JOCUL GEOGRAFIC-METODA DE PREDARE

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

JOCUL GEOGRAFIC-METODA DE PREDARE

“Jocul” didactic este o metodă de învătământ bazată pe acţiune şi simulare. Jocul este o

activitate umana urmărită prin ea însăşi, fără un scop material sau util vizibil,deşfăşurată după

reguli benevol acceptate, activitate care generează emoţii pozitive şi satisface nevoia de placere

şi destindere a individului . Prin natura şi originea sa jocul este un fenomen biologic, el fiind

prezent în lumea animală în diverse forme ,dar la nivel uman primeşte în plus, valeţe socio-

culturale.La nivel primar, prin joc se realizează interiorizarea lumii externe, iar prin confruntarea

cu regulile şi sarcinile jocului, copilul conştientizează propriul potenţial, limita sa de moment, se

manifestă primele tendinţe de autodepăşire în plan cognitiv, afectiv, emoţional, şi

acţional.Mediul în care trăieşte omul devine prin joc, ca mijloc educativ, un mediu cultural,iar

omul devine fiinţă culturală

Jocul subsumează anumite funcţii complementare şi convergente similare cu cele ale

fenomenului educational:

funcţia adaptivă :copilul interiorizează realitatea fizică şi socială, adaptându-se la un

nivel inferior acestora.

funcţia formativă,de actualizare a potenţialului şi resurselor psihice ale copilului, de

dezvoltare a personalităţii; de dezvoltare a găndirii, memoriei, imaginaţiei, limbajului, a

comportamentului afectiv-motivaţional şi voluntar.

funcţia informativă, de transmitere a cunoştinţelor

funcţia de socializare,de interiorizare şi transpunere în plan comportamental a

exigenţelor vietii sociale.

Prin latura lor distractivă, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ, al

gândirii şi imaginţiei, a interesului pentru lărgirea culturii geografice, la cercetarea geografică.

Jocurile integrate în activitatea didactică aduc varietate şi veselie, previn monotonia şi plictiseala.

Ca urmare profesorul va alege acele jocuri prin care cunoştinţele elevilor sunt

reactualizate,fixate,asociate,într-un mod relaxant,în funcţie de obiectivele propuse şi conţinutl

lecţiei. Jocurile pot fi organizate fie individual fie pe grupe de elevi, sub formă de concurs însoţit

de cadrul festiv adecvat . Jocul se utilizeaza mai mult la clasele de gimnaziu, dar şi de liceu, în

cadrul formelor suple de organizare a lecţiei. Pentru reuşita jocului este necesar ca elevii să

cunoască din timp tema şi bibliografia corespunzătoare, dar şi regulamentul jocului.

1


Jocul de rol –este o metodă activă de predare – învăţare , bazată pe simulare unor funcţii,relaţii,

fenomene, sisteme, etc. Elevii, devin actori care interpretează roluri ale unor fenomene din

natură, sau din viaţa socială şi economică pentru a-şi forma rapid ,abilităţi, atitudini , sentimente,

convingeri,responsabilităţii,comportamente, pentru a învăţa să se implice şi să acţioneze.

Metoda jocului de rol,vizează formarea comportamentului uman pornind de la

interacţiuni ce caracterizează o structură,relaţie sau situaţie sociala de grup,prin distribuirea la

elevi a unui set de statusuri foarte bine precizateşi relaţionate între ele.

Prin această metodă elevii sunt puşi în situaţia de a observa modul corect sau incorect de

comportate în anumite situaţii,se asigură un autocontrol sau control eficient al conduitelor.

Fiecare elev crează rolul său şi se implică cognitiv,afectiv şi emoţional.

Obiectivele jocului de rol sunt: învăţarea modurilor de găndire,trăire şi acţiune specifice unui

status; dezvoltarea capacităţii de simpatie şi întelegere a opiniilor,trăirilor şi aspiraţiilor altora;

dezvoltarea capacităţii de a surprinde ,inţelege şi evalua orientările valorice ale partenerilor de

interacţiune ; formarea experienţei şi a capacităţii de a rezolva situaţii problematice, dificile;

verificarea corectitudinii comportamentelor formate şi destrămarea celor învăţate greşit;

învătarea rolurilor necesare ocupării ulterioare a unor noi statusuri sau confruntării cu noi

probleme.

Folosind “ jocul “ ca metodă didactică în predare geografiei am ajuns la concluzia ca este

o metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor bazată pe acţiune ce poate fi utilizată în

cadrul formelor suple de organizare a lecţiei; facilitează accesul la cunoaştere şi învăţare ;

include activităti pe grupe sau muncă independentă. Aceasta metodă optimizează procesul de

învăţare prin faptul că elevul are un rol important în dobândirea noilor cunoştinţe prin

autoinstruire. Profesorul are rolul de coordonator.

LANŢUL GEOGRAFIC

Este simplu şi uşor de realizat ; se poate aplica la diferite teme de geografie fizică sau

umană.

Tehnica jocului - se alege tema jocului ( munţi,râuri,lacuri,state , etc. ), elevii unei clase

sau un grup mai restrâns vor avea de menţionat : râuri,ţări,oraşe/capitale, etc. Potrivit temei alese.

Aceste vor fi prezentate nearticulat,în asa fel încât fiecare denumire să aibă prima literă

corespunzătoare ultimei litere a cuvântului anterior. De ex. la tema “ Raurile României “ -dacă

prima denumire este Dunărea ,următoarea denumire va începe cu “ a “ ( ultima literă a

2


denumirii precedente )- Argeş- ( ultima literă “ ş “ )- Sebeş- ( nu se vor face deosebiri între

literele: s şi ş ; t şi ţ ; i şi j ) - Siret-Tur-Râul Doamnei-etc.

Fiecare denumire de râu va fi prezentată concomitent pe hartă.Prima denumire va fi dată

de persoana care conduce jocul. Acesta va indica şi numele participantului care va continua

jocul. Jucătorul desemnat va indica pe hartă obiectivul respectiv- râul –şi spune repede

denumirea următoare. Nu este nevoie să se repeteaceiaşi denumire in lanţul respectiv.Pentru

fiecare răspuns se stabileşte de la început numarul de puncte câştigat. La joc elevii p pot prezenta

articole ,ilustraţii, etc. legate de tema jocului.

Exemplu: Dunăre – Argeş – Someş-Siret – Trotuş – Sebeş – Strei – Ialomiţa- Arieş – Someşul

Mic –etc.

Când lanţul s-a încheiat , fiecare râu va fi indicat pe hartă şi caracterizat fizico-geografic şi

economic.

ROZA VÂNTURILOR

Acest joc se pretează a fi practicat la clasele de gimnaziu pentru dezvoltarea aptitudinilor

de orientare în spaţiu

Se trasează pe teren un cerc cu diametru de 5m. În afara cercului, punctele cardinale şi

intercardinalese reprezintă prin cercuri cu diametrul de 1m, ( în total 8 cercuri ). Cercul care

indică nordul se notează cu litera N. Celelalte cercuri rămân nenotate. Jucătorii se împart în

grupe de căte 8 şi participă la joc pe serii. Primii opt jucători care participă la joc intră în cercul

mare stând cu faţa spre centrul cercului. Conducătorul jocului împarte fiecăruia un biletel care

indică punctele cardinale ale rozei vânturilor.La comanda conducătorului fiecare citeşte bileţelul,

şi în cea mai mare viteză ,se aşează în cercul care reprezintă direcţia indicatăîn bileţel, pe baza

nordului fixat pe teren . Pentru fiecare aşezare corectă se acordă un punctaj. Jocul continuă cu

celelalte grupe.

PESCUITUL

Începe cu pescuirea unui biletel,de către trei elevi,dintr-un coşuleţ.Elevii citesc conţinutul

bileţelului ,cerinţele.Fiecare elev redă conţinutul ştiinţific impus de exerciţiul menţionat pe

bileţel.

De exemplu:

3


identificaţi pe hartă marile fluvii ale Terrei,precizând unităţile de relief străbătute şi locul de

vărsare.

Menţionaţi ţările travrsate de Dunăre şi oraşele capitală situate pe acest fluviu.

Sunt declaraţi câştigători elevii care dau mai multe răspunsuri corecte.

HARTA DE CONTUR

Ajută foarte mult la formarea deprinderilor de orientare pe hartă, la cunoaşterea judeţelor,

a unor probleme din geografia României sau a altor ţări. Harta poate fi confecţionată de elevi din

placaj sau material plastic. Harta de contur care rămâne după scoaterea şablonului se aplică pe o

altă foaie de placaj sau material plastic. Şablonul scos este decupat în judeţe, ţări etc. Se poate

face o hartă de contur combinată: de exemplu, harta României în care avem decupate toate

judeţele sau harta Asiei cu toate ţările. Elevii confecţionează, de asemenea, diferite semne

convenţionale din carton. Una din condiţiile jocului constă în aceea că pe harta de contur,

şabloanele nu se pun la întâmplare, ci se stabileşte un punct de plecare şi apoi se aşează regiunile

vecine.

Tehnica jocului: Pot participa la joc de la 4 la 8 elevi. Se alege un arbitru care notează pe

o foaie de hârtie numărul participanţilor. Judeţele se aşează în ordinea strictă a vecinătăţii. Un

elev joacă până la prima greşeală; în acest caz, urmează al doilea ş.a.m.d. Se fixează de la

început de câte ori va fi completată harta (4-5 ori). Fixând pe harta de contur judeţul, se fixează

semnele convenţionale care indică centre industriale importante. În sfârşit, se calculează

punctajul. Câştigă elevul care a întrunit cel mai mare număr de puncte.

LOGOGRIFUL

Joc la care prin suprimarea primei litere a unui cuvânt se obţine un cuvânt nou, procedura

aplicându-se şi la cuvintele care rezultă, până se ajunge la ultima literă. Este prezentat sub formă

de încrucişare în triunghiuri.

METAGRAMA

Joc reprezentat printr-o imagine. Se cere să se schimbe o literă din cuvântul indicat prin

imagine, în aşa fel încât să rezulte un cuvânt nou. Cheia este indicată de un şir de X- uri, printre

4


care se află şi o altă literă. Locul unde se găseşte această literă arată locul ea va fi înlocuită, iar

litera în sine este cea care se va introduce în locul celei eliminate.

MONOVERBUL

Joc foarte utilizat, a cărui soluţie constă într-un singur cuvânt. Se exprimă prin imagini,

litere şi semne legate între ele prin aşezarea lor. Pentru ligamentarea imaginilor, literelor şi

semnelor sunt folosite verbe (e, este, îs, are, au etc.), conjuncţii (şi), prepoziţii (pe, cu, în, ca,

peste etc.), prefixe (bi, tri etc.) şi altele. Cheia monoverbului este formată din două cifre: prima

indică numărul de părţi din care se alcătuieşte cuvântul iar a doua, numărul de litere al

cuvântului.

CARTEA DE VIZITĂ

Joc bazat pe procedeul anagramării (amestecării) literelor, prezentat sub formă de carte de

vizită. Jocul are o cheie care indică numărul de litere al fiecărui cuvânt rezultat, precum şi

numărul de cuvinte. Dacă cheia este (7;5) înseamnă că dezlegarea reuneşte două cuvinte, primul

din 7 litere iar al doilea din 5.

REBUSURILE GEOGRAFICE

Acest joc antrenează multi elevii, trezindu-le dorinţa de a dezlega cât mai multe probleme

şi de a le întocmi chiar ei. Jocul este pregătit de profesor, iar elevii trebuie să dea răspunsuri

corecte şi să completeze căsuţele. Jocul poate fi formulat şi de către elevi, care stabilesc căsuţele

şi întrebările, iar clasa, împărţită în grupe, le cercetează şi le dezleagă.

Dacă un elev nu poate da răspunsul, atunci el este ajutat de participanţii celeilalte grupe.

Rebusurile pot avea diferite teme.

ŞEZĂTORILE GEOGRAFICE

Cunoştinţele dobândite de elevi la lecţii pot fi adâncite şi completate prin această formă

atractivă de activitate, care urmăreşte lărgirea orizontului

ARITMOGRIFUL

Joc în care literele sunt înlocuite cu cifre, fiecărei litere corespunzându-i totdeauna

aceeaşi cifră, dezlegătorul trebuind să procedeze invers, adică să înlocuiască cifrele cu litere.

5


Acest „cod cifrat” e folosit pentru crearea unui şir de cuvinte alese din aceeaşi familie, dintr-o

sferă de preocupări comune.

Din punct de vedere al construcţiei, aritmogriful trebuie să cuprindă cuvinte înscrise pe

orizontale intersectate de un singur cuvânt vertical sau invers, cuvinte înscrise pe verticale

traversate de un singur cuvânt orizontal. Ca formă, aritmogriful trebuie să fie sintetic.

Exemple:

MASIVE MUNTOASE

Înlocuind corect cifrele din figură, pe verticala A-B veţi obţine

denumirea unui masiv muntos din vestul Carpaţilor Meridionali, iar pe orizontale denumirea a

şapte munţi din ţara noastră.

A

6 2 1 7 5

8 2 9 2 7 10 6

11 12 3 10 10

11 13 14 2 5 7 12

6 13 4 10 5

15 5 1 5 13 16 3

16 13 3 1 12

B

Dezlegare: A-B RETEZAT;

Orizontale: CERNA, SEMENIC, GUTÂI, GODEANU, COZIA,

BARAOLT, LOTRU.

A

C E R N A

S E M E N I C

G U T Â I

G O D E A N U

C O Z I A

B A R A O L T

L O T R U

B

6


b) Dacă înlocuiţi cifrele cu litere pe coloana verticală A-B veţi descoperi numele unei staţiuni de

pe Valea Lotrului iar pe orizontale veţi găsi denumirile unor localităţi de pe Valea Lotrului.

A

1 3 8 9 6

10 9 5 11 2 3

7 6 12 3 7 13 5

14 3 15 4 16 5 13

1 2 3 4 5 7 3 13 6

1 6 7 3 12 6 13 15

17 6 7 14 2 6 3 6

18 6 12 6 3 6

B

Rezolvare:

A

V I D R A

B R E Z O I

S A L I S T E

C I U N G E T

V O I N E S I T A

V A S I L A T U

P A S C O A I A

M A L A I A

B

SĂRITURA CALULUI

Este un joc care prin aşezarea literelor cuvintelor într-un dreptunghi în aşa fel încât

folosindu-se modelul de la şah – săritura calului (în formă de L) se obţine cuvântul sau grupul de

cuvinte dorite.

Exemplu:

Pornind din colţul însemnat şi citind literele în săritura calului de şah veţi afla locul unde

s-a format poporul şi limba română. Teritoriul României este definit de trei componente

esenţiale.

7


A T U C

B I T I

A P I N

T A U O

R P P A

O N O C

S* A N O

Dezlegare: SPATIU CARPATO-DANUBIANO-PONTIC

MINI TESTUL GEOGRAFIC

Se întocmesc două liste astfel încât una să cuprindă un număr de elemente geografice şi

alta care să cuprindă un număr de alte noţiuni geografice , în aşa fel încât se pot face asocieri

între ele. Elevului i se cere să aleagă noţiunile din prima listă care corespund noţiunilor din a

doua listă.

Exemplu:

Vă prezentăm mai jos două liste: una care cuprinde titlurilor a 5 unităţi de relief şi a doua

care cuprinde numele a 5 diviziuni. Fiecare diviziune aparţine uneia dintre unităţile de relief.

Alcătuiţi o singură listă la care să treceţi corect titlul unităţii de relief şi titlul diviziunii care îi

aparţine.

1. Câmpia de Vest a) Câmpia Bărăganului

2. Podişul Dobrogei b) Podişul Casimcei

3. Câmpia Română c) Podişul Casimcei

4. Delta Dunării d) Câmpia Transilvaniei

5. Depresiunea Transilvaniei e) Câmpia Careilor

Rezolvare:

1. Câmpia de Vest a) Câmpia Careilor

2. Podişul Dobrogei b) Grindul Letea

3. Câmpia Română c) Câmpia Bărăganului

4. Delta Dunării d) Grindul Letea

5. Depresiunea Transilvaniei e) Câmpia Transilvaniei

Notă:

8


Pot să fie mai multe variante de întocmire a mini testelor.

Listele să cuprindă acelaşi număr de noţiuni (exemplul dat anterior).

9


CONCLUZII

Prin utilizarea jocurilor se dezvoltă la elevi imaginaţia, rapiditatea şi profunzimea

gândirii, memoria, spiritul de observaţie şi mai multe trăsături intelectuale care vor contribui la

însuşirea corectă a noţiunilor de geografie, la o cunoaştere mai profundă a pământului românesc;

Jocurile didactice integrate în lecţiile cu caracter geografic au adus varietate, veselie, au

prevenit monotonia şi plictiseala; integrarea jocului ca metodă activ-participativă în predarea

geografiei determină o mai mare eficienţă a lecţiilor, reflectată în rezultatele elevilor;

Jocul didactic contribuie la îmbogăţirea, fixarea, sistematizarea, aprofundarea şi

evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor;

Prin joc e antrenată toată clasa la asimilarea cunoştinţelor prin forţe proprii, elevii,

participând activ şi efectiv la procesul de învăţare ca protagonişti şi nu ca spectatori;

Tot prin joc elevii învaţă cu plăcere , cei timizi devin volubili, activi, mai curajoşi, capătă

încredere în capacităţile lor, învaţă să-şi subordoneze interesele personale în faţa intereselor

grupului.

10

JOCUL GEOGRAFIC-METODA DE PREDARE

Documents

Transcript of JOCUL GEOGRAFIC-METODA DE PREDARE