13 1 Jocurile Olimpice Trecut Si Prezent

8/16/2019 13 1 Jocurile Olimpice Trecut Si Prezent

1/62

1

Structuri sportive şi legislaţie însport

Jocurile OLIMPICE.TRECUT I PRE!E"T


2/62

2

Jocurile oli#pice antice.

"u#ele Numele de Oli#pia$a vine de la

numele oraşului Oli#p, faimos

pentru frumuseţea templelor încare locuiau !eus şi %era împreună cu ceilalţi zei.

Jocurile oli#pice antice erau denumite originar Jocuri oli#pice (Olympiakoi Agones).


3/62


4/62


5/62


6/62

Legen$a lui %erale 6egendele care se învrt în 7urul

acestui concurs sunt multe, dar una

singură este cea mai importantă. 8espune că /ercule (/era9le), după ceşi:a îndeplinit cele 12 sarcini, aridicat un templu asemănător unuistadion în cinstea tatălui său, undeulterior s:au organizat întrecerisportive între cei mai talentaţi greci.


7/62

+

%erale ;arele erou grec /era9lios a de5arcat la l


8/62

-

/lte (ocuri Aocurile limpice au fost cele mai

vec"i dintre cele patru evenimente

atletice naţionale care făceauparte din 7ocurile periodos, sau deBcircuit&. =elelalte trei au fost*

Aocurile 0


9/62

?

Interval Aocurile se desfăşurau la Decare

patru ani, vara, în zilele

săr5ătorilor lui !eus, în nord:vestul0eloponesului, în cmpia limpia.


10/62

1

Participanţi Jocurile Oli#pice ocupau un loc important în viaţa

Ereciei antice, toată populaţia greacă de genmasculin, indiferent de ct de 5ogată sau săracă,

avea voie să participe la întreceri4 de asemenea,fetele necăsătorite aveau voie să privească întrecerile4 femeile măritate însă, nu aveau voie nicisă participe nici sa privească competiţia@

Coar cetăţenii li5eri erau admişi, sclavii Dind ecluşi.

>tleţii erau cetăţeni 5ăr5aţi ai oraşelor:state dintoate colţurile lumii greceşti, începnd cu $5eria(8pania) din vest şi pnă la ;area Neagră (urcia) înest.


11/62

11

-nving+torii Fn urma întrecerilor, cştigătorii erau răsplătiţi cu

o coroană împletită din ramuri de măslini şi eraupriviţi de ceilalţi participanţi sau spectatori ca

adevăraţi eroi. Gnul din cele mai importante lucruri pe lngă

faptul că învingătorii deveneau cunoscuţi întoată Erecia era că aceste întreceri nu puneau învaloare doar forţa Dzică a sportivilor ci şi modul

în care ei îşi puneau în valoare forţa, voinţa şiinteligenţa îm5inndu:le. Fntrecerile sportive înantic"itate erau mult mai dure dect cele deastăzi iar forţa Dzică deose5ită era necesară.


12/62

12

Pre#iu. 0as $e 1ron2


13/62

13

3urata Aocurile au constat dintr:o serie de

competiţii atletice care aveau loc pe o

arenă, în diferite oraşe ale Erecieiantice. =u timpul au apărut reguli noi şi alte

sporturi noi aşa că întreaga competiţie

nu mai ţinea doar o zi, ci cinci zile şi sedesfăşura numai vara, în cea mai caldăperioadă a anului.


14/62

1#

Progra#ul pri#elor

(ocuri Aocurile limpice antice au început în

anul ++ î.d./r. =onform cu izvoarele literare ale vremii,

alergarea pe lungimea de picioare(un tur de stadion) a fost singura pro5ăatletică a 7ocurilor la primele 13 Aocurilimpice, pnă în anul +2# î.d./r.

Fn ++ î.d./r. Horoi5os, un 5ucătar dintr:olocalitate vecină cu oraşul 'lis, a învins înturul de stadion.


15/62

1

/tleţi' 4456478 î.%r.


16/62

1

Organi2are. Progra# rganizarea 7ocurilor, 7udecarea

rezultatelor şi decernarea premiilor

se făceau de către magistraţinumiţi Helladonike.

Aocurile durau cinci zile şi începeau

cu o procesiune solemnă şi cu 7ertfe, cu deDlarea concurenţilor şi 7urămntul olimpic.


17/62

1+

!ilele 9 6 8. Pro1e Fn ziua a doua avea loc întrecerea tinerilor de 1-:2 ani. Fn ziua a treia aveau loc întreceri de alergare, lupte,

pugilat şi pancraţiu. =ea mai disputată pro5ă, cea de pentatlon avea loc în

ziua a patra urmată de întrecerile %"oplitodorilor&(oameni înarmaţi), alergările de care şi călăria.

Ce:a lungul timpului, ordinea întrecerilor s:a modiDcatde nenumărate ori.

Fn ziua a cincea erau premiaţi învingătorii (Olimpionike, învingător la limpia) care primeau o cunună din ramuride măslin săl5atic. =ei care îşi menţineau titlul decampion la mai multe ediţii succesive sau eraucştigători a mai multor 7ocuri care se desfăşurau peteritoriul Ereciei se numeau periodonikes.


18/62

1-

/lerg+tori


19/62

1?

Pro1ele0ro5ele atletice includeau* 7 curse $e alergare:

sta$ion , $iaulos şi $olic;os Pentatlonul: întreceri* aruncareadiscului, aruncarea suliţei, săritura înlungime, luptele şi cursele

pug#e (5o) pale (lupte) Panration %oplito$ro#os


20/62

2

Pro1e noi

0ro5e suplimentare, ecvestre şipentru oameni, au fost adăugate de:

a lungul istoriei Aocurilor limpice. 0ro5ele ecvestre se ţineau pe

"ipodrom şi erau o importantă parte

a Aocurilor limpice antice. Cin sec. î.d./r. au fost incluse curse cu uncal şi cu # cai.


21/62

21

Curse $e cai


22/62

22

Maraton Maratonul NU A FOST pro5ă la Aocurile limpice

antice. =ursa de maraton este o pro5ă modernă şia fost introdusă pentru prima dată la Aocurilelimpice ;oderne din 1-? de la >tena, o cursăde la ;arat"on, din nord:estul >tenei la 8tadionullimpic, pe o distanţă de # 9ilometri.

=ursa comemorează alergarea lui 0"eidippides, uncurier antic, care a adus la >tena vestea victorieiasupra perşilor, la ;arat"on, în anul #? î.d./r.

Cistanţa maratonului modern a fost standardizatăla 2 mile şi 3-


23/62

23


24/62

2#

/tleţii antici: /#atorisau Pro)esionişti=

>ceasta nu a fost o preocupare pentru grecii antici pnăcnd atleţii au început să primească în mod regulatpremii su5stanţiale în 5ani. Fn realitate, cuvntulat;lete în greaca vec"e însemna Icineva care

concurează pentru un premiuI şi provenea din alte douăcuvinte greceşti, at;los însemnnd IîntrecereI şiat;lon însemnnd IpremiuI.

imagine despre organizarea 7ocurilor atletice la grecine este dată în cartea a 23:a a Iliadei /omer, unde>c"ille organizează 7ocuri funerare pentru prietenul său

0atro9le, care a fost ucis în răz5oiul troian. 6a Decare dincele - pro5e desfăşurate pe cmpia roiei, au )osto)erite pre#ii #ateriale >ec+ruia $intreco#petitori' inclu2?n$ vase $in 1ron2 @tripo$A'#etale preţioase' 1oi şi )e#ei.


25/62

2

Curse $e tr+suri la (ocurile )unerare încinstea lui Patrole: pri#a ilustrare $esprecursele atletice la greci' un$e c?ştig+torii

erau pre#iaţi cu vase $e 1ron2.


26/62

2

Bene>cii #ateriale Bunuri #ateriale erau $ate ca pre#ii la cele mai multe

dintre festivalurile atletice în toată lumea greacă. 0e timpulsec. - şi + î.d./r. o mulţime de pro5e atletice se desfăşurauca parte a unor festivaluri religioase în cinstea unor eroi, zeisau c"iar 5ătălii victorioase.

/tleţii care c?ştigau la oricare $in (ocurile pan;elenice putea > siguri $e o #are 1og+ţie atunci c?n$se reîntorceau acas+.

=onform relatărilor unui istoric roman, 0lutar", un învingătorla limpiadă care era cetăţean al >tenei se putea aştepta săprimeasca în anul d./r. un premiu în 5ani, toţi odată, de

dra"me, o adevărată co#oar+. Gn învingător $st"mianputea primi 1 dra"me. Cintr:o inscripţie ateniană din sec. al :lea d./r., cunoaştem

că un învingător olimpic atenian a primit #?ncare gratuit+ în piaţa oraşului pentru tot restul vieţii sale, un fel depensiune zilnică.


27/62

2+

"ici a#atori' nicipro)esionişti

>tleţii din Erecia antică nu erau niciamatori, dar nici profesionişti în înţelesul demai trziu, deci nu se făcea distincţie întrecele două categorii, toţi erau pur şi simpluatleţi.

=onceptul de Iatlet amatorI dezvoltat în

sec. al 1?:lea d./r. a fost străin grecilorantici pnă cnd cştigarea unor premiiprestigioase a devenit o determinare în adeveni atlet.


28/62

2-

Pre#ii Pre#iile atleţilor: vase de 5ronz, scuturi, mantii de

lnă,ulei de măsline.

6a cele mai prestigioase festivaluri atletice (festivaluri

pan:"elenice), singurele premii date erau crengi cufrunze*$e #+slin la l


29/62

2?

Onoruri pentru înving+tori

Erecii antici onorau sau c"iar ImarcauIeroicii lor atleţi.

Cinainte de sec. al :lea şi al #:lea î.d./r.victoriile cucerite de atleţi erau puternicsăr5ătorite. 0oeţii erau deseori puşi săcele5reze aceste victorii în ode, iarsculptorii erau anga7aţi să redea

înfăţişarea atletului victorios. 8e emiteau monede prin care se

comemorau victorii ecvestre.


30/62


31/62

31

Sculpturile atleţilor 8culptorii erau puşi să facă statui ale atleţilor victorioşi

pentru a D ridicate în 8anctuar sau în oraşul natal alatletului. =onform lui 0liniu, cele mai multe statui au fostridicate în 8anctuarul lui !eus din l


32/62

32

Pugilişti


33/62

33

-ntreceri pentru )e#ei 0e timpul întrecerilor atletice desfăşurate în vec"ea lcest festival includea curse de alergare pentrufete nemăritate. Ceşi nu se cunoaşte ct de vec"i era acestfestival, este posi5il ca el să De aproape la fel de vec"i ca şi

festivalul pentru 5ăieţi şi 5ăr5aţi. 0ausanias, un călător grec din sec. al 2:lea d./r., menţionează în

descrierea sa templul /erei din 8anctuarul lui !eus, şi spune că 7ocurile erau organizate şi supervizate de un comitet din 1femei din oraşul 'lis. Jestivalul se ţinea aici la Decare # ani.

0e timpul festivalului /erei, fetele nemăritate concurau în 3grupe de vrstă la curse de alergare pe o singură distanţă

(aproimativ : lungimi de stadion pentru 5ăr5aţi, care seţineau pe acelaşi piste folosite pentru întrecere de 5ăieţi şi5ăr5aţi. Jetele victorioase la aceste curse de alergare puteauavea imagini dedicate (pro5a5il pictate) în altis (pădurice)pentru a comemora victoriile lor şi puteau participa la sacriDciulvacilor în onoarea /erei.


34/62

3#

Planul Sanctuarului lui !eus la Olpia însec. al 8lea î.$.%r.Se pot ve$ea Te#plul %erei' /ltarul %erei şi

sta$ionul


35/62

3

Statuet+ $in 1ron2 al unei )etealerg+toare' pro1a1il $in Sparta


36/62

3

IMPORT/"


37/62

3+

Eveni#ent

0entru cetăţenii greci risipiţi prinoraşele:state cele5rarea Aocurilor

limpice în antic"itate era o ocaziede a se reuni. 6a 7ocuri ei discutaupro5leme politice importante,

cele5rau victorii militare comune şic"iar erau înc"eiate alianţe politiceşi militare.


38/62

3-

Motiv $e conGict Car 7ocurile nu erau numai un prile7 de a discuta evenimentele

politice4 ele erau, deasemenea, cauza unor conKicte politice. Controlul asupra Sanctuarului şi a (ocurilor a$ucea

prestigiu' avanta(e econo#ice şi' cel #ai i#portant'inGuenţ+ politic+. ;ai dinainte de sec. + d./r. se cunoaştedespre disputa asupra controlului 8anctuarului lui !eus dinl


39/62

3?

/r#istiţiul oli#pic

/r#istiţiul oli#pic a fost instituit deoraşul:stat 'lis pentru a se prote7a împotriva incursiunilor militare care

puteau întrerupe 7ocurile. 6a Decare # ani ,soli speciali din 'lis erau trimişi în toatecolţurile lumii greceşti pentru a anunţaapropierea festivalului de la l


40/62


41/62

#1

Lupt+tori


42/62

#2

I#pact social şi politic

Fn timpul 7ocurilor olimpice încetauorice conKicte politice şi militare

dintre cetăţile greceşti, instituindu:se aşa:zisa %pace olimpică&.

Cespre lupta de la ermopile care a

avut loc în primul an al limpiadei+ (#- î./r.).


43/62

#3

Hlac+ra

Fn prima zi a 7ocurilor se aprindea Kacăraolimpică, ea ardea pe toată duratacompetiţiei. Hlac+ra era a$us+ în

Oli#p $e trei oa#eni anu#e aleşi,care purtau pe cap coroane din ramuri demăslin4 pnă să a7ungă în limp eicălătoreau 3 luni prin întreaga Erecie,nimeni nu avea voie să stingă Kacăra sau

să facă vreun rău unuia din purtătorii ei4asta însemna că îl nesocotea c"iar pe!eus, cel căruia îi erau dedicate aceste

întreceri.


44/62

##

Hinalul JO antice Gltima ediţie a 7ocurilor a avut loc în anul 3?2

d./, Dind interzise în 3?3 d./. printr:un edict al împăratului roman eodosiu $, din pre7udecată

religioasă. >cesta era creştin, iar mem5riloracestui cult le repugnau toate tradiţiile legate dereligiile păgne, el ordonnd distrugereaclădirilor limpiei.

0nă la acest moment Dnal, timp de 12 secole,

Aocurile limpice s:au desfăşurat neîntrerupt odată la patru ani4 au avut loc 2?3 de ediţii. Fn anul #2, eodosiu al $$:lea a ordonat

distrugerea ediDciilor din limpia.


45/62

#

sportive antice $inOlpia


46/62

#

Pierre $e Cou1ertin =nd vor5im despre reînDinţarea Aocurilor limpice

moderne, invaria5il este amintit 5aronul francezPierre $e Cou1ertin, cel care la 2 noiem5rie

1-?2, în amDteatrul cele5rei universităţi pariziene8or5ona, lansa ideea reluării Aocurilor limpice dinantic"itatea greacă. $deea 5aronului de =ou5ertin afost pusă în practică doi ani mai trziu, în 1-?#, înurma deciziei luate de =ongresul $nternaţional de la0aris, privind resta5ilirea Aocurilor limpice

moderne. 'ste de netăgăduit meritul incontesta5ilal 5aronului de =ou5ertin în renaşterea acestormanifestări sportive de o importanţă şi o anvergurăetraordinare.


47/62

#+

Cou1ertin


48/62

#-

Precursori ai JO#o$erne

Fn a doua 7umătate a sec. 1? s:au produs douăimportante renaşteri olimpice naţionale.

Gna a fost în Erecia, declanşată de 'vang"elie

!appa, în 1-?. =ea de:a doua a avut loc în >nglia, declanşată deLilliam 0enn< Mroo9es, în 1-.

;ai multe întlniri olimpice au avut loc în am5eleţări.

=ele două mişcări s:au intersectat şi, în 1--,Mroo9es a propus ca Aocurile limpice$nternaţionale să se redesfăşoare în Erecia.

0ierre de =ou5ertin avea cunoştinţă de acesteacţiuni.


49/62

#?

Acropolele $in /tena


50/62

!appa

$deea reînvierii olimpismului a apărut la 7umătatea secolului $, cu mai mulţi ani înaintea 5aronului francez. =el care alansat pentru prima oară ideea renaşteriiolimpismului modern, a fost Evang;elie!appa (1-:1-) moşier, negustor şi

întreprinzător de origine greacă, sta5ilit

în ;untenia, etrem de 5ogat, cunoscutla mi7locul secolului al $:lea att în Oările Pomne, ct şi în Erecia.


51/62

1

JO #o$erne. Precursori.!appa

Fn anul 1-?, 'vangelis !appas devineprimul Btată al Aocurilor limpice;oderne&. 'l este primul om care

Dnanţează din 5anii proprii organizareaacestora. =onstruieşte primul stadion al Aocurilor limpice, unde în anul 1-+ seorganizează prima limpiadă ;odernă,Blimpiile& sau BAocurile !appeiene&.

!iarele vremii din toată lumea au preluataceasta ştire, citnd* BAocurile ol


52/62

2

Biogra>e =el socotit ade'ăratul ini)iator al ideii întemeierii Olimpiadelor

moderne, 'vang"elie !appa s:a născut în localitatea 6ampo5o (sau6amparo) din provincia otomană 'pir, actualmente în >l5ania. atălsău a fost comerciant. > participat la răz5oiul ruso:turc, luptnd peteritoriul ;unteniei. > făcut parte din mişcarea ,teria.

> emigrat în Oara Pomnească, în 7urul anului 1-33, părăsind Ereciadatorită nemulţumirilor legate de noua organizare militară a Ereciei dedupă eli5erarea acesteia din ro5ia turcească. Fn Oara Pomnească s:aocupat cu comerţul de cereale şi cu agricultura, devenind în scurt timpun vestit şi respectat moşier. > o5ţinut venituri fa5uloase.

Fn 1-## a cumpărat moşia Mroşteni din 7udeţul $alomiţa, de la ginereledomnitorului E"eorg"e Mi5escu. Fn 1-+ a ridicat aici un conac măreţ.

> devenit prieten cu E"eorg"e Mi5escu, >leandru $oan =uza viitorul

domnitor, $oan >l. Jilipescu şi Mar5u =atargiu, cu poetul CimitrieMolintineanu. > făcut multe acte de 5inefacere, a spri7init cultura, învăţămntul,

Miserica, precum şi multe iniţiative de seamă ale oamenilor politiciromni din vremea sa. 'ste mem5ru fondator al >cademiei Pomne.

C i1 i l


53/62

3

Contri1uţie lareîn>inţarea JO

=ontri5uţia sa ma7oră este iniţiativa $e a reîn>inţa JocurileOli#pice, ca sim5ol al frăţietăţii şi 5unei înţelegeri între oameni şi

între popoare. $deea sa a fost socotită la început o utopie, iar uniic"iar au respins:o. Fn 7urul anului 1- el a început o amplăcampanie de reluare a limpiadelor. ="iar dacă nu s:a înfăptuit

nimic aici, pe pămnt romnesc, important este de su5liniat căaceast+ i$ee a )ost enunţat+ pentru pri#a oar+ în Ro#?nia. 'l a continuat iniţiativa pe tărm grecesc. > scris regelui tto $ al

Ereciei, făcndu:i o propunere concretă* %-estaurarea .ocurilorOlimpice! care să /e celebrate la /ecare patru ani! dupăîn'ă)ăturile 'ec0ilor greci! strămoii notri&. >cesta şi:a arătatdisponi5ilitatea şi dorinţa de a spri7ini această iniţiativă. Euvernulgrec a apro5at organizarea întrecerilor olimpice, dar a lăsat pe

umerii lui !appa răspunderea Dnanciară. 'vang"elie !appa tre5uieconsiderat întemeietorul Aocurilor limpice moderne, pe care a început sa le organizeze la >tena, din fonduri proprii, în anul 8K.> sta5ilit ca acestea să se numească Olympii şi să se organizezeperiodic, o dată la patru ani.


54/62

#

Sta$ionul $in /tena


55/62

Pri#a Olpia$+ 0rima Olympiadă organizată de !appa a costat în 7ur de

3 de gal5eni austrieci, o sumă mare pentru aceavreme, 5ani donaţi în totalitate de către acesta.

ot la >tena, el a înDinţat BInstitu)ia Olimpicelor & şi a

Dnanţat construirea unui comple epoziţional numitBStabilimentul Olimpicelor &, care se va Dnaliza a5iadupă moartea sa şi care îi poartă pnă astăzi numele*B *apeion&, o clădire impunătoare din centrul >tenei.

=eea ce a început într:un mod modest, prin eforturipersonale singulare, avea să se desăvrşească după

moartea sa, odată cu decizia luată la 0aris în 1-?2.$deea etraordinară a 'ala0ului 'vang"elie !appa s:a împlinit în ceea ce de7a numim de mai 5ine de 1 deani* Aocurile limpice moderne.


56/62

!appeion

Mor#?ntul lui Evang;elie !appa


57/62

+

Mor#?ntul lui Evang;elie !appasituat în localitatea Broşteni

@Ialo#iţaA

3 l J il Oli i


58/62

-

3e la Jocurile Oli#piceantice la cele #o$erne > fost nevoie de 13 ani pentru ca A să De reluate. 0rimele Aocuri limpice moderne s:au ţinut la >tena,

Erecia, în 1-?. mul responsa5il pentru renaşterea lor a fost un

francez, 5aronul 0ierre de =ou5ertin, sociolog şipedagog, devenit secretar general al Gniunii 8ocietăţilorJranceze pentru 8porturile >tletice.

'l şi:a prezentat ideea în 1-?#, la 8or5ona, cu prile7ul=ongresului $nternaţional >tletic în pro5lemaamatorismului în sport. Cupă părerea sa, tre5uia ca

7ocurile moderne să se reia iniţial în 1? în oraşul săunatal 0aris, dar delegaţii din 3# de ţări unde el şi:asusţinut ideea l:au convins să organizeze 7ocurile

începnd cu anul 1-?, iar prima gazdă să De >tena. >tunci a fost ales primul =omitet $nternaţional limpic.


59/62

?

Personalit+ţi 'ste important de amintit persoana

prinţului eorge Bi1escu, Duldomnitorului romn E"eorg"e CimitrieMi5escu, care, aKat la 0aris, a intrat încontact cu 5aronul Pierre $e Cou1ertin,a7ungnd ca în 1-?? să De ales mem5ru al=omitetului $nternaţional limpic. Pomniaa devenit astfel al 1:lea stat din lumemem5ru al forului internaţional olimpic.


60/62

Jocuri Oli#pice $e iarn+ Fn 1?11 s:a apro5at pentru prima dată să se

desfăşoare Aocuri limpice de iarnăseparate, începnd cu anul 1?1, dar, din

cauza primului răz5oi mondial, aceasta nus:a putut face pnă în anul 1?2#, cnd eles:au desfăşurat la ="amoni.

Fncepnd cu 6ille"ammer, din 1??#, s:a

decis ca Decare an par să De olimpic (cu Aocuri limpice de vară şi de iarnăalternativ), ele desfăşurndu:se la Decare #ani.


61/62

1


62/62

Pro1e )e#inine la JO#o$erne

0ro5ele pentru femei au fost adăugate pentru prima datăla Aocurile limpice moderne în anul 1? la 0aris.

0ro5ele de călărie sunt singurele sporturi olimpice unde5ăr5aţii şi femeile concurează ca egali.

0rimul maraton feminin s:a desfăşurat la Aocurile limpicedin 1?-# de la 6os >ngeles 'c"ipa de "oc"ei feminină a 8G> a făcut istorie la Aocurile

limpice de iarnă din 1??- de la Nagano, cştignd primamedalie de aur la de5utul olimpic al "oc"eiului feminin.

0ro5e introduse în anul 2 la 8

13 1 Jocurile Olimpice Trecut Si Prezent

Documents

Transcript of 13 1 Jocurile Olimpice Trecut Si Prezent