ANotoriousVow' Jo"ttnaShuPe

CopYright @ 2018 Joanna ShuPe

Ediqie publicati prin inlelegere cu HarperCollins Publishers

f.9;+*\rttrta"

AIma estemarci. inregistrati a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.2l2,sector 4, Bucureqti, RomAnia

tel.: 021 319 63 93;0752101777

lJn an ile cdisnicie

Joanna ShuPe

CopYright @ 2019 GruP Media Litera

Pentru versiunea in limba romAni

Toate drePturile rezervate

Editor: Vidraqcu 9i fiiiRedactor: Mira Velcea

Corector: Citdlina Cilinescu

CoPerti: Flori Zahiu

Tehnoredactare 9i prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

SHUPE, JOANNAUn an de cisnicie / Joanna ShuPe

trad.: Graal Soft -Bucureqti: Litera, 2019

ISBN 978-606 -33-3446-7

I. Rogojan, Alina (trad)

821.111(73)-31=13s.1

JOANNA SHUPE

Uoalt[r^rrr*Traducere din limba engleze

Alina Rogojan

r.tten,f2919

,-

Capito{uf t

,,Caracterul nu poate fi dezvoltat tn pace gi lini;te. Doarcunoscdnd tncercdri gi sufeinle se poate intdri sufletul, se poa-

te trezi ambi;ia $ se poate obfne succes

Helel Krllpn

NewYorkCityIanuarie 7890

Lady Christina Barclay incilca oficial granilele unei proprietificare nu ii aparfinea.

$i totugi-iegind de pe micula alee pentru a pigi in superba gridi-ni pustie din spatele impozantei case de pe Fifth Avenue, constatici nu-i pisa cAtugi de pugin.

Casa era delinuti de:recinul singuratic al verigoarei ei, un birbatdespre care Christina nir gtia mai nimic. in cele trei siptimini de

cAnd sosie la New York din Londra, aflase doar ci pirinlii acestuia

muriseri cu ani buni in urmi gi ci el nu iegea niciodati din casi.Verigoara ei, Patricia, nici micar nu diduse weodati ochii cu el, intofi cei optspr€zece ani de viali ai ei.

Nimic din toate astea nu conta pe4tru Christina. Nu o interesanicidecum viaga indiwidului sau problemele sale, doar gridinile cu-

fundate in pace din spatele casei lui. Spafiu! era ticsit de aleiintortocheate, statui de alabastru,gi o linigte deplini. Devenise por-

;ia ei de solitudine intr-un orag modern gi aglomerat ln care Ia fieca-

re pas se,lovea de vacarm s,i de mul[imi sufocante. in aceasti oazide liniqte, Christina se putea bucura de singuritate, departe, de

restul lumii.Deci, da, incilca granifele unei proprietifi care nu ii aparfi-

nea, insi o fdcea pentru o cauzi nobili. Mai exact, pentru a nu-gipierde minfile.

-Joanna ShuyeF

La primele ore ale fiecirei diminegi, se furiga din casa veritoarei

ei pentru a veni si se plimbe prin aceste gridini' Aici' putea si uite

l"'r."rral rt care ii adusese familia in America' precum 9i de insis-

;;"*b familiei ei de a se cisitori cu un berbat cu stare' rezolvAnd

astfel toate problemele lor financiare'-- ,Viitorul'familiei Barclay apasi pe umerii tai"' ii spunea adesea

mama ei.

Cerule, simpla idee ficea stomacul Christinei si se inclegteze' Nu

se simlise niciodata in largul ei printre oameni' cu atAt mai pulin in

."*p""i" barba$lor. in clpilarie, pe ca.re gi-o petrecuse la Londra'

nu avusese in preajmi nici prieteni, nici rude' Firegte' trecuseri ani

buni pAni sa-Ei dea seama ci problema nu era ea; era mama er'

f"dy b"dty siarnise o antipatie profundi in sAnul societilii' chiar

i;"fu" cabanii lor si dispari' Chiar 9i ata' asta nu o ajutase cu nimic

fe Christina se se simte mai stipAni pe ea atunci cAnd cunoqtea

oameni noi.

,,Egti inzestratd cu suficienti frumusefe pentru a atrage un birbat

irrria.it, daci ai binevoi si zAmbegti", ii spunea mama ei' "Eu furam

privirile tuturor gentelmenilor dinincipere fnd m-am lansat in so-

cietate. Firegte, tu nu eEti la fel de feimecitoare cum eram eu la

vArsta ta..."- Christina igi infipse unghiile in palmele inminuqate'-CAt detare

ura si audi acele cuvinte i" h "'"*" ei' De ce ar fi zAmbit cxnd era

;ililt;; h paradi, asemenea unui miel pregetit pentu t^::::""VAntul taioi ii biciui pielea cAnd i9i trecu o mAni peste margmea

unui gard viu scurt. Chiar 9i in timpul iernii' aleile atent amenajate

"tti"" frumos, simple straturi goale in care in curind aveau si apari

flori. Erau o mulgime de spailre 9i arcade' iar fintAnile de piatri

dormeau secate. Gridina irrcludea'chiar 9i un labirint din gard viu'

Poate avea se se aventu reze in el la primivar6', dacd nu se vedea

miritatd pini atunci.Fu strebatuti de un fiot carenu aVea nimic de-a face cu tempera-

tura de afari. Verigoara ei din America' Patricia' ii spusese si nu-gi

facFt grrli,ci un mariaj nu ar fi fost tocmai.riu' insd Christina se in-

aoi"."irrtr-o cisnicie, nu ar fi putut contribui nici cu zestre' nici cu

p".li" t".tde. Ar i contribuit, in schimb' cu scandal gi datorii''Ce

barbat intreg la cap gi-ar dori aqa ceva?

Coti pe d,rpa rlr*itorul col!, iar din tufiguri lAqni ceva T":i%."ru ,u lpri pu alee' Era un cAine' Unul foarte mare' Christina

tIJn an de cdsnicie-

incremeni. Brusc, animalul o observi, smucindu-gi capul in sus.

Ochii lui mici gi intunecali o fintuiri, paralizind-o. Christina habarnu avea cum sd se poarte cu un cAine. Contesa nu acceptase nicio-dati animale in casa Barclay. Ar fi trebuit sd-i vorbeasci? Si fugi?Si ingenuncheze?

- Fii cuminte, spuse ea, auzindu-gi tremurul din voce. Nu weausd-!i fac nimic riu.

Din nefericire, singura cale prin care putea ajunge acasd la veri-qoara ei era si traverseze gridinile. Trebuia si giseasci o solufiepentru a ocoli cAinele firi si pifeasci nimic.

Aleea era mirginiti de bdnci de fier, dincolo de care se aflau gar-duri vii. Nu era nimeni prin preajmi. Poate avea sd reugeasci si se

ascundi de animal in labirintul de gard viu. Cu picioarele tremurAn-du-i, fdcu un mic pas in spate, firi a-gi desprinde nici o clipi privireade pe collii mari ai cAinelui. CAnd o vizu migcAndu-se, cAinele incepu

sd dea din coadi. Ceea ce era un semn bun, nu?

-Vezi, totul este cAt se poate de in reguli. Vreau doar si mi in-torc si...

CAinele se ndpusti in fa!i, ca si cum ar fi gonit o pradi. Panica iilAgni in brafe gi picioare, iar teama i se opri in gAt, sufocAnd-o.O, Dumnezeule bun! Venea glonf spre ea. Nu se putea migca, mug-

chii fiindu-i incremeni;i de teroare absoluti. in clipa in care cAinele

siri si o sfAgie, Christina !ipi. Labele lui uriage iiaterizarl,pe piept,impingAnd-o in jos, gi igi didu seama ci stitea si cadi, alunecAndspre aleea de piatri. intinse or-begte bragele, dar nu gisi nimic de care

si se agafe.

O strifulgerare de durere ii explodi in lateralul capului... apoi,

totul se cufunde in bezni.

Oliver Hawkes era afundat in munci, lucrAnd la cel mai recentprototip al siu, cAnd simqi ceva inghiontindu-l in picior. Cobori pri.virea gi dadu ochii cu Apollo, cAinele lui, ce pirea si agtepte ceva de

la el. Oliver ii ficu semn si gadi.Apollo se supuse, apoi il impunse din nou pe Oliver cu botul ina-

inte de a porni vioi spre uga principali. Ceea ce era ciudat. CAinele

avea o intrare proprie care ii permitea si vini qi si plece dupi bu-nul-plac. De ce incerca si-i atragi atenlia lui Oliver?

-

loanna SfruYeF

Punind jos ciocanul de lipit, Oliver se ridici 9i deschise Tf ii

indici' animalului si-gi continue drumul' pentru a-i arita lui Oliver

ce gisise.Apollo lAgni pe ugi. Oliver il urmi' aerul inghelat izbindul in

fa;a ii sr.flindo-i prin cimaga subqire ca- 9i cum ar fi fost gol pugci"

i"'rgtif"h Ei se gribi si-Ei urmeze cliele' Spera ci intreaga tir69e-

,rie i t avea si durere prea mult; altfel, risca si sufere de hipotermie'

ind..arrd,r-gi miinileln buzunarele pantalonilor' il privi pe Apollo

;;;fu spre labirint. oliver cunoEtea fiecare colgigor din acele gri-

iirri, .opit fiind, se jucase adesea prin ele' $i mamei lui ii plicuse la

,r"brrrri" aici, ducAndu-l in aventuri la fiecare ocazie' iar amintirea ii

stirni o durere surdi in inimi. Chiar 9i la gase ani dupi moartea

pirin,tilor lui, inci le simlea teribil lipsa'.'

CAnd didu colpl 9i ajunse in zona unde se putea sta jos' i se puse

un nod in stomac.

lisuse. Pe sol zicea o silueti nemigcati'

$i era o femeie'

Oliver se nipusti in fa!d, aruncAndu-se in genunchi' cu inima bu-

buindu-i. Fustele femeii se rasuciseri in jurul gleznelor ei, iar trupul

ir" ptiU"qite sub o banci de fier, ca 9i cum' cdzind' ar fi incercat si

,u piittda de ;ezutul acesteia, insi nu reugise'

Se intinse spre ea' disperat si vadi cAt era de grav riniti' Un firi-

cel le sang" giroia dintr-o tiieturi din dreptul tAmplei ei' Fir-ar si

fie. Probabil se lovise la cap cAnd cizuse'* ;;;;;iir igi puse doua degete pe gitul ei' ciutandu-i pulsul'

Fu nipidit de o senzagie de ugu'"t" cAnd ii simli bitiile inimii' slabe'

dar detectabile. Pieptul femeii se ridica 9i cobora' risuflarea ii era

uniformi. Era in viafi.Trebuia se trimite dupd doctorul Henry Jacobs' Era cit se poate

de posibil ca femeia aceea se fi suferit o comofie cerebrali' Strecu-

,arrd.r-gi mAinile sub ea, o lui in brale 9i porni spre casi' Henry avea

si qtie ce si faci.. Doctorul urma s-o repuni rapid pe picioare' apoi

Oliver avea s-o trimiti in drumul ei'

Nu-i PlSceau striinii.Oliver traversi terasa cu paqi mari qi intri in casi' Dintr-o inci-

pere laterali apiru un lach.t' t"'u in aceeaqi clipe facu ochi mari'-Nu

ie-ntAmpla prea frecvent ca servitorii si-gi vadi stipAnul purtAnd pe

brale o femeie leqinati.

-'Un an f,e cdsnicie-

AvAnd mAinile ocupate, Oliver se forfi si vorbeasci., folosindu-givocea pe care el personal nu gi-o mai auzise din copildrie.

- Sun6-l pe doctorul Jacobs.Biiatul incuviinli din cap, fugind la telefonul din holul de la

intrare. Oliver igi continud drumul cu fata in brafe, cotind 9i rdsucin-du-se prin labirintul de incdperi pAni ajunse in camera de lucru. O

intinse pe canapeaua lungi, apoi ii acoperi rana cu o batistil curati.Obrajii ii erau mugcali de frig, iar buzele albastrii. Oare cAt timpzicuse afari? Dupd ce o infiguri intr-o pituri de lAna, se duse ingrabi gi trase de snurul clopogelului. Aveau nevoie de api fierbinteqi de bandaje curate, urgent.

O migcare in pragul ugii ii atrase atenfia lui Oliver. Era Gill,majordomul lui.

-Domnule, inleleg c6 afi giqit o fati riniti, ii comunici majordo-mul prin limbajul semnelor. Gill invilase si comunice astfel odati cu

membrii familiei Hawkes, cAnd Oliver igi pierduse auzul, cu cinci-sprezece ani in urmi. Durase destul de mult timp, dar gi restul ser-

vitorilor, in cea mai mare parte, deprinseseri destul de bine limbajulsemnelor, degi Oliver se descurca excelent gi si citeasci pe buze. IarcAnd nimic altceva nu funcfiona, putea scrie in mica agendi pe care

o purta in buzunar.Oliver ii rispunse prin semne.*Acizut afari. SAngereazl"de la cap.

Sprincenele lui Gill coborAri intr-o expresie ingrijorati.- Oh, biata de ea. Aduc api curati gi bandaje. Mai e ceva?

-inci nu, ii rispunse Oliver prin semne. L-am trimis pe Michaelsi il sune pe Jacobs.

Gill incuviinli din cap gi se retrase in grabi din incipere.Agteptarea piru interminabili. CAnd nu era ocupat si se plimbe

agitat dintr-un capit in celilalt al inciperii, Oliver puse o perni micisub capul fetei gi ii aranji brafele gi picioarele astfel incAt si stea maiconfortabil. Culoarea ii revenise intr-o oarecare misuri pe chip, sla-

vi l)omnului. Era, de fapt, chiar drigufi, cu pirui castaniu gi tenulintr-o nuanld de crem. Avea trisituri clasice indicAnd tirie de carac-

ter Ei curaj, precum nasul bine conturat gi pomelii inalfi. Tinuta eiardta cd fusese cAndva instiriti, lAna fini a paltonului ei pirAnd binecroiti, chiar daci pufin cam ponositd.

Tinira se foi ugor. Panicat, Oliver arunci o privire spre ugi. Undenaiba era Gill? Ar fi fost mai bine cala trezfue si fie intdmpinati

il

-

loanna Shuye-

de cuvintele linigtitoare ale majordomului' nu de mulenia unui bir-

bat posac aplecat asupra ei' Din nefericire' nenorocitul de servitor

nu se vedea Pe niciieri.Pentrurrrrmul"luiDumnezeu,elcearfitrebuitsS'faci?S-ofrec-

lioneze pe frunte? S-o batd uqurel pe umir? S-o loveasci blAnd pe.rjoraJi?

Nu se sinchisise nicioiata prea mult de regulile ridicole ale

,".*attt, dar pini 9i el gtia ci existauanumite limite cAnd era vorba

despre a atinge o tiniri nobili complet striind' Se mulgumi sd ri-

*ara f" cAgiv-a metri distanfi, doar atat de aproape cAt sA poati fi

vizut. N-avea decit si se descurce cu atdt' Dacd tAnira igi dorea riz-

gdieli gi amabilitlli, nu nimerise curtea potriviti in care si cadi'

Habar nu avea cAt aqteptase, deqi i se pirea ci trecuse o vegnicie;

suficient de mult ca focul si inceapi si se stingi in gemineu' in cele

din urmi, pleoapele ei se deschiseri qoviitor' iar ochii ei mari se

alintiri sPre chiPul lui.

-Unde mi afiu?

Oliver eziti. Nu iqi folosea decAt rar vocea' cAt se poate de congti-

ent ci suna diferit in urechile celorld$' Nu semina deloc cu ceea ce

fusese ?n perioada in care incd o mai auzea 9i el' Un gir nesfArgit

l" "*pr"rii

gocate gi hohote de rAs crude ale striinilor' reaclii cu care

," *rrfr.rrr,"se spre sfArqitul adolescenlei' ii demonstraseri limpede

;.;i".t". ir, ,iri*b, bigi mana in buzunar 9i igi scoase minuscula

"g""at 9i creionul pu ."i" le avea mereu la el' "Eqti in siguranfi'

scrise. Ai cizut si te-ai lovit la cap afari' in gridinile mele"'

ii intinre hArtia, dar ea nu ficu decit si clipeasci, mijind ochii

spre scris.

-imi cer scuze, darcuvintele sunt in ceafi' Te rog' spune-mi unde

mi aflu.TAnira incerci si se ridice in capul oaselor, iar Oliver ridici pal-

mele, fecAndu-i semn si stea cuminte. Din fericire, in clipa aceea

"pat" Ciff, aducind cele necesare' Cu un oftat de uqurare' Oliver ii

comunica lui Gill prin limbajul semnelor'

-Ar fi bine si-i rispunzi la intrebiri 9i si o calmezi inainte si

se agite.Gill se incrunti, rispunzdndu-i tot prin semne'

-Ce anume i-agi sPus?

-Nimic, replici OIi*'"r' E problema ta' Eu n-am ficut decAt s-o

aduc iniuntru.

-rlln an de cdsn'{rie-

Femeia se aetrase mai mult pe canapea, privindu-i atent pe cei doibirbafi. Pieptul i se ridica gi cobora rapid, ca gi cum ar fi fost cu ade-

vdrat speriati, aga ci Oliver ii ficu semn lui Gill si se gribeascd.CAnd majordomul incepu si.i vorbeascd tinerei, Oliver se muti

intr-un loc de unde si-i poati privi pe amAndoi in fafi, pentru a le

citi cuvintele de pe buze. Gill ii spuse fetei ci Oliver era surd gi co-

munica folosindu-gi mAinile. in replici, ea clipi de cAteva ori, apoiii arunci lui Oliver o privire curioasi. Surprinzitor, expresia ei erauna de interes sincer, nu de dispre! batjocoritor, afa cum se agteptael de la restul lumii. Ei bine, cel putin nu inci. "Mai are nevoie de

timp. S-a lovit riu la cap."

-Adici nu aude?

-Nu, dar citegte foarte bine de pe buze.Ea nu tri.dA nici un fel de reactie la acea informatie, preferind si

igi plimbe privirea prin camera de lucru.

-Unde md aflu? De cAt timp sunt aici?

-Vi rog si vi pistrali calmul, ii rlspunse Gill. Aici nu vi vaface nimeni riu, nobili domnigoari. $i vi afla! in casa domnuluiOliver Hawkes.

Nobila domnigoari? Fata era o aristocrati? Era cevala care Olivernu se a$teptase.

-intreab-o unde locuiegte, ceru el prin semne.

Gill transmise intrebarea. Din picate, fata cobori privirea in poa-lA cAt rispunse, impiedicAndu-l pe Oliver si-i citeasci pe buze. Pocnidin degete spre Gill.

-Cere-i si lind capul sus cind vorbegte, ii comunici el majordo-mului. Altfel, nu ii pot citi de pe buze.

Obrajii ei furi napedigi de rogeald cAnd Gill ii traduse - se simfeaoare stingheritA? -, gi igi alinti privirea la fruntea lui Oliver.

-Cu verii mei, familia Kane. Se intoarse din nou spre Gill. El iicunoagte?

Un fior de iritare zbArli pielea lui Oliver. Pocni din nou din dege-

te spre Gill.

- Spune-i ci el poate rdspunde qi singur, din moment ce elnu este idiot, comunici el prin limbajul semnelor, folosind insigesturi tiioase.

- E evident cI nu a wut si vi supere, domnule, rispunse Gill prinsemne, dar Oliver ridici o mini pentru a-l intrerupe.

- Spune-i gi gata, porunci el.

t?

-=-Soanna Sf"'Y'\---

Degi Gill nu relui intocmai cuvintele lui Oliver' ci doar o informi

ci putea vorbi direct cu el, amintindu-i ci gtia si citeascl de pe buze'

Oliver ii vizu gAtul migcAndu-se cAnd inghigi un nod' apoi privirea ei

se opri din nou pe fruntea lui Oliver'

-imi cer scuze.

De ce refuza si-I priveasci in ochi? ii era teami de el? Scirba? Is'i

indrepti umerii gi igi spuse ci nu-i -nas1' \

scurt timp' ea avea sa

plece, iar el avea si se poati intoarce la viala lui liniEtiti' concentrAn-

du-se pe experimente 9i pe studiu' Din nunlul lui de vedere' locui-

torii acelui oraq n-aveau decAt si se ducd toli naibii'

- Ciinele tiu a fost cel care m-a doborAt? intrebi ea'

Apollo cauzase toate acestea? Oliver fu cuprins de remuqciri' insi

gi le inabuEi cAnd ea continui si-i evite privirea' Comunici rapid

prin semne'

-imi cer scuze ci ai fost riniti, dar nu-i plac bagaciogii care imi

incalci proprietatea' Nici mie' Ce ciutai in gridinile mele?

Gill ii arunci lui Oliver o privire nemullumiti' insi traduse ori-

cum. Buza de sus a tinerei incepu si tremure'-- --i*i

p^r" riu. Nu mi aqteptam si dau ochii cu un cAine qi mi-am

pierdut echilibrul cAnd a venit la mine'

-Asta nu exPlici"'in clipa aceea, in incipere intri un lacheu' urmat de un birbat

inalt, cu pirul negru' Oii"u' se duse imediat la doctorul Henry

Jacobs, intinzAndu-i *a"" i" semn de salut' Cei doi se cunoqteau de

"pr""p"a"" izeci de""t, a" cAnd o boala ii ripise lui Oliver auzul' la

vArsta de treisPrezece ani''--O" f"pa, ttin yfusese cel care il invd'fase pe Oliver si vorbeasci

folosindu- s,i miinile'Majoritatea doctorilor 9i a gcolilor din America limitau educafia

surzilor Ia a-i invdla sa vorbeasca Ei si citeasci de pe buze' conside-

,irrd .a surzii ar tiebui si se integreze in lumea celor inzestrali cu

auz, indiferent daci voiau sau nu' Francezii insi puseseri la punct

un sistem de comunicare in care se foloseau miinile' iar o gcoala din

Connecticut il adaptase pentru a putea fi utilizat 9i de citre ameri-

carri. Deoarece tatal lui Henry era-surd, Henry se-deplasase in lonnecticut pentru a deprinde acel limbaj al semnelor' In scurt tlmP'

devenise faimos in o'ra ." fiind capabil si ii invele 9i pe al$i acel

limbaj, aEa ci mama iui Oliver recursese la serviciile lui cAnd

-'IJn an de cdsnfu'|e+

doctorii renunlaseri in cele din urmi sd mai incerce si salveze auzul

lui Oliver.Acum, era aproape ca un prieten pentru Oliver - 9i singurul'

-Arili bine, ii comunicA Henry prin semne dupi ce-gi puse

jos geanta.

- Probabil de la atita desfriu cu biuturi gi femei, replici Oliver.

Mullumesc ci ai venit atAt de rapid.

- Md bucur si te pot ajuta, rispunse Henry prin semne. Azt am

fost la spitalul din zona reziden$ali a oragului' Se intoarse spre ca-

napea. Iar tu egti tinira rinita despre care mi s-a spus. Ili aduci

aminte ce s-a intAmplat?

-Am fost trXntiti la pimint de un ciine. Din cAte se pare, incidere, am dat cu capul de o banci.

- Pot si-!i examinez rana? ,

-Firegte, rispunse ea, atingAndu-gi delicat tiietura cu vArfuriledegetelor. Degi imi inchipui ci nu e mare lucru de vdzut in afard de

un cucui.

- Oh, ai fi surprinsi. Henry ii oferi un zAmbet blAnd, genul pe

care, dupi cum gtia Oliver, doctorul il folosea pentru a-gi linigtipacienfii. ingenunche lAngi marginea canapelei 9i igi puse geanta

neagrd pe podea. Cum te cheami, domniEoari?

Oliver nu era sigur cd citise corect rispunsul, aqa cd ii arunci oscurti prMre lui Gill. Majordomul i-l indicd pe litere. Christina.Un

nume frumos. I se potrivea.Henry o consulti rapid, verificAndu-i in special coordonarea 9i

vederea, cdutAnd eventuale probleme. intre timp, Gill ceru sd lise aduci o tavi cu ceai. Oliver ronldi cAteva fursecuri, striduindu-sesi-gi fini in friu neribdarea. Nu ii venea ugor. Cu cit tAnirapleca mai repede, cu atAt putea 9i el si se intoarci mai repede inatelierul lui.

in cele din urmi, Henry termini de curifat qi de bandajat rana'

-Nu vdd si existe rini grave, dar ar trebui s-o iei ugurel cAteva

zile. Ai o tdieturi urAtd la cap. Ai griji si te odihnegti 9i si consumi

suficiente lichide.

-Oh, sunt siguri ci nu e nici un motiv de ingrijorare'Henry ii intinse o carte de viziti.- O rani la cap trebuie tratati cu seriozitate. Trimite dupd mine

sau dupi medicul familiei tale daci incepi si vezi dublu. Dupd

ce ea incuviinli din cap 9i ii mullumi, Henry ii arunci lui Oliver

l5

-

Soa,nna ShuYe-

o privire cu subingeles' Putem vorbi intre patru ochi? il intrebi el

prin semne.' Iegira amindoi pe coridor' Henry iqi puse jos geanta 9i incepu si

vorbeasci Prin semne.

- Ce ciuta in gridinile tale?

-Habar nu am. N-am mai vizut-o niciodati pAnd acum' Vizind

expresia sceptici a lui Henry, Oliver adiugi: Ctezi cd' te mint'

- Cred ci o tAnird atrigdtoare hoiniregte pe domeniul-tiu'

Se indriznesc si sper ci ai decis si asiguri generalii viitoare in fami-

lia Hawkes?

-Nu-i fac curte. Ideea e caraghioasi' Iar sora mea n-are decAt sI

se ocupe ea sd duci mai departe moqtenirea familiei' +

- Cred ci asta e o idee gtozavd',ii rispunse Henry prin semne' In

primul rAnd, Sarah .r" dol ""'prezeceani'

in al doilea rAnd' trebu-

ie si reintri in rAndul lumii'Era o bitalie veche. Gesturile lui Oliver deveniri tiioase'

- Sunt cAt se poate de bine afa cum sunt'

Ceea ce nu era o minciuni. incercase, dupi ce terminase gcoala,

si igi continue viala in stilul considerat "normal" de cltre gentel-

-urri. Corrr"cin;a fusese ci se trezise potopit cu insulte de "tont" 9i

,,handicapat" la fiecare pas' De ce s-ar fl striduit si-gi giseasci locul

irrtr-o ,o.iutate atit de dornici si il fisprefuiasci? O societate care

mai degraba l-ar fi inchis intr-un azil decAt si ii permiti si intre.in

U"trop"olit"r, Club? Din punctul lui de vedere' aristocralia oraqului

n-avea decAt sa Piari cu totul'Gura lui Henry se strAnse intr-o expresie incordati' dar nu il

contrazise.

-Am si-!i trimit nota de Plati'il lovi scurt pe Oliver pe umir qi pleci'

Christina era aqezati pe canapea' sorbind ceai' cAnd berbatul re-

intri in camerd' Deci acista era domnul Hawkes' sihastrul despre

care ii povestise verigoara ei' Era destul de tAnir' ceea ce o surprinse'

igi daiuse la o parte pdrul negru, dezviluind trisituri robuste' cu un

nas in stil roman qi o berbielati. Buze pline 9i dinfi ingrijili qi uni-

formi. Observi ci era doar in cimagi qi o vesti deasupra' la care se

"atrg" o pereche de pantaloni de culoare inchisi' croili dupi linia

picioarelor lui lungi'

.'(Jn an f,e cd.snicie+

insi ochii lui furi cei care o captivari. De un verde vibrant, irigiierau atAt de unici gi de frumogi, incAt aproape ii venea greu sd-i pri-veasci. in momentul acela, ochii lui erau afintifi asupra ei, cu o ex-

presie concentratd 9i apreciativS, ca gi cum i-ar fi vizut fiecare cusur,

fiecare minciund pe care o rostise weodatd, gi nu l-ar fi deranjat cA-

tugi de pufin. Ca gi cum ar fi gisit-o fascinantd gi frumoasi - ceea ce

nu putea fi decAt in imaginafia ei. Probabil se lovise la cap mai riudecAt crezuse inifial.

Majordomul ii comunici ceva domnului Hawkes, apoi se fdcu ne-

vdzut, lasand-o singuri cu proprietarul casei. in mod ciudat, acest

lucru nu ii stArni ingrijorarea. Dupd spusele majordomului, domnulHawkes fusese cel care o salvase mai devreme, cAnd cizuse. Dacd

domnul Hawkes ar fi intengionat s5-i faci vreun rdu, de ce ar fiadus-o in casi gi i-ar fi chemat un doctor? Chiar qi aga, probabil sti-tuse mai mult decAt ar ft fost cazul.

,,Un gentelman e intotdeauna mai pufin dornic de compania uneilady decAt e ea dornici de a lui", ii plicea mamei ei si spund.

Christina igi puse ceaiul pe masd gi didu si se ridice, insi domnulHawkes o surprinse ficAndu-i semn si rimAni agezata. Chiar maialarmant, veni gi se trAnti gi el pe canapea lingi ea. Christinase stridui sd rdmini calmd gi si nu se agite cAnd acesta igi scoase dinbuzunar o mici agendd gi un creion si incepu si scrie in el. Apoi, iidadu si citeascA. ,,Cum'te simgi?"

Stupidi. Stingheritd. Obositd. Oare de unde ar fi trebuit si incea-pa? i*lqa capul ca el si ii poati vedea chipul.

-DdrAmatd.El incuviinld din cap, ca gi cum era exact la ce se aqteptase. ,,Eu

sunt Oliver", ii scrise.

- Oliver.El nu o putea auzi, fireste, dar pdru incAntat ci ea ii repetase

numele. $i-ar fi dorit se... Ei bine, nu era siguri, dar gi-ar fi dorit sigtie mai multe despre bdrbatul acesta. Poate ci nu avea si i se maiofere niciodatl. ocazia de a-i pune intreberi, iar el nu pirea si ardd

de neribdare s-o vadi plecati.*Cum spui asta folosind limbajul tau?

Capul lui tresiri, iar sprAncenele ii coborAri intr-o expresie in-cruntati inainte de a se apleca si scrie. ,,De ce?"

il insultase?

17