ARBORI ARBORI ŞŞI ARBUI ARBUŞŞTI TI DEOSEBIDEOSEBIŢŢI DE PE I DE PE

RAZA MUNICIPIULUI RAZA MUNICIPIULUI TIMITIMIŞŞOARAOARA

ARBUSTUS UNEDOARBUSTUS UNEDO

BV. CBV. CETĂETĂŢŢIIII

BV. CBV. CETĂETĂŢŢIIII

Arbutus este de origini celtice ar = aspru, butus = arbust; Arbutus este de origini celtice ar = aspru, butus = arbust; unedo derivă din latinul unus unedo derivă din latinul unus = un, edo = a mânca.= un, edo = a mânca.Denumiri populareDenumiri populare –– Strawberry Tree, lendj, arbousier.Strawberry Tree, lendj, arbousier.DistribuDistribuţţie ie şşi Habitati Habitat –– specie originară din bazinul specie originară din bazinul Mediteranei Mediteranei şşi de la coastele Atlanticului până i de la coastele Atlanticului până îîn Irlanda.n Irlanda.DescriereDescriere –– crecreşşte te îîncet, pâncet, până la nă la 3 3 –– 10 m; scoar10 m; scoarţţa a roroşşieticăietică, ramurile tinere sunt ro, ramurile tinere sunt roşşiiii--aprins, coroaaprins, coroana deasăna deasă. . Frunze alterne, elipticFrunze alterne, eliptic--lanceolate, 5lanceolate, 5--10 cm lungime, serate, 10 cm lungime, serate, netede, cu excepnetede, cu excepţţie nervurile, de culoare verde ie nervurile, de culoare verde îînchis nchis lucios; nervalucios; nervaţţiune penatăiune penată. F. Flori albe până la roz pallori albe până la roz pal, , câteodată pătate cu rocâteodată pătate cu roşşu, 5u, 5--10 mm lungime, campanulate, 10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse inodore, dispuse îîn panicule de 5 cm lungime; antere n panicule de 5 cm lungime; antere pendule. Fructupendule. Fructul este o capsulă globoasăl este o capsulă globoasă, culoare ro, culoare roşşieie--portocalie, 2 cm diametru, apar portocalie, 2 cm diametru, apar îîn acelan acelaşşi timp cu i timp cu îînflorirea nflorirea din toamnădin toamnă. . ÎÎnflorenfloreşşte din octombriete din octombrie--ianuarie.ianuarie.ToleranToleranţţee –– alcalinitatea solului alcalinitatea solului, p, poluarea industrialăoluarea industrială; este ; este rezistent la incendii rezistent la incendii şşi se folosei se foloseşşte pentru rete pentru reîîmpăduriri mpăduriri şşi i protecprotecţţia solului.ia solului.

CerinCerinţţee –– crecreşşte bine pe soluri bine drenate, argiloase, cu te bine pe soluri bine drenate, argiloase, cu expoziexpoziţţie ie îînsoritănsorită; s; soluri sărace oluri sărace şşi acide.i acide. Specie xerofită Specie xerofită..ManagementManagement –– se pretează pentru garduri vii se pretează pentru garduri vii, e, e necesară necesară efectuarea de tăieri periodiceefectuarea de tăieri periodice. . ÎÎn regiunile cu ierni reci e n regiunile cu ierni reci e bine ca peste iarnă sa fie protejat de gerbine ca peste iarnă sa fie protejat de ger..ÎÎnmulnmulţţireire –– prin seminprin seminţţe e îîn martie, sau prin butan martie, sau prin butaşşi semii semi--lignificalignificaţţi i îîn iulie;n iulie; pe un teren nisipos pe un teren nisipos, u, umed, semed, se fertilizează fertilizează regulat.regulat.Boli Boli şşi dăunatorii dăunatori –– larvele de Chrexes jasius.larvele de Chrexes jasius.Parteneri naturali Parteneri naturali şşi de grădinăi de grădină –– Chamaerops humilisChamaerops humilis, , Myrtus communisMyrtus communis, , Olea europaeaOlea europaea, , Phillyrea angustifoliaPhillyrea angustifolia, , Pistacia lentiscusPistacia lentiscus, , Quercus ilexQuercus ilex, , Quercus suberQuercus suber..Cultivaruri Cultivaruri şşi varietăi varietăţţii –– ‘‘CompactaCompacta’’, , ‘‘Elfin KingElfin King’’, , ‘‘MarinaMarina’’..ProprietaProprietaţţi i şşi Utilizării Utilizări –– fructul fructul şşi frunzele coni frunzele conţţin un tanin in un tanin antocian (37 %) cantocian (37 %) cu proprietău proprietăţţi antidiareice, antii antidiareice, anti--inflamator, inflamator, stimulator al sângelui. Un decoct din 20 g de frunze la un stimulator al sângelui. Un decoct din 20 g de frunze la un litru de apă este doza indicatălitru de apă este doza indicată. Semin. Seminţţele conele conţţin 39in 39 % % ulei. ulei. Florile au proprietăFlorile au proprietăţţi sudorifice. Fructele coni sudorifice. Fructele conţţin vitamina C. in vitamina C. Rădăcinile sunt depurative Rădăcinile sunt depurative şşi decongestionante.i decongestionante. Frunzele Frunzele au proprietăau proprietăţţi astringente, ui astringente, uşşor antiseptice or antiseptice şşi diuretice. i diuretice.

Se culeg Se culeg îîn main mai--august, doar august, doar frunzele de un an, se usufrunzele de un an, se usucă că la umbră la umbră îîn strat subn strat subţţire ire şşi se conservă i se conservă îîn saci de hârtie.n saci de hârtie.Pentru inflamaPentru inflamaţţii ale intestinului, a rinichilor ii ale intestinului, a rinichilor şşi a vezicii se i a vezicii se face o infuzie din 2 g frunze uscate face o infuzie din 2 g frunze uscate îîn 1n 100 ml00 ml apă apă; s; se beau e beau douădouă--trei cetrei ceşşti pe zi.ti pe zi.Din seminDin seminţţe se obe se obţţine un ulei gras, folosit la producerea ine un ulei gras, folosit la producerea vopselelor.vopselelor.ÎÎn insula Corsica,n insula Corsica, din fructele de Arbutus unedo se prepară din fructele de Arbutus unedo se prepară vin.vin.ScoarScoarţţa cona conţţine taninuri utilizate ine taninuri utilizate îîn industria pentru n industria pentru prepararea coloranprepararea coloranţţilor.ilor.Mit, leMit, legendă gendă şşi folclori folclor –– această plantă această plantă îînseamnă stimănseamnă stimă, , iar florile albe simbolizează ospitalitateaiar florile albe simbolizează ospitalitatea..

GINKGO BILOBA (ARBORELE GINKGO BILOBA (ARBORELE PAGODELOR)PAGODELOR)

PARCUL COPIILORPARCUL COPIILOR

GinkgoGinkgo bilobabiloba este originar din Extremul Orient este originar din Extremul Orient şşii considerat a fi cea mai veche specie de arbori din considerat a fi cea mai veche specie de arbori din lume; mai poarta lume; mai poarta şşi denumirea de i denumirea de Arborele vieArborele vieţţiiii. . ÎÎn Europa este cunoscut n Europa este cunoscut şşi sub numele de i sub numele de Arborele de Arborele de 40 de taleri40 de taleri sau sau Arborele celor 40 de stemeArborele celor 40 de steme, , îîn Japonia i n Japonia i se mai spune se mai spune şşi i Bradul sacruBradul sacru, , PărulPărul fecioareifecioarei, , Arborele Arborele templier templier sau sau Arborele pagodelorArborele pagodelor şşi se consideră sacru i se consideră sacru şşi i îînzestrat cu o putere curativă extraordinarănzestrat cu o putere curativă extraordinară,, fiind folosit fiind folosit ca medicament de peste 5000 de ani.ca medicament de peste 5000 de ani.GinkgoGinkgo bilobabiloba este un arbore cu o origine foarte veche, este un arbore cu o origine foarte veche, fiind unicul reprezentant al unui mare fiind unicul reprezentant al unui mare numarnumar de specii de de specii de arbori dispăruarbori dispăruţţi, existeni, existenţţi odinioarăi odinioară, , îîn mezozoic. El a n mezozoic. El a supraviesupravieţţuit deuit de--a lungul perioadelor geologice, a lungul perioadelor geologice, îînfruntând nfruntând vreo 350.000.000 de ani.vreo 350.000.000 de ani.ÎÎn n ţţările de origine ările de origine (China, Japonia, Coreea) cre(China, Japonia, Coreea) creşşte te luxuriant, izolat sau luxuriant, izolat sau îîn pâlcuri, atingând grosimi n pâlcuri, atingând grosimi apreciabile apreciabile şşi vârste matusalemice. i vârste matusalemice.

PUNICA GRANATUS (RODIA)PUNICA GRANATUS (RODIA)

STR. OLIMPIADEISTR. OLIMPIADEI

STR. OLIMPIADEISTR. OLIMPIADEI

Originea: Originea: Asia (Iran, Irak, Afganistan, India)Asia (Iran, Irak, Afganistan, India)IstoricIstoric: Din Asia, Punica : Din Asia, Punica granatumgranatum a fost dusă de a fost dusă de fenicieni fenicieni îîn zona mediteraneanăn zona mediteraneană, fiind un arbust , fiind un arbust cunoscut cunoscut şşi cultivat i cultivat îîn antichitate mai ales n antichitate mai ales îîn Grecia n Grecia şşi i CarthaginaCarthagina (azi Tunisia). (azi Tunisia). ÎÎn general, n general, îîn antichitate, fructul n antichitate, fructul acestui arbust a fost asociat cu fecunditatea acestui arbust a fost asociat cu fecunditatea şşi vitalitatea. i vitalitatea. Spre exemplu a fost simbolul Spre exemplu a fost simbolul AfroditeiAfroditei din Cipru, inidin Cipru, iniţţial ial zeizeiţţă a fertilităă a fertilităţţii, ulterior a frumuseii, ulterior a frumuseţţii. Rii. Rodiul era atât de odiul era atât de răspândit pe litoralul tunisian al răspândit pe litoralul tunisian al MediteraneiMediteranei îîncât romanii ncât romanii numeau rodia "numeau rodia "mărul punicmărul punic" s" sau" au" mărul mărul carthaginezcarthaginez". ". Rodiul este una dintre plantele sfinte, menRodiul este una dintre plantele sfinte, menţţionate de ionate de Vechiul testament. Vechiul testament. ÎÎn sec. al VIIIn sec. al VIII--lea, rodiul este introdus lea, rodiul este introdus de arabi de arabi îîn Spania, fiind cel mai mult cultivat n Spania, fiind cel mai mult cultivat îîn n Andaluzia (SE Spaniei), unde un oraAndaluzia (SE Spaniei), unde un oraşş chiar a luat chiar a luat numele fructului: Granada. numele fructului: Granada. ÎÎn Evul Mediu, rodia a fost un n Evul Mediu, rodia a fost un atribut al Sfintei Fecioare. atribut al Sfintei Fecioare. ÎÎn Frann Franţţa, a, cultura rodiului a cultura rodiului a fost introdusă târziufost introdusă târziu, , îîn vremea lui Ludovic al XIVn vremea lui Ludovic al XIV--lea, lea, mai ales mai ales îîn regiunea n regiunea ProvenceProvence..

Descrierea plantei:Descrierea plantei: arbust foarte longeviv, fructifer, cu arbust foarte longeviv, fructifer, cu dimensiuni de 3 dimensiuni de 3 –– 8 m, 8 m, îîn funcn funcţţie de varietate. ie de varietate. Frunzele Frunzele sunt căzătoaresunt căzătoare, d, de formă lanceolatăe formă lanceolată, l, lungi de 3ungi de 3--8 c8 cm, m, strălucitoarestrălucitoare. T. Toamna capătă o culoare frumoasăoamna capătă o culoare frumoasă, aurie. , aurie. Rodiul Rodiul îînflorenfloreşşte te îîn perioada main perioada mai--august, având flori august, având flori simple sau duble, de culori diverse: rosimple sau duble, de culori diverse: roşşuu--orange, orange, roroşşuu--orangeorange cu tiv alb, cu tiv alb, albalb, somon sau galben . Corola, , somon sau galben . Corola, îîn n formă de clopotformă de clopot, e, este formată din ste formată din 5 5 –– 7 petale. 7 petale. ÎÎn n general, rodiulgeneral, rodiul fructifică de la vârsta de fructifică de la vârsta de 33--4 ani 4 ani şşi până la i până la 20 de20 de ani ani. N. Nu toate varietău toate varietăţţile de Punica ile de Punica granatumgranatum fac fac fructe, unele sunt strict ornamentale. Fructele (rodiile) fructe, unele sunt strict ornamentale. Fructele (rodiile) sunt comestibile, desunt comestibile, de formă globulară formă globulară, cu un diametru de , cu un diametru de aprox. 10 cm, culoare roaprox. 10 cm, culoare roşşieticăietică. . ÎÎn interior,n interior, fructul are o fructul are o pulpă de culoare roz pulpă de culoare roz şşi foarte multe semini foarte multe seminţţe, separate e, separate îîntre elentre ele prin membrane.prin membrane.

ÎÎnmulnmulţţirea:irea: se poate face prin seminse poate face prin seminţţe, prin butae, prin butaşşi sau i sau prin marcotaj. Cele mai mari prin marcotaj. Cele mai mari şşanse de prindere a anse de prindere a butabutaşşilor sunt ilor sunt îîn luna august. Pentru conservarea n luna august. Pentru conservarea caracteristicilor genetice ale plantei este de preferat caracteristicilor genetice ale plantei este de preferat îînmulnmulţţirea prin butairea prin butaşşi sau prin marcotaji sau prin marcotajCondiCondiţţii de cultivareii de cultivare: r: rodiul preferă solul neutruodiul preferă solul neutru, b, bine ine drenat, dar sdrenat, dar suportă uportă şşi solurile acide, ba chiar i solurile acide, ba chiar şşi pe cele i pe cele cu o salinitate redusăcu o salinitate redusă. iube. iubeşşte enorm lumina te enorm lumina şşi soarele, i soarele, drept pentru care este de dorit o amplasare la soare. drept pentru care este de dorit o amplasare la soare. ÎÎn n general, este ugeneral, este un arbust rezistent la frig,n arbust rezistent la frig, păr părţţile aeriene ile aeriene rezistă până la rezistă până la --12 grade 12 grade CelsiusCelsius, i, iar rădăcina până la ar rădăcina până la --15 gr15 grade. Suade. Suportă foarte bine călduraportă foarte bine căldura, chiar , chiar şşi canicula.i canicula.Sfaturi de Sfaturi de îîngrijirengrijireExemplarele tinere trebuie protejate iarna de Exemplarele tinere trebuie protejate iarna de îînghengheţţ, p, prin rin acoperirea pământului de la baza plantei cu frunze acoperirea pământului de la baza plantei cu frunze uscate sau cu paie. Este de preferat amplasarea plantei uscate sau cu paie. Este de preferat amplasarea plantei îîn locuri ferite de vânturile reci.n locuri ferite de vânturile reci. Nu sunt necesare tăieri Nu sunt necesare tăieri

decât decât îîn cazul n cazul îîn care se constată n care se constată îînghengheţţarea unor area unor ramuri.ramuri.Utilizarea planteiUtilizarea plantei: D: Dee--a lungul timpului,a lungul timpului, rodiul a fost rodiul a fost cultivat ca plantă medicinalăcultivat ca plantă medicinală, fiind folosite atât fructele, , fiind folosite atât fructele, cât cât şşi florile, coaja fructului sau scoari florile, coaja fructului sau scoarţţa de pe tulpină a de pe tulpină şşi i rădăcinărădăcină. Fructul con. Fructul conţţine foarte multe vitamine (A, B, C, ine foarte multe vitamine (A, B, C, D) D) şşi i oligooligo--elementeelemente (fier, magneziu, potasiu, fosfor, zinc, (fier, magneziu, potasiu, fosfor, zinc, etcetc). Din el se pot face sucuri sau siropuri. Infuzia din ). Din el se pot face sucuri sau siropuri. Infuzia din flori de rodiu este folosită flori de rodiu este folosită îîn tratarea astmului.n tratarea astmului. Coaja Coaja fructului, pufructului, pusă la maceratsă la macerat, se folose, se foloseşşte pentru tratarea te pentru tratarea dizenteriei, iar scoardizenteriei, iar scoarţţa de pe rădăcini la tratamentul a de pe rădăcini la tratamentul îîmpotriva teniei. Scoarmpotriva teniei. Scoarţţa arbustului aa arbustului a fost utilizată fost utilizată şşi i îîn n antichitate antichitate şşi i îîn Evul Mediu pentru vopsirea n Evul Mediu pentru vopsirea ţţesăturiloresăturilor..Boli Boli şşi dăunătorii dăunători: este un arbust, : este un arbust, îîn general,n general, foarte foarte rezistent la dăunătorirezistent la dăunători

LIRIODENDRON TULIPIFERALIRIODENDRON TULIPIFERA(ARBORELE DE LALELE(ARBORELE DE LALELE))

LICEUL SILVICLICEUL SILVIC

LICEUL SILVICLICEUL SILVIC

Denumire populară Denumire populară -- arborele de lalelearborele de laleleSpecie originară din sudSpecie originară din sud--estul Americii de Nord. Arbestul Americii de Nord. Arbore ore de talia I, de talia I, cu tulpina dreaptă cu tulpina dreaptă şşi scoari scoarţţa cenua cenuşşieie--îînchis, nchis, netedănetedă..Coroana ovoidalăCoroana ovoidală, s, se remarcă prin frunzie remarcă prin frunzişşul foarte ul foarte ornamental: limb mareornamental: limb mare cu formă aparte cu formă aparte, cu 4 lobi, având , cu 4 lobi, având aspectul unei lire.aspectul unei lire.Coloritul frunzelor este verde intens, cu luciu pe faColoritul frunzelor este verde intens, cu luciu pe faţţa a superioară superioară şşi verdei verde--deschis pe cea inferioarădeschis pe cea inferioară, iar toamna , iar toamna devine galbendevine galben--auriu intens.auriu intens.Florile, sunt mari, solitare, terminale, erecte, galbeneFlorile, sunt mari, solitare, terminale, erecte, galbene--verzui, cu baza petalelor portocalie. verzui, cu baza petalelor portocalie. ÎÎnflorenfloreşşte te îîn main mai--iunie. Fruciunie. Fructul are formă de con tul are formă de con (6(6--8 cm), cu numeroase 8 cm), cu numeroase carpele (octombrie).carpele (octombrie).Forme horticole:Forme horticole:AureomarginatumAureomarginatum –– talia mai redusătalia mai redusă, frunze tivite cu , frunze tivite cu galben. galben. FastigiatumFastigiatum –– port erect, piramidal.port erect, piramidal.

Caractere biologice:Caractere biologice:CreCreşşte rapid, longevitatea te rapid, longevitatea îîn arealul natural până la n arealul natural până la 500 500 de ani; de ani; lăstărelăstăreşşte bine te bine îîn tineren tinereţţe. Este sensibil la e. Este sensibil la transplantare.transplantare.CerinCerinţţe ecologice:e ecologice:Este o specie de climat mai cald Este o specie de climat mai cald şşi mai umed. i mai umed. ÎÎn tineren tinereţţe e este afectat de gerurile mari, apoi devine foarte rezistent, este afectat de gerurile mari, apoi devine foarte rezistent, îînsă sensibil la nsă sensibil la îînghengheţţuri târzii.uri târzii.Nu rezistă la secetăNu rezistă la secetă; este heliofil, pretinde soluri bogate, ; este heliofil, pretinde soluri bogate, profunde, revene, lipsite de calcar activ.profunde, revene, lipsite de calcar activ.Folosire:Folosire:Izolat Izolat şşi i îîn grupuri mici, n grupuri mici, îîn apropierea aleilor, pentru a n apropierea aleilor, pentru a putea fi bine observat (florputea fi bine observat (florile nu sunt prea vizibile, ile nu sunt prea vizibile, datorită coloritului cu nuandatorită coloritului cu nuanţţă verzuieă verzuie).).ÎÎnmulnmulţţire:ire:prin seminprin seminţţe e –– toamna, imeditoamna, imediat după recoltareat după recoltare;;prin marcotaj prin marcotaj –– chinezesc sau arcuit;chinezesc sau arcuit;prin altoire prin altoire –– îîn serăn seră, , îîn despicăturăn despicătură, pe puie, pe puieţţi plantai plantaţţi i îîn n ghivece cu un an ghivece cu un an îînainte.nainte.

CERCIS SILIQUASTRUMCERCIS SILIQUASTRUM

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

Denumire populară Denumire populară -- arborele Iudei, de arborele Iudei, de IudeeaIudeeaOriginar din Europa de Sud, este mai cultivat decât Originar din Europa de Sud, este mai cultivat decât CercisCercis canadensiscanadensis, fiind mai decorativ. Cre, fiind mai decorativ. Creşşte ca mic te ca mic arbore cu tulpina neregulată arbore cu tulpina neregulată şşi coroana largăi coroana largă, b, bine ine ramificatăramificată; u; uneori rămâne arbustneori rămâne arbust. F. Frunzele frumoase runzele frumoase sunt deosebite prin forma rotunjitsunt deosebite prin forma rotunjit--reniformăreniformă. Florile mai . Florile mai viu colorate, rozviu colorate, roz--violacei, puviolacei, puţţin mai mari (pin mai mari (până la ână la 2 cm), 2 cm), apar apar îîn fascicule numeroase n fascicule numeroase îînaintea naintea îînfrunzirii (aprilienfrunzirii (aprilie--mai), pemai), pe lemnul de toate vârstele lemnul de toate vârstele, a, adesea pe trunchi. desea pe trunchi. Păstăile miciPăstăile mici, negricioase se men, negricioase se menţţin mult timp pe plantăin mult timp pe plantă..CultivaruriCultivaruri: : Alba Alba –– cu flori albe.cu flori albe.Caractere biologice: Caractere biologice: îîn tineren tinereţţe cresc destul de repede.e cresc destul de repede. Lăstăresc moderatLăstăresc moderat. Sunt sensibili la transplantare.. Sunt sensibili la transplantare.CerinCerinţţe ecologice: e ecologice: termofil, sensibil la ger termofil, sensibil la ger şşi i îînghengheţţuri uri târzii, mai ales târzii, mai ales îîn tineren tinereţţe. e. Necesită expoziNecesită expoziţţii luminate, ii luminate, soluri usoluri uşşoare, feroare, fertile, tile, sărace sărace îîn calcar.n calcar. Rezistă la secetă Rezistă la secetă moderatămoderată..

Folosire: Folosire: exemplare solitare exemplare solitare şşi grupuri.i grupuri.ÎÎnmulnmulţţire:ire: prin seminprin seminţţe e –– toamna, eventual toamna, eventual îîn răsadnin răsadniţţe; e; primăvaraprimăvara, cu semin, cu seminţţe stratificate;e stratificate;prin altoire prin altoire –– pe fragmente de rădăcină pe fragmente de rădăcină, iarna, , iarna, îîn serăn seră..Este indicată formarea cu balot de pământ pe rădăciniEste indicată formarea cu balot de pământ pe rădăcini..

AUCUBA JAPONICAAUCUBA JAPONICA(LAUR (LAUR PĂTATPĂTAT, POMUL DE AUR), POMUL DE AUR)

PP--ŢŢA REGINA MARIAA REGINA MARIA

Familia:Familia: CornaceaeCornaceaeOrigine:Origine: JaponiaJaponiaPlanta are o crePlanta are o creşştere lentă ajungând la tere lentă ajungând la 11--2 m, 2 m, îîn funcn funcţţie ie de condide condiţţiile oferite. iile oferite. Lumina Lumina şşi temperatura: ei temperatura: este o plantă foarte puste o plantă foarte puţţin in pretenpretenţţioasă care se simte excelent ioasă care se simte excelent îîn span spaţţii răcoroaseii răcoroase, , culoare, sculoare, scăricări, holuri, care, , holuri, care, îîn general, sunt mai pun general, sunt mai puţţin in luminoase, iar daluminoase, iar dacă este că este ţţinută inută îîn grădină poate cren grădină poate creşşte la te la umbra arborilor. Trebuie protejat de razele directe ale umbra arborilor. Trebuie protejat de razele directe ale soarelui pesoarelui pe perioada de varăperioada de vară..Frunze, flori, fructe:Frunze, flori, fructe: este plantă decorativă prin frunzele este plantă decorativă prin frunzele sale persistente, lucioase, de culoare verde cu sale persistente, lucioase, de culoare verde cu numeroase pete galbene mai mari sau mai mici, numeroase pete galbene mai mari sau mai mici, îîn n funcfuncţţie de varietate, cu o lungime de 8ie de varietate, cu o lungime de 8--25 cm. Frunzele 25 cm. Frunzele sunt ovale sau eliptice, cu marginea sunt ovale sau eliptice, cu marginea îîntreagă sau ntreagă sau dindinţţatăată. Florile au culoare purpurie . Florile au culoare purpurie şşi un diametru de 4i un diametru de 4--8 8 mm, iar fructele au 1 mm, culoare romm, iar fructele au 1 mm, culoare roşşie ie şşi apar doar pe i apar doar pe plantele feminine, dar foarte rar.plantele feminine, dar foarte rar.

Solul:Solul: CreCreşşte bine te bine îîntrntr--un amestec format din pământ de un amestec format din pământ de grădina grădina + t+ turbă neagră urbă neagră (sau (sau pământ de frunzepământ de frunze), ), îîn părn părţţi i egale + puegale + puţţin perlit (sau nisip grosier).in perlit (sau nisip grosier).Udarea:Udarea: Din primăvară până Din primăvară până îîn toamnăn toamnă, , îîn perioada de n perioada de vegetavegetaţţie se udă atât ie se udă atât îîn ghiveci (dar nu foarte abundent) n ghiveci (dar nu foarte abundent) cât cât şşi i foliarfoliar, a, având nevoie de umiditate atmosfericăvând nevoie de umiditate atmosferică. . ÎÎntre ntre 2 u2 udări pământul trebuie să se usuce pentru că o dări pământul trebuie să se usuce pentru că o cantitate prea mare de apă determină aparicantitate prea mare de apă determină apariţţia petelor ia petelor negre pre frunze. Iarnegre pre frunze. Iarna se udă mai puna se udă mai puţţin pentru a se in pentru a se asigura un repaus.asigura un repaus.Aerul:Aerul: Are nevoie de umiditate relativ ridicată Are nevoie de umiditate relativ ridicată. . ÎÎngrăngrăşşăminteăminte:: Se fertilizează cu Se fertilizează cu îîngrăngrăşşăminte ăminte complexe, aplicate complexe, aplicate îîn apa de udatn apa de udatCondiCondiţţii de iernare:ii de iernare: Iarna se Iarna se ţţine ine îîntrntr--un uun uşşor repaus; or repaus; se se udă puudă puţţin in şşi poate fi meni poate fi menţţinută inută îîn n îîncăperi răcoroase la ncăperi răcoroase la temperaturi de 8 temperaturi de 8 –– 10 10 grade C, dargrade C, dar suportă suportă şşi i temperaturi mai joasetemperaturi mai joase

ÎÎnmulnmulţţire: ire: Se Se îînmulnmulţţeeşşte prin butăte prin butăşşire. Moire. Momentul optim mentul optim este primăvara sau spre sfâreste primăvara sau spre sfârşşitul verii, când itul verii, când temperaturile temperaturile îîncep să scadă ncep să scadă (august (august -- septembrie); septembrie); butabutaşşii recoltaii recoltaţţi pentru i pentru îînmulnmulţţire trebuie să fie ire trebuie să fie lemnificalemnificaţţiişşi să prezinte i să prezinte 1 1 -- 2 noduri, 2 noduri, îînrădăcinarea durând nrădăcinarea durând 33--4 4 săptămâni la o temperatura de săptămâni la o temperatura de 2020--22 grade C. Se poate 22 grade C. Se poate îînmulnmulţţi i şşi prin semini prin seminţţe care germinează e care germinează îîn 1n 1--3 l3 luni la o uni la o temperatură de temperatură de 20 grade C sau prin marcotaj aerian.20 grade C sau prin marcotaj aerian.Boli Boli şşi dăunătorii dăunători: : Frunzele se pulverizează des cu apă Frunzele se pulverizează des cu apă pentru a preveni aparipentru a preveni apariţţia ia brunificărilorbrunificărilor pe marginea pe marginea şşi i vârful frunzei precum vârful frunzei precum şşi aparii apariţţia dăunătorilor ia dăunătorilor ((păduchi păduchi lânolânoşşi i şşi i ţţestoestoşşi, i, păienjenipăienjeni). Da). Dacă totucă totuşşi acei aceşştia apar, se tia apar, se combat prin tratamente cu combat prin tratamente cu MospilanMospilan , , 0,02% 0,02% ((păduchipăduchi) ) şşiiNissorunNissorun ( (păianjenulpăianjenul).).Este o plantă foarte puEste o plantă foarte puţţin pretenin pretenţţioasăioasă. P. Plantele tinere se lantele tinere se ciupesc pentru stimularea ramificării ciupesc pentru stimularea ramificării şşi se aplică tăieri de i se aplică tăieri de corectare a corectare a îînălnălţţimii, imii, îîn primăvarăn primăvară, la plantele mature., la plantele mature.

CLERODENDRUM TRICHOTOMUMCLERODENDRUM TRICHOTOMUM

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

Specie Specie îîntâlnită ntâlnită îîn Grădina Botanica Timin Grădina Botanica TimişşoaraoaraFamilia: Familia: VerbenaceaeVerbenaceaeAspect: arbustAspect: arbustPerioada de Perioada de îînflorire: varanflorire: vara--toamnatoamnaExpunere: soare, Expunere: soare, penumbrăpenumbrăUdare: medieUdare: medieOrigineOrigine -- regiunile tropicale regiunile tropicale şşi subtropicale, i subtropicale, îîn special n special Africa Africa şşi Asia, sunt cultivate pentru florile deosebit de i Asia, sunt cultivate pentru florile deosebit de parfumate care se deschid de regulă la sfârparfumate care se deschid de regulă la sfârşşitul verii. itul verii. Genul cuprinde numeroase specii Genul cuprinde numeroase specii arbustivearbustive şşi i agăagăţţătoareătoare; sunt decorative prin florile parfumate, divers ; sunt decorative prin florile parfumate, divers colorate (rocolorate (roşşu, alb sau roz) au, alb sau roz) aşşezate ezate îîn buchete n buchete compacte, terminale. Specia compacte, terminale. Specia ClerodendronClerodendron thomsoniaethomsoniae --"Arborele norocului" are florile u"Arborele norocului" are florile uşşor pendule, albe, cu or pendule, albe, cu extremitextremităăţţileile roroşşiiii. . ÎÎnflorenfloreşşte toată vara te toată vara şşi se i se îînmulnmulţţeeşşte te uuşşor prin butăor prin butăşşire.ire.

ÎÎngrijire ngrijire Manifestă cerinManifestă cerinţţe specifice fae specifice faţţă de umiditate ă de umiditate şşi, i, îîn special, n special, fafaţţă de umiditatea atmosfericăă de umiditatea atmosferică. Fa. Faţţă de luminăă de lumină, are , are pretenpretenţţii moderate (nu suporta acii moderate (nu suporta acţţiunea directă a soareluiiunea directă a soarelui); ); aceste cerinaceste cerinţţe fae faţţă de umiditatea atmosferică ă de umiditatea atmosferică şşi fai faţţă de ă de luminălumină, r, recomandă cultivarea ecomandă cultivarea clerodendronuluiclerodendronului mai mult mai mult îîn n interior, sau vara, interior, sau vara, şşi afara, i afara, îîn condin condiţţii de ii de semiumbrăsemiumbră; ; substratul de cultură trebuie să fie aeratsubstratul de cultură trebuie să fie aerat, (, (turbăturbă, , pământ de pământ de frunze, mranifrunze, mraniţţăă, , pământ de grădinăpământ de grădină) cu un pH u) cu un pH uşşor acid. or acid. Ca lucrări de Ca lucrări de îîngrijire, angrijire, alături de udatul abundent lături de udatul abundent îîn timpul n timpul perioadei de vegetaperioadei de vegetaţţie, aie, asigurarea temperaturilor de 22 sigurarea temperaturilor de 22 -- 25o C25o C primăvara primăvara (pentru cre(pentru creşştere tere şşi i îînflorire) nflorire) şşi 10 i 10 -- 12 o C 12 o C iarna. iarna. ÎÎn timpul repausului vegetativ,n timpul repausului vegetativ, se aplică tăierile de se aplică tăierile de dirijare a plantelor.dirijare a plantelor.CultivareCultivare: S: Se cultivă e cultivă îîn pământ fertil n pământ fertil şşi se udă bine i se udă bine îîn n perioada de creperioada de creşştere, apoi moderat. Plantele nu au viatere, apoi moderat. Plantele nu au viaţţă ă prea lungăprea lungă, d, de aceea,e aceea, periodic este bine să se cultive periodic este bine să se cultive

plante noi.plante noi.ReproducereReproducere : se : se îînmulnmulţţesc uesc uşşor prin seminor prin seminţţe, e, primăvara primăvara sau toamna, sau prin butasau toamna, sau prin butaşşi i semilemnosemilemnoşşii îîn augustn august--septembrie. septembrie. Specii Specii şşi soiurii soiuri : : ClerodendrumClerodendrum bungeibungei -- arbust cu frunza căzătoare arbust cu frunza căzătoare, , potrivit pentru gard viu sau potrivit pentru gard viu sau îîn grupuri izolate. Florile roz n grupuri izolate. Florile roz îînchis nchis îînfloresc din vară până toamnanfloresc din vară până toamna..ClerodendrumClerodendrum thomsonaethomsonae -- are are îîn timpul verii flori n timpul verii flori formate dintrformate dintr--un caliciu albun caliciu alb--crem din care se desface o crem din care se desface o corolă de petale rocorolă de petale roşşii ii îînconjurând staminele albe.nconjurând staminele albe.

ACER PALMATUMACER PALMATUM

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

Specie Specie îîntâlnită ntâlnită îîn Grădina Botanică Timin Grădina Botanică TimişşoaraoaraDenumire Denumire şştiintificătiintifică: : Acer Acer palmatumpalmatum „„InabaInaba ShidareShidare””Denumiri comuneDenumiri comune: Ar: Arţţarul japonez sau Ararul japonez sau Arţţarul roarul roşşuuFamilieFamilie:: AceraceaeAceraceaeOrigineOrigine: : Japonia, China Japonia, China şşi i KoreeaKoreea de Sudde SudAspect Aspect şşi prezentare:i prezentare: Acer Acer palmatumpalmatum este o specie de este o specie de ararţţar ce atrage atenar ce atrage atenţţia prin frunziia prin frunzişşul sau foarte elegant ul sau foarte elegant şşi i care constituie o piesă de rezistencare constituie o piesă de rezistenţţă ă îîn grădinile n grădinile îînsorite. nsorite. Este pus Este pus îîn evidenn evidenţţă de la ă de la îînceputul primăveriinceputul primăverii, când , când ramurile suple ramurile suple şşi lucioase i lucioase îîncep să se ncep să se îîmbrace cu frunze mbrace cu frunze dense, palmate, cu 7dense, palmate, cu 7--11 lobi ascu11 lobi ascuţţiiţţi, nervuri vizibile i, nervuri vizibile şşi i margini dinmargini dinţţate, de culoare roate, de culoare roşşiatică intensăiatică intensă. . CondiCondiţţii de ii de îîngrijire/cultivare: ngrijire/cultivare: Arbust ce atinge 2 m Arbust ce atinge 2 m îînălnălţţime, se poate acomoda ime, se poate acomoda îîn aproape orice locan aproape orice locaţţie, cu ie, cu condicondiţţia să aibă umiditate atmosferică ia să aibă umiditate atmosferică şşi să fie ferit de i să fie ferit de vânturi puternice.vânturi puternice.

LuminaLumina este un factor important pentru este un factor important pentru ArArţţaruiarui japonez. japonez. Pentru a forma un port compact Pentru a forma un port compact şşi spectaculos are nevoie i spectaculos are nevoie de spade spaţţii ii îînsorite, plantarea nsorite, plantarea îîn n semiumbrăsemiumbră afectând afectând calitatea frunzicalitatea frunzişşului ului şşi intensitatea culorii.i intensitatea culorii. Se dezvoltă bine la călduraSe dezvoltă bine la căldura, , temperaturatemperatura potrivită potrivită situândusituându--se se îîntre 18 ntre 18 şşi 24 de grade i 24 de grade CelsiusCelsius. Poate fi . Poate fi cultivat ucultivat uşşor, or, îîn zone cu ierni blânde, ferite de vânt n zone cu ierni blânde, ferite de vânt şşi geruri i geruri puternice, tolerând temperaturi minime de minus 10 grade puternice, tolerând temperaturi minime de minus 10 grade C. C. Nu ridica pretenNu ridica pretenţţii nici ii nici îîn ce priven ce priveşşte te substratul de substratul de culturăcultură, s, suportând la fel de bine un pământ de grădină ca uportând la fel de bine un pământ de grădină ca şşi unul humos. Totui unul humos. Totuşşi o condii o condiţţie de cultivare absolut ie de cultivare absolut necesarănecesară, o, o reprezintă nivelul pH reprezintă nivelul pH--ului ce nu trebuie să ului ce nu trebuie să depădepăşşească ească 7,5. Solurile u7,5. Solurile uşşor acide sunt de preferat celor or acide sunt de preferat celor alcaline, alcaline, îîntrucât accentuează nuanntrucât accentuează nuanţţa roa roşşiatică a frunziiatică a frunzişşului ului atât de decorativ. atât de decorativ. Pe perioada verii, Pe perioada verii, când temperaturile depăcând temperaturile depăşşesc 24 de esc 24 de grade grade CesiusCesius, are nevoie de , are nevoie de udareudare abundentă abundentă, , îîn restul n restul anului, mulanului, mulţţuminduumindu--se cu foarte puse cu foarte puţţină apăină apă. . Nu necesită Nu necesită fertilizarefertilizare, fiind , fiind şşi din acest punct de vedere i din acest punct de vedere adaptabil adaptabil şşi nepreteni nepretenţţios.ios.

ÎÎnflorirea nflorirea este nesemnificativăeste nesemnificativă, florile ro, florile roşşii ii -- purpurii, purpurii, grupate grupate îîn inflorescenn inflorescenţţe mici,e mici, fiind vizibile doar de la mică fiind vizibile doar de la mică distandistanţţăă..Acer Acer palmatumpalmatum se se îînmulnmulţţeeşştete foarte bine din seminfoarte bine din seminţţe. e. Acestea germinează relativ uAcestea germinează relativ uşşor or şşi puii astfel obi puii astfel obţţinuinuţţi au un i au un ritm rapid de creritm rapid de creşştere tere şşi o rezisteni o rezistenţţă foarte bună la ă foarte bună la uscăciune uscăciune şşi la frig. Se mai poate i la frig. Se mai poate îînmulnmulţţi i şşi prin butăi prin butăşşirea irea lăstarilor lăstarilor semilemnificasemilemnificaţţii, preleva, prelevaţţi primăvara i primăvara şşi toamna. i toamna. Specii Specii şşi varietăi varietăţţii: : A.amoenumA.amoenum, , A.japonicumA.japonicum, , A.matsumuraeA.matsumurae, , A.sieboldianumA.sieboldianum, , A.shirasawanumA.shirasawanum, , A.tenuifoliumA.tenuifolium..

ROBINIA HISPIDAROBINIA HISPIDA

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

Specie Specie îîntâlnită ntâlnită îîn Grădina Botanică Timin Grădina Botanică TimişşoaraoaraOrigine Origine -- originar din SE Americii de Nordoriginar din SE Americii de NordCaracteristiciCaracteristiciArbore de talia Arbore de talia aIIIaIII--aa, c, cu coroana largă u coroana largă şşi rotundăi rotundă, , lăstari lăstari brunbrun--roroşşcacaţţi cu peri glanduloi cu peri glanduloşşi, lipsii, lipsiţţi de spini sau cu spini i de spini sau cu spini foarte mici. Frunzele au foliole numeroase foarte mici. Frunzele au foliole numeroase şşi sunt rar i sunt rar păroase pe fapăroase pe faţţa inferioarăa inferioară. Florile au culoare roz . Florile au culoare roz şşi sunt i sunt reunite reunite îîn raceme compacte, pendule, numeroase. n raceme compacte, pendule, numeroase. ÎÎnflorenfloreşşte te îîn iunien iunie--august.august.Caractere biologiceCaractere biologiceSalcâmul comun creSalcâmul comun creşşte rapid, te rapid, îîn tineren tinereţţe lăstăree lăstăreşşte te şşi i drajonează puternicdrajonează puternic, s, stânjenind alte specii; aceste tânjenind alte specii; aceste caracteristici se diminuează cu vârstacaracteristici se diminuează cu vârsta. . Rădăcinile au relaRădăcinile au relaţţii ii de simbioză cu bacterii fixatoare de azotde simbioză cu bacterii fixatoare de azot. . Salcâmul roSalcâmul roşşu are un ritm moderat de creu are un ritm moderat de creşştere, ambele tere, ambele specii având longevitate de peste 100 ani, specii având longevitate de peste 100 ani, îîn condin condiţţii ii ecologice bune.ecologice bune.CerinCerinţţe ecologicee ecologiceEste o specie Este o specie subtermofilăsubtermofilă care necesită sezon lung de care necesită sezon lung de vegetavegetaţţie ie şşi suficientă căldură estivalăi suficientă căldură estivală

Are o rezistenAre o rezistenţţă medie la geră medie la ger, d, dar suferă de ar suferă de îînghengheţţuri uri timpurii timpurii şşi este vătămat de vânt i este vătămat de vânt şşi polei.i polei.Este heliofil, daEste heliofil, dar tolerează umbrirea lateralăr tolerează umbrirea laterală. V. Vegetează egetează bine pe soluri mediocre, bine pe soluri mediocre, îînsă permeabilensă permeabile, u, uşşoare, chioare, chiar pe ar pe nisipuri. Nu suponisipuri. Nu suportă soluri grelertă soluri grele, c, compacte, calcarompacte, calcaroase. oase. Rezistă destul de bine la secetăRezistă destul de bine la secetă. Comparativ, salcâmul . Comparativ, salcâmul roroşşu este mai rezistent la ger,u este mai rezistent la ger, dar mai sensibil la secetă dar mai sensibil la secetă, , adaptabil adaptabil şşi la soluri mai grele i la soluri mai grele şşi compacte.i compacte.Utilizare Utilizare -- se utilizează ca arbori de aliniament pe străzi se utilizează ca arbori de aliniament pe străzi, de , de alei, ca exemplare izolate sau alei, ca exemplare izolate sau îîn grupuri, n grupuri, îîn componenn componenţţa a masivelor. Datorimasivelor. Datorită capacitătă capacităţţii sale de drajonare, poate ii sale de drajonare, poate servi la consolidarea pantelor instabile din zonele de deal.servi la consolidarea pantelor instabile din zonele de deal.ÎÎnmulnmulţţire ire -- prin seminprin seminţţe, e, primăvara primăvara îîn urma unor tratamente n urma unor tratamente care reduc duritatea tegumentului seminal;care reduc duritatea tegumentului seminal;-- prin altoire, pentru prin altoire, pentru cultivaruricultivaruri, la 25 cm deasupra solului., la 25 cm deasupra solului.

CALYCANTHUS FLORIDUSCALYCANTHUS FLORIDUS

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

OrigineOrigineArbust originar din Statele Unite ale Americii, creArbust originar din Statele Unite ale Americii, creşşte te îînalt nalt de 1,de 1,55--3 m3 m, a, având caracteristic mirosul aromatic degajat vând caracteristic mirosul aromatic degajat de rădăcinide rădăcini, , lăstari lăstari şşi de frunze.i de frunze. Frunzele ovale Frunzele ovale, p, până la ână la alungite, sunt alungite, sunt păroase pe dospăroase pe dos. . ÎÎn iunien iunie--iulie decorează prin iulie decorează prin florile mari de 4florile mari de 4--5cm, ro5cm, roşşiiii--brunii, stelate, cu numeroase brunii, stelate, cu numeroase petale catifelate, parfumate.petale catifelate, parfumate.CerinCerinţţe ecologicee ecologiceSpecia este Specia este subtermofilăsubtermofilă, cre, creşşte bine te bine îîn pozin poziţţii ii îînsorite, pe nsorite, pe sol obisol obişşnuit. nuit. UtilizareUtilizareSe plantează solitar sau asociat cu alte speciiSe plantează solitar sau asociat cu alte specii..ÎÎnmulnmulţţireire-- prin seminprin seminţţe, e, dacă acestea se maturizează completdacă acestea se maturizează complet; ; semănatul se face imediat după recoltaresemănatul se face imediat după recoltare, , îîn răsadnin răsadniţţă ă rece;rece;-- prin marcotaj arcuit, prin marcotaj arcuit, îîn iunie;n iunie; până până îîn toamnă n toamnă îînrădăcineazănrădăcinează; d; după detaupă detaşşare, maare, marcotele se stratifică rcotele se stratifică îîn n răsadnirăsadniţţă receă rece, i, iar primăvara se planteazăar primăvara se plantează..

CALLICARPA BODINIERICALLICARPA BODINIERI

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ

Specie Specie îîntâlnită ntâlnită îîn Grădina Botanică Timin Grădina Botanică TimişşoaraoaraOrigine Origine -- China, creChina, creşşte până la te până la 2 m, are frunze 2 m, are frunze ellipticelliptic--alungitealungite şşi flori lipsite de importani flori lipsite de importanţţăă, mici, de culoare roz., mici, de culoare roz.Este ornamental mai ales Este ornamental mai ales îîn septembrien septembrie--octombrie, prin octombrie, prin fructele bace foarte mici, violet de ametist. Frunzele se fructele bace foarte mici, violet de ametist. Frunzele se colorează toamna colorează toamna îîn galben până la purpuriun galben până la purpuriuÎÎn cultură se preferă varietatea n cultură se preferă varietatea ““GiraldiiGiraldii””, c, cu fructificare u fructificare abundentă abundentă şşi rezisteni rezistenţţă mai bună la geră mai bună la ger..CerinCerinţţe ecologicee ecologice -- îîn tineren tinereţţe este sensibil la ger,e este sensibil la ger, de de aceea se cultivă aceea se cultivă îîn locuri adăpostiten locuri adăpostite. Cre. Creşşte pe soluri te pe soluri foarte variate, cu excepfoarte variate, cu excepţţia celor foarte calcaroase.ia celor foarte calcaroase.UtilizareUtilizare -- singură sau asociată cu alte specii singură sau asociată cu alte specii, , îîn pozin poziţţii mai ii mai adăpostite adăpostite şşi care pun i care pun îîn valoare frumusen valoare frumuseţţea fructificăriiea fructificării..ÎÎnmulnmulţţire ire -- prin seminprin seminţţe, e, toamna sau primăvaratoamna sau primăvara, , îîn serăn seră; ; se pot semănă chiar fructele se pot semănă chiar fructele îîntregi;ntregi;prin butaprin butaşşi i erbaceierbacei, , îîn serăn seră..ParticularităParticularităţţi de culturăi de culturăSe taie primăvara pentru stimularea creSe taie primăvara pentru stimularea creşşterii de noi ramuri terii de noi ramuri fructifere.fructifere.

ACTINIDIA ACTINIDIA DELICIOSADELICIOSA (KIWI)(KIWI)

STR. OLIMPIADEISTR. OLIMPIADEI

STR. OLIMPIADEISTR. OLIMPIADEI

STR. OLIMPIADEISTR. OLIMPIADEI

Denumire Denumire şştiintiinţţificăifică:: Actinidia deliciosaActinidia deliciosaFamilie:Familie: ActinidiaceaeActinidiaceaeOrigineOrigine: Kiwi este originar din valea râului Yangtze, din : Kiwi este originar din valea râului Yangtze, din nordul Chinei nordul Chinei şşi din provincia Zhejiang,i din provincia Zhejiang, pe coasta estică a pe coasta estică a Chinei.Chinei.DescriereDescriereÎÎn pădurile din care este originarăn pădurile din care este originară, p, planta care face kiwi lanta care face kiwi poate fi descrisă ca un arbust cu vipoate fi descrisă ca un arbust cu viţţe lungi, viguroase e lungi, viguroase şşi i lemnoase, aselemnoase, asemănătoare lianelormănătoare lianelor, c, cu aspect de arbust u aspect de arbust căcăţţărătorărător. Nu este neobi. Nu este neobişşnuit ca un astfel de arbust să nuit ca un astfel de arbust să acopere o zonă de acopere o zonă de 33--4,5 4,5 m lăm lăţţime, 5ime, 5--7 m lungime 7 m lungime şşi 2,7i 2,7--3,6 3,6 m m îînălnălţţime. Deime. De aceea aceea, k, kiwi are nevoie absolută de spalieriwi are nevoie absolută de spalier..FoliajFoliaj: frunzele mari, de culoare verde : frunzele mari, de culoare verde îînchis, cu anchis, cu aspect spect lucios, au folucios, au formă ovală rmă ovală îînspre rotundănspre rotundă, cu 17, cu 17--25 cm 25 cm diametru. Frunzele diametru. Frunzele şşi lăstarii tineri sunt acoperii lăstarii tineri sunt acoperiţţi cu peri i cu peri roroşşiatici, pe când frunzele mature au peri de culoare verde iatici, pe când frunzele mature au peri de culoare verde îînchis pe partea superioară nchis pe partea superioară şşi albi,i albi, cu vene albicioase pe cu vene albicioase pe partea inferioarăpartea inferioară..FlorileFlorile : : sunt mari, ausunt mari, au 2 2,5,5--5 c5 cm diametru,m diametru, de culoare albă de culoare albă spre crem spre crem şşi pui puţţin parfumate; apar câte una sau câte trei, in parfumate; apar câte una sau câte trei, pe vipe viţţe, la axilele frunzelor. Perioada de e, la axilele frunzelor. Perioada de îînflorire se nflorire se îîntinde ntinde

pe mai multe săptămânipe mai multe săptămâni, d, din mai până in mai până îîn iunie, n iunie, îîn funcn funcţţie ie de condide condiţţiile climatice. Kiiile climatice. Kiwi este un arbust androsteril, wi este un arbust androsteril, adică florile poartă fie organele reproductive masculineadică florile poartă fie organele reproductive masculine, fie , fie cele feminine, acele feminine, aşşa că este nevoie de arbua că este nevoie de arbuşşti de sex diferit ti de sex diferit pentru a se produce fructe. Exispentru a se produce fructe. Există specii cu flori ale căror tă specii cu flori ale căror organe reproductive masculine pot produce fructe, dar organe reproductive masculine pot produce fructe, dar aceste nu sunt de calitate bunăaceste nu sunt de calitate bună. . FlorileFlorile : : sunt mari, ausunt mari, au 2 2,5,5--5 c5 cm diametru,m diametru, de culoare albă de culoare albă spre crem spre crem şşi pui puţţin parfumate; apar câte una sau câte trei, in parfumate; apar câte una sau câte trei, pe vipe viţţe, la axilele frunzelor. Perioada de e, la axilele frunzelor. Perioada de îînflorire se nflorire se îîntinde ntinde pe mai multe săptămânipe mai multe săptămâni, d, din mai până in mai până îîn iunie, n iunie, îîn funcn funcţţie ie de condide condiţţiile climatice. Kiiile climatice. Kiwi este un arbust androsteril, wi este un arbust androsteril, adică florile poartă fie organele reproductive masculineadică florile poartă fie organele reproductive masculine, fie , fie cele feminine, acele feminine, aşşa că este nevoie de arbua că este nevoie de arbuşşti de sex diferit ti de sex diferit pentru a se produce fructe. Exispentru a se produce fructe. Există specii cu flori ale căror tă specii cu flori ale căror organe reproductive masculine pot produce fructeorgane reproductive masculine pot produce fructe , d, dar ar aceste nu sunt de calitate bunăaceste nu sunt de calitate bună. .

FructulFructul : este oval, ovoid sau oblong, lung de 7,5 cm, cu : este oval, ovoid sau oblong, lung de 7,5 cm, cu pielipieliţţa maronie,a maronie, acoperită cu peri mici acoperită cu peri mici, t, tari. Puari. Pulpa fructului lpa fructului este fermăeste fermă, t, tare, pâare, până când e complet copt nă când e complet copt şşi are o i are o culoare verde deschisăculoare verde deschisă, s, strălucitoaretrălucitoare, u, uneori gălbuie sau neori gălbuie sau maronie. Mijlocul fructului este suculent, cu linii maronie. Mijlocul fructului este suculent, cu linii demarcatoare demarcatoare îîntre care se află seminntre care se află seminţţe mici, de culoare e mici, de culoare purpuriu purpuriu îînchis sau aproape negre. Aroma fructului este nchis sau aproape negre. Aroma fructului este dulce acridulce acrişşoară oară îînspre acidănspre acidă. . Cultivare Cultivare şşi i îîngrijirengrijireArbustul kiwi are nevoie de o lungă perioadă de Arbustul kiwi are nevoie de o lungă perioadă de dezvoltare (cel pudezvoltare (cel puţţin 15in 150 d0 de zile calde,e zile calde, fără fără îînghengheţţ), ), care care nu trebuie să se suprapună peste perioadele reci din nu trebuie să se suprapună peste perioadele reci din toamnă sau iarnă târzietoamnă sau iarnă târzie. Când este . Când este îîn perioada de repaus, n perioada de repaus, kiwi poate rezista kiwi poate rezista şşi la temperaturi de i la temperaturi de --12 grade 12 grade CelsiusCelsius, , poate chiar poate chiar şşi mai pui mai puţţin.in. TotuTotuşşi, arbustul trebuie i, arbustul trebuie aclimatizat uaclimatizat uşşor cu temperaturile scăzuteor cu temperaturile scăzute pentru că orice pentru că orice scădere bruscă poate duce la crăparea trunchiului scădere bruscă poate duce la crăparea trunchiului şşi astfel i astfel

la la îîmbolnăvirea vimbolnăvirea viţţelor. elor. ÎÎnghengheţţurile care pot interveni urile care pot interveni iarna târziu omoară mugurii lipsiiarna târziu omoară mugurii lipsiţţi de apărarei de apărare, l, lucru care ucru care limitează recolta de fructelimitează recolta de fructe. . Toate varietăToate varietăţţile de kiwi au nevoie de o perioadă de ile de kiwi au nevoie de o perioadă de adaptare la frigul iernii. Cel maadaptare la frigul iernii. Cel mai des cultivată varietate de i des cultivată varietate de kiwi este kiwi este HaywardHayward, c, care are nevoie de o perioadă de are are nevoie de o perioadă de 800 de ore la temperaturi 800 de ore la temperaturi îîntre 0ntre 0--7 grade 7 grade CelsiusCelsius pentru pentru a face faa face faţţă cu bine ierniiă cu bine iernii. . ÎÎn zonele n zonele îîn care iernile sunt n care iernile sunt blânde, se poblânde, se pot cultiva cu succes varietăt cultiva cu succes varietăţţi ca i ca ElmwoodElmwood, , Dexter, Dexter, AbbottAbbott, sau , sau VincentVincent; ; îîn aceste zone, vin aceste zone, viţţele de ele de kiwi kiwi îîşşi pot păstra frunzelei pot păstra frunzele, caz , caz îîn care nu vor n care nu vor îînflori nflori îîn n sezonul următorsezonul următor. Kiwi poate fi cultivat foarte u. Kiwi poate fi cultivat foarte uşşor or şşi i îîn n ghiveci, ca plaghiveci, ca plantă de interiorntă de interior..Locul de plantareLocul de plantareKiwi poate fi plantat Kiwi poate fi plantat şşi i îîntrntr--un loc cu parun loc cu parţţială umbrăială umbră, d, dar ar cel mai bine se dezvoltă cel mai bine se dezvoltă îîntrntr--un loc un loc îînsorit, nsorit, îîn care se n care se poate poate îîntinde pe un spalier Vintinde pe un spalier Viţţele trebuie protejate deele trebuie protejate de

De vântul puternic pentru că rafalele puternice pot rupe De vântul puternic pentru că rafalele puternice pot rupe lăstarii nou apărulăstarii nou apăruţţi de pe tulpinăi de pe tulpină..Pregătirea locului de plantarePregătirea locului de plantareKiwi are nevoie de un spalier mare, bine realizat, sau de Kiwi are nevoie de un spalier mare, bine realizat, sau de orice altă suprafaorice altă suprafaţţă peste care să ă peste care să îîşşi i îîntindă vintindă viţţele lungi. ele lungi. Pentru un simplu spalier se pot confecPentru un simplu spalier se pot confecţţiona unele iona unele îîn n formă de Tformă de T, l, la care ambele laturi să fie lungi de a care ambele laturi să fie lungi de 2,4 2,4 metri, dintmetri, dintre care 60re care 60 de cm trebuie să fie de cm trebuie să fie îîn pământn pământ, i, iar ar prin laturile de sus să treceprin laturile de sus să treceţţi nii nişşte sârme (desigur, te sârme (desigur, acesta este cazul acesta este cazul îîn care kiwi este cultivat n care kiwi este cultivat îîn seră sau n seră sau îîn n zonele zonele îîn care poate fi plantat afară n care poate fi plantat afară -- pentru cultivare pentru cultivare îîn n ghiveci, dimensiunile vor fi mult mai mici). ghiveci, dimensiunile vor fi mult mai mici). PământulPământulKiwi preferă solurile mai acideKiwi preferă solurile mai acide, cu pH, cu pH--ul ul îîntre 5ntre 5--6,5, bine 6,5, bine drenate, bogate drenate, bogate îîn materii organice.n materii organice. Frunzele vor arăta Frunzele vor arăta lipsa de azot dacă pământul nu este acidlipsa de azot dacă pământul nu este acid. A. Arbustul nu rbustul nu tolerează solurile cu concentratolerează solurile cu concentraţţie mare de sare.ie mare de sare.

UdareaUdareaKiwi trebuie udat din abundenKiwi trebuie udat din abundenţţăă, mai ales , mai ales îîn perioada n perioada activăactivă, când este , când este îîn plină dezvoltaren plină dezvoltare, , şşi pentru a evita i pentru a evita problemele care pot apărea din această cauzăproblemele care pot apărea din această cauză, , pământul pământul trebuie să fie foarte utrebuie să fie foarte uşşor drenabil. or drenabil. Udarea regulată varaUdarea regulată vara, , când este foarte cald, este un lucru absolut necesar. când este foarte cald, este un lucru absolut necesar. Stresul cauzat de secetă se manifestă prin căderea Stresul cauzat de secetă se manifestă prin căderea frunzelor, frunzelor, îîngălbenirea sau arderea marginilor acestorangălbenirea sau arderea marginilor acestora, , iar iar îîn cazuri extreme se ajunge la căderea tuturor n cazuri extreme se ajunge la căderea tuturor frunzelor frunzelor şşi aparii apariţţia unor lăstari tineriia unor lăstari tineri..FertilizareaFertilizareaKiwi trebuie tratat cu substanKiwi trebuie tratat cu substanţţe fertilizatoare, mai ales e fertilizatoare, mai ales azot, element de care are nevoie din plin, mai ales azot, element de care are nevoie din plin, mai ales îîn n prima jumătate a sezonului de creprima jumătate a sezonului de creşştere. Adaosul de tere. Adaosul de nitrogen la sfârnitrogen la sfârşşitul perioadei va duce la apariitul perioadei va duce la apariţţia unor ia unor fructe mai mari, dar acestea nu vor rezista la depozitare. fructe mai mari, dar acestea nu vor rezista la depozitare. ÎÎn solurile bazice, un fertilizator pentru arbun solurile bazice, un fertilizator pentru arbuşşti fructiferi ti fructiferi trebuie turnat trebuie turnat îîn jurul tulpinii,n jurul tulpinii, după care pământul trebuie după care pământul trebuie udat bine udat bine -- această opera această operaţţie trebuie efectuată la ie trebuie efectuată la îînceputul lunii martie.nceputul lunii martie.

Urmează apoi tratamente suplimentareUrmează apoi tratamente suplimentare, la , la îînceputul nceputul verii. Se pot folosi substanverii. Se pot folosi substanţţe care cone care conţţin in şşi alte elemente i alte elemente nutritive nutritive şşi minerale necesare plantelor.i minerale necesare plantelor. Acoperirea Acoperirea pământului din jurul tulpinii cu bălegar pământului din jurul tulpinii cu bălegar şşi/sau i/sau paie uscate paie uscate este foarte beneficăeste foarte benefică. Totu. Totuşşi, stratul nu trebuie sa intre i, stratul nu trebuie sa intre îîn n contact direct cu tulpina, pentrcontact direct cu tulpina, pentru că poate putrezi coroana u că poate putrezi coroana arbustului.arbustului.Tăierile Tăierile Pentru a obPentru a obţţine o bună producine o bună producţţie de fructe, ie de fructe, tăierile de tăierile de formare sunt absolut necesare. Tehniformare sunt absolut necesare. Tehnicile de tăiere se cile de tăiere se bazează de obicei pe bazează de obicei pe îînlocuirea trunchiului principal nlocuirea trunchiului principal şşi i diferă numai diferă numai îîn funcn funcţţie de sistemul de spalier folosit. ie de sistemul de spalier folosit. ViViţţele de kiwi trebuie, dele de kiwi trebuie, după cum am mai spusupă cum am mai spus, , să fie să fie antrenate pe un sistem din următoareleantrenate pe un sistem din următoarele: o: o singură singură sârmăsârmă, 3, 3--5 sârme 5 sârme îîntinse pe un sistem ntinse pe un sistem îîn T sau pe un alt n T sau pe un alt fel de spalier. fel de spalier. ÎÎn toate cazurile, una din vin toate cazurile, una din viţţe va fi e va fi antrenata antrenata îîn sus, pe sârme. Când vârful vitei se n sus, pe sârme. Când vârful vitei se îîncolăcencolăceşşte ca un cârcel, te ca un cârcel, acesta trebuie tăiatacesta trebuie tăiat, i, iar de la ar de la tulpină se lasă să mai crească tulpină se lasă să mai crească îîncă o vincă o viţţăă..

După doi aniDupă doi ani, arbustul va avea deja mai multe astfel de , arbustul va avea deja mai multe astfel de viviţţe, e, îîn sezonul de cren sezonul de creşştere, fietere, fiecare ramură laterală va da care ramură laterală va da câte un lăstar noucâte un lăstar nou, la cam 1/3 din distan, la cam 1/3 din distanţţa de la care a a de la care a crescut chiar ea. crescut chiar ea. ÎÎn iarna următoaren iarna următoare, , tăiatăiaţţi trunchiul i trunchiul bătrân bătrân şşi repetai repetaţţi aceasta operai aceasta operaţţie ie îîn fiecare an.n fiecare an.ÎÎnmulnmulţţireireSeminSeminţţele din fructele cumpărate pot fi plantate ele din fructele cumpărate pot fi plantate primăvaraprimăvara. T. Trebuie folosit un amestec de pământ finrebuie folosit un amestec de pământ fin, , nisipos, care trebuie mennisipos, care trebuie menţţinut umed, dar nu inut umed, dar nu îîmbibat cu mbibat cu apăapă. Semin. Seminţţele germinează ele germinează îîn 4n 4--5 5 săptămânisăptămâni. Plantele . Plantele obobţţinute astfel vor trebui altoite pentru a produce arbuinute astfel vor trebui altoite pentru a produce arbuşşti ti viguroviguroşşi. i. Kiwi cumpăraKiwi cumpăraţţi din sere sunt, de obicei, deja i din sere sunt, de obicei, deja altoialtoiţţi. Atât arbui. Atât arbuşştii altoitii altoiţţi cât i cât şşi cei nealtoii cei nealtoiţţi au fiecare i au fiecare avantajele lor. Arbuavantajele lor. Arbuşştii de kiwi obtii de kiwi obţţinuinuţţi din butai din butaşşi sunt de i sunt de obicei mai rezistenobicei mai rezistenţţi la frig;i la frig; dacă se usucă până la nivelul dacă se usucă până la nivelul solului, un kiwi obsolului, un kiwi obţţinut din butainut din butaşş va da lăstari noi la va da lăstari noi la primăvaraprimăvara, , lăstari care vor avea acelealăstari care vor avea aceleaşşi caracteristici ca i caracteristici ca planta iniplanta iniţţialăială..

Boli Boli şşi dăunătorii dăunătoriKiwi nu are prea multe probleme din acest punct de Kiwi nu are prea multe probleme din acest punct de vedere, probabil vedere, probabil şşi datorită faptului că dăunătorilor nu i datorită faptului că dăunătorilor nu prea le plac frunzele, scoarprea le plac frunzele, scoarţţa a şşi rădăcina arbustuluii rădăcina arbustului. . Melcii pot ataca ramurile tinere. AlMelcii pot ataca ramurile tinere. Alţţi dăunători mai sunt i dăunători mai sunt cârticârtiţţele, puricii plantelor, precum ele, puricii plantelor, precum şşi nematodele, care i nematodele, care reduc vigoarea arbustului.reduc vigoarea arbustului.RecoltareaRecoltareaRapiditatea cu care se coace kiwi depinde de soiul Rapiditatea cu care se coace kiwi depinde de soiul cultivat cultivat şşi de condii de condiţţiile climatice. Din punct de vedere iile climatice. Din punct de vedere comercial, fructul comercial, fructul se recoltează când este maturse recoltează când este matur, a, adică dică îîn momentul n momentul îîn care zaharurile solubile din el ating 6n care zaharurile solubile din el ating 6,5 ,5 unităunităţţi pe un refractometru, i pe un refractometru, îîn general până la n general până la 11--15 15 noiembrie, când seminnoiembrie, când seminţţele din interior sunt deja negre. ele din interior sunt deja negre. Specii:Specii:Kiwi rezistent: Kiwi rezistent: Actinidia arguta, Actinidia Actinidia arguta, Actinidia kolomiktakolomiktaKiwi roKiwi roşşiatic:iatic: Actinidia Actinidia melanandramelanandraKiwi cu ramuri argintii:Kiwi cu ramuri argintii: Actinidia Actinidia polygamapolygamaKiwi purpuriu:Kiwi purpuriu: Actinidia Actinidia purpureapurpurea