutu sa fia convinsi co numaisciinti'a p6te face istori'a unei tierri, si ua ti6rra fora istoria, aiba ea od cate me-rite, nu 'Ate servf decatu traficului, ca materra d'in care se scotu banii.

Ruinele Greciei au datu viOtia Greciei; istori'a n6stra ne p6te conserva numai, nep6te inima contr'a elementeloru ce se scolu d'in tOte partite asupr'a nationalitatiinostre.

Amu gasitu multe obiecte in mormintele ce amu sapatu, si la cate-va eercari ceamu facutu in cetate, si mai cu sOma pe la mOra, vr'ua siepte, optu lampidne in-tregi, in differite forme si de differite marimi, cate-va urciewe intregi, duoe fragmentsde marmore, unulu representandu unu cuadrigu si altulu ua alta grupa : ua oglindade argintu cu Psyche si Zefyru si unu Amoru in dosu, lucrare artistica; si multe alteobiecte, stricate d'in nesciintra si neindemanarea sapatoriloru.

Acf se gasescu monete d'in mai multe epoce; mai cu s6ma anse de la Septimiu Se-veru pene la Aurelianu, si de la Constantinu pane la Onoriu. Acf amu adunatu multemonete de pe la tierrani. V edi&ndu co in la-intrulu cetatii a sari neregulatu, foraplanu fixatu, este perdue de timpu, m'amu pusu sa ciutu sarcofage si amu si gasftudime, unulu erosi totd amblatu, si altulu in totu intregulu seu.

Pane a nu desert pe acestu alu douilea sarcofagu importantu, trebuia sa observuco Romanii aveau obiceiu, de cele mai multe ori, sa 'si ingr6pe mortii afora d'in ce-

Pia

295

tate; si cei mai avuti se intreceau in luxulu morminteloru , sarcofageloru , monu-menteloru si mausoleeloru, cari serviau si dreptu infrumusetiare la intrarile incetati.

Alu douilea sa observu co numele genericu de sarcofage ce damn astadi tronuri-loru si morminteloru de 'Ara, este neexactu, pentru co sarcofagu s'a disu de eotraGreci unoru tronuri numai, facute dintr'ua petra ce se dice co se gasi'a la Corinthu,si care aru fi avutu proprietatea a consume si a abserbe, numai in patru-dieci dedile, corpulu ce se depunea intr'insele. Deco déro sarcofagulu, precumu indica si de-finitiiunea vorbei, avea proprietatea a consume in patru-dieci de dile corpulu ce i sedepunea, unu tronu de pétra care conserva duoe mii de anni corpulu ce i s'a inure-dintiatu, s'aru putea, numi mai exactu sarcofilactu decatu sarcofagu.

Sa nu me intinclu anse in definitiiuni de vorbe, si sa dicu si eu ca feta lumea, pre-cumu nu diceau Romanii anse, la tronurile si mormintele de pétra : sarcofagu.

D'a sting'a drumului romanu, la intrarea in cetatea Antina, in aceeasi disposi-tiiune ca si celu de sub tind'a de la Celei, en totu latulu spre drumu, in gradin'a unuisaracu sateanu, pe care l'amu despagubitu prin buna invoiéla ca sa me lase sa sapu,la aduncime numai de ua jumetate metru , amu datu de sarcofagu : amu facutusiantiu largu in jurulu lui ca sa se pita ambla cu inlesnire pestle mai josu de base;amu ridicatu totu pamentulu de pe capacu Cu ascutisiuri de lemne si cu manele, pen-tru ca sa nu so sgarie de vr'unu instrumentu de feru; l'amu maturatu si l'amu spa-latu de tote partile si amu vediutu aceiasi forma identica cu celu de la Celei, nevamai scurtu numai. Doui mesteri cigani, cu daltele si cu ciocanele loru, erau aci. S'apusu unulu la unu capeteiiu alu sercofagului, altulu la celu-altu si, prin sistem'a ceamu adoptatu, s'a scosu anteiu plumburile, apoi se6bele de feru. La curatirea cimen-tului d'in jurulu capacului, mi s'a anunciatu nenorocirea cea mare; furnicele, acestedestructere implacable ale interiorului sarcofageloru, ele 'si facuse locu printre ci-month si essiau dreie pe duce puncturi, spariate, cu ouele in gura. Amu ridicatu ca-paculu celu greu cu funi'a, en lemne si cu manele, si l'amu datu pe jumetate alaturi,ca sa potu cad in la-intru. Acest'a fiindu resufl, tu, profumulu deliciosu, care s'a exa-látu celu d'anteiu de la Celei, nu mai era : der() unu fenomenu extraordinarum'a surprinsu; accoperitu usioru si pis alocurea de pamentulu celu cafeniu alu cada-vreloru scosu de furnice negresitu, d'asupra so vedea mai intregu capiculu cusciu-gului de lemnu, f6rte frumosu lucratu intetra templaria strania.

Amu datu afera cu multa ingrijire, pamentula de d'asupea, si amu ridicatu acestucapacu dreptu, despicatu in duce. Aceiasi dispositiiune a corpului, capulu la media-nepte, picierele la media-di, ca si la celu-l-altn. Nici ua frundia de dafinu, differitetiesaturi topite; abié desemnulu loru se distingea.

Amu inceputu cautirea Orosi de la piciere; nici unu urcioru; ua sticla, care a ser-vitu de lacrimáru, sdrobita talpile de pluti de la piciere, mutate de la locu'u loru, decotra furnici negresitu, si trase d'asupr'a. Amu observatu 6sele pane la mijlocu simi s'a parutu de femeis; unu innelu mica negru m'a incredintiatu si mai multu co esteasia, unu lantisioru si unu cercelu de aura 'mi a confirmatu co a fostu femeia si cer-

d'in

96

canulu gurei, cati-va dinti stricáti au constatdtu co a fostu ua femeia in versta, nuanse betrana.

Nici la acest'a nu s'a conservdtu nimicu din perulu ei, nici din vestmintele ei; déroamu gasftu acumu differite obiecte 3e n'amu gasftu nici in ceIu d'anteiu, nici in al-tele mai nainte. Eto ce amu gasftu : anteiu capáculu cusciugului, de ua frumusetierara si conservare miracul6sa cu tote bronzurile pe la inchiaiaturi in numeru de 12,si cu br6sca ea chiaia inteins'a; differite belciuge de bronzu in jurulu capácului, side ua miraculOsa conservare, pentru co, de pre cinci monete de bronn, pe cari le amugasftu in mormentu,si dintre earl cea mai noua era a lai Caracala, aratandu pu-terea tribunitiiale pentru a 16-a 6ra, Imperatu pentru a dou'a Ora Consulu pentru apatr'a Ora, cari acestea combinate ne dau annulu Romei 966, Oro alu mantuirei 213,adico vechime de una miia sicso sub) cinci-dieci si siese anni,este miraculosu lucrusa se pastredie unu lemma sl.btire in asia stare. Alu dunilea, amu gasitu duoe zd-ruri de chililibaru. Alu treilea, amu gasitu unu briceagn inchisu en plaselele inform'a unui picioru micu de cal ra. Alu patrulea, amu gaqitu caramid'a care aservitu de sapunu la spaldrea corpului. Alu cincelea, amu gasftu unu acu lungude filde,iu cu ua forma elegante, care 'i a tinutu perulu. Alu sieselea, amugasftu unu fusa de fildesiu cu parsnelulu de chihlibaru. Alu sieptelea, amu ga-sItu ua basicutia subtire, care a pututu servf, credu, dreptu medallionu de auru.Alu optulea, unu cercelu de auru fora midi ua pétre; parechi'a lui, dOco va fi avutuparechia, n'amu putut'o gasf. Alu noulea, amu gastfu unu lantisioru de auru, care sevede co aru fi avutu si margaritare, ddro acestea n'au pututu resiste. Alu diecilea,amu gasftu nnu colanu séu ua braciara, coci este fOrte descompusa; a fostu f6rte finulucrata,este drumicdta cu totulu; nu este de auru, clOro incarcdta de margaritaretOte stricAte. Alu unu-spre-diecelea, cinci monete de bronzu : unu bronzu mare,Septimiu Sevelu, n-versulu. Adventi Aug. Felieissimo S. C. Severu in haine mill-tare, calldre spre drOpta, ridicandu man'a drOpta; variatiiunea No. 477 d'in Cohen,batuta la annulu mantuirei 196; alto trei bronzuri de medallionu, f6rte fruste:Faustina juna si Julia Domna, si unu bronzu micu fOrte, cu reversulu ce amu indicátu. Alu duoi spre-diecelea, ua mica turta de faina alba, redusa pene Jo transpa-rentu. Ala trei spre. diccelea, amu gasitu unu peptene , care se vede co a fostu fOrtedelicatu lucratu, do o l'amu gasita sdrumicatu cu deseversire. Ala patru-spre-diece-lea, amu gasftu unu obiecta ciudatu : unu sulu ea de 12 centimetri, re care auntpetrecute rotitie de chihlibaru, strinse un'a de alt'a, avendu la amendoue capeteilecate ua rdta mai mare totu de chthlibaru. Fost'a unu mosern TOte aceste chi blibaresunt, dupo cei'a ce cunnOscrmu astadi, chihlibare de Buz^u. Alu cinci-spre-diecelea,amu gasitu mai Inuit,' obiecte differite, sforamkte seu topite, despre eari nu'mi rotadd sOm'a. Si, in fine, ala siese spre di clea, amu gasitu si unu innelu nrgru, frumosu,de ua cornpositiiune despre care drosi nu'mi potu dd. sém'a.

Nici in acestu monumentu nimicu care sa indice numf le mOrtei. Potu affirmd numaico a fostu ua ferneia in versta de mijloeu, apartinendu unei c3se avute, si rare ur-m6dia sa se fi ingropatu in annulu de la Christosu 213.

97

T6te sapaturile la Recic'a s'au facutu in siOse ore do duminica , incependu de la10 si lucrandu pene la 4; s'a Ulu 6meniloru de beutu in abundantia, bacsisipri defia-care ce a gasftu celu mai micu obiectu.

K.

RELATIIUNE DESPRE CA EXCURSIUNE LA RECIC'i, PUBLICATA IN DIIARULU IN-FORMATHUNILE" D'IN BUCURESCI, No. 188, ANNULI' II, 1870. DECEMBRE 31,

de Domnulu Y. A. Urechia (1)

In primavOr'a acestui annu, lun'a martie, locuitorii d'in commun'a Recic'a, acelusatu situatu pe loculu celebrei cetati a lui Caracalla, d'in feramaturile cari'a se duràmai totu orasiulu ce astadi e resiedintea judetiului RoTanati, locuitorii acesteicommune incepura a trage unu siantiu de incunjurare a vetrei satului. Lucrandu laacelu siantiu, ei dadura de tum sarcofagu de pOtra. Svonulu ajunse indata la prefec-tura, si intelligentele prefectu d-lu Quintescu se grabi a annuncid, ministrului deculte de atunei, d-lu G. Marzescu.

Insarcindtu de d-lu Marzescu, eu merseiu insocitu, de pre a mea cercre, de d-lu in-gineru Robrscu, ca nu numai sa asistemu la desfacerea sarcofagului si sa invento-riamu obiectele ce s'aru afld (asid ne diccau adresele d-lui ministru), d6ro cu gendusa facu, ajutátu de collegulu men, unele preparative de cercetari pentru viitoru, demai mare val6re.

Ajunsi la Caracalu, fixkramu cu d-lu prefectu diva urmai Ore pentru desfacerea sar-cofagului, carele fusese lasátu in pamentu, neatinsu, pusu totu timpulu pene la so-sirea ndstra, sub paza de genclarmi.

La 11 ore, d-lu prefectu Quintescu, d lu subprefectu rtspectivu, mediculu orasiu-lui si mai multe persOnne not abili d'in orasiu, merseramu la Antin'a, prin callea op-pusa sioseei lui Traianu, spre delutiulu pe care este cladita biseric'a satului.

Acolo no adastdu vre ua 40 de sateni, angagiati cu plata pentru sapaturi.Daduiu tOte povatiuirile necesarii pentru ca sapaturile in jurulu sicriului de pétra

sa se fáca cu ingrijire, in vedere cu nedaundrea figureloru, deco s'aru afld pe exterio-rulu lui; Oro collegulu mcu si amicu d-lu Robescu indic pe planu situatiiunea in careafláramu sarcofagulu.

Pe candu cu harnicia satenii sapdu in jurulu acelui sarcofagu, eu bagkiu de sémaco intr'ua parte a siantiului ce se luc a erau ici co'O urmele unui zidu, de 6ra-ce sa-ratorii aflára caramidi mari in forma de lespede. AcOsta descoperirc ne interesá potudice mai multu decatu sarcofaguln, cod sarcobgele nu sunt rare a se aflk la noi.

(1) Seri'a astra de annexe se afI6, sub tiparu, candu ni se improsp:tá memo-Pa despre excursiu-nea archeologica, pe care o publicamu aci, si care, de-si restrinsa sub punctnlu de vedere alu explo-ratiiuniloru, presenta anse multu interesu ca descriptiiune a localitatiloru si ca explicare a unorufapte attingetOre de monumentele antice de la Recic'a.

298

Pucine lucrari ce intreprinseiu me pusera in aituatiiunea placuta amentele unui muru (zidu), intinsu la pucina departare de loculu undecofagula. Amiculu meu d-lu Robescu delinia pe planulu situatiiunea aceluilungimea lui pe catu fu descoperita.

Acestu muru fu de caramidi cuadrate,iutrelegate cu ua migma calcaria farte a-derenta ; cei'a ce facea ca sa fia tare ca depOtra. Pe ici pe cola se afla anse si patranecioplita.

Acumu, ce este acelu muru ?Era, pare-sA, ua incunjuratOre a cetatii,

coci tin departe de sarcofagulu aflatu, da-duramu deurmele uneicai pavate side na soluti-iune de con-tinuitate inmurulu des-coperitu, ca-re indica, coacolo fuseseua 'Arta, uaincetare sprecare somastratl'a pava-ta. Sarcofa- a). Biseric'a d'in Recin'a b). Sareofagele. a). Muni rornann.

clá de funda-se gasise sar-

mum in

pusu,de pre o-

b.ceiu, apr6-pe de drumu.Murulu apa-ra culminen-ti'a pe carese aflaadi bi-seric'a, d'inpartea

De am-bel e laturi e-ste valle; ladrOpt'a pri-vindu sprenordu, e uaspecie de pre-cipitiiu ; lasting'a se in-tindea in va-le orasiulu,precum pro-badia ocea-nulu de cara-

gul fusese de- midi sfera-mate si resturile de pavagiu de siosele ce cereetaramu. Daduiu cu gendulu, vedienduconflguratiiunea topegrafica si !:ncrucirea cailoru, co pe loculu uncle se afiase sarco-fagulu, era necropolea cetatii. Lesne ne puturamu convinge, coci indicandu sapaturila abie unulu sOu duoi metri de la sarcofagu, in directiiunea caii ce essia, d'in mu-ruin descoperitu, indata satenii mai dadura de MN1 alu duoilea sarcofagu, la mira-roa si curiositatca lumei care se adunase in jurulu nostril.

Daro pane candu facuramu aceste studii sarele inaintase multu; fuseiu deci silitua renuncia, la cercetari, mai cu sama co nici nu dispuneamu de fonduri on cari sa leurmarescu; guvernulu ne procuraqe numai drumulu; spesele de cereetare le facuramupe comptulu proprin. Ne concentraramn deci asupr'a de,groparei sarcofageloru. Elefura ante la aduncime de 55 centimetd, si anume, unulu in directiiunea nordu-ves-tica si celu-l-altu in directiiunea sudu-vestica.

Primula sarcofagu are ua lungime exteriare de 2m,80, lungimea interi6re :latimea exterióre : lm,02; latimea interiare : 0m,72; aduucimea : 0m,69.

sudi-ca.e

0

\\\'

99

Alu duoilea sarcofagu are ua lungime exteridre de 21%10; lungimea interióre :

lm,80; latimea exteri6re : 0m,80; latimea interiöre : Om 59; aduncimea :POtr'a sarcofageloru e cea ordinaria, gressia tare. Nici ua urma de figure, de sculp-

ture. Taierea petrei neluciata.Ambele sarcofage erau in stratulu lessului; capdcele loru erau acoperite de pa-

mentu depusu, negru, vegetalu, cuprindindu feramaturi pucine de pétra, caramida,cioburi, scoici, melci, etc. Acestu pamentu era anse forte intielenitu.

Inainte de a procede la ridicarea capacului Ia sarcofagulu primu-afiatu, ilu inspec-taiu in tOte directiiunele si ilu gasiiu spartu la capetulu despre appusu. Spartur'a eraanse astupata cu tierrena d'in stratulu lessului si se intindea parte in capacu, partein cutei'a principale a sarcofagului. Spartur'a anse nu putea do, trecere unui omu,fiindu de dimensiiuni mici, totusi clestulu de mare ca sa se fi pututu se6te d'in sarco-fagu obiectele de pretiu.

Resturnaramu cu mari difficultati ingentele capacu si ne aflaramu dinaintea unuisarcofagu pEnn, indesatu en tierrena. Direseiu cu mare ingrijire sc6terea tierrenei,ca sa nu se strice obiectele de luta ce s'aru fi putiltu afia si ea sa nu deranjamu posi-tiiunea scheletului.

DOro ne era reservata ua deceptiiune Ose le scbeletului erau imprasteiate in desor-dine, asia co fluiere de la piciOre aflaramu alaturea cu resturile cnnului . . . Bace e mai multu, gasiramu oseminte mai multe de catu la unu sch,letu. AdunaramuCU incetulu osemintele si in tierrena allaramu fundulu unui lacrimatoriu de formaordinaria, cuiele sicriului de lemnu in care fusese asiediatu cadavrulu, si duoe me-dalii cari, dupo curatire, essira forte frum6.,e, ambele de la Antoninus Pius, un'a cureversalu : Marti propugnator., si alt'a cu. : Protectio Aug.

De pre observatiiunea facuta oseminteloru adunate, de d-lu doctoru alu orasiului,scheletulu era alu unei femei. Amu regretatu co n'amu aflatu intregu craniulu. E uamare paguba co toti cei cari au despuiatu sarcofage si morminte, nu pusera grija aconserva craniele. Ele saint indipensabili la studiiulu ethnografiei dacice. Tierren'acernuta ne a mai datu cate-va Ose de la unu animalu micu ce remane sa se determi-nedie de barbati speciali, cei'a ce nici noi nici doctorulu n'amu sciutu face.

Procedendu apoi la desfacerea celui de alu duoilea sarcofagu, ama constatatu coacest'a era spaitu la ambe capete. Ua spartura se facuse Deci si acestuearcofagu fusese amblatu, nu mai era dubiu : Ose le d'in elu nu le amu aflátu t6te, siatunci ne explicaramu cumu de gasisemu in primulu mormentu fluierile de la trei pi-ciOre.

La-intrulu era plinu de tierrena infoiata si de semintie diverse, adduse de sigurude insecte, de furnici. D'in acele semintie conservaramu ua cantitate.

Tierren'a cernuta ne dedil trei medlIii : 1°, Severus Pius Aug.; 20, Lucilla Au-gusta, si 3°, Antoninus Pius. Si aci aflaramu cute de la sicriu si fragmente de ollaria-

Sarcofagele le lasaramu la loculu loru, recommandandu sa se ingrijOsca, Oro ose-mintele se ingropara lunga gardulu bisericei.

Orn,87.

.

d'in-la- intro.

100

II

Acumu unele intrebari : Ce sunt aceste nwrminte ? La ce epoca fura devaskite?Este aci ua problema induoita, care nu avemu pretentiiunea a o resolve, déro care

merita t6ta attentiiunea archeologiloru români.La prim'a intrebare vomu dice : Ore se p6te cu sigurantia determiná categori'a

la care appartinu mormintele, sarcofagele ce se descoperu de cati-va anni in Roma-nia? Sunt ele tOte romane, sett sunt ale vre unei alte rase de 6meni cari pe aci sestracurara ?

In adeveru sarcofagele pene adi cercetate sunt de duoe specii , d'in respectulu ex-terioru : sculptate si nescuiptate (1). D'in respectulu interioru , nu tOte presenta ace-leasi fapte, coci nu in t6te sarcofagele s'au datu preste aceleasi obiecte funerarii.

Obiectiiunea ce, de Ore-ce se gasescu in sarcofage.medalii romane, urmOdia co ace-lea sunt purure romane, adsta obicctiiune nu 'mi pare de locu seri6sa.

In adeveru, dOco in unele d'in vechile morminte ale strabuniloru nostri, amu gasiadi paraoa, monet'a ce se pune in crucea de cOra d'in man'a mortului , put&-vonouconchide co, in acelu mormentu, a fostu pusu unu turcu, unu polonu, unu austriacuect., de pre monet'a ce vomu aftd in cusciugu?

Medalliile ante in sarcofage nu probédia totu-d'a-un'a, de pe mine, co individeled'in ele au fostu d'in gintea de la care fura acele medallii.

Scimu positivu co si unele d'in popOrele cele mai barbare , precumu Hunii, ancoisi ingropau ducii lora in ua specie de sarcofage. 136tr'a ca elementu funerariu o a-flamu anco d'in verst'a preistorica.

AntintOsca'si lectorulu specialmente nararea ce ne facu scriitorii byzantini desprefenerariile lui Attila, despre sicriile de metallu in care fu pusu si cati sicrii furatotu in p6tra asiediate. (2)

De la aceste observatiiuni anse nu conchidemu, in privinti'a sarcofageloru ce des-facuramu la , coci afikramu prO pucine elemente in ele, ca sa potu in cons-ciintia a me extaseid de facie cu pucine oseminte si sa hotarescu en pathos :st'a fu ua frum6sa i multu iubitOre dam sOu ua demna mati ona romana!'

Cdte.-va cuvinte despre intrebarea a duoa ce puseramu.La ce epoca Ore m ii locu despuierta sarcofageloru ce Mann in marte trecutu?

(1) Vodi sarc fagele sculptate de la Galati si Museulu Bucuresci. S'al u face unu serviciu ar-cheologiei prin publicarea de facsimile de pre aceste morminte.

(2) Noctu secreto cadaver est terra reconditum, cujus fercula primum auro, secundo argento,tertio fe ri rigore communiunt...". Iornanclis de Getarum sive Gothorum origine et rebus gestis."Cap. 49.

It, cic'a

d'in

,0114

101

Lectorulu isi amintesce co amu spusu cumu co aceste sarcofage le amu gasitu laua profundi tate de peste jumetate metru.

DOco d'asupea capacului loru era tierreua vegetale, sarcofagele anse erau in stra-tulu lessului. Ce urm6dia de aci?

Acei'a co despuierea urnik cu multi secoli in urma , pe candu adico sarcofagele nuerau dccatu in stratulu lessului, si co de atunci s'au adaosu d'asupr'a lora jumetatemetru pamentu vegetalu.

Despre asemenea despuieri de morminte, en nu aflaiu pene acumu decatu unu sin-guru documentu. Acel'a se repórta la jurnetátea autei'a a secolului alu V-I6 dupoChristosu.

Priscu rhetorele in Lther de legationibus, ne spune co, la 438, Hunii au atacatu peRomani la occasiunea unui tergu d'intre ei si Romani , si au uccisn pre multi d'inacesti d'in urma. Dcci Romanii au tramisu soli la Sciti (Huni), ca sa le impute...Ero Scitii au respunsu co ei n'au facutu acést'a c sa incépa rasboiu, ci ca sa 'siresbune de neajunsuriIe ce au sufferitu de la Romani , pentru co episcopulu cetatiiIiirarga a tmcutu in hotarele loru si, cercundu morinintele,.. le a jafaitu."(3)Sa fia Ore spargerea, cercarea si Uspuierea sarcofageloru de la Recic'a de la acea

data, de la 438 ?Eu nu afirmu nimicu, dOro amintescu acestu documentu importantu, de la Priscu.Deslege cestiiunea archeologii nostri mai competenti, si printo-loco eruditulu no-

stru d-lu Bolliacu.

IV

ln urm'a celoru expuse, sa ne fia permisu a exprime unu desideriu, care do'lu vaasculta consiliulu judetiann de Romanati, va asigurd judetiului ua illustratiiune sichiaru unu mijlocu de inflorire neasteptata!

La Recic'a este totu ce trebuia ca, cu ua cheltuiala de 2000 sOu 3000 ducati, sase puna in vedere ua noua Pompeii daco-romana. Deco s'aru scormoli si ridica pa-mentulu de ua jumetate, multu unu metru intre sioska lui Traianu si culmea pe caree situata biseric'a (dupo stramutarea prealabile a satului intr'alta parte), s'aru de-semnk tOta cetatea entice, cu stradele, pavelele, sioselele si edificiile sale.

Cugeto Caracalenii! Aru attrage prin desmormentarea cetatii loru, nenumerati vi-sitatori, pone si d'in cele mai depaa tate tierri europcne, si deci aru putO sa compen-sedie curendu spesele 1e realisare a propuuerei nOstre.

Negresitu anse co asemene desmormentare nu va trebuf incrediutiata pe manileprimului venitu, ci unei commissiuni de archeologi, de barbati spociali.

D6ro ce sa damn deja svaturi cumu sa se lucredie? Mi se pare co tr6b'a este pemultu timpu la stadiiulu unui piu desideriu !

De ua camu data, Una Caracaleuii,collectiionatori ziosi d'in mormintela Recicai,ca onor. din hianu, sa se conserve bine cele desmormentate, intro cari si ultimele

(3) Vedi Sincai Chronic'a Romaniloru" t. I, p. 79, vede citedia pre Katona in Synopsis Chro-nologica" i altii.

doue sarcofage, cari sunt de parere sa se lase la loculu unde sunt afikte, anse subcatu de modeste acopereminte de scanduri, spre a se crutiá de intemperii !

L.NOTIIIINI PRIV1TORE LA STA.THUNEA ARCHEOLOGICA D'IN VADASTR'A,

EXTRASE D'IN ARTICOLII ARCHEOLOGICI AI

d-lui C. Bolliacu.

D'IN 4TROMPETVA CARPATILORU) ANNULU X. 1872. No. 965 D'IN 2/14 FEBRUAR.

Asta-véra amu scosu de la Vadastr'a, uncle intemplarea a facutu sa sapu, cau-tandu altu ceva, cinci, siesse vase intregi cu differite forme dintr'unu stratu casa dicu asia, de cioburi, printre cari n'amu gasftu nici unu obiectu catu de micu denici unu metalu, ci numai cate-va obiecte de piara precumu : custure de silexu, pe-tre de silexu rotunjite pentru prasteia si duoe topOre de granitu verde, si cate-va o-biecte de osu.

Trebuia sa spunu co Vadastea, care vine negresitu de la Vodastra,ApOsa cumuamu dice, este la 10 kilometri departe de Dunare, si ocolulu in care amu sapátu,se formédia incunjurdtu de ua garla mocirlOsa care se face din multimea isvórelorude prin prejuru.

Amu datu de aceste vase numai la unu metru si jumetáte aduncime, trecendu prin .tr'unu stratu de petrisiu, apoi printr'unulu de lutu galbenusub care si ceva cenusiasi carbune sdrumicatu pre ici pre colea, in acestu ocolu incunjuratu de ape, for-mandu ua garla d'in isv6re.

Amu publicatu mai multe lccuri pre unde se gasescu vase prehistorice de differiteluturi, in mare variatiiune, si printre cari nu se gasesce nici unu obiectu de metalu,ci numai obiecte de cremene, de alte petre si de osu, d'in dinti si cOrne mai allesu.

Vr'ua trei-dieci de vase d'in epoch'a de piétra, intregi cu differite forme, differitedimensiuni si CU differite ornamente chiaru, t6te facute cu man'a, posedu in collec-tiiunea mea, gasite si scOse numai de mine. La Mum amu datu mai multe aseme-nea vase. (1)

Si sa se scia acOst'a, co nicairea pene acumu sapaturf seri6se nu s'au facutu lanoi. Eu amu facutu numai cercari si n'amu aflátu ca altulu sa fi facutu mai multu.

(1) In differiti articoli ai dlui Bolliacu, ce reproduseramu acf, cititorulu a avutu adesd occasiunede a vedé facendu-se mentiinne Ic obiecte antice aflate de dsa in excursiunile sale, ce se faceau ma-totu d'aun'a cu subventiiuni de la ministeriu,si depuse (dice autorulu) la .111-useulu Nationalu d'inBucuresci. Trebuia anse sa constatdmu co acele depuneri an fostu numai laudabile intentiiuni, carid'in nenorocire mai nici ua-data nu au ajunsu la realisare. DIu Bolliacu a cadiutu in infirmitate mainainte ca sa se fi decisu a se devarti de scumpele'i descoperiri si tote obiectele in cestiiune au re-masu deco in interesantea sa collectiiune. Ara fi de urgente importantia Ca Statulu sa faca acuisi-tilunea acestei intregi collectiiuni, spre a inavutf Museulu nostru cc obiecte antice din tiérra de lanoi, ce'i sant cu totulu de lipsa.

10

108

DfIN cTROMPETT'A CARPATILORU., ANNCLU X. 1872. No. 1010 D'IN 20 AUGUSTU.

De la Ce lei m'amu dusu la Vadastr'a, pre care amu descoperit'o eu acumu unuannu co contine monumente ante-historice. Amu mai descrisu acesta localitate an-nulu trecutu. Nu este de prisosu anse a spune si acumu co vine in departare de vre-ua diece kilometri de Dunare si co ua garla lata d'in isvere formédia unu ocolu iucare abie se 'Ate trece cu piciorulu, candu este Mae mare seceta. Acestu ocolu binerotunjitu, formédia ua insula in acesta large garla mocirlesa. Cercarile ce amu fa-cutu acumu unu annu in acésta insula nu 'mi au mai lasatu banuiela co ea nu con-tine in mare numeru monumente ante-historice. Acumu imi remand, dero sa con-statu lucrulu pre differitele fecie ale lui. Acestu ocolu, in linia drépta prin mijlocu,este, de unde se ridica d'in apa pene d'incolo, mai bine de ua-suta duoe-dieci metri.Amu voitu mai anteiu sa vedu cumu este facuta aceita insula, si amu sapdtu la uamargine a ei, pene in aduncime ceva mai multu de doui metri: anteiu, este unu pa-mentu vegetalu tielina ; apoi unu stratu de 15-20 centimetri petrisiu diluviu, subcare petrisiu, este pamentu galbenu. Sapandu ad, awl taidtu ua vatra, intro pamen-tulu addusu si intre pamentulu tielina ; amu constatatu co este vatra, pentru co erapamentu arsu rosiaticu si en carbuni pre dins'a. Amu voitu sa vedu deco asemenea ve-tre, la aceiasi aduncime se mai repeta, si amu gasitu pene in optu vetre asemenea,mai la aceiasi aduncime, in distantia aprepe ca trei matri un'a de alt'a, bordeie, negre-situ a carom lemnaria s'a topitu cu deseversire si n'a remasu nici unu vestigiu.

Credu ca pamentul addusu este d'in largirea albiei garhi spre inaltiarea locului,care locu, incunjuratu de apa lata, pene unde veneau padurile negresitu, serviaacesta insula naturale si facuta, de asilu familiiloru si siefiloru vre-nnui tribu locu-indu in padurile d'in prejma.

Lunga ua vatra mai mare öre-cumu, amu gasitu ollaria mai multa, dero totu im-perfecta, totu facuta cu man'a, totu pré pucinu arse, deco nu uscata la s6re. Amugasitu duoe candele intregi cu gaurile lor prin cari se petrecea c6rd'a spre acataire.

Amu gasitu in acesta insula mai multe petre late de gressia rosia si veneta, intrecari duoe pentru ascutire sea frecare de silexuri si alte petre mai allesu.

In cei'a ce aunt avute epocele antemetalice este ollari'a, si la noi, ca si in tete par-tile pene iu centrulu Americei, pre unde se cerceteclia epocele petrii si ale bronzului,abunda acesta ollaria.

Alta divisiune nu s'aru putea face mai precisa ollariei n6stre prehistoricn, decatualaria donlestica si ollaria cineraria sea mormentale, in care trebuia sa se confundesi cea religiena. Apoi cercetandu-se localitatile, sa se observe deco pre acolo se gase-scu numai silexuri si obiecte de petra, sh deco se gasescu si bronzuri si mai allesuarama native, feru etc, precumu sa se observe si Osele differiteloru mamifere ceS3 gasescu cu aceste obiecte.

Pre uncle nu se gasesce nici unu metalu, ollari'a este grosoldna, ren framenidta,facuta numai cu man'a si reu cepta, deco nu si numai uscata la s6re ; tete ornamen-

104

tele pre ollari'a primitiva, candu ornamente se vedu, sunt fecute cu degetulusett cu unghi'a. Nu co asemenea ollaria nu se gasesce si pre uncle abnnda obiectelede metalu si ferulu chiaru, precumu: Zimnicea, Pisculu Crasdnii, Talp'a etc ; dero,pre acolo, printre vasele cele mai grosoldne, se gasescu si vase perfecto, negre maiallesu si unele si rosii in forme elegante, allesu si bine framentdtu pamentulu; lus-truite, sea mai bine dicendu sclivisfte ; subtiri si mai grese, si CU ornamente diffe-rite, atatu in cssitu catu si in aduncu, pre care nu se vede nici degetulu nici unghi'a,care a trecutu de la Emile drepte la forme de animate de totu felulu si la differitefieri, imprinte d'a dreptulu in aduncu, seu scese prin typaruri in essitu. Ornamentelepre aceste vase au trecutu de la liniele drepte la liniele curba si la spirale.

TOrtele mai allesu, fia ca buze, fia ca manusi, stint in adeveru de admiratu atatupentru elegantra loru, catu si pentru accuratetra lucrului.

Acolo anse uncle metalulu nu este, vasele tete sunt grosoldne. La Vadastr'a, spreesemplu, uncle nu amu gasftu metalu decatu numai ua &eta de 15 centimetri, ldtade patru centimetri si jumetAte la taisiu, si de duoi centimetri la extremitatea carese infiged in lemnu, si acesta dalta, fOrte interesante pentru form'a ei, si pentru conu este de bronzu, ci de ardma rosia nativa,cei'a ce are sa ye preoccupe negresitufOrte multu, domnii mei, (1)la Vadastea, nici unu ciobuletiu de ollaria perfecta.colo unde metala au se gasesce, ollari'a tOta este fOrte grosoldna si nici unu semnude vre-ua rotunjituraprin r6ta. In la-intru se vedu vasele ca invertite pre vre-unuinstru-mentu de lemnu pete, sett si totu de pamentu uscatu, de cari instrumente se gas..scuMae multe,ero pre de-a-fóra ticluite numai cu man'a. Unu singuru vasu ceva maiingrijitu, totu cu man'a anse facutu, ainu gasitu la Vadastea, totu pre lunga loculuunde amu gasftu dalt'a de ardma, uncle amu gasitu ua sageta de silexu admirabilulucrata, duos candele mai ingrijite despre care amu spusu, ale caroru cerde spre a-catidre s'au putreditu, remaindu numai gaurile prin cari treceau acele Ord unu to-porn de granitu negauritu, arise bine facutu, si bulb'a fOrte pronunciata spre intie-enire in lemnu; ce m'a facutu sa presupunu co ad a fostu locuinti'a vre-unui

capu de tribu, vre-unui personagiu insemuatu.Duoe lucruri inaint diu d-v6stre cu mare sfiela, pentru co va fi contrariu opiniu-

neloru acelor'a cari cercatedia monumentele preistorice in Europa, mai de pre la in-ceputulu acestui secolu.

Amu gasitu la Vadastr'a, precumu gasfsemu alta data si la Zimnicea si in altopart: dero ieau Vadastr'a numai, acf, pentru co Vadastea nai se pare ocolulu lo-cuitu in cea mai aduncita vechime, amu gasftu la Vadastr'a, la aceiasi aduncime

(1) Moneta daca &e arama, nu avemu d'in timpulu Daciei autonome, coci acei'a care se dice de a-lima, este unu felu de bilionu. (?bronzu).

Candi' a inceputu anse sa se rebita in Daci'a monet'a ei propria, sub Filipu Arabuln, acésta mo-neta. care s'a batutu in cursu de 17 anni, este tóta batuta numai in arima rosia; pre candu in Vimi-natium (Vidinu, dupo altii Belgradu), care a inceputu a'si bate moneta propria cu 5 anni mai inaintede Dacia, sub Gordianu III, isi batea tóta monet'a in bronzu.

Cercetat'a cine-va pene acurnu originele Baiei nOstre de anima?

A-

cia .

105

cu cele-l-alte vase, cioburi d'in duoe strachini smaltiuite : smaltiulu f6rte grosu, ne-gru, albu si verde; culOrea !Agra incrustata in desemnuri culinii drepte si linii cur-be. Aceste strachini n'au pututu fi fabricate negresitu in acésta localitate ; ddro deuncle veueau, candu Grecii chiaru,déco putemu numi astu-felu pre locuitorii de preatuncea ai Greciei,nu puteau av6 smaltiu? Veneau aceste strachini d'in Egyptu ?Gasescu multa afinitate intre smaltiulu acestoru strachini, si intre smaltiulu anticuegyptianu.

Alu duoilea lucru ce inaintediu este si mai greu de explicatu.Amu gasftu la Vodastea, la aceiaei aduncime a vetreloru, ua lulea! Lulea de a-

celasi pamentu negru, aceiasi framentare cu vasele cele mai fine ale epocei, acope-rita de aceiasi c6ja de carbonatu de yarn ca tOte cele-l-alte vase de panlentu ale ace-leiasi epoce

Cea de la Vadastr'a esto intacta, are form'a unui melcu, cei'a ce 'mi a rechiamatululellele gasite in America de Nordu, printre cele-l-alte vase ante-historice, desprecari lullelle vorbesce cu enthusiasmu anticarii americani, citati de Lubbock, cita-tiiuni pre cari le repeta si Figuier, in oper'a lui : cL'homme primitif.,

In acesta lulea d'abi6 intra degetulu celu micu,si gaur'a pe care a intratu ua ti6vasea s'a fumatu fora tiéva, este Mac mica in comparatiiune cu ori ce felu de luleamoderna.

Form'a ei de melcu, se acorda fOrte bine cu formele de differite animale ale lulel-leloru antehistorice d'in tierea calumetului. Negresitu co cutezarea va fi cu atatumai mare en catu conjecturile s'aru face mai cutezat6re, in acesta cestiiune de asiamare importantia.

Ce potu afirmd, este existenti'a lulelloru de lutu negru printre ollari'a celta ante-historica in Dacia.

No. 1. No. 2.

Amu gasitu si differite cutite de silexu, intro cari se distinge unulu, cu maueru entotu dinteunu singuru silexu, gasitu de mine la Vadastr'a.

In obieete de ollaria, vase si altele, nu potu spune acf decatu co amu addusu, in

No. 1 si 2. TopOre neganrite de granitu verde, gasfte de PI Bolliacn la 1871, la Vadastr'a. Redusela '/1 d'in marimea originale.

8

lod

dat'a acdsta, 26 vase de la 30 centimetri in josu, cari sa impartuollaria mormentaria, t6te intácte, pentru co nu numeruau si ele interesulu lora; nunumeru asemenea pre celeromane de cari avemu f6rtemune si prin musee si pela particulari. Aceste vasecari le amu addusu estimpu,snnt d'in patru localitati:de la Calomfiresci , de laZimnicea, de la Vadastr'a side la Maglavitu.

Cele de la Vadastr'a santNo. 3.

in ollaria de casa simulte altele sparte cari 'sicele mai primitive, si ace-stea se potu numi d'in e-poch'a petrei fora siovaire;cele-l-alte, tOte dace, santd'in differite epoce de civi-lisatiiune ddca, cu t6te co,af6ra de Zimnicea, amu ga-situ silexuri si obiecte debronzu, cu dinsele impreu-na, si mai in tOte cele-l-alteparti.

No. 3. Bulla de cremene pentru prasteia, gasita de d. Bolliacu in sapaturile ce a facutu in 1871, LiVadastr'a. Redusa la 'is d'in originalu.

D'in CTROMPETT'A CARPATILORP1 ANNULCXL No. 1059, WIN 1/13 APRILIE 1873.

Sa vorbimu anteiu de Vadastr'a, lasandu mai in urma Zimnicea, Izlazul etc.D'in t6te puncturile prehistorice sdu nehistorice, descoperfte si cunnoscute de mine

pene astadi, in numeru de vre-ua duoe-dieci, Vadastr'a este singurulu care s'aru putddice si ua locuintia lacustre, de-si nu pre lacu, dOro mai incungiurata de t6te partilede ape, care in vechime negresitu co au fostu cu multu mai mari de pre catu suntastadi.

Amu totu sperátu co relatiiunile ce amu data despre ac.astu ocolu interesantu, voruface, voru sill guvernulu sa se occupe, sa voiasca a ne insemnd si noi in sciinti'a mo-donna, care preoccupa pe savantii ambeloru hemisfere, adeco sa facemu a se vorbi side territoriulu Daciei in privinti'a acht'a, precumu se vorbesce de ala Scandinaviei,de aln Irlandei, de alu Helvetiiei, etc.

In vanu articubi ! In vanu Expositiiunea obiecteloru, atatu de curi6se catu si inte-resante In vanu rugaciunile ferbinti eotra tutu guvernulu, loti puternicii dilei!

Déro 6re obligatiitmea sciintiei, acea obligatilune pre care o numimu vulgaru ((pa-shave*, se r6te invinge cu nepasárea celoru ce nu voiescu sa o asculte

Amu facutu cumu amu pututu si mu mersu si estimp I. la ',campulu dacicu alumortiloru de la Zimnicea si la ocolulu dacicu de la Vadastea, prEcumu urmedin detrei anni inc6ce.

Vadastr'a, precumu amu mai spus'o, infacisiddia puuctu strategicu si mai multude aparare, incunjurata fiindu de ua sprincéna de malu, semenata cu movile, cmor-minte de heroi,, dupo cumu le numid, Omeru. En jurulu acestui ocolu, d'in malu penein insula, se inlinde ua balta sustinuta do isvOre, de uncle se vede co aru fi venindu

I

tun]

107

si numiroa de Vac 14str'a. Ii mijlocula aceitoi bilti se aridica insul'A, rotunda, natii-rale si facuta de mana de omu, despre care amu mai vorbitu si care se vede co atostu centrulu actiiunei locuitoriloru acestei parti, in epocele primitive.

Amu mai spusu in ce chipu amu ga3Itu a3iediate vetrele bordeiuriloru, negresituale locuitoriloru acestoru insule.

Ide'a a explord totu rondulu marginei interiere alu insulei , si apoi centrulu, mepreoccupd, pre candu amu dátu preste acestu ocolu, locuitu in cea mai adunca vechime.

Ide'a a fo3tu naturale si planulu lesne de facutu; deco executarea? Acf, vorbindunumai de insula, trebuia duoe-trei sute de 6moni, cari sa lucredie cu inima celu maipucinu ua septemana de dile, si eu n'amu avutu acumu decatu cati-va (Sunni si a-mabilitatea intelligintelui subprefectu, d. Iorgu Prijbeanu, precumu si buna-vointi'ad-lui arendasiu Jiianu, de care trebuid sa me grabescu a profitá in duoe dile numai.

Vadastr'a este unu punctu ferte interesantu in archeologi'a Daciei, si numai a-tunci se va puté vede t6ta importanti'a ei, candu insul'a intréga va fi bine explordtain tete partile ei de ua potriva, candu se voru cercetd, marginele ei pre d'in af6ra, la-culu celu intinsu d'in juru, malurile ce o incunjura si movilele ce o impresera.

Veni-va vre ua data si acestu timpu ?Da undo scimu, deco prin sapaturi seriese in aceste mocirle nu se voru descoperi

si probe de locuintie proprii lacustre ?'Mi amu urmitu dem planulu primitivu fora abatere : explorarea interiere a mar-

giniloru, si éto resultatulu.Se mira Lubbock si archeologii pre cad ii citedia elu, co s'aru fi aflandu in mu-

seele Danemarcei etc. mii de aceste obiecte prehistorice si co areheologii Europei siAmericei aru fi gasitu si au pututu adund in pucine ore, de aceste obiecte, cate unumare numeru. Sa se observe anse co localitatile de pre:cari ei au adundtu aceste ob-jecte, erau descoperite de vallurile 1malurilor, de scaderile apeloru si de alte impre-jurari intemplatere. Ce am dice acei savanti profesori si archeologi, pre can ii citecliaLubbock, Cuvier si altii, despre aflarile atatu de importante prehistorice si desprecuantitatea acestoru obiecte gasite pre la noi, in deosebite localitati? Ce aru dice canduaru afld, co in doue dile, cu cati-va 6meni, dintr'unu ocoln, pre sup rafaci'a carui'a nuera nimien care sa trade depositele ascunse, s'au scosu din aduncime de la unu metrupene la unu si jumetdte, presto trei mii silexuri, af6ra de cele lepaddte ca nerepre-sentandu nimicu, d'in cad silexuri ca la trei-sute intacte: sageti, sulitie, cutite, ra-dietori, (helches celtiques), top Ore- ciocane gaurite, petre de prasteia de silexu rotunjite,petre de afundatu plas'a, bolduri etc; irai multi) petre de frecatu semintie, mai multegressii de ascutitu pétea, d'in care unu lustruitoru de ria schiópa en patrn adnncimiformate prin frecatura; matci d'in cari s'au scosn aschii de sageti, cutite etc; mai binede trei-sute obiecte do luta framentatu, d'intre cari vre ua suta scOse intacte; obiectepentrn tiosatura, pentru afundare de plase, pentrn podebe etc, etc; trei omuleti, f6rtediformi, d'intre cad unulu pre unu pedestalu. Amu mai gasitu asemenea omuleti laCalomfiresci; aflu anse co d. Butculescu a gasitu si d sa la Crasani. Apoi ea la vr'uatrei-sute obiecte lucrdte de osu, d'intre cari vre ua siepte-dieci scese intregi; manere

108

pentru arme si unelte de silexu seu de alta petra; bolduri, sulle, undrelle cu gaura,printre cari un'a admirabile de 15 centimetri, unu acu eu gamalia de 6 centimetri,si differite come aseutite, gaurite, intre cari mai alltsu unu coma de cerbu-cianw, cu uagaura larga in care s'aintielitu ua dalta mare (hdche celtique) de silexu, gasfta intacta,corespundiendu cu ua alta gaura, prin care s'a facutu legaturile spre intiepenirea.armei,precumu si alto deosebite obiecte de osu ni iutiellese ; si preste tete acestea, mai binede trei-sute vase di pamentu, d'intre cari trei-die cinci nese intregi,prccumuse potu vede de cutiosi, de differite dimensiuni, de cliff:rite forme, facute fete cu,man'a si fora asemenare intre dinsele, pentru differite usuri: 611e, cane, strachini, con-servandu anco unele aliments de pe atunci, cari aru reclamk analise chimice; vasci-6re eu totulu midi, pentru copii gresitu, duoe lir guri 16rte bine facute, vase de lu-minatu, si, sa nu displaca archeologiloru nostri, ua lulea fOrte curiOsa.

Amu gasitu coji de scoici si meld fOrte frumosi, si ce e si mai cnriosu, coji destridii. (?)

-Amu facutu ua mica collectuune de falci si dinti de differite animale, earns mai

allesu de cerbi. Came si Ose de unu animalu cu multu mai mare decatu bivolulu ac-nala abuncla in tOte partile insulei. Credu, precumu amu mai dis'o, co este de bos-urus.

Amu adunatu vr'ua doue-dieci dinti, cari au set vita de pod6ba.Tate acestea aunt adduse in Bucuresci si se eta la mine, la dispositiiunpa ama-

torilora ce voru voi sa le veda.Negresitu co eine vede multimea si variatiiunea ollariei, a osariei si a petrariei

d'in aceste triste epoce ale omului, se mira. Indata anse ce'si va pate bine inthipufco in aceste epoce, absolutu in lipsa de ori ce metalu, si prin urmare, redusu omulua'si fabrici totu ce'i trebuia la necesitatile lui casniee, de resbelu si la immormen-ta6 numai trei elemente: luta, 'Ara si osu,lemnari'a si pellari'a negresitu coau fostu intrebuintiate, Oro de acestea nu putemu vorbf, pentru co nu ne au pututuparvenf nimicu d'inteinsele;redusu, dicu, a se margini omulu, pentru totu felulude necesitatate a lui, numai in lutu, 'Ara si osu, sa nu se mire atat'a, vediendu coyene si linguea, acesti Omerd 'si o faceau de lutu, neavenduunu istrumentu de metalucu care sa'si o scobesca in lemnu!

Sihxylu si petrosib-xulu, precumu si cele-l-alte stanci, cat nele, c6stele si cele-l-alte6se ale animsleloru ce'si puteau doborf cu ciorragulu, cu saget'a si cu lance t de petra,ii procurau totu ce'i trebuia spre attacu, spre aparare si totu felulu de unelta.

Candu voiu ave timpu sa facu comparatiiuni, voiu aratd, pre catu voiu pate, diffe-rentea ce este intrg aceste objects prehistorice gasfte in Dada, si cele-l-alte analogegasite in alte par ti ale Europei.

Nimicu de\melalu.Pre y artea de amedi a insulei, la ua mica aduncime, s'a gasitu unu singuru

banu: Philin914 Araltau, Colonia Viminatiutn,cu boulu si cu leulu la di Opt'a si lasting'a provinciei ; Annulu

Lucrari romane, precumu apeduceri si altele, au fostu in pi ejma la Vadastr'a, nuanse in insula.

d'in

II.

109

Astu-felu dere pane astadi, remane constatatu co in insul'a de la Vadastr'a nu s'agasitu nimicu de metalu, decatu ua singura Mita de diece centimetri, de arama nati-va, pre care amu gasit'o in sapaturile ce amu facutu annu.

Asteptu unu titnpu mai bunu spre a puté explora acesta loealitate, precumu meritasa fia exoloatata, si m'asi mihni ferte dem vre ua maim profána aru intrá sa'mi a_mestece lucrarea.

Totu co pap guvernulu astadi este a di ordine strasnice sp:e conservarea acesteilocalitati.

Mai este unu lacru de observatu in aeasta insula : obiecte de lutu pentru prasteia, decari amu gasitu annalu trecutu vre-ua cinci-dieci aprepe inteunu singuru punctu aluinsulei, n'amu mai gasitu nici unulu, estimpu in nici ua parte a ei. Ferestreiasie desilexu cu colti bne pronunciati, de cari amu gasitu annu vre-ua siese-dicci la unulocu, Mite raru s'au mai gasitu cate unulu in alte parti ale insului. Top6re gaurite,fia chiaru sparte, nu s'au gasitu decatu in pa rtea opposita de uncle s'a gasitu acestufelu de silexuri.

011ari'a cea mai bine facuta si Ore -emu arsa, unu felu de cuptoru sea ua vatra intinsaspre ardere de vase, s'au gasitu intr'ua singur? parte, de-si vase isolate, uscate la serepen si Ore-cumu cu unu inceputu de ardere, s'au gasitu pre lunga t6te vetrele bor-deieloru, cari bordeie s'au topitu negresitu cu totulu.

Me hasardediu sa facu ua conjectura: nu cumu-va si in acei timui, atatu de aclun-cati in vechime, eran specialitati? Si in acesta insula, locu de retragere si asicurare,erau asiediate manufacturile, pre localitati fixate, cu rnesteri speciali ?

Silexuri differite, (lane si radietori, precumu si vase si Ose, amu gasitu in t6te par-tile, fora distinctiiune pronunciata.

Siepte ascutisiuri de lance, admirabile lucrate, cu dintisiori, de cari numai un'agasisemu annu, si patru dalte mari, totu de silexu, ca acei'a care a gasit'o d. DimitrieSturm in Moldova si'mi a daruit'o mie, cumu si duce cutite, suut, potu dice, pieseleprincipali ce amu guitu estimpu in silexu.

Duoe intrari se ye& co au fostu in acestu ocolu : cea mai pronunciata spre resaritu sialt'a spra appusu. In dreptulu acestoru intrari, cari se desOmna Ore-cumu pe supra-faci'a terrenului, nimicu n'ama gasitu ; mijloculu insulei, cumu si multe parti d'inocolulu interioru, sunt anco neexplordte; malurile exteri6re, precumu si movilile-morminte ale aceloru heroi ante-historici, sunt anco cu totulu necercetate.

Amu disu, de cate ori amu vorbitu de lucruri prehistorice gasite la noi, co matanumire nu pete sa dee idea despre aceiasi epoca in tete partile; co obiectele de IA-tra, cari au facutu pre archeologi sa numesca ua epoca a petrei, au pututu sa se pre-lungesca pre la noi cu multu mai in urm'a acestei epoce prin alte parti; co arme siobiecte de petra au pututu sa se feta pre la noi, si pre candu, prin alte parti, veniseepoch'a bronzului, si epoch'a ferului, si chiaru epoch'a monetei.

Anco staruiescu in acOsta parere,dOro imi facu ua intrebare, si acesta intrebare'mi o facu allesu numai d'in Vadastr'a, deg) nu si d'in alte multe parti. Ciocanele sitop6rele gaurite, an pututu sa se prelungésca inteuatierra unde nu petrundefiu gra-

110

durile civilisatiiunei d'in alte parti; silexulu a pututu sa inlocuiasca multu timpumetalurile, pre uncle metaluri nu putedu sa vina d'in alte parti; ollari'a a pututu safia multu timpu refugiulu tutuloru trebuintieloru intr'ua tiOrra uncle dogaria nu pu-t& fi, d'in lips'a istrumenteloru tai6se de metalu, etc.; clOro deco este bine disu epochade pétra in vre ua parte 6re-care, pre unde se gasescu numai obiecte de pOtra, de osusi de lutu, nu sciu pentru ce nu s'aru puté dice si in Dacia ?

Cumu este cu putintia atat'a identitate intre obiectele epocei de 'Atm, in Scandi-navia, in Britannia, in Helvetia, in Gallii, cu aceste obiecte d'in Dacia, cu multu mairecente decatu acelea? Cumu este cu putintia ca sagét'a d'in Dacia, mai moderna, safia aceiasi cu cele d'in alte localitati, atatu de aduncite in vechime? Cumu este cu pu-tintia ca cutitulu, si tOte cele-l-alte, sa fia mai aceleasi ? Cumu este cu putintia capetrile de frecátu semintie sa fia aceleasi, etc. etc. ?

Sa nu mi se dica co sunt selbatici, cari si chiaru astadi fabricédia de aceste instru-mente de ream, pentru co acele istrumente de pOtra pre cari le fabrica astádi selba-tecii, sunt numai de duoe-trei feluri, nu sunt in variatiiunea si nici in perfectiiu-nea acestei imense cuantitati, servindu la atatea trebuintie diverse ale omului inteunngradu de civilisatiiune, si care se gasescu mai aceleasi prin t6te partile pre unde s'aconstatitu ua epocha a petrei. Mirarea este cumu Omenii de pre atunci, de la uaextremitate a Europei la alt'a, isi fabricau aceste instrumento pre acelasi typu, cocicommunicatiile trebuia sa fi fostu f6rte anevoia in acei timpi primitivi.

Apoi in localitati erosi necontestátu locuite inaintea concuistei romane la noi,pre undo se gasescu obiecte de metalu: bronzu, argintu si auru, cumu este cu putin-tia sa nu se gasesca de locu arme si instremente de 'Ara? Eto cei'a ce me face sabanuiescu ua epocha a petrei si in Dacia, contimporána cu epocele de 'Ara d'in Hel-vetia, d'in Gallii etc. fia a petrei cioplita si lustruita!

AcOsta cuestiiune este f6rte importante si merita unu profundu studiiu.Pentru ua epocha de bronzu distincta, in Dacia, m'a si induof. Mai repetu co sin-

gur'a arma de metalu ce amu gasitu peso acumu in Vadastr'a, este de aráma, cares'au exploatátu de Daci, si in urma de Romani, spre a se taii moneta de arkma pura,cu profusiiune, 17 anni, de la Philippu-Arabulu pone la Gallianu.

Trei epoce distincte anteromane de civilisatiiune, amu convictiiunea co au fostupre territoriulu Daciei. Cea mai desvoltata ne o ardta, mai allesn, Zimnicea si era-sanii, si acumu p6te si Irictotau;pre cea mediia ne o arAta Calomfirescii, Zdin'aDakiloru, Cetatea Latiniloru etc.;Oro pre cea mai primitiva, Yadastr'a, cu hotarirepone astadi. Acest'a d'in urma, cari aru fi ratiiunile ce s'aru impotrivf a se numf aepocei de 'Ara, deco printre mii de differite obiecte de lutu, de osu si de pOtra, nuse gasesce nimicu de metalu, precumu se gasescu in alte localitati obiecte de m 3-talu amestecate cu obiecte de pOtra, si pre unde &Hi nu se gasescu obiecte dep6tra, ci numai de metalu?

111

D'IN cTROMPETT'A CARPATILORul,, ANNuLU XII, 1874. NO. 1137, D'IN 20 IUN1U. --cuERAMIC'A DA01EI : OAMPULU MORTILORU DE LA Z1MNICEA.)

Localitati pe unde abunda ceramic'a dica si pre-istorica, pe acolo pe unde atnnfacutu eu insu'mi sapaturi mai multu seu mai pucinu intinse, mai multu s6u maipucinu seri6se, sunt cele urmatOre :

Romanati. Vadasfra.

La aceste localitati nu se gasesce nimicu Romanu séu Daco-Romanu.D'in acestea amu allesu Zimnicea (Teleormanu) anteiu, Crasanii

alu duoilea, Cernica-Tanganulu (Ilfovulu) alu treilea, pentru ceramic'a Dicica cultasdu Daco-celta; Vadastr'a (Romanati), Calomfirescii-Ciganea (Teleormanu), Talp'a-Netotii (Vlasc'a), Maglavitulu (Do Tit), pentru epocele pre-istorice. Punu anse ins-into de t6te nocropolea Zimnicei, pentru caracterulu puru si gradulu de perfectiio-nare in periodulu dacicu cultu, precumu voiu pune si pe Yadastr'a in peri6dele pre-istorice, pentru caracterulu primitivu, pentru multimea obiecteloru, pentru varieta-tea formeloru si originalitatea ornamenteloru. Asia d6ro immediate, dupo CarnputuMortiloru de la Zimnicea, voiu publick ccramic'a Vadastrei.

La aceste duoe localitati amu lucrktu mai seriosu si amu ajunsu sa puuu in col-lectiiunea mea, d'in acesta duoe localitati numai, apr6pe trei sute vase intacte.

D'1N cTROMPETT'A CARPAPILORU», ANNULU xiv, 1876, No. 1255, D'IN 27 IUN1E :

Ceramic'a Preistorica a Daciei.

VADASTR'A

«Istori'a ceratnicei este istori'a omenirei, a disu J. Lelewel, si ac63t'a s'a parutuunor'a unu paradoxu, in Franci'a mai allesu, precumu s'a parutu paradoxu in Roma-nia, pre candu amu disu eu aci : «Lulelle preistorice.)

Cu tote acestea, co ceramic'a este uaarteraprincipale, casa dicu asia, a istoriei ge-nerale a omenirei, si indicatorulu celu mai siguru alu istoriei desvoltarei unui poporuin parte, nu se mai néga acumu de nimeni; adi t6te societatile istorice si geograficepunu ceramic'a in prim'a linia si o cercet6dia, atatu in regiunile geografice, catu siin desvoltarea istoriei.

Ethnografi'a, in intinderea co 'si a luktu de la unu tirnpu in ace in geografia, sebasédia multu pe ceramica; si negresitu co ceramic'a, care pene acumu anco este nu-mai pentru partea desvoltarei si progresului industriei intr'unu poporu 6re-care, vadeveni si basea unui studiiu asupr'a carecterului si desvoltarei filosofiei ce 'si a luatu

Ielazulu,

(Ialomiti'a)

112

unu poporu in privinti'a ideiloru abstracte, religi6se, ale nemurirei, precumu si inprivinti'a desvoltarei trdiului socialu si intimu.

Prodigi6s'a aflare necontenita a obiecteloru ceramice desv6lta pe t6ta diu'a, peunu tinutu, differitele grade de civilisatiiune si ardta differitele pop6re ea au locuitup'acelu tinutu. Inteinsa se va studiid etimologi'a in plastica; dupo carne va orientfisuirea si derivarea raseloru.

Societatea n6stra de geografia, in partea sea ethnografica, aru trebui sa se inta-résca prin seri6se studii in ceramic'a Daciei.

Cu profunda mihnire vedu co atati anni au trecutu de candu incárcu etagerelecollectliuniloru mole ceramice, precumu si etagerele Museului Nationalu (P) si ni-meni, pen'acumu la noi n'a avutu macaru curiositatea sa cercetedie, catu de super-ficialu, acésta sciintia, care a ajunsu sa occupe tote societatile geografice si istoricesi care, potu dice, amu isbutitu s'o punu si la noi pe unu picioru cumu studiiulu sanu pita remanO infructuosu. Abi6 laboriosulu d. Hasdeu 'si a datu ostenéla sa car-cetedie ua-data caracterele de pe caramidari'a ce amu publicatu de la Colib'a veehia.

In Italia si Francia s'a oecupatu societati f6rte seri6se de vasele ce amu pu-blicatu de la Zimnicea. Nici aceste occupatiiuni anse ale strainiloru n'au pututu des-teptá curiositatea savantiloru nostri.

De-si in mai multi articoli amu atinsu mai multe cestiiuni, mai superficialu, asu-pea 17 localitati cercetdte de mine, dOro amu dátu asupr'a ceramicei mortuarenumai d'in Campulu mortiloru de la Zimnicea, ua plansia fOrte variata, si destule de-taliuri, cari sa p6ta atrage interesulu savautiloru si istoricilo-u nostri asupr'a ace-stei ceramice mortuare, in care se desfasiura atatea idei d'in civilisatiiunea ddca,d'in care civilisatiivae mai nu ne a mai remasu altu decatu numismatica si cera-mica : numismatica sarica in documente si ceramica Mite avuta.

A utorulu celu mai insemnatu, pre care aru trebui salu studiedie mai d'apr6pecei ce voru voi sa se occupe cu ceramic'a Daciei, este Henri du Cleuziou, cde la Po-terie Gauloise,.

Precumu este afinitate mare intre istori'a Gallo.Romana cu istori'a Daco-Romana,totu ast-felu afinitate Mare este intro ollari'a gallica si intre ollari'a daca, preisto-mica mai allesu; dJmina multu, precumu amu mai dis'o in altu articolu, caracteruluindo-persanu si se apropia apoi multu de caracterulu precumu se vedein vasulu No. 1 d'in plansia, unde se marita admirabilu stilulu indo-persanu cu or-namentele primitive gallice. (1)

(1) No. 1. Vasa de pamentu rosiatecn, bine framentatu d'in pamentu subtire, si sclivisitu pane ladung'a de la mijlocu; pene josu, sub dunga, este matu; facutu cu man'a, cu ornamente rotunda, adun.cite in pasta, cu doue manusi. Naltimea : 12 centimetri. Perimetrulu in largimea cea mai mare : 63 cm.Acestu vasu este celu mai frumosu ca simetria si eleganti'a. d'in cate amu pututu sate intregi d'inVadastr'a Tote aceste vase sunt acoperite de na caja de varu, care eu anevoia se pita sate, spre ase ved6 colOrea si 1uerula.

celto-gallicu,

'n

113

Amu datu probele cate amu pututu in articolulu .Ceramic's Zimniceiy, spre adovedi in ceramic'a perfecta a Daciei, caracterulu celto-gallicu, de-si civilisatiiuneain genera, precumu si sistem'a monetei, pare co'i venii Daciei d'in regiunile septen-trionali ale Greclei. Amu emisu acesta idea in acelu articolu, si astadi me urea saadducu probe, pe cari sale supunu cercetarei savantiloru specialisti in ceramica.

No. 1. No. 2.

Ceramic'a Vadastrei este multu mai anteriere celei de la Zimnicea, si ea nu cu-prinde nimicn mortuaru. Totu ce se vede aci, aunt obiecte si unelte ale trdiului, alevietii intime si sociale , d'in acea epoca, despre care istori'a nu tine minte nimicu,nici chiaru prin traditiiune.

Deco aveau ochi albastri set] verdi strabunele Saldenseloru cu ding frumosi, pecari le gasfse Agathirsii cei nalti, cu collete si braciari de auru; deco cu sullele siundrellele de osu gaureau si coseau ele numai pei, seu si tiesaturi grese de canepasea de teiu; deco bordeiele, sub cari aceste femei isi desfasiurau graciile acoperitesea desvelite, ca ale Evei inainte de cunnoseinti'a pecatului; deco aceste bordeie eraude lemne acoperite cu teiu, cu siovaru seu cu tresteia; ori deco se potriveau la formacu bordeiele vre-unoru selbatici de astadi ; nu se soia, pentru co t6te aceste s'austersu cu deseversire, s'au unificatu cu pamentulu, si cari au vorbitu despre aseme-nea bordeie de prin alte locuri, cumu si despre traiulu d'inteinsele, au fostu numairomancieri. Totu ce se p6te sei elte co degetele acestoru femei erau industriese, cogustulu de podebe artificiale, pe lunga acelea ce le dase natur'a, dominá si pe acelefemei necunnoscute, ca si pe Oltencele de astadi; co art'a ceramicei ele nu o inve-tiase nici de la Satiavan, mentiionatu in Mahahdrata co' si reproducea cell L lutu,niei de la D3butada d'in Sicion'a, ci le venii dintr'ua estetica rafinata asupr' faso-narei obiecteloru de primele necesitati naturals ale omului, ori pe uncle s'a ivitu elu,d'in experientra loru rapede facuta asupr'a allegerei luturiloru plastice , conti-nendu mai multu feru, alumina, silice, etc., fora sa fi sciutu cumu se chiama si carisunt proprietatile loru; numai prin ele inse-le si de la dinsele invetian sa face vaseca cele de la Nr. 1, 2, 3, 4 etc.; (2) pe candu barbatii loru, cu cari triiau sea prin

(2) No. 2. Vasu de pamentu negrn, sclivisitu, numai cu ua manusia-bo!da, si cu alt'a lunga gau-rita. Naltimea : 11 cm; perimetrulu : 61 cm. Vasn cu multe semne co a fiertu la focu. No. 3.Vasu de bent; de pamentu negrn curatu si forte tare, cu done manusi rupte; ornamente diverse, lucrate

114

bine-cuventarea vre-unui vraciu pe lunga vre unu fetisiu sea fora nici unuceremonialu, scoteau silexurile ininunate printr'ua simple lovitura, ciopledu sage-tile in faciete si cu dinti , cari nu se mai potu face astadi, si cu cari petrundeauuriasiulu bouru si'lu adduceau hrana gingasieloru femei si baleiloru loru copii.

No. 3. No. 4.

Clim'a negresitu a necessitatu vesminte p'aci in toti timpii, de si cresceau susa-mii, de-si sunt autori, cari au pusu lei p'aci. Dero erau aceste vesminte ua pellede ursu, de ciuta? Ele trebuiau se fio. Parurele femeiloru constau in salbe de ro-titie de margele de pamentu, de dinti insirati ? COrdele, matiele de ori-ce, pe carierau insirate aceste obiecte gaurite, au trebuitu sa putrediesca si ele. Multimea a-cestoru obiecte anse, rasipite si gramadite, probedia co ele an fostu forte intrebuin-tiate.

Déro istori'a ce dobendesce d'in aceste descoperiri, mai multu inchipuite ? Ea dobendesce cunnoscinti'a co pe aceste locuri existá istoria si pe caudu nu ere istoria;co existau Omeni p'aici , existau societati, cari traits si periau, pene sa uu scia cosunt, co au fostu; co trdiau 6meni cu industria p'aici, mai 'nainte de tete datele, sipe candu se numiau unii pe altii prin cate ua monosila ba; co ei fasonau cremenea sipetea dura fora instrumente metalice, de pre metede, pre cari astadi sciinti'a nu leVote intiellege; co d'in Ose sciau sa traga profite utile si de agrementu; co d'in pa-mentu sciau sa faca tote uneltele casnice, pe cari le dau astadi metalurile, sticlele silemnele; co, in fine, tete ideile spre bunulu traiu, perfectionate astadi, existau inomenire mai 'nainte de a sci omulu, cumu se chiama omulu, ce este omulu, de undovine si unde se duce.

Triungbiulu aduncitu cu atat'a ingrijire, si atatu de acuratu in past'a melle, pe a-cesti idolasi de lutu, (3) represente negresitu ua idea religies'a si chiaru pe atunci,deco acestu triunghiu nu va fi inchipuindu partea genitale a idoloicei; pentru co

c'unu instrumentu de petra negresitu; partea de d'in josu de braulu celu mare in zigzacuri sicadrilaturi forte exacte. Naltimea: 15 cm.; perimetrulu : 46 c m. No. 4. Vasu cenusiu, cu patrumanusi, pentru fertura negresitu. Naltimea: 15 cm.; perimetrulu : 60 cm.

(3) No. 5. Idolu de pamentu roscatu, inchipuindu unu omu informu cc braciele intinse, avendu si

alipiti

e.

o-'

115

riginea triunghiului, devenitu sacru, si latitu pe fruntea Venerei si a altoru Diee, a-césta inchipuire a fostu. Are multa analogia acestu triunghiu, astu-felu intiellesu,cu inchipuirea f6rte clara a partiloru genitale ale omului, pe vasulu No. 6. Siérpele,ferulu de lancia, copit'a de callu, callulu, vesculu, Urea de lotus adclusa d'in hdii sid'in Persia, nu se vedu, cafi acestea figuredia pe vasele dace, mai allesu pe cele mor-tuare; pescele sburi- preistorici ; nu erautoru, Cabirii, si tOte nici unu simbolu, pen-lighionele cari au fi- tru-co pe multimea

1,4`/Poml

guratu mai pe urma ildjh.fç. de vase si de 6se, cein cultulu lui Mithra, amu scosu d'in Veda-pe placi de marmore, stea , n'amu gasitude para., de arima Ii. figurandu nici-un'a ,si de plumbu, nu macaru ori-catu deinsemnau nimicu, se reu inchipuita.vede, in acesti timpi No. 5.

Vadastr'a si pene astadi remaue pentru mine localitatea care contine obiecte lepreistorice cele mai primitive; adico d'in epoch'a petrei lustruite De aci amu scosumiile de silexuri, d'in cari amu datu multe Museului Nationalu(?), Museului Militarusi amu opritu si in collectii'a mea. Aci amu gasitu mai multe petre lustruite, ciocinesi topOre gaurite, haches si huchettes de t6ta form'a, de granitu, porflru, serpentine;bule de silexu pentru scosu cutite si sageti, bule pisalte de petre tari, porfiruri,etc. si petre do frecatu sernintie; apoi 6se de inclestatu hachette, top6re si huche, pre-cumu 'si le a imaginatu si le a executatu ingeniosulu si laboriosulu Vicomite Lepic;sageti de silexu cu faciete, in fine, de t6ta frumuseti'a.

Nimicu, absolutu nimicu de feru n'amu gasitu in t6te sapaturile mele, patruanni d'a-rondulu in acOsta insula mica, naturale si facuta in mijloculu baltiloruformate d'in differitele isv6re si d'in garliti'a numita Vadastr'a, pe unde si Romaniiau facutu lucrari de apeducte si altele.

AcOsta insula, in mijloculu baltiloru marginite de ua sprinceana de dealu pre-saratu cu movile-morminte, prin care balta, secdta p'alocurea, se potu gasi stelpiputrediti, este pene acumu, de pre mine, singur'a localitate care presenta la noi loon-intie lacustre.

De insul'a acOst'a a fostu cu neputinti'a sa se apropia fOre, fiindu pazita, inlargu, de ape intiuse de tOte partile ei.

Aci, in insula, nu este nici unu indiciu de inmormentare, sOu vase mortuare. Sevede co pe morti nu'i ingropau in iusula. Multime de movile si movilitie morminteincunjura insul'a pe d'incolo de balta.

cevalórte insemnatu : d'in josulu corpului, pe pantece, unu triunghiu impartitu prin mijlocudtrasu inpast'a male, inainte de ardere sett de cOcere mai bine. Naltimea: 6 cm.

De acésta figura alaturamu unu vasu curiosu. No, 6. Vasu de beutu, de pamentu cenusiu, cu douemanusi-boldu, si cu ua titia cu doue aternaturi, in form'a partii genitale masculine. Naltimea: 10cm.; perimetrulu : 58 cm.

No. 6.

.-441i.-

6

116

Obiecte de metalu amu gasitu ad in acluncimea pe unde se gasesce vetrele bor-deieloru, acoperite de unu metru si unu metru si jumetete; amu gasitu mai multe o-biecte de arema nativa, intro cari si ua hache in forma de delta lunge, precumu si uafasiia de auru nativu gr63a, facuta d'in lovituri de ciocanu, invertita de doue ori, der'fora legatura, fora lipitura, si formanduua veriga-innelu, in greutate de siese grame.

Amu gasitu multe undrelle de osu, sulle de differite forme, gaurite si negaurite,sageti de osu fOrte bine faeute, obiecte mai mici, si dinti potriviti pentru podebenegresitu, cumu si doue arsice, de capri6ra pete, tersite pe partea de josu , frecdtepe partea numita ssi si pe partea numita bei, incatu sa nu mai peta lase induoielaco au servitu multu timpu la jocuri de copii, deco tin si erneni mari. Arsicele si intimpii istorici s'au intrebuintiatu la Groci si la Romani.

Este ferte curiosu anse, sa véda cineva joculu arsiciloru p'aici, datandu anco d'inepoch'a petrei lustruite. Acest'a va face multu sa rida archeologii)aostri, cari au risuatat'a de lulellele preistorice, despre cari istori'a nu le au spusu nimicu. Cu tete a-ceste, joculu arsiceloru, cumu si intrebuintiarea lulelleloru, ne areta Vadastr'a, co auexistetu pe candu nu se scrie nimicu, despre cate existau.

Deco fumau cu lulelle, buruieni narcotice cari nu se chiamau tutunu; deco jocu-rile cu arsiceele nu se chiamau in arménu : infra lui , etc? aceste ramane sale cercetedie acei'a, cari au cercetetu epocele epe candu Basarabia era locuita de A-rabi si se chiama, Arabia», de pe candu marea Negra s'a innegritu de spalatur'aArabiloru intr'insa!

Lulelle preistorice s'au gasitu multe, in differite forme, si in ceramic'a vechia aAmericei, care 'Ate data cu catc-va mii de annii mai nainte de t6te datele euro-pene, si undo calumetulu a dominatu sacru in toti timpii, do candu vecii.

DO,o lulellele gasite in Vadastr'a paru a nu fi ale unei industrif locale, contimpo-rana ad eu industri'a celcuu-l-alte vase i obiecte. Industri'a se yule mai inainteta,mai allesu la luleua alba si la luleua galbuia. Pete co veniau aci d'in Thraci'a,undo industri'a era mai desvolteta si pe unde se vedeau mai desu popere mosvopecrat,(mergetere in fumu).

Amu mai gasftu, intr'unu sarcofagu de petra si inteunu mormentu de caramida,d'in timpulu lui Alexandru Severn, in prejm'a Recicai, intr'unulu trei, in altulu pa-tru arsice, fora nici unu semnu; anse co acestea aru fi fostu intrebuintiate in jo-curi de tersitu, sunt probe destule, coci Romanii se jucau cu arsicele in pusu si inbei bunu, cumu se dice aceste jocuri astadi la noi. Arsicu tersitu anse, frecetu in-tr'adinsu pe partea sisi si pe partea bei, precumu este unulu gasitu ad, pe care ilupastredin in collectiiunile mole, n'amu gasitu intre cele de la Romani, d'intre caripastrediu uuulu, f6rte frumosu calcine:L(1 si care nu este induoiala co este de capra.

Asupr'a Vadastrei a mai fostu, este invederatu, ua alta epocha de locuintia ome-néaca, care s'a intinsu si sub Romani, pene la Filippu Arabulu, judecandu de precate-va monete de bronzu gasite in partea occidentale a insulei, la ua mica aduncime,pe unde se vedu si ere-cari remasitie de zidarii usi6re romane.

117

Sapandu ua movila-mormentu ad, in prejm'a Vadastrei, intre oseminte putrede, pela mijloculu movilei, amu gasitu ua magnifica hachetoporu de mama rosia, pa-tinata admirabilu, plesnita la mijlocu, d'in vEchime, cei'a ce indica ua lovituracrancena; pete co a fostu arm'a eroului ingropatu in acesta movila; ced'a cu dese-versire mistuita. Acesta arma so afla iu collectiiunea mea din epoch'a bronzului.

Deco a existatu ua Epoca a ardmei,cestiiune, care se propune si de Congresuluinternatiionalu de Anthropologia si Archeologia preistorica pentru a opt'a sesiiune, careare sa fia estimpu in Buda-Pesta; deco a foata ua epoca a ardrnei inaintea epcceibronzului, in IOU Europa, nu se scia ; eu afirmu anse, co in Dacia a existatu acestaepoca a al amei. Mile de Ardin monetele batute mai in urma in Dacia pentruDacia, de la Philippu Arabulu pane la Gallianu, cari sunt tete de arama rosia, eronu de bronzu, judecandu de pra cele ce amu gaeitu eu, vre ua suta piese, d'in cariamu data si Museului, judecandu de pre differitele obiE ate pre cari le pesedu eu, d'intimpii preistorici, si luandu in consideratiiune co cositoru nu este dovada sa se fi ga-situ in Dacia si in prejm'a Daniel, dicu co obiectele de Lronzu, gasite in Dacia sipresupuse pre'storice, au fostu adduse negresitu fia partile Scandinave, fia d'inpartile Indiei, fia d'in partile Scotiie;; cele fabricate in Dacia au trebuitu sa fia nu.mai de allay, cei'a ce aru indi a co, si deco nu s'ara pute probd ua epoca gene-rale a aramei inainte negresitu a bronzului, in Dacia a ENta ua epoca, care s'arupule dice a ardinei, confandata negresitu si p'aci cu a petrel lustruite, si mai inurma si cu a ferului chiaru.Aceste linii asi dorf f6rte sa se iea in consideratiiunein sesiiunea Coogresului Iuternatiionalu, ce are sa se tina estimpu in Buda-Pesta,deco eu nu voiu aye torocirea sa potu merge acolo, ca sa aratu ebiectile.

Amu spusu ctuitu amu descoperitu locuinti'a preistorica a Vadastrei, d'in intern-plare, fora; sa'mi spuna nimeni nimicu despre dins'a, numai de pre situatii'a ei, carearata co 1111 s'aru fi pututu sa nu profite de dins'a plimii Omani ce aru fi intelnit'o.Amu spusu cumu amu procedatu si cumu amu ajunsu sa descoperu intr'ir sa maimulte epoce de locuintiei duoe mai hotarite : a epocei petrei lustruite, si a epoceiromane d'in prim'a jurnetite a secolului III.

Amu gasitu aci 6se de animale, cOrne de bouru, de cerbu, falai de carnivore si dedIfferite rumr-gatOre. Dero cei'a ca este fOrte curiosu, amu gasitu, la unu lona, oseminte,cu cari s'aru pate iacarca unu carru, nnmai Ose de cani si de catiei, mai mistuite ;cei'a ce aru dd de genditu deco canii, lesne de domesticitu si prasitori fiindu, nufaceau unu elementu de hrana aceloru Omani primitivi. Nici unu osu de pasere do-mestica n'amu gasitu aci.

Semintie calcinate amu gasftu adunate intr'unu vasu mare spartu, lintesiorape care o manunea ratiele selbatice pe balti si mocirle. Amu gasitu susamu, de carene spune Herodotu co se f: cea f6rte multu si creEcca, fOrte mare p'aici ; amu gaeitusi Mae pucinu meiu; nici unu bobu IMP, de grau, sea de alta sementia.

Amu mai spusu despre catatimea vaseloru de differite forme, differite dimensiiuni,spre differite intrebuintiari, ce amu gasitu in Vadastr'a si amu pututu sa lescotu intregi. Pe cele sparte, intre cari unele f6rte mari , pentru pastrare de

d'itt

obiecte de hrana, ne a-venda nici unu semnucaracteristicu pe dinsele,n'amu gasitu de tre-buintia sa le reproduce,fiindu mai tOte de pa-manta grosu, reu facutesi reu intarite.

Intr'unu vasu de 18'12centimetri naltime si 47 No. 7.

Nicairi n'amu gasitu linguride pamentu decatu la Vadastr'a;ad amu gasitu in differite formesi f6rte bine facute, de pamentu No. 8 fi pututu sapa in lemnu.(5)

Mai caracteristice amu allesu 130 obiecte de pamentu, d'intre cele ce amu in col-lectiiunea mea de la Vadastr'a, si pe cari le a dasemnatu d. Trenk, recluse tOte la uaa treid parte d'in dimensiunea loru si apoi, asia adunandu-le inteua singura plansia,le amu litografiatu.

In care cathegoria aru put6 intra ollari'a Vadastrei si ollari'a Zimnicei, careacésta d'in urma lesne s'aru alatura pe lunga ollari'a celta ?

Sciinti'a n'a definite pane acumu, in ceramica, ollari'a vechia sea preistorica, de-catu in ollaria vechia americana, scandinava, celtica, gallica, germanica, britannica sislavica. 011ari'a dacica forma-va si ea in sciintia ua clase ? Eu speru co da ;pentru-co are caractere proprii ale ei, si pene sa nu intre, si dupo ce a intratu inceramic'a daco-romana,

Regretu fOrte multu co nu potu sa dau totu d'ua-data silexurile cele mai perfecte,obiectele de pétra si de osu, sc6se de mine de la Vadastr'a, spre a puté face tabloulumai completu. 'Mi reserve demo sarcin'a sa dau, in altu numeru, petrari'a, si apoi, inaltu numeru, si osari'a de la Vadastr'a.

Imi propunu sa mai facu na sapatura si mai definitiva in acésta insula. Regretuco nu s'a pututu sa mergu cu sapaturile pe linii, in directiiuni hotarite. N'amu pu-tutu urmari, decatu unu semicercu de vetre seu de bordeie; pentru-co terrenulu n'afostu egalu, si vetrele bordeieloru nu vine la nici ua suprafacia egale. Numai ce-nusra si carbunii potu indica locurile bordeieloru.

Deco asi lua differit'a ollaria ce amu adunatu numai d'in marginea Siretului penein Hatiegu, la Gradistea (Sarmisegethusa), adico d'in Barbosi pene la Gradistea, ne-gresitu co aru face ua collectiiune fort-) variata si eterogena, cu imprinte de differite

(4) N. 9.Vasu cenusiiu. Naltimea: 18 cm; perimetrulu la gura: 47 cm. De pre acestu vasu se poleintiellege multe; co au fostu intrebuintiate pentru fertu la focu; in acestu vasu sunt asiediate scoicisi melci, spre a ferbe impreuna. Tote acestea facu ua compositiia tare, in form'apetreloru de scoici.

potu desface anse, nefiindu legate decatu printeuesasta ca de cenusia.(5) N. 8. Lingura de pamentu cenusiu, tare, cc cOd'a ei din acelastpamentu. Lungimea : 9 Cm., peri-

metrulu: 10 cm.

118

tare,

perimetru la gura, depamentu negru,cu semneco au fostu la focu, sunkscoici si melci, cari, enmare anevointia se potudesclesta dintr'ua pastatare, si f6rte invederatuco aceste molusce se far-beau impreuna pentruhran'a aceloru Omeni.(4)

tOte negre. Lingurile depamentu indica lips'a totale deunu instrumentu, cu care sa se

8:

119

genuri si graduri de cultura, incependu de la cea mai primitiva, d'in Vadastr'a,pene la cea mai perfecta daca, d'in Zimnica, si apoi pene la cea mai perfecta daco-romana, d'in Severinu si Recic'a, uncle abunda si ollari'a samica, ornati cu figuri siobiecte in relievuri si gravate. Pe la Barbosi si Sticlea intralmare elementu green;in forme mai allesu.

Asemenea lucrare anse s'aru face cu mare greutate; desemnurile aru costa fertemultu. Si ca sa se iea numai prin fotografia, nu se intiellege mai nimicu. De acei'am'amu marginitu a insemna numai, fia-care pie sa d'in collectiiunea mea, de uncle estesi cumu 'mi a provenitu.

Amu vroitu, prin aceste doue plansie, cea cu No. 1137 d'in 74, si acest'dde astadisa dau punctulu culrninantu alu civilisatiiunei dace, prin ceramica, cumin si punctulumai primitivu in ceramic'a preistorica a Daciei, care aru fi cea de la Calomfiresci (Ci-gani'a), d'in Teleormanu. Caracteristic'a acestei ceramice sant ornamentele, maimultu sett mai pucinu grosolane in relievuri, cari la Vadastea sunt in aduncu; si ni-sce braue, incingendu vasele cu multa elegantia. Acolo este si unit inceputu de olla-ria parlanta; vase in forme de animale, etc.

011ari'a d'in pisculu Crasanii, mai in paralellu cu a Zimnicei in privinti'a artei,este in cea mai mare parte négra, mai inchisa decatu a Zimnicei, formandu mai t6taua ascutitura la mijloculu vasului. Pamentulu este mai subtire, si se simte ret'a ol-lariei in mare parte pe vasele mari cu buze fOrte gr6se si late. Pe multe vase !stintsi ornamente cu flori in relievu. Cu tete aceste, mai repetu si acumu, co ollari'a Zim-nicei este mai re interesu pen-

4m-v,inaintatadecatu . tru Doi.

a Piscului Cra- 47417 In Museelesanii , precumu Scandinave sea Calomfiresci- --,-,.... potu tine mari, ,4-1.rz.lora este mai i- _r_e's.,---4P- comparatiiuninaintata decatu ..., ,-c,,

,,,- , \:, ; -,.,-;-__ cu obiectele cea Vadastrei. 4.f \--

= ,'...1,,,..ss,,.. se gasescu lazz-....t..,-.,,,Pentru epo- c /.. , Loi , de petra) ,,,..

cele petrei, pen- lustruita mai a-tru epoc'a bron- / --:".:

,, N, . ...,1 lesu , si a poi---,-,,zului, si pentru 1 de bi dere\ ;ceramic'a ace- Museulu la car estoru epoce, asiu 5x,p ar trebuf sa se

\-7-i___,,:sNol -.:-., ,,,,,,,r-

S 'Stil.. atasiedie maipate indica a-.,

..-r4..,-. -,...=...:,.- xo;:;: _S-f,,:.matoriloru mai :, -.4.kz._. _....-z-e.:=-_,s...-- ....N: multu roma-multe Musee , ..... Vt..' ',. '.., :s.

- ,: ,g.,. nulu,ce aru vofincepeudu de la ....... .1 sa studiia epo-alu Pestei, care cele preistoricenegresitu are ale petrei si aleunu si mai ma- ,v.-1

.._:,:ziu-......-.. bronzului, cuNr. 9.

tinaintata

_V:Zr

,I t I

.

t---tt+

,

iNto

120

folosu mare pentru studiiele acestoru epoce in Dacia, acolo unde comparatiiunilepentru ceramic'a Daciei aru puts fi mai eficace, mai allesu pentru epoc'a ceramiceidace pure d'in timpii infloriti ai Daciei, cumu si pentru ceramic'a daco-romana, nueste altu Museu mai avutu si mai propriu, decatu Museulu d'in Saint-Germain, fun-da tu de Napoleonu III.

Amu tramisn si en speciruene de ceramica dacica la acestu Museu, si amu si prii-mitu de-acolo spechnene de ceramica gallica. Plansi'a eu ceramic'a Zimnicei a fostumultu ascertain de savantii de 1 acestuMuseu.

In generalu obiectele tete, de lutu d'inVadastr'a, se potu imparti astu-felu :

a) Vase mari spre conservare de elementede hrana si spre tinutu apahydrk;(6)

b) Vase de fertu la focu;o) Linguri; (7)d) Vase mici de aternatu, spre luminary;e) Cupe de beutu; (8)1) Tipsfi, strachini séu patelle;g) Vase apode (fora picioru);h) Instrumente de tiesutu;

Instrumente de lustruitu sea sclivisitu;Strecuratori; (8)

m) Idoli;n) Mescióre de sacrifieatu; (9)o) Obiecte de insiratu; (10 )p) Vase mici cu capáce;

Capáce mari;

- kgr

014 .1'1 g

d"4

`\

Atss-,*

No. 10.

No. 11. No. 12.

(6) N. 9. Boreauu cenusiu, ovoidu, pentru conservare, cu done mannsi ; strimtu la gura, cix vergitrase cu degetulu de susu pene josu. Naltimea: 45 cm.; perimetrulu : 76 cm.

(7) N. 10. Vasu de beutu, de pamentu roman, cu doue manusi-boldu; trasuri perpendiculare cu dege-tulu in pasta ; uá bordura pe sub buze, de aduncaturi, totu cu degetulu. Naltimea : 12 cm.; perime-trulu: 58 cm.

(8) N.11. Palnia-strecuratóre de pamentu rosiatecu tare. Naltimea: 7 em ; perim. 27 cm. Asemene stre-curatori, in forma de palnia amu gasitu numai aici la Vadastr'a. Strecuratori-bardace si alte forme,amu gasitu in mai multe locuri; mai cu séma la Pisculu Crasanii amu gasitu strecuratori de pa-manta negru, forte frumosu gaurite. Form'a acestoru palnie anse, numai aici amu gasit'o.

(9) N. 12. MesciOra cenusiia pe patru picióre, lustruita d'asupea. Lungimea: 9 cm; latimea, 7 cm: nal-timea : 6 cm. Unn picioru a fostu ruptu si facutu la locu in vechime d'intr'ua buma alba, fOrte tare,d'in care huma amu gasitu si ua lulea sparta, strimta. Asemenea mesciOre amu gasitu mi multeaci. Ele negresitu co servian la ceva sacrificiuri coci idolasi si fetisi diformi amu gasftu fortemulti in Vadastr'a.

(10) N.13. Instrumentu de pamentu rosiatecu tare, gauritu la mijlocu.Bula fOrte mica, de pamentu,cenusiiu gaurita.Ua rota diforme, de pamentu tare, rosiatecu, cu ua gaura mare.Rotitia de pa-mentu rosiatecu tare gauritu la mijlocu, pentru insiratu.Asemenea, anse pamentulu galbuin.

I4k-t

,ss

:

r)

1)

s) Lulelle;Buzdugane;

u) Cylindre;v) Bulle conice pentru

prastei si suluri ;z) Greutati de aduncitu in apa (la plasaM; (11)

Alte obiecte cari nu se potu defini. (12)

121

No. 13.

No. 14.

(11) N. 14. Instrumentulu de pamentu rosiatecu gauritu. 12 cent.(12) D'in numerOsele decennia (193 bueati) ce contine interesantea stampa a d-lui Bolliacu, amu

allesu numai cate-va mai caracteristice, spre a di ua idea despre ceramic'a afiata de d-sa la Vadas-tea. Reeomandamu ants studiiulu acelei stampe in intregimea ei, chiaru si cu eels &Asa fignri delulelle, invederatu eu multu mai moderne, pe earl Domnulul Bolliacn s'a incapatinatu a le infige,in risulu lumei, printre pretiiósele'i ollarii antice si preistoriee [A. I. 0 ]

M.NOTE ASUPRA MONASTIREI SI CLADIRILORII D'IN BRANCOVENI.

A) EXTRASE D'IN TABLOULU ISTORICU ALU BISERIC1LORU D'1N JUDETIULU ROMANAT1*,INTOCM1TU LA ANNULU 1867, DE PRE FORMULARULU DATU DE

d-nu V. A. Urechia

In Tabloulu istoricu intocmitu d'in initiiativ'a d-lui V. A. Ur?chia aflamu co laBrancoveni aunt trei biserici : un'a a satului, si duoe in monastirea Brancovenii.

10. Cea d'in satu este cladita la annulu 7142 (1634) de Mattheiu-Basarabu Voevo-du, si este restaurata de locuitori; inscriptiiunea ei suna asia :

cCu vrerea lui Dumnedieu Tatalu, cu indemnarea Fiiului, s'au seversitu cu da-crulu Duhului sfantu acésta sfanta si dumnedieiasca biserica, in nurnele sfinteiTreimi si in numele lui Christosu, cu hramulu Stantului Niculae, zidindu-o d'in

ctemelia bunulu, credinciosulu si de Christosu iubitorulu Ionu Mattheiu BrancoveanucVoevodu, nepotulu reposatului Constantinu Basarabu Voevodu celu bunu, impreunaccu luminat'a si buna credinciósa socil'a domnii-sale , Dómn'a Elena d'in Feresci.cS'au inceputu a zidi la annulu de la Ad,mu 7142, si s'au seversitu la létulu 7143,si alu duoilai titoru Jupanu Prada si Jupanés'a domnii-sale Pauna, néinu de is-

cpravnicu.a (1)

2°. Biseric'a principale d'in Monastire e cladita la 7140 (1632) de Mattheiu Ba-sarabu; ea contine mormintole si portretele murali, despre cari se va vorbf in urma.

3°. A. duo'a biserica a Mon tstfrei, servindu la cirnitiriu, este d'in anuulu 1700,zidita de Corvitantinu Brancovklu Voevodu si contine portretele fundatorului si fa-miliei.

(1) Reproducemn aceste inscriptiiuui, astu-felu cumu le gasimuin relatiiunile cont;nute in Tab/ou,fora alma de a le garanti autenticitatea, nici mai en séma exactitatea. (s. I. o.)

9

x)

122

Inscriptiiunea ce se afia d'asupea usiei Monastfrei Brancovenii, este cea urmat6re :«Inteacestu loon, unde acumu e acestu sfantu locasiu este facutu de mosiulu Mat-

«theiu Basarabu Voevodu si a Predi Velu-Vorniculu facuta ua mica biserica, hra-«mulu pré curatei Maicii Domnului si Mantuitorului Christosu Adormirea; apoi dup«acei'a Mattheiu-Voda domnindu, au zugravit' o la létulu de la zidirea lumii A-prtn (7140)«si asia a fostu pene ce d'in oronduial'a lui Dumnedieu au statutu Domnu totu lumi-«natulu Ionu Constantinu Basarabu Voivodu, fiiulu Papei Postelniculu, feciorula«Predei Vorniculu, carele vediendu-o asia mica, si maica-sa Stanca Cantacuzino«pristavindu-se dupo 44 anni ai veduviei sale si adducendu o lunga sociulu ei Papa«Postelniculu de au ingropat'o aice, s'au indemnatu si biseric'a or a mica betrana«au ridicktu si acést'a cumu se vede d'in temelia au zidit'o, facendu o si infrumuse-«tiandu-o deplinu monastfrea intru slav'a si marirea pr6 sfantu si vecinicu numele<dui Dumnedieu, spre pomána a totu betranu numele lui si spre buna pomenire a«buneloru sale fapte, incependu-o au lucratu intru alu unu-spre diccelea annu alu«Domniei sale, curgendu annulu de la Mantuirea lumii /4)(44 (1690 ?). Ispravnicuelucrului puindu pe Radu Golescu velu-Comisu

Pe zidulu Monastfrei, in la-intrulu bisericei, sunt desemnate portretele fundato-riloru seu ctitoriloru.

Numele acelor'a cari sunt desemnati, tinendu biseric'a, sunt :Constantinu Brancovénu Basa-

rabu Voevodu, cu fii set :.Radu sinu Constantznu,Stefanu sinu Constantinu,Constantinu sinu Constantinu.

La fer6stea despre média-di, sunt :

Preda Brancovénu, velu-Vornicu,

sinu Davidu Postelniculu.

Socii'a ego Fauna.

La fer6stea despre m6dia-n6pte, snnt :

Davidu PostelniculuPreda Vorniculu.

.Danciu Vorniculu,Socii'a ego Fauna.

tatalu lui

Maria Dónina, cii fiicele sale :Stanca,Binca,Ancutia,&Oa.

Papa .Postelnicuiu Brancovénu,sinu Preda Vorniculu.

Barbu, sinu ego :,Stanca Cantacuoino, socii'a ego.

Illattheiu Voda Basarabu

si

Ilinca Dionn'a.

Inscriptiiunea de pre mormentulu d'in sant'a monastfre Brancovenii :«Sub acésta marmora zace tierren'a si 6sele Jupanesei Stanca Cantacuzino, fat'a

dui Jupanu Constantinu , d'in vechiulu si imperatesculu Radu (?) Cantacuzino«bivu-velu-Postelnicu, ale. domnia-ei Ilinca, fetei betranului Lo Sierbanu Basarabu

("--"\

I

(--\

123

«Voevodu; Jupanesei lui Jupanu Papei Brancovénu, ego fecioru lui Jupanu PredeiBrancovau, bivu-velu-Vornicu si mum'a blagocestivului d-lui Ito Constantinu Ba-

«sarabu Voevodu, carele cu mare blandetie, si cu multa milostenia, si cu nespuse«alto bunatati traindu si implendu verst'a ei de anui, d'in cari 44 veduva, sardca de«sociulu ei, au trecutu crestinesce si s'au seversitu la annulu 1699, fevruarie Pi, in-«tru alu unu-spre-diecilea annu alu Domniei fiiului seu , mai susu uumitu lio Con-«stantinu B. Basarabu Voevodu, carele cu mare cinste si cu tóte crestinescile porno-«niri, aici la monastfrea Brancovenii, undo si insasi la mortea ei au lasatu, adducen-«du-o lung& sociulu ei Papa Postelniculu si socrulu sett Preda Vorniculu o au ingro-«patu.»

A duo'a pisania (inscriptiiune) de pre p4tr'a n6gra, totu d'in acea monastfre :tAici zacu 6sele reposatului intru Duhulu Santu ale fericitului Jupanu Preda

tvelu-Vornicu Brancovénu si ale fiiului seu Papei Postelniculu, caror'a Ii s'au intern-iplatu perirea, anteiu Papei Postelniculu in dilate lui Constantinu Sierbanu, tataludui (Joustantinu Voda, pe vremea ce s'au ridicatu Dorobantii callarasi hotiesce a-tsupea Domnului seu si a némului boierescu, atunci an uccisu pe Papa Postelniculu,tfiindu létu de la zidirea lumii 71.63; ér' pre tatalu seu Preda Vorniculu l'au uccisu«Mihnd-Voda celu reu, in casele domnesci in Tergoviste, nefiindu vinovatu nimieu,si s'au pusu acésta pétra de dumnia-ei Jupan6s'a Stanca Cantacuzino, care au fostu

(JupamSs'a Papei Postelniculu, flindu lun'a lui iunie 8, 6ro létulu 7176.) (1666)

Pomelniculu Monastirei se gasesce regulatu numai d'in dilate egumenului Ioani-chie, annulu 1843; elu cuprinde numele tutulorn ctitoriloru, incependu cu alu lniIca Constantinu Basarabu Brancovénu Voevodu.

In acestu pomelnicu se Oa numele tutuloru acelor'a cari au inzestratu monastf-rea cu mosii si sclavi, trecutu flindu la numele fia-carui'a obiectele cu cari a inze-strat'o.

Obiecte de valóre la monastfrea Brancovenii bunt :Unu potiru de argintu suflatu cu aura si lucratu ia smaltu, scrigu pe dinsulu in

littere slavone numele daruitoriloru «Mattheiu Basarabu Voevodu si socii'asa ElenaDörnn'a.»

Unu discu alu potirului, de argintu poleitu cu auru; asemene si ua stoa a potirului.Ua candela de argintu cu pa.tru ramure, totu de argintu.Ua alta candela de argintu, suflatu cu auru, pusa d'asupr'a mormentului fundato-

riloru, avendu scrisa pe dins'a : «Priimesce, DOmne, lumin'a acht'a de la corpulu(?)«robului teu P. Brancovónu. Létu 7182» (1674).

Ua alta candela de argintu curatu, aternata la Cruciflcarea Domnulni Christosu,facuta dania de Preda Comisulu Toménu, la létu 7201 (1693).

Mai se afla anco alto cinci candela do argintu, déro n'an sorts,' nimicu pe dinsele.

124

tra anaformitia de argintu, gravate pe dins'a acestea.

M

fl 16 11 *

g *

i'sqf adieo Hindu 7217 (1709).

tista de cartile ce se MU in Monastirea d'in Brancoveni

1. Octoichulu cell( mare tiparitu pentru antet'a era de cotra episcopuln Romniculni Grigorie, la annuln de la zi-direa lumii 7258 (1750); ero a duo'a dra, la annulu de Is Chr. 1792, de cotra losifu episc. Argesiulni.

2. Odzania, tiparita in dilele D-lui I. Grigorie Ghica Voevodn, cu cheltnial'a. episc. Romnicului Climentu, la an-nuln de la zidirea lumii 7256 (1748).

3. Triodu, tiparitn in dilate D-Ini Alexandru Ipsi tante, cu cheltuial'a episcop. Chesarie alit Romniculni, la an-mita dela Um 1787.

Altn Triodu, tiparitn in Blaju, in dilate Imperatulni Austriei Francisca I, cu bine-cuventarea Yladicai d'in Firga-rasiu, lona 13obb, la annulu de la Chr. 1813.

4. Pendicostarlie, tiparitu in dilele D-lni Is Alexandra Scarlatu Ghica Voevodu , cu cheltnial'a episcop Romni-mini la annuln de la Adamu 7275 (1667).

6. dlineiu vechin, tiparitn in dilele Imperatulni Carla VII, fiindu directorulu tierrei Ardelulni si Valachiei, Ex-cellentii'a Sa grafts de Vales, cu cheltnial'a epiecop. de Romnicu Climentu; annulu de la zidirea lumii 7215, dro dela Chr. 1737.

6. Apostolu, tiparitu in dilele D-Ini Io Constantinu Nice Ina Voevoda, cu cheltutal'a episcop. Climentu alu Romni-annulu de la Chr. 5747.

7. Evangelia, tiparita in dilele lo Alexandra Ipsilantu Voevodu, cu cheltutal'a Mitropolitului Grigorie ; laannnlu de la Ohr. 1775.

Evangelia, tiparita in a 4-a domnia a lui Constantinu Nicolae Voevodu, cu cheltutal'a episcop. Romnicului pli-mentu, la annuln de Ia facerea lumii 7254 (1746).

8. Liturgia, tiparita in dilele Imperatulni Austriei Franciscu I, cu cheltutal'a Craiesculni alu totu Ardelnlui......In annulu de la Chr. 1809

Liturgia, tiparita in dilate D-lui Io George Caragea, en cheltnial'a episcop. Romniculni Galactionu, la annulu dela Chr. 1813.

9. Psaltire, tiparita in dilele Imperatului Austriei Ferdinandu I, la annnlu 1838, in tipografi'a d'in Sib tin.Psaitire, tiparita in dilele lo Grigorie Alex. Ohica Voevodu, cu cheltnial'a Mitropolitalui Moldovii Kyru

Gavriilu, la annulu 1818.10. Cis lovu, tiparitu in dilele Imperatului Ferdinandu I, cu cheltnial'a episcop. Yasile Mop, d'in Arai lu, la an-

until 1835.

Se adauge :Evangelia tiparita d'in elinesce, en cheltuial'a Domnitorului Sierbann Constantinu Voevodu , adeveratulu nepotu

alu pre bnnulni betranu Sierbann Basarabu Voerodu, fiindu ispravnicu pre sfintitulu Mitropolitu Kyru Theodosie, laannulu 1682. [Acesta Evangelia s'a gasitu la biseric'a d'in commun'a Parscovenii].

.rifinefu (adico Fldrea cuventutui), scrim' pe no parte slavonesce si pe alt'a rornanesce , tiparitn si asiediatu depre coin grecescu, in dilele D-lui lo Constantinu B. Basarabn Voevodu, en cheltuial'a Int Michailu Cantacuzinotela-Spataru, fiindu Mitropolitu Theodosie, la annulu de la Adamu 7213 (1705). [Acista carte s'a gasitu la biseri-c'a d'in commun'a Siopertitea]

La Monastirea Brancovenii s'an gasitu, afdra de cartile necesarii la ori-care biserica, na Evangelia, scrisa inslavonesce si legata in argintu, avendn gravate pe na parte Invierea, ivo pe cea-l-alta Crucificarea, si de juru im-prejnru scrim' totu in slavonesce numele domnitorului, care so dice a 11 Matthein Basarabu si socii'a on ElenaNoma.

tin alta Evangelia, imbracata in catifea verde si cu table de argintu, suflate en aura. scrIsa totu in limb'a sla-rona, si pre facie se gasesce scrisu Multi de la Adamu 7114, ere de la Chr. 1636, fora a sci si numele donatorului.

Mai se nfla na alta Evangelia, legato, in catifea visinia si cu table de argintn suflata in anru; in cele patru col-Mnri, gravati pe dinsele patru Evangelisti; ero la mijlocn, pe ua alta tabla, e gravitta Inaltiarea. Acista Evangeltae scrisa in limb'a romanisca si faeuta ddisia de 10 Constantinu B. Voevodu. La pagin'a a sieptea se gasesce scrisu

*

culni,D-lui

D-lni

16 jg

:

125

chiaru cu man'a sa, urmatOrele : Acesta st Evangelia, infturnusethindu.se pe d'in-af6ra de pre cumu se vede, amuinchinat'o santei monasiiri Brancovenii. uncle e hramuln Adormirei Nascet6rei de Dumnedieu, Idtu 160: Chr." Inprefati'a aeestei 1:vangeIii se dice co este trades% de ire cea greasca si tiparita pentru antei'a 6ra in limb's co-mina cn tOta cheltuial'a Domnulul Tierrei Romanesei Io Sierbanu C. Yoevodu, la annulu de la Chr. 1682,

B). EXTRACTU D'IN CALLETORI'A LUI MAC 1RIE , PATRIARCHULU ANTIOCHIEI, SCRIS'A ARABE-SCE DE SERTITORULU SEU ARCHIDTACONCLU PAULU D'IN ALEPU.(1) PARTEA VIII.

SECTIUNEA X.

Noi plecfiramu de la monastire (Jiteianu d'in judetiulu Doljiu), dupo amédi, siajunseramu cotra séra la unu tergu, alu carui nume este Bratisieni (BratoshIni),appartinendu boierului europeanu (frank, dice textulu) Preda (Bradd), ruda a repo-satului Mattheiu Voevodu, despre care amu vorbitu mai inapoi. Elu este Mu d'an-teiu d'intre boierii acestei tierri, prin mostenire de la strabuni, si mosiiele lui suntnemarginite, de pre cumu vediuramu lamuritu peste catu-va timpu. Dupe amédi'adilei urmat6re noi ajunseramu la unu tergu, alu carui nume este Brancovenii (Bran-cofâni), unde se afla si palatulu susu-numitului boieru; aci déro sunt case care aufostu ale raposAtului Mattheiu Voivodu, a carui origine Era de ad. Noi merseramuasemeni si la ua monastire d'in vecinatate, situata in mijloculu unei paduri si in-chinata hramului Adormirei Maicii Domnului, pe care ei o numescu Brancovenii,in asemuire cu tergulu. Si acést'a este ua cladire a reposatului Mattheiu Voivodu.Noi serviramu indata liturgi'a intr'ins'a la serbat6rea Schimbarei la Facie , si cumare bucuria botezaramu acolo unu june ebreu. Acelu boieru este minunatu de a-vutu; si n'are sémenu nici in tiarr'a acast'a, nici in alt'a. Se dice co are pe mosiielesale doue-sje-diece mii de epe fatatare, si in fla-care d'in cele done sute de sate alelui se afla cate ua erghelia de cái. Elu posede trei-dieci de mii de capete de oui,d'in care se sp Ice co cinci mii au muritu estimpu de epidemia; éro unu-spre-diecemii i s'au furatu de hoti, cu siépte-dieci de ambare de gran, in timpulu resvratireice s'a facutu in ostirp, la inceputulu domniei lui Constantinu Voevodu. Elu are pa-tru mii capete de boui, ua miia bivoli, patru mii porci, si trei sute de stupi cu roiuride albine, d'in care fla-care roiu, in stupii occupati de albino, produce mai multu de

(1) Atésta forte interesante carte, d'in care d-lu B. P. Hasdeu a reprodusu romanesce ua partein Archiva Istorica'a Romaniei" torn. H. (I866)ne ste cunnoscuta prin traductiiunea ei engleza, ceporta titlulu : The Travels of Macarius, patriarch of Antioch; written by his attendant arcbidea-eon, Paul of Aleppo, in Arabian. Translated by F. C. Belfour. London. 2 vol. in 40, 1836." Nicaieri,tiarea nOstra, cumu era prin mijloculu secolului alu XVIII° nu este descrisa cu mai multe ame-nunte. Acasta scriere aru meriti sa fia tradusa d'in nou, de pre originalu, de ua persónna care sacunnósca totu de ua data limb'a si istori'a Romaniei, coci lips'a acestoru cunnoscintie a indusu petraducetorulu eifglesu in multe errori si confusiiuni. De la Congrosulu Orientalistiloru, la care ieaparte eitimpu collegulu nostru d-lu B. P Hascleu, spera mu co d-lui se va intOrce cu dorinti'a si pu-tinti'a de a traduce, chiaru d'in textulu arabescu, portiiunea ailed nepublicata de d-sa romanesce.Penn at midi anse noi vomu offer( cititoriloru acestei modeste conpilathuni, traducerea de pre engle-zesce, a capitoleloru unde autorulu povestesce calletori'a patriarchului Macarie in mai multetad d'in judetiulu Romanati, pe la mijloculu secolului alu XVI116.

loseS-

126

unu fojieh de cera, si aprOpe ua suta vedre (fadreh) de miere ; fia-care vadra costaunu leu; acestea le duta si le exportedia negutiatorii in Turcia. Pe fia-care annuacestu boieru tramitte cu servitorii sei tia miia de capete de boui la Stambulu casa vendia acolo pe diece-mii de lei. Elu are ua miia cinci sute de robi Cigani (Jen-kena), si se dice co nimeni nu are atati'a ca dinsulu, socotindu si monastirea Cozia, careare si dins'a ua miia de Cigani. Ni se spuse co de la fia-care familia , elu priimescesiése denari, de serbaterea Stith:Li Geo rge si ceva mai multu la serbaterea Dimi-trio, dreptu characiu su capitatiiune; si co [taste summa se urea la trei-dieci demii de denari. Precumu este insusi boierulu, multi d'in Ciganii lui sunt artisti, fiinduforte mesteri la lucrarea metelleloru pretii6se, ferulai si altele. Venitulu seu peannu, limpeditu de ori-ce cheltuieli, se dice co este de trei-dieci de mii de denari,si cu tete acestea trdiulu lui este fOrte modestu, mai cu sema intru cei'a ce privescemOs'a, coci nici nu obicinuiesce a b4 altu-ceva de catu apa curita. Dero este fortemilosu cotra calugeri si sathei si multu ii place a cladi biserici si monastfri, pre-cumu si a contribui la intretinerea preotimei. Elu are ua suma de monastfri, d'in-tre cari unele le a claditu insusi, daruindu-le pe t6te fOrte liberalu, cu boui , oui,

di, sate, mori si robi; altele le a mostenitu de la strabuni, d'intre cari cea d'anteiueste monastirea Bistriti'a (Pistrina), vechiu asiediamentu alu loru; cele-l-alte suntMonastirea dinteunu lemnu (Monoxylon) eu maid, monastirile Arnora, Strehai'a(Satrahaya), Sadov'a, Gur'a Motrului (Ghorumotro) cladita de dinsulu, si monasti-rea lui de la Brancoveni. De ua camu data elu cladesce ua monastire in Ungar*coci craiulu (princiulu Ardealului) ilu iubesce ferte si 'lu numesce tatalu si seerode co elu are multe mosii in acea tiOrra. Tete monastfrele cate a claditu repose-tulu Mattheiu Voevodu, elu le a luatu in manele sale, fiindu, precumu s'a disu, rudesi celu mai de aprOpe alu Domnitorului; si acum'a elu le administredia. Nimeni al-tulu nu are a face cu calugerii de colo seu cu averile loru; numai elu are dreptu sadepuna pe egumenii loru, candu se abatu de la ale loru datorii, si sa puna pe altii inlocu; nici ua-data Domnitorulu nu'i face cea mai mica impotrivire intru acestea.Spre a resume tete intr'unu singuru cuventu, faptele lui bune sunt nenumerate,cladirile lui bogate si numerese, si elu este man erestinu fOrte cuviosu, temendu-sede a-totu-puterea lui Dumnedieu. Noi ne obicinuisemu vedO, desteptandu-se latimpulu rugaciuniloru de la mediulu-noptii, citindu fora incetare psalmii profetuluiDavidu si totu ce privesce serviciulu regulatu alu bisericei, de la inceputu pene laeapetu; standu intr'unu coltiu alu bisericei, fora de a se uita, nici in drepta nici insting'a, si une ori d'in intemplare occupandu-se d'in tete inim'a a aprinde sea astinge candelele, si a face ori-ce altu serviciu in biserica, pare c'aru fi fostu unuxavacXicpril;, ba pete si mai en rivna , de fOrte ne mirámu de dinsulu. Fora induo-iala, Creatorulu, fia'i numele binecuventatu! a data teta acea avere aceluiomu, cod elu se serve cu dinsulu. Candu ne puneamu la mes'a de prandiu sed decina, elu se totu sculà in piciere spre a ne servf, nu incetA de a bee si de a ne dapahare; ero pe catu timpu inchindmu paharele in numele lui Dumnedieu, alu Dom-nului nostru Messia, alu pre-sautei Treimi, alu Maicii Domnului si alu Santului

Stniui

lui;

:

ala

127

patronu alu dilei, apoi pentru biserica, pentru Sultana, pentru Domnitoru, pentruPatriarchulu nostru si in sanetatea tutuloru 6spetiloru, noi ne intariamu pene-cediseramu : eMultiumita lui Dumnedieu co amu scapitu !» Déro anse, in acelasiu tim-pu boierulu pusese gendu ca sa ne impinga pe unii a bd mai multu decatu cei-l-alti,fora ca acei'a sa scia ; astu-felu in catu bendu in sanetatea 'Astra, a unui'adupo a altui'a si mai cu sém'a in sanetatea acestui bietu scriitoru; apoi intreban-du-me si de numele copiilorn mei, Anania si Constantinu, elu beü si presenta fia ca-rui'a cate UUU paharu, si astu felu bell in sanetatea némului nostru intregu. Dupoacei'a, noi diseramu : «Multiumita lui Dumnedieu! co amu scapdtu si acumu suntemuliberi!x. Dem boierulu, sculandu-se in pici6re, lua. ua cupa si spuse : cAcest'a este«in sanetatea servitoriloru Santiei-Sale Patriarchului, de la Scaunulu seu!, si benduinsusi, elu turnd vinu si pentru noi. Noi ero spuseramu : cEi ! acum'a facuramu sitast'a!) dér' niei avuramu timpulu sa catamu imprejurulu nostru, si elu puse man'ape ua cupa, spuindu : cAcdst'a este in sanetatea capiloru preotimei d'in eparchi'a4Antiochiei;acést'a in sanetatea insisi a preotiloru ei; acést'a in sanetatea dia-cconiloru ei; acést'a in sanetatea nobililoru ei; acésta in sanetatea tutuloruetierraniloru ei!) si nimeni nu cutezd a se impotrivi de a bee, coci toti neamu fi rusinatu d'a nu priimf cup'a pe care ne o presentfi cu insasi man'a lui; déroeramu en totulu prapaditi de acésta beutura asia de necumpatata. Astu-felu esteanse obiceiulu ospetarii la mesele loru si astu-felu dovedescu ei cea mai mare cur-tenia. Facuramu socotéla co la més'a boierului, amu beutu de la siepte-dieci pene laoptu-dieci cupe de vinu.

Vineri, boierulu isi Mud dioa buna de la noi ca sa mérga la departire de ua di;6ro noi plecáramu si ajunseramu la ua monastfre numita Hotardnii sea Hoterdni,cu hramulu Soborului Angerilorn. E occupata de calugeri greci si aterna de mona-stirea Dionysiiului de la bantulu Munte. Cea mai mare parte d'in acestu drumu alunostru se fac pe ua calle pardosita cu petre rotunde, care se dice co exista ancod'in timpurile candu 6menii se inchinau la idoli. Acést'a monastfre e sardca si pu-cina. (1)

In t6te aceste monastfri si biserici, Diavolulu si t6ta odrasl'a lui este zugravitaintr'unu riu de focu, si numele loru sunt insemnate alaturi. La monastirea Jiteianul'amu vediutu infacisiatu ca unu ursu negru ce se turd pe josu.

Acumu me intorcu la calletori'a r6stra. Parasindu monastfrea Hotarinii am-bliramu camu ua ora si ajunseramu la unu tergu ce appartined marelui Stolnicu,numitu Farcasiu, unde elu, isi are unu palatu intinsu.

Sambeta diminéti'a, Comisulu celu departatu (?) ne invita ca sa visitamu bise-rica cea noua de lemnu pe care elu o cladise in vecinatate sub nume de monastire,inchinandu-o Santiloru Petre si Pavelu. Santii'a Sa stepanulu nostru o stropi cu a-

(1) Aci urmédia ua lista a monastiriloru de la Santulu Munte, pe care traducetorulu (celu en-glezu), a socotitu fora folosu de a o cuprind e.

128

iasma si ne inipoiarimu; 4ro, dupo amédi, plecandu inainte, sosiramu la unu mareorasiu de tergu, Car acalulu (Caracol), in care este unu palatu mare, claclitu de re-posatulu Mattheiu Voevodu, cu pucinu inainte de mortea sa, si incinsu cu imprej-muiri de lemnu, cuprindiendu o viia intinsa si ua biserica de p6tra, pone la care esteunu drumu deschisu de la case. In acést'a biserica ascultáramu serviciulu de s4ra sialu dioriloru; 4ro liturgi'a o ascultaxamu intr'ua alta bisfrica de p4tra cladita demarele Stolnicu. Dupo am6di noi ne porniramu inainte si séra ajunseramu intr'unusatuletiu, unde amu dormitu. T6ta aasta cane merge in vecinatatea Dunarii si ca latrei 8U patru ore departe de dins'a; deci, fiindu ti6rra de margine, orasiele si satelesuut pucine. Cei mai multi d'in locuitorii acestoru judetie sunt d'in armi'a regulataRosii (Rusi) adico Spahii, purtandu uniforme rosii si facendu strelja.

N.LISTA DE CELE MAI VECHI BISERICI D'IN COMMUNELE JUDETIULUI ROMANATI,

EXTRASA D'IN TABLOULU ISTORICU" INTOCMITU SUB DIRECTIIIJNEA

Domnului V. A. Urechia. (*)

Xn Secoln.

Stirbeiu. (pl. Oltetiului). Biseric'a S-tei Paraschiva se dice a fi facuta la 1560(Vedi not'a 60 de la pag. 29).

Caluiu. (pl. Oltetiulu). Biseric'a S-tului Nicolae este cladita la 1579. (Vedi an-n ex'a M).

Runcu. (pl. Oltului de susu).Biseric'a e cladita de Marele Banu Dobromirv la 1596.Falcoiu. (pl. Ocolului). In privinti'a bisericei, cladita de Constantinu Mattheiu

Falcoianu, si restaurata de Jiieni, tabloulu da ua data indui6sa, represent.:ta prinlitterile mum (1331).

XVII Secolu.

Perscovenii. (pl. Oltului de susu). Biseric'a a fostu inceputa de unu Basarabu la1600 si paste duoe-dieci de anni de la facerea ei s'a zugravitu de Stefanu Perscovénuvelu Medelniceru. Pe paretii ei suntu portretele titoreloru .Perscoveni, Freda Bran-covinu cu socii'a sa si Constantinu Racovicénu. Se afla acolo si ua Evangelia typa-rita cu ellinesce sub Sierbanu Voevodu Cantacuzenu; la létu 1682.

(*) Amu formatu acésta lista, allegendu Tabloulu istorku" numai acele biserici a carorucladire este anteriore secolului alu XIX, si urmandu intru tote indicatiiunile d'in disulu tablou,astu-felu incatu nu certificamu aratarile lui, mai tnultu decatu pe acele cuprinse in respunsurileinvetiatoriloru satesci la Cestionariulu nostru archeologieu.Am urmito in clasificarea acestorubiserici ordinea chronologies.

d'in

129

.Plesiou (pl. Oltului de susu). Biserica e zidita la 1615 de Rie Plesioianu.Caracalu (capital'a judetiului). antra cele unu-spre-diece biserice ale acestui o-

rasiu, distingemu, ca mai vechi, pe cele patru urmat6re, d'in alu XVII si alu XVIIIsecoli :

1). S-ta Treime, cladita la annulu 7155 (1647) de Pan Pasad (?) velu Capitanusi restaurata de Varlaanzu Condicarulu. Acolo se afla unu pomelnicu prefacutu la1853, in care se pomenescu Michaiu-Voda, Mattheiu-Voda, Radu-Voda si StefanaMonaehia.

2). Intrarea in Biseric'a se dice a fi fundata de Mattheiu Basarabu; alti betranidicu co e fui data de candu cu Nemtii, in timpulu candu judetiele din Romania micaau fostu guvernate de Nemti. Pomelniculu e prefacutu.

3). S-t. Ioanu, cladita la 1768 de Japanu Sierbanu Cojocarulu d'in Craiova.4). S-t. Nicolae, cladita l 1770 de Michailu protopopulu d'in satulu Gostavetiula

care isi are si portretulu pe pareti.Cele-l-alte biserici d'in Ciracalu aunt cladite de la 1815 in c6ce.Sioperlitia (pl. Oltului de susu). Un'a d'in cele trei biserici ale acestei commune

e cladita la 1650 de Ghina Bragandi.Amarescii de josu (pl. Baltii) Biseric'a S tii Vo vodi e cladita la 1657 de mona-

chulu Visarionu; ero alt'a, in mahalaoa Simionescii, de locuitori, la 1675.

XVIII &Nola

Morunescii (pl. Oltetiului). Biserica claditg la 1705 de locuitori.Islazulu (pl. Oltului de josu). idem, in mahalao'a Racoviti'a, la 1715.Campenii (pl. Oltetiului). idem, la 1715.Rubanescii de josu (pl. Oltetiului). idem, la 1740.Balsiu (pl. Oltetiului). Bisoric'a St. Dumitru a fostu inceputu d'in temelia la

7268 (1760) de Protopopulu Radu Cazanescu, carele a ridicot'o pane la ferestre,ero Stefanu Trapezunda, velu Banu alu scaunului Craiovei a finit'o de totti.

Criva (pl. Oltului de susu). Biserica cladita la 1762, de locuitori.Colibasci (pl. Oltului de susu). idem, la 1762.Dobricenii (pl. Oltetiului). Biseric'a Cuviósei Parascheva a fostu cladita la 1764,

de ieremonachulu Anastasie, si prefacyta de Tudogi Drnescu.Curtisior'a (pl. Oltetiului). Biserica cladita la 1765, de locuitori.Gradinile (pl. Baltii). Mem, la 1765.Vladtl'a (pl. Ocolului). Idem, la 1765.L'u (pl. Ocolului). Biseric'a St. Nicaae, cladita de locuitori, la 1765, si a Maicei

Dontnului totu de locuitori, la 1785.'Cioroiu (pl. Oltului de susu). Biseric'a cladita la 1783, dP Dimitrie Gencscu si

Papa Mattheiu, cu portrctele titordoru..11 ejb'a de padure (pl. Ocolului). Biserica cladita de locuitori, la 1783.

130

Comanc'a (pl. Ocolului). Se dice co biseric'a e facuta la 1786, de Stancu Dore-bantiulu si de Metode Monachulu, avendu si portretele titorilorn.

Grecii (pl. Oltulni de susu). Un's d'in biserici e cladita la 1787, de Olucerulu _N.--comae Greceanu.

Butoiu (pL Oltu lui do susu). Biserica cladita la 1790, de Marinu Mamularu.Ganés'a (pl. Oltului de susu). Biserica cladita la 1791 de Elenca Vladaianu.Marotiuumu de josu (pl. Baltii). Biseric'a cladita la 1795, de Stoica Boruzescu.Comarc'a (pl. Ocolului). Biserica cladita la 1798, de locuitori.

0.NOTE 1NEDITE CULLESE IN MONAST1REA CALUIULU D'1N JUDETIULU

ROMANATI, LA 1861.

do domuulu Mexandru Odobesen.

1. SIT UA THUNEA.

Amu avutu occasiune in acesti duoi anni d'in urma (1860 si 1861) sa visitediumonastfrile Stanescii si Caluiulu, pucinu departate un'a de alt'a si asediate amen-duoe pe razorulu judetieloru Valcea si Romanatii, si amu deplansu, ca multi altii inurma'mi, starea de desolare in care calugerii greci, usurpatorii acestoru bogate lo-casiuri, au redusu stralucirea loru trecuta.

La distantia ca de duoe ore in josu de Dragasiani, si totu atat'a in susu de Sla-tina, pe cOst'a stinga a unei valcelle padurose ce da in vallea Mamului, parallela cu

destinsa a Oltului, este situata monastirea Stanesci, chiaru intr'unu micu am-fiteatru de déluri, plinu de t6te partile cu ruinele unei vechi curti boieresci, ce seafla adi cuprinse in ogradele sateniloru d'in Stanesci. Perriulu Mamu curge alaturi,injghiabatu in ripe drepte de pamentu lutosu, adunci de duoe-dieci stanjeni si maibine, pe cari le innOca si le coversiescu in cate-va ore numai, apele volbur6se aleperriului, candu cade plouia pa Muffle invecinate, sadite totu cu vii. Pe mucheadeului de preste riu se vedu casele si biseric'a d'in Strajesci, zidite si locuite decelu d'in urma mostenitoru alu numelui Buzesciloru, reposatu si ingropatu acolola 1833.

Monastirea Caluiulu d'in judetiulu Romanati se afla si ea invecinata cu unu vechiucaminu alu Buzesciloru, adico cu satulu Ciuturói'a, odini6ra Cepturin'a, pe care l'amostenitu prin alliantia famili'a Stirbeiloru. Ea este pitita in vallea Caluietiuluicare se scurge d'a drOpt'a in Oltetiu; drumulu de la Slatin'a, dupo ce truce acesturiu la Corbeni ,. se strac6ra prin paduri si strabdte d'a lungulu totu satulu Obog'a,totu satulu Caluiulu, pene ce ajunge cotra fundulu vai, unde e si monastirea ; celude la Craiova aptra preste dOluri si merge, totu suindu si scoborindu, pene la schitu;celu de la Stanesci, trece prin Ciutur6i'a, lasandu Morunglavulu la dr4pt'a.

Sub rapportulu constructiiunei se dice co aceste duce monastiri offeriau mai

luau's

131

multe asemuiri, fiindu, celu pucinu amenduoe bisericile , zidite de aceiasi mesterigermani; adi anse asemendrea nu se p6te constati decatu in gradulu de miseria side ruinare a ambeloru monastfri, d'in cari un'a (Stanescii) e napustita cu totulu deegumenii Zlatareni, representantii Patriarchului d'in Alexandria; 6ro cea-l-alta (Ca-luiulu) ast6pta de multu anco, in ruine, ua recladire illusoria promisa de Epitropi'aSantului Mormentu d'in Ierusalimu. Cu t6te acestea, veniturile acestoru duoe mons-stfri sunt destulu de insemnate; mosiiele loru, in numeru de mai multe diecimi, pro-ducu sume considerabile, ce se strecOra pe totu annulu af6ra d'in tiOrra. Si ou t6teacestea, titlurile , de pe temeiulu caror'a calugerii greci au pusu man'a pe acestemonastfri, ori si catu de illegale, de false si de abusive sunt, n'au uitatu totusi aprescrie co tori eine va fi dikiu acestei sante monastiri Stanescii ca sa cdute veni-tturile, mosiiele, satele si ciganii santei monastfri, sa n'aiba a lud d'in monastfre nicicM1u, nici bou, nici vaca, nici ouie, nici scule, niei ferecaturi d'in sant'a monastire

t ca sa duca la marea Patriarsiia; numai sa stringa totu ce aru fi venitulu monasti-c rei d'in dejm'a rumduiloru si d'in dajdei'a ciganiloru si d'in vinaricin si d'intealt1venituri; dupo acei'a 6ro sa ciute catu aru fi de trOb'a si hran'a poslujniciloru si

tslugile santei monastfri , precumu le au fostu obiceiulu loru; acei'a sa se string&tdeosebi ca sa le fia presto annu; éro ce va fi mai de prisositu , atunc6 sa duca lasant'a Patriarsiia, ca sa fia de trOb'a si de pre dani'a si iiichinaciunea aceloru repo-

tsati ctitori si a reposatului Radu Voevodu feciorulu Michnei-Voevodu». (Chrisovulului Constantinu BrancovOnu Voevodu, de la 8 Martie, annulu 7200 (1692)).

2. DESCRIEREA MONASTIREL

Monastirea Caluiulu se compune adi de unu patrau de ziduri vechi. Turnulu s6uclopolnitra este in unghiulu despre nordu-vestu , cladire vechia, clOro reparita ped'in afOra; este de forma patrdta.

Chiliile, cari erau despre appusu, s'au diramitu. Despre sudu s'au ziditu case nuoicu duoe cdturi si cu dependentie. Despre nordu stint Oro nisce dependentie.

Biseric'a e la mijloculu curtiei. Zidari'a ei e cu Ora si cu caramid'a asiediataapparentu, formandu duce breuri de unu aspectu placutu vederei (vedi alturat'a stam-p'a VI). In urm'a cladirei primitive se vede a se mai fi adaugitu in facie ua tfndaboltita inchisa, precumu si arcade cu stelpi, de duoe Mini ale bisericei, ca la Sta-nesci; dOro acestea t6te au fostu diramdte pe la annulu 1856, astu-felu incatu auremasu afOra si expuse la aeru mai multe d'in morminteln ctitoriloru prenouitori aibisericei, ale caroru portrete au disparutu in acea diramdre. Ussi'a acestei tinde dis-parute a fostu lucrata in marmore, cu cercu d'asupra si cu sculpturi ca cea de laCurtea de Argesiu; bucatile acestoru sculpturi stau aruncate intr'unu coltiu alu curtiei.

Turnulu bisericei este negresitu d'in epoc'a restaurarii, fiindu mai grosu decatuaru cere proportiiunile bisericutiei vechi; la dinsulu se vede modulu de co'nstructiiunealu adaoseloru, si nu alu edificiului primitivu.

Pardosea bisericei este de lespedi de pOtra; Oro a tindei, de caramidi patráte.

132

"Clopotele sunt duos : celu mai mare a fostu spartu de cutremuru; éro pe la 1857,eguttienulu grecu a tramisu de l'a prefacutu la Moscva.Celu mai micu p6rta urma-t6rea inscriptiiune slavona :

GAN KA0110T7 CZTROpH M1311/1117 paASA BEAI1KH ApMAW.. . . BA ANN MHXlit BOE

BOAZ BA AtT

adico :

Adestu clopotu e facutu de Jupanu Radulu marele Armasiu. . . . in dilelelui MihnéVoevodu, in annulu 7096. (1588).

Ic6nele.imperatesci, cola impodobite cu nimburi (cercuri) de argintu, sunt facutede unu Anthimu ieromonachulu, care 'si da si titlulu de ctitoru, fora de a insemniannulu.

Duoe inscriptiiuni se citescu pe dasupea usieloru celoru duoe compartimente alebisericei.

Cea d'anteiu se afla pe d'asupr'a usiei de Ova a advonului, pusa despre tind'a ceadisparuta, si sculptata cu frurnOse littera vechi ca de siese centimetre de nalte. Et'otranscrisa pe slavonesce :

11;130AENHEMII 0TL1A H CZ flOCIAWENHEMZ C+TAr0 Aro AMIIWA. CE ygo A;Z

CPA6A BMAHKA TOEr0 iyara xpivra.C;6811Ahl RAAA8A RAN CZ RPATHEM CH M811AN A8MHTP8 114KZAAR 14 BAMIKA

(1104/1X0M CIO CTI1H xpam HZ A1111 RACApAR

BWHBOAA 11 F1OTOM RKIRA ;tuiSCTEHiE muoro sptm prim AecTuro H pAs

<<CV fov m8Han petii,Sn BEA ApAnau N CAC M011

C6pATiEM M811A11 uptAel CfliT. H rTpoE NOCT. AIIENC11. MANZ BAAA8A KANA H CNA

(M8FIAN7 pAAVA RHB BEA apm. ivwx.

csitArkpiNt CHO CT-WE MECTO KAKO ECT NEHC11pABAE110 rkM pAA MI1 CA noTpouv.

e 11 flOABI1rODU 610

(CTIII )(put II vipaciivm RA MOATRy CT-ro Agigpop wrto IlAWEI'0 FIHKWAHMA

qf1pHAEKEHCK1s1

CH MZIO raphAuxwm H co.rsoptixulm rho cfisi xpam BA ANH 6Armilaar0 H Xi(

KMORHBAr0 1-w M11)(11t

(<60,111R0 AA CtlII BEAHKAr0 H riptAouparo 1W AMISANAp8 BWEBOAll. 110411 MNA All. 14

C ANN 11 CARPAUDICA MILO. ION. H A1111 BA AtT. ;4£5.,) ,

Pe care o traducemu romanesce :Cu voi'a Tatalui si cu ajutorulu Spiritului santu. Aminu, Eto déro eu rabulu ste-

panului meu Iisusu Christoiu, Jipanu Vladuln Banulu, en fratii s.i, Jupanu DumitruPurcalabulu si Balica Spathariulu, inceput'amu acestu santu locasiu in &Me lui Ba-,sarabu Voevodu, si dupo acei'a a fostu parasitu multa vreme, pene candu amu a-

CHAT.

,Bae.

050

133

Junsu si eu robulu lui Iisusu Christosu, Jupanu Radu marele Armasiu, si cu fratiimei Jupanu Radu Spathariuln si Stroe Postelniculu, nepotii lui Jupanu VladuluBanula si fiii lui Jupanu Radulu, fostu mare Armasiu; vediut'amu noi acestu sautu,locu co e neispravitu, de acei'a noi amu ostenitu si amu ridicatu acestu santu hramusi amu impodobitu pentru rugaciunea santului Archierarchu Parintelui nostruNicodimu alu Prilepului, si noi amu intaritu si amu seversitu acestu santa locasiu,,in dilele pré cuviosului si de Christosu iubitorului Ico Mihné Voevodu. S'a inceputuin lun'a aprilie 20 dile si s'a seversitu la opt'a di a lunei iunie in annulu 7096.)(1588).

A dou'a inscriptiiune e scrisa romanesce cu littere cirilice negri pe d'as-s.pr'a usieice da d'in advonu in chora, de partea cestei'a. 0 repreducemu numai in littere la-tine, exprimandu dorintfa ca t6te interesantele inscriptiiuni d'in acestu monumentusa fia transcrise si decalcate intocmai de pre originalu, calruirt6se spcimene a scrie-rei epigrafice d'in secolii trecuti:

t Acésta sfanta si Dumnedieiasca beserica unde se praznuiesce hramulu St. e-,rarchu Nicolae, d'in temelia s'au inceputu de Radu Banu si fratii sei Dumitru Eur-calabulu i Balica Spatharu in dilele lui Basarabu Voevodu; dupo acésta trecendumulta vreme s'au sculatu Radu Buzescu mare Spatharu si o au seversitu de ziditu,.infrumusetiandu o si cu zugravdla si cu tOte cele trebuinciOse, precumu si zidurilecurtiei i case ce se vedu, le au facutu si de impreuna cu fratii dumnOlui Preda mareSpatharu i Stroe marele Stolnicu o au inzestrat'o cu rnosii si cu robi i cu alto si capre ua feci6ra curata o au inchinatu Sfantului Mormentu alu Mantuitorului nostruIisusu Christosu, spre vecinica pomenire, in dilele lui Mihn6Voevoclu, la annulude la Adamu 7102 ((1594). Pimenu Zugravu. Ero acumu alu duoilea fiindu cutotulu inegrita si la t6te boltele surpata tencuial'a, precumu si catapetOsm'a, d'in

nou s'au prefacutu si s'au prenoitu d'in inceputu pen' insfersitu cu tOta oscrdei sicheltuial'a cuviosului protosinghelu Kyru Tarasie egumenulu acestei sf. monastiri,nin dilele Mariei Sale lu Alexandra Ghika Voevodu. 1834. Augusta 14. Z-gravu,,Postelniculu Barbu Cosiovdnulu.)

Cu deosebire interesanti mai sunt in acOsta biserica portretele zugravite pe paretisi lespedile mormentale de pre pardoséla.

In alaturatulu planu alu bisericei d'in Caluiu (Stamp'a V) amu insemnatu cu cifrelatine intre parenthese, lo3ulu fia carui portretu ce figuredia pe parete, de pre ordi-nea in care le insiramu aci, impreuna cu insctiptiiunile ce le insociescu

Intrandu in advonu si intorcendu-ne spre usi'a pe care amu intrátu, vedemu laman'a drOpta pe :

(1) Higriati IIPEM, REMIKH Cnarrapz, (Jupanu Preda marele Spataru). (Vedi

stamp'a III).tro la man'a stinga pe :(5) Ni8rt4F1 PetA8, gEt1K1 enarrap8 (Jupanu Radu marele Spatharu. Vedi

stamp'a III).

,

134

Acesti duoi frati mai mari Buzesci tinu pe pa 1mele loru, ridicdta d'asupr'a usiei,imaginea bisericei de la Caluiu.

La stang'a lui Jupanu Radu, sta fratele mai micu:

(2) 1K8na1 GTpoE GTOAHHK8 (Jupanu Stroe Stolnicu). (Vedi stamp'a III).tro la sting'a lui Radu Spatarulu, se afla, socira lui :

(6) M8nau1II 44 i1u (Jupaniati'a Ana). Aci anse, de pre tote probabilitatea, s'austem duoe littera de la inceputulu numelui, care era Stana.

Pe paretele lateralu despre drOpt'a, viue mai anteiu portretulu :

(3) 1K8naumo lipEAu RATAAHNA (Jupaniti'a Predei, Catalina).si d'incolo de ferdstra :

(4) X8nauirua GTpou GHMA (Jupaniti'a Stroi, Sima). (Vedi stamp'a IV).Pe partea oppusa, adico in paretele lateralu d'in sting'a, vedemu ronduite portre_

tele familiei lui Michaiu Voda VitOzulu; ele urmédia ordinea urmátore, incependu dela zidulu ce desparte advonulu de chora :

(9) FOCHOAntA 1w 11/1HVIHA flOEBOAcl GTA HKA (Domn'a mi 1w Michailu Voevodu,

Stanc'a, avendu la drept'a ei, alaturi cu sine, unu copillu de sexu barbatescu, cucor6na pe capu, ddro fora de inscriptiiane. Aura e negresitu Petrascu Voda, fiiulului Michaiu Vithulu. (Vedi stamp'a IV).

D'incolo de ferOstra, ua grupa de duoe persOne tinere representa pe :

(7) rummy (Norma (DOmn'a Florica, flica lui Michaiu VitOzulu, cu cor6na pacapu) si sociulu ei :

(8) 1118nau 11pEA4 tiocTEAum:Sn (Jupan Preda Postelniculu d'in Greci, disu Flo-ricoiulu. (Vedi stamp'a VI).

Trecemu acumu in interiorulu chorei, si pa portiiunile anguste de parete di eptpane a nu se incepe rotunjitur'a chorei, gasimu, la clrOpt'a, pe :

(11) 1WHZ ilimptin COMA% C-Hb REAHICHO ii npEPortretulu

AmpAro vIWWA HETilu

TpAWKO 130E1 30A RVkT

WT AMMA : Gp13 IMMEH ;srpan :11fichaiu

npEnowno LIA*T WT pai-CTBA xp-CTitVitéxulu1833 = asr8cT4 = BORE? ;Srpillp.

AcOsta inscriiptiune care este dispusa in duoe colOne, do liturile capului domnito-mini, so epxlica astu-felu :

clio Michailu Voevodu , fiiulu marelui si prObunului Ito Petrascu Voevodu, la anulu:(de la Adam : 7102 (1694). Pimenu zugravu. Prenouitu in annumn de la nas-ccerea lui Christosu 1833, augnstu. Barbu zugravu. (Vrdi Stamp'a 1).

--

135

In fine, in faci'a lui Michaiu, la acelasiu locu, dro p e partea stinga a chorei se vede:

(12) IWIJZ 11ETps ROEHOAA

ChM HEANKAIO

5OER00. NE 11p0MIB1Erk

110 flpARAE Ii RSAE

UTZ MHAOCTIIIVA

Cei'a ce traducemu :

Portretuliilui PetruV odd Cer-celu cuunuplicu sigi-

latu inviand

11pERMIVIHr0 1w

1.1ETpAll1K0

Non% ucuoanungto., no cyAnrk

M1IOCEPAIb Kaao

rAh 6r6

NAAA NAM 11-11.k ECTI1 NAA HAAN

(La Petru Voevodu, fiiulu marelui si pré cuviosului Petrascu Voevodu. Nu ver-4csati sangele suppusului, ci judecati pe dreptate si fiti ingaduitori ca Domnulu Dam-tnedieu. Fiindu milostivu cu noi, vei fi cu OW.) (Vedi stamp'a II).

Pre parete d'in af6ra alu ativonului, adico celu carele dd in tind'a cea diramdta,erau urmat6rele portrete, acumu stricate, pe care le a luatn inscrisu egumenulu Pa-velu, ce er6, mai nainte la acésta monastire.

La drépt'a, privindu spre usia, erau :Radu Buzescu Banu. Maria, jupaniti'a lui. 6onstantinu. Alti duoi co-

pii. Florica.De partea stinga, figurau : Magtheiu Yoda Basarabu cu Dónan'a lui.

Sa trecemu acumu la unu altu subiectu, nu mai pucinu interesantu, adico la pe-trele mormentale ce sunt anco asternute in advonulu si in tfnd'a bisericei de la Ca-luiu si ale caroru positiiuni suntu insemnate po idanu prin ciffre latine. (Vedistamp'a V).

Ronduindu-le de pre ordinea loru chronologica avemu mai antoiu, in unghiulusudu-vesticu alu chorei, mormentulu :

I. de 'Ara ordinaria, inaltiatu cu 51 centimentri de la pardoséla; lungu de 1m75; latu de Om , 52, scrisu juru imprejuru cu littere slavone de Om , 7 inaltime :

t G110 HAMt11 CZT130p11 M811411 I I pAASVA. RIM HEA. ApMA111 U I1OCTARANW. HA

rpOR. CUbi Er0. 7K811A11 II CTp0E. flOCT. HA ANN HAAr0 fl 'ICTIIHOIN. II X(yAlOKIIROM.

(1-1V MI1XFIrk HONDA. RA AET.=---p11. H ME-I4A WKT.

Adico:

(-1-Acésta p6tra a facut'o Jupanu Radulu fostu mare Armagh' si a pus'o pe gr6-cp'a fiiului seu Jupanu Stroe Postelniculu, in dilele pr6 cuviosului si de Christosuciubitorului 1w Mihn6 Voevodu, in annulu 7098 (1589), lun'a octomvrie 22.v(Vedi stamp'a VII).

Alaturi cu acest'a, implendu unghiulu sudu-ostieu alu ehorei, este mormentulu :II. de pétra ordinaria inaltiatu en 51 centimet,i de la pardoséla; lungu de Pn , 84;

H

C

5-a.o

latu de 0m,66; avendu gravate, la mijlocu, 811811 unu cercu si dedesub ua cruce sta-tionale sub rescrucile carei'a sunt, de ua parte littere : IC. XG. si de alt'a MIKA.Juru imprejuru , cu littere slavone, nalte de 9 centimetri, figureclia acesta in-script iiune

c t CHIV KAMEN. CZTEOpli VirlANZ pAAyAZ Ma INA ApMAW M RI(AETZ HAA.

Crpon iNSHAWILIE. CTAIIKA HENNA EH. FIAMEM. J HpliCTABIICE I t114. RAAr0,111-

(CTHEA1011 WICTOMORHsArkv 1W aluxot KOW3WM. R AtTO. pH. map. +Esp. s.; Aim.)

Adico:

c t Acesta pétra a facut'o Jupanu Radulu, fostu mare Armasiu ca sa fia pe gre-cp'a Jupanitiei sale Stanca. Vecinic'a ei pomenire. A reposatu in dilele pre cuvio-csului si de Christosu iubitoruluilw Mihne Voevodu, la annulu 7098 (1590), lun'acfevruarie. 27 dile., (Vedi stamp'a VII).

Totu in advonu, dero la unghiulu nordu-vesticu, este mormentulu :III. de marmore alba, frumosu lucratu, inaltiatu de la pardoséla cu 40 centime-

tre, lungu de lm , 94 ; latu de Om , 71; !Atm are Om , 14 grosime, éro litterile fru-mosu saptite au 8 centimetri inaltime.. Insdriptiiunea este romanesm si dice:

Gz CE LpiE KZ 444CTz niaTpz opt rpona opEAEI s8;Ecs8 II 4a8 +ocTz SanMApE Jr KpaWBA 11Th KTIITUra CBEHTEH MZFIZCTIVH WH rpt ROAMS 60AVITZ A1111

wii HiSMATATE W11 CAS f1ptCTZINT1 4 IONA AS AIIKERWE 4 11AE ;11AE 68-

118110r1 Amma spEumoz paASA sEntiAa. liSpc8n ANHAWp A 1:1)0CT7 p(1)20

Séu spre mai multa inlesnire :

Sa se scia co acesta pétra pre grop'a Predei Buzescu, Ce au fostu Balm Marechi Craiova si ctitoru sventui monastiri si grea 1361a au bolitu 4 anni si jumetatecsi s'au prestavitu in lun'a lui dechemvrie in 7 dile, in dilele bunului domnu cres-ctinu Radulu Voevodu; cursulu anniloru a fostu 71.., (1612). (1)

Trecendu acumu in tind'a cpa descoperita, acolo untie petrile sunt asia de tareexpuse stricaciunei, mai ga3imu alte patru, dispuse in modulu urmatoru:

Essindu d'in advonu in tind'a, indata la man'a stinga, inteluimu mormentulu :IV. de marmore, inaltiatu de la pamentu cu 48 centimetri ; lungu de 1°1,76 ;

latu do 0m,71; grosimea lespelei, 17 centim. Litterile frumoau sapate, mai anteiujuru imprejuru, si apoi pe 20 ronduri intPriere, ne dau urmaterea inscriptiiune ro-manesca, curi6sa sub tete puncturile de vedere, ca faptu istoricu, ca stylu alu epocei(1610) ca orthografia, ca forme epigrafice si in fine ca intiellPsu moralu.

(1) D'in nenorocire amu ratacitu de ua chmu data decalcarea ce amu facutu de pre acesta fru-mósa petra mormentale, precumu si de pre cea care urmédia (IV) ; de acei'a nu potn acumureproducerile 1oru, cari slut de siguru cu muitu mai interesaute sub rapportulu luxului epigraficu,decatu cele patru pe care le-amu redusu in stampele VII si VIM

136

:

Ero. U

t

II .rfi

di

11

a

-A

-; II

a+

MnasEireaTab .

Michaiu Voevodu Vitezu[u.

Caluiuln.

Atm

Voe

vodu

Cer

eelu

.

0.4."-1

...a)cc!

E".

Mmiasfirea Ca[u.ialu.TAAL

refru Voevodu Cereelu.

Mic

haia

Vod

a V

itizu

[u.

CC1

Monasfirea Calululu.Tab Mt.

Famili'a lui Michaiu. Voda Vitezutu. Sima Buzisca.

l'red

a,R

adu

si S

boe,

Buz

Caluiulu.Ta b iv

Lic ill 1 ,

rreJa, Rada si 8froe,Buzescii .

Monasfirea

lexiTv-c-te,ii?"014?-=, 4'4`

Monasfirea Ca Lulu.Tab.v.

./

Pianulu Bisericei.

1

(z)

>

Monasfirea Caluiutu .

Tau, yomplot,5104L.deffirOl.",_20 ,revo.,,

.,,,,o;ogrormettiv.-egAWft"...-

_0-0611_1

f-n-ViitiWtoirViVewiro411461.1 11-16-4M "Alimg-4-iiEr,-,--rWmgrermfAlgrt,"11 mg- oft_itt-1.11vontiopattiti,firOFIllatirifiX01

Tab

Vederea bisericei.

gwrif.W..tff 0:a_rff_towitirsavdpiarr.wornit

A44144444444diA41113diviguteL"4".".4" '- -714'

fr-u-

Monasfirea Caluiuta.

±Migirif-ELT,CK614

±(11'11: aforaaN._

C.,et

`1175.)1=3a,,....7.),

E.9...

,

---li

\._..

-p-4-_1

G.-

.---t--.)

1 Z N.7

;72z=4'

F:3-c_is

=_---r_at,...,,

in g3ikiA711-1k4

c\-9-IO4--b\--/----C-=.Ns-

Pere inormentale: Sim Posfetnicutu si Sfanca Buze'sca.

Tab.VII.

1,<Z;

Mormenfu

g--,-.-

;--gc-.--%

-13--

>:--

vi'-

e;_)A

i----[

MormentuN? IL

Monasfirea eatuiulu.Tab.vw

Tt'41-11ltaMiligArQCEq-,--..e,

<_,---cf2.ii'hoc:HY,..f--1-Ls:17;:'

c\-7'106Icsinc,\N-w-fgr,

.--

-----,--ciii,'fa01til4

I1AcevadniF4T1(ETRY019 lic. -kit

Pont) L1-1

fag- -317a

M34INA

F-)

---4-"

-.---

::-.---

(74PO011a(: f1:4315

-73---

''1:?

---,"

--c.L--,(--

-"----

i. fi

1

/

LLL

.....-...-NS-,---11

.....

'C'-<-----rt.

-1S---..--,

1

Min Rjta (\,J -i\tql?) LE a

Morme,ntu N? V.

-1-1111MI EH (;e

E.

Z--l-,

'-:1)-1+gli-1-1141Y14

L;ET=

F7d-7,-b

g---'EVt.--E&

ill rrk c ci EH CE

rd Ed R*Ti-oNliiPK4

ill t WidFl lii-i 4ifltPcIVIci 11

z..1

..1,

*.-1

__:/f?...,

=2

7t1-r-

''.

-43

Frfir)JIMIA105-,W4

Molnerthi N7 VI.

Fetre mormenfa[e ale lui Radu Banulu Buzescu.

'-f-Z,

-cz

>-$7,c.i....c

L.-gm

4

uc,

1

:.-

-4\-->

< ==.

-6-11

=le.'53

c......:

---

--E-.

(.--

,

,-----,

6-,

..._

,--.,

.-

137

IFIACT?A. flpE rpomia

«pAASASH 138;ECKSA. IAS (1)0CTZ. MApE NAF:Arkp KTHTOpSA. C(1)-HTEIt. imiricrupE :11111 rpt80AA:fi AS ROMIT 1YI1Tp8

(um : CZ1ITAiMZNI4 : WH caS. uptvraiT(4 ASHA AS' : rENApiH. ;14AE I 4 ;PIAEAE RSHSASN IW pitASA BOEHM. EAT. 3pHI. KpSr

CANNS. 8. tip ASirk. Bi. ENAKTA.

5. KSBZHT AE PIACT4 HiANZ. AEWApT4

cpSrATEBEpit ASI A8Nu1gE8 4 ;1

CLNH TH HOANTE. METAW REpIi (pH KS ME AN 4 pAll

crapz 111HE HS (I:PIE ASNpS ASAAHE;ECKA

(4KHEISENJECE (pOKSASH AE KtKZ

10. (MINEW crrSp4 MHNNEAE ASH KSHET4

CKSMSW yroAa SnSA Wit CZ (1)AKZ ROIA

CHEKSpATSASH WU NIIHE HSW HA AA AN

(4 AI Ark ASi czwItinop Wit RECtpVIA0p

<.<4 RAMIEM. AMEAA ECTE CASTA ApAKSASII

15. ccz itS ;II 14 HUME KZ ES' MIT AOMN CAS

(BAAK4. CAS BUNN,' KZ WIHEIll ASIvE AA

(ASH ASKpS. riptimitua. MAEKATZ KZ

(AKOAO BOM CTA 4HAIIHrk mSAats'ASH romi

(KSM HZ.CKST AEpEHT AMA clipaNitmvp

20. AZKOMIVEWI XAIMEANTZ WH ASps'ASH

(ME 84 1.12PAMENH KAAE AApr4 WII KSpAT4

(CflpE. Epio KS MACTENIE KSM ;HIE 41IC8'W

(ASMHE;ES SNAE ECTE ABSNIIIA BOACTp4

IKOAO ECTE WH MAUI BOACTp4.7)

Sa cercamu, spre inlesnire , a transcrie pe littere latine acestu lungu si pietosuepitafu :

c t Ac6sta pétra pre gróp'a Radului Buzesculu , ce au fostu ware Clucfriu , alto-(ruin sfiotei monastiri si grea b6la a bolitu intr'unu annu si 9 septemani si s'aucprestavitu in lun'a lui ghenarie dile 10, in dilele bunului Ico Radulu Voevoclu; lacannulu 7118 (1610), ocolulu sCrelui 60, ocolululu lunei 12; epact'a 7. Cave:Aude ac6sta viétia desi6rta; ruga-te-veri lui Dumnedieu in di si in n6pte, cetasiu yen,,fi cu cei de in raiu; 6ro eine nu face lucru duninediescu, inchipuesce-se focului de v6cu;ccine 'si sátura mintile lui cugeta cumu 'si ugoda (nultiumésca) trupulu si sa fan,cvoi'a necuratului si eine nu'si va (16, d'in averealui saráciloru si besériceloru, in bla-cgovecia (totu-d'a-un'a), acel'a este slug'a dracului. Sa nu dica ninie co : eu aunt

20

< t

: -(5

;.

<118

nhllpiIl.

(111)4.

1 f

138

colomnu sea vladica sea boiarinu, co ciae, dupre ala lui lucru primi-va juclecata, cocacolo vomu sta d'inainte jucletiului goli cumu nascutu. Dereptu acea, fratiloru, nudacomireti haineloru si aurului, ce (ci) ye anti calle larga si carats, spre ceriu cucmilostenia, cumu dice insusi Dumnedifu : unde este avutii'a vastra, acolo este siinim'a vestra. ,

Totu la drepta in tincla, dem aprape de usi'a ei, mai sunt duoe petre funerarii a-laturate; un'a mai departe de usia :

V. este de pétra ordinaria, ridicata cu 32 centimetri de la pamentu ; are lungime1 m,62; latime, 0 m,69; litterile, de 7 centimetre, Runt lucrate prostu si ascutitu, a-tatu juru imprejuru, catu si pe patrn ronduri in partea de susu a parallelogrannuluicentralu. Inscriiptiunea e in limb'a slavona :

c f Hp`IICTABHCE !mirk pAASAk Bk A11111 EAro4cTiisaro hv-a H MA-

C TIE &ROA RACApARA II 1M AtT. lpHE MCHA. MA11 APIFIHK 11p0K011111 a t nprhrTa-csacE pA1ZA MHO AMA II Jr M811AHIHA MApHKA II t 11 HiSHAHHHA HM1HA H Jr ii iKSFIA-

HMO

Cei'a ce se traduce :

et A reposatu robulu lui Dumnedieu Jupanu Radulu in dilele pre cuviosului(Mattheiu Voevodu Basarabu, la annulu 7155 (1647), lun'a lui maiu , muceniculucProcopie. t A reposatu robulu lui Dumnedieu Davidu. t Jupaniti'a Maric'a f sicJupaniti'a Ilina, si Jupaniti'a Preda). (Vedi stamp'a VIII).

Aceste patru personagii d'in urma p6te sa fi fostu copii ai jupanului Radu, mortide tineri, coci altu-felu nu se pate explica de tie numele loru : Davidu, Marica, Ilinasi Preda, sunt adaugite pe acestasi pétra mormentale.

Alaturi CU dins'a aflamu alt'a, care ne face a crede co acopere pe acelasi JupanuPreda, stramutatu de la Strajesci la Caluiu, impreuna si cuprimitiv'a lui petra mor-mentale. Cea despre care vorbimu :

VI. este de ua pétra ceva mai bona , dero totu locale; mormentulu e ridicatu cu43 centimetri de la pamentu; e lungu de 2 metri; latu de Om ,75; Ora e sparta intotu latulu camu la 50 centireetri d'in partea de josu. Inscriptiiunea, in limba ro-mana, circula juru imprejuru, apoi si pe siepte ronduri in centru, susu. Sub acesteronduri e flgurata o cruce statiionale cu litterile: I. If. J. 1-. (Iisus NazareneanuluTiarulu (regelt) ludeiloru) si cu cate ua tresteia de fla-care parte. Litterile, camusterse, au 9 centimetri inaltime :

c t MIA Ck WAHXIIECKS WCE II AE poR8A8ii A8 ASAm1E;E8 Milan pAASA MApEAE KAU

c68;EcK8A IHH AtKA AS H pzflOCAT ca8 [Tonal' AA CATSA ASAA H wkAsil AA CTpEME1)111

C.1% gl1AEAE AS MATE10 RACApA6k C011110A ASHA ASi 1011. K AE ;11AE, liSpCSA II A1111 (PO-

CTAS VIJC H IAN% m8nhatca ASH A Tp II HMEC AA EIZIAINTEAE HFUAT H E WU AS

<WCTEMIT A'k,111 AS HE II HUT AS Agrp011AT 11111 AS a H A8c WCEAE ANA AA Mtn. H

fcTiipt mow8cE : KUkT GOA.)

E'7KIH Mi811A1h

4< :

11

0 115650.0

139

Care, transcrisu pe littera latine ne da :

t Aicé se odihnescu 6sele robului lui Dumnedieu, Jupanu Radulu marele Banu«Buzesculu, si deco au reposatu s'au ingropatu la satulu dumnélui la Strejesci in

dilele lui Mattheiu Basarabu Voevodu, in lun'a lui iunie, 20 de dile, cursulu anni-doru fost'au 7156 (1648); éro Jupanés'a lui a tramisu la parintele Ignatie si au os-ctenitu de ad au venitu; au desgropatu si i'au adusu 6sele aicé la monastirea mosiul«seu, in annulu 7161» (1653). (Vedi starap'a VIII):

Ultimulu mormentu este in tinda, de partea stinga, candu essi d'in advonu, déromai multu apr6pe de usi'i d'in a-f6ra.

VII. Este de pétra ordinaria, ridicatu de la pamentn cu 36 centimetri ; lungimeare 1 i°,75; latime, 0 '11,78. Juru imprejuru este unu ornamentu sculptatu de frundiecu largi ramificatiiuni, de pre stilulu usitatu in alu XVIII secolu. Linu capu de an-geru aripatu sta d'asupea inscriptiiunei romanesci, care se insira pe diece rondurifora de a ajunge pene in josulu petrei. Acésta inscriptiiune dice :

t 1IuM1 C8E1T PIACTA fl flITp WAUXNECK II SCE WACEAE pf10 II caT8A8H pc)R8-

: II A'SMNE:gES M811AN KO n CT4NT111-1 RS;ECKSA W/1 CAS 11PIRTMHT II ASNA

map II) ;F1AE. AA AtT f J CAAAJ.

sea :

et Ma sub acésta 'Ara odihnescu-se 6sele reposatului robu lui Dumnedieu Ju-«panu Constantinu Buzesculu, si s'au pristavitu in lun'a lui martie in 12 dile, la an-«nulu 7241x. (1733).

Ne vomu occupá acumu si de Pomelnicele cari se afla la Caluiu. Ele sunt in nu-meru de duoe unulu in forma de triptycu sen Troitia de lemnu, p6rta titlulu :g.ilkwiEn8T8n Kb' MAANgE8 AA f1OMEANIIK8AS1 KTI1T0p11A0P CYNTEi MZNACTipi KZAsiS AiN

(MA. PwMANA41, NE cab' rzciT REM! WU AE `1Ei 14011 irSmErn WU amp sTiTopi, 1825cramp. npE KApE iAS CKOC AiN KONAiKA MOWHAOP, M AtTSA N1EA n;ST.))

Numele sunt scrise in patru columne, pa plac'a cea d'in mijlocu :

1-a columna. contine Domnii tierii de la Sierbanu V.V. si amestecati, pene laGrigorie Ghica; 23 cu totula

2-a columna, ctitorii ce au ziditu monastirea si au danii :

Preda, Rada, Stroe; Caplea, Vladn, Stein; Mara, Kern, Marion; lline.a, Barba , Constantinu; MattheiuToaderu, Voica; loanu Monachulu, Rada, Catilina; Daniilu Monachu, Romanu Monachu; Rafailu Monachu,Negoitia; Dragomiru, Radu, Badea; Papa, Ualota; Catalina, Dumitru; George, Preda, Dragomiru; I-linca, Michain, Caplea; Dumitrn, Niculae; Matthein, Leonti Monachu; Craciunu, Mattheiu, Danciu; To-,,douie, Parascbiva; Rada , Preda, Vasilo; 45. Acosta nume tote ce s'au scrisu pane aci, negasindu-le sedge,la nid unu pomelnicu ctitorescu yeah' si adeverati fiindu, amu pusu la proscomideia a se pomeni in vent, in,dilele mariei sale Io Grigorie Glum Voevodu, mitr. Preosfintii'a Sa Gregorie alu Ungrov., flindu eu igumenu Kt-riacu arcbimandritu Bafailu Caluian. 1825. Oben.

3-a columna : «Pomluiculu Dumniaei Stolnicesei Dumitrana Stirb6ic'a , (38«nume). Pomelniculu Dumnéloru boieriloru Buzesci si ctitoriloru

ASH 11 )1\ A8ti

1%. II

<

:

B

140

Matthein, Ancutia, Constantinu; Magda lina lUonachia; Marica, Rena, Michailu; loanu, Maria, Mau lae;Chars en totn narnuln, loanu; Stefanu ieromonachu cu totu ndmulu; Stoia, Preda, Radn; Cap lea, Preda,Maxim; Chem, Constantinu 2-Id; Ilinca, Stana, Constantinu; Niculae, Kiriacu, lordache; etc.

4-a columna : ePomelniculu lui Nicodimu monachulu Buzescu si Constantinu Bu-czescu. Pomelniculu parintiloru egumeni ce au stepanitu de pe vreme :

Tgnatie ieromonachu, Onufrie ieromonachu, Nichiforn, Gherasie, Mitrofanu, Dionisie, Anania, Anthimu, Varlaamu,Ignatu, Mamie, Vast lie, Romanu.

Pe ua a 5-a columna laterale continua list'a egumeniloru :

,Niculae, Ieremia, Ioanu, Ghelasie, Parthenie, Neofitu, Paisie, Varlaama, Leontie, Leontie, Simeonn, Antonia, Ste-fanu, Ghenadie, Iosafu, Arionu, Anthimn, Romanti, Mitrofanu, Iosifu, Daniiln. Tarasie, Kyriacu, Panteleimonu, tin-

,ninu, boann, Damianu, George, Ionnit, Grigorie, Climentu, Romanu..

Alu duoilea pomelnicu, facutu mai de curendu de Epitropi'a Santului Mormentncontine numele urmatOre :

,Ctitori : Vladnlu Banuhi, Dumitru Purcalabu, Bales Spatharulu; fratii Buzesci. Radii vein Clucern Buzescu.,Daniasi : Dragomiru, velu Banu ot Craiova. Rath Armasiu, Preda Spatharulu , Stroe Postelniculu, fratii Bu-

zesci. Cracionn, blotórulu d'in Romnicu. Radu Armasiulu d'in Cepturdia. Nistea , Baibu, loanu, Stan, Ta-tomirm de la Balsiu, frati Buzesci. Radu Posteln., Dragomiru Spataru, Rada Posteln., de la Otetelisiu. Dna-gomiru Spatharn. Maria Bands'a, fat'a liii Radu. Clucern. Stoma Bands'a. Voica din Gavanesci ; Rada, Ca-talina, fatale ei.loann, Elena Bands'a liii Radu Buzescu.Iudit'a fat'a liii Michaiu Comisuln, neptit'a StolniculuiDumitru ot Filiasin. Caplea, files banului Tudosie. Mattheiu Postelniculu de la CepturdPa. - Dim-Asia Mo-nachu, Daniilu Monachu. Maria Banes'a, socii'a Barbului BannIn Milescu, Leontie Monaehm Luca, Stoica,Niculae, feciorii lui Avramu d'in Hurezu. Caplea Buzesca. Rada Postelniculn; Stanca socii'a sa; Nacsia, fat's,sa. Parthenie, Romanu, Rafailu, calugeri. Simeonu preotu, sinu pop'a AnghelmMattheiu, Daniilu, Radu, Preda,Vasilie, frati, feciorii luiVladutin Zatrdnulu capitanulu. Niculae Buzeseu; Maria socii'a sa, fat's Predei B117A3Cai.

Printre cartile de officiu bisericescu, se Oa Mince si alte carti in limb'a (gre-asca, t6te d'in alu XVIIP secolu, si numai ua Cazania slavona, manuscrisu in-.folio micu, cu littera uuciale; dOro foile de la iuceputu si d3 la sfersitu lipsescu.

3. EXTRACTU D'IN ICALLETORI'A PATRIARCHULUI MACARIE ALU ANTIOCHIED, PRINITORULA MONASTIRILE CALUIULU SI STANESCH (CARTEL V. SECT. XI) 09.

Duminica noi sosiramu la monastirea Jiteianu; pe urma trecuramu prin Craiovasi ajunseramu la ua calla fOrte aspra si prapastei6sa prin munti si vai si paduri, pecare o trecuramu cu multa anevointia pene inseratu; atunci sosiramu la ua mona-stfre inchinata S-tului Nicohe, cu numele de Caluiu, mare, frum6sa si bine intarita.Constructiiunea ei este ua lucrare a Nemtiloru sOu Germani, si chiliile sale se in-tfndu in jurulu cladirei, cu gallerii exteriori. Biseric'a e fOrte frumusica, cu clopol-nitro, ei, si totulu e intr'ua valle incinsa de muntii invecinati; astu-felu incatu e uamonastfre ascunsa, si drumulu pene acolo e ascunsu; coci noi sosiramu la dins'a, forade a o vedO cumu-va, pone ce intrarimu pe pOrt'a ei. E ua monastfre cu mare cele-britate in acea tiOrra.

D'in di de diminOtia, in dioa serbarei Adormirei Maicei Domnului, noi facuramuintr'ins'a ua sfestania si priimiramu bine-cuventarea de la man'a drépta a S-tului

(*) A se vede, in privintia acestei Calletorii, cele aratrite la annex'a M. pag. 125 de mai susu.

--

-

141

Nicolae, care are tote degetele intregi; si aceste degete,---catu de minunatu se va siparO,sunt unele drepte, altele induoite in forma unei mani de episcopu candu dabine-euventarea. Este ornita cu aura si stimata la unu pretiu inaltu. Priimiramu a-semeni binecuventare de la ua bucia d'in capulu lui S-tulu Ioanu Botezato-rulu, pe care sant prinse petre de ua mare valare; acestea, impreuna cu bucatilede auru, formOdia unu felu de sore imprejuru'i; priimiramu binecuventare si de laua cruce compusa de unu-spre-diece sa3aragduri mari, pretiuindu celu mai micu uasuta si cinci-dieci de denari. Materi'a interiOre e auru solidu. E ua lucrare germana.Disele petre sunt asiediate de ambele parti, si crucea e pretiuita trei mii de denari.Noi n'amu vediutu pene acumu alt'a de potriv'a ei. Mai avea acolo si unu epitrachi-liu de tiesatura de firu, cusutu totu cu margaritare si cu petre scumpe, valoranducelu pucinu ua miia de denari; coci persOnele ce au claditu si au inzestratu acea mo-nastire, daruindu'i aceste averi si bunuri, erau mari boieri, cari domniau preste ju-metate tiérr'a Valachiei. Erau chiaru acei'a cari ridicdse pre vestitulu reposatulu Mi-chailu Voivodu pa tronu, si apoi complotira in contr'a lui si pu3era sa'lu omare (2).

AcOsta monastfre, dorinti'a nOstra era d'a o 'el si de a o inchind Patriarchiei An-tiochiei, precumu sunt alte monastiri inchinate la alte patriarchii; déro nu gasiramamai pe nimeni, afOra de egumenulu si de pucini calugeri, care sa voiasea a intra inacdsta invoiala. (Este aci vorba de Strejesci).

Dominica, dupo liturgia, ne luaramu dioa buna de la dins'a si ajunseruxnu érosi lacallea cea anevoi6sa; si érosi trecuramu riulu Oltetiulu si, dupo prandiu, ajunseramula unu satu stepanitu de fondatorii acestei din urma minunate monastfri. Elu con-tine ua biserica de pOtra, inchinata S-tului Procopie, in care a-duo'a-di noi servi-ramu liturea.

Pe urma noi merseratnu la ua alta monastfre, care este a acelorasi persOne , dedi-cata hramului A.dormirei Maicii Domnului, si numita Stanescii, departata calla deduoe ore, si situata intr'ua valle, in mijloculu unoru paduri intinse. Constructiiuneaei sémena cu a monastirei Calniulu; clopolniti'a mai allesu e cu totulu asemenata cua aceli'a; coci mesterii cari au claditu un'a d'in monastfri, au fostu intrebuintiati sila cea-l-alta. Zelulu de a cladi monastfri inteacOsta tiOrra e f6rte mare, si ei le da-ruiescu cu minundte inz(strari de mosii, tiOrrine, vii, gradini, mori, tierrani, ciganisi altele. Fia care monastfre este loculu do inmormrntare alu fondatorului HU; si deamenduoe Muffle usiei de la biserica sant zugravite portretele acelor'a ce au cladi-t'o; adico boierulu insusi, fiii, tat'a si fratii lui, unulu in urm'a altui'a, de parteadrOpta candu intri; la sting'a sunt socii'a si fiicele lui si sociile si fiicele rudeloru lui.Numele loru sunt scrise pe d'asupr'a capeteloru, si tata ambitiiunea loru e ca, in

(2) D'in tote obiectele pretiiOse care existau pe la mijloculu secolului alu XVII-16 in monastireaCaluiului n'a mai rernasn absolntu nimicu. Calugerii greci le voru fi instrainatu seu vendiendu-lein profitulu loru, sea stramutaudu-le in lavrele loru.In privinti'a accusatiiunei de tradire in con-tr'a lui Michaiu,Vitezulu, ce se face ad fratiloru Buzesci, acest'a este ua traditiiune, pe care ne aupastrit'o si alti scriitori, fora anse de a se adduce temeiuri istorice in sustinerea ei.

142

timpii viitori, copiii copiiloru loru sa se uite la portretele loru si sa dica : aAcést'a eportretulu mosiului astru; acest'a alu bunicai n6stre si altele.»

Chipulu Mantuitorului nostru Iisusu este pe d'asupea usiei si cei ce sunt de amen-duoe laturile, sunt cu manele intinse cotra dinsulu si spuindu : (Priimesce de la noi,co sante Christ6se, acésta santa biserica, pe care amu zidit'o in glori'a numelui teusi resplatesce-ne pentru a n6stra ostenéla en cerésc'a ta imperatiia!»

In acea monastire e unu isvoru de apa curget6re; déro t6ta localitatea e acumupusteita; coci titorii sei, pucinu dlipo cladire, supusera stepanirea ei lui Niceforu pa-triarchulu Alexandriei; dupo a caroru m6rte nimeni nu o mai luh in Amu,. Noi se..versiramu ua pomenire pentru fondatorii monastirei si ne intorseramu la satu.

4. DOCUMENTE INEDITE ALE MONASTIREI CALUIULU, SERVINDU LA ELUCIDAREA ISTORI-CULUI FAMILlEI BUZESCILORU.

D'in chris6vele atinget6re de monastirile Caluiulu si Stanesci, precumu si in go-nere de famili'a Buzesciloru, s'au publicatu mai multe pene acumu, printre care reme-moramu mai cu séma pe cele duoe urmat6re :

1° Cartea lui Radu-Sierbanu Basarabu Voevodu din 23 noembre 7115 (1606) princare intaresce mosii'a Varascii cu Balt'a Alba, Jupanesei Preda clucerésa, fiic'a luiMihalcé Banulu si a Marulei Banés'a, si socira lui Jupanu Radu Clucerulu Buzescu,(publicata de d-lu Greg. TocilescN, in cColumn'a lui Triianu» d'in 1872. pag. 291.)

20 Testhmentulu mi Radu Clucerulu Buzescu d'in 1 Septum Lre 7118 (1609), prinbare dispune de averea sa in fav6rea monastiriloru Caluiului, Stanescii si Dobrusi'a,precumu si a fiiului seu Radu, a fiicei sale Maria, si a nepotei sale de frate, Mariafiica lui Preda Banulu Buzescu. (publicatu asemeni de d-lu Greg. Tocilescu in a Fóra,Societatii Romanismulu» Bucuresci, 1870 pag. 516).

Pe lunga aceste interesante documente, voimu se adangemu aol cate-va chrisdve,culIese mai cu séma d'in condic'a documenteloru monastirei Caluiulu, care voru in-vedera si mai bine importanti'a acestei illustre familii si rolulu ei in societatea ro-mans, in decursulu seculeloru alu XVI, XVII si alu XVIIFa

Reproducemu documentele in vechi traductiiuni romanesci, atunci candu ele stintscrise slavonesce :

No. 1.

Chrisovulu lui Basarabu Voevodu, de la annulu 1517, datu de ctitori la monastireaCaluiulu, pentru mosii'a vetrei lui.

Cu mil'a lui Dumnedieu eu Basarabu Voevodu si Domnu a t6ta Ti6rea Romanésca,feciorulu bunului Basarabu Voevodu. Dat'amu Domni'a mea adsta porunca aDomniei mule, cinstitu dregetorului Domniei mele, mai virtosu alu easei Domneimole, clupanu Badulu Banu. si cu frate-seu Jupanu Dumitru Purcalcibulu , si

Jupanu Balica Spathdriulu si fecioriloru loru, ca sa le fia loru in Caluiulu de

143

susu ori cata va fi partea Albului, feciorulu Raduletiului, pentru co au fostu acestemai susu dise mosii ale Albului, betrane si drepte mosii de mostenire. 1)86 a ve-nitu Albulu diriainté Domniei male de au datu si au inchinatu ale lui mosii ce s'audisu mai susu cu totulu, Japanului Vladu Banulu si fratiloru lui; draptu acei'a siDomni'a mea amu siediatu pre ei cu cartea Domniei male ; éro dupo acei'a, a venituAlbulu dinaintea Domniei mele de au piritu si au disu cotra Domni'a mea cumu coau datu si au inchinatu parte d'in Caluiulu de susu, éro d'in Mihalesci n'au inchi-natu ; éro Jupanu Vladulu Bauulu, ei au scosu cartea Domniei mele, ce era asie-diatu de candu au inchinatu Albulu ; asia Domni'a mea amu cautitu cartea, si incarte asia era inchinatu si in Mihalesci si in Caluiulu de susu; deci acea carte nu oamu crediutu si amu datu Albului 12 boieri ea sa jure cumu-co n'au inchinatu d'inMihalesci ; éro n'au pututu sa adcluca la sorocu si au remasu de lege. Dreptu acei'aamu datu si domni'a mea Jupanului Viathilu Banulu si fratiloru lui ca sa le fia loramosiia ohavnica, si fecioriloru, si nepotiloru, si stranepotiloru, si de nimeni sa fianeclatitu preste dis'a Domniei male; co 6to si marturii amu pusu Domni'a meaJupanu Albulu Banulu, Jupdnu Cdlota Yorniculu, i Harvatu Logofetu. i DumitruVistiieru, i .Radu Spathariu, Draghici Paharnicu, Hamza Comisu, Jiteianu Stol-nicu; si amu scrisu eu Valianu Logofetu, in Targoviste. Noembre 14, annulu7025 (1517).

(D'in Conclic'a I. pag, 848).

No. 2.

Chrisovulu lui Pdrascu Voevodu, de la 1553, datu Ganii fostu Postelnicu, care elua facutu ddnia la monastire.

Cu mil'a lui Dumned eu 10 Petraseu Voevodu, si Domnu a taa Tiarea Romanósca,feciorulu marelui si pr6-bunului Radu Voevodu. Dat'amu Domni'a mea acésta po-runca a Domniei mele, boiarului Domniei male Jupanului Gang fostu mare Postel-nicu si fecioriloru lui cati Dumnedieu ii va darui ca sa fia lui satulu Vianulu, totucu t6te hotarele cele betrane, pentru co acestu satu ce s'a scrisu mai susu Vianulu,elu a fostu betranu si de mostenire alu Jupanesei Velicai d'in Siatói'a, si pentru cocandu au venitu Mired Voevodn in TiOrea RomanOsca, atunci as miluitu pe GanOPostelniculu cu acestu satu ce s'a scrisu mai susu Vianulu, pentru slujb'a care 'i auslujitu prin tierri straine cu versari de sange. Era dupo acei'a, s'a gasitu unu E-vreu uccisu pre acestu satu ce s'au scrisu mai susu Vianulu ; deci au fostu venitumaic'a si socii'a Evreului de s'au apucatu de acestu satu ce s'au disu mai susu Vianulusi s'au fostu si piritu dinaintea Mircii Voevodu. Ero intr'acei'a, Domni'a lui au can-tatu si au judecitu si au datu satului Vianulu cumu co sa platOsca sangele Evreuluicu 40,000 de aspri si sa fia judici. Ero intr'acei'a Gan6 Postelniculu, ei nu s'au suf-feritu ca sa 'si sparga casele si curtile, ci au cautu inaintea Mircii Voevodu si s'aujaluitu cumu co n'are altu locu sa siOdia, clOco ii va sc6te pre ei d'in satu; éro intruacei'a Mircea Voevodu, Domnra-lui s'a milostivitu si au datu acele 40,000 de aspri

:

144

d'in man'a Domniei lui maicei si muierei Evreului, de 'i au platitu sangele lui si aumiluitu pa Ganea Postelniculu cu acestu satu co s'au disu mai susu Vianulu, ea safia Domniei lui poredna in veci, si au facutu si carte Domni'a lui cu mare blestemu,cumu dupe mergerea Domniei lui, pre eine va a11eg Domnuln Dumnedieu d'in fe-ciorii Domniei lui su d'in alte nernuri sa fia Domnu Tierrei Romlnesci, si acestuDomnu sa se milostivesca, sa inouidsca si sa intaresca acesta carte a Domniei lui,ca sa aiba si ei pomána impreuna cu Domni'a lui in veci de vecu; ero cine va vre sastrice acesta mai susu salsa pornána a Domniei mele, ér' acel'a sa fia procletu si a-furisitu de 318 perinti de la Nichea, si de cei 12 apostoli, si sa aiba odihna cu he lasi cu Aria d'impreuna in véci de vécu, si mitarii si fariseii care rimnesce spre Dom-nulu Dumnedieulu si mantuitorulu nostru Iisus Christosu. Ero dupo acei'a s'au in..templatu de i'au luatu Domnulu Dumnedieu si cinstitulu Imperatu Domni'a de o audat'o Domniei male si eu amu siediutu in scaunulu Domniei lui, iu Targoviste ; éroJupanes'a Maria fat'a Jupanesei Velicai d'in deci au cadiutu inaintea Dom-niei male si asid pird inaintea Domniei mele pe Ganea Postelniculu, ei au scosu car-tea Mircii Voevodu cumu co au fostu platitu 40,000 in man'a Evreului ; dero dupoacei'a Jupanes'a Maria, le piraid cum co este satulu asupritu de aceste 40,000 deaspri; er' intr'acei'a Domni'a mea amu cautdtu si amu cititu insumi Domni'a mea sicartea Mircii Voevodu si amu intiellesu d'in tote ..... ("Documentele este intreruptu inCondic'al. p. 849).

No. 3.

Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, de la 1575, pentru mosit'a Crucea, data ddniamonastirei Caluiulu.

Cu mil'a lui Dumnedieu eu Alexaudru Voevodu si Doninu a tota Tierea Romd,nesca, feciorulu marelui si pre-bunului Mircei Voevodu, fiiu alu lui Mihné Voevodu-Dit'am Domni'a inea acesta porunca a Domniei mele, 1?adului Postelniculu si frati-ne-seu Predei si liii Stroie si en toti feciorii loru cati Dumnedieu le va daruf, pentruco amu dátu loru satulu Cruceq, totu cu totu hotdrulu, care au fostu betrana sidrepta mosiia a loru de mostenire, anco d'in dilele reposAtului Basarabu Voevodu,care ajungendu Vladul, Banu mare, tatalu (?) Ralului Postelniculu, alu -Predei sialu lui Stroie, in dilate reposatului Basardou Voevodu, pentru diepta si credineiesaslujb'a lui, si cu versare de sange; Oro dupo acei'a candu au fostu Radulu Postelni-culu, si Preda, si Stroie, pribegi ; éro satulu Crucea s'au fostu judicitu; éro cancijiau fostu acumu iii dilele Domniei mole, ca sa ste facie inaintea Domniei mele, si nuau statutu de facie d'inaintea Domniei male, ci au fugitu de la s.aunulu Domnieimale, si au remasu de lege dinaintea Domniei mele, cum co mai multu amestecusa nu aiba cu satulu Crucea, ci sa fia judici, éro flu ruindni cumu an fostu mai d'ina-inte vreme; pentru acest'a amu dAtu Domni'a mea Radului Postelniculn, si Predei-si lni Stroie ca sa fia loru ohavnica mosiia, loru si fecioriloru, si nepotiloru, si strane-potiloru loru, si de nimeni sa nu se clatesea presto dis'a Domniei mole. Eto si mar-

Siat6i'a,

145

turii amu pusu Domni'a mea: Jupanu Dragomiru fostu Banu, i Dobromiru fostumare Vornicu, i Ivascu mare Vornicu, i Négoie mare Logofetu, i Sfanu Spatharu,i Bratulu Corn., Mitre Vistierulu, Bade Stolniculu, Gonze Paharnicu, Stoica MarePostelnicu. scrisu in Bucuresci. few. 12, annulu 7083 (1575). (d'in Cond.pag. 863).

No. 4.

Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, d'in 1575, totu in privinti'a mosiei Crucea.

Cu mil'a lui Dumnedieu , eu Alexandru Voevodu si Domnu a t6ta Tierr'a Roma-nesca, feciorulu marelui si pre-bunului Mircea Voevodu , fiiu alu lui Mihnea Voe-vodu, Dit'amu Domni'a mea acesta porunca a Domniei male, boieruiui Domniei meleRadu si impreuna cu fratii lui, anume Pryda si Stroié si tutuloru, fecioriloru loru catiDumnedieu le va darui, pentru co amu datu loru satulu ca se chiama Crucea, totu ciitotu hotárulu, care a fostu a lora batrana si drepta mosiia de la mosii Jon ; ero dupoacera candu a fostu Radulu Buzesculu in pribegia, in dilele reposatului Mircei Voevodu,er' reposatulu Mira Voevodu elu a miluitu pre Nanu Paharniculu cu acestu mai susunumitu satu Crucea. Deci Nanu Pahar. elu a vendutu jumetáte d'in satulu Cruceaóre-caror'a rum'ani d'in satulu Crucea, Oprea cu cét'a lui, si Musiatu si Daico, dreptu10,000 de aspri, si au fostu facutu Nanu Paharn. acestoru rumani mai susu numitisi cartea reposatului Petru Voevodu de eumparatere. Ero dupo acest'a, candu aufostu acumu in dilele Domniei male, Jupanu Radulu cu fratii lui ei au venitu inain-tea Doniniei mele, impreuna cu acesti mai susu numiti rumâni, cari au cumparátude la Nanu Paharn. satulu Crucea. Ero Radulu, si cu fratii lui Preda si Stroie, asias'au plansu si s'au cunnoscutu inaintea Domniei male cumu co satulu Crucea a lorumosiia a fostu dreptu de la mosi. Deci Doranra mea amn cautátu si amu judecatu pedreptate si pe lege cu toti cinstitii dregetorii Domniei male , si amu vediutu insusiDomni'a mea cumu co acesta mai susu numita mosiia satulu Crucea au fostu a boie-rului Domniei mule Radulu si a fratiloru lui , Preda si Stroe, de mostenire si ad re-masa Oprea, Musiatu si Daico , cu tOta ret'a loru de lege si d judecata inainteaDomniei mele, si amu spartu insumi Domni'a mea cartea reposatului Petrului Voe-vodu, care au fostu la ei de cumparatere. Pentru acest'a amu datu Domni'a mea Ra-dului si Predei si lui St.oie , ca sa fia loin satulu Crucea , mosiia de most, nire, lorusi fecioriloru si nepotiloru ei stranepotiloru loru, si de cotra nimeni sa 6a neelatitupreste dis'a Domniei mele. Eto si marturii amu pusu Domni'a mea : Jaranu Ivascumare Vorn., Negoie mare Log., i Stanu Spath., i M'tr Vst., Bratulu Corn., BadeStol. i Gonze Pah., i Stoica Post. Scris'a Stanu Log. d'in judet. Ialomitia. lulie 5'annulu 7083 (1575). (d'in Condic. pag. 863 bis).

S'au

146

No. 5.

Inscrisulu Jupanesei Maria, d'in 1592, pentru vendiarea mosiei Vianulu cotra.Radulu Armasiulu d'in Cepturóia.

In numele Tatalui si alu Piiului si alu Dahului Santu, Treime nedesparita. Aminu.Eto co amu scrisu p,--i-trupanes'a Maria si cu fiiulu meu Sierbanu Portarulu d'inCoiani, acésta cart(' a nOstra Jupanului Badulu Armasiulu d'in Cepturól'a, precumusa se scia ce am4 vendutu noi unu satu anume Vianedu , dreptu 30,000 de aspri,de a n6stra buna voia si cu scirea tutuloru , ea sa fia lui ohavnica si anco si mar-torii amu pusu Calota d'in Gradiste slujitorii (?) si Barce Log. d'in Bocsiani si Bra-nate Log. d'in Cepturói'a Post. , si Chera Log. d'in Barbulesci , si Danu Log. deorasiu d'in Buzeu, si Pam Log. d'in l'alcoiu. Si amu serisu eu Draghici Log. d'inOresci Noemv. 24 dile, annulu 7101 (1592). (d'in Condic. pag. 860 bis).

No. 6.

Chrisovulu lui Alexandru-Voevodu d'in 1592, prin care intaresce dani'a satuluiVianulu cotre monastirea.Caluiului.

Cu mil'a liii Dumnedieu 10 Alexandru Voevodu si Domnu a tOt'a Ti6rr'a Romk-nésca, feciorulu marelui si pr6 bunului Bogdanu Voevodu. DAt'amu Domni'a mea a-c6sta porunea a Domniei mele boierului Domniei mele Jupanu .Radulu Armasiulude la Ceptureea, d'impreuna cu feciorii lui eati Dumnedieu ii va dk ca sa Ba alu luisatulu Vianulu, tOta silistea d'in apa , d'in radure, d'in campu , peste totu hotárulu,pentru co l'au cumparátu boiarulu Domniei male Jupanu Radulu Armasiu , acestumai susu numitu satu Vianulu, de la Jupanes'a Maria si de la feeiorulu ei Sierbanudela Coiani, dreptu 30,000 aspri. Ero dupo acei'a boiarulu Domniei male Radu Arm.elu a venitu insusi inaintea Domniei mele de au datu acestu mai susu serisu satu,santei si dumnedieescei monastfri de la Ceptur6i'a , unde este hramulu santului ar-chiereu si facetorulu da minuni Nicolae de la Mira-Lichiei, pentru vecinic'a pome-nire sa fia lui si fecioriloru lui , anco si blestemu a lasktu boiarului Domniei mele ces'au scrisu mai susu Radulu Arm. eine, va remané in urm'a lui d'in rudeniile lui siva vré sa ispitésca sa iea acestu satu Vianulu de la Sta monastire, éro ei sa fia bles-temati de 318 parinti de la Nichea, si sa aiba parte cu Lida si CU Arie in veci ce vasa fia. Dreptu acei'a amu datu si Dom ni'a mea Ste' monastiri ca sa fia satulu Via-nulu ohavnicu si de nimeni nebantuitu de pre porunc'a Domniei mele. Eto co si mar-torii amu pusu Domni'a mea pe Jupanu Iane mare Banu alu Craiovei. si Jup.Gherghe, Jup. Mitre fostu mare Yorn., i Barbu mare Spath. , si Statache mareVist., Tudoru Corn., i Dima mare Stol., lane Pah., Stanciulti Corn. Scrisu CheraLog. d'in orasiu, amu scrisu in Bucuresci, dech. 1 , annulu 7101 (1592). (d'inCondic. pog. 860).

'i

--

147

No. 7.

Inscrisu alu Radului Banulu .Buzesculu, d'in 1646, prin care ierta de rumdniape satenii d'in Cerneti.

Adico cu Jupanu Radulu Banulu Buzesculu, fiiulu reposatului Jupanului RaduluClucerulu, si cu Jupan6s'a mea Ilinca Bangsa, si CU fiiulu meu Mattheiu, scrifemuacestu alu nostru zapisu ca sa fia de mare credintia la man'a satultfi Cernetiulu, Cu-mu sa se scia co 'mi au fostu rumani de mosiia; éro candu au fostu acum'a, in dileleDomnului nostru Ito Mattheiu Basarabu Voevodu, si la vremea de petredui'a mea ceade apoi, eu n'amu milostivitu de 'i amu iertatu eu de a mea buna voia, fora de niciua sila, si dreptu suffletulu parintiloru nostri si alu surorii-mea Maricai Banesei, sipentru suffletulu nostru si alu coconiloru nostri, ca sa ne fia pomand in v6ci. Dreptuacei'a amu iertatu ca sa aiba ei buna pace de cotra Jupan és'a mea Rhea Banés'ade rumania, si de cotra coconulu meu Mattheiu si de cotra t6ta rudeni'a mea; anseiertat'amu jumetáte de satu, catu este partea m ea d'in Cerneti; 6ro eine se va inaltia d'insangele nostru si d'in rudeni'a n6stra, si se va ispitf sa sparga ac6sta pomána a 'A-stra, sa fia procletu si afurisitu de 318 parinti d'in Nichea, si sa locuiasca cu Iudasi cu Arie la unu locu; si candu amu facutu acésta pomána, fost'au si boierii anume :ot Brancoveni Jupanu Preda mare Cluceru, ot Ceplurói'a Jupanu Preda Spatharu,nepotu-meu, ot Bratasieni Jupanu Ghinea Cluceru, ot Curtisióra Kirca Postelnicu,i Mattheiu Spatharu, ot Milcovu Ivanu Slugeru, ot Vulturesci Radu Postelnicu, otBalotesci Fiera Postelnicu, ot Targoviste Jupanu Ghinea coj.s. Stoica neguciatoru;anse ei de nu voru put6 terpf (rabdd) de saraci'a, ci voru vrO sa se vendla altui'a, eisa nu ha volnici a se vinde pene nu voru intreba pre sangele meu; si pentru maimare credintia, pusu-mi amu pecetea mea mai josu, ca sa se crédia. Amu scrisu euStanu Logof. iul. 5, annulu 7156 (1666). (Subscrisi) Preda vel Cluceru Branco-venulu, martoru.Kirca Postelnicu, martoru.Ghinea Cluceru, martoru.IvanuSlugeru, martoru.George. Coj., martoru.Stoica ot Targoviste.

Omenii sa fia ili pace de rumania, éro mosii'a sa o tila monastirea Tismana.(subscrisu). Istrate Cretiulescu velu Logof.NB. Acestu inscrisu se ails intaritu printr'unu Chrisovu alu lui Mattheiu Voevodu

Basarabu datu in Targoviste, la annulu 7156 (1646), iunie in 20; si apoi anco prinaltulu alu lui Constantinu Sierbanu Voevodu, d'in annulu 7164 (1656), maiu in 20.

No. 8.

Extracte d'in Chrisovulu lui Constantinu Voevodu, d'in 1656, datu Banesei ElenaBuzésca si fiiului ei Mattheiasiu Postelniculu.

D'in acelasiu annu 1656, iunie in 10, si de la acelasiu Pomnu, 1w ConstantinuVoevodu, fiiulu reposatului Sierbanu Voevodu, exista si unu altu chrisovu data fa-miliei Buzescu, prin care i se constáta tota averea in acelu timpu. Chrisovulu estemultu pr6 intinsu ca sa'lu potu reproduce aici in traductiiune romana; dero Oro este

148

multu pré interesantu pentru ca sa nu extragu celu pucinu d'inteinsula cate-va felu-rite notitie, pline de importantia pentru istori'a familiei Buzesciloru si a starei so-ciale a tierrii n6stre in acea epoca :

Chrisovuln este accordatu Jupanesei Elena _Gamed , care a fostrt Jupands'a Jupanulut Radulit Banulu Bu-zesculu.

Jumetate satulu Balacenii d'in judetiulu Mehedinti, Pa tinutn Jupanis'a Elena en fiiu-seu ,ilattheiasiu Buzz-sculu; dro cea-l-alta jumetite era a Predei Spalhariului d'in Ceptura a.

Jupanu Radu'u Clucertulu Buzeseulu a data slistele Soculu, Partai'a, Cecovdii d'in Mehedinti, Is sant'a lnimonastire din Caluiu. Tan acest'a a darnitu Caluiului satulu Pleniti'ie d'in Mehedinti.

Jupants'a Elena Banis'a, impreuna en liiu-sen Hattketasiu Postelniculu, au milnitu satuln Ghidiciulu d'in Me-hedinti, la Sta monast, la Caluiu, dupe rthirtea lni Raduln Banulu Busescu, made au :roan Japands'a Elena Ba-nds'a Osele lui Radaln Banulu si pruncilorn lui, do la sant'a biserica d'in Strejesci si le au ingropatu la sant's rno-nastire la Urdu; pentra pomenirea lora ; a mai data la sant'a monastire si sidse salasie de Cigani.

Satnlu Granitra d'in Mehedinti a fostu mostenire a Buzescilorn de la mosi stramosi; apoi s'a intemplatu vremede fuga si an fugitu Buzescii in tidrea nngurdsca prunci mid, dro Jupands'a metic'a loru, a remasu aid intidrra; apoi an fosta zalojitu acestu satu la Bannln Dobromiru. dreptu 1000 de aspri; apoi, dupe ce an venitu Ba-zescii de presto munti aici in tidrra, ei an eadiutn cn rugaciune la Banula... en Iiiulu sen Mattheiasiu Post. Buze-sculn, sinu Baduln Bnzescu ot Strejesci, nepotn alu lui Rada Cluceralu... Dobromiru... si an data banii inapoi sian data satnln drosi la manele lora si le au facutu si carte donandsca Banulu Dabromiru Ia manele lora.

Apoi an daruitn titorii la sant'a monastire Jfamu, pentru pomenirea born, satele Tihomireseit, Serbski, Hrinu-vulu, BelosCi d'in Mehedinti.

Badulu Clucerulu a avutu pira cu vecinii d'in satn d'in Metz, judet. Mehedinti, dinaintd lui Stefanu Veda.Satulu Predesei d'in Mehedinti a fostu alu reposatului Domnu lo Sierbann Voevedn Bamarabu, de mosteuire,

cu care apoi a milnitu Domni'a sa pe Jupanu Radula Clucerulu Buzescu. pentru drdpta si eredincidsa slujba cean fostu slnjitu pe Marra Sa, si cu versare de sange, inaintea Domniei sale, si pentric co an fostn si mai dinnainte vreme de mostenire.

Radulu Clucerulst Buzescu a data satulu Crucea d'in Doljiu is inonastirea Calaiulu; asemeni si satele Nebu-ni'a, Nisin'a, Jdeg'a, Rogojanit, Popeseii. Totn acest'a i'a data si satulu Bajenic'a d'in Doljin, candu au fostuingropatn pe sera s'a Jupants'a Afaria Bands'a.

BuzesCit au &eau sehimbu en calugerii de la monastirea Staneseii, dandu Buzescii satele Poian'a si Dimbov'ad'in Gorjiu, dro calugerii an data satulu Cernatescil si jumetate satu d'in Stanesci, sate pentra sate.

Saida Stanescii, judet. Valcea, si altele au fostu de mostenire Jupanului Radu Clucerulu Buzesculu de lamosi si de la stramosi, d'in dilele celoru-l-alti betrani Domni de demultu, de la descallicarea tierrei si au ajunsueu drtipta si credinciosa slujba si cu versari de sange.

Sate de cumparatore : Satuln Curatescit Bratului din Pomotiste, judet. lalomitia, ei au fostu toti knezi si cu.mosiiele lora anco d'in mai nainte vreme, d'in dilele celorn-l-alti betrani Domni. Apoi candu au fostu in dilele repo-satului Michaila Vorivoclu, hit's 7104 (1596), dro acesti de mai susu disi dmeni , de a lora buns vela si fora nici ussila au venitu la Radulse Cluceruln Busescula si s'au vendutu vecini, ci ea toti fiii lora si cu tete partile lora demosiia, pe bani gat'a, bani de argintu.

Asemene Faurett d'in Pomotiste, judet. lalomitia, au fostu knezi si cu mosiiele lora de mai nainte vreme; a-poi Ganda au fosta in &ids reposatului Michailu Voevodu, hitu 7102 (1594), ei vediendu atat's nevoia si greutatepentru biruri si 11'sll avutu cu re sa se plasesca de greutatile lora, ci au venitu la Jupanis Radu Clucerulu Buze-sCiat4, finds atunci velu Spathar a, ei de a lora buns voia si s'au vendutu vecini, ei cu fiii lora si cu trite partilede media d'in Faurei, pe bani gat's, bani de argintu ause.... Apoi Jupanu Rada Clucerulu Buzesculu anco an a-daogdma mai multu poste acesta pretiu tutuloru mai suss disii vecini, bani de argintu 6; face peste tan 95,987.Apoi dico an trecutu duoi anni de la Domni'a reposatului Michain Voevodu, dro Jupanu Radu Clucerulu Buzesculuan platitn pe satulu Fourei de biruri mari si de trei mari curamale turcesci de 58,000 de bani arginta si de 40 deboi; face paste totu, ben hol, aspri 153,907 si au amblatu atunci unu aura de arginta 2 bani, si an tinutu satnluFauriei cu buns pace ia toti Domnii, apoi canal au fostn in dilele reposatului Mattheiu Veda, dupe mortea luiRada Banulu Buzeseulu, ddeo au cumparatu Sierbauu Vistiernla satula Baraganulu de judet. lalomitia, de la bole-rii ot Cocoresci, elu Wan sculatu si au luatu unu codru de ogorn din mosii'a Faureilorn jumetate, la capula Bara-ginului, on ua carte a reposatului Basarabu Voevodu coin betranu, rzisa de venatorii Baraganulai, scrisa mosiraFaureiloru au viclesiugu in acdsta carte, pone in Itomaicu, si au tinutu eln trei anni totu on viclesiugu, si sic luatudejma si totn venitulu d'in acestu hotaru, fora nici ua trdba. Apoi s'a judecatu thnaintea lui Matthein Veda,Jupabis'a Elena si Iliubu sou Hattheiasiu Posteln. cu Nega Vistierds'a lui Bierbanu Vistieriu si a remasu dins'ade lege.

Dirapanatit d'in lalomitia memeni au fostu Knezi si :eau vendutu la 7104 (1596) lui Radu Clucerulu BuzeseulaActu de infratire iotre Radu Clucersau Buzesculu cu Oprea Cuciocu, Ia satulu Slatiarele d'in Gorjiu, pentru

care Dada Clucerulu a daruitu pe Oprea Cuciocu cu bane haine S cu bani.Ratnla Ciorotaln thin Doljiu l'a cumparatu in parti Rada Clucerulte Buzesculu si l'a daruitu monastirei Cala-

inln, ero in dilele lui Mattheiu Voevodu, s'am sculatu vecinii Cu ma carte mincinósa de le) Petrts Voevodu fliulu Iui

Marta,

149

Mircea Voevodu , dieondu co aunt knozi si s'au judecatu in divatiu cu Hun Egumenulu de la Caluin si cu RadioBanulu Buzesculu, titorulu monastirei, si dupo ce au juratu ei strimbu si fora dreptate, s'a adeveritu en 24 boiariprecumn acei vecini 'i au apucatu legatur'a lui Michaiu.Veda pe moan's. Cioreiuln a santei monastiri, dim nu la pa-trifle loru, ea se scape de vecinia.

Elena Banis'a era fat'a lui Papa fostu mare Logo/the care 'i a datu de zestre satulu romisianii din Teleer-m ann.

Maria Banes'a era sera eu Perdu Banulu Buresculu; ro Preda Spathariulu ot Ceptoroi'a era nepotuln Radu-tut Banulu Busesculu.

hlosira Dragoiescii au 46 alto trupuri de mosii si en Cigani, au fostu de bastina ale Buzescilorn , de la stra,-mosii loru, de la Jupanés'a Nye, fiic'a lui Buducu, si de la fliulu seu Manea Ohizdavetiu si de la sor'a liii, Jupa-nis'a Memitra sijVladaia, alma d'in dilele Domniloru Morn vechi, de la Vladu Voevodn, hum lui Vlada Voevodu, canduas foals cursuln annilonn 6120 (1438); apoi perdiendn eartile, le a gasitu Freda Brasescu Cluceru la Nanu Postel-ViCullh Barbatesci, si le au cumparatn de la dinsulu si '1 a data ughi70, si au deschisu pira d'inaintea lui Loony,Veda ei lui Mattheiu Voda en Rada Banulu Buzesculu si cu nepotu-seu Preda Spathariulu d'in Ceptumii'a; dire/a 7143 11335) a data. Matthein Voda ua carte prin care arata co erasescu nu are droptu. Cu Idte acestea, sub Con-stantinu Voda Basarabu, Vladu Logofetulu Brasescu, iliulu lui Preda Cluceru Brasescu, dro s'au ridicatu cu pirasupr'a Elenei Banesei si a thulni sea Posteln. (cod Badu Banutu Buzesculu murise) ; _au statu boietimari invoitori, Buzesci an datu ceva mosii si cigani Brasesciloru, cari le au datn la mana laserjet; emmu-co de sevon mai 801116 improtiv'm lora pentra mosiiele Dragoiesciloru, sa alba a da 'Kalif 1000, si sa priimdsca si bataia indivanu 1000 de betie, flineln Stefann mitropolitalu si toti boierii divanului martini.

Constantinu Voevodu dice co a vediutu la Buzesci Chrisive vechi si carti vechi de la toti Domnii vechi si,,rupte ei masgalite si SI erse , si anco si multe earti de mosii perdute, candu se sculara jafuitorii el tilharii do ja-fuian tots tiirea.'

No. 9.

Cartea Predei velu Logofetu, d'in 1659, pentrujudecara cu (nneniid'in satulu Rabenii.

Jupanu Prcda mare logofetu, ispravnicu scaunului Craiovei. Dit'amu cartea .n6-stra la man'a parintelui Nichiforu, egumenu ot sant'a monastfre de la Caluiu, undeeste hramulu S-tului Nicolae, pentru co au venitu aici inaintea astra, de facie cunisce rumani d'in satu d'in Rabesci, a nume Ftore Ivanusi ego Dragoiu S CU Ilie sicu fratii lui anume Radulu i Stoianu ; asia dice parintele egumenulu cumu co suntrumani ai monastfrei, de mosiia de acolo d'in satu d'in Rabesci, si au aratátu parin-tele Egumenulu si chrisovulu santei monastiri de cumparat6re si de legatur'a luiMichaiu Voevodu, cumu co 'i au apucátu si legatur'a lui Michaiu Voevodu acolo insatu, si au fosta de atunci si pene acumu totu rumâni; ero parintele egumenulu leau datu lege aici dinaint6 n6stra ca sa jure cu 12 6meni cumu co nu sunt rumani sicumu co nu 'i au apudtu legatur'a lui Michaiu Voevodu acolo in satu in Rabesci,deci de voru puté jurá sa fia nisce 6meni; éro ei de lege nu s'au pututu apara, cumuco 'i au apudtu legatur'a lui Michaiu Voevodu acolo in satu si au remasu de lege side judedta. Dreptu acei'a amu datu si noi acesta carte a n6stra parintelui egumeuusi santei monastfri, sa fia rumâni ohavnici, cumu au fostu de la Michaiu Voda pene a.cumu, asisderea si de aici inainte. Aceste amu scrisu si intr'altu chipu sa nu fia, co asiaeste porunc'a n6stra. Maiu 20, annulu 7167 (1659).

(Subscrisu) Preda Log.

No.10.

Inscrisu alu Barbului Cuparutu si Caplei Buzescai, d'in 1662 pentruvendiarea satului Cerneti.

Adico eu Barbulu euparulu, impreuna cu Japanes'a noea Caplea, nepota a repo.

d'irt

4-Mattheiasia

150

satului Predei Banulu Buzescu ot Capturót'a, scriemu si marturisimu cu acestu alunostril zapisu, ca sa fia de mare credietia la cinstit'a man'a Mariei Sale Domnuluinostru Ica Gligorie Ghica Voevodu, cumu sa se scie co, facendu Maria sa monastfreaici in tiOrra la Cerneti, si fiindu acea mosiia a n6stra , jumetáte de satu, vendu-t'o amu Mariei Sale t6ta partea nOstra de mosiia, si cu totu venitulu ei, direptubani gat'a ught 100, si o amu vendutu noi acdsta mosiia ce scriemu mai susu ,. debuua voi'a ii63tra si fora de nici ua sila, si amu luatu toti banii gat'a intru manelen6stre; anse amu vendutu Marieii Sale acésta jumetate de satu, mosiia fora de ru-mani, ca fia Marii Sale mosiia statat6re in veci, si la tocmél'a 'Astra fost'au totiboierii divanului, mad si mid, cad isi voru pune mai joiu iscaliturile, si noi ancopentru mai adeverita credintia, ne amu pusu mai josu pecetile si iscaliturile ca sase crédia. Noemv. 9, annulu 7171 (1663).

(subscrmi )..Barbulu Cuparu. Caplea.

.Paraschivu Pah. Mattheiu Pastan.

No. 11

Inscrisulu Coplei, fat'a Jupanesei Mariei, lui Preda BanuluBuzescu, d'in 1673.

Adico eu Jupanés'a Caplea, fat'a Jupanesei Mariei, nep6t'a Banului Predei d'inCeptur6i'a, impreuna cu nepotii mei, cari sunt di'n sora-mea Kera, anurne Ilinca,Barbu si Constantinu, scris'amu si marturisit'amu cu acestu alu nostru zapisu casa fia de mare si de buna credintia la man'a parintelui Ignate, cad este egumenu lasant'a si dumnedieiasc'a monastfre ce se chiama Caluiulu, uncle este hramulu santuluisi de minuni facetorulu Nicolae de la Mira-Lichiei, cumu sa se scia candu au fostula WI-tea Radului Clucerulu Buzesculu care a fostu frate cu mosiulu nostru Preda

1Banulu ot Ceptur6i'a, fost'au facutu zapisulu lui cu mare blestemu cumu, in urm'alui de nu va remané nimene d'in feciorif lui si va fi cine-va d'in nepOta-sa Mara,care au fostu fat'a fratine-seu Predei Banulu, mOsi'a n6stra, sa aiba a tine d'in tOtemosiiele Radului Clucerului si d'in ale fratine-seu Stroie Stolnicului jumetate, Oroalta jumetate de mosiia Radului Chic, si a fratine-seu Stroie Stol. sa aiba a tineremonastfrele Caluiulu si Staneseii; deci candu au fostu acumu in dilele Mariei SaleDomnului nostiu crestfnulu Grigorie Ghica Voevodu, ero egumenulu Ignate de laCaluiu, vediendu co n'au remasu nimeni d'in coconii Radului Clue., de s'au pirituCu noi de facie; deci Mari'a sa Domnulu nostru au judecatu pe dreptate : ea tiiamonastfrile mosiia de ale Radului Clucerului si ale fratine-seu Stroie stoln., precumuscria in zapisu si s'au datu si pre sOm'a boieriloru eeloru mad sa allOga d'in tOte mo-siiele partea monastiriloru ; Oro noi de a 'Astra buna voia ne amu tocmitu si ne amuimpacitu cu parintele Ignate de la Caluiu de 'i amu datu mosiia partea monastfreiCaluiului, satulu Tornsianii cu tOta mosii'a d'in hotaru pene in holdru, si cu toti ru-manii cati se vor lath% d'in Tonosini ot judet. Valeea; si Oro mu mai data satulu Poiana,partea n6stra, a trei'a parte de mosiia de presto totu hotirulu si cu runoanii cati au

sa'f

gic'a

.

151

fostu ai nostri de acolo ; d'in RoNnd'a de presto totu hotárulu a trei'a parte, si a-caste mosii sunt tate in judetiulu Diiului (P) si ua mosiia d'in judetiulu Romanatiloruce se chiama Cornisildu,i6ta cu tctu hotarulu. Dat'amu si cigani, salasie 60, si amudatu aceste mosii si cigani ce scriu mai josu santei monastiri sa fia statat6re in vécu,ca sa fia de intarire monastirei, si de pomána si ctitoriloru in vécu , si candu amufacutu acestu zapisu alu nostru, fost'au mari boieri marturii, cari voru iscali maijosu si noi pentru adeverata credintia ca sa se crédia pe totu loculu, in josu ne amupusu pecetile si iscaliturile ca sa se crOdia ; si s'au scrisu in Bucuresci. Main 14,annulu 7681 (1673). Scrim Balea Logofetu ot Dolbova.

O Eu Constantinu sinu illattheiu Post. ot Cepturól'a,Eu Petru Mihaleseu mart .. . .

O Eu Jupanés'a Caplea. 0 Eu Jupanés'a Elena.o Eu Barbu sinu Mattheiu Post. ot CapturOi'aO Eu Ilinca Japan. 114i Mattheiu Post.

No. 12.

Chrisovulu ui Grigorie Voevodu, d'in 1673, pentru inchinarea monastireiCaluiulu7a Patriarehi'a d'in Ierusalimu.

Cii mil'a lui Dumnedieu Ico Grigorie Voevodu si Domnu a tOta tiOrea Romanésca,feciorulu marelui reposatu Ito George Ghica Voevodu. Ddt'amu Domni'a mea acOstaPorunca a Domniei male santei si dumnedieseei cetati a Ierusalimului si cinstituluisi prd-slavitului lui Dumnedien allesu, parintelui nostru Kyru Dosoftheiu Patriar-chulu, ca sa fia santei si dumnediescei patriarchii, monastirea ce se chiama Caluiulude aici d'in titirea Domniei mele, unde este hramulu S-tului Nicolae d'in Mira-Li-chiei, facetorolu de minuni, sa aiba a o stepani si a o tine sant'a patriarchia cu bunapace, pentru co acésta ruonastire ce aerie mai susu este zidita si inaltiata d'intrutemeli'a ei de reposatulu Banu Radulu Buzesculu si adaosa cu sate, cu rumani,cu ciganii, cu de t6te de ce trebuescu santei case ; si dupo ce o au adaosu cu detOte, anco d'intru vidtra lui, clu au fostu pusu gendu bunu intru inim'a lui cotra u-nulu Dumnedieu, ce e in Troitia slavitu, de au fostu data si au fostu inchinatu acéstamonastire la Santulu Mormentu alu Domnului nostru Iisusu Chistosu, cu tOte satelesi cu totu venitulu ei, u zapisu de inchinaciune de la man'a lui, ca sa o obladuiascasi sa o stepanésca sant'a si dumnedieOsea patriarchia, sa'i fia de ajutoru si de intarire6ro reposatiloru ctitoriloru de vecinica pomenire, si pane au fostu Banulu Radulu Bu-zesculu vitt, totu au fostu tinutu sant'a patriarchia acOsta monastire cu buna pace. Erodupo m6 tea lui, candu au fostu in dilele reposatului Mattheiu Voevodu Oro nisce rudeale Buz.sciloru ua nepOta de fata, ei s'au fostu sculatu de au luatu de la sant'a pa-triarchia acésta monastire ce scria mai susu, pe sOm'a loru, fora nici ua dreptate; si nevi-indu alti patriarchi de atunci incOm aici in tiOrra, si neavendu eine cauti de acésta mo-nastIre, o au stepanitu rudele Buzesciloru, for'de dreptate, ne avendu nici ua treba; Orodnpo acei'a, candu au fostu acum' a, in dilele Domniei mele, alu douilea rondu de Domnia

0

dinti'

152

a Domniei mele, adducendu Dumnedieu pre cinstitulu si pre fericitulu parintele nos-tru Dosoftheiu Patriarchulu aici in ti6rr'a Domniei mele, si cautandn de tote santelemonastfri, cari sunt inchinate la Santulu MormEntu, aflát'au acOsta monastire cescria mai susu, lipsita si rupta de cotra sant'a si dumnediedsc'a Patriarchia, si im-presurata de rudele Buzesciloru, cari n'au avutu nici ua trOba; inteacei'a cinstitulusi, fericitulu parintele nostru, care mai susu se pomenesce, vediendu asia, facut'aSanti'a lui cartea Santiei sale scrisa cu mare blestemu si grOznica afurisania asupr'atatuloru, care cumu va sPf. sa marturisOsca de acésta santa monastfre : fostu o auinchinatu Rada Buzescu ctitorulu ei Santului Mormentu anco d'intru viOtfa lui, au nuo ua fostu inchinatu ? Deci au venitu inaintea Domniei male trei egumeni anume :Ieromonachulu Nichifora, ierom. Ignate, ierom. Gherasimu, cari au fostu inaintevreme locuitori la acOsta santa monastire de la reposatulu Mattheiu Voevoda de aumarturisftu naintea Domniei mele in divanu cumu co acOsta monastire o au fostuinchinatu Banulu Radulu BLIZesen, anco d'intru viOtia lui, Santului Mormentu, si aumarttirisitu si toti divanului Domniei male, marl si mici, cumu co adicoRadulu o au fostu inchinatu cumu scria mai susu, numai ne avendu eine sa cautede dins'a, au remasu a o stepani acele rude ale Buzesciloru. Deci Dornni'a mea ye-diendu aceste marturii si vedien lu ua carte a reposatului Mattheiu Voevodu si altacarte a fericitului si reposatului bunului Paisie Patriarehulu, intru care soda co saaiba a fi si a stepanf acOsta monastfre Santulu Mormentu, precumu este inchinktade etitorii ei; deci Domni'a mea anco amu datu si amu intaritu cu acOsta carte aDomniei mele ca so aiba sant'a Patriarchia de la Ierusalimu a tine si a stepanf a-cOsta monastire ce scria mai susu, cu t6te veniturile ei, sa puia egumeni, si calugerfsa fia locuitori acolo pre eine va vrO, si ce aru fi venitulu, sa fia spre ajutoriulu San-tului Mormentu; Oro altu nimene trOba sa nu aiba, nici ctitorii, nici altu nimeui,for'numai Santulu Mormentu; si amu intaritu Dom ai'a Mea c blestemru, in urm'apetrecerei Domniei mule, pe eine va allege Domnulu Domnedieu a fi Domnu si birui-toru tierrii acestei, anco ilu rogu cu numele lui Dumnedieu sa aiba a intarf mil'a siclani'a Banului Radu Buzescu, pe tocmel'a cumu scria mai susu. Cutnu pre acel'aDomnulu Dumnedieu sa'lu paztisca si salu hranOsc.t intru-Domnra lui, ca sa fia larepausu intru vecinicu sufletulu lui; Oro carob flu va ingriji nici va intarf acOstadduia si inchinaciune, acel'a sa fia sub blestemu, anatem'a si afurisitu de Domnulunostrn Vladica Iishsu Christosu si de 318 santi parinti de la soborulu Nichei; partesa aiba en Iuda si cu afurisitulu Arie la unu locu. Atninu. Eto si marturii amu pusuDomni'a mea cinstitu si pr6 santitulu parintele nostru Kyru Vladica Vorlaanzu mi-tropolitulu tierrei, si Kyru Strfanu episcopulu Roamicului, si Kyru Grigorie epis-copula Buzeului, si George Banului celu betranu, si Stroe Vorniculu celu betranu,si Vintila velu Banu, si Negoie velu Vornicu, si Kirca velu Logof. celu betranu, siIvasco velu Logol. si Iordache Sturza velu ,Spath. si Chrizel velu Vat., si Budea veluClue., si Stoica velu Port., si Borcea valu Pah., si Preda Poienarulu velu Stolnicu,i .71fattheiu valu Postal., si Stroie velu Purcaldbu, si Radu velu Serdaru, i RadutiuBengescu velu Slug., si Durnitrascu velu Illedeln., si Die velu Pitaru si a scrisuRadulu alu 2 -1° Logofetu. Iunie 19, annulu 7181 (1673). (din Condic. paj. 841.)

bAerfi

161

No. 13.

Chrisovulu lui Sierbanu Voevodu, d'in 1680, pentru stringere de órneni de

scutéla.

Cu mil'a lui Dumnedieu 1w Sierbanu Voevodu si Domnu a t6ta tierea Domniei molecea Romanaca, nepotu marelui si prd-bunului reposatu Ica Sierbanu Basarabn Voe-vodu, Dat'amu Domnia mea acasta porunca a Domniei mele cinstitului si pre santitu-lui nostru Kyriu Kyru Dositheiu Patriarchulu de la Santu lui Dumnedieu Mormentusi alu Ierusalimului si a tata Palestina i altele; ea sa fia volnicu cu acdsta carte aDomniei male de sa aiba a stringe Serbi, Greci, Albanasi, Moldoveni, Ungureni, 6menistraini f6r'de biru, for' galceva, nescrisi nicairi la vre ua trdba, aici in tidrea Dom-niei mele, sa faca slobocliia pe mosii'a Vertin'a d'in judet. Romaaati, anse case 15, caremosiia este a santei monastfri Caluiulu, hramulu lui Santulli Nicolae, ce este inchi-na tu la sant'a si dumnedidsrt'a cetate a Ierusalimului, uncle es. e Mormentulu Domnuluisi Mantuitorului nostril Iisusu Christosu, ca sa fia de ajutoru acesti Omeni acolo laaceln locu. tro de cotra Domnra mea voru fi in pace si iertati de 'Arabi slujitorescusi de birulu tierrei, de miere cu am, de galeta si de fenu, de sema, de zaherele, decarro de óste, de sataralele ce stint pre silisti, de dejmaritu, de oeritu, de cai impe-ratesci si de cai de clam si de podvada, de mertici da conace si de t6te dajdeile simancaturile cat() voru essi peste annu de la Vistiierra Domniei mele; de cotra nituenivallu séa bantuiala sa pentru co fiindu acésta monastfre Caluiulu inchinitala sant'a si dumnedieesca cetate a Ierusalimului si sub ascultarea cinstitului si pre-santitului parintelui nostra Kyru Dositheiu Patriarchulu acelni santu loon, si avenduacolo multa cheltuiala si mare nevoia si superare in t6ta vremea d'in neeredinciosiisi ereticii pagani, Domni'a mea m'amu milostivitu de 'i amo iertatu pre acesti émenide t6te, cumu scria mai susu, ca sa p6ta fi de intarire si de ajutoru acelui Bantu locu.Dreptu acei'a poruncescu Dornnra mea si voe tutulorn-slugiloru Domniei mole, vericare cu ce slujba yeti ambld acolo inteadsta parte de locu, deco veti vedd acdstacarte a Domniei male, ero voi toti sa ve feriti si in buna pace sa lasati pre acesti 6-meni de tOte, precumu scria mai susu; co veri care s'arn ispitf a le face vre unu vallumacaru ori de ye, paste porunc'a Domniei mele, unii ca acei'a mare certare si reascarba va petrece de cotra Domnra mea; si amu intaritu Domni'a me a. acOsta mila$i cu blestemu, pre care va allege Domnulu Dumnedien a fi Domnu si biruitoriu Tier-rei Romanesci in urura Doinniei nOstre, au d'in nemulu Domniei mete, au d'intealtunemu, anco rep cu numele lui Dumnedieu ce este in Troitia slavitu, sa aiba a inoulsi a intarf acesta mila a Domniei mete pro tocmera ce scria mai susu ; Oro care nuva inoui si va intarf, ci va calei si va sparge, acel'a sa fia afurisftu si blestematu deDomnulu si Mantuitorulu nostru Iisusu Christosu si de 318 santi parinti ce au fostula Nichea, si sa aiba parte la unu locu cu Iuda si cu afurisitulu Arie in veci. Aminu.Co Oto si marturii amu pusu Domni'a mea Jupanu Radulu Nasturelu velu B4c4nu,

11

:

i Panu Chrize velu Vornicu d'in tierea de josu, Panu Radulu Cretiulesculu veluLogofetu, Panu Radulu Mihalesculu velu Vistiieru, Panu Michaiu Cantacuzinovelu Spatharu, Panu Vladu Cororesculu velu Cluceru, Panu Constantinu Branco-venulu Postelnicu, Panu Dumitrascu velu Paharnicu, Borsulu Filipu velu Comisu,Alexandru alu 2-le Stolnicu, Panu Mihulu Br at. velu Pitara; Sierbanu velu Logo-fetu.Mart. 2, annulu 7188 (1680).(D'in condic. pag. 844).

No. 14.

Extracte d'in Catagraga monastirei Caluiulu, facuta la annii 1739-1740.

61bucati chris6ve Dornnesci si carti pentru stepanirea mosiieloru si alte bunuriale monastirei, (indicate anume fiacare cu proveninti'a, dat'a si scopulu son).

Numele mosiieloru acestei monastfri :1. Alosii'a Ccatau/u, in care este monastirea pe dins`a; Lazuri, Rapti, Brosanit i Mazganii , acestea sent

tote intr'unn hotarn imprejuruln monastirei.2. Alegi's, Vertóp'a ot sudstvo (judetiulu) Romanati.3.4.6.

Perisanii ot tam (totu de acolo).Covnetulu ot tam.Gioreitsits ot snd. Doljin.

6. Viantau ot tam.7. Pisculu ot tam.8. Bassett ot tam.9. s Tomsiani ot end. Valeea.10. Plesnitia ot sod. Mehedinti.11. in Liposu, in Rasipiti, in (Jaori neallésa, ot tam.12. in Corbeni, si na radra.

Se adaoge 6 vii in differite bead, 70 salasie de Cigani , si vite , adico : 9 boui2 cai, iepe, 86 oui, 37 rimatori, 124 stupi, 2 magari la oui.

Arginturile Monastirei :na cruce ferecata en argintu si eu 6 petre,ua cadelnitia de argintu poleita,rta Evangelia serbdsca ou blanile de argintu si poleita,no cupa de argintn vechia, fora seannu,duos pahare de argintu, unnlu poleitu,aa tipsiia mare de argintu de sfestaniacinci candela de argintu, un'a stricata,nun potiru, si nun discosu si na zwisda, tote de argintn si poleite,daso liturgii de argintu pentrn sant'a comnnicatura.

IIrmédia Odajcleile, in nunieru de 10 sfite, 3 stihare si 2 epitrafire, descrise anumefia-care.

Odeirele Santo: monastiri ;sant's mama a Nicolae ferecata en aurn si cu granntie de margaritari, si en duo) galbeni de... si

cinci petre verdi.nun ghiordann de margaritari en 10 smaragdnri si Cu 2 basicnti de aura.unu ghiordann de margaritarn mernnte si en besicuti de flru.nun ant de margaritari on 3 galbeni.duos basmale cn care se infasiura sant'a mana.

Vinu apoi cartile bisericesci, typarite ronianesce, grecesce si serbesce , in numeru

162

,

,,

,

S-tulni

163

de 17 bucati, apoi aramurile, si in fine bucatele ce s'au strinsu cu plugulu monasti-rei si d'in dejm'a de pre mo.sii, precumu si cheltuielile acelui annu.

5. TABELLA GENEALOGICA A FAMILIM BUZESCILORU, INTOCMITA CU AJUTORULU MONU

MENTELORU ACESTEI FAM1LH SI ALU UNORU DOCUMENTE TECH"

NB. In starea cunnoscintieloru n6stre asupr'a familiei Buzescilora si tinendu !Almade lips'a ori carom notiiuni precise de genealogia, pastrate d'in vechime; apoi judo-candu anco catu este de aneyoi6sa restituiraa filiatiinniloru in epoce candu numelode familia arlre ori se inscria pe documente si era in perpetua fluctuatiinne, éro nu-male de botezu se alaturá singuru pe lunga unu titlu de boieria , care si acel'a semodifica ades6; cautandu a invinge, precatu s'a pututu, tOte aceste anevointie, amuintoemitu urmat6rea tabella , in cara famili'a Buzesciloru ni se presenta in trei epo-co diffirite ale istoriei nOstre , fora ca sa putemu gasf pene acumu legatur'a genea-ogica intre aceste trei stadiuri ale familiei.

Pe de alta parte mai sunt, chiaru si in grup'a a trei'a , cea mai aproPiata de noi,si mai bogata in sorginti, multe nedomiriri; astu-felu incatu facemu reservele 'Astroasupr'a deplinei exactitati a arborelui genealogica , mai en séma in ramnrile sale fe-m eesci si collaterali.

TABELLA GENEALOGICA A FAMILIEI BIIZESCILORII

I-lu PERIODU(D'in (1irisovuln Buzeseilorn, de la 1656, in (Tie privitOre la mosii'a Dragolesell)

De la mimetic 1488, sub &mitre( dui Mau Vnevndie, fiiidu lui ('lalhi Voevndu. (Dudneeeel)

Dudneu

dupaniti'a

Manea Gliizdavetin Pladaia Dumitra =--- (1) Tudorn Logofetu.(in portrete mnrali la Staneaci).

II-16 PER TODU(d'in Inscriptiinnile si Portrelele mural! si Chrisovele STANESCILOIIII)

de is 1527 . . . . (11Ingnsiesei)

Mogosiu Banulu.

Mogosin Spatharnln Ginn; Logofetulit = Vilaia.

Precla Horvath Rogosin Norma

?aim.

1 64

III-16 PER IODIJ

Win inscriptiuni, Morminte Hi Portrete mural la CALM, STANESCI, CEPTUROPA si STREJESC1 prerunnl

sl d'in felurite Christive si Documente vechi.

De la 1,518 inace . . . . (Buzesci)

1

Dumitru Pnrcaltibuin VLADU BAMULII BUZESCIT. 1518 Balica Spatharinln.

RADU ARMASIULII BUZESCU= Maria Win Boldesci?)

1

PREDA BUEESCU, BANUI,U CitAlOVEl. RADU dUCERULII BIIZESCU STROE ST1 OLNICULII BUZESCU± 1612

Catalina(Armasio, Spatharin) + 1610. ± 1602

=1° Staoca.-1-1590. = 2° Preda,Ilic'a = SimaI

IBannlui Mihalcea

1

Spatharinlu=zMARA.1 1 , 1

(?)Preda RADU BANULU BUZESC,U MARIA BANES'A. (2) ST 1101.+7. PlOrT9' ELNI CU.d'in Ce pturói'a. -I. 1635. d'in Strejesci-1-1648. =...- lord. Catargin

1 edireaParaschivu

tr.: Elena Banis'a BanulnI I

1 Paharniculn I

1

CAPLEA1

1L1NCA(2)---rMatthein

1

PostelnicnI I I 1

KERA=Barba d'in Copturóra-1.1673Cuparulu f fliastra Banului) 41

za cZ R. a-(:Radii Buzesen ? cl la.

I + prrinci

Barbn Constantinn 1783 = Maria.

1 1

Niculae1

1

Fiera, Co lonein Constantinuin arrnat'a rusdsca

I 1

Preda,1

Rad%Pautia. Conet1antinn + 1833=Sierbann

1

Yornieulu Stirbei I I

D-na Elena Darvari. D-na Aristeia Gradisteanie.

1

1

1

-4- 1199

Pi

W

1 +

The

1

1

]

165

P.NOTA ASUPWA CANTECULUI POPORANU DESPRE RADU CALOMFIRESCU SI

FRATII BUZESCI

La not'a 64 d'in textulu cuventarei initiiale ce resumme informatiinnile si studieled'in acist'a publicatiiune, amu promisu a transcrie ad urmarea canticului, cititu lafinele cuventarii, si a o reproduce in starea fragmentare, in care en amu culles'o, a-cumu optu-spre-diece anni, d'in rostirea inganita a lautdrului ciganu do la Strajesci.Voin emitte apoi totu ad cate va observatiiuni asupr'a limbei si a originei acestuicanticu.

Mai anteiu, éto cumu urmidia faptele narate in legend'a poporani :

Er' Caplescii ca canii,si Buzescii ca lupii,pizma pe Radu c'avek;

2so. undo-asia co 'mi audid,felinarulu aprindéa,de subtiori co rollu mud,la odihna ilu duced,camu pe ghiatia luneca'a

255. in cid'a helesteului.Candu la ghiacia c'ajungek,felinarulu 'si'lu stingedsi Radu nu mai veded;josu pe ghiacia mi'si ceded;

2130. toti pe elu se gramad0..Der' Radu ce mrsi facei?

Nici ua arma nu'si aved;deco veded si vedei,cism'a d'in picioru tragek;

265. pene d'in carembu sarei;do ei de se apari,si pe Nedea co'lu strigi :«Nedeo, Nedeo, slug'a mealAdo'mi,.Nedeo, pilosiulu

270. «in pustei'a Caracalulu (?)

«De trei ori pe trei locuri(?)»

Biro Nedea ce'mi fuel ?

Elu legitu co mi'ti siedeicu trei stringuri de matase,

275. impletite 'n cate sidse.Elu glascioru'lu audifisi d'in gura co'i died :«Radule, stepanulu meu,«nu se cdta slug'a la betiia,

280. «ci se eita la tresvia;«a sóra candu te'mbatasi,«de mine nu intrebasi.,D'acf Radu ce'mi facei?Fug'a la gárdu co mi'si di,

285. man'a pe proptea punei,si de ea co mi'si traged;d'in ghiacia co'mi o scot*die d'in cuiu co nu putei.

220. Capu'ntr'ua tipsia puneisi la Michain Voda '1u ducei :

auna vreme, Michaiu-Voda,

«Cam c'ua flore, c'ua neramza,

«cod eu capulu Radului,295. (Mu Calofiresculni.,

Maica-sa co 'i audid,asia d'in gura diced :«Maica, maica, Michaiu Voda«Nu te ierte Dumnedieu

166

300. ((co taiasi pe frate-teu.D «co tu, maica, nu'mi ai spusuMichaiu-Voda co'mi diced, :--cSa moru necuminecatucsi de popa neiertatu

B05. «co'rni era Radu fratiioru;cco elu me scotea la mu

Este invederatu co aceiasiu legenda despre misielésc'a uccidere a Radului Calomfi-rescu de cotre fratii Buzesci si fratii Caplesci, se afla reprodusa si in ballad'a lui(Radu Calomfirescui publicata de cllu V. Alexandri, in Poesiile populare ale Roma-niloru. Edit. d'in Bucuresci, 1866, pag. 196-199. Form'a anse este multu mai in-grijita si mai correcta, versurile mai bine cadentiate, naratiiunea mai cu siru sichiaru 6re-cumu differita in versiunea Alexandri.

Catu despre lautárulu meu d'in Strejesci, elu nu pastrase decatu ua forte incur-cdta amintire despre acestu cantecu betranescu, astu-felu incatu, nici sirulu povesteinu era claru in spusele lui, nici versurile nu se 'ntemeiau, cu vre ua regula 6re-care,pe numeru de sillabe, sOu pe acceutuatiiune, sOu pe rima. FOrte ad-sO elu recur-gea la adaose de cuvinte inutile, pe care le amu putO numi proptele ale versului, pre-cumu sunt dubitativulu credu iii versurile 58 si aiurO; superfetatiiunea appelativamare, in versurile 56, 62,64, etc.; vocativulu maica, repetitu d'a-rondulu in versurile149, 152, 154, 155, 156, si altele.

Unu ce Oro Orte curiosu, sub rapportulu limbei in acOsta daulata poema, astu-felucumu amu culles'o eu, este intrebuintiarea unoru diceri do provenintia misteri6sa,perdute d'in usu si, mai co amu putO dice, fora intiellesu determinatu in graiulu no-stru de adi ; cumu buna Ora, adverbulu savaiu (versu 175), care pare a insemnieamu peu pres), si apoi cualificativulu, f6rte stranin ca sunetu si ca forma, arsasid'in versurile 87 si 202.

Socotfmu de prisosu a ne mai onrf asupr'a uuoru reale frumuseti poetice respan-dfte in acOsta opera populare, frumuseti pe cari cititorulu le va distinge si le va ad-mill pre catu ele merita, chiaru in a cOsta confusa si sdrumicata ballada. Acelea,&Soo nu me insielu, coversiescu, in 111.1i multo locuri, prin originalita4a loru genui-na, stylulu si form'a balladei, publicata de d-lu Alexandri.

Asemeni curiosu este co faptulu legendaru pe care se basOdia aceste cantece nu seafla relatitu in nici unulu d'in istoricii si chronicarii timpului, in nici unu clocumentuscrisu, d'in cele cunnoscute pane astadi.

Nu putemu credo anse co traditilimea poporului sa fia cu totulu fora temeiu, niciintru cei'a ce privesce uccidi rea prin tradare a Calomfircscului de cotra fratii Bu-zesci si Caplesci, nici rudirea eroului cu acelu Michaiu Voda, d'in ballad'a nastra,carui'a versiunea D-lui Alexandri ii dice si MihnO si Mire( a, in cursulu naratiiunei.

DOco, anco de in susu citat'a nota 64 ne amu grabitu a declará co acelu Domnutrebuia sa fi fostu Radu MhcO, d'intre annii 1611 si 1623, temeiu ne a fostu farteinsemnat'a nota a lui Nicolae Balcescu, (Istoria Romaniloru sub Michaiu Voda Vi-thulu. Bucuresci, 1878, pag. 108), care suna asia :

,De la acdst a solia in Aidelu (candu Michaiu Voda VitOzulu, in tbmn'a annului 1595

dial

167

tratnite pe boierii sei Stroe Buzescu si Radu Calomfirescu, in Ardau la nunt'a prin-cipelui Sigistnundu Bathori), documentele istorice perdu d'in veclere toe vitézuluRadu d'in Calomfiresci, pe care ilu vediuramu inapoi stralucinclu-se in rasb6iele cuTatarii; déro unu cantecu vechiu popularu ni'lu ardta rivalisandu necurmktu in vi-tejia, cu Buzescii amenduoi si Caplescii cate-si trei, fruntea boieriloru si domnii,,resbOieloru, pene in dilele lui Radu-Voda, feciorulu lui Mihn6 Turcitulu (1611). A-tunci intemplandu-se ca Tatarii sa vina sa rob6sca mosiiele, cas'a si pe mam'a be-trana a lui Radu d'in Calomfiresci, elu al6rga la Domnu, cerendu ajutoru pe Bu-zesci si pe Caplesci. Domnulu, refusapclu'i ajutoru, atunci elu, insocitu de dr6pt'alui sluga Nedea si de vre ua cati-va Omeni, se arunca asupr'a Tatariloru. In batfiiaNedea strigk stepanului seu : Tkia, co nu e aci pe boieria, ci este pe vitejia; tkia.marginile, si eu voiu taik. mijlOcele. Tatarii fura invinsi si Calomfirescu isimantuf pe mum'a sa, La intorsulu seu, intempiek in calle pe Buzesci si pe Caplesci,cari ilu .omOra si ducu trupulu la Mihn6Voda, dicendu'i co de traik, ilu scotek, d'indomnia. ,Mum'a Calomfirescului, audiudu de ucciderea fiiului-seu, alérga la Daimu,,cu mune zapise, prin cari se dovedek co Calomfirescu 'i era frate. Atunci Domnulufacendu divanu, juded pe Buzesci si pe Caplesci si porunci de li se taib, capulu.

acestu eantecu se vede déro co Calomfirescu a fostu feciorulu lui MihnéTurcitulu care insoci. pe Sinanu in tiérea Romanésca POte fiiulu si tatalu 'si auincrucisiatu palosiele la Calugereni, fora a se cunn6sce. P6te glontiulu Calomfires-cului tranti la pamentu pe lepadatulu Mihné, in luarea Tergovistei !

Cu tOte deductiiunile illustrulni nostru istoricu, totu remane mare induointia asu-pr'a momentului candu a pututu sa se petréca scen'a de omoru a Calomfirescului,povestita de legend'a populare, si cari au fostu acei frati Buzesci, uccigasii RaduluiCalomfiresculu

P6te co in vre ua di, vechi documente de familia, asia numerOse si alga pucinucunnoscute pene acumu la noi, voru yen) sa reverse ceva mai multa lumina, asu-pr'a acestui faptu care,

de n'aru finu s'aru povesti.

168

R.TABELLA

DESPRE A S I EDIA MENTELE A NTICE

169

SYNOPTICA

D'IN JUDETIULIJ ROMANATI.

COMMIJNA). Denumirea

(MAGURE SI MOVILE)

b) DimensiuniPerlme-bah. tru.

c) Form'a d). Situatiunea

VALLURI

SI

SIANTIIIIII

CETATI

lane'a

Grojdlbo-duu

Padi-nel

Vadastea

Magure in siru

Mag. Jidov'a 4 st.

Bussing- 9 st.sea

Mag. Mare 9 stfora nu- 1 112 st.

mireNag. Cazaci- 5 st.

lora (veehi-me Percinu,

Mag. .Ascutita 9 st.Tempa 5 st.

Magurele:set Góleloru,Cazaciloru ,Dragoi,u,Sla-nului , Nico-

Mag. : Voini ,Manea, Bol-dulu - mare ,Boldulu-mic,Neicai, Flo-riloru, Stre-chia, Istrate.

Trei magur. cunume necun-noscute.

Mag. Feteloru

fora nu-mire

5 st,

6 st.

7 st. in Conu trunchi- N.diametra atu.42 st. Vain ascutitu 0. (650 st.).

42 st. Verfu rotunda 0,12 st. Verfu rotundu V.

45 st. Verfu rotundu V. (150 st.)in catunuluHotdrulu.

45 st. Verfu rotundu N (350 st ) id.29 st, Verfu rotundu intre Grojdibo-

du si Hotirm

. .

225.

st.patr. labase.625 st.patr.id.

.......Verfu de conu

trunchiatu.

Verfu rotundu

Alte mogure de aceiasi marime

0.

N.

V.S. V.

in centrulucommunei.

= CAI SI PO-DURI

1 a 8 I a B

Siantiuri de ce-tate (?)

Cetatea Sculieni la Vforma pentagon. 160st. p. nalt.st.incungiurata eu unper riu largde 3 st

RUINO DE

ZIDIRI

SILISTEDE ['ECM

LOCUINTIE

6 BISERICISI MONASTIRI

EXISTENT!SU RUINATE

CIMITIRE

MORMINTE

SA RCOFAGE

DESCOPERIRI DE OBIEC-

TE DIVERSE: INSCRII"IIUNl,MONETE, OLLARIA, ARAM

SI ALTELE.

a 1 t a

Gropi in pamentu.

Inscriptiuni romane pe bron-zu . tabulac honestaesionis.

10. Inteua p rte a cetatieistint vetre 0 locuintie in-semnate pin carbuni sicenusie, nude se gasescunumai numeróse vase gro-solime de pamentu, pre-cum n si nenhmerate nnelteprimitive 4e cremene sialte petre, de osu si decome; asex4ine si osemintede patrupe e, scoici, mel-ci etc. UJa singnra &Hade arama n itiva.

2°. In altn lo u, remasitie decetate cladita cu caramidi,unde se gasescu arme demetalu, o1laria mai per-fecta si monete romane dela Filippu Arabulu.

Ui-Bari&

ElA TUMULI z.ji V

I

lid. . . .

. . .

I"

vas-

170 171

COMMUNA

p rf UMULI (DIAGURE SI MOVILE)..

zst,." VALUM

SI

SIANTIURI

N CETATI.

= CAI SIPODURI

IL1-1. RUINE DE

ZIDIRI

SILISTE

DE VECHI SI

LOCUINTIE SI

SATE

a BISERICIMONASTIRI

EXISTENTE

SEU RUINATE

Ii*r CIMITIRE

MORMINTE

SARCOFAGE

DESCOPERIRI DE OBIEC-

"PE,DIVERSE :INSCRIPTIUNI,MONETE, OLLARIA, AIME

SI ALTELE.a). Denumireab) Dimensiuni.

'.--7---- c). Form'a d) SituatiuneaI I

Nalt. tru.

Brestave-tiulu

Amarescil dejosu

..

Amarescii desusu

Ghlzdavescii

Marotinulnde susu

A p ele-v il

Mag. SapataVisieicu VitiaBasicutii

Mag. Sapata

Mov. Cornet

Mag. Gunoiu-lu Batista

TurculuiGrindu/u

Tursanului

8 st.15 st.12 st.5 st,

20 st.

.

1/2 st.

3 st.

15 st.

8 st.

50 st50 st.55 st.20 st.

50 st.

7 st.

10 st.

60 st.

12 st.

Verf.trunchiatVerf. tiuguiatVerfu rotundaVerf tiuguiat

Verfu sapatu

Verf.trunchiat

Verfu rotunda

Verfa rotundu

Verf.trunchiat

0.

N. pe loculunumitu Mote,

N.

V.

S.

Cetate la 1700st. spre N.

Callea romanacu petrisin, la1500 st.spre 0,mergendu dela("alai spre Re-

cic'a.

La N. silis.Amarescii100st. si silis. Bucinistulu 2500stanjini.

La S. silisPiscului.

La 0. urmede satuln Polovinele; intinde-re de 150 po-gone.

La O. depar-tare 1400 stan.ua tabera nu-mita Bucini-siulu , de 200pogdne.

Ruine de bi-serica.

Oseminte de e-meni la depar-

tare 150 st.

In cetate sepetthie

gasescu : caramidi, si unelte.

La silistea Amarescit : cammidi de A n tina, ollaria, die,buri, settle de feru.

La silistea Polovinele : cara-midi de Antina, ollaria, los.pedi de tiara, sulitie, mo.nate de argintu si arama-

Harburi de elle, monete ve-chi, petre de risnitia, glon-tiuri de pusca in arina.

Garcovalu

Islaza

Magurele: Ti-tiret, Verde,Ciolacului,Tigai. . .

Mag. Ciganu-tut .

1 a 0 1

C etate la N0. (mahalaoaRacovitia)siN(idem Verde'a)incunjurata cu3 siautiuri del0. spre V, i ndistantia de 2

intre ,ele 2

a

etate la S. deorma rotunda:e 4 pogOne;zi-ulu de pétrasiaramida; ma-imea carami-ei : lungim. 3alme; gros. 4

degete.

La S. in Du-nare picióreleunui podu pre-sto rill.

La N. callearomana cu petrisiu.

Sareofage no-nane cu sae-late si moneto

Sarcofage ro-mane.

Inscriptiuue romana pe po-stamentnlu statuei lui Co-modu, urcióre, monete deargintu si arama , frag-mente de statue si de cla-diri cu pitra si caramidiromane.

Monate de arama si argintu,si vase de lutu. Obiecte demetallu, attribuite Dad-loru de d. Bolliacu.

._

1

1

,

A

a aa c4 no 05

NIcs 4=1 1:?4

n:$

V (500 st.).

t.

ci

,

,

P a ' a t a d

I

e j o a it

172173

L'OMMUNA

p TUMULI (MAGURE SI MOYILE)= VALLURI

SI

SIANTIURI

CETATI= CAI 81 PO-

DURI

[-.11-1. RUINE DE

ZIDURI

SiLISTEDE yEcrii

LOCUiNTiE S1

SATE

a BiSERiCisi moNAsTim

EXiSTENTE

SBU RUiNATE

CIM1TiRE

MORMINTE

SARCOFAGE

DESCOPtRIRi DE OBiEC-TE, DiVERSE:iNSCRiPTIUNi,

MONETE, OLLARiA, ARME

Si A LTELE.a). Denumireab). Dimensiuni

c.) Form'a d).Situatiunea-^---Nalt*

Perinie-

tru.

Tlia-mare

Potlogen1

Russneseil

Mag. mare foranumire

Mag. leni

lniCiobanulu

Ionu 8 st.

43 at

40 st.

conica

conica

V. (700 st ).

la V. (1700 st.)de c. Rusa-nescii de josu

la V. (1700 st )de c. Jiienii.

de la S. 1 po-gonu; Mtn a-cestea si alu3-16, lung: 72at aduncime 2palme.

Doue cetatila S. (400 stpreste Oltu)largi de 70 st

Sehelete i n-gropate in mo-vile.

Inscriptiiune romana pe ste-lea funeraria a lui Ae-hus Valens

Searislor3a

GostavetiuSlavenil

Stoenesei

Fareaslele

Hotarani

Faleoin

DobrosloveniReciea séu

Antin'a

Mag. cu crucetut GarduhtiStoianu

Mag. fora nu-mire

Farcastanului

Mov. lui Ale-sandru

7 st.7 Bt.7 st.

4 st

2 st.3 st.

30 st.30 st.30 at.

10 st.

7 st.10 st.

si alte mime 6se

S. V.V.

N. V.

la V de coin-muna Far-casienii desusu.

la S. de Farca-sienii de mij-locu

Cetatea ve-chia de pa-mentu in mi-jloculu coma-nel, cu siantiuintreitu si unuturnu patratu

Ruinele apparente ale Alnei intinse cetati romanecu ziduri de p6

Calle romanacu caramidi.

Callea romanaCallea roma

na intre cetatesi Oltu.

Callea romana; lat. 5 st.nalt. 1 Vs palm.Callea romana

Callea r om a-na; lat. 8 me-tri; nalt 1 rn.Callea romana

Cai romane,u differite di-reetiuni.

1

La N. ruinele caselorului Papa Stoiea, peste caris'au zidtiu al-tele noui.

La N. de Far-asienii de mi-leen, in cam-pia Seorri, in-me de Kau sile tabera.

Urme de bi-serica, la N.

Monast. eln-dita la 1588 deMitre Vornicul

Sareofage cuschelete si mo-nete roman e.

La S. de mag. lui Gardu, les-pedi de caramidi (ale caieiromane de sigurn).

Caramidi patrate, fragmentede sculpturi, baso-reliefein marmore , provenindud'in templulu subteranualu dieului Mithra, unelecu inscriptinni votive; mo-nete romane.

In sarcefage, pe lunga sche-lete, aunt : vase, remasitiede vestminte si ornamen -te ; si monete romane, delaAntonini pene la Severn.

;

.%

'novae.

1 a sO 11 1

)1(

ID ,

P e ' e o a

1/4 175

COMMUNA

A TUMULI (MAGURE SI MOVILE)zzz TALLURI

SIANTIURI

CETATI= CAI SI PO-

DURI

I-1 RUINE DEZIDURI

D SILISTEDE VECHI

LOCUINTIlt SISATE

a BISERICISI MONASTIRI

EXISTENTE

SEU RUINATE

CIMITIRE

MORMINTE

SARCOFAGE

a DESCOPERIRI DE OBIC-TE. DIVERSE: INSCRIPTIUNI,

MONETE, OLLARIA, ARNE

SI ALTELE.a). Denumirea

b). Dimensiuni----7---=--

Balt. "nine-trne). Form'a

I

d) Situatiunea

Caraealn

Deveselulu

Ra do m iruln

Iliosci

Cacaleti

Zanóg'a

Viisiór'a

doue movileua movilaMag. dela Stan

cila numitasi mag. delaviile Hagiu-lin.

Hag .DolaniMaiugului

(numita simag. Apa-ratóre.

Nag . Dumbra-vei.

.Diosceni-nloru

HeircaBasicutia

.

TurculuimaremicaCorniBardiei

lni Cape-tina.

mareMag. mare de

asemené ma-rime.

Magura ( foranumire)

6. st.6. st.2 st.

2 at.3 st.

2 st.

5 st4 at.3 st.4 st.

611s st.4 st.3 st.

4 at.la S. 48st.

la mij.44 st

la 0 34st.

i

20 st.20 st.31 st.

35 st.40 st.

30 st.

41 st.

18 st.9 st.

27 st.24 st.18 st.15 st.34 st.17 st.

1. 40 st.

50 st.

480 st

Form'a piram.

Verftrunehiat

Verfu.tiuguiat

Verf.trunchiat

idemidem

Verttrunchiat

Verfu de 2 st.

Verfu de 2 st.

Forma ovale

S.N.S.

N.

0.

N.S.N.N.

S.

N.

IPurcelei

0.

V.

S.in centrulu co-

munei.

-

Brazd'a luiNovacn, larg2 st. nalt. 1 st.

tra si caramidacu urlee de mtpentru apeduc-te, cuptere pentru caramidaetc.

Cetate anti-ca (?).

gropi,siantiurisi ruine in le-culu numituLivadia bo-ieréscaseu siStupina.

Eirme de satuvecliu.

1

Ruine de u a bi-serica vechialaloculuMo-tea; ua crimede petra cuinscriptiiune.

Urme de bise-rica vechia.

Altaru votivu alu Nemesidei;idem Jupiter tutator idemDianei Latoicle; stele fu-nerarie Claudiei Amba,lui Antonius .Nicanoris.

Sau gasitu asemeni nume-rose sculpturi fragmentate,petre gravate, obiecte fe-lurite de metalln si me-note romane in mare nu-mem.

La Caracalu seu mai bine invecinatati s'au facutu in-semnate aflari de moneteromane: 10 7000 bucati,denari de argintu dela Con-stantinu DC pane la Gra-tianu.-2° idemu 3000 bucati , camu d'in acelea-siepoce. La Caracalu s'auaddusu multe obiecte an-tice d'in Recic'a.

Caramidi, lung. de 2 palme,lat. 2 palme ; gros. 5 de-gete ; urcióre, elle , stra-chini : la. N. imbracamintede zea, de 2 palme, sabiade ocielu, monete vechi s.a.

Monete vechi si sparturi deOne.

Arme vechi, elle vechi si ol-lane de Into, la S.

SI 0 ,s2,

n

,,

,

,

Pureelet

,

I

t

If

1

176

COMMUNA

A TUMULI (MAGCRE SI MOUILE)

a). Denumireab). Dimensiuni

Pollute.NUB'

I trnc). Form'a d).Situatinnea

VALLURI

SI

SIANTIURICETAT1

= CAI SI PO-DURI

0-1 RUINE DEZIDURI

SILISTE

DE YECIIILOCUINTIE SI

SATE

6 B1SERICISI MONASTIRI

EXISTENTE

sEU RUINATE

1

CIMITIRE,

MORMINTE

SARCOPAGE

DESCOPER1RI DE OBIEC

TE DIVERSE: INSCRIPTIUNI,MONETE, OLLARIA, ARME

SI A LTELE.

SioperHtl'a

Dobrunula

Osie'a de RU8

Braneovenli

lenusteselisi

Para

SlatioireDranovet luStrajeseit

Carloganli

Mai multe ma-gure.

Ua magnra

3. st.

P st.

1L12st

30 st.

P 1 a a

Verfu.ascutitu N.

0.

Brazd'a luiNovaca la N.larg. 4 st. adunc. 3 st. pa-mentulu scosuspre S.

Brazd'a luNovaca pril

ijloculu corn-ii unei.

Brazd'a luiNovaca la N.larg. 1112 stan.nalt. 2112 stan.pamentul sco-sn spre S.

Brazd'a luiNovacu, la Slarg. Pli stan.nalt. pamentu-lui scosu 1 st.

P 1 a s'a

0 1 t U 1

Calh a romanadela S. spreN. larg. 4 st

Callea romana

Ruine de zidiriin local numita Ciuta-ria : caseluilui GhineaVistierulu

Ruine de zidiri

Callea roman La 0. ruinelela V. caseloru fa-

miliei Bran-covenesci.supraf. 3 pagOne, unzid.lung. 19 stnalt. P12 st.

Callea romana

Callea romans

le ti a 1

Ua grOpa ins ronumita Ga-ura Sioper-lei.

La 0 minede ziduri depetra si cara-mida; nalt.1 stgros "is St.; cu-prinsulu 100metri patrati.Marim ea cars-midei : lung 2palms 5 dege-te, lat. 1 palm5 deg. gros. 5deg.

U 8 U

Ha b'serica ru-inata, la V.in local Za-podia larg6. st. grosi-mea Zidnlj1 st.

Biseric'a satu-tului (168l))la 0 Monas-tirea Bran-covenii audouebiserici(1632-1700)

Doue bise--ici infiintiatele familia Bu-zescii (1733 si1818).

La S. V. (2000metri) ua bise-rica vechia ,

Oserainte intronuri, la adunchne de 7palme, in déluldespre N. si lamarginea cal-lei romane.

Morminte ale famil. Bran-coven, in monastire.

Ua comOra cu obiecte preti-Ose : inele, braciari, talere,bObe de margaritara etc.

Inscriptiuni si portrete alefamiliei Brancovenesci, inbisericele monastirei si sa-tului.

Ua pétra mormentale a luiConstantinu Buzescu, cuua inscr.ptiune, de la 1833.

12

fl

n

II

flI

11

1

a de

II I

118179

.?' CI iTiREM.

MORMINTE

SARCOFAGE

DESCOPERIRi DE OB. EC-TE, DIVERSE: iNSCRiPTiDNi,

MONETE, OLLARiA, ARME

Si A LTELE.

CETATI= CAI SI PO-

DURI

_LCLJ RUINIg D

Z1DURI

SiLiSTEDE VECHi

LOCUiNTiE SI

SATE

6 BiSERiCiSi MONASTiRI

EXiSTENTE

SEU RUiNATE

COMMUNA

A TUMULI (MA GURE SI MOVILE) = VALLURISI

). Denumireab). Dirneneinni

e.) Fe, m'a d).Situatinnea SIANTIURI-----r--Nalt. I Perime-

I tra

Case vechiale farnil. Bu-zescilor u.

La S. 0. in.vallea biseri-cei urmele nnui satu.

ung. 9 in lat4 m.

Ha bisericavechia (1597)cladita de Bu-zesci.

Monastirede'famiwa Buz _scilorn (1590)departata de

com. de 2 chil.LaS.O. (1000

m.) urine denica biserica.

Skitulu Popendialescii ,la 0. (300 st.)

Morminte alefamiliei Buze-sciloru.

Lunga biserica se afla ua sub-terrana, in care, se dice ea,se afla diferite obiecte pre-tiOse.

Inscriptiuni si portrete alefarniliel Buzesciloru.

Stirbel (numi-ta in vechimeClaturOla séuCepturdia).

Caluinla

Giropsiauii

Popemliale-Ecii

Brazd'a luiNovacn, la 0.3000 st., ve-nindu despreCraiova.

00 a

TABELL'A. MATERIILORII.

Pag.

PrecuventareCestionarulu archeologiei V

Relatiune despre localitatile semnalate prin anticuitati in judetivlu Romanati 5

Stamp Charta archeologica a judetiului .Romanati 11

_A. N 2E EL

A. Extracte d'in Articolii asupr'a anticuitatiloru d'in judetiulu Romanati, de ColoneiniuVladimirn de Blaremberg :

Ruinele Caracalului (d'in ,,Muzeulu Natioalu, gazeta litteraria si industriale" No. 7,Mercur;, 18 Martie 1836, Anuulu I, faci'a 27 si 28) 37

Celeiulu (d'in Muzeulu Nationalu, gazeta litteraria si industriale" No. P. Mercuri, 8 A-prilie, 1836, annulu I, faci'a 34, 35 si 26) 38

Sciri d'in la-intru (d'in Currierulu liumanescu, gazeta politica si commsrciale" No 48,Vineri, 31 Julie, 1836, annulu VII faci'a 191 39

Mormentu vechiu gasitu in Romania cea Mica. (d'in Muzeule Nationalu, gazettateraria i industriale" No. 24, Mercuri Augustu, 1836 Annulu I, faci'a 93 si 94) . . 40

Stampe : Movila cu sarcofagu 46

Scheletu in sarcofagu 41

Mormentu de caramidi cu ófle 42Anticuitati pamentenesci. (d'in Muzeulu Nationalu ...... .." No 8, Noembre 1837, An-

. lulu Articolulu 1) (Templulu subterranu Mithriacu de la Slaveni) 43ldem Articolulu H. (idem) 45B. Note asupr'a avticuitatiloru d'in juAehulu Romansti, cullese d'in condicele manuscrise

ale I nginerului Alexandra Popoviel :Extracte d.'in condic'a ce s'a typaritu in Trompett'a Carpatiloru", No. 869 d'in

"/24 Noembre, 1870 47

Extracte d'in condic'a inedita 48C. Rdatiiune despre anticuitatile d'in judetiulu Romanati, extrasa d'in articolulu Istria-

na", publicatu in Magasinulu istoricu pentru Dacia" tom. II (1846) p g. 88-100 de dom-min A. Treb. Laurianu 50

Stain p : Altaru votivu d'in Recic'a, dedicatu lui Jupiter detensor et tut ator, (collectMaioru Papazoglu) 53

Altaru votivu d'in Recic'a, inehinatu dieitiei Nemesis vietrix (Mus. Nat. d'in Bucu-resci) 55

Stelea funeraria d'in Recic'a a Claudia Ambit (Mus. Nat. d'in Buc ) 57

Stelea funeraria d'in Recic'a a lui Autenius Nicanoris (Mus. Nat. d'in Bun.) , . 58Extractu d'in relatiiunea despre ua excursiune archeologica facuta la ann lu 1864, in

1 E

li.-

D,

.

5 .

. . . . . . . . . . . .......

182

districtele Roinanati si Doljiu, si publicata iii Muzeu lu Papazoglu" 1864, pag. 109 si urma-tórele, de Doinnu lu Maiora Dimitrie Papazoglu 59

E. Note manuscrise asupr'a imoru anticuitati d'in judet ulu Bomanati, cullese de DomuuluDimitrie Sturdza 64

Stampe : Scheletu d'inteua movila de la Rusanesci 64Movile la Gostavetiu 64Planulu cetatiuiei de la Slaveni 64Caramidi cu semne pe callea romana d'intre Slavent si Caracalu 65

Movile la Stoenesci 65Cladirea apeductului de la Frasinetu 65

F. Explicarea tabellei honestae missionis, aflata la Grojclibodu ; extractu d'in Archivulupentru fllologia si istoria" de B. S. Parint. Timotheu Ciparlu 66

G. Descrierea Anticuitatiloru de la Izlasu, extrasa d'in publicatiunile archeologice aleDomnulut Cesaru Bolliacu :

D'in gCalletorra Archeologica in Romania de la 20 Martie pene la 22 aprilie 1858),Bucuresci, 18 58, pag. 79 si 80 70

D'in cTrompett'a Carpatilorw> No. 1095 d'in 1113 aprilie 1873 71

H. Descrierea anticuitatilorn de la Celei, extrasa d'in publicatiunile archeologice aledomuului Cesaru Bolliacu :

D'in %Rapportuln d-lui C. Bolliacu cotra d. Ministru alu Instructiunei publice, regis-tratn sub No. 7819 si publicatu in Monitorulu oficialu, d'in 1868 N. 222, 223, 224. . . 71

Stamp: Planulu anticei cetati d'in Celei . . 72D'in Relatiunea cotra membrii Comitetului archeologicu d'in Bucuresci, publicata in

Trornpett'a Carpatiloru" No. 1010 d'in 20 augustu (1 sept ) 1872 . . 75

Stamp : Base a statuei mi Commodu inaltiata de duoi servi. 77

D'in Trom pett'a Carpatiloru" annulu Xl No. 1059, d'in ilia aprilie 1873. . . . 79I. Descrierea stelei romane, aflata la Rusanesci in judetiulu Romanati ... . . . 81.

Stamp: Stelea lui Aelius Valens inaltiata de socii'a si liberttau sci. 81

I. Adaose la Memoriulu asupr'a duoe baso-relievuri Mithriace aflate in Transilvania, deFelix Lajard; tradusa d'in Memoires de l'Académie royale des Inscriptions et Belles-Let-tres de France" torn. XIV (Paris, 1845 p. 178. 82

Stamp: Fragmentu d'inteunu baso-relievu mithriacu allatu in tenzplulu,subterranu dea Slaveni 83

Altu baso-relievu mithriacu, lotu de acolo 87Alu treilea baso-relievu mithriacu, totu de acolo 88

K. Descrierea anticuitatiloru de la Caracalu si Reciea, extrase d'in publicatiunile archeo-logice ale domnulul Cesaru Bolliacu :

D'in Trompett'a Carpatiloru" Annulu XII, 1869,N. 696: Archeologia si Numismatica 88Stamp : Moneta de argintu a lui Procopiu 91

D'in Rapportulu d-lui C. Bolliacu cota d. ministru alu Instructinnei publice. relativu/a excursiiunea sa arclicologica in Romania, publicatu in Monitorulu oficialu" d'in 1869.N 222, 223. 224 . . , 93

K*. Relatiiune despre ua ex cursiiune la I?ecic'a, publicata in diiarulu Informathuniled'In Bucuresci, N. 188, annulu IT, 1870, decembre 31 de domuulu V. A. Urechia. . . . 97

Stamp: Planu alu sapaturiloru facute la Recic'a de d. V. A. Urechia 98L. Notiuni privitóre la statiunea arch,!ologica d'in Vadastea, extrase d'in articolii ar-

cheologici ai domnulul C. Bolliacu :D'in Trompett'a Carpatiloru" annulu X, 1872, N. 956, d'in 214 februar 102D'in ,Trompett'a Carpatiloru", annulu X, 1872. No 1010 d'in 20 augnstu 103

Stampe : Duoe topóre de granitu verde negaurite, gasite la Vadastea, 105

Bulla de cretnene pentru prasteia, gasita la Vadastr' a 106

.

. . . . . . .

. . . . .

. . . . . .

.

. . . .

. . .

183

- ,,Trornpett'a Carpatiloru", annulu XI, No. 1059, d'in aprilie 1873 106

D'in Trompett'a Carpatiloru", annulu XII, .878, 1137, d'in 20 iuniu. Ceramic'aDaciei : Campuhr Mortiloru de la Zimnicea". . . 111

D'in Trompatta'a Carpatiloru, annulu XIV, 1876 No, 1255, d'in 27 iunie : Cara-mic'a preistorica a Daciei : Vadastr' a 111

Stampe: No. 1. Vasu de pamentu rosiaticu, bine framentatu, de la Vadastr'a. 113

No. 2. Vasu de pamentu negru cu manusia, pentru fertu, de la Vadastr'a 11

No. 3. Vasu de beset, de panientu negru dela Vadastr'a .... 114

No.. 4. Vasu cenusiiu de pamentu, cu ornamente, de la Vadastea 114

No. 5. Idolu micu de pamentu, de la V adastea 115

No 6. Vasu de pamentu cenusiiu, pentru beutu, cu embleme obscene, de la Vadastr'a 115

No. 7. Vasu cenusiiu, continendu meld, de la Vadastr'a 118No. 8. Lingura de pamentu, de la Vadastea 118

No. 9. Borcanu ovoidu de lutu cu ornarnente, de la Vadastr'a 119

No. 10. Vasu de beutu de pamentu rosiu, de la Vadastea 120

No. 11. .Pelnia-strecutóre de pamentu, de la Vadastr'a 120

No. 12. Scaunelu de pamentu pentru idoli séu pentru vase, de la Vadastr'a 190

No. 13. Rotocóle de pamentu de ins iratu, de /a Vadastea 121

No. 14. Instrumentu de pamentu rosiaticu, gauritu pentru aternare, de la Vadastea 121

M. Note asnpr'a monastirei si cladiriloru d'in Brancoveni :a). Extrase d'in Tabloule istoricu alu bisericeloru d'in judetiulu Ronianati, int ocmitu in

annulu 1867, do pre formularulu data de domnulu V. A. Urechia 121

Extractu d'in Calletori'a lui Macarie, Patriarchulu Antiochiei, scrisa arabesce de ser-vitoruln seu archidiaconulu Paulu d'in Alepu. Partea VIII. Sectiunea X 125

N. Lista de cele mai vechi biserici d'in communelejudetiului Rorminati, extrassa d'in Ta-bloulu istoricu" intocmitu sub directiunea doninulni V. Urechia 128

0. Note inedite cullese in monastirea Caluiulu d'in judetiulu Romanati, la 1801, de domnalu Alex. Odobescu 130

1. Situatiiunea.2. Descrierea monastirei 131

Stamp() de pre monumente d'in Monastirea Caluiulu 131

Tab. I. Portretulu lui Michaiu Voda VitizuluTab. II. Portretulu lvi Petru Voda Cercelu.Tab. III. Portretele familiei lvi Michaiu Voda Vitizulu : Dómna Stanc'a cu fiiulu ei

Petrascu Voda. Domniti'a Florica si sociula ei, Preda d'in Greci. Sima socii'a lui StroeStol. .Buzescu.

Tab. IV. Portretele fratiloru Buzesci: Radu Clucerulu, Preda Banulu si Stroe Stolniculu.Tab. V. Planulu bisericei.Tab. VI. Vederea bisericei.Tab. VII. Pretele mormentale ale lid Stroe Postelniculu Buzescii si alu Stanc,ii Buzéscai.Tab. VIII. Petrele mormentale ale lvi Radu Banulu Buzescu.3. Extractu d'in Calletori'a Patriarchului Macarie alu Antiochiei, privitoru la monastirile

Caluiuln si Stanescii. (Cartea V. Sect. XI)4. Documente inedite ale Monastfrei Caluiulu, servindu la elucidarea istoricului familiei

BuzescilornNo. 1. Chrisovulu lui Basarabu Voevodu, de la anaulu 1517, data de ctitori la monastfreNo. 2. Chrisovulu lui Petrascu Voevodu, de la 1553, data Ganii fostu Postelnicu, care elu

a facutn dinia la monastire 14aNo. 3. Chrisovulu lui Alexandra Voevodu, de la 1575, pentru mosiPa Crucea, data dinia

monastirei Caluiulu 144

trio jo

. . ........... . . . .

. . .

. .

.

.

.. .

I?)

.

.

184

'aprivinti mosiei Crucea . .No. 4. Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, d'in 1575, totu in 146

No. 5. Inscrisulu Jupanesei Maria, d'in 1592, pentru vendiarea mosiei Vianulu cotra Ra-dulu Armasiulu d'in Cepturói'a 146

No. 6. Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, d'in 159 , prin care intaresce satuluiVianulu cotra monastirea Caluiuhi 146

No. 7. Inscrisu alu Radulni Banulu Buzesculu , d'in 1646, prin care iérta de rumania pe..satanii d'in Cerneti 117

8. Extracte d'in Chrisovulu lui Constantinu Voevodu, d'in 1656, datu Banesei ElenaBuzésc'a si fiiulni ei Mattheiasiu Postelniculu 147

No. 9. Cartea Predei velu Logofetu, d'in 1659, pentru judecat'a cu ómenii d'in satuluRabenii 149

No. 10. Inscrisu alu Barbului Cupgrulu si Caplei Buzéscei, d'in 1662, pentru vendicarcasatului Cerneti 149

No. 11. Inscrisulu Caplei, fat'a Jupanesei Mariei , fiic'a lui Preda Banulu Buzesculud'in 1672. 1 50

No. 12. ArTsovulu lui Grigorie Voevodu, d'in 1673, pentru inchinarea monastirei Caluiuluila Patriarchi'a d'in Ierusalimu 151

No. 13. Chrisovulu lui Sierbannu Voevodu, d'in 1680, pentru stringerea de enneni desc utéla 153

No. 14. Extracte d'in catagrafi'a Monastirei Caluiulu, facuta la annii 1739 si 1740. . . 1545°. Tabella genealogica a familiel Buzesciloru, intomita cu ajutorulu monumenteloru a-

cestei fawilii si alu unoru documente vechi 155P. Nota asupr'a canticului poporanu despre Rada Calomfirescu si fratii Buzesci. 157R. Tabella synoptica despre asiediamintele antice d'in judetiulu Romanati 160

ERRATA

Ceremu scosa lectoribru pentru errorile ce s'au pututn strecuri in acesta publicatiiune; déro nune oprimu aci decatu asupr'a inscriptiiunei slmone ce se tabs alatuyata cu potretulu lui Pefru VodaCercelu pe paretii bisericei d'in Caluiu, (Vedi pag. 136 rendu 10) si alu carui sfersitu trebuia tra-dusu astufelil. Si fii ingaduitoru precumu Domnulu Dumnedieu este milostivu cotra noi si cotratoti"

clini'a

Igo.. . . . . . ..... . . .

.

. .

JUDETIULUI ROMANATI - · PDF fileloru antice cate conti ne acelu coltin Romaniei, mre, de...

Documents

Transcript of JUDETIULUI ROMANATI - · PDF fileloru antice cate conti ne acelu coltin Romaniei, mre, de...