Joseph Jacobs

O colec[ie aleasd din folcloml cel[ic

POVh$ii'rI

CEITilffiH

Jos*ph -$n€:tlr[ls

Editura MondoFl.o

-Bucurebti, 20li'-

Cuprins

Connla Ei ZAna Fecioar6/ 5

Guleesh/ 8CAmpul de cruciuli\e /24Femeile incomorate /27Conall Gheari GalbenS/ 30Hudden gi Dudden Ei Donald O'Neary/ 42

Pistorul din Myddfai / 50Croitorul cel istef/ 53Povestea lui Deirdre / 56Munachar gi Manachar/ 7lCopac-de-aur gi Copac-de- argint / 7 6Regele O'Toole gi g6sca lui / 80

85

PaaeEti celtice

Connla qifr lifl&susn ll[eaiiolirrfiConnla Cel cu Pdrul rlle Foc ,era l,iul lui Conn CleX Care a

Luptat in O SutE de B5tdlil. intr-o z:i, curn stiilteil lArlgi tatfrlsdu pe dealuli Usn4 el a vdzut vr:niinql o fecioarE imrbrdcatdintr-un vegmAnt straniu

- De unde vii, fecioard? a intreb'at [irrnnla.

- Vin de pe CAmpiile Viel;ii Vr4ni,ce, a spus ea. Acolounde nu existd nici moade, nici p6.ca.i.. Acolo este mer,eu

sdrbdtoare Ei nu avem nevoie cle aiutorul nim6nui cer sii firnveseli. $i in toate pl[cerile noasfire nll ,::utnoagtern crlatta. $ipentru cd ne-am fdcrut casele pe de,irlurile rotunde qi I'erzi,oamenii ne spun,,Ceiidin DeaI".

Regele gi toli cei care erau cu elrl t;-ttu minuliat tare sd

audd un glas fdrd sd vadil pe nrirnenli" Pentru cd irr afarb deConnla, niciunul dintre ei nu o verJe,a per Zfina Fecioard.

- Cu cine vorbeqti, fiulmeru? aintrebiat regele Conn.Atunci fecioara a rdspruns:

- Connla vorbegte cu o fecio;ril 1l;lndr5, frumo,as6, pecare nici moartea gi nici bdtrAnle{e;:r nu o agteaptii. Eu iliubesc pe Connla Ei il chem acutrl pt: tl)€irnpia []lH,c{:rrii, 11,{oy

Mell, unde Boadag este rcge pe ver:ie qi unde nirneni nu se

plAnge de triste[e de cAnd el a lua]. d.ornnia- Ah, vino cumine, Connla Cel cu Pdrul de lFo'c, murlen ca zorii {tr,e zi, ctlpielea ta arinnie! Vino gi lrumusefea ta nu va pdli ni,r:iodat6,

nici tinerelea ta, pAndLin :liua jr"rdecE(iii dr: ;tpoi!Regele, temdndu-se de ceea cr3 sp)unea fecio,ara, lu'cru

pe care l-a auzit deEi nu o putea verCea, l"a strigttt pe druidulsdu, pe nurne Coran.

* Ah, Coran Care Face AtAt de Multe Vraji Ei Farmece, a$pus el, te chem in ajutor. Mi apasd o sarcind prea marepentru priceperea ;i ingelepciunea mea, mai mare dec$toricare m-a apdsat de cAnd am luat domnia. O fecioarinevdzutd a venit la noi gi, cu puterea ei, wea sd il ia de ldngdmine pe dragul, frumosul meu fiu. DacS nu md aiu[i, el va filuat de ldngl regele tdu de trucurile gi vrdiitoriile acesteifemei.

Atunci Coran Druidul s-a ridicat in picioare gi Ei-a rostitdescAntecele spre locul de unde se auzise glasul fecioarei.$i nimeni nu i-a mai auzit glasul, iar Connla nu a mai v5zut"o.Chiar cdnd a dispdrut, gonitd de descdntecul druidului, ea i-aaruncat lui Connla un mdr.

Timp de o lund din ziua aceea, Connla nu a'rrut sdmdndnce gi sd bea nimic altceva decAt mlrul de la fecioar5.Dar cum el muEca, mdrul creEtea din nou Ei era iar intreg. $iin tot acest timp in bdiat creEtea Lrn dor sfAqietor de fecioarape care o vlzuse.

CAnd ultima zi a lunii de agteptare a sosit, Connla stdtealAngd rege, tatdl sdu, pe CAmpia fucomin gi din nou a vdzut-o pe fecioard venind spre el gi din nou ea i-a vorbit.

- Este un loc glorlos, intr-adevdr, cel pe care Connla ilocupd pintre muritorii cu via{d scurtd, agtept6nd ziua mor[ii.Dar acum oamenii vie[ii, ei care trdiesc vegnic, te impiori Eite cheamd sd vii la Moy Mell, CAmpia Pl5cerii, pentru cd eiau ajuns sd te cunoascd, vdzAndu-te la tine acasd, printre ceidragi ai tdi.

Cend Conn, regele, a auzit glasul fecioarei, el Ei-a strigatoamenii Ei le-a spus:

- Aduce[iJ pe druidul Coran, pentru cd vdd ci in ziuaaceasta ea a cdpdtat din nou puterea de a vorbi.

Atunci fecloara a spus:

6

Paae6ti celtice

- Ah, rrrd.rite Corln, lrupt6tor in o iiutd de hdrlilii' puterea

druidului nu este prea iubitfr; ea iar{:r pu[ind CInoare pe

tirarnulundeseafldnlul[idlinrtreceridrepli.C6.rrdZiuaJudecSliivaveni,eavapunecapiitrniiLiilordruidului'r:areiesdin gura unui demontntunecal-

itunci regele Conn a otrsewal cA der cinid verdse

fecioara, fiul liri, connla, nru ii vorbelar n.itrn6nui der:lit lul. Aga

cd Conn Cel Care a Lupta,[in o SutS cl,r: t}iitdlii i-a. sptlti:

- Este pe placul lldu r::eea ce spulle I'emeia, fiule?

- Este foarte aproaper, a slpTLIs atunci Conrlla; ii lubesc pe

aimeimairnultdecAtoricepe[unre.,,dla.t.dcnrldefecioar'am5 cuprinde tot mai tare"

Cana fecioara a auzit asa' ea a riispuns Ei il spus:

- Oceanul nu este a fel rle ;pute'lnic ca valurjle don'rlui

t5u. Vino cu mine in cuwagh" batrca str'SJucil.oare de cristal

care merge drept ca sd,geata. lntH:r ':lipd vorn aiunge. in

regatul tuleoaaig' v'6d 'r:are'le sclitr'r'ltor apuniind' dlal deqi

este departe, putern alunge ler el pArrLd la lisarea

intunericllui. Acol6 se afld, de asernrilrle;I? un alt tirriim care

sdmeritedmmul,untdu;impilinLdefericirepentrutoficelce-l cauta. Nrrmai so[iile ili fecioarr:lr:: 'l.rcuiesc ,acoxo. DacS

vrei, il putem cduta gi irdi acoltr imprer:nd in desf'6tare''

cand fecir:ara aiJtcut, connla c,en c:uLF5rul d,e Fbr: a. fugit

dintre oamenii lui 5i a siirill in cturaS,Tlt:, barca str'ilIucitr:are .de

cristal care merge Orept r::a sftleata' Ilii tli to[i, rege Ei r:urteni'

au vdzut-o alunecAnd departel pe rnafi)a strdlucitoate' spre

soarele care apunea. Departel, tot nlai departe' pdnd ciind

ochiulnuamaizArxt'o,iarConnl;rlrlZfinaFecioiu.dqi.aucontinuat drumul pe rnare Ei nu iru nraii fost l'dzu[i qi nilneni

nu gtie unde au aiuns.

GuleeshA fost odatd in [inutul Mayo un bdiat; Guleesh era

numele sdu. Nu departe de casa lui se afla un rath (cwtecircularl construitd prin indltarea pdmAntului), iar el aveaobiceiul de a sta pe malul acoperit cu iarbd ce il inconiura.

Intr-o noapte el stdtea, sprijinit cu un umdr de cas5,uitAndu-se in sus spre cer gi privind luna albd gi frumoasd dedeasupra capului sdu. Dupd ce stdtuse a$a vreo doud ore,Ei-a spus in g6nd:

,,Ce amdrdciune cd nu md aflu departe de locul acesta.AE fi in orice alt Ioc din lume, decAt aici."

- Ah, ce bine e pentru tine, lund alb5, a spus el, cd teinvAr[i, gi te invAr[i, dupd cum ifi place Ei nimeni nu te poateopri!AE vrea sd fiu Ei eu ca tine.

Abia rostise acele cuvinte, cAnd a auzit apropiindu-se omare hdrmdlaie, ca zgomotul multor oameni care aleargdimpreund, vorbind gi rAzAnd qi glumind, iar sunetul a trecutpe lAngd el ca vdntul Ei el l-a auzit intrAndinrath.

- Ei, pe via{a mea, a spus el, dar sunte[i tare veseli; ia sdmerg dupd voi!

$i cine era induntru, dacd nu chiar gazdele spiriduq; darel nu a Etiut la inceput cine erau gi i-a urmatinrath- Acolo aatrzit fulparnee gi folpornee, raplay-hoota Ei roolya-boolya gipe fiecare dintre ei strigend cAt te tare putea:

- Calul meu gi h5[urile mele Ei gaua mea! Calul meu gih5[urile mele Ei Eaua mea!

* Fe legea mea, a spus Culeesh, bdiete, nu-i rdu deloc!\/:-.,r.i imi+-.vq vvt trrt!tq.

$i a sirigat ia iei de tare ca ei:

8

Pouegli celtice

- Calul meu $i h5[udle rnr€:l{] Si iiaua mea! Calul mreu 9i

hdturile mele Ei €aua mea!

$i in clipa aceea a apfinut un r:al dle.rasd, cu hd[mri de aurgi ga de argint, stAnd chiar inedrrtea llli. [[ a sdrit pe ca] 5i inclipa in care er aluns in ga a vdzutt cii lintregul rath era plin 'decai gi de omule[i care ii c;i]5reau.

Unul dintre ei i-a spus::

-Vii cu noi in noapttla asta, Gu.le'e:sh?

- Sigur cii da, a spus Guleesh.

- Dacd da, haide, a spus ornr"llertul gi au pornit to[iimpreund, alerrgAnd ca vtintul, rnai iutl: r:lec&t cel rnai iute calpe care l-ai v5zut la vAndrtoar:er qli mi'rii iute dec:At vulpea qi

decAt cAinii ciare o fugSresc.VAntul rece de iamd care elra inain'l-ea lo:r, l-au intrr:cut,

iar v6ntul rece de iarnh care era in urna lor nu [-,a pututajunge. $i sd se opreascd sau sd dontok::ascd fuga a(:eea nua fost chip pAnd c6nd au ajuns la malul rnilirii.

Atunci fiecare dintre ei a sPus;:

- Iute pe deasupra! Iute pe cleasuprra!

$i in clipa aceea au urcat irr viizduh; qi irurj:nte caGuleesh sd isi dea seama unde se at[15, cri erau clin nou iospe uscat Ei mergeau cavdntul.

in cele clin urrnh s-au oprit Ei unrrrll dintre ei i-a s;pu:s luiGuleesh:

- Culeesh, qtii unde tt: afli acunri"

- Habar n-am, a spus Ouleesh.

- Egti in Franfa, Guleesh. Fiica rn,:gr:lui Fran[ei se mirildin noaptea asta - ce;r mai frurrroasii lfe:nneie pe care soarele

a vSzut-o weodatd - tpi nr:,i trebuie sd f'acem tot ce pl;,tem casd o ludm cu noi, dac5 putem s5 o luiftr:rr; iar tu trebr.r,iie sd viicu noi ca sd punem fata'in spatele t6u pe cal cdnd o vomduce departe, pentru c5 noi nu av'ern voie s5 o punem inspatele nostru. Dar tu egtil fdcut din,oase gidin carne 6i ea se

poate fine de tine, aga cA nu o sa cadd de pe cal. Egtimulfumit, Guleesh, gi vei face ceea ce i[i spunern?

-.--. De ce $d nu fiu mulfumit? a spus Guleesh. Suntmullumit, bineinfeles, gi orice imi vefi spune, voi face, fdrdindoial6.

Au coborAt de pe cai in acel Ioc Ei unul dintre ei a rostitun cuvAnt pe care Guleesh nu l-a infeles. $i in clipa aceea aufost ridica[i in vSzduh, iar Guieesh s-a trezit impreune cutovardgii lui in palat. Acolo era mare ospS[ gi nu exista nobilsau domn care sd nu fi fost acolo, imbrdcat in mdtase gisatin Ei in.aur Ei argint, iar noaptea strdlucea ca ziua de lalumina l5mpilor gi a lum6ndrilor ce fuseserd aprinse, iarGuleesh a trebuit s5 inchidd amAndoi ochii inaintea aceleistrdluciri. CAnd i-a deschis din nou Ei a privit imprejur, Ei-aspus cd nu a vdzut niciodatd ceva la fel de frumos ca tot cevedea acolo. Erau intinse o sutd de mese gi erau pline cumAncare gi bduturS; fripturd Ei prdjituri gi dulciuri, vin Ei beregi toate bduturile pe care le-a vdzut vreodatd un om.CAntdre[ii se aflau la ambele capete ale silii Ei cAntau ceamai suavd muzicd pe care a auzit-o weodatd un om, iar inmiilocul sSlii erau tinere gi tineri frumoqi, dansAnd qiinvdrtindu-se Ei ddnd roatd atAt de repede, cd pe Culeeshl-aluat cu ame(eald uitAndu-se la ei. Acolo erau mai muttedistrac[ii, mai multd veselie gi mai multe rdsete, cdci unasemenea ospSf ca in ziua aceea nu mai fusese in Fran[a dedoudzeci de ani, pentru cd bdtrdnul rege nu avea alfi copiidecAt acea fiicd gi ea urma sd se mdrite cu fiul unui alt regein noaptea aceea. Ospdful durase trei zile, iar in cea de-atreia noapte ea urma sd se mdrite; iar aceea era noaptea incare Guleesh Ei spiridugii veniserd sperAnd, dacd puteau, sdo ia cu ei pe iAndra fiic5 a regelui.

Guleesh g! tov. ariEii lui stdteau in capdtu! silii, unde erapregStit un altar, iar in spatele lui doi preoli care agteptau sd

l0

PoueEIi celllce

cunune fata imedial ce ar fi sosit ceasul potrivit. Acunt,nirneni nu ii putea vedea pe spiridu$i, lpentru cd atunci cAndintraseri spuseserd un cuvAnt care ii lScea invizil:'iJ.i, ca gi

cum nici mdcar nu ar fi fcrst acolo"

- Spune-mi care este fiic;r regeluLi, a spu$i(iulelersh clinds-a mai obignuit cu gilSgia gi cu lmrrdna.

- Nu o vezi acolo, departe de ti:re? a spxrs omr.rllelul cucare el vorbea.

Guleesh s-a uitat iacolrr' unde rlrnulelul ii ardta cu degetul

Ei a v5zut-o pe cea rnai driigufd femeiie care se afla - gAndeael - pe fa[a pdmAntului. T'randallirul gi cdnul luptau irn.prer:ndpe chipul ei gi nimeni nu putea $pune cine ieEise inv,ingdtor.Bra[ele gi mAinile ii erau ca maffnurer, Elura la ferl d'r: rcgie cao cSpgund coaptd, p,iciorul li er;a Ia fel de mic gi de ugorprecum mAna altor fete, trupul ii er:a unduios gi :rrrenf, iarpdrul ii cobora de pe cap in br:cle d.e aur" Rochia Ei celelaltevegminte erau fesute cru fir de ;eur gi argint, [;u piatrasclipitoare din inelul rJle pe m;ina sa era la fel destrdlucitoare ca soarele.

Guleesh era aproape orbit dr-. toatd c1rigdlS4enia Eifrumuse[ea ei, dar cAnd a prfrit-o clin nou, a vd:rult c,5 eaplAngea gi c5 avea lacrirni ln ochrii,,

- Nu se poate, a spus Guleesh., ,cie. e,a sd fie tristd c6ndtofi in jurul ei sunt atdLt de rreseli.

- Ei, cum sd nu fie trist5, a spus onrLruleful, cdci se,mdritifdrd voia ei gi nu il iutregte pe br5.rbatnl cu care tretruj.e sd. semdrite. Regele voia sli i-o dea inc,i deracurm trei ani, cdnd eaavea doar cincisprezece ani, dar e;a in spus cd es1[e preatanfua gi i-a cerut sd o rnai last-". Ile,gele a pisuit-o un an,apoi, c6nd anul s-a sfAr,git, a mai pilsuit-o until, apoi furcdunul; dar nu a mai vrut sd o pdsuiasciil cu o sdptirrniind sau ozi, pentru ch Ia noapte ea implineg{e optsprezece ani gi avenit wemea sd se nrdrite; dar, intr-arrdeud-r, a spus oinulelul

11

Ei gi-a strAmbat gura, intr-adev5r, nu se va mdrita cu fiulweunui rege, dacd fac eu ceva.

Lui Guleesh i s'a fScut tare milS de tdnSra domni!5 cdnda auzit a$a ceva Ei i se rupea inima gAndindu-se c5 ea

trebuia s5 se mdrite cu un birbat pe care nu'l plScea, sau, 5imai rdu, sd ia de bdrbat un spiriduE. Cu toate acestea, el nu a

spus un cuvAnt, degi nu s-a putut ab[ine sd blestemeghinionul ce ii avusese de a-i ajuta pe unii care voiau sA ofure pe fati de la casa gi de langd tatdl ei.

El a inceput sd se gdndeascS, atunci, ce putea face sd o

scape, dar nu i-avenit nimic in minte.

,,Ah! dacd ag putea sd ii dau aiutor sau alinare", gi-a spus

el, ,,nu mi-ar pdsa dacd aE trdi sau a$ muri. Dar nu vdd ce aE

putea face pentru ea."El o privea cAnd fiul regelui s-a apropiat de ea 9i i-a cerut

un sdrut, dar ea gi-a intors chipul de la el. Lui Guleesh i s-a

fdcut gi mai mild de ea cAnd a vdzut cd bdiatul o ia de m6naalbi gi delicati gi o trage dupd el la dans. Ei au trecutinvArtindu-se pe lAngd Guleesh gi el a putut vedea cd eaavea lacrimi in ochi.

Cdnd dansul s-a sf6rgit, bltrdnul rege, tatdl ei, Ei mamaei, regina, s-au ridicat gi au spus cd venise timpul sd orndrite, cd preotul era gata, gi cd era wemea sd ii pundverigheta pe deget Ei sd o dea so[ului.

Regele l-a luat de mdnd pe tAndr, iar regina pe fiica ei, Ei

au mers impreunS la altar, cu lorzii gi mullime de lume inurma lor.

CAnd au ajuns l6ngd altar gi nu mai aveau decAt patrupagi pAnd la el, micul spiridug Ei-a intins piciorul inainteaietei,-iar ea a c5zut. inainte ca ea sd apuce sd se ridice, el aaruncat ceva ce [inea in mAni asupra ei, a spus cfite-va

cuvrnte gi in clipa aceea fecioara a dispdn-rt. Nimeni nu oputea vedea, pentru cd desc6ntecul o fdcuse invizibild.

t2