Jocul lui Ender și Leadership

Dacă există ceva sigur în domeniul Leadershipului, atunci este faptul că nu există o

singură cale de a conduce. Așa cum nu există un singur calcul pentru a avea rezultatul 4, așa

oamenii trebuie să fie inspirați prin modalitatea de leadership pe care o afișezi. Cu toate că

„Jocul lui Ender”, poate, pentru unii nu a spus foarte multe, eu propun o analiză dintr-un

spectru creat în special din prisma Leadershipului. Însă, pentru a face acest lucru, trebuie să

avem o bază teoretică.

Cei de la Mind Tools, site-ul pe care l-am folosit pentru a reflecta cel mai bine ce

vreau să scriu, ne spun că există patru mari nuclee de teorii ale Leadershipului. Să începem cu

primul.

Primul nucleu se concretizează în jurul personalității, și mai exact „ce fel de persoană

ar fi un bun lider?”. Întrebarea este menită să pună sub investigare caracteristicile unei

persoane, mai exact ale liderului. Inițial, se credea că liderii au calități înnăscute, pe care

majoritatea nu le are și nici nu le poate dobândi. O dată cu trecerea timpului, teoriile au

evoluat și s-au demontat unele idei (cum ar fi aceea a „liderului înnăscut”). Aceste teorii se

axează astăzi pe acele caracteristici care te fac să fii un bun lider, caracteristici precum:

empatia, asertivitatea sau integritatea. Însă niciun fel de caracteristică (sau combinație de

caracteristici) nu-ți asigură succesul ca lider.

Al doilea nucleu se mulează pe comportamentul liderului. Astfel distingem trei tipuri

de lider:

1) Autocratic – în momentul în care liderul dă ordine, iar echipa nu este invitată la

discuții. Cel mai recomandat ar fi să fie folosit un astfel de comportament doar în

momentul în care te regăsești într-o criză. Într-o criză deciziile trebuie să fie luate pe

moment și nu este timp pentru consultare.

2) Liderul democratic – fiecare persoană își aduce contribuția, prin discuție, iar nivelul

de contribuție diferă în funcție de permisivitatea liderului. Această abordare este

folositoare în cazul în care vrei să ai o echipă consolidate, însă, este dificil de

gestionat în momentul în care sunt mai multe idei divergente.

3) Liderul laissez-faire – echipa liderului face majoritatea deciziilor, iar el nu intervine.

Este bine să ai o astfel de atitudine în momentul în care echipa este echilibrată și se

dezvoltă de la sine. Însă, liderul riscă să fie perceput ca fiind leneș.

Este evident doar din înlănțuirea celor trei tipuri de comportament că felul în care se

comport liderul te afectează/îi afectează pe ceilalți. Nu există un singur tip de

comportament care să fie cel mai important. Contextul dictează mai mult decât ne-am

dori acțiunile.

Astfel ajungem la cel de-al treilea nucleu: contingența (situația) – leadershipul

situațional. Acest nucleu pendulează în funcție de situație. Niciun tip de leadership nu

este acceptat ca fiind universal valabil și sunt dezbătute situațiile pentru a găsi tipul de

leadership potrivit acelei situații.

Cel de-al patrulea și ultimul nucleu se conturează în jurul puterii, mai precis, în ce

constă puterea unui lider? Un model de leadership bazat pe putere este cel tranzacțional,

unde oamenii ascultă de lider doar pentru că urmează să fie beneficiari direcți ai unor

recompense și din niciun alt motiv. Astfel, structura acestui tip de model stă în crearea de

sarcini și recompense. Cu toate că nu pare să fie cea mai bună modalitate de leadership,

este foarte bună pentru a crea relații și pentru a stabili un mediu de lucru bazat pe

competiție și motivație.

Aceste patru nuclee se regăsesc foarte frumos puse și în „Jocul lui Ender”. Cu toate că

în carte/cărți (depinde editura de la care cumpărați) este mult mai detaliat, filmul expune

foarte bine cele patru tipuri de nuclee.

Ender Wiggin este personajul eponim al cărții despre care vorbesc. Personajul în sine

întruchipează mai multe tipuri de leadership. Putem spune, chiar, că el traversează toate

cele patru nuclee de leadership. Aflăm de la bun început că el este al „treilea copil” și că

el s-a născut cu anumite calități pe care nu le are oricine. Astfel, se încadrează în primul

nucleu.

Al doilea nucleu se vede în deciziile pe care el le ia cu privire la echipa pe care și-o

formează. În diferite instanțe din film/carte el fie ordonă echipei lui ce să facă, fie le

explică de la bun început că este dispus la sugestii. Cel de-al treilea tip de leadership, cel

laissez-faire, nu este atât de vizibil în film, însă, în carte, se regăsește în pasajele în care

ceilalți se antrenează iar el doar se uită.

Cel de-al treilea nucleu orbitează în jurul celui de-al doilea, astfel putem vedea cum

Ender se regăsește, poate, cel mai mult în această situație. Însă, trebuie să ținem cont că

este o carte ce se bazează mult pe strategie de război. Astfel, în prima parte a cărții, când

încă se află în tabăra de pregătire, se axează mai mult pe nucleul al treilea – leadershipul

situațional – pentru ca mai apoi, spre finalul cărții, să devină mai degrabă autocratic.

Cel de-al patrulea nucleu este poate cel mai puțin vizibil în această carte. Însă, el

există. Sunt anumite momente în care Ender le amintește celor cu care se întovărășește

motivul pentru care se află acolo. Astfel, în promisiunea unei recompense directe, aceștia

îl urmează pentru a o obține.

Cu toate că risc să par superficial, nu am vrut să dau spoiler pentru cei care nu au

văzut filmul/citit cartea. De asemenea, înainte de a face mai multe dezvăluiri, vă invit să

citiți articolul pe care l-am folosit pentru a mă inspira și vă invit să analizați filmele pe

care le vedeți prin acest filtru, al leadershipului. Veți înțelege, astfel, mecanismul

decizional printr-un aparat rațional și care să vă ofere o mai bună viziune asupra

grupurilor care vă înconjoară și nu numai.

http://www.mindtools.com/pages/article/leadership-theories.htm