_A.3aAa.rui. XI. AR ADU, 9 /21. Augusta 1887. Nr. 3 2 .

BISERICA si SCOL'A. Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

PEETIULU ABONAMENTULUI. Pentru Austro-TJngari'a:

P e unu anu 5 fl. —er., pe Va anu 2 A- 50 er. Pentru Bomani'a si strainetate:

P e unu amu 14 fr., pe jumetate anu 7 franci.

P R E T I U L U I N S E R T I U N I L O R U : Pentru publieatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl. v . a.

Corespondentiele se se adreseze Eedactiunei

„ B I S E R I C A si SCOL'A ." Er b a n i i de p renumera t iune la

T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A in A R A D ,

TSr. 2782. Pres.

Pre onoratiloru părinţi protopresviteri, inspec­tori de scole si onoratei preotimi din dieces'a

Aradului. Precum dorinti'a cea mai ferbinte a fiacarui pă­

rinte trupescu este binele si fericirea fiiloru sei, dupa care trudesce t*5ta vieti'a s'a; tot aseminea si dorin­ti'a fiecărui părinte sufletescu, fiecărui preotu adeve-ratu, trebue se fie binele si fericirea poporeniloru sei, dupa care se trudesca in tot deeursulu preoţiei sale, avendu pururea in vedere, ca precum binele si fericirea fiiloru este totodată si binele si fericirea pa-lintiloru trupeşei; tot aseminea si binele si fericirea poporului, este totodată si binele si fericirea preoti-loru câ părinţi sufietesci, deorece si părinţii cei su-iletesei câ si cei trupeşei, numai atunci se potu semti Wne si ferice, cand ved si pre fii loru bine si ferice.

De aici purcediendu este nu numai dorinti'a, dar si datorinti'a fiecărui părinte trupescu si sufletescu, a face tot ce p6te, si a caută cele mai sigure mijldce, pentru binele si fericirea aloru sei.

Dupa voi'a lui Dumnedieu invrednicindu-ne si noi iubitiîoru a fi părinţi sufietesci ai poporului in-eredintiatu conducerii nostre, pre langa dorintia, avem si cea mai mare datorintia a ne strădui din t6te pute­rile nostre pentru binele si fericirea lui, cautandu si indicandu-i mijlocele ce-lu potu conduce la acelu bine si fericire. Avem chiar si interesu a face acest'a, câci precum dîseiu de binele si fericirea poporului este strensu legata si binele si fericirea n6stra.

Sunt multe mijWcele ce potu conduce la scopu, dar cela mai principala si mai sigura dintre t6te este fara indoiala, bun'a crescere, crescerea morala religiosa, seu invetiatura!

Pentru a Vi arată cumcâ invetiatur'a e celu mai sigura mijlocu catra bine si fericire, nu voiu aduce alte dovedi, multor'a p6te necunoscute, ci voiu dice se priviţi in jurulu vostru, la familii, la comune, ori la popora, cari vi se para mai apr6pe de bine si

fericire, cari vi se păru mai cu vedia, mai cu stare seu mai cu dare de mana, mai multiamite seu mai bineenventate de Ddieu, câ se aflaţi de regula pre cei cu carte seu cu invetiatura.

Cercaţi erasi si contrariulu, adecă, cari omeni sunt mai seraci, mai necăjiţi, din cari omeni se vedu mai mulţi pe stradele orasieloru si sateloru cautandu lucru, adeseori lipsiţi de panea cea de t6te dilele, câ se aflaţi de regula pre cei fara de invetiatura seu fara de carte.

Faceţi asemenare intre unii si alţii câ se aflaţi, ca nici cei in conditiuni mai bune nu lucra cu 4 mani, si daca totuşi se vedu mai aprdpe de bine si fericire, caus'a este, 'ca ei i-si facu lucrurile loru cu buna socotela, cu buna combinaţie, er acest'a pen-traca au carte, au invetiatura, precandu ceilalţi nu-si facu lucrurile dupa nici o combinaţie, dupa nici o socotela, pentruca neavendu carte se"u invetiatura nu sciu combină.

Din acestea veti intielege iubitiîoru, ca daca voim a conduce pre ai nostrii la bine si fericire, — si cine n'ar voi acest'a, — atunci inainte de t6te avem a li dă invetiatur'a necesaria, si mai ales, invetiatur'a mo­rala religi6sa, câci in ce mesura li vom dâ acea in­vetiatura, in aceasi se vor apropia si ei tot mai multu, de bine si fericire.

Daca poporala nostru a remasu inapoi'a mul­tor'a, daca elu, in unele parti, scade si in stare ma­teriala, caus'a e câ vitregitatea timpuriloru trecute, nu i-a permisu a invetiâ carte; dupace inse acum acea pedeca este delaturata, si aloru nostrii li e per­misu a invetiâ câ si altor'a: este datorinti'a ndstra a parinttloru, seu preotilora lui, a-i arata, la t6ta o-casiunea, — fol6sele invetiaturii, si indemnandu-lu alu conduce la invetiatura cu tot deadinsulu, câ la mijlo-culu celu mai puternicu intra ajungerea binelui si fe-ricirei sale.

Daca o facu acest'a alte popâra multu mai îna­intate, daca si acelea se straduiescu din t6te puterile la invetiatura, noi trebue se o facemu cu puteri in-

254 B I S E E I C ' A si S C Ó L ' À Anulu X I .

doite, câ se ajungemu pre ceilalţi, si se putemu tie-nea cu ei pasu sóu concurintia in lupt'a nòstra pen­tru esistintia.

Nu vi spunem acestea câ ceva nou, càci bine vi sunt tuturora cunoscute ; ci le amintimu numai, din privinti'a apropierii începutului prelegeriloru de scóla, ce ni stau înainte, câ se intielegemu cu toţii, ca in facia înaintării si a progresului ce-lu facu popo­rale conlocnitóre, este timpulu supremu, este ór'a a 11-a se ne punemu si noi cu toţii la lucrata celu mare alu deşteptării poporului nostru si prin acést'a la regenerarea nòstra.

A nòstra a preotiloru de sus pana jos este da-torintia a deştepta si lumina poporulu, càci pre noi ne privesce porunc'a D M eatra invetiaceii sei : „mer-gendu inveitati tòte némurile." A nòstra e datorin-tia, càci noi suntemu părinţii spirituali ai poporului, si asia noue ni este impusa desvoltarea spirituala a poporerjiloru nostrii. Si asia si Ddieu si posteritatea dela noi va cere sèma despre ori ce perdere si rătăcire in poporulu nostra, de aceea si mare datorintia avem de a foiosi tòte ocasiunile ce ni se oferu, pentru deşteptarea si luminarea poporului.

Si fiindcă tocma se apropie timpulu începerii prelegeriloru de scóla, pentru sucrescenti'a poporului bas'a si speranti'a viitoriului nostra: Ye provocam pre toti, iubitiloru, a ve strădui din tòte puterile, ca invetiamentulu poporalu, inca de acum, dela incepu-tulu anului scolariu, se iee unu aventu cât mai regu­latu si mai îmbucurătorul, càci de se va face unu inceputu bunu, bine se va continua in tot decursulu anului, si imbucuratórie vor fi resultatele, ór la din contra reu va merge, in tot decursulu anului, si ne-imbucuratóre vor fi resultatele straduintieloru nòstre si apoi cea ce este si mai tristu, durerósa va fi sòr-tea sucrescentiei nòstre.

Pentru a Yi înlesni cele de facutu, Yi reamin-timu si aici cele recomandate prin pastorale nòstra din 16. Augustu 1881. Nr. 1826 si anume:

1. Conform dispusetiuniloru din „normele pen­tru administratiunea invetiementului" §. 10 sè se faca de timpuriu conscrierea tuturora prunciloru de scola dela 6—12 ani, indetorati a cerceta scól'a de tòte {Mele, si a celoru dela 12—15 ani indetorati a cer­ceta scól'a de repetitiune; ér părinţii, séu tutorii a-celoru prunci se fie parintesce sfătuiţi si admoniati dela diu'a inceperei prelegeriloru incolo a-si trimite pruncii loru regulatu la scóla.

2. Pe diu'a de 1. Septemvre a. c. nou, tòte edificiele de scóla se fie bine grigite, si provediute cu tòte cele trebuintióse, precum: scaune, mese, ta­ble, mape, globuri si altele, pentru ca pre atunci sè se pota incepe prelegerile farà impedecare.

3. Preoţii primescu însărcinare: ca in dumine-c'a, ori serbatórea, ce premerge începerii prelegeriloru dupa finirea servitiului divinu in biserica, se cuvinteze poporului despre folosulu invetiamentului, in sensulu

\ celoru espuse mai sus. Dupa cuventare imbracati m ì ornatu bisericescu se inérga la scola dimpreună ca > poporulu, unde vor face santirea apei si a scólei. i 4. Preoţii primescu însărcinare: ea in septe-l man'a prima a inceperei prelegeriloru se cerceteze i in tòta diu'a scól'a câte odată, pentru a se incre-> dintiâ: daca invetiatorii tienu regulatu órele de pre-5 legere, si daca pruncii indetorati au inceputu a cer-l cetâ prelegerile. Daca vor observa, ca careva dintre l prunci inca n'ar fi inceputu a cerceta prelegerile; a-> tunci preoţii, ori vor chiama la sine pre părinţii aee-{ lor'a, ori vor merge pre la casele loru — ceea ce < potè face preotulu in interesulu invetiamentului —apoi l vor întreba pre acei părinţi de căuşele, din cari fii j> loru n'au cercetata prelegerile, si observandu ca acele j cause n'ar fi motivate — si ca acei partati din ne-i pasare si renitentia retienu pre fiii loru dela scóla ; | se-i sfataiésca parintesce a-si trimite pre fii loru I i l scóla, aretandu-li folósele scólei, si urmările cele triste i ale ne'nvetiaturei, ér daca nici dupa acesta sfataire l n'ar urma a trimite pre fii loru la scóla; atunci se-i l citeze înaintea comissiunei scolari, si se-i sfataiésca i de nou, pre langa acea admoniţiune, ca daca nu voi \ asculta, vor fi aretati dregatoriei politice spre a-i con-Ì strenge prin pedepse la împlinirea acelei detorintie > a loru. i 5. Preoţii vor repeti a cerceta scól'a si in a < dóu'a septemena dupa inceperea prelegeriloru, si daca \ vor observa, ca careva părinţi nici dupa cele dóue 5 admoniţiuni din punctata precedinte nu ar trimite pre i fii loru la scóla ; atunci cerendu dela invetiatoriuta l consemnarea acelor'a, compunenda dupa §. 15. din l „norme," in contielegere cu comisiunea scolara o va > transpune antistiei comunale, si va starul pentru con-l strengereă acelora părinţi prin pedepse la tramiterea l fiiloru Ioni la scóla. I 6. Tot asemenea vor purcede preoţii in eontie-l legere cu comissiunile scolare — si in a trei'a si a Ì patr'a septemana, si mai departe, pana cand vor face, i ca toti pruncii apti de scóla, se cerceteze prelegerile < regulatu. Tòte cele pana aici au sè se intieléga si \ pentru pruncii dela 12—15 ani, adecă, pentru scól'a l de repetitiune. > 7. Dupace astfeliu se va fi regulatu cercetarea i scólei, urmóza a se face ingrigire pentru cartile de < scóla, farà care nu potè progressâ invetiamentulu. Pa-ì rintii prunciloru cu dare de mana sè se indemne a > procura inşii acelea, cumperandu-le ei de a dreptata, s ori predandu pretiulu loru preotului, séu invetìatoriu-< lui, ca se-li procure densii; ór pentru pruncii cei şe­ii raci si farà de medilóce se recomanda procurarea ace-l loru cârti prin comitetulu parochialu, din fondulu sco-5 lariu ori din cass'a bisericei. I In fine mai amintindu inca odată cà acést'a este ì chiamarea si detorinti'a nòstra cardinala, si ca este > timpulu supremu, se ne cugetamu cu toţii mai multa \ si mai seriosu ca pana acum la împlinirea acestei de-

w Anuln XL B I S E R I C A si S C 6 l ' A 255

torintie, dela care depinde vntoriulu credintiosiloru noştri, si chiar viitoriula cleralai nostru, si asecurandu pre onorat'a nostra preoţime si invetiatorime, câ noi Tom fi cn mare atenţiune si asupr'a acelor'a cari sciu apretiui vocea timpului, aretata loru si prin şirele a-cestea, cum si asupr'a acelor'a, ce n'ar considera a-cestea, si nu vom intrelasâ a remunera dupa putintia servitiele preotiloru si invetiatoriloru, cari se vor dis­tinge intru promovarea invetiamentului, si recoman-dandu se se faca tate in cea mai huna contielegere en invetiatorii, cu binecuventare archieresea catra toti, am remasu

A r a du, 3/15. Augustu 1887. Alu vostru tuturora

de bine voitoriu: Ioanu Metianu, m. p.

Episcopulu Aradului.

înscrierile eleviloru in institutulu pedagogico-ieohgicu gr. orientalu din Aradu, pentru anulu Bcolasticu 1887/8 se vor efeptui in dilele: 1, 2 si 3 Septemvre calendariulu nou anulu curentu, in 6rele dela 9—12 inainte de amâdi in cancelari'a directiu-nei institutului. Totu in numitele dile in orele dela 3—6 dupa amedi se vom tiene esamenele de repe-titiune cn elevii indreptatiti a cere admiterea la a-ceste esamene conform regulamentului institutului.

Dumineca in 4. Septemvre c. n. a. c. se va tienea in biseric'a catedrala docsologi'a pentru ince-putulu anului scolasticu, precum si santirea apei in seminariulu diecesanu; er Luni in 5 Septemvre se vor începe prelegerile.

Datu in Aradu in 4. Augustu 1887. D i r e c ţ i u n e a ins t i tu tu lu i pedagogico-

t e o l o g i c u gr . o r i e n t , din A r a d .

Biseric'a ortodoxa autocefala din Sinaiu. *) Orientulu crestinu de multu timpu atrăgea aten­

ţiunea tuturora crestiniloru prin scumpele sale amin­tiri, de multe ori servea, câ obiectu de descrieri din partea mai multora ealatori: unu locu insemnatu acestora descrieri se dedea, intre altele, si mun­telui Sinaiu, atât de renumitu in Vechiulu Testa-mentu.

Muntele Sinaiu se afla la o distantia mica dela Suez, orasiuatât de cunoscutu prin canalulu, care, dela 1869, desparte Asi'ade Afric'a. Dela Alexan-dri'a (in Egipt) pana la Suez este cale ferata, er de­la Suez la Sinaiu calatorii se ducu cu vaporulu pe golfulu arabicu alu marei Roşii pana la El-Tor'a, de aci—cu cămilele—navele pustiilor — pana la mun­tele Sinaiu. Muntele Sinaiu se afla in pustie, de­părtata de centrarile culturale, este lipsita aprope cu

* ) Dupa „Biseric'a ortodocsa romana."

I deseversire de plantatiune; mănăstirea St. Ecaterin'a, \ din Sinaiu, presenta unu ce destulu de trista, unu \ locu, părăsit de lume : daca aci n'ar fi o inalta clo-\ potnitia, nu de mult construita, avend o col6re alba, s o geamie turcesca ruinata, precum si templulu ma-\ retiu, construita in secululu alu VI de imperatorulu \ bizantinu Justinian, s'ar părea, câ aci este unu oaz \ alu petrosei Arabii. Mănăstirea este f6rte măreţia in-\ cunjurata eu o cetate formidabila din tate părţile, se \ pare, câ este lăsata aternata dela o mare inaltime > intr'o prăpastie forte adenca; de o parte mănăstirea l se inaltia la polele muntelui Choriv, ăr de alta — i la p61ele muntelui st. Epistimi'a; cetatea este eon­ii straita chiar pe marginea prapastiei, si se afla nu-l mai unu dramu ftrte ingusta intre prăpastie si cetate s pentru caravanele Beduiniloru (carele Arabilor no­ii madi). Este sciutu, câ dupa ce Justinian a construita \ mănăstirea din Sinaiu, aci in curend s'a formata le­ii gend'a, cumcâ imperatorulu acest'a ar fi ucisu pe le­ii gatalu seu, carele a construita acesta mănăstire, pe < motivu câ legatulu n'a construita mănăstirea pe pis-i culu muntelui, unde i-a ordonata Justinian, ci la po-i lele muntelui, unde, de si sunt izvCre de apa, dar i mănăstirea erâ expusa de sus inamicilor, inarmati cu \ unelte de resboiu. Intr'a deveru, positi'a manastirei, > câ cetate, de si nu intra in regulele din Orienta dar s in destulu se explica prin lips'a de apa. Valea, unde < se afla mănăstirea, este cu totulu lipsita de plante, ] si este cea mai intunecata din tata peninsul'a Sinaiu; > la sudu ea se redica, si se inchide eu unu munte, l care primaver'a inverdiesce, si dupre traditiune, este < considerata de loeulu, unde profetulu Moisi paseea tur-\ mele socrului seu Jotoru; la sudu — ost, valea se > face mai adenca, mai larga, pana la Rephidimulu i biblicu, unde Ebreii aşteptau inainte de a primi po-i runcile dela Dumnedieu, prin profetulu Moisi. Dup-; re cum sustienu mulţi teologi, Sinaiu este unu piscu alu

muntelui Choriv, dar de multu s'a admisu a numi tot muntele, chiar peninsul'a, de Sinaiu. Imprejurulu manastirei dominfea o pustie selbatica, unde nu se vede nici o casa, dar in launtrulu ziduriloru manas­tirei se afla forte multe clădiri, chilii atât pentru locuitorii permanenţi ai manastirei, cât si pentru ada-postirea crestiniloru locali la easu de persecutiuni in eontr'a loru din partea mahomedaniloru. Monastirea din Sinaiu totdeun'a a servita pentru acesta locali­tate (peninsula) de uniculu adaposta alu ortodoxiei. Vie"ti'a monachilora, de aci este f6rte monotona: pus-ti'a selbatica si tradiţiile antice despre regulamentele prea severe manastiresci au contribuita multu la ac­tual'a stare aseetica a fratimei din mănăstirea Sinaiu : la cinci ore diminet'a toti se scola, fiindu treziţi de t6c'a bisericei. Utreni'a (servitiul divin de diminâti'a) tiene doue ore, cântarea şe schimba cu citirea; dupa esirea din biserica, monachii se ducu la „ascultare" : unulu c6se, altulu spală, alu treilea prepara mânca-

!> rea etc. Monachii mănâncă mai multu vegetale, er

256 B I S E R I C A si S C Ó L ' A Anulu XT.

carne de capra se da in „arhondaric" numai óspeti-loru, carii vinu din depărtare, si incaşi acést'a forte raru. La trei ore si jumetate se incepe din nou ser-vitiulu divinu, si numai dupa ór'a siese monachii se Jiberéza pentru a se ocupa cu lucrurile lora, mai mul­ţi se ocupa cu horticultur'a, câsi in mănăstire este unic'a gradina, carea servesce de uniculu locu de re-pausu si plimbare ; monachii se mândrescu multu cu acesta gradina, si nu pentru câ ea ar fi fmmósasau mare, ci pentru câ este unic'a numai, si pentru eâ-i «hranesce pe toti; nu este nici unu monachu, care se n'aiba unu coltisioru in acesta gradina. La unu ca-petu alu gradinei se afla o peştera (caverna), unde se pastréza osemintele monachiloru repausati intru Domnulu, ér la cel-alta capetu exista unu turnu ve-chiu. care servea de inchisóre, avend 2 camere — un'a sus, si alfa jos: din cea de sus, prin o mica desehidietura, — din podu ii-dedeau in cea intune-cósa de josu pe monachii, carii călcau severulu regu-lamentu manastirescu lasandu-i si fara mancare si lumina, J )

Langa mănăstire se afla muntele Choriv, unde Dumnedieu s'a aretatu lui Moisi, numerulu trepteloru care ducu la pisculu muntelui, este aprópe de trei mii; aci cu tota probabilitatea se presupune a fi muntele Sinaiu — loculu, unde s'au dat legile popo­rului ebreu. Aci mulţi arata gróp'a, unde s'aturnatu vitielul de auru de catre Aaron, fratele lui Moisi, — aci se arata stancele, de pe care Moisi a aruncata tablele legei, si chiar acea petra, din care a scosu eu toiagalu seu Moisi ap'a pentru poporulu ebreu, care murmura in pustie; acosta petra acum aste plina de inscripţii.

Mănăstirea Sinaiu este plina de monumente an­tice. Din monumentele antice aci s'a conservata ma-retiulu templu, construita de imperatorulu bizantin Justinian (527 — 557): acestu templu semana multu cu alte temple din imperiulu romanu (templulu lui Apolinariu din Eaven'a etc.) dupre architectur'a sa; acestu templu este unu monumento, din timpul acel'a cand arfa bisericésca in imperiulu bizantin era in stare infloritóre: in interioru templulu a suferita multe schimbări, astfeliu câ nu este in armonie cu tipulu templului orientata; aci s'au pastratu mai multe mosaice, care sunt eu atât mai precióse, cu cat numerulu monumenteloru mosaice in Orienta este destulu de restrâns; in genere pentru iconografi'a bizantina in Sinaiu sunt multe objecte de mare im-portantia, care au fost studiate de mai mulţi invetiati europeni.

Mai mare interesu presinta mănăstirea Sinaiu prin manuscriptele sale in limbele elena, latina, eb-

! ) Acesta barbarie s'a desfiintatu de mult: ea a existatu in Rom'a Ia mănăstirea Hamert'a, la mai multe mănăstiri din Orientu si Occidentu. La fosta mănăstire Teodorenii din Burdujeni, judetulu Botosiani, pana acum este o camera intunecósa iuinalt'a clopotnitia, carea camera, dupre incredintiarea par. economu Ion Sireténu, ac tualu ingrijitoriu alu bis. Teodoreni, servea pentru acelaşi scopu, cand exista mănăstirea

I raica, araba, copta, mai alesu acele care sunt infru-' musetiate cu ornamente in miniatura. Pentru a pre-\ Hui cu demnitate acestu tesauru nu este destul a fi > technicu alu picturei, trebue sa fie cine-v'a archeolo-i gu in tdta puterea cuventului : cercetatorulu miniatu-< rei nu se p6te margini numai cu acea da a ob3eryâ \ partea externa a tabloului, cu conturile, coloritul, po-> sele lui etc., — elu trebue se fie si paleografii, si i istoricu si liturgistu, si specialista in iconografie. Is-\ tori'a miniaturei bizantine este un stadiu forte vaste l si specialu, care cere multa asiduitate, seriositate. Mi-l niaturile cele mai vechi din Sinaiu sa refera la se-s culii VII—LX, cand relatiunile manastirei din Sinaiu | cu imperiulu bizantinu au fost întrerupte de catra l Musulmani. Miniaturile posteridre se refera la seculii l X — X V , si au unu contienut importanta istoricu. Ma-) nuscriptele din Sinaiu au fost studiate de catra mai \ mulţi invetiati, câ Tisiendorf, Ebers, Raoul, Norov l (fosta ministru de Instruetie in Rusi'a) Condacov (pro-< fesoru la universitatea din Odess'a) episcopulu Porfi-\ riu Uspensky (decedata la 1885 la Mosqua, lasandu \ 3 o volume forte interesante pentru Orientulu orto-s doxu si mai alesu pentru munţii Sinaiu, Athos l archimandritulu Antonin Capustin (superiorulu mauas-\ tirei rase din lerusalimu) etc. / < Actualmente mănăstirea din Sinaiu pastréza re-i liquiele St. Ecaterin'a, cărora se inchina ca mare ev-\ lavie nu numai creştinii, ci chiar si Mahometamî-\ arabi. In mănăstire nu sunt mai multu de 20 mo-\ nachi, carii sunt de origine greci mai toti ; densii X traescu forte multa, pana la 120 ani, mai nici odată < nu esu din mănăstire : daca cine-v'a se duce la Cairo, i Alexandri'a, Cret'a (Candi'a), apoi in casu de mare \ necesitate, de 6re-ce calatori'a este forte pericuWsa, \ mai alesu din caus'a Beduiniloru arabi. \ Biseric'a din Sinaiu este autocefala inca din > timpii imperatoriloru bizantini, si representantii ei au s jueatu unu rolu insemnatu pana in seculii X V I — X V I I .

La 6 Aprilu 1885 a muri tu I . P. S. Calistratu, ar-\ chiepiscopulu bisericei din Sinaiu, in etate de 70 ani, \ in Raif, in apropiere de Sinaiu, unde s'au ucisu in \ secululu VIII de Arabi mai mulţi cuviosi părinţi din \ Sinaiu si Raif, a cărora st. părinţi memoria, bise-\ ric'a ortodoxa o serbéza la 14 Ianuariu st. v. 2 ) : \ archiepiscopul Calistratu era unu prelat forte invetiatu, 5 si de o amabilitate rara, dupre cum se exprima des-\ pre elu mai mulţi calatori europeni prin diarele fran-\ ceze, germane, engleze, ruse 3 ) . > Actualmente biseric'a autocefala ortodoxa din \ Sinaiu este păstorită de I . P. S. arehiescopulu Part-\ heniu4) : noulu archipastoriu a studiata la sc6l'a \ patriarchala din lerusalimu, a fost mai mult timp l trimesu cu însărcinări la Constantinopolu, Alexandri'a,

< i ) „Strannike", Petersburg. August 1872, pag. 656, 658, 660. i 2 ) N. D. Popescu. Calendarulu pentru toti Romanii, Bneuresti» > 1887, pag. 11. > 3) „Bostoke". Mosçtua, 1885, No. 319, pag. 523. 5 * ) Bostokê, Mosqua, 1885, 1885, No. 333 pag. 435.

Anulu X I . B I S E B I C ' A si S C O L ' A 257

Antiochi'a, poseda limbele elena, araba, turca, fran­ceza. Elu a fost chirotonitu in inalt'a trâpta de ar-cbiepiscopu de Sinaiu la Ierusalimu de patriarchuln Nicodem, impreuna cu cei-lalti prelaţi din patriarcha-tulu de Ierusalim, la 13 Octomvre 1885. Pana la alegerea ca arcbiepiscopu de Sinaiu, I . P. S. Part-heniu se numera intre fratimea monastirei din Sinaiu, unde se ocupa mai alesu cu studiarea manuscriptelo-ru in limbele copta si greca, aflattfre in bibliotec'a monastirei St. Ecaterin'a din muntele Sinaiu.

Numerulu invetiatiloru europeni, carii studieza tesaurulu scientificu din Sinaiu inmultindu-se, prin co­municările lor, biserie'a din Sinaiu devine mai cunos­cuta si mai interesanta . . .

Despre immaterialitatea si unitatea sufletului omenescu.

(Continuare.)

II . Cele dóue elemente constitutive ale realităţii sunt

e s i n t i ' a si p r o p r i e t a t e a . Esinti'a posede carac-terulu independitiei, ér proprietatea alu pendintiei. Esinti'a in contrastu cu caracterulu pendentu alu proprietăţii se numesce s u b s t a n t i a , ór proprietatea in contrastu cu caracterulu independentu alu esintiei se numesce a c c i ­d e n t i a. Deci substanti'a e de sine statatóre, adeea n'are lipsa de subiectu pentru de — a potea esiste d. e. omu, lemmi, pétra ; — accidenti'a din contra e condiţionata de subiectu ; d. e. mişcarea, estensiunea, colórea, cugetarea. Conceptulu substantiei lu-forméza propriaminte subsistinti'a seau, „e s i s t i n t i ' a p r i n s ine" , ér alu accidentiei inherenti'a seau „ e s i s t i n t i ' a p r i n a l t - c e v ' a "

„ E s i s t i n t i ' a p r i n s i n e " nu trebue asia intie-lésa, câ si cand in aceea s'ar cuprinde necesarminte si caus'a esistintiei, deórece substanti'a nu e eschisivu numai aceea, ce pe langa independinti'a s'a cuprinde in sine si caus'a esistintiei sale ; ci totu aceea, ce farà de a cuprin­de in sine caus'a esistintiei sale, esista totuşi prin sine farà conditiune de subiectu. Asia d. e. omulu la totu ca-sulu e o astfeliu de fiintia, ce nu-si are caus'a esistintiei sale in sine, ci in Ddieu ; pentru aceea inse totuşi e sub­stantia, càci esistandu odata, esista prin sine si inde — pendentu de subiectu, si nu cum se intempla acést'a la mişcare, colóre, cugetare s. a. Atare fiintia, ce pe langa o esistintia de sine statatóre cuprinde in sine totodată si caus'a esistentiei sale este numai un'a, si adeca Ddieu, câ realitate necondiţionata.

Dupa A r i s t o t e 1 e se iea conceptulu substantiei in sensu concretai si abstractu. In sensu concretai subs­tanti'a e ori ce esistentia individuala, ce in contrastu cu accidenti'a apare câ fiintia concreta, d. e. Socrate, Cicero s. a. Dupa terminologi'a lui Aristotele se numesce acést'a substanti'a prima. In intielesu abstractu substantia e aceea, ce servesce de subiectu durabilu accidentiei, ce obvine in fiinti'a concreta ; propriaminte nu e alt-cev'a ; decât concep­tulu specificu seaugenericu alu fiintiei. Acést'a e substan­ti'a a dou'a, care numai in substanti'a prima obvine câ realitate; d. e. conceptulu „omu" câ substantia in sensu ab=tractu, are valóre reala numai in ómenii individuali, ca : P l a t o , Cesa r , S e n e c'a s. a.

Spre a dâ conceptului substantiei o esplicatiane cât de chiara si lămurită trebue inca se mai notificàmu, ca subs­tanti'a luata in sensu concretu nu sta necesarminte in re­portai cu accidenti'a, adeca se potè închipui si independen­

ţi tu de acést'a ; càci accidenti'a niei nu se cuprinde in con-< ceptulu substantiei, cand acést'a se iea in intielesu con-s cretu, deórece substanti'a se iea in intielesu concretu, de-ì órece substanti'a — precum scimu — e o atare fiintia, l ce esista independentu, fiindu accidenti'a pentru dens'a cu < totulu indiferenta. Numai atunci, cand substanti'a figuré-5 za in sensu abstractu, sta necesarminte in reporta cu ac-ì cidenti'a, càci in sensulu acést'a substanti'a e bas'a aeei-; dentiei. — Conceptulu substantiei in sensulu ulterioru nu < se potè aplica si la Ddieu ; càci in Ddieu ne fiindu ae-i cidentia, acést'a nu o potemu deosebi de esinti'a acelui'a. < Pentru acést'a esinti'a lui Ddieu nici ea o potemu luâ de s substantia in intielesu propriu, cum faeemu acést'a la fiin-> tiele create, lipsindu-i accidenti'a, carei'a i-ar servi de < basa. Ddieu e substantia numai in sensu concretu si inea l per eminentiam substantia, deórece in contrastu cu reali-S tatea condiţionata cuprinde in sine si caus'a esistin-ì tiei sale. < Dupa Tom'a de Aquino, unulu dintre filosofi cres-s tini mai distingeam inca s u b s t a n t i a c o m p l e t a > si i n c o m p l e t a . Sub cea din urma se intielege atare t fiintia reala, care de si potè esiste de sine, dara p entra câ l se-i fia subsistinti'a perfecta in urmarea propriei sale natu-;> ri, are lipsa de a fi intregita de alta substantia, cu care > dinpreuna apoi se formeze o noua substantia compusa di-< ferita de ambele parti constitutive. O astfeliu de substan-s tia e sufletulu omenescu, incât in urmarea naturei sale > este avisatu a forma cu oorpulu din preuna pre omu, câ. < fiintia cu totulu specifica. — Sub substantia completa in­ii se intielegemu atare fiintia reala, ce n'are lipsa de intre-s gire, spre a potea forma o fiintia specifica, ci si in sine > luatu posede caracterulu specificu, si subsista prin sine in i modu naturalu. I In fine la întrebarea, ca: de câte feliuri e substan-l ti'a? — respundemu, ea de doue feliuri, adeca materiala ì si spirituala. Anume realitatea intréga se constitue din Iu-< mea materiala si cea spirituala. Lumea materiala se for-s móza prin totalitatea lucruriloru materiali, cari câ atari > esista in spaţiu si suntu compuse, mai departe nu poşe­ta du conseiinti'a de sine si in activitatea Ioni sunt supuse s necesitaţii. Lumea spirituala din eontra e patri'a fiintiele-> ru immateriale, conscie de sine si libare. Conceptulu spi­si ritu e mai perfecta realisatu in Ddieu, câ spiritu abso­lv lutu ; imperfecta inse ia sufletulu omenescu creatu dupa 5 tipulu lui Ddieu. Omnlu adeca nu e eschisivu eorón'a ì suprema a vietii fisico, nici aparinti'a finala a spiritului < absolutu, prin urmare nu se potè interpreta niei materia­li listice nici panteistica : ci consta din doue substantie deo-j sebite in modu esentialu un'a de alfa, dar împreunate < intr'o unitate via — din corpu si spiritu — cari pria s acést'a împreunare intima formóza un'a esintia umana. > Omulu dar asia dicendu e personificarea ambeloru con-| traste ale realităţii ; e legatur'a dintre lumea spirituala sâ < fisica; unu mitrokosmos, care intranescein sine intr'unu s grada si modu anumitu totaceea, ce obvine si in celelalte > creaturi ale universului.

in. < Substanti'a sufletului omenescu nu o potè nega omu-s lu cu raţiune ; caci activitate farà de subiectu activu prin > care se efeptuesce, nici ca se potè cugeta. In urmarea ì consciintiei nostre de sine avendu cunoscintia imediata < despre cugetarea, despre semtiementulu si vointi'a nòstra, s respective despre feliuritele activitàti psichice, ce le des-l voltâmu : trebue deci nesmintitu, se esiste in noi óre ca— \ re principiu, care se servésea de basa, de subiectu ace-î loru activitàti. Acést'a e o pretensiune nedeclinabila a ra-s tiunei omenesci, care dupa natur'a s'a cauta pretotindenea \ necsulu causalu, si se nisuesce a deslegâ tòte dupa legile

258 B I S E R I C A si S C O L ' A Anulu XI .

•eausati. — Aci dar rramai aceea întrebare p<5tee, obveni, ca de ce calitate e substanti'a sufletului omenescu, de ealitate materiala ori spirituala? In privinti'a acest'a deja diferu opiniunile filosofiloru. O parte, a caroru devisae : m a t e r i a l i s m u l u sustiene, ca sufletulu omenescu e de substantia materiala, adecă o fiintia compu3asi supusa in activitatea s'a necesitâtiii; ceealalta parte cu devis'a : s p i r i t u a l i s m u afirma, ca acestu sufletu e de subs­tantia spirituala, adecă o fiintia simpla si de activitate li­bera. Care parte are dreptu ? Acest'a ne incercâmu a aretâ in eele urmatdre.

a) M a t e r i a l i s m u l u . Materialistii cn toti sunt deuuu accordu in aceea,

cn sufletulu omenescu e o fiintia materiala; cumca inse fiinti'a acest'a materiala deosebesce-se ore de materi'a eor-pului nostru seau e intru totu identica cu aceea, in res-pectulu acest'a varieza deja opininnile. Din caus'a acest'a apoi distingemu doue soiuri de materialismu si anume : materialismu anticu si materialismu mai nou seau moder-nu. Celu anticu decreteza principiulu nostru de vietia de materialu, compusu, dar deosebitu de materi'a corpului nostru organicu; ceiu mai nou s'au moderau redicandu se peste diverginti'a acest'a reduce principiulu vieţii spiri­tuali la o astfeliu, de conformatiune organica a materiei corpului nostru, care e capace de a efeptui acţiuni psichice.

Intre aderintii materialismului anticu se numeramai vcrtosu naturalistii si atomistii cei vechi, apoi epicureii si stoicii, cari cu toţii dinpreuna erau mai de un'a si aceea si părere, intipuindu-si sufletulu de o substantia compusa din cei mai fini atomi materiali.

Cumca materialismulu anticu nu s'a potutu desbracâ totalu de materialitate, caus'a acest'a zace mai multu in eerculu angustu de cunoscintia cu privire la esistinti'a fi-sîca, decât in lips'a unei esaminâri temeinice. In butulu acestei'a se innaltia totuşi peste nivelulu materialismului modernu, fiindu vederile si opiniunile profesate de mate­rialismulu anticn inspirate de o convicţiune mai buna, care convicţiune inse lipsesce materialismului modernu cu deseversire. — Dar se veoemu acest'a mai de aprdpe.

Materialismulu modernu, precum s'a iritu in perio-dulu timpului presiute cu deosebire in Germani'a nu se pdte fali nici cu originalitate nici cu idei si arguminte noue, câci doctrinele sale fundamentale suntu totu acelea, cari au fost profesate deja de catra enciclopedistii francesi, apoi, esplicate mai pe largu si stabilite in scrierile loru intitulate: „ S y s t e m e d e l a n a t u r e " „ l ' H o m m e m a c h i n e " si in altele de asemenea cuprinsu. Omulu, eâ si ori-care fiintia vietiuitdria in genere dupa „Systeme de la nature", intocm'a câ si dupa raţionamentele mate­rialismului modernu nu e altcev'a, decât o maşina natu­rala produsa prin o combinatiune propria din elementele materiali fundamentali, cari stau sub influinti'a poteriloru fisice si chemice. Ambele direcţiuni mâneca din principiulu, ca: nu este potere fara materia si materia fara potere, un'a conditioneza pe alt'a câ momente nedespartibile ale unei si aceleiaşi substantie, ce esista din eternitate. Pe bas'a see4'a apoi =» straduescu a deslegâ si esplicâ tdte fenomenele si creaturele naturei prin deductiunile cele mai cutezanţe, incependu dela celu mai simplu organismu pana la omu.

Materialismulu modernu in argumentările sale se propoca cu predilestiune la f a p t e l e n e d u b i t a v e -r e d i n e s p e r i n t i a , bâ inca reproduce esclusivu din acelee argumintele sale- Pentru aceea apoi nici nu denega simtdmele psichice. Dar nici ca le pdte neg'a, dedrece alt­cum ar trebui se nege bos'a tuturora experientieloru, adecă consciinti'a de sine, si in urmarea acestei'a tdta sciinti'a

si incât sengura apartiene sciintiei, se se denege pre sine insu-si. Pre aceste simtdme seu fenomene inse nn-îe re-reduce la unu principiu de vietia permanentn si deosebitu in modu esentialu de corpu, precum face acest'a spiritua­lismului ci le tiene de nisce manifestări ale anumiteloru funcţiuni, pre eari le produce organismulu; dar mai cu sema creerii prin activitatea mijlocitöria a întregului sis-temu de nerpi. Se audimn inse pre representantele celu mai de frunte alu materialismului modernu, pre Büchner, ce dice densulu despre fiinti,a seu natur'e spiritului. In opulu seu intitulatu, „Kraft und Stoff" scrie urmatdrele: „Der Geist ist der zu einer Einheit verwachsene Comp­lex verschiedenartiger Kräfte, das Denken somit der Effect eines Zusammenwirkens vieler mit Kraeffcen begabter Stoffe, so dass also da3 Gehirn als Denkmaschine mit der Dampfmaschine zu vergleichen ist, bei welcher der Effect, den sie hervorbringt, etwas anderes ist, als der Dampf, den sie ausstösst. In achnlicher Weise naemlich, wie die Dampfmaschine Bewegung hervorbringt, erzeugt auch die verwickelte organische Complication kraftbegabter Stoffe im Thirlribe eine Gesammtsumme von Effecten, welche zu einer Einheit verbunden, von uns Geist, Seele, Gedanke genannt wird."

Totu cam in spiritulu acest'a se promintia si cei-alati msterialisti, de si nu sunt totdeun'a in contielegere in ceea-ce privesce modulu de nascere alu cugetării. Ast­feliu Moleschott aduce in reportu cugetulu cu contienu-tulu fosforicu alu cneeriloru dicendu: „ O h n e P h o s p ­h o r k e i n G e d a n k e." (Va urma.)

JD i - v e r s e . i * Diu'a nascerii Majestătii Sale pre gratio-< sului nostru Rege Franciscu losif Antaiulu s'a serbatu s din partea bisericei ndstre cu solemnitatea obicinuita. In > biseric'a ndstra catedrala a oficiatu in acesta di Pre Sân­ii ti'a S'a, părintele Episcopu I o a n M e t i a n u , sant'a li-l turgia cu mare asistentia; er dupa finitulu sântei liturgii it s'a oficiatu unu „Te Deum" pentru indelung'a vietia si < sănătate a Majestătii Sale. De asemenea s'a serbatu acesta s di in tdte bisericele apartienetdre eparchiei ndstre cu tdta \ solemnitatea. < * Alegere de preotu. Pentru parochi'a vacanta l din Ghirocu protopresviteratulu Temisiorii s'a alesu de ? preotu prin sinodulu parochialu de acolo, intrunitu Dumi-< nec'a trecuta clerieutu absolutu T r i f u P e t c u . * s CMrotonire. Ieri s'a chirotonitu intru presviteru > prin Pre Santi'a S'a, părintele Episcopu diecesanu — cle-t rieulu absolutu Moise Grrozescu, pentru postulu de cape­la lanu temporalu sistemisatu pre langa parochi'a din Bata-> ni'a. Felicităm pre noulu slujitoriu alu altariului Dlui! | * Analele fundatiunei lui Gozsdu fascico-< lulu VII pe anulu 1885/6 a esitu de sub tipariu si se s pdte procura dela cass'a metrodolitana in Sibiiu si dela ? cancelariile episcopesci din Aradu si Caransebesiu, precum < si dela cancelari'a fundatiunei lui Gozsdu din Budapest'a s (Kirâly utcza: Nr. 13) pe langa pretiulu de 50 cr. — Tot > cu acestu pretiu se potu procura fie-care fascicolu dela | Nr. I pana la VI din timpulu trecutu.

| C o n c u r s e . > Conformu decisului Comitetului parochialu din Pilu-\ mare, dtto 19. Iuliu 1887 pentru deplinirea definitiva a < postului de invetiatoresa la scdl'a de fete din locu, — cu > acest'a se deschide concursu, cu terminu de alegere pe

Dumineca din 30. Augustu st. 7- a. c ( Emolumintele sunt: 1) 300 fl. v. a. bani gafa, pla-< titi in rate de 3 luni 2) 2 orgii de lemne de focu, pen-

Anulu XI. B I S E R I C A si S C O L L A 259

tru folosulu propriu a invetiatoresci 3) Cortelu libera cu gradina de legumi. — si prospectu de inbunatatìrea sa­lariului.

Recursele provediute cu documintele neeessarii, si adresate eatra Comitetulu paroebialu din Pilu-mare, pana in 25. Auguste st. v. suntu a se trimite la Dnulu protopopu si Inspectoru cercualu de scóle Petra Chirilescu, in Kótegyhaza. era voitórele de a dobândi acesta staţiune, pana la diu'a alegerii au de a-se presenta in fati'a locu­lui Pilu, pentru de a-si face cunoscuta persón'a si alte stari inpregiuru.

Date in Chitigbazu, la 30. Iuliu 1887. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : PETRU CHIRILESCU, m. p. proto- . presv. si inspectoru scolariu.

—•— Pentru deplinirea postului de invetiatoriu la scól'a

paralela rom. gr. or. conf. din Belintiu, se eserie concur-sulu cu terminu de alegere pe 13/25. Septemvre a. c.

Emolumintele sunt : in bani gat'a 300 fi. in naturalie l 1 / » J u g e r u pamentu aratoriu, locuintia libera cu V2 Ju~ geru gradina intravilana ; 32 metri de lemne, din cari se incaldiesce si scól'a ; pentru scripturistica si conferintie 10 fi. si cate 40 cr. dela inmormentari, cand i-este rendulu a fi chiamate.

Recursele adjustate, conform prescriseloru statutu­lui organieu si cu atestatelu despre depunerea esamenului din limb'a magiara, sunt a se tramite părintelui proto-presviteru tractualu Georgiu Greciunescu, in Belincz p. u. Kiszetó ; avendu recurenţii in vre-o dumineca ori serbatóre a se presenta in biseric'a locala, spre a-si aretâ desterita-tea in cantari si tipiculu bisericesen. Cei deprinşi in art'a musicala in cât se pota dirige si conduce corani vocalu vor fi preferiti.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : G. CBECIUNESCU, m. p. pro-

topresv. inspectoru scolariu. —•—

Pentru staţiunea din Fenerisiu. se escrie concursu pe langa urmatórele emoluminte :

1) In bani gat'a 120fl. — 2) 12 cubule de bucate à 5 fi. cubulu 60 fi. 3) Siese stengini de lemne in pretìu de 60 fi. 4) Pamentulu seólei in pretìu de 20 fi. 5) Trei mesuri de pasula in prette 6 fi. 6) Din 120 porţiuni de fenu 24 fi. 7) Din gradin'a scólei si cantoratu unu venite de

20 fi.— Doritorii de a ocupa acéata staţiune invetiatorésca

carea are 0 dotatiune de 310 fi. v. a. suntu avisati a-si ascerne petitiunile la adres'a comitetului parochialu Prò On. Dnu Eli'a Mog'a protopresviteru pana la 5. Sept. — óra in 6. Septemvre va fi alegerea avendu in caresiv'a du­mineca séu serbatóre a se presenta pana la alegere la s. biserica din locu.

Date in Beiusiu 30. Iulie 1887. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu ; ELI'A MOG'A, m. p. Protopresvite-rulu Beinsiului.

—•— Pentru staţiunea invetiatorésca vacanta din Slatìn'a,

in cerculu inspectorate alu Buteniloru prin acést'a se es­crie concursu cu terminulu de alegere la 30. August a. c.

Venitele incopciate de acésta staţiune suntu a) in : bani gat'a 100 fi. — b) 10 sinico bucate — c) 10 stengini lemne — d) 1 / i pamentu aratoriu — e) veniturile dela in- ; mormentari — f) cuartiru si gradina de legumi, cari ve- !

nituri pe ânulu acest'a au a se impartí cu veduv'a si cu orfanii remasi de reposatelui invetiatoriu Iosifu Morarte.

Recurenţii au a se presenta naintea poporului si a produce atestatele necesario.

Slatin'a, la 1. Auguste 1887. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: CONSTANTLNU GUEBANU, nu p. protopresv. inspect. cerc. de scóle.

—o— Pentru deplinirea veduvitei nóstre parochii din

Chisdia, in protopopiatul Lipovei, cu care este impreunat si postul invetiatoresc, se eserie concurs cu termin de 30 de dile dela prim'a publicare.

Emolumentóle sunt: un'a sessiune parochiala, stolele indatinate, câte 80. cruceri si 15 litre bucate de fiecare casa, si un ajutoriu de 100 fl. dela consistoriu.

Recurenţii au se-si înainteze recursele lor la consis-toriul subscris, pana la terminul de sus.

Consistoriul gr. or. al Aradului din siedinti'a s'a de­la 17. Iulie 1887.

loanu Metiawu m. p. Episcopul Aradului.

— O —

Pre bas'a decisului adus in poterea §. 63. din stat» org. in siedinti'a comitetului protopresviteralu gr. or. rom. al Lugosiului tienuta in 5. Martie 1887. in Lugosiu si in urm'a aprobarei Vener. Cons. dieces, dto 8 Mate 1887. Nr. 386. B. prin acést'a se escrie coneursu pentru postula de protopresbiteru roman gr. or. in tractulu Lugosiului.

I . Competenţii au se dovedesca cumcâ posiedu mi­nimum calificatiunea normată in §. 15. lit. a) din regula­mentul pentru parochii, dela clas'a I-a. Voru fi preferiţi intre asemenea calificaciune acel'a carele va comproba, ca a fă­cut studiile sale la o facultate a unei Universităţii teolo­gice si a obtienut gradulu de Dr. in teologia seu a frec­ventate la o Universitate studii filosofice seu juridice.

II . Emolumintele împreunate cu aceste postusunt: 1. Dotatiunea impreunata cu parochi'a protopresbite-

rala constatóre a) din cele 2 sesiuni paroch. folosite mai nainte de in Dlu adormite protopresb. George Pesteanu si parochul Alecsandru Ursulescu, care dotatiune se va assi-gná intróga dupa espirarea anului intercalara socotita dela repaosarea protopresbiterului resp. porochului mai sus numite.

2. Birulu protopresbiteralu anualu dela preoţi con­form punctului 32. din rescriptulu declaratoriu iliric.

3. Tacsele pentru siedulele de cununia dupa usula si in mesur'a de pana acuma, dela cei mai cu stare 2 ft v. a. dela ceialalti 1 fi.

4. Pausialulu de călătoria ce se va presta din par­tea Vener. Consist, diecesanu anualu in suma de 200 fi.

Se observa câ escrierea de concursu pentru acesta protopresbiteratu se face intre marginile dicisiunei consist, din 15. Mai 1886. Nr. 416 B. publicata in Nr. 23. din anul trecut alu „Foiei diecesane" cu comunele insirate in aceea decisiune.

Doritorii de a concurge la aceste poste, vor aré a substerne Pré. On. D. Pilip Adam, comisarte consist, de­numit pentru conducerea actului electorate si protopresbi­teru in Iâm petitiunele lor recursuale instruite câ docu­mente in forma autentica despre calificatiunea lora dft pana acuma in terminu de 30. de dile socotite dela prim'a publicare a concursului in „Foi'a diecesaua" din Caran­sebeşul,

Lugosiu, 20. Iulie 1887. v. Comitetulu protopresbiteralu.

In contielegere cu: PILIP ADAM, m. p. comis. cons. aî protopresbiter in Iam.

Se escrie concursu pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorescu dela class'a a II-a de baieti, si pentru postulu de invetiatdre la scdl'a de fete, ambele in opîdulu B -Comlcsiu, cu terminu de alegere pe 29 Augusta

TOCMU a. c. Emolumintele împreunate cu postulu de invetiatoriu

Ia class'a a Il-a de baieti sunt: a) in bani gata 500 fi. T. a.; b) 2 jugere catastrale pamentu aratoriu; c) cvar-tirn liberu in edificiulu scdlei cu gradina de legumi; d) 3 stengeni de paie pentru incalditu ; e) dela inmomentari unde vafl poftitu40 cr.. va.

Emolumintele invetiatdrei debi scdl'a de fete sunt: {ani bani gata 300 fl. v. a.; b) cvartiru liberu in edifi­

ciulu scdlei cu gradina de legumi; e) 3 stengeni de paie pentru incalditu.

Dela recurenţi se pretinde se producă tdte documen­tele necesarii si testimoniulu de cvalificatiune din limb'a maghiara. — Cei apti pantru de a instrui condu vocalu •oru fi preferiţi.

Recurenţii sunt avisaii a-si trimite recursurile ast-feliu instruite concernintelui inspectoru scolaru M. O. Domnu Paulu Tempea in Nagy-Torâk, cottulu Torontal. pana in 27 Augustu vechiu a. c , si competenţii la class'a a IJ-a de baieti au se se presenteze in vre-o Dumineca seu serbatdre in St.-Biserica spre a-si arata desteritatea in cântare si tipicu.

Din siedinti'a comitetului parochialu gr. or. romanu din B.-Comlosiu tienuta la 10 Maiu 1887.

lulianu Bogdanu, m. p. parocliUj ases. cons. pres. corn. parocMalu.

In contielegere cu mine : PAUL TEMPEA, m. p. insp. scl. —D—

Se escrie pentru ocuparea definitiva a statiunei inve-tiatoresci vacante dela class'a I . din comun'a Valoaniu, în inspectoratulu B.-Comlosiului, cu terminulu de alegere pe 30 Augustu vechiu a. c

Emolumintele anuale sunt: 1 ) salariu in bani 200 fl. v. a., 2) 40 meti grâu; 3) 17 8jugeru pamentu aratoriu estravilanu : 4) paie de incalditu câte voru trebui; 5) cuar-tiru liberu cu gradina de legumi.

Doritorii de a ocupa acest'a staţiune sunt avisati a-si substerne recursurile adjustate cu tdte documentele ne­cesarii, alaturandu si testimoniulu de cvalificatiune din limb'a maghiara, M. O. Domnu inspectoru scolarn Paulu Tempea in Nagy-Torâk, Cottulu Torontal pana in 27 Augustu vechiu a. c. si a se presentâ in vre-o Dumineca seu serbatdre in S.-Biserica spre a-si arata desteritatea in cântare si tipicu.

Valcaniu, la 12. Iuliu 1887. Comitetulu parochialu.

In contielpgore CT? mine: PAUL TEMPEA,m. p. iosp. scl. —D—

Conform decisului comisiunei şcolare se escrie con­curs pentru îndeplinirea definitiva a postulni invetiataresc dela setfla gr. or. rom. din fili'a comun'a Ccnstanti'a, apartienatdre de biserie'a opidului B.-Comlosiu; eu ter­min de alegere pe 29. Augustu vechiu a. c.

Emolumirtele sunt: s) m bani gata 63 fl., b) 30 chible grâu, c) dela fie-care inmormentare ori parastas 20 cr. d) paie câte se vor reeere pentru incaldirea localităţii de i^vfiament si a isvetiatoriului. c) cortel liber cu un'a china, culma si gradina de legumi, f) 3 jugere de pa-ment aratoriu, si anume: ddue dela comuna si umil dela dominiu, g) dela dominiu 4 orgii de lemne, cari comun'a e obligata a le aduce in curtea scdlei si h) tot dela do­miniu 5 fl. si 4 cr. la an.

Doritorii de a ocupa acest post, se aviseza a-si tri­mite îecursele instruite conform statului organic M. Onor.

i Dnu inspector cercual Paul Tempea in Toracul-mare cott. I Torontal adresate catra comisiunea şcolara din Constantia > pana in 27 August vechiu a. c. si a se presentâ in vre-o | domineca ori serbatdre in biserie'a gr. or. rom. din B.-< Comlosiu, spre a se face cunoscuţi comunei si se dove-s desca desteritatea in cântare. I Dat din siedinti'a comisiunei şcolare gr. or. rom. i din Constantia, tiemuta la 17. Maiu 1887. I lulianu Bogdanu, m. p. } parochu ases. cons. pres. com. scl.

i In contielegere cu mine : PAUL TEMPEA, m. p. insp. scl. I —o— |j Cu concessiunea Ven. Con. nr. 2189 de datulu 7. ( Iuliu st. v. a. c. pentru îndeplinirea postului invetiatorescu s din Arad-Perneav'a, se escrie concursu pana in 6/18. Sep-

temvre 1887. <; Emolumintele sunt: 1) In bani gat'a 600 fl. v. a. < care se solvescu in rate lunarie 2) 70 fl. v. a. pentru lemne \ de focu, din cari are a se inealdi si scdl'a 3) Cuartiru li-i beru cu ddue încăperi (chihi) si apertinentiele recerute si < gradina de legumi, 4) 2 lantie de pamentu estravilanu s (aratoriu), 5) 100 fl. v. a sub titlu de cantoratu, carea in ? rate se va redicâ la finea fiacarui patrariu dela cass'a ma-i gistratuala de aici, si in fine: 6) Stolele îndatinate dela in-s mormentari s. a. 5 Doritorii de a oeupâ acestu postu, sunt avisati a-si l adresa recursele conform prescriseloru stat. org. catra co-< mitetulu parochialu din Arad inspectorelui cercualu Moise s Bocsianu in Curticiu — Acei individi, cari pre langa docu-\ mintele necesarie despre absolvarea preparandiei, depune-J rea esamenului de cualificatiune au se producă si testimo-!> niu despre absolvarea a loru 4 clase gimn. reali seu ci-< vile cu suceesu bunu. Cei cu pregătiri si mai bune voru s ave preferintia. > In fine se poftesce: ca pana in diu'a alegerei, recu-i rentii din privinti'a documentarii capacităţii loru in cele 5 rituale, se se presenteze la servitiulu Dumnediescu in bi-> seric'a din Aradu. j Comitetulu parochialu. < Contielesu cu: MOISE BOCSIANU, m. p. inspectoru l cercualu de scdle. ? —D— l Pentru dephniroa postului de capelanu temporalu s sistemisatu prin decisulu Ven. Consistoriu din 19/31. Mar-> tiu a. c. Nr. 965/B. pre langa veteranulu preotu I o a n u X V e s s ' a , din Zeldisfrl, parochia de class'a a trei'a, proto-< presviteratulu Halmagiului, prin acest'a se escrie concursu, 5 cu terminulu de alegere pe 23. Augustu a. c. st. V. | Emolumintele suntu: jumătate din tdte venitele pa-\ rochiale. Recurenţii au a-si trimite recursele, adresate co-S mitetului parochialu, Reverendissimului domnu protopres-? viteru Ioanu Croz'a la Halmagiu, pana la 21. Augustu | st. vechiu. \ Comitetulu parochialu. > In contielegere cu mine: IOANU GROZ'A, m. p. prott.

\ Pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorescu s de cl. prima dela scdl'a confes. gr. or. romana din comun'a \ Aliosiu, devenitu vacantu prin repausarea fostului invetia-\ toriu Veniaminu Martini, se escrie concursu cu terminu < de alegere pe 15/27. Augustu a. c. 5 Emolumintele anuali sunt: | 1) In bani gat'a 168 fl. 2) pentru clisa, lumini si < sare 54 fl. 3) In bucate (grau) 44 Hkl. 4) pausialu pentru \ scripturistiea 15 fl. 5) diurne pentru conferintie 10 fl. 6) 5 32 metri de lemne din care are a se inealdi si scdl'a, 7) ? Done jugere de pamentu (livada) 8) dela inmormentari { Urmare in suplementu.