Nr. 151 Din 26.11.2013

Preedintçde edir Consitik local tehn.Iooi

J'It['tt'ttI

:TIQ

privind aprobarea Planului de actiune impotriva potuärii apelor cu nitrati provenii din surse agricole

Consitiul Local at orauIui ComAneti, jude$ut BacAu, Intrunit In edin4a ordinarA din data de 26.11.2013;

Avánd In vedere: - Referatul nr.523328/19.11.2013 al Compartimentului Protectia mediului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului oraului Comãneti privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluarii cu nitrati provenii din surse agricole; - Adresa nr.7708/30.07.2013 Inregistratã la sediul institutiei noastre sub nr.42473/05.08.2013 a Directiei pentru Agricultura Bacau; - Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de a4iune pentru protectia apelor Impotriva poluarli cu nitrati proveniti din surse agricole; - Avizele favorabile ale comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al orau1ui Comaneti;

in temeiul art. 36 atin.2 tit. a) i at art. 45 din Legea administra;iei publice locate nr. 215/2001, republicatä, cu modificärile i completArile utterioare, adopta nrmätoarea

Art.! Consiliul Local al orau1ui Comanefli aproba Planul de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, conform Anexei care face parte integrantä din prezenta.

Art.2 Prezenta hotarâre se va comunica Institutiei Prefectului judetului Bacau, Primarului oraului Comaneti, directiilor i serviciilor interesate, pentru ducere la indeplinire.

Contrasemneaza, Secretar

jurist Daniela Chirilá

;LsDaMrflitLliJ

Planul de actiune pentru protectia apelor mnipotriva poluärii cu nitrati provenifl din surse agricole

Informa(ii Generale: Pe valea mijiocie a Trotuu1ui, la poalele munçilor Tarcãu din Carpaçii

Orientali, la capätul de apus al Depresiunii Dãrmäneti se aflä oraul Comaneti, centru minier i forestier. Potrivit ultimelor noastre date, orau1 se Intinde in lungimea Vaii Trotuu1ui Intr-un teritoriu administrativ de 6.386 ha, din care intravilan 1.101 ha i extravilan 5.285 ha Localitatea Comaneti a devenit ora In anul 1952 având In componenta sa douä sate: Verme$i i Podei — Podina, i apte cartiere: Zãvoi, Leorda, Supan, 5ipoteni, Laloala, Sublaloaia, Lunca de Jos.

Localizare: Oraul Comaneti este un ora de ordin mijlociu in judeçul Bacau i se

situeazä In partea de Nord -Vest a judetului pe drumul national 12A One$i - Palanca, urmând cursul Trotuului, care faciliteaza I oraz4.

legàturile organice de P1 U

interconditionare cu I Fit4n

celelalte localitaçi ale • lien

K - . jude;ului. omanes ru Oraul Comaneti face

S SE ri.iac2 nucW

Ij#e;i

parte din Regiunea de Dârmn A P

Dezvoltare Nord Est. Din punct de vedere a!

1rgu Cc GuM Va..

aezârii pe harta t

/ Va Se&a geograficà a Romaniei , -I

I

oraul Comäne$i poate fi ft

SIAn lcova

determinat intre urniatoarele coordonate - I geografice: la 46° 26' latitudine nordica i 26°26' longitudine esticà, având o altitudine intre 501 m — 1349 m i este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotu. Oraul Comaneti are acces pe cale feratã, find la la 75 km de Adjud i 42 km de Ghime, dar i pe osea find la: 58 km de Bacau - DN 2G, la 22 km de

Tg.Ocna - DN 12A, la 75 km de Adjud - DN 1 1A §i la 82 km de Miercurea Ciuc - DN 12A. Oraui este 0 aezare intramontana tipicã, Cu Ufl relief deluros §i colinar, destul de accidentat, dominat de rama muntoasã cu o altitudine de 500 - 1349 m ce —1 inconjoarã.

CONDITII GEOGRAFICE, GEOLOGICE $I CLIMATERICE: Oraul Comane$i este situat In Depresiunea geografica Comane$i - Darmane$i, pe Valea Trotuului §i este Inconjurat la Nord de Muntii Goman, Ia Est de Muntii Berzunti, la Sud de Muntii Nemira i la Vest de Muntii Tarcaului.

Forme de relief: Contactul cu muntele este tranant In vest §i nord-vest unde depresiunea este dominata de vârfurile Piciorul Arsurii (1049 m) §i Laioi;a (1046 m), precum i Culmea Berzuntului In est, Care se

Inaltã cu peste 300 m deasupra celor mai Inalte dealuri. Orau1 Comane$i s-a dezvoltat In marginea exterioara esticä a Fi1u1ui Carpai1or Orientali, In depresiunea formata la sud de confluenta Asau-Trotu, depresiune prelungita in aval, pe Trotu, pânã In zona Därmãneti-Dofteana. Din punct de vedere geomorfologic, vatra orau1ui se dezvolta In principal pe terasa inferioara a raului Trotu§ §i In seCundar pe paleoalbia pârâului Urmini i pe terasa medie din vecinàtatea

acestui pârâu. De la mnceput vom mentiona cà teritoriul pe care se dezvolta localitatea prezintã conditii hidro-geotehnice favorabile pentru constructii i dezvoltAri gospodareti. Valea Trotuu1ui are o desehidere ce depaete 2 km la nivelul liniei neinundabile In sectorul Comaneti §i Därmäneti. Totalitatea teritoriului intravilan al localitatii cuprinde fünctie de litologia terenului §i conditille geotehniCe, urmãtoarele zone:

1. zona A Albia majorã i Lunca inundabilä 2. zona I Terasa inferioara 3. zona M Terasa medie 4. zona D Dealurile subcarpatiee premontane

2

aluviuni grosiere i chiar din stratele stâncoase ale rocilor

Râul Trotu are In general o albie majorä bine conturatä cu maluri stabile construite din

Re(eaua hidrograflcd( din care cu potential energetic): Resursele de apä de suprafaa (râurilpârâuri/lacuri) de pe teritoriul localitAtii Comaneti suiit: Ran! Trotu

Pârânl Laloaia

Garla Morii Chivoiu Pârãul Sec Agachi Supanel Supan

ig1aMare Leorda Busuioc Gloduri Groapa Corbu Valea Seaca Pâraut Tisa

3

I Tanase Lapo

L Craciuneti

Aezarea administrativä a oraului Comäne$i se Intinde pe cca. 10 km In lungul väii Trotuului. Hidrografia zonei e dominata de râul Trotu, thu cu un bazin hidrografic mare i deci cu perioade de debite foarte man. Dintre afluentii Trotuului cel mai important cu un bazin hidrografic de 24 km In avalul teritoriului administrativ este pârãul Supan. Rãul Trotu are o albie dezvoltata, unitara i rectilinie. Afluentii au albii reduse iar pantele mad de scurgere scad brusc la intrarea In

albia majorã a Trotuului, fapt ce favorizeaza producerea inundatiilor locale. Apele râului Trotu sunt Incadrate de clasa apelor bicarbonate cu un grad mijlociu

de mineralizare intre 200-500 mg/i. Debitul Trotuului §i a afluen;ilor importanti este In medie constant, 30 % din debit provenind din pânzele freatice ale bazinului superior a! râului Trotu, din precipita;iile in zona montana in perioada calda a anului, care au fost frecvente pãnà In urmä Cu doi ani cãnd tara noasträ a inceput sã se confrunte cu o secetä neobinuita pentru poziia ei geografica, precum §i din topirea zapezilor primãvara. Debitele medii lunare (pâna acum doi ani) minime au avut probabilitatea de 80% in cazul unui debit de 1,20 mc/s §i 95% pentru un debit de 0,886 mc/s ( masuratorile au fost realizate pe sec;iunea Goioasa-Aga). Debite maxime se produc de regula primävara (aprilie-mai) §i provoacä topirea zapezilor In zona montana, combinata cu ploi. In timpul marilor viituri, nivelurile pot cre$e cu 3-3,5m pe râul Trotu i 2,5-3m pe afluençi, producând inundaçii locale. Legat de regimul scurgerilor trebuie sa avem in vedere §i debitul solid care este determinat de formele de relief §i de litologia acestora. In zona Comaneti scurgerea solida Inregistreazä valori Intre 0,1 t/ha/an §i 0,25 t/ha/an. Turbitatea apei este redusa cu valori medii de 100 g/mc.

China: Tinand cont de linia izotermicä ( linie ce unete puncte cu aceeai temperaturä) ce trece prin dreptul depresiunii Darn aneti-Comaneti, clima oraului este temperat-boreala de munte. Elementele componente ale climei sunt: temperatura, precipitatiile i vanturile, dupà care se poate determina clima. Depresiunea Darmaneti i valea larga a Trotuului cu frecvente inversiuni de temperaturä, imprimà o

notà deosebitä In climatul montan. Datorità aezärii, dinamica atmosferei find mai moderata, cantitatea precipitatiilor este mai redusa 600-700 milimetri axival. Temperatura se caracterizeazä printr-un regim moderat al oscilatiilor temperaturii aerului, prin amplitudini termice anuale cuprinse intre 10 °C - 12 °C. In ultimii ani s-au Inregistrat veri secetoase cu temperatuni pãiia la 38°C, pe când iernile In general sunt rãcoroase, mnsä cu dese inversiuni de temperatura. In mod obinuit pe vai se localizeâza masa de aer rece §i umed, in timp ce cãtre culmi §i chiar pe culmi predomina timp senin cu soare §i temperaturi mai nidicate. Umiditatea aerului fund intre 80-90%, jar vântul dominant este pe direc;ia de la N-V la S-E. Un alt aspect al circulaçiei atmosferice la munte este acela al vãnturilor foenice, iar In p44ile munçilor notri bate vântul dinspre Nemira.. Täria vãiiturilor este de 2 grade (date mnregistrate de Ocolul Silvic Comaneti). Local se semnaleaza brizele de munte §i de vale, de actiunea càrora este legata In jumätatea calda a anului formarea deasupra culmilor muntoase a norilon ,,cumulus". Norii §i ceaa reprezintA primele forme de condensare a vaporilon de apà din atmosfera. Apari;ia norilor cumuliformi este legatà de circulatia brizelor. Pe timp frumos, aproape in fiecare zi la amiazä, culmile Inalte ale muntilor sunt Inconjurate de nimburi de non ,,cumulus". Si ceçurile sunt legate de activitatea brizelor, ca rezultat a! acumularii In timpul noptii, a aerului rece de pe culmile inalte pe fundul vailor i depresiunilor, care pierd mai greu caldura câtigatã in timpul zilei. Dupä rasaritul soanelui, odata cu Inceperea circulaçiei brizei de vale, c4urile se pun §i ele in micare i se urcä spre culmile i vârfurile matte, dând na$ene la nori cumuliformi §i chiar la precipitatii. Dacä ceturile urcä spre vârf, e senm de ploaie, jar daca dispari, nu va ploua. Furtuni §i inundatii Inregistrate in decursul timpului - debitele maxime se produceau de regula primävana (aprilie-mai) §i prin topirea zapezilor din zona montana, combinata cu ploi. Vara ploile torentiale alimenteaza bazinul hidrografic. In timpul marilon viituri nivelunile pot cnete cu 3-4 in pe Trotu i 2,5-3 in pe afluenti, producãnd adesea inundatii locale. Probleme fac torentii mici, care traiisportã caiititäti marl de aluviuni pe care le depun la piciorul pantei obturand albiile §i producãrid revàrsãri. Regimul debitelor este In directa legatura cu regimul scurgerii.

Soliti:

Tip de sot suprafat a

textur a

Observatit

flgp_j - Lm/LN localizat pe versajiti, potential de spalare a azotului cätne nesunsele de apã Enodosol - LN/LN

Aluvioso! - LN/LN localizate pe vai, terase, au permeabilitate buna si potential de levigare a azotului

catre resursele de apa Eutnicambosol - Lm/Lm

Preluvosol - LA/LA localizate pe terase, platou, câmpie, cu permeabilitate redusa §i potential micde Luvosol - AL/LA

5

Plan awl - LA/AL

LAIAL Vertosol - LA/LA Stagnosol -

localizate pe vai, apa freatica la mica Gleiosol - LA/LA adancime si potential ridicat de levigare a

azotului cätre resursele de apä Alte tipuri de

6386 ha - so!___________

-

Potenfialul de produqie al solurilor, utilizând o tehnologie medie In regim neirigat pentru principalele culturi agricole, se prezintä astfèl:

Cultura Nota de bonitare*

Productia maxima (kg/ha)**

GRAU 57 4.576 ORZ 56 5.478 PORUMB 54 5.936 FLOAREA SOARELUI 45 2.220 SOIA 53 3.206 MAZARE 57 2.915 FASOLE 57 2.117 SFECLA DE ZAHAR 52 43.141 CARTOF 34 24.083 RAPITA DE TOAMNA 57 1.866 1NULEI 52 1.057 IN FUIOR 48 4.947 LUCERNA 51 35.649 TRIFOI 54 24.521 PASUNI 56 16.215 FANETE 43 12.363

* Conform studiilor pedologice din baza de date a OSPA * * kg/ha = nota bonitare x kg produs pe punct de bonitare* * *

Sursa: Studiul privind determinarea zonelor de potential a zonelor geografice si a marfelor brute standard unitare pentru intocmirea pro iectelor din cadrul màsurii 3.1 - Investitii in exploatatii agricole din PNDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie §i Agrochimie - ICPA Bucureti i Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrara - ICDEA, 2003. Nivelul productiiilor realizate este In deplina concordança cu tehnologia aplicata. Prin tehnologii de cultura superioare, productiile realizate pot mnregistra creteri mnsemnate.

UTILIZAREA TERENULUI AGHICOL: Pe teritoriul orau1ui Comänefli utilizarea terenului agricol, conform datelor

fI.irnizate prin raportãrile statistice locale, se prezintà astfel: - arabil: 425 ha; - päuni: 1633 ha; - finete: 635 ha;

- vii: 2 ha. Suprafeçele cultivate i produciile obçinute la principalele culturi agricole In anul 2010 la nivelul oraului Comäneti:

Cultura Suprafaça cultivata

Productia

Total tone Kg/ha

GRAU - - - ORZ - - - PORUMB 88 240 2727 FLOAREA SOARELUI - - - SOJA - - - MAZARE - - - FASOLE - - - SFECLA DE ZAHAR - - - CARTOF 70 620 8867 RAPITA DE TOAMNA - - - 1NUILEI - - - 1NFTJTOR - - - LUCERNA 147 5100 34694 TRWOI - - - PASuNI 1633 17963 11000 FANETE 635 9525 15000 VII 2 8 4000 LEGUME 55 791 14382

STRUCTURA EFECTWELOR DE ANIMALE:

Specificare Greutate Numärul de animale I päsäri

(categorii de animale pe corlorala In specii)

medie gospodariil In ferme TOTAL (Kg) e populatiei

BOVINE 892 Vaci pentru lapte 500 536 - - Vaci pentru lapte 600 - - - Juninci gestante 450 20 - - Juninci de 12-18 luni 350 100 - -

Viçea de 6-12 luni 250 87 - - Vitel de pâna la 6 luni 100 65 - - Taurala 12 luni 375 84 - - Taur adult 900 - - - PORCINE 138 Scroaffi 175 6 - - Vier adult 200 - - - Pucel sugar de pânà la 8 säpt.

10 - -

Purcel Intarcat de 2-4- luni 35

17 - -

Grasun 70 115 - - CABALINE 263 Armãsar 600 5 - - lapa i cal castrat 600 58 - - Mânz de peste 2 ani 500 162 - - Mânzde 1-2 ani 400 38 - - Mânz de 6-12 luni 300 - - - Mânzdepânäla6luni 150 - - - OVINE 5582 Oaie mama, berbec, batal de 12 luni

60 2466 - -

Miel de 3-5 luni 25 470 - - Mioarãlal2luni 50 2556 - - Berbec i batal 100 90 - - PASARI 5830 Wind outoare adultà 1,8 3326 - - Wind adulta destinatA sacrificärii 3,2

227 - -

Pujdecame 1,6 354 - - Curcani adulti 13 136 - - Curci adulte 7 1175 - - Rätaadulta 3,5 239 - - Gâsca adultA 6 373 - -

Sursa: .mnregistrãrile statistice i registrele agricole din anul 2010

1 Activitäfi principale - obliga;ii ale autoritátii administratiel publice locale: in scopul aplicarii Programului de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, orau1 Comaneti realizeaza urmatoarele activitäti:

a) mntocmete lista exploataiilor agricole care detin animale §i care utilizeaza Ingrãflminte organice In scopul productiei agricole la nivelul localitAtii, cu obligaia revizuirii anuale a acesteia (Anexa 1). Termen: 31.12.2013. Ráspunde: Ec. Viorel Miron - primarul localitá;ii'

b) calculeaza efectivul de animale In echivalent UVM i presiunea exercitatã de azotul provenit din Ingraflminte organice la nivelul localitaçii, pe exploatatii agricole, Cu

obligaia revizuirii anuale a acestora, sub Indrumarea tehnica a OSPA (Anexa 2). Termen: 31.12.2013. Rdspunde: Ec. Viorel Miron - primarul localita7iL

c) asigurä informarea fermierilor (proprietari/administratori ai exploataçiilor agricole) cu privire la Codul de bune practici agricole i Programul de ac;iune pentru protecfia apelor Impotriva poludrii Cu nitraf i din surse agricole i pune la dispozitia acestora once mijloace de informare in acest scop (ghiduri, brouri, pliante etc.). Termen: permanent Ràspunde: Ec. Viorel Miron - primarul IocalitdfiL

d) aduce la cunotin;a fermierilor (proprietari/administratori ai exploataçiilor agricole), prin once mijloace de informare/comunicare, prevederile legislaçiei In domeniul protec;iei mediului: - obliga;ia detinerii unui plan de actiune la nivel de ferma care asigurä aplicarea celor mai bune practici pentru managementul dejecçiilor animaliere provenite din ferma/gospodania individuala; - obliga;ia aplicarii masurilor din planul local de ac;iune de cãtre toi fermierii, persoane fizice sau juridice/grupuri de persoane fizice sau juridice, deçinatori de exploatatii agricole (ferme comerciale, ferme familiale, gospodarii individuale) care desThoara activita;i de creterea animalelor §i cultivarea terenurilor agricole; - prevederile dispozitiei nr. emisã de primarul localitaçii i anexatä la planul local de ac;iune, cu privire la sistemul de colectare, depozitare i procesare a gunoiului de grajd din exploatatiile agricole care nu necesitä acord de mediu (sistem comunal In platformà amenajatä, sistem individual conform specificatiilor telmice din sau o combinatie a celor doua sisteme); - obliga;ia detinatorilor de exploatatii agricole care, potrivit legisla;iei In domeniul mediului, necesitä acord/aviz de mediu cu privire la depozitarea i procesarea gunoiul de grajd conform conditiilor stabilite de autoritatea locala pentru mediu. Planul de management al gunoiului de grajd din exploata;iile agricole se va elabora sub Indrumarea tehnicà q OSPA Bacàu pe bra studiilor agrochimice elaborate periodic, la interval de 4 ani. Termen: 31.12.2013 yi permanent Ràspunde: Ec Viorel Miron - primarul Iocalita7iL

'Primarul comunei/ora.u1ui/municipi1ui

2. Amplasarca §i dimensionarca spatillor de depozitare a gunoiului de grajd: Amplasarea i dimensionarea spatiilor de depozitare a gunoiului de grajd (platforme comunale sau sisteme individuale) se face cu respectarea urmàtoarelor norme specifice:

a) NU se amplaseaza sp4ii pentru depozitarea gunoiului de grajd: - In zone cu risc de inundatie; - In zone cu apä freatica la mica adâncime (mai putin de 2 m) - In zone cu precipitatii excesive; - In apropierea padurilor, (amoniacul degajat In atmosfera este toxic pentru arbori, In special pentru speciile rainoase); - la o distança mai mica de 50 in fa$a de locuinçe i resursele de apä potabila. (In cantl in care nu este posibila respectarea acestei distan;e, se va amplasa la cel mai departat punct In aval de sursa de apa); - a distança mai mare de 100 in fa;a de zona de protecie a cursului de apã;

b) dimensiunea platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabile$e in ftincçie de cantitatea de gunoi, calculatä conform anexa 5, avand In vedere urmatoarele conditii; - grosime maxima depozitare de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce Inseaninä cä pentru fiecare m3 de gunoi trebuie preväzutä o suprafaça netä de 0,5-0,75 m2; - suprafaa tota!ä pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie sà fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafata netä. Estimarea spa;iului necesar de depozitare are in vedere numarul de animale, se utilizeaza urmatoarele valori privind producçia zilnica de gunoi (inclusiv a$ernutu!) pe cap de animal i vo!umul gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal i se calculeazà conform anexci 5. Termen:/ permanent Ràspunde: Ec. Viorel Miron - primarul localita;ii.

Gràdinariu Andrei - inspector mediu. Politia Localà a oracului Comànecti

Proprietarii/administratorii/reprezentan;ii exploata[iilor agricole.

3. Perioada de interdictic In aplicarca Ingràflmintclor organice iIsau minerale: Perioada de interdicçie in aplicarea Ingraflmintelor organice i/sau minerale pe terenul agricol, pe tipuri de ingrasaminte si culturi, conform programului de actiune, sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1 - Perioada de interdictie In anlicarea InQräsàmintelor

Tipul culturii i modul A

Inceputul Sfâritu1

Tipul de Ingraflmânt de utilizare a tcrcnului perioadci de perioadci de (arabil, pauni) interdictic

interdictic Ingraflmânt organic Teren arabil i päuni

___ 1 noiembrie 15 martie

solid Ingräflminte minerale i Culturi de toamnä 1 noiembrie 1 martie

10

ingrãflminte organice Llichide/ semilichide

Alte culturi 1 octombrie 15 martie Päuni 1 octombrie 15 martie

• NU se aplica Ingráäminte organice§i/sau minerale pe terenul agricol In perioadele de interdicçie §i in perioadele cãnd riscul de percolare/scurgere la suprafata este mare. • Se va respecta cu strictete CALENDARUL perioadelor de interdictie pentru aplicarea Ingraflmintelor pe terenuri agricole (anexa 6). Term en: permanent Raspunde: Ec. Viorel Miron - primarul localitàfit

Gradinariu Andrei - inspector mediu. Polifia Locala a orayului Comàneyti

Proprietarii/administratorii/reprezentanf ii exploatafiilor agricole.

4. Aplicarea IngräaminteIor organice fl minerale pe terenul agricol: Aplicarea Ingràflminte!or organice i minerale pe terenul agricol se realizeazA cu

respectarea urmätoare!or RESTRJCJII: a) pe terenuri in pantã:

- NU SE APLICA INGRASAMINTE, In mod deosebit dejecçii lichide când sunt prognozate precipitaçii abundente; - Ingraflmintele aplicate se incorporeaza In sol imediat dupà ap!icare (maxim 24 ore), la adâncime mai mare (nu superficial); - In functie de panta terenului uti!izat ca arabil, se recomanda meninerea culturilor de toamná sau a culturilor acoperitoare pe suprafaça de: - minim 20% din suprafata, pe terenurile arabile cu pantä de 2-8%, - minim 25% din suprafaça, pe terenurile arabile cupantA de 8-15%, - peste 30% din suprafaça, pe terenurile arabile cu pantä peste 15%; - !ucrari!e agricole se vor efectua conform tehnologii!or de uti!izare a terenuri!or In pantA (Intoarcerea brazdei In amonte, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de nivel etc.);

b) pe terenuri saturate cu apA, Ingheate, acoperite cu zapada: - NU SE APLICA ingráflminte de naturá anima!à; - aplicarea Ingraflmintelor pe astfel de soluri se face numai cãnd umiditatea este la nive!ul capacitã;ii de camp pentru apá (so!ul retine durabil apa, dupà ce umiditatea In exces a fost drenata); - ESTE INTERZISA depozitarea gunoiului In zonele inundabi!e; - fertilizarea soluri!or cultivate cu orez se face cu 2-3 zi!e mnainte de inundare §i numai cu Ingraflminte cu azot aminacal sau amidic;

c) pe terenurile situate in vecinàtatea cursurilor de apã sau a captäri!or de apä potabi!a, unde sunt instituite zone de protectie in scopul asigurArii .protec;iei a!biilor, ma!urilor, constructiflor hidrotehnice §i imbunataçirii regimu!ui de curgere al apelor, conform art. 40 i anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996 actualizata (tabelul 2).

d) pe terenuri cu pajiti permanente (pauni, ranete): - cantitatea MAXIMA de azot care se poate aplica pe aceste terenuri este de 170 kg/ha/an sau In acord cu recomandarile din studiul agrochimic; - aplicarea Ingräflminte!or se face de regula primävara, In perioada permisA (chiar daca unele specii pornesc In vegetaie la temperaturi mai mici de S °C);

II

aplicarea Ingraflminte!or se face dupã precipit4ii abundente, la 3-5 zile dupä

coasä sau pãnat. Termen: permanent Rasp unde: Ec. Viorel Miron - primarul localitd(ii.

Gràdinariu Andrei- inspector mcdiii. Pol4ia Localà a orcqului Cománeyti

Proprietariii/administratorii/reprezentanfii exploata(iilor agricole.

Tabelul 2 - Zone de nrotectie sanitarä si hidrogeo!ogicä Latimea cursului de apä (m) I -

alte spccificatii Latimea zonci de protectic

(m) A. Cursuri de apd regularizate:

sub 10 2 10-50 3

peste 50 5 B. Cursuri de apá neregularizale:

sub 10 5 10-50 15

peste 50 20 C. Alte situa(ii: Cursuri de apä Indiguite Distança dig-ma! (daca este mai mica de

50 m) Lacuri natura!e 5 m, la care se adauga dupä caz alte zone

de protectie (sanitarä, hidrologicä, terapeuticà etc.)

Lacuri de acumulare Intre nivelul normal de retentie i cota coronamentu!ui

De-a lungul digurilor 4 (spre interior) De-a lungul canalelor de derivaçie de debite

3

Baraje 20 (mnjurul br) Borne microtriangu1aie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate masurã debite

1

Foraje hidrogeologice de retea nationala 1,5 B. Fâii de proteefie: Pentru terenuri In pantä peste 12% (panta medie bbocubui fizic)

1

Penn terenuri In pantà pânà la 12% (panta medie a bbocubui fizic)

3

12

NOTA. • Zonele deproteqie se másoará asifel: a) la cursurile de apä, Incepánd de la limita a/b iei minore; b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu; c) la alte Iucrári hidrotehnice, de la limita zonei de construc,tie. • Zona de protec(ie sanitará la instala;iiIe de allmentare cu apá se stabile9'te de autoritatea publicà centrala In domeniul sänätáf ii. • ESTE INTERZISA utilizarea IngràcàminteIor de once fel In zonele de pro tec(ie instituite In condqule Iegii

5.Aplicarea IngràäminteIor cu AZOT: a) aplicarea Ingraflminte!or minerale cu AZOT i a Ingraflmintelor organice

solide, lichide sau semilichide (gunoi de grajd, compost, alte Ingrãflminte organice) pe terenul agnco! (arabil, pauni, rane;e) se face conform recomandarilor din studii!e agrochimice, având In vedere: - doza recomandata, in acord cu starea de aprovizionare a solu!ui cu elemente nutritive, cultura i specificul acesteia, producçia planificata, tipul de sol i caracteristicile acestuia; - epoca optima de aplicare, In acord cu cerin;ele plantelor, perioada de semänat, perioadele de interdictie; - metoda de aplicare, In acord cu tipu! de IngrAämãnt, caracteristicele so!ului, utilizarea irigàrii etc.

b) pentru exploatatiile agricole care practicã agricultura in sistem irigat i care necesità cantitati mai marl de azot decat limita maxima admisa - 170 kg/ha/an provenit din ingraflminte organice i minerale, este OBLIGATORIE intocmirea i respectarea planu!ui de ferti!izare.

c) exploatatiile agrico!e care nu detin un plan de ferti!izare, pãnà !a e!aborarea acestuia, vor aplica Ingràflminte organice i minerale In doze maxime conform standardelor stabi!ite In tabele!e de mai jos: • pentru terenurile cu pante mai mici de 8% standardele privind cantità;ile maxime de ingrãflminte cu azot (minerale + organice) care pot Li aplicate pe teren sunt prezeritate in tabelul de mai jos.

Grâu Porumb Alte F!oarea Cartofi

Sfeclade Legume Pa boabe cereale soare!ui zahar

KgN/ha/an KgN/ha/an KgN/ha/an KgN/ha/an KgN/ha/an KgN/ha/an KgN/ha/an KgN 120 130 100 100 140 170 160 1 1

pentru terenurile cu pante mai mari sau ega!e cu 8% standardele privind cantitAçi!e maxime de Ingrãflminte cu azot (minerale + organice) care pot Li ap!icate pe teren sunt prezentate in tabelul de mai jos.

I Porumb F Alte I F!oarea Cartofi

I Sfecla de I Grâu I I I

boabe cerea!e soarelui zahar Legume PA

13

F 90 1 80 I 80 I 80 1 90 1 120 1 100

Este 1NTERZISA curãarea utililajelor de administrare a Ingrãflmintelor de once fel In sursà de apà de suprafaa sau In apropierea acestora. Termen: permanent Ráspunde: Ec. Viorel Miron - primarul localita7ii

Gradinariu Andrei- inspector mediu. Poll; ia Locala a orau1ui Comaneti

Proprietarii/administratorii/reprezentanpii exploata1tiilor.

6. Reducerea pierderilor de azot din Ingrääminte: In vederea limitarii pierderilor de azot se recomanda i urmàtoarele màsuri:

- utilizarea unor culturi cu cretere rapida, care consumã surplusul de azot In primàvarà i se utilizeazà ca Ingrààminte verzi; - introducerea in rotatia culturilor a celei de-a doua cultura Wsau culturi intercalate; - amplasarea dupa culturi leguminoase a unor plante care valorifica mai bine azotul rAmas in so!; - evitarea mentinerii solului ,,ca ogor negru i curat de resturi vegeta!e", indiferent de perioada din an prin diverse masuri cultura!e (mulci vegetal, culturi de toamna, benzi Inierbate pe terenurile in pantA, amp!asarea oricãror culturi In scopul mentinerii solului acoperit cu vegetaçie); - limitarea !a strictul necesar a lucrãri!or mecanice ale solului.

7. Documente de evidenta - gestinnea nutrientilor: Documente!e de evidenta la nive! de !oca!itate/exp!oatatie agrico!à (anexa 8)

trebuie sà cuprinda: a) suprafaça !oca1itaçii/exp!oataiei; b) registrul nutriençi!or la nivel de 1oca!itate/exp1oataie (Anexa 3); c) presiunea manifestata de Ingraãminte1e organice de origine animala la nivelul

exp!oatatiei agricole calculata conform coeficienti!or de excretie (Anexa 3); d) epte!u! 1ocalitaçiiIexp1oataiei, pe specli i categorli de producie, identificarea

i Inregistrarea acestuia, registrele de evidenta a efective!or, precum i perioada de timp In care animalele sunt mençinute In ferma;

c) pentru fiecare teren cuprins in cadru! exp!oataiei: - tipul i cantitatea oricàrui Ingraflmâxit chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot coninuta i data aplicarii; - tipul i cantitatea oricàrui Ingraàmãnt organic aplicat pe teren (aiml decat ce! !ãsat de animale Insai) i data ap!icarii; - pentru fiecare tip de IngrAflmânt organic aplicat, a!tu! decât Cel lasat de animale Insäi, se va preciza natura acestuia (gunoi de grajd, urinã, must de gunoi de grajd, dejecçii lichide, dejecii semifluide - pàstoase, ingraflminte organice lichide, nàmol de cana!izare) i In special animalele de la care provine; - tipul oricãrei culturi, data la care a fost semànatã i data recoltArii;

14

1) cantitatea oricàrui tip de Ingräflmfint de origine animalà i natura acestuia (gunoi de grajd, urinã, must de gunoi de grajd, dejectii lichide, dejectii semifluide - pästoase, Ingräflminte organice lichide, namol de canalizare/epurare, compost) livratlexpediat din exploatatie, data efectuarii livrarii precum §i numele i adresa beneficiarului;

g) standardele privind cantita;ile maxime de Ingrãflminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren Term en: permanent. Ráspunde: Ec. Viorel Miron - primarul localitáflL

- proprietor, administrator. - exportator gunoi. - importator gunoi.

8. In expIoataiiIe:

productia de nutrienti este mai mare de 170 kg azot/ha/an se vor lua mãsuri de distribuire a surplusului de gunoi cätre exploatatii agricole (profil zootehnic/vegetallmixt) ce permit un import de nutrienti din Ingraflminte organice. Termen: permanent

Rãspunde: Ec. Viorel Miron - primarul localitq7it - proprietar, administrator.

- exportator gunoi. - importator gunoi.

9. Efluentul provenit din silozuri: In cazul fermelor care produc §i utilizeazä siloz pentru hrana animalelor,

efluentul provenit de la culturile Insilozate este unul din cei mai concentrati §i nocivi poluani din ferma. Masurile care trebuiesc respectate In spaii1e de Insilozare a furajelor verzi sunt:

a) silozul §i tancul (bazinul) de stocare a efluentului trebuie amplasate la o distan;a de minim 10 in de cursurile de apA, pentru a preveni o poluare accidentala;

b) cäptuirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbtia efluentilor formati si mnsilozarea ftirajelor la un continut de materie uscatã de peste 250/0;

c) silozurile vor fi acoperite pentru a nu patrunde apä de precipitaii; d) podeaua compartimentului de Insilozare va fi impermeabila, uor Inclinatã

(panta de 2%) pentru a asigura scurgerea efluenhilor de siloz In tancuri (bazine) de stocare, de Capacitate2 corespunzätoare §i rezistente la coroziune acidä;

e) Inainte de a proceda la o nouA Insilozare, trebuie executate lucrari de Intretinere pentru a asigura etaneitatea silozului;

2 - Pentru silozurile cu 0 capacitate mai mica de 1500 m3 tancul de stocare a efluentului trebuie sa aibä o capacitate minima de 3 m3 lafiecare 150 in3 din capacitatea silozului.

- Pentru silozurile cu o capacitate mai mare de 1.500 m3 tancul de stocare trebuie sa aiM o capacitate minima de 30 In3 plus I in3 pentrufiecare 150 m3 din capacitatea de insilozare;

15

1) alte obligaii ale fermierilor cu privire la gestiunea efluentilor de siloz: sà nu supraIncarce silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apärand

cràpäturi prin care efluentul de siloz sä se scurgä necontrolat; când este nevoie, sä pompeze efluentul colectat In bazinul subteran Intr-un bazin

suprateran de capacitate mai mare In care sã fie stocat efluentul singUr sau in amestec CU

tulbureala colectatä de la animale. Cat timp ftirajele rãmân Insilozate, efluentii §i apa de precipitatii de pe acoperiu1 silozului trebUie colectate i depozitate corespunzätor;

este OBLIGATORIU sã se monitorizeze cu atentie (zilnic in prima perioada de la insilozare) nivelul efluentului din tanc §i sà goleascä tancul la intervale de timp regulate.

g) in cazul Insilozarii furajelor verzi In baloti Inchii ermetic, se respectã urmatoarele norme: - sà baloteze furajele la un continut de substanta uscatã de peste 25%;

sà depoziteze Si sa manipuleze (sã deschidalIndeparteze Inve1iu1 balotilor) balotii la cel putin 10 in fatä de cursurile de apä; - sä colecteze scurgerile de efluençi care provin de la baloçii depozitati pe suprafata fermei;

sà verifice ca scurgerile de efluenti din balo;i, dupä Indepartarea Inve1iu1ui acestora, sä nu ajungã In sisteme de drenaj sau cursuri de apä.

10. PaunatuI fiber i mentinerea animalelor pe päune: In cazul päunatului fiber i mentinerea animalelor (ovinelor) pe päune pe timpul

noptii, locul de innoptare (tarla) va avea suprafata de cca. 2 m2/pentru fiecare animal jar timpul de stationare a târlei pe aceIai bc este de 4-5 nopti. Termen: permanent pe perioada pacunatului tY men; inerii pe pàscune a animalelor pe timpul nopf ii. Ràspunde: Ec. Viorel Miron- primarul localit6fli. Gradinariu Andrei- inspector mediu.

Proprietarii/administratorii/reprezentanpii exploatafiilor Pol4ia Locala a orcqului Comanecti

11. Pastrarea documenteLor de evidenta ale autoritatii publice Iocale/expLoatatiei: Once document de evidenta a UAT/exploatatiei se pästreazã OBLIGATORJU pe o

perioadä de 5 ani de la ultima Inregistrare efectuata in document. Term en: permanent Ràspunde: Ec. Viorel Miron- primarul localit6tt

- proprietar, administrator, reprezentant - exportator gunoi. - importator gunot

12. Bilantul de azot la nivelul orauIui: La sFaritul anului agricol se va realiza BILANTUL DE AZOT la nivelul localitaçii

a exploatatlilor agricole ce fac obiectul planului de aciune. Bilantul azotului se va

16

realiza Impreunä cu OSPA Back, pe baza datelor Inregistrate la primãrie i exp1oataii agricole.

Bilantul azotului, definit ca diferenta intre cantitatea de azot introdusa in sol sub forma de Ingräflminte organice si cea extrasa din sol prin prodUc;ia principala 51 secundara a culturilor agricole, este conform anexei unitare de cal cu! pe care o detine OSPA. Calculul bilantului de azot se efectueaza la nivelul oraului/zonei critice/exploatatiei agricole. Termen: permanent Ráspunde: Ec. Viorel Miron - primarul local itá;ii. Gràdinariu Andrei- inspector mediu. -

Proprietaru/adm inistratorii/reprezentan; ii exploata,tiilor.

13. Revizuirea Planului local de actiune: Planul local de actiune va fi actualizat ANUAL sau ori de câte ori von fi

Inregistnate modificari pnivind efectivele de animate, supnafeçele de teren pe care se va aplica gunoiul de gnajd sau alte reziduuri organice cu potential de fertilizant pe tenenuri agricole, alte modificari care impun masuri 5i termene cuprinse In planul local de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din sunse agricole.

14. Transmiterea documentelor: Toate documentele initiate sau actualizate se vor tnansmite ANUAL la Dinecçia

pentru Agnicultura Judeteana (DAJ) i la Oficiul de Studii Pedologice i Agrochimice (OSPA).

15. Finantarea activitatilor: Activitatile mentionate la punctele 1-14 din prezentul Plan de actiune, precum §i

alte activita;i vizând implementanea Prognamului de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluArii cu nitraji din surse agricole la nivelul unitäii administnativ-teritoriale/exploatatiei agricole, vor Li finaiare dupa cum urmeazä:

Nr. . . Activitate/actiune Valoarea Sursa de Responsabil crt. estimata finantare

1 Informarea cetàtenilon cu privine la Planul local de 30001ei Buget local Grädinariu actiune Impotriva poluarii Andrei apelor cu nitrati

2 - - - - 3 - - - -

Total - - -

17

16. Anexele tehnice 1-6 constituie instrumente de lucru pentru implementarea Programului de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole la fivel local i fac parte integrantà din prezentul plan de actiune.

Planul local de actiune asigurã punerea In aplicare a masurilor prevazute In Programul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluãrii cu nitraji din surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 221983/GC/12.06.2013 a Comisiei pentru reglementarea nitratilor in România, in temeiul art. 6 aim. (1) din anexa la HG nr. 964/2000, la nivel de imitate administrativ-teritorialalexploatatie agrico.là.

Preedinte de edinta, Contrasemneazã, Secretar

jurist Daniela Chirilä

Intoemit Compartiment Medlu Insp. Gradinariu Andrei

18

E

I- C) - -

C c C)

4' 0)

— N- $ > C) a

0 ('3 C C)

'(V co U)

'(V a 0 CD co

cc co

co co

LO

t 41? m U)

D ('3

C) 0 a — 0

o 51-

- (0 (\1

0 0 0)

13 q C

('3 2 CV 0

C x •- C o •5 C D (V - - - - - - -

8 U

('3 C CD C CD q - C4)

CD 'a

C4)

D ('3

- 5 q U)

(/) ('3

C oga

0 — a,

a CL

0.0 0 0 -

*1_a (V 0a' t

0 0 0 — I- — cc,.! .2

0 o I—

Z

LOW CV a) C CV

N 'CV > C) a > C

Anexa 2 a Plan

Conversia efectivelor de animale in UVM

Categoria de animale/päsari Greutatea

corporalã medie (kg)

Coeficientul de conversie In

UVM

Efectivul de animale/pâsãri

(capete)*

Echivalent UVM

BOVINE Vaci pentru lapte 500 1 563 563 Vaci pentru lapte 600 1,2 0 0 Juninca gestantã 450 0,9 20 18 Junincã de 12-18 luni 350 0,7 100 70 Vitea 6-12 luni 250 0,5 87 43,5 Vital la 6 luni 100 0,2 65 13 T6ura§ la 12 luni 375 0,8 84 67,2 Taur adult 900 1,8 0 0

PORCINE Scroafã 1 175 1 0,35 1 6 2,1 Vier adult 200 0,4 0 0 Pucel sugar de pânã la 8 sãptãmâni 10 002 0 0 Purcel mntãrcat de 2-4- luni 35 0,07 17 1,19 Grãsun 70 014 115 16,1

CABALINE Armãsar 600 1,2 5 6 lapa §i cal castrat 600 1,2 58 69,6 Mânz de peste 2 ani 500 1 162 162 Manz de peste 1 an 400 0,8 38 30,4

MOnzde 6-12 luni 300 0,6 0 0 Manz de pãna la 6 luni 150 0,3 0 0

OVINE Oaie mama, berbec, batal de 12 luni 60 0,15 2466 369,9 Miel de 3-5 luni 25 0,05 470 23,5 Mioara la 12 luni 50 0,1 2556 255,6 Berbec §i batal 100 0,2 90 18

PASARI

Gaina outoare adulta 1,8 00036 3326 11,9736 Gãina adultã destinatã sacrificãrii 3,2 0,0064 227 1,4528 Puidecarne 1,6 0,0032 354 1,1328 Curd adulte

*Curcan 13 0,026 136 3,536 *Curc6 7 0,014 1175 16,45

Rãtã adulta 3,5 0,007 239 1,673 Gâscà adultà 6 0,012 373 4,476

* se introduc datele privind efectivul de animale din exploatatie, pe categorD (calculul se realizeazâ automat)

't00400nc'l000O It 00000zoN-OOO N

000w -Or COW 0 C4 00) It)

ol

r000000N -Ott NV C Ct E 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

s c- 0

C0C0

LU 00 N 4

Ce) CNr N-CNC4 —

cOWC.JN -O0N -0N -OCO0WO4 LU&) O0N-CCoC'l 6 N C NO0)WW0O0c0O00Co

O - CJ 000000000

0) 00qOOO000 0 o,..dd000d66d000d660000d00ódd

!

C0C0

0000000)000rO - -

- o .2 W LUV. o wm LU wo 1-C)

-

S ---

oo (O ZN 0) C) (N C) C4 LU 000 o .2 m -'-,,r 06060000

fltSE000000d 0 000d

000 00 (0 0) 0000 0 C) N- CD 0 N 0 0) 00 N r (N ' 00 0 (0000 LU 0(00 Ce) Ce) 00)0 00 t LU 000)0LUQO000(0OOfl0r'JOt0 OO)CO0)N

<0 N. 0 LUCO 0) rCN C C) U) CO N- C'4C4 N-rv

co.G SRc OJD ZN -(N, -(o00oN -N -,- - nr\J00000o000

E$'' 000000000 or 0000600 00 000000 6d60000dd66dod 66O6

c w 3 N Ct

0000000O0000W0LU&)00000rrr < (000, -000rOOc000000 CO C4 0N -0,00N.N -r LU

e C C) 0 0 LU 0 W N- N 0 0 CD 0 CO 0 0) 0 0 LU 0 0 Ce) N- LU

t m LU

N 0C.J 0 U) CDZ)Ce) 0) 0) C) N. CD (0 (0

O

oG t

o 0N -0N -O0)000WN- U)U) 000000000 N C (t 000000000000000 00000000000

Cu0 N Ut - c q ._LULUIJ)II)UDUDLULULUIflUDLUUDUDUD ZflUD IflLULULUUDUDIOUU

w 0 t C) C) CO Ce) Ce) C) C) C) C) C) CO C) C) C) C) Ce) C) CO C) C) C) C) C) C C) C) E N 0

0

N-

o o'' 0OO© oo

o N C LUN- 00 (0 0

U) 0

N-r) C U 0 00

CD0)C) D

O C? t.?t>t~ .? - o. O&) 0O0-0&) CCtC

C OCQOC

o.aoS b > hOEE EEECEE EcEcEc

. 0O - oOOoO 0

CnO OrO flOOO

0) OO(tCU

" 'ja !n0I o oo-sss28E2222S '5I c

0(N N

n <0

I

0) N-

CC N

0) LO

CV) CV)

LU CV)

N 0)

CD r

0 0

ci) - 4 Co

4

0 2 '3 a

a) a) E Co

a a CD :2 -o '3 CL

0

co a) C') 2

= C co w .2 (U C

Ui _j w a o —J Q w I.-. a o 2 E C W 0

2W .2

o ° 0) Co

o s U- 0

- -w z to

CL io m Ui (o'z

<0 co 'Co .9

a Co

CL

o Oct cc

Cc

0- .2 '0 'in 00

- - t 00 CL CL

C)) Coo tt 00 CC

CC

CC 00

22 o.a E4

I

z — 2

CD s gz = , F- C '— C .- '— U) U)CV)rIfl

W)l

CO F- CCV) — z

ci) 0) U) CV) C

E5 r -03CVfl0)0 C C U) U) CV) M r U) F- CV) 2== JO)0 CV)CV)

U) (S4

'O F-N C (0 0

m CD 0

C 00 .— F- C 06 C N fi P — CV) lU

00

CV) F- 0) CV) — z Or

00 CM

F- F-

CC CNfl 00 LU .-ô U),U)r100)0)N C C U) 0) 00 0) CV) 0) C fi

CV)U) NF -CV) F-fl

S N 'O

CCitt CU Co CU CO Co Co

0) 0) a a 0) 0) C 0)

4

C)

E Co

.3 w 0

Im LU —J C, w o 0 - C z

"C C a, CD Co 0 o

.2 E

Co .3 Im So NC)

-0 uJ= _>a _JO >-JC,

-Co

-w oQ a 2< j•5 o COC

Q ,2 C CC)

2w S

000)

0- o 0

CD a 'C E — CL 2 Co 0

M.

zi

M — r - 0)

r - r (0

0 U) N-

I C-4

Ct t U) C E a C.)

N. (twc 6) •0 Er

c 0, o o o o 0 0 CN

L.. 0) -

0 0) - C) Cl) N-

o N-

r U)00

Cl) r øCUo WOC

m -OC Ct,Ct

o 2 Ooa vc 'Cu 0 Ca

CN C) (0 C) C '- CN

r - 0) (0 O (0 0)

'Ct a q c 0) O.J q

0) s o c U)

a -b S 0 0 C 0 0 0 C 0 0

p 0

o o 0 0 0 0 0 0 0 C o o 0 0

0 0 0)

Li) U) 0)

Li) C 00 Li) 0 r N.

0)

ct Ct O -D 0 E

0 C 0

(0

C 0) 00 00 00 N-

6) 2 ,co Co U) Li) Li) Li) U) Lb Li) Lb U) U)

(0 (0 C C (0 C C (0 (0 C o) C') 0) 0) Cl) 0) çf) (fl

0 O.Jr

Lb C C 00 0 0 00 0 '- CN O.J N 0) fl c' Lb Ct

0 gctc (V

0 0

--

0 0 ES0, fl- •FZt

E O.J CN 0) (N fl

I 2 c Oac a) a) 5 CCØ, c 0 0_.O 00 Ct) 0 U) -o coo o 5o

.c0 co -ow

52oa5o 0 o U.9 5v6 t N Cca) .— c • 'c' ' c CcC ' 0, — ccc •ë'

0 - (N C C ,, cc CLID

Z ----

'Cu Go C C

£0) C (t0 =

DtCu.0

-o -o •g °i

-o Cu c0 C Cu 0 0 c QtQ)Q) a)Cucj Cq) ODdJ °CVCa)

_G, =

QOWq)() OO),C --S c(U.> 04t 'b5Pa -DC CCt) t ccu°-0 0 = cm cc 0

0 D M cc e DD w

- z m s m 0 cc

W cc N o 1<nn...<

o'0CV -ø' ''V cZo0onC '0D CoEflCoCo <E CU o'søS

Ct - t .2t

CD, CD o S = 4. -, I-

rro 0 0 —0 0 0 0 0 0 0 0 U)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 000

co -IT (1) Lb CD (N co co Lb 0) C') Lb C') (N (O

r (N (N (N C')

r (N 0) CN C (N 0)

CD CD Lb - IT C') C') (N CD 0 C 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 6 o o o o o do 00

o o C C C C C C C C C C 0 Soc Go 00 Go 00 (0(0 0)0) LO LO CIN r r

o o C C C 0 0 0 0 C C 0 C (OW a 0, N N a 0, 00 a 0,

a It) It) Lb Lb Lb It) Lb It) It) Lb Lb Lb U) CO CD CD CD CO C C C C C CD CO C - C') C') C') C') C') C') C') C') C') C') C') C') C') I

cc ) CID

Or It) It) (Y) r

C 0 CN 0 r

(N r

It) C C') Lb Lb LU CID

Lb It) Lb C') (N CN Lb -IT ICU

—J CID

IS D co

o C Lb C It ) CD

C r

0 Lb C '- (N C') CN

Zuj

05 :2 0 0 Cl) < o C) t w J2 co 5D:5P=0 to

C C ë' g -! L ! Ø E ' ar,= d5' 0 N

IL CID

C wt 0 z

uJ , Ku a ' (V c — (0 —

— CD a- a (0 c

(0 -o co o -o c 0 0 2 CjO CS 0 0. ) 00uj0o 0c 00 Dca,D .5 C

a) co CID C . C e -E o -E o (V%_Rppw oG)D o

D

C®(V Co GC)'t '! i; W'

tcUOC tEo

0) 'Ct

C S 'ctc 'vo == ICU

co ° 000Lo° co 0 00 o c c.t CC =•= t(V =jjj<> =_( 'C6 ct®mVarE (I) =L-J

oO-

= _C (V L_cOeogo 0 -a -aø -a GJ EE<<< -

CID nO0,t -o c0c a0c —16 °' C C00 S9S 5000OD- <00 <ovOa-

'S O0 I., 9 CID

-o > 0

-o B 2 Co 0 'Ct

0 co F- -, >

'03 tn £Et

q 4 t) cc

E — agLOt)

co oC'E V 0

(5 0 0 0 (N 0 0 0 0 0 0 0 V c) c) IL)

LU

0

C) a. c u < c a - U)

>< C) N- cc o N- to 0) Cl) LU (N - (N (50) WV (N 0) r 4t C) 0) (0 Cl) ,- C) co

0 6

(N C

(N 000

0 0 o

0 0

r 0

1 c

0

a 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ft2 - cuo

000 0 000U) OCLU 01011)0

2 LI) (N N- co m co co

m cu (N 0) C4 m C4 U) C

-oo . Im

(N ION NN

0) CC C 0 C 0 0 L 0 C LU 010100 Ocvt 0 q, - C 0

(50) cc E U) m 01 0)

'- —

00. = 0 t0 U) Lb LU LO LO Lb Lb LO U) LU LU LU

"Cu Im 'cu (0 CD (0 CD to to (0 to (0 to (0 CO in0 t) C) C) C) c) Cl) Cl) C) C) t) C) z

0 C) (N N- LU co '- cli

-- Lq 0

E cu 0) 0 0 C) Lb

= - 0 CD W a Co 0QW 0WO®O0O WQWO C tint WV (0 r t WV Wt WV W Ct WV (0

o a) IN ccvccvc' 0__ ccvccUccUc' 0)E tL-O CU (DWaWC (DDWC000C OQOQC

I- - II,

IM 0 (0 0 1 C

z cc.

ui !w2 C g C I.-

2 W CU2 (5Qr ccv Cm aW CC

cu cW N 0 t 3 00 w = D cu IL co co 0

Va, CD tm Co t

Q — (5t C— 9- CUt r

o wØNcc g(5 a (0 w a) C V WWq>

o ' -D cu m a) co CC WWW wtE (5 Co (tcvLCt cu 0) =

9H CD W

a E cooSE - , pf2op taFF Ct W'- -0 cVQCVCVW W, QcV , U)'mU)CUOOO

IL U) a <CaQoOtOWcC < ato -°C C

w

LIU

cu Ctcv

00 0 (1) C.> (00) (OJ _______

Ui z > 0

'<U CU

0 cu

0 LOCt) CL F

CU

i d asCU'<U 0c (00= a

o a a 2a CU

C 0

U 'CU 2

a2 CU0

2 CU 2 O'Ct2

(0 C

CUcw25 _0) - CUG) F

CD go 'CU R CU 'CU t C

= CD

z E CL CL cu --

co c -E F

2c q, o_ r F

= t-

0 -CU = E

-- U) = C.-O CU

z CL

U)

CU;

2 2

U) 0- •? ; .

0 E 0 a.-'m c a CU

0

04 0 U) N- C'J 00

('4

0 0 U) 00 C) ('4 N-

C.) 0 0 CO N- .-

CN Cl) It o o 0 0 o 0 0 0 6 66 6

(N U) 0 Cl) ('1 N- 0 U) (N Cl) (N U)

(N

o o 0 0

U) U) U) U) (0 (0 (0 (0 c) c) Cl) c)

U) U) U (N (N

2 2 72 w0 00U)0 CD 0 00 D000 DO)

R 59OR OR CCU CCUCCU CCU = o

== 0000) 0)

o CD to 0

E E E E 2 22 2

(0 0' C < C

= '(U CU o F... 0

jmii

Ct CU

V

U) o

C) 3ronnr CU as

CU U)5a

CUtOC -RjOEX

-fl OL E

V CU

00= U) E a a C)

CO 0 CU

U

S a2 CUD

--

2

S O,o C

_C) - cu a) F CC

F

2 CD

N CO = co

CU cp 0 F

-E 250 OND cC)

= L

0.JCU = a = — •- '- 0) -

CD = o.0 CU

ii

z E CL

CD

- w_5 E 'CL 5 2 0 -o

CD 0- CU 2 -c c

'<V C) a

0

'CU N- 0 0 (N 0 (N 0

EEu a>Sa N- II)

0 0

0 0

CO N

0 0

0 0

N- cc

0 o

0) 'ei-

0 0

.- a a N- 0 0 fl 0 (N 0 'M cu coE ~ E

(N co

g--a -o -o

0 CU 0 r 0 0 CO 0 10 0 10 0 0 0) 0 0 ' 0 0) 0 R q 0 r 0 0 0 0) 0

•C Ct Ct)4:u-w C r 0 0 10 0 0 (N 0 ' 0

co I-. 0 cwo

0 CL c . 'Ct - 0

—Ca CL

10 E 10 CO - -- Cl) co 0 (0 (0 (N (N (0 0 0 0 0

EE W 0 0 0 (0 0

CD 0 W I W I W I W

t 2 0 S 0 00 0 0 0 00)

a2 0) a 0 0 0 0 (C) r

coo

CO 0 0 CD 0 0 (N 0 co 0 a> co (N N- 0

I 10

r CD

CO N-

-

0 O,cto co 0 -

CU 'i CO

-

—

)ct 'Co E - = =

co - 666 0 0 0 00

co E t)C

E

- a> ,co

co 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 E°Ro co co m co co co CO CO = -o -- 'c b. Z '—Ca

co

N- CO Lb Lb 0) LO N- r r co co (N

-

Xiz 0 0

r 0

(0 0

(0 0

CO 0

10 0 0

r 0 0

< 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ct CU 0 °-a 0 0 a a

E 0 0 0 0 0 0 0 co _C

E - -

- -

U -NV

= 79 -rct_o. 0 w 0 E - w5o oöo

VWtW..$ $L_2 co

._$2 VWVW VWV S t -

N co t5 co bR62, V.-

00 00

co

U*'Ct i?cU C) o CO 0 0 1_W 0 L 0 g 0003 01

oo 0 (1) 0) (1) 0 (1) (9

- 0-- ) 1• CD

CM a (0 C Etc CM r

N-- .-'C z ca

0

- -

co - - - - -

Im m Ct a

Ct co co co m

0

ac --

- 0 V Ct cu V

E a) CL cu a)

Iq_ M S— 0 co

Xc

Ca-

40

Ii

Anexa 6 la Plan

Planul de fertilizare (model)

COMUNA Ferma, exploata$ia agricolã, proprietar

Tarlaua Numärul Suprafaa; ha

Parcela cadastralä Numärul

_____________________ Suprafaa; ha DATA ARATURTI

Denumirea culturli Cultura din plan Suprafata; ha (producia planificatä) Productia principalä (kg/ha)

Produc;ia secundarä (kg/ha) Numarul 1 2 3

Parcela de fertilizare Suprafaa; ha TIPUL DE SQL P 1 ALUVIOSOLCOLUVICMEZOGLEIC

Valoarea medie a Humus; %

(AIISB)*100 SB; me/100 g sol Ah; me/ lOOgsol

indicilor agrocliimici pe Indice azot; In

parcela de fertilizare AI; ppm K; ppm Azot total; % Azot nitric N-NO3; ppm

Azot aminiacal N-NH4; ppm

Rezerva de N mineral; kg/ha Amendamente t'ha

total Iingráflminte organice tlha

total Azot (N)* Kg/ha s.a.

Total kg Fosfor (P205) Kg/ha s.a.

Total kg Potasiu (K20) Kg/ha s.a.

Total kg PRODUCTIA OBTINUTA (kg/ha)

t/ha Amendamente total

Data aplicarii Vha

Jingräflminte organice total - Data aplicarii

Awl (N) corectat cu: - Total kg kg/ha N mineral

Kg/ha s.a.

V. Data aplicarii Kg/ha s.a.

Fosfor (P205) Total kg Data aplicarii Kg/ha s.a.

Potaslu (K20) Total kg Data aplicarii