Marius Andreescu . Andra Nicoleta Puran

Drept constitufionalTeoria generall gi institufii

constitufionaleEdi(ia 2

- revizuitl qi addugit5 -

Editura C.H. BeckBucureqti 2017

Cuprins

Cuvint-inainte.............. ......... XV

Abrevieri... ....... XVII

PARTEA I. Teoria generall .........................1

Capitolul I. Dreptul constitufional ca ramurl de drept.. ...................3Secliunea 1. Noliuni generale despre societate, stat, drept,moral5 qi politici.... ...........3

$ l. Societatea ................. ..................... 3

$2. Statul .........................4

$3. Dreptul.. .....................5Secliunea a 2-a. No{iunea de drept constitulional 6i noliunea de instituliipolitice ..........8

$1. Aparilia gi dezvoltarea dreptului constitulional ca ramurd juridicd...........8

$2. Noliunea de drept constitu{ional................... .........................9$3. No{iunea de institu{ii politice ...... I I

$4. Dreptul constit{ional in sistemul unitar al dreptului..... ......-..................12Secliunea a3-a. Caracterul structurant al dreptului constitulionalpentru sistemul unitar de drept............ .................... 13

Bibliografie ...................... 14

Capitolul II. Raporturile de drept constitufional. Subiecteleqi normele dreptului constitu{iona1................. ............. 15

Secliunea 1. Raporturile de drept constitulional ....... 15

$ l. Identificarea raporturilor de drept constitulional ................. 15

$2. Specificul raporhrrilor de drept constitu{ional ..................... 16

Seciiunea a 2-a. Subiectele rapofiurilor de drept constituiional.......................17l. Poporul ............. 18

2. Statul ................183. Organele statului (autorit5file publice)....... .................. 19

4. Partidele, formaliunile politice, alte organiza\ii............................... 19

5. CetSlenii ........... 19

6. Strainii Siapatrizii ................207. Uniteflle administrativ-teritoriale... ..........20

Secliunea a 3-a. Normele de drept constitutional.................. .......20

$ 1 . Criterii de identificare a normelor de drept constitulional ...................... 20

$2. Specificul normelor de drept constitulional .................. ......21

$3. Clasificarea normelor de drept constitu{ional................... .......................22Bibliografie ...................... 23

VM Drep t c onstitulional. Teoria generald S i ins titulii constitulionale

capitolul rrr. Izvoarele formale ale dreptului constitufional romin ..................24A. Constitu{ia qi legile de modificare a Constitu}iei................ .............24B. Legea ca aci.luridic al parlamentului.............. .............25C. Regulamentele Parlamentului......... .........26D. Ordonantele Guvernu1ui............... ...........26E. Tratatele internalionale.................. ..........26

Bibliografie ......................2g

Capitolul fV. Aparifia gi evolufia constitufiilor..................................... ...............29Sectiunea l. Cauze care at determinat aparilia constituliilor .......2gsecliunea a2-a. Teorii care fundamenteazd.no{iunea de constitu}ie ................ 3lSec{iunea a 3-a. Doctrina contractului social...... ......33

$1. Actualitatea temei....... .................33$2. Unele considerente privind filosofia gi doctrina contractului

social la Thomas Hobbes........ .........................352.1. Originea societdlii gi a statului ............:....... ..............352.2. Aspecte critice privind filozofia sociald a lui Hobbes...................39

93. John Locke - precursor al liberalismului gi constitutionalismuluicontemporan ............41

3.1. Experienta, unica sursd a cunogtintelor noastre.............................413 .2. Libertatea, legitimitatea consensului qi supremaJia dreptulu i ....... 4s3.3. Relatia omului cu statul qi individualismul democratic

contemporan ......................47$4. Omul, societatea qi statul in gAndirea filosoficd qi politicd

a lui Jean Jacques Rousseau.... ........................494.1. Repere biografice ..............4g4.2.Bazele gAndirii filosofice: fiin{a gi aparentd...... ........524.3.Libertatenaturaldqilibertatesociald......... ................57

$5. Promotori ai liberalismului qi doctrinei contractului socialin Romdnia. Istrate Micescu qi Ion I.C. Brdtianu...... .......... 59

5. 1 . Culturd qi personalitdti culturale in spaliul romAnesc.................... 595.2. Istrate Micescu pi contribu{ia acestuia la dezvoltarca

5.3. Constitutia din 1923 in contextul operei politice qi juridicea lui Ion I.C. Brdtianu .......64

Secliunea a 4-a. Constitulii gi constitu{ionalism............. .............. 69Sectiunea a 5-a. Semnificalii politice qi juridice ale no{iuniide constitutie.................. ..................... 7lBibliografie ...................... 75

Capitolul V. Defi ni(ia constitufiei. 1,1

Sectiunea l. Definitii formale........ .......77Sectiunea a2-a.Defini(ii materiale ......7gSecliunea a3-a. Analiza elementelor definitorii ale constitu{iei ................ ......79Bibliografie ...................... 80

Cuprins

Capitolul VI. Tipuri de constitufii..................Sec{iunea 1. Clasificarea constituliilor dupi forma 1or..... -*-- tl

$1. Constitulii cutumiare. -.---------**-tl$2. Constitulii scrise....... ------------*-to

Secliunea a 2-a. Clasiftcarea constituliilor dupl caracterele lor -----------._--*- f,3

l. Constit{ii flexibile....... --*-t32. Constitu{ii rigide......... _--t3

Bibliografie

Capitolul VII. Adoptarea, modificarea, suspendarea 9i abrogarcaconstitufiei.

Sectiunea 1. Procedee de adoptare a constitufiei .--... 86

$1. Iniliativa adoptdrii constituliei.. .-..---.-.--.------..-- 86

$2. Puterea constituanti ..................... 86

$3. Modurile de adoptare ..................87Secliunea a 2-a. Consideralii generale privind revizireaConstitutriei Rom6niei ......................... 88

Secliunea a 3-a. Revizuirea constituliei ca institulie juridicd .......89Sec{iunea a 4-a. Procedura de rcvizuire a Constitu}iei RomAniei.....................95Secliunea a 5-a. Analiza programelor gi propunerilor de

revizuire a constitu{iei .........................98Sec{iunea a 6-a. Suspendarea qi abrogarea constituliei.. ............. 106

Bibtiografie .................... 107

Capitolul VIII. Confinutul normativ al constitufiei............ ............109Secliunea 1. Identificarea gi clasificarea conlinutului normativ..................... 109

Sec{iunea a 2-a. Specificul normelor gi principiilor cuprinse in constitu{ie ... 112

Sectiunea a 3-a. Exigen{ele codificdrii aplicate conlinutului normatival constitu{iei................... .................. 1 14

Sec{iunea a 4-a. Propor'[ionalitatea ca principiu constitu]ional .......................123Bibliografie .................... 130

Capitolul IX. Principiul supremafiei constitufiei................ ............ 131

Secliunea 1. Consideralii privind conceptele de legalitate 9i legitimitate....... 131

Sec{iunea a 2-a. Principiul proporfionalitd{ii - criteriu de delimitarea puterii discrelionare de excesul de putere ..........132

Secliunea a 3-a. Definilia gi trdsiturile suprema{iei constitu}iei.....................737

$1. Conceptul de suprema{ie a constitu}iei................ .............. 137

$2. Fundamentarea gtiintifici a supremaliei constituliei ......... 138

$3. Semnificalii ale supremaliei constituliei ....... 139

Secliunea a4-a. Garun\ii ale supremaliei constituliei..................................... 140

Secfiunea a 5-a. Garantarea supremafiei Constituliei prin controluljudecdtoresc al actelorjuridice emise cu exces de putere

sau neconstitulionale...... ................... 141

$ l Scurte consideraiii privind delimitarea puterii discretionarede excesul de putere in activitatea autorit5{ilor statului ....147

$2. Competenla instanlelor judec[toreqti de a cenzttra actele juridiceneconstitulionale ............ ...........744

D(

n

af

t5

X Dreptconstitulional.Teoriagmerald;iinstituliiconstitulionale

$3. Competen{a instan}elor judecltoregti de a cenztraactele juridiceemise cu exces de putere.......... .....................747

Secfiunea a 6-a. Consecin{ele juridice ale suprema{iei constitu{iei................ 150

Sec{iunea a 7-a. Suprema}ia Constitu{iei gi aplicarea normelorconstitutionale de instantele judecdtore$ti................ .................151Bibliografie .................... 152

Capitolul X. Sisteme constitufionale contemporane.......... ............. 154

Secliunea 1. Noliunea qi clasificarea sistemelor constitutionale................. ....754Sec{iunea a 2-a. Sistemul constitulional al Regatului Unital Marii Britanii qi aI Irlandei de Nord....... ........... 155

Sectiunea a 3-a. Sistemul constitulional al S.U.A. ..................... 157

$1.Organizareasistemuluiconstitu1ionalamerican. ...............l57

$2. Orgarrizarea federali a S.U.A....... ................. 158

$3. Sistemul partidist al S.U.A. ....... 158

$4. Preqedintele S.U.A. ................... 160

Sec{iunea a 4-a. Sistemul constitu{ional al Franlei......................................... 161

$1. Preqedintele Republiclifuanceze ............'.....' 161

$2. Consiliul de Mini9tri... ............... 161

Secliunea a 5-a. Caracterizarea generalS a sistemului constitutionalal Rom6niei ...................162Bibliografie .................... 165

Capitolul XI. Evolu{ia constitu{ionall in Rominia .............. .......... 166Secliunea 1. Periodizarea dezvoltdrii constitutionale a statului rom4n........... 166

Sectiunea a2-a. Acte politice gi juridice cu caracter preconstitulional .......... 167

Secfiunea a 3-a. Statutul Dezvoltitor al Convenliei de la Paris......................769Secliunea a 4-a. Constitutia din 1866 ..................... 170

Secliunea a 5-a. Constitutia din 1923 ............ ..'......l7lSecliunea a 6-a. Constitutia din 1938............ ........-172Sectiunea a7-a. Acte constitulionale adoptate in perioada 1944-1948 ..........773Sec{iunea a 8-a. Constituliile romdne din 1948, 1952 qi 1965....."..... ........'-..775Sec{iunea a9-a. Acte constitulionale adoptate in perioada

22 decembrie 1989 - 8 decembrie 1997 ........',...... 176

Secliunea alO-a. Conlinutul normativ al Constitu{iei Romaniei din 1991 ....177Sectiunea a 17-a. Modificdri aduse conlinutului normativ al Constitu{ieiRom6niei ca urmare a Legii de revizuire din anul 2003 ............................... 178

Secliunea a 72-a. Consideralii generale privind monarhia constitu{ionaldgi republica in Romdnia ....................179

91. Consideralii generale privind forma de guvernimdnt .......179

$2. Monarhia constitu(ionald in Rom6nia .........,.182

$3. Republica in perioada postbelic6 (1947-1989) .................. 185

$4. Constitutia din 1991 gi forma de guvernimant...................................... 186

$5. Posibile solu{ii.......... .................187Bibliografie .................... 188

Cuprins

PARTEA a II-a. Drepturi, libertlfi qi indatoriri fundamentaleale cet5feni1or................ .... 191

Capitolul I. Drepturile, libertlfile qi indatoririle fundamentale -aspecte generale..... .............. 193

Secliunea 1. No{iune gi naturl juridica............. ...... 193

Secliunea a2-a. Sfera drepturilor omului qi cet5leanului ............................... 195

$1. Evolu{ia drepturilor gi liberta}ilor fundamentale................................... 195

$2. Corelalia dintre reglementirile inteme gi cele interna{ionale

privind drepturile fundamentale ale omului qi cetdleanului...........-..-... 197

$3. Clasificarea drepturilor qi libertdlilor fundamentale...................--......... 198

Capitolul II. Principiile constitufionale aplicabile drepturilor,libert5(ilor pi indatoririlor fundamentale........... -.....201

Secliunea 1. Principiile dreptului. Semnificafii filosofice 9i

constitu{iona1e.................. .................201

$1. Scurte consideralii despre principii in qtiinla qi filo2ofie......................201

$2. Aspecte de doctrind privind principiile dreptului..... .....'...203

$3. Dimensiunea filosofici qi constitu{ionald a principiilor dreptului......... 210

Sec{iunea a2-a.Universalitatea drepturilor, libertSlilor 9i indatoririlorfundamenta1e.................. ...................213

Secliunea a 3-a. Neretroactivitatea legii............ ..-.-214

Sec{iunea a 4-a.Egahtatea in drepturi a ceti{enilor ....................215

$1. Conlinutjuridic .....215

$2. Principiul egalitalii -rtncaz particular al propor{ionalitS}ii..................216

$3. ,,Echilibrul echitabil" - semnificalii constitutionale .............................218

$4. Interferen{a dintre principiile propor-fionalitd{ii 9i egalitd{ii injurisprudenla Cfiii Constitu{ionale............... ...................224

$5. Aqezarea justl a sarcinilor fiscale, un aspect particularal principiului egalitAfli .............228

$6. Examen de jurisprudenli a Curfii Constitu{ionale a RomAnieiprivind aqezarea justd a sarcinilor fiscale......... .................230

$7. Interferen{a dintre principiile proporfionditAtrii gi nondiscrimintuii ........231Secliunea a 5-a. Protec{ia cetS{enilor romdni in strdinitate ........236

Sectiunea a 6-a. Protec{ia generald a cetS{enilor striini Si apatti2i.................237Sec{iunea a7-a. Cetdleanul romdn nu poate fi extridat sau expulzat .............238

Secfiunea a 8-a. Corelalia dintre dreptul intern qi dreptul internalional .........239

Sec{iunea a 9-a. Documente juridice adoptate in cadrul Orgariza\ieiNaliunilorUniteprivindgarantareadrepturiloromului........ ....240

Secliunea a 10-a. Documente juridice adoptate in cadrulConsiliului Europei ...----245

Secliunea a Ll-a. Rolul judecltorului nalional in aplicarea

Conven{iei europene a drepturilor omului ............251Secliunea al2-a. Accesul liber lajusti{ie................. ..................254Secliunea a l3-a. RestrAngerea exercitiului unor drepturi................... ...........254

$1. Conlinutjuridic .....254

XI

X[ Drept constitulional. Teoria generald Fi institulii constitulionale

$2. Consideralii generale .................255

$3. Restrdngerea exerci(iului unor drepturi qi principiulpropo(ionalitSfii. Jurisprudenl6 constitulionali....... .........263

Secliunea a l4-a. Limite, restrAngeri gi derog5ri privind exercitareadrepturilor qi libertSlilor fundamentale .................. ...................264

Capitolul III. Inviolabilitnf ileSectiunea 1 . Dreptul la via{E, dreptul la integritate a ftzicd,dreptul la integritatea psihicil.... .......268

Sec{iunea a2-a.Libertatea individuald............... ...-269Sec{iunea a 3-a. Dreptul la ap[rare.. .......................272Secliunea a 4-a. Dreptul la libera circulatie..... .......272Sectiunea a 5-a. Dreptul la ocrotirea vie{ii intime, familiale gi private ..........273Sectiunea a 6-a. Dreptul persoanei de a dispune de ea inslqi. ....273Secliunea a 7-a. Inviolabilitatea domiciliului .........274

Capitolul fV. Drepturile gi libertifile social-economice qi culturale .................275Sectiunea 1. Dreptul la invdldtur6 .......275SecJiunea a 2-a. Accesul la culturi... ......................276Secliunea a 3-a. Dreptul la ocrotirea sdndtafii ........276Secliune a a 4-a. Dreptul la un mediu inconjurdtor sindtos........ .....................277Secliunea a 5-a. Dreptul la muncd qi protecfie sociald .....-.........277Secliunea a 6-a. Dreptul la grevf,..... .......................279Secliunea a 7-a. Dreptul la proprietate privatd .......280Sectiuneaa8-a.Libertateaeconomicd.''............Sectiunea a 9-a. Dreptul la mogtenire.................. ....................... 281Sec{iunea a 10-a. Dreptul la un nivel de trai decent ...................282SecJiunea a 11-a. Dreptul de a avea o familie...... .......................282Secliunea a 72-a. Dreptul copiilor gi tinerilor la protec{iegi asisten{5 socia15......... ....................282

Sectiunea a 13-a. Dreptul persoanelor cu handicap la proteclie sociald......... 283

Capitolul V. Drepturile exclusiv politice............... .............. 284Sectiunea l. Dreptul de vo1.......... .....-.284Secliunea a 2-a. Dreptul de a fi ales ............. ..........285Secliunea a 3-a. Dreptul de a alege gi dreptul de a fi alesin Parlamentul European.. .................286

Capitolul VI. Drepturile qi libertifile social-politice 288Sec{iunea 1. Libertatea conqtiin{ei. Implicafii filosofice gi constitulionale ....288

$1. ConsideraJii generale .................288

$2. Despre conqtiintS, lege qi libertate....... ..........289

$3. intelesuri juridice ale libertSfii de conqtiin]i .....................291

$4. Libertatea gAndirii, conqtiintei gi religiei in jurisprudenla europeand ......293Sectiunea a2-a.Libertatea de exprimare. Semnificalii qi implicatiifilosofice pi constitu{ionale ............. ......................296

$1. Continutjuridic .....296

268

Cuprins

$2. Reflec{ii privind fenomenalitatea social5 a omului .-..-.-...-297

$3. Refleclii privind semnificaliile constitutionale ale libertSliide exprimare .....-.--.301

$4. Unele aspecte de jurispruden!5 privind garantatea libertd{ii

de exprimare ..........302

Sec{iunea a 3-a. Dreptul la informa{ie ................. .....................-. 310

Secliunea a 4-a. Libertatea intrunirilor .............' ...-. 3l ISec{iunea a 5-a. Dreptul la asociere. .........-............. 311

SecJiunea a 6-a. Secretul corespondenlei.............. ...-...----...........312

Capitolul VII. Drepturile garan{ii -...........314

Secliunea 1. Dreptul de peti1ionare.................. .......314

Secliunea a 2-a. Dreptul persoanei vdtimate de citre o autoritate publici..... 314

Capitolul VIII. Aspecte din jurisprudenfa Curfii Constitu{ionale a

Rominiei privind protec{ia unor drepturi qi libertl{i fundamentale.............316Sec{iunea 1. Consideralii preliminarii ................. .....--................ 316

Sec{iunea a2-a. Accesul liber lajusti}ie..... ---.........377

Secliunea a 3-a. Libertatea individua15............... ...-324

Secliunea a4-a.Drept;.llaapfuate.. ........'.'.'...."....329Sectiunea a 5-a. Llbertatea de circula!ie..... ............ 333

Sec{iunea a 6-a. Dreptul lavia\Lintim[, familiald qi privatf,.......................--.336

Secliunea a 7-a. Secretul corespondenlei.............. .......--............. 339

Sec{iunea a 8-a. Libertatea de congtiinli ................ 340

Secliuneaag-a.Libertateadeexprimare.... .......'..'.....................342

Secliunea a l}-a. Dreptul la vot 9i dreptul de a fi ales.................................... 345

Sectiunea a l7-a.Libertatea intrunirilor.. .........-..--. 348

Secliunea a l2-a. Dreptul de asociere.. ................... 348

Sec{iunea a 73-a. Dreptul la grevi....... ........... " '. '. ' ' 35 1

Secliunea a l4-a. Dreptul de proprietate.................. ...................352

Capitolul IX. Aspecte din jurisprudenfa CEDO privind restrAngerea

unor drepturi qi libertifi fundamentale............... -....357

Secliunea l.Precizdriprealabile.... -....357

Secliunea a2-a.Drepfiil la via!i...... ..-...-................ 358

Secliunea a 3-a. Dreptul de a nu fi supus torturii 9i altor tratamente

sau pedepse inumane sau degradante........-......... .-.--...---.-.-......- 360

Sectiunea a 4-a. Dreptul la libertatea qi siguranla persoanei -..-.- 361

Sectiunea a 5-a. Dreptul la un proces echitabil-....- --.-..-.........-.... 361

Secliunea a 6-a. Dreptul la respectarea vielii prir-are gi familiale..-................ 363

Secliuneaa7-a.LibertateagAndirii,conStiinleiSireligiei-.--. -----367

Secliunea a 8-a. Libertateade exprimare.'.. --------..-- 370

Sectiunea a9-a.Llbertatea de asociere qi intrunire pa$nica----"----------------------. 37-i

Secliunea a l}-a. Dreptul la alegeri libere 9i corecte, olEranizale

la intervale de timp rczonab7le... ------- 377

Secliunea a l1-a. Dreptul la educalie --379

)fltr

Secliunea a 12-a. Libertatea de circulatie iE0

XIV Dreptconstitulional.Teoriagmerald;iinstituyiiconstitulionale

Secliunea a73-a. Dreptul de proprietate.................. ...................381Sec{iunea a1.4-a. Derogdrile... ............386

Capitolul X. indatoririle fundamentale........... ............388Bibliografie .................... 388

PARTEA A III-A. Institufia cetlfeniei ....393

Capitolul I. Cetlfenia ca institufie juridicl a dreptului constitufional.............395Sectiunea 1. Noliunea qi trlsiturile cet6leniei ........ 395Secliunea a 2-a. Natura juridicd a cet6leniei.. .........397Sec{iunea a 3-a. No}iunea de cetS}enie europeand ...................... 398Sec{iunea a 4-a. Dovada cetdleniei romAne ............ 398Sec{iunea a 5-a. Principii aplicabile cet6}eniei romdne .............. 399

CapitolulII.Dobindireacetifenieiromine...Sec{iunea 1. Dobdndirea cetS}eniei romAne prin nagtere ............401Sec{iunea a2-a. Cetd\enia copilului g6sit............ ....................... 401Sec{iuneaa3-a.RedobAndireacetd{enieiromAne ......................402Sectiunea a 4-a. Dob6ndirea cetSleniei romdne la cerere ...........403Sec{iunea a 5-a. Dobandirea cetS}eniei romdne prin adoplie. .....406Sec{iunea a 6-a. Cetdlenia de onoare .................. ....407Bibliografie .................... 407

Capitolul III. Pierderea cetifeniei romine............. ....409Sectiunea l. Retragerea ceti{eniei romAne .............409Secliunea a 2-a. Renunlareala cetdienia romdn6........ ................410Sec{iunea a 3-a. Pierderea cetS}eniei romdne prin adoplie .........412Bibliografie .4t2

Bibliografie generall 413

Capitolul IDreptul constitufional ca ramur[ de drept

Sec{iunea 1. No{iuni generale despre societate,

stat, drept, morall qi politicl

$1. Societatea

Omul este esenlialmente o fiin{a socialS, este produs al societilii 9i producdtor de

societate. |n cadrul social, omul intr[ intr-o multitudine de relalii sociale cu semenii s5i.

Unele din aceste relalii sociale devin raportori juridice dacd fac obiectul regle-

mentirii lor prin norme juridice.Din perspectiva juridicI, societatea este un sistem structural, implic[ o ordine, in

raport de care existS, se manifestS qi evolueazd qi al cirui con{inut poate fi juridic,

politic, moral, economic sau de altdnaitd.Ordinea socialS este o realitate ce are coordonate proprii, fIcAnd posibilI diferen{a

dintre societate caformd superioari de organizare existenliald uman6, iar pe de altd

parte, simpla colectivitate. Spre deosebire de orice formd de colectivitate umand

1t-amilia, grupurile sociale mai mult sau mai pu{in organizate), societatea se carac-

tei1zeaz1. printr-o ordine relativ stabili care este impusS, iar ca naturd este in primul

rind juridici. Se poate spune cd sistemul dreptului, ca ordine juridicS, este sistemul

srructurant al oricirei societd{i care asiguri coeziunea de sistem, stabilitatea,

individualitatea, dar gi posibilitatea evolufiei sale'

Pe de alti parte, societatea este realitatea dreptului, mediul care justifici 9i legiti-

meazA sistemul normativ. De aceea, nu concepem dreptul ca o realitate normativlabstract6, ci numai ca drept al unei anumite societ5li in raport de care se gi manifesti.

Norma juridici reglementeazdrelalii sociale care, in acest fel, devin relalii juridice.

Participantii la raporhrile juridice sunt subiecli de drept, iar continutul acestor

raporfuri sunt drepturile qi obligaliile consacrate sau recunoscute de legi. Prin urmare,

degi fiecare dintre sisteme, juridic qi social, are o relativd autonomie functionald qi

evolutivd unul fa!6 de celdlalt, re{inem aspectul esential conferit de corespondenla

biunivocf, dintre drept gi societate sau, altfel spus, mediul social: societatea implicd

ordinea jutidicf,, firir de care sistemul social nu at putea exista, gi condilioneazS', de

cele mai multe ori, determind specificul qi conlinutul sistemului judiciar, conferind

realitate dreptului. Pe de alt[ pafte, dreptul, cu toati autonomia sa sistemic[ qi

funcfional6, nu poate fi conceput decAt ca realitate social[, fiind in acelaqi timp

instrumentul prin care statul, unic creator al dreptului, conferb socialului ordinea

juridica pentru ca sistemul social sd poat6 exist4 funcliona 5i evolua.

Realiiatea dreptului, inleleasi ca realitate socialS, implic6 un raport de adecvare a

dreptului la mediul social, care exprimd gi o contradic(ie unilaterald, in sensul cb

o Ta.a generald

dreptul, sistemul norrnativ eristeni Ia un anumit moment istoric, poate contrazicemediul siu, adic5. socieatea. dar societatea nu poate contrazice dreptul ca ordine gi

structurd a sa, ci, mai mult ii determini conlinutul.In acest context poate fi inleleasa semnificalia unei constituJii ca aqezdm|nt

politic gi juridic al unei societali- adica principalul factor de configurare a ordiniisociale prin toate componentele ei: politic. economic, cultural, valoric qi, nu inultimul r6nd, prin definirea omului ca individ gi persoani, dar prin forma abstractdconferitd de subiect de drept in cadrul diversitalii raporturilor sociale, inclusiv celedintre individ qi stat, guvernanli gi gur,ernali.

$2. Statul

Exist5 rapofturi de intercondilionare intre societate, stat gi drept, in sensul c5"

societatea este mediul in care statul gi dreptul se manifestd, conferindu-i acesteiaorganizarca qi ordinea necesari pentru ca o simpld colectivitate sd devind o formd deorganizare socialS.

Prin urmare, societatea qi statul apar gi evolueazd impreuni, orice modalitateconcretd de organizare a unei societdli neput6nd fi decAt una statald. Expresia,,socie'tate^organizatd statal" exprimd corespondenla dintre stat qi societate.

In aceast5" acceptiune largd, statul concretizeazd societatea, conferindu-i o orga-nizare ca sumd a trei elemente: teritoriul, populalia gi suveranitatea sau puterea.Societatea organizatd, devine in acest fel stat (tard), care la rAndul sdu se individua-lizeazd, prin caracterele gi atributele consacrate de constitutia fiecdrei {dri.

Statul este, in esenla sa, exprimat institulional ca forma supremd de autoritatepoliticd care creeazd, ordinea social6. Altfel spus, statul este puterea de stat care lardndul ei este intotdeauna politicd, adicl orientatd qi exercitati spre realizarea unuiscop general, care intr-o societate democratic[ nu poate fi dec6t interesul public. inorice societate democratic5, statul este puterea orgarizatd a poporului. Puterea, caelement constitutiv, exprimi ea insdgi intreaga fiin!5 a statului, la fel cum gi celelaltedou5. elemente constitutive, teritoriul gi populalia, poartl in sine realitatea societiliiorganizati statal.

Referitor la rela\ia dintre stat qi putere qi rolul statului ca factor de organizaresocial6, statul poate fi conceput prin propria sa structurd gi ordine. Este ceea ce inliteratura de specialitate se considerd a fi accepliunea restr6nsl (uridicl) a statului.Din aceastd perspectivi statul apare ca formd organizatl" institu{ionalizatd a puteriipolitice, aceasta din urmd avAnd ca titular poporul intr-o societate democratic5.

Hans Kelsen, principalul autor al teoriei normativiste a dreptului, sublinia cdstatul poate fi considerat o ordine juridicd de constrdngere, o putere de comandl gi

are o voin{d proprie, distinctl de cea a indivizilor gi situatS deasupra lor. Astfel, se

explicd deosebirea in statut juridic dintre guvernan{i qi guvemali.Existi o relalie de interconditionare intre stat gi drept. Cele doud realitd{i de

suprastructuri sociale au apf,rut deodati gi din aceleaqi cauze. Statul creeazi dreptul,iar dreptul delimiteazd, configuralia gi limiteazl ac{iunile statului. Acest din urmdaspect legitimeazd principiul supremaliei dreptului in raport cu statul, specificconceptului de stat de drept care sti labaza constitulionalismului contemporan.

Dreptul constitulional ca ramurd de drept 5

Existd o situalie paradoxald, in sensul c6, degi statul este unicul creator aI

dreptului (nu pot exista norme juridice care sd nu fie, dupd caz, create, recunoscute

sau consacrate de stat), totugi sistemul de drept iqi impune autoritatea sa existengiali

statului creator, astfel incAt intr-o organizare Si func{ionare institulionali a statului,insSgi legitimitatea acestuia ca putere de comandd qi organizare sociald a puterii este

conferiti de drept, in mod deosebit de normele constitulionale, care in esen15

reglementeazd. raportwi sociale fundamentale privind instaurarea, exercitarea 5i

menlinerea puterii.Statul gi dreptul au un caracter istoric, materializat in tipurile de stat: sclavagist,

reudal, socialist qi capitalist. Structura gi funcliile statului au evoluat dar esenta sa a

rimas aceeaqi: o putere de comand6 gi un instrument de organizare asocietilii umane

prin intermediul dreptului.

$3. Dreptul

Norma juridicd reprezintd condifia absoluti pentru existenla unui raport juridic.Deci un raport social devine unul juridic, deoarece una sau mai multe norme juridiceii atribuie o asemenea semnificalie.

Totodata, norma juridicd este condilia imanent?i a dreptului qi elementul siuprimar. Aceasti relalie dintre norma juridicl qi drept implici in prealabil o dublS

delimitare:- delimitarea dintre regula de drept qi alte reguli sociale;

- delimitarea dintre regula de drept gi comportamentul de fapt.

Multitudinea relaliilor interumane demonstreazi tocmai evolulia qi gradul de

dezvoltare a societdlii in care acestea se manifestd. Diversitatea rela{iilor sociale

impune totuqi respectarea unor reguli de comportare de citre persoane, adoptarea

unei anumite conduite, respectarea anumitor norne.Norma juridicd poate fi definitd ca o reguld de conduitd, generald, obligatorie Si

impersonald, instituitd sau sanclionatd de stat, care este adusd la indeplinire fie de

bundvoie, fie la nevoie se apeleazd laforla coercitivd sau de constrdngere a statului.

Normele juridice sunt diverse prin conlinutul gi forma lor, ele fiind elemente ale

unui ansamblu organizat, care este sistemul dreptului. Normele juridice sunt ,,pdr!i"in raport cu sistemul de drept considerat ca ,,intreg", dar in acela;i timp constituie qi

.,subsisteme" in raport cu propria structurA (1. Deleanu, Drept constitulional $i

institutii politice, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 2001, p.52).Dreptul reprezintd totalitatea normelor juridice, noffne care, deqi reprezinti o

diversitate prin conlinutul qi forma lor, se constituie ca elemente ale unui ansamblu

organizat, care este sistemul dreptului.Normele juridice se grrtpeazd in institutii juridice qi ramuri de drept.

Institutiile juridice reprezintd totalitatea normelor juridice care, fiind grupate pe

criteriul unui obiect de activitate, ii asigur[ unitatea gi permanenla, de exemplu,

institulia juridici a proprietd{ii, institu{ia juridici a cisdtoriei etc.

Ramurile de drept reprezintd o grupare mai largd de norme juridice qi de instituliijuridice legate intre ele prin obiectul lor comun de reglementare gi, in subsidiar, prin

unitatea de metodi folositi in reglementarea relaliilor sociale respective.