,Iati norod infelept 9i stiuto_r, neam mare este,acesta".r) DacA,sanguis martirum semen christianorum" a fost in vJacuritedintdi ale cre,stinismurui, atunci asarturire uimitoare d.i" lu"n-gorod, biruinfa striruciti dela Brest-Litowsk, purroiuriu sangerom6nesc vlrsat pe toate fronturile _ de tupia ua ti ,!nranladrepturilor acestui neam, va fi chezigia unui viiior'n'li uun"Cercetitorul superficial nu va ve'deir mdna lui nu,in"r.uin rdsboiul acesta :1r.^" imprdgtiat jale aproap.-O.Ju' ,ou,uneamurire pSmdnturui. Daci este Durnnezeu si-Dumnezeu oi-riguegte lumea, cum a putut si vini asupra omenimii acestpotop de s6nge, care inghite atitea viefi omenegti, p.O"pr.ltuat6!i prunci nevinovafi, vtrduvegte at6iea femei, 'ii-lpl;ii"uf

at'tor bitr6ni? Dacr 'este

pronie cereascil. .u,n a" ii'saouiuatdta pustiire de monumente de artd, de licaguri de piogresgi de Iumini? Dar crestinul, care privegte evenimentele la Iu_mina. credinfei, isi .rra iduce aminte de cuvintel" .f. -i"lripturi,

"De-l vei cdutir pe."l, .r: va. -aflir !ie, gi de_l vei ;ArAJ';e eLte va pSrist p6nd in sf6rsit" r) gi va recunoagte ci rumea deazi l-a pdrdsit pe Dumnez'eu, cr,'vrdnd sa se fLriceu""l'ru,nu,pe acest pdmdnt, a uitat de vieata de veci, netin6nd

""ure Aucuvintere scripturii: nNemernici suntem inaintea ta Ei siriini,:."_t:lt

pirinlii nogtri, ca umbra sunt zitele ;;;;;";;'p'emantgr.nu _este stare,,;s) _ deci cu dreptate a venit usupr.u noastrisbiciul acesta lnfricosat.

- - 9i nu vr6nd str-se rdsbune ne cearci Dumnezeu, ci n,ez-biciuegte ca sd ne intoarcem, si ne intoarcem, si ne deschi_dem ochii, sd ne vedem gregaiele trecutului gi si ne inOr"pta*,$i pronia preainfeleapta i tui Dumnezeu igi va ajunge scopul.Drept cd e mare sece,rigul morfii, daimare e gi secerisul m6n_tuirii. Rdsboiul acesta u ornoiii multe trupuri, dar a l'viatmulte suflete. Chiasch i m b a re a u u rr

"t" u'l "l'

j'ff :,. lrTi':i::t _l;'il:, ti,";'fi;#

ninati de veninul necredintei. Cei cari au trdit in tranpee, nespun ci acolo nu sunt.ateiiti, tofi, cred, nimeni," u"tl"i"Lg,.pe- cel evlavios, nimeni nu se lndoegte in posibilitatea minu-nilor' Nu e militar, care si nu poarti ra grumaz cruciuriti orivreun amuletl rntr'atdta se deosebesc nu*mai "a un"i-1i""*avreun amulet simplu, cumpdrat cu l0 bani, iar celalalt im,"rlet

J3L1.L: ::_q Nr. 15. CUL'IURA CRESTINA \ trl Pag. 455._--- _: it{ ,._ "rnarna ori sofia, cAnd i-a atdrnat de grumaz amuletul, auschimbat sufletul ostagului, i-au dat credinfd.

Nu se pot prevedei cu siguranli toate urmirile rtrsboiului,.una insi da: duptr acest rdsboiu omenimea va cluti mai cu'adins pe Ziditorul s5u, va duce o vieali mai slnitoasd, mai.rnorald, mai cregtineascd.

Agi fiind, sI ne plecdm genunchii inimii, precum odinioarl'Solomon in biserica din Ierusalim gi-a plecat genunchii tru-pului siu, zicdnd: ,,Auzi rugf,ciunile slugii tale si ale noroduluiiteu.(.1) Auzi-ne pe noi cari ne rugim pentru sinltatea gi vieafaindelungattr a bunului gi milostivului nostru impirat gi regendi spor bun armelor lui, ,,ci impdratul nidtrjduegte spre Dom-nul 9i intru mila celui inalt nu se va cliti".'?)

Auzi-ne pe noi, Doamne, cari cu inimi smerite ne rugimpentru neamul nostru mult oropsit, sdngele fiilor sii str nttcurgtr inzddar, cl acest neanr in ciile tale umbl5 9i porunciletale le pizegte gi tu, Doamne, ai fdgiduit ci pe norodul, care.va auzl glasul tiu gi va pizi poruncile tale, mai inalt dec6.ttoate neamurile plmdntului il vei face. Auzi-ne pe noi, Doamnencari ne rugim pentru lumea ta pe care o cerfi ;i o dojenegti,ci certarea ta a infeles-o gi dojenirea ta n'a ldpldat-o, ci s'aintors la tine. Duhul tdu cel sf6nt despre tine zice: ,,Ci el ri-ne,ste gi vindeci, bate gi mdnile lui timdduesc".u) Opregte dar,cu bralul tIu cel atotputernic, urgia, vindectr ranele, timi-duegte si mdntuegte lumea ta ci pe tine te-a cunoscnt gi po-runcile tale le va pizi.

Asi sd fie !

Dr. ALEXA,NDRU CZIPLE.

de aur, impodobit cu mirgrritare. Lacrimile, cari le-a virsat

Diqmele (decimele) Rominilor din Ardeal $i Ungariainainte de 1/00.

(t)

Unul dintre venitele principale ale bisericii catolice dinArdeal gi Ungaria au fost, mai ales in evul mediu, digmele(decimele; lat. decimae). Organizatorul acestei biserici, siantulStefan, a dispus ,si cui Deus decem dederit in anno, decimatnDeo del", Locuitorii erau datori, in urma dispoziliei sf. Stefan

I) A doua lege 4,6. r) I. paralip. 28, g. r) Ibidem 29, tb. 1) Il. Paralip. 6,21. 3) Psalm 2Q 7. 3) Iov 5, 18.

Pas. 456. ._. _q[.TtrRA CRESTTNA N, lr.co,nfirmate.-gi de iegii urmdtori, si dei a zecea parte din ve_nitele lor (bucate, vin, miere, g.

".) bisericii.. Olg-nref" Jcestea,cari se dideau la inceput n,irri Lpiscopilor, .apoi

in unelelocuri gi capiteror gi diferiteror abagii au-o istori" a"rtur ouinteresantS' care nu-poate fi expusi ici. pe noi ne ;nie-r.s"a.adeocamdati numai digmele rornan"sti.Dideau RomSnii' din Ardear ii ungaria aparlinStori bi-sericii grecesti disme episcopiror ciioricii or" p,igii,.tl'oou.riistorice, pe lari te^ avem azi putem deduce cu cea mai mareprobabititate, ci p6ni citri sf6rgitui secl. XIV nornanii,-'in gu_neral, nu plitiau digme. O probh indirecti in privinja,a"eastane di canonul 53 at concitiulul Oin Lut"run (12i5),

"ir"-.punu,ci in anumite tdrj locuesc diferite lopour", cari conform ri_tului lor, de obiceiu, nu ptattii-iii-"i o.qi ," n,rrnur"'""ru;tine.Proprietarii catorici re dau ".."ioi"'pdm'nt spre curtivare sidin venitele mosiilor lucrate J"-.riir*rtici nu voesc ;';.7digme. Conciliul'dispune,

"" oi"pri"iarii, cari purced in fetiulacesta, si fie siliti, daci altcum nu "" poate, prin cenzuri bi-sericegti, la pldtirla digmelor. rj Foporr"le, despre cari spunecorciliul amintit, cd eriu "r""tin" gi ctr conform riturui ror nuplStiau digme, erau cele uprriinatolre bisericii grecegti.

. .ln 1328 regele Carol Rotert scrie Iui Toma, voevodutuiardelean, si observe. si sd apere priviteg;ile ;i fiUertaitiJ .pi_scopului 9i capi,ului irdelean, .uii ,t"u. s_ub scutul regelui, sisi grijascd, mai ales, ca Sagii, S;."i; gi Ungurii sd plitiasclregulat,digmele.r) Despre aigmete Rom6nilor nu se face nicio amintire, .de;l acegtia locriiau atunci fn numrr destur cemare pe teritoriul episcopiei catolice ardelene. gi rn"i li,,rp.Ouapare scutinta Rom6niror de a prdti digme din slrisoarea papeiIoan XXII trfmisi in acelag un'upir*pilor, abafilor gi egume_nilor catolici din Ungaria,'in "rr. l"-porunceste si purceadi

:i btaf:ld Ia stringerea digmetor rafa de Cumani i, Romdnitt) oln aliquibus regionibus quaedam perrnixtae sunt gentes, quaesecundum suos ritus decimas dc more non loruunt, quamvis censeanturnomine christiano' His nonnurti domini pi""oiu tribuunt excorenda, ut ric-'cimis defraudantes eccresias majores

-itiiJ ,loitr. assequantur. voientesigitur super his eccresiarum in.demnitaii-uus 'irovioere,

statuimus ut ipsirlomini talibus personiq- et taliter ruJ-pi"JJi" excotenda committant utabsque contradictione decimas """r."ri. luli-intugr;tate persolvant et adid, nisi.necesse, fuerit, per censuram ecclesiasticam compellantur{.

nr. OZ*'] Beke Antat, Az erdltyi kdptalan f.lrUi4r". Gyulaleh6rvdri p. tSO _t,

Nr' I t'

gi Slavii trecufi Ia catolicism. Acestia, neobignuili pdnd acum:sd ded diSme, spun, ci misionarii ti indeamnl si treaci la ca-tolicism, numai ca str le poatl lul averea. r) O atti dovadf,.pentru scutinfa aceasta e scrisoarea regelui Ladislau trimisitin 1456 comitelui sdcuesc, ln care cetim, ci satele Szent-Ir.{ihdly (azi: Csernatfalu, Cernat), Nagyfalu (azi: Hosszufalu,.Sicele), Turkester (azi: Ttirk6s, Turchig) si Bdtsfalu, dupiceau fost alungali din ele RomAnii ,schismatici", au ajuns instlpdnirea ocregtinilor", cari sunt datori si pliteasc5. rti;mebisericii parohiale din Cernat. ?)

Scrisoarea face, cum vedem, deosebire intre starea vechea celor patru sate, cdnd erau locuite de Romini, cari nu pli-teau digme ;i intre starea dela 1456 cdnd locuitorii lor erau,cregtini(, adeci credinciogi ai bisericii catolice, cari trebuiausi pliteasci.

In jumdtatea a doua a veacului al XIV, la o dati pe caredin lipsa docurnentelor. nu o putem precizi, s'a introdus inprivinla dismelor romdnegti, cel pufin in Ardeal, pe teritoriulsupus episcopiei catolice a Bdlgradului, o schimbare radicali.Episcopii, capitlurile qi abaliile latine mai bogate erau datoaresi susfini, incepAnd cu domnia Anjouestilor, banderii, carireclamau chieltueti mari. Biserica avea deci lipsi de noui iz-voare de venit. Astfel regele Sigismund a fost, probabil, celdintiiu, care in 1398 sau cu pu$in inainte, a poruncit ca Ro-mdnii Iocuitori pe domeniile bisericegti ardelene si deir epi-scopului catolic din Alba-lulia digme. Nbbilimea a trimis la.regele doi delegafi, pe Nicolae fiul lui Apa din Almakerdk gi,Ladislau fiul lui Gyerd din Zamosfalva, cerind o schirlrbare a,poruncii amintite. Regele rispunde in toamna aceluiag an, cirnu-i poate scuti pe Rominii oepiscopegti gi bisericegti( (,epi-.scopates et ecclesiasticos') de pl5tirea digmei, pentructr episco-pul trebuie si susfinl un banderiu, iar celelalte fele bisericegti'

1) ,...neophiti et conversi huiusmodi ex eo, quod aolvere decimasante conversionem eorum non con8veverunt, interdum asserunt, quod adfidem catholicam ...assumendam ex eo invitantur, ut dent clericis bonasua". Hurmuzachi, Documente I, 609.

t) Benk6, Milcovia l. Viena l78l p. 268-69. ,...viltas Szent-Mihdlyetc. quidam Valachi schismatici inhabitassent, tamen postea pulsis eisdemValachis ipsae villae ad manus Christianorum devenissent, qui quidemChristiani decimas suas praediales parohiali ecclesiae s. Michaelis in prae-fata possessione Szent-Mih:ily fundatae Jure solvere deberent'.

30

qfiI

: :esl!q__* q&rgBA iRESrig__"_:*jr..!---(alii viri ecclesiastici)'sunt datori, gi ei, si dei. o anumitd sumtrde bani, pentru trebuin{ele armatei. Prcmite insi, ci dupiceva termini cu expedifiile, in cari e incurcat (quibus involutisumus), va rezolvi chestiunea ln feliul cel mai potrivit. r) Re-zolvirea pare a fi intArziat lnci mult timp. Abii in I Iulie l42bll vedem pe Sigismund scriind nobililor ardeleni si amdne co-lectarea digmei Romdnilor de pe domeniile episcopegti pdn{va venl ddnsul ln {ari.'?)

Feliul cum a rezolvit Sigismund chestiunea digmei rornt_neEti nu-l cunoagtem. Vedem instr, ci la 1468 regele MatiaCorvinul, scrie tuturor ,,schismaticilor' din pdrlile ardelene,locuitori nin terris christianorum" sE, pliteasca capiflului latindigmele obisnuite (decimas e medio vestri ipsi capitulo morealio consveto provenire debentes).3),Terrae Christianorum.erau satele, locuite inainte de o populalie catolici (Unguri,Sdcui sau Sagi), cari in urma lmprejuririlor au ajuns s6 fieocupate si locuite de Romini, cum apare limpede din decretullui Vladislau II din 150O, in care se spune, cd sub ,terraeChristianorum" se inteleg ,terrae et vineae, quae prius achristianis cultae sunt et quas nunc illi (schismatici) colerentet inhabitarent",n) sau din scrisoarea lui loan Sigismund, trimis{in 28 August 1570 vicecomitilor gi pretorilor comitatului Do-bicei, ln care sub terrae Christianorum asemenea se inlelegsatele, ,quae olim a christianis cultae et inhabitate fuisseirt etper varia disturbia et incursiones hostium devastatae extitissent,nunc autem a Valachis et aliis nationibus habitarentur".b) prinurmare, conform decretului din 1468 al regelui Matia, numaiacei Romdni ardeleni erau datori si pliteasci capitlului res-pective episcopului romano-catolic digme, cari locuiau tn satesttrpAnite mai inainte de o populafie'catolici. RomAnii arde-leni, cari locuiau ln sate intemeiate de ei insi;i, erau scutifide sarcina aceasta. Aceleagi dispozilii le cuprinde gi decreiefedin 1498 gi 1500 ale regelui Vladislau II.6)

Cu totului alta pare a fi fost ln privinla aceasta soarteaRominilor, cari nu locuiau ,rin partibus Transylvaniae". De-

1) Benkd, o. c. p.322-3 sau Hurmuzachi, Documente Ir, p. 4@-1,r) Hurmuzachi, Documente lt, p. 533.r) Kurz, Magazin fiir Gegchichte etc. II, 3B?; Hurmuzachi IF, tg2.a) Hurmuzachi llt, p, 44?.E) Kiirolyi csaliid levdltdra IIl, 38?-389.o) Kurz, Magazin II, 390; Hurmuzachi ll'l, n2-3 91 4,1?.

cretul V al regelui Matia (l4Sl) porunce;te, .ca Sirbii.gi alfi

i.hismutici si nu fie constrinqi la plitirea digmel-o-r.9i ca!o-, ;;:t nu poati fi puqi sub interdict pentru neplitirea dig-

;;i"; schismaticilot. r1'Deosebirea intre,terrae christianorum"

"i -turru. schismaticorum* pare a fi fost, din acest punct de

|.i.t., in Ungaria necunoscute. Romtnii erau scutili d-e pli-iii.u Oigtn.i, firi nici o consideralie__ la originea satelor ln cari

iocuiuu. Art. 45 al decretului lui Vladislau II din 1495 spune,

c! la grani,tete lirii sunt foarte multe locuri, unde locuesc

iarUi, Ruteiri, Romdni gi alfi schismatici ,in terris christia-

iorurn', cari triind duph ritul lor nu au pldtit pdni acum nici

"n f"f de digmi, de;i prelalii s'au silit si-i supuni 9i pe ei la

.,ietir"" diSmei. De'aceea regele poruncegte, ci fiind digmele

i"tri*oniui tui Hristos, cari, deci, trebuiesc luate numai

ieta cregtini, iar nu dela schism4tici, de aici lnainte Sirbii,Rutenli, hominil gi alli schismatici, si nu mai fie constringi la

plltirea digmelor.'?)Scutinla aceasta au avut-o Romdnii din Ungaria' in deo-

sebire Oe cli din Ardeal, 9i in veacul urmitor' E adevirat' ci$-s ur art. 2g din decretui dela l50o alui vladislau ll spune,

ia Rutenii regelui (regiae majestatis), daci vor, ajunge' pe

orice cale, in posesiunea unei mogii, dupi venitele cdreia se

ptatiuu mai inainte digme, sunt datori si pliteasci 9i dnngii'

bin di.pozi{ia aceasta insi nu putem trage nici o concluzie pri-uitour" ia oftiga*antul tuturor Rutenilor, ;i cu atdt mai pulin al

tuturor ,schismaticilor', cici dacd vom ceii cu atenliune 9i $-ulpiu""A"nt al aceluia; articol, vom vedea, ctr aci e vorbi numai

de Rutenii ,regiaeu majestatis in Nogyoroszfalu" De alti parte..insiart.28din1569spune(s1)foarteenergic'gilapidar

,neque Rutheni et Valachi decimentur', iar art' 4 din 1574 ne

araugimotiveleacesteiopreligti:RrrteniigiRomAniitrebuiesc,a fi.'scutili de plitirea diqmeior,"deoarece d6n9ii au

-obiceiul,sl le dea I Oitmele - episcopilor gi preolilor proprii.s)

z{4i

ll

!iIJ:t*tr

i ';ilI :i:

i iil.eiii

iliii

$-'

iuJ&,

r),Areddendisdecimisvidentur(RuthenietValachi)exemptiessedebere, fostquam eas ipsi suae religionis episcopis et sacerdotibus daregoleant'.

!)Mathiaeldecretumquintum.'.''Rascianietcaeterihuiusmodischismitici ad solutionem decimae non adstringantur"'"

s) o...amodo de caetero ab ipsis Rascianis, Ruthenis, Valachis et aliis

schismaticis in quibuscumque terris christianorum residentibus, nullae

penitus decimae exigantur".

Pag. 460. CUL'rURA CRI'$TU\{A Nr. rR---;;;;;;

lntre cei din Ungaria privitor la plitirea digmei a rdmas iidupl despirfirea acestor doui Jeri gi tdfirea reforma{iunii:Rominii din Ungaria nu pltrtiau nici un fel de digml, iar dintreardeleni plStiau numai aceia, cari locuiau in ,terris christia-norum*. Nu cunosc nici un document, care ar dovedi o schim_bare, sub acest raport, a situafiei Romdnilor din Ungaria, iardocumentele ardelene confirml intru toate constatarea de maisus. AgA d. p. loan Sigismund in scrisoarea din 28 August l5Z0adresattr vicecomifilor gi pretorilor comitatului Dobdca porun_cegte ca RomAnii, Bulgarii, Sirbii si alte na{iuni locuitoare insate, in cari mai inainte au locuit ,cre;tini" (adeci: neschis-matici), si dea digmele cuvenite. r) Dieta finuti in I Septemvrie1593 la Alba-Iulia a impus locuitorilor tirii contribulii extra-ordinare. In art. 7 se spune, ci ,poporul romin deSi nu d.adecimd, totug si rXscumpere tot cinci clli (de griu) cu unbann. 2) Cu noui ani mai td,rziu episcopul catolic DemetriuNapragyi spune intr'un raport trimis imptrratului Rudolf cI,Valachi... decimas frugum non solvunt'. AtAt in raportul luiNapragyi, cit gi in hotirlrile dietei din 1593, e vorbi de Ro-m6nii, cari nu locuiau in cunoscutele ,.terris christianorum(.

,Approbatae"-le fac, gi ele, amintire (P. III, T. V, art. 2)de deosebirea aceasta dintre Romdnii ardeleni, cari, unii plitiau,iar alfii, cei mai mulfi, nu plitiau disme.8)

De altfel articolul citat al "Approbataen-lor a cercat strdesfiinfeze privilegiul acela secular al Romdnilor, cari nu lo-cuiau ,in terris christianorum", supunindu-i si pe ei la pli-tirea digmelor. O exceplie se face totug gi aci gi anume

"Appro-batae"-le luAnd in considerare stirile din statul vecin (Ungarid)dau ,patronilor" din pirfile adnexe (Bihor, Solnocul de mijloc,Crasna, Maramurtrg etc.) libertatea de a lui sau de a nu luidigme dela populafia rom6neasci.') Se vede ins5, ci dispozifia

r) KArolyi csaldd levdltdra lll, 387-89 "Mandamus denuo ut,.. exsingulis possessionibus, quae olim a christianis inhabitabantur et per variadisturbia utcumque desolatae extiterunt, nunc autem a valachis, bulgaris,rascianis et aliis quibuscumque nationibus inhabitarentur, justas nobir.decimas dare".

t) Cipariu, Arhiv p. 304.t) ,...a2 orszdgnak ndmelly r€szeiben, nrostan is az OldhsAg D6zma

ad:issal tartozik, de ellenben nagy rdsz helyein Dezma-adatlanut dlnek'.s) ,A Partiumban pedig mostan a szomszdd birodatmaknak respec-

tus{.ra ndzve a Patronusoknak szabads6gokra engedtetik oliih jobbdgyokonvald Ddzma megv€tel avagy megengedis....

l{r 15. CULTURA cRts$TINA . .-P-lgLgf-

qi"

aceasta n'a avut, ln practici, nici o urmare' pentruci dieta din

ii-iufie 1689 ii supune la ptitirea digmei iardg numai pe, cei

ain ,terris christianorum", lisdnd neaiins privilegiul celorlalfi

io*hni,1) care n'a putut fi desfiinlat nici chiar de intoleranla'noorobatae"-lor, ci s'a pistrat pini tarziu. Astfel d. p. Hodor

iiii'il' ingirt cu numele 5? de sate din comitatul Dob6ca, cari

nu pliteau in 1837 nici un fel de digm[, pentruci nu erau

,terrae christianorum".') ZENOVIE

'ACLI$ANU.

Despre piedecile rudeniei naturale, a celei

sPirituale $i a atinitefii.

Titlul articolului de tali aparfine ptrrlii speciale din instr.

sacr. oficiu din 1883, care e de a'se folosi in procesul matri-

moniat vincular. In instr. cit. in partea specialtr piedecile ace-

stea trei sunt cuprinse sub articolul prim; de aceea 9i eu vor-

besc desPre ele deodattr.Ca si nu rimdni nimic atartr din corpul instr', de care

mi ocup, aduc lnainte textul introducerii scurte, ce se premite

articotutui prinr gi celoralalli din partea speciali. Iatf, textul:

,Despre regulele, ce trebuiesc observate la pertractareo

"ourrio, malrimoniale tn special. Afari de regulele aduse p6ni

acl inainte, ce trebuie si se observe in general ln toate-cau-

zete matriinoniale, ca acele cauze se aibi valoare iuridici'trebuie si avem inaintea ochilor inctr 9i unele regule speciale

dupi natura particularl a piedecilor, cari au dat ocaziune ju-

deiului. Din care cauzi sunt de observat unele in special

Oelpre singuraticele aceste piedeci, cel pulin despre acelea'

ce vin mai des inainten.Pdniaciestelntroducereadinparteaspeciali.Urmeaztr

apoi singuraticii articoli, 9i anume articolul prim, concipiat lnterminii de mai sus. DL remarcat din aceasti introducereeste aceea, cd nu ou valoare iuridicd cauzele matrimoniale,

dactr la pertractarea lor nu se observl prescrierile generale,

cuprinse ln cei 5 tituli ai instrucliunii'

4

1) Cipariu, Arhiv P. 577.t) Doboka v4rmegYe termdszeti

1837 pp.345-6.?,-,tt,; :'i.,I -^:

lf,:

€s polgiri esm€.rtetdse. Kolozsvdrt

.Diqmele (decimele) Rominilor din Ardeal gi

inainte de 1700.(ll. Articol final).

Rominii, cari locuiau intre Sagi, pe ,prlmd.ntul crdesc*,{fundus regius), par a fi avut, dela l'nceput chiar, privitor lapldtirea dismelor o situatie deosebiti de aceea a RomAnilordin Ardeal gi ungaria. De altfel intreg prmdntul criiesc formio abatere esenliali dela obiceiul urmat in cea mai mare parte.a fdrii. Aci di,smele nu erau ale episcopului, capiilelor sauabafiilor, ci ale parohilor alegi de popor. In diploma din 1224alui Andrei II, aceasti magna harta a drepturilor gi privile_giilor locuitorilor din "fundus regius", li-se dd acestoia dreptulde a-gi alege insigi preofii gi de ale pldti lor digmele (sacer_.dotes ... suos libere eligant . .. et ipsis decimas persolvant). r)Drepturiie gi privilegiile cuprinse in diploma andreiani din1224 au fost extinse mai tarziu si asupra sagilor din celeialtepirli ale Ardealului (fara BArsei,'valea RoAnei etc.)

Care era aci situatia Romdnilor? Erau df;ngii datori sIpliteasci digme preofilor sisegti, sau nu erau ? De;I, mullu-miti hirniciei, spiritului de jertfi ;i insuflefirii compatrioliiornogtri Saqi, avem azi bogate colec,tii de docunrente;i o mul-lime de studii gi nronografii de mare valoare priviioare latrecutul ptrmintului criiesc, rdspunsul la intrebarea aceastaeste, totus. cu mult mai greu decdt s'ar crede. _Pdni la 1468nu avem privitor Ia chestiunea de care ne ocupim, nici o in-dicalie pozitivi gi clard. Dupi 1468 docurnentele sunt maimulte, lnstr nici aceste nu cuprind, dec6t dela un timp incoace,date, cari ne-ar puteh indreptifi si ne formim o convingeresigurtr gi temeinici. Prin urmare girele urmitoare nu vor cu-prinde adeviruri incontestabile, ci plreri si impresii cdgtigatedin studiul ribditor al documentelor, cari nri-au fost accesiblle.

La 1224 pimintul criiesc nu era locuit numai de Sagi,ci gi de alte neamuri lntre cari se aflau gi RomAni. Drepturilegi privilegiile cuprinse ?n diploma andreiani le aveau deci toatepopoarele, cari Iocuiau acolo. ,Unus populusu al acestei di-plome nu insemneaz| un popor din punctul de vedere etnicci an popor din punct de veddre administrativ, adecl un con-glomerat de popoare unite sub conducerea aceluiag ,comes(

t{r. 16 CUL'fURA CRES'['INA. Pag. 489

denumit de rege gi cari erau supuse aceloragi legi 9i se'

bucurau de aceleagi privilegii.') Intre privilegiile aceste eri gidreptul credincio;ilor de a-gi alege, ei ingigi, parohul gi de a-i,da acestuia, iar nu episcopului digmele. Despre digmele locui-torilor necatolici diploma andreiani nu face nici o amintire,totug luAnd in considerare faptul ci dispoziliilc ei ii priveaupe toli, cred cl Sagii, cari prin numirul, bogilia 9i cultura lorau dat un caracter sdsesc intregului ,fundus regiusn, i-au silit,dela inceput chiar, gi pe Rominii ortodoxi si pliteasci digmepreofilor catolici siseEti de;i celelalte dispozifii, cari erau fa-vorabile pentru RomAni, nu le-au respectat niciodati. Neamulnostru eri, in practictr, pe picior de egalitate cu Sagii numaiin datorinfe, iar nu gi ln drepturi gi privilegii.

La 1468, in sfdrgit, glsim cea dintdiu indicalie mai pre-cistr privitoare la digmele Rominilor de pe pimdntul criiesc,cari ne indreptifegte, in anumiti misuri, si tragem concluziigi cu privire la timpul dinainte de acest dat. Regele Matia spuneln 1468, ca Romdnii de pe pimintul crdiesc si nu dea cincizecime(quinquagesima), deoarece ddngii plitesc bisericilor digme iarcelelalte contribulii le dau regelui deodati cu Sa;ii.') Din cuvin-tele decretului regelui Matia se vede, ctr datorinla Romdnilor de apliti preolilor sisegti digme nu e de o dati recentl, ci veche qici regele tocmai din motivul, ci Romdnii plitiau disme gi altecontribulii obisnuite pe pimAntul criiesc ii scute,ste de pli-tirea" cincizecimii. Decretul nu face apoi deosebirea aceea in-teresanttr, pe care o face un alt decret alui Matia din acelagan, intre Romdnii din oterris christianoru*" ti cei din ,,terrisschismaticorum". Se vede deci ci acegtia erau datori se ple-tiascf, disme preofilor catolici chiar 9i dactr locuiau in sateintemeiate de ei ingiqi, sarcini de care Romdnii din celelaltepirli ale Ardealului erau, cum am v6zut, scutifi.

Pirerea aceasta este confirmati 9i de scrisoarea episco-pului ardelean Francisc de Warda trimisi in 1515 magistra-tului sibiian. Intrinsa episcopul cere intervenlia magistratuluilmpotriva Rominilor din pirlile Origtiei, cari ll molesteazi in

1) Kis Bilint, Az erd6lyi sz{szsAg multia vagyoni dnkorm{nyzal|ra-vonatkoz6lag. Gyulafeh€rvdr. tgO0 pp. 8-21.

r) ,Vatachi in sedibus Saxonicalibus non solvant quinquagesimam,-quia decimas ecclesiis et alias taxas cunr Saxonibus simul regiae majestatipersolvunt.". G. D. Teutsch, Das Zehntrecht der evangblirchen LandeskircheA. B. in Siebenbiirgen. Sch5ssburg 1858 p. '13. 32

Ungaria

I

1

II

Ii

It.

I

J

b&,',.K

1) Hurmuzachi, Documente l. p. 84.

Pas. 4eo. CULTURA CRIISTI!{{ Nr. 16._._:-g--:---- --_-

feliurite chipuri pe parohul catolic din Jibot gi-l roagtr se-isileascl si-i dea acestuia venitele obisnuite in cele Sapte scaunesdsegft'.) Scrisoarea vorbegte, cum vedem, de obiceiul generalal pimdntului crdiesc, firl a face nici o deosebire intre sateleintemeiate de catolici gi ajunse, in urma lmprejuririlor, ln mA-nile Rominilor gi intre satele intemeiate de RomAni.

Sa;ii ciliuzifi de principiul cu desivfirgire fatg, ctr intregpimintul criiesc este proprietatea exclusivd a lor, ii siliau pe

Rominii agezali aci, pe cari li considerau ca supugi, chiar giatunci cdnd se atezau in locuri unde mai inainte nu a tostnici un sat, si contribuie Ia suportarea sarcinilor lor. Aceasta'o ficeau de obiceiu la inceputul colonizirii, prin contracte in-cheiate intre ei gi intre Romdnii nou venifi, sau o fdceau cAndacegtia cereau d. p. dreptul de a-gi zidi biserici gi de a-gi

fineir preot. Astfel in 163O au fost admise in Vermig 12 familiide moldoveni cu condilia ca ,in administrandis decimis pro-cedant instar Saxonum', adeci si pliteasci disme ca gi Sagii.t)In 1652 judele gi juralii din Nochrich lngdduiesc RomAnilor(24 familii) si se ageze ln Bendorf numai cu condifia, si nuvioleze drepturite Sagilor, si contribuie la suslinerea bisericii,cimiterului, cisii parohiale ,si qcolii sisegti gi sl dea digmtrpreotului sisesc.r) La 1628 RomAnii din Bungard cer delamagistratul sibiian permisiunea de a-gi intemeil o bisericinoui ln locul celei vechi, ruinate. Magistratul le-o di in g Sept..al aceluiag an, insE cu condifia ca digmele si nu le dea preo-:tului rominesc ci celui sdsesc.')

Punctul acesta de vedere sdsesc era aprobat gi de prin-'cipii lirii. In 8 August 1622 Gavriltr Bethlen poruncegte, ca

Romfinii din Coveg (cott. Tirnavei mari) si dei conform obi-ceiului vechiu (az el6bbi usus szerint) digme preofilor s5se9ti.6)

r) ...proventul eiusdem de medio ipaorum iuxta consuetudinenseptem sedium saxonicalium integraliter reddere debeant... Teutsch, o.

cit. p. l,t5- 6.r) Ibidem p. 69.r) Ibidem p.212-3.r) Ibidem 9. 213 ,doch mit eolcher Bescheidenheit, dass sie den

Zehenden von allen Frilchten nicht ihrem Popa, sondern dem deutschenPfarrer allda ohne alle Tergiversation zu geben verpflichtet sollen sein"Pentru alte contracte de feliul acesta vezi gi O' Mtiller, Die urspriinglicheRechtslage der Rumiineu im Siebenbiirger Sachsenlande. Hermannstadt'1912 passim.

r) Kurz, Magazin lI, 394.

--$-1!::.:g q r'IqqA _9-B ESf ! j\4 --

ln 7 Maiu 1648 principele Gh. Rdkoczy I. spune, ci Romdniidirr Retitdorf (cott. Tirnavei mari) sunt datori sI dea preotuluis1sesc, degi nu-i asculti predicile, digrnS.') ln 1647 cdnd Ro-mdnii din Cergiul mare au cerut dela acelag principe dreptulde a-gi zidi o biserictr gi de a-gi tineir preot pentruci nu puteau

merge totdeauna in satele vecine la liturghie ;i predicS, Riikoczy'le rispunde in 1 Arrgust, ci igi pot zidi 9i biserici 9i pot linei.Ei preot, sunt insd datori si dea preotului sisesc ;i urmagilorlui digmI. r)

Scutinla totali sau parfiald a unor sate de a pliti digme,

cum erau Cujirul, RSginarii, Balomirul 9. a. trebuie consideratica o excepliune. In general insi satele romAnegti erau datoare,sau mai corect zis, silite din partea atotputernicilor funcfionariSagi, sd contribuie cu averea lor la susfinerea preofimii sisegtigi ia suslinerea culturii Sagilor, chri, in schimb, ne-au tratatiotdeauna cu cel mai mare dispre! punAndu-se, la toate pri-lejurile, in calea desvoltdrii noastre. Degi art. 3 al legilor vo-late in 1689 in dieta dela Radnot vorbegte numai de dismele

RornAnilor a;ezali in sate, cari erau mai de mult lndatorate asuportA aceastd sarcini, adevdrul e, ci Saqii flri a !ineA searnd

de paragrafii de lege, de drept 9i dreptate luau disme dintoate satele. De altfel art.8 al legilor votate la 1691 in dietadin Cluj nu mai face intre satele de pe pdmdntul criiesc deo-sepirea, pe care o {ace dieta din 1689 ci spune simplu: Ro-mdnii din "fundus

regins", degi nu cerceteazl bisericile strse;ti,sunt datori sd dea digme.3)

Dela unire incoace vlidicii noqtri au purtat continue luptecu Sagii pentru a scuti pe Rom6ni de nedreptatea aceasta'La inceput luptele s'au purtat aproape numai in interesulpreolimii, care, gi ea, era daloare str dea

'Pfarrer"-ului luteran

digme, mai tirziu lnsl vlSdicii luptau pentru scutin!a tuturor,pr'eofi gi credinciogi, insi fird resultat. Abia marele an al sgu-duirilor sdngeroase, 1848, a putut gterge, lntre altele, fi nedrep-'tatea aceasta, care e unul din punctele negre ale istorieiardelene'')

zENovrE PACLI$ANU.

1) Ibidem pp. 396-?. t) Ibidem p. 395' r) Teutsch, o. cit' p. 69-70-.) N'am vorbit ln articolul acesta, intenfionat, despre digmele preo-

filor nogtri. Cu ele mivoiu ocuplintr'un rtudiu special, in'care voiu aritioai pe larg diferitele cootribufii, la ceri era supusi preofimea romAnil-Studiul va apireA tot ln aceast{ revist!,'

{I

i

t1 i0-l9r,ICULTURA CRESTINA Pag. 135

pas. 13,+. cULIqB4-qRESTlxA. r\r' 5'

forfele, lnstitufiile, izviarele de b-ani -;i -darurile felurite' Pe-

gejte prin ploaia de gloante fir5.frici 9i.ia sub scutul a-ri-

iifor iate pe cei cizu,ti 9i invin;i' Vai de-acel neam' care'

exchide dinaintea sa ajutorul retigiunii 9i mingierea iubiriicregtine! Acela se va nimicl nu atAt din cauza lnfringerilor.. i.-au suferit ogtile sale, ci din cauza lnfrAngerii ce-a su-

ferit-o credinfa 9i religiunea la acel neam'Numai ieliliunei e in stare si intireascA 9i si -nobili-

teze o nafiune a;e, incat st-gi poatt suportl pierderile fir!-rugine; nrlmai ciedinfa 9i iubirea cregtini asiguri succesul'

unui rlsboiu victorios. sunt demni de dispre! insi aceia, cari.

ln groziveniile ;i lipsele rtrsboiului se tiresc spre cruce - 9i"Auil ce a trecui risboiul, o calci ln picioare; aceia cari lnrasboiu strigt dupi Dumnezeu, iar dupi rdsboiu nu le pasl

de Dumneziu; aceia cari in mizeriile cauzate de rtrsboiu se

ctresc amar, iar dupi trecerea furtunilor se relntorc la vifiullor vechiu; cari la izbucnirea risboiului 9i-au incuiat casa

dinaintea artei imorale 9i a presei inficiatoare, 9i -d-upl rds-

boiu iar si intorc Ia acele -, o astfel de purtare ticilogegte 9iumilegte; e ptrcat in contra Spiritului sfint"'

Noi insl sl facem ceea ce se $ine de noi' lnainte de

toatesiprefaceminfaptedejertfiEiiubiresuferinlelezilelorrlsboinice.

ln ce formi gi ln ce misuri c capabil omul si-gi schimbe

in energie, tn forfi de vieali suferin!ele, chinurile, ingrijordrile

- 9i piin aceasti st invingi, ne-o aratl cei mai iubifi ai

nogiri de pe toate fronturile. Dar noutr celor de-acasi nu

ni-L permis a ne lisi si fim ficufi de rugine' Trebuie-si.ne.'scoatem la ivealtr toati energia, nu pentru ca si ne dim in-tristlrii, ci pentru ca sl ne indeplinim munca dupli 9i str ne

tacem folositori pretutindenea. Tocmai deaceea e lucru ne-

cinstit vieafa flri cumpit, alergarea dupl dtlicii, lenea, trdn-

dlvia, pini cind cei de-un sAnge cu noi sunt expuqi celormai mari lipse acolo departe undeva, prin leri strdine 9iinimice.

Extraordinar de lnsemnat este, ca liecare credincios si-$i'transpunl toate lipsete 9i afacerile in leglturi cu risboiul ln

cadrul sflint al religiuniii, prin ruglciune, 9i intenlie-curat5,prin lertfl 9i cutt divin, prin intrepunere 9i mulllmittr' ln acest

cadru risboiul lnsug va fi sfin!it, suferintele vor deveni supor-

tabile, merituoase 9i abundante in lructl' ln aceasta, pildt'

buni ne-au dat solda$ii no;tri. Din biserictr au pornit in ris-boiu, dela altarele de-acasi gi-ale tirilor inimice gi-au im:prumutat spirit de jertfi. Prin spiritul de jertfi, prin spiritulruglciunii sunt ln leglturi strdnsi gi continui cei cari seaflS acolo 9i cei rlmagi acastr.

ln spiritul acesta trebuie si suportlm rtrsboiul trimis daDumnezeu asupra noastri, pentru ca dupd aceea sl urmezeadevirata pace binecuvintati.

Cea mai de frunte insl e iubirea. Aceasta mAngie gro-ziveniile risboiului, dramele ?nfricogate ale cdmpurilor de lupt5'icoanele monstruoase ale devastirilor, corpurile ciungirite'cadavrele singeroase, sirurile de morminte, inimile sdngertr*toare ale viduvelor gi ale orJanilor. $i iubirea mobilizeazllndati la izbucnirea risboiului 9i nu lasd pe nime si trdndtr-veasci; cuprinde pe toli in brafe firi alegere, ftrri deschili-nire de etate, sex, pozilie gi avere; di de lucru fiecirui 9ifiecirui ii prescrie o datorinfi... Risboiul e gradul cel mailnalt al suferintelor! Datorin!a noastri este: si prefacemgradul acesta al suferinlelor in cel mai lnalt grad al iubirii.

TEODOR MURA$AHU.

Contributii istorice privitoare la situalia materialia preotimii romane din Ardeal gi Ungaria.

(r.)

ln 1279 papa Nicolae III scrie clerului din Ungaria, sldeie legatului apostolic, Filip de Fermo, sprijinul necesar pentruintirirea credinfei catolice gi alungarea din lari a schismati-cilor.l) Tot atunci sinodul finut la Buda, sub conducerea ace-luiag legat apostolic, a luat aspre misuri de extirpare a cre-dinlei schismatice din regatul Ungariei, poruncind ca preoliischismatici si fie opri!i a face slujbe, a ridicA capele gi bi-serici, iar credinciosii str fie impiedeca!i, in caz de lipsi, persaeculare brachium, de a lua parte la slujbele istorfel de preoti.Sinodul dispune apoi ca hotiririle acestea si fie scrise cu li-tere mari si cetefe pe table, cari, legate cu lanluri de fier, str

fie expuse in biserici pentru a ajunge la cuno;tinfa tuturor.2)

r) Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria Rom6nilor t, 435.3) T0rtdnelmi tdr din 1881, pp. 548-9.

:

J1t

:!K

t+t

Pag.136. CUT,TURA CITESTINA

Singura biserictr lecunoscuti gi aptrrati de legile lirii€ra, deci, in Ungaria cea catolic5. Biserica orientall eri numai to-lerati, insi nu in senzul, in care a fost tolerati in veacurileurmitoare in Ardeal, cdnd toleranta aceasta desi numai ,usquead beneplacitum" eri totus cuprinsi in legile lirii, ci o tole-ranfi, si-i zicem clandestini, negarantatl de nici o lege. Mareparte din teritoriul lirii eri locuiti de popoare aparfinitoarebisericii risiritene, cari fineau cu tirie la credinfa lor. O con-vertire a lor s'a dovedit, cu toate incercirile gi pe lAngl toatestiruin!ele reprezentanfilor pontificilor romani, imposibili, iarscoaterea lor din tari, cum cerei la 1279 papa Nicolae III, arfi fost impreunati cu mari pagube materiale. Astfel regii gidomnii de pim6nt chiar si cind acegtia erau episcopi saucanonici, trebuiau vrAnd nevrAnd str ingiduie ca pe mogiilelor str petreaci si preoli schismatici, cari si slujasci in mo-destele bisericufe urgisita slujbi schismatici pentru umilitulpopor, care ficei si rodeasctr cdrnpiile, seci bdllile gi mocir-Iele, tdid pidurile si apiri fara de invaziile vecinilor. Impre-juririle viefii s'au dovedit gi data aceasta mai puternice dec6tlitera canoanelor ;i jurimintele regilor.

Nefiind deci recunoscut prin lege dreptul de existenftr albisericii orientale, este evident, ci nici preo$imea nu putei fiimpirt5;iti de nici un privilegiu legal. Soartea ei eri astfelaceea a poporului, pe care-l pistorii. Trebuiir si supoartetoate sarcinile publice, pe cari le suporti poporul gi si pli-teascl toate contribufiile pe cari le platii el. Abii in 20 Martie1479 il vedem pe regele Matia Corvinul scutind preolimeamaramurisani, Ia interventia nrisieriosului nritroSolit de Bel-grad (Nandoralba) Ioanichie (in original lwannythye), de totfeliul de contributii ordinare 9i extraordinare, cari trebuiau s5le deie regelui. t)

In ce priveste indatoririie precfilor fatd de singuraiiciidomni de pimint, pe a ciror mogie se aflau, si acelelprau, ingeneral, egale cu ale poporului de rdnd. DAngii atArnau intrutoate dela bunivoin!a proprietariului, pentruci nu exist2r nicio lege, care si le garanteze o situafie deosebiti de ac6ba a

credinciogilor. Unde insi proprietariul eri mai cu tragere de

r) Diploma a fcstpiei rutene din Ungvar,okmdnytdra l, 2 -3.

publicati, dupi originalul aflitor in arhiva episco-de Hodinka in A munk{csi gdr.-kath. piispiiks6g

inimtr lafi de tagma preofeasctr sau avei interese materiale,ca preotul s6 se ageze- !l r9g1" ]ui, acoto situafia aceluiaeri mai torerabirr. Astfet la r3i9 Demetriu, episcoiur ortrzii-mari, voind st atragi c6t mai murfi rocuitori pe poi.riuo.a-saFelventer (possesionem nostram Felwenter vocatam populorummultitudine intendentes decorare), dr voevodurui petruj riur iuiStanislau, judelui satului, dreptul de a putei linci un freotromdn, care va fi scutit de toate serviciile gi cdntribufiili cci-se cuveniau episcopurui.l). scutinfere acestea dera diferiteresarcini. io.btrge;ti au avut-o mai tirziu tofi preotii romani depe teritoriul episcopiei orizii-mari, cum doveaeie scrisoareadin 1503 a episcopului Gheorghe. Episcopul atrage intr,insaatenlia funcfionariror de pe domeniire sare, c! pr.-o1ii romanis.unt scutifi pe baza diplomelor antecesorilor sal de'tot feliulde.contrib.ufii gi au fost sco;i- de sub jurisdicfia trn.lion"riior-ordin3r.i, Iiild..rupu;i preolii judecifii protopoputui, ilr proto-popul judectfii episcopurui sau a toitiitoriurui siu. scrisoareaaceasta a fost confirmati gi de episJopii Gheorghe Martiiuzzitn 1538 gi de Mateiu Zabardi in 1554.2)

- Scutinfe de acester dela serviciile iobigesti aveau preofii

romini gi tn alte plrfi. Astfel d. p. cei cari se aflau pe dome_niilc. cetdfii chioarurui dideau in 1566 numai un for sau r fr_25 denari.s) In 1603 d{dei fiecare preot I fl. 50 denari. Nu-mlrul lor erl ln acest an pe teritoriul cetilii: 26.r) preofiiaflitori pe teritoriur cetitii $imreului dideau,' .ur io*o.rt"urbariul din 1594, o saltea he lAntr (culcitra lanea).s) F"'1,slSrgitul veacurui ar XVII gi inceputur celui urm{tor preotiiromlni de pe domeniul Crasnei (Krasznai uradalom) tr.U"ii"sI deie proprietaruiui numai o piele de vulpe Ia an!) Acelap

Nr5

-,r) Bunyitay Vince, A vdradi ptispdksCg tdrt€nete t Nagyvdrad lgg3,"9. 192.

') lbidem, pp. 319 - 50.t) Orig. ln arhiva statului din Budapcsia ,Kincst{ri osztily. colecli.-'urblria et conscriptiones' fasc. r0l nr.45. ,sacerdoter singuti dant qu;t-annis unum lodicem ad arcem... aut si eum non possunt habereR. I de*naros 25'. Cf. 9i Magyar gazdasdgtdrtdneli szemte XII (1905), pp. iSa_-OO..) Orig. ibidem sub tiilul Urbarium sive emolumentum'iotius pro_ventus lrcis Keovar,.. 1603 in colecfia Urbaria et ccinscription"; i;;.16, nr. 19.

r) Pcki M6r, Szil4gyvArmegye monographi{la lt, pp. lgg_201 parsim-') lbidem, p. 2rlt,

10

:t::

i:i&

IG

"^- '"O CTII,TURA CR

onorar il dldeau domnului de ptmint 9i preolii ruteni din

Maramurig in 1646.t)Cum'am zis mai sus, scutinfele acestea nu erau lnteme-

late pe paragrafii legilor, ci pe bunlvoinfa sau interesul domnilorde pimtnt, cari le schimbau dupi plac sau le nimiceau cu

totul. Abii pe la mijlocul veacului XVt afltrm cel dintiiu dat,

.ctnd preolimea romintr a fost scutiti prin lege de-anumite

contribufii publice, la cari eri supus poporul de rAn-d' $i anume

dieta tinuti la Turda ln 1548 scute;te prin art' Xll pe preofi

de cintizecime (quinquagesima), impunindu-le o altl contri-butie mai micl, care consti dintr'un anumit cvant de piele

$i bAnza.z; pe timpul scurtei gi furtunoasei domnii alui Mihaiu

vit-.ir"i ii Ardeai, dieta linutt in 2l-7 tutie 1600 in Alba-

lutiascutegtelnart.2Tladorinlaexpresiagloriosuluivoevodfreogimea romAneasci de tot feiiul ae servicii iobigegti.s) Scu-

iing.i. acestea nu au fost insl respectate niciodati 9i astlel

sitiatia clerului romdnesc a devenit din zi in zi mai tristl,tiind supugi la toate sarcinile iobigegti 9i neavtnd nici dreptul

de a se .itta O. pe mogia unui domn de plmlnt pe a altuia

mai milostiv gi mai tngiduitor. soartea umilitl a preotimii

noastre o descrie in culori vii decretul din 9 lunie 1609 al

principelui Gavrili Bdthori. ,,Vtrzind - zice principele - ne-

voia 4i dosada tuturor popilor rominegti pretutindenea ln taranoastii a Ardealului rinduite... de care au de domni 9i de

alfii mai mutti, ci mai virtos de ddngii de domnii pimintegti'teliorii lor iirbagi au fost, din zi in zi se lngreuneazi 9i cu

mare suptrrare st-i lmpresoare in aleanul legii 9i al dreptt{ii"'clt nici din ptrmintul care au niscut 9i de supt puterea dom-

nului stru plmAntesc, dobAndind alt popor mai bun 9i milaaltor domni, a se mutir nu-i lasi, ci cu obiceiul ioblgesc ase-

rnenea cu ceialalfi iobagi, domnii pimAnte;ti, ;i cu slujb-e-mi-

gelegti str rabde gi si poarte".l) Principelui i-s'a ftrcut mill de

r) Magyar gazdaslgtdrt€neti szemle I (1891) pp' 331,333 si 339't) ffonumenta comitialia regni Transylveniae l, 241' Cl' 9i Cipariu'

Acte 9i fragmente, p.271. Aci articolul de lege e publicat gregit''r; tliiem vol. IV., p.527. ,Az mi ndzi nagysilgodnalc misodikkivAn-

r6g{t bogy az oldh papok rzemelyit senki Lcizr€g kiizz6 val6 szolg{latraoJkenyszerittretn€, ezben is nagys{god kivdnsigdt megbiicsiilltittiik es

iegeztUf, hogy az oldh papok minden effCle szolg{lattul mioden betyeken,

ucmdlyekben immunisok legyenekr.rj Traducerea e atui Gheorghc $incai, Cronica Romlailor la r. 1609'

Textul latinesc e la Cipariu, Arhiv pentru filoloSie 9i istorie, Pp' 550-l

ei gi i-a scutit de slujbele acestea ,migelegtis, afarl de ono-rariul anual obignuit, pe care trcbuiau si-i deie domnilor deplmdnt, gi le-a dat dreptur a se muti cu gtirea vridicului bir-grtrdean dint/un sat lntr'altul. Decretul iui G. Bithori a fostconfirmat de cavrili Bethlen in 25 lunie 1614, de Gh. Rdkoczy Ifn 9 Aprilie.1638 ;i de Gh. Rdkoczv II in 2g lanuarie r65d.l)

De aici lnainte apar o mulfime de diplome de ate prin_cipilor, cari toate tindeau la ugurarea sorfii preofilor nlstri.Astfel in 17 Februarie 1614 Givrirtr Bethren o-a pieo;imii 'io-mAne din Bihor, Crasna 9i Solnocul de mijloc dreptuii si pri-vilegii egale cu acere-are preolitor calviniz). Aceiag prin"ipos9u!!f!9 resp. confirmir tn t8 Septemvrie 1624 scutiniete preo-!irir_9rl !inutul F{gdragutui deta digmete de vite gi bucate.s)ln 15 Martie 1659 principete de vill romdneasci ecaliu Barcsai- despre a cirui nevastl se spune ci torcei gi purtir'citrinfl_scutegte lntreagi preofimea romini din cuprinsut sttrpiniriisale de tot leliul de digme si none. Diploma lui Barcsai a fostconfirmati ln I septemvrie 1663 gi de Mihail Apafi, care maiadauge scutinta dela digmere de vin gi dera cinzur montan.Acela; principe, nefiind observate disfozifiile diprometor de

?lli f.i, ii ;c.1t9;t9 din nou in 20 Decemvrie 1623 gi t2 Aug.1676 de tot feliul de digme,. cari trebuiau plitite .raiiuluFl

De onorariile, cari trebuiau date domnilor de pih6nt,preofimea noastrl n'a fost scutitS niciodati. Diploma din toogalui Gavrilr Bdthori le-a ltrsat neatinse, iar dieta finutr lal-20 Maiu 1639 in Alba-lulie se pllnge principetui, ca preofiiromtni voiesc sl aibl acetegi nprerogativ€u, p€ cari- le aupredicatorii unguri gi voteazl

-un articol de lege in senzut cr-

ruia dangii sunt silili si deie domnilor de pim6nt onorariileobignuite, iar fii lor, cari nu se preolesc, si fie iobagi.s) Arti_colul acesta de lege a lntrat apoi gi ln coleclia Approbatae-tor(P. L tit. 8, art. 3).

- Scutinlele date preofilor romdni ln decursul timputui audurat - agi cum au durat; mai mult pe hdrtie decdt ln prac-

i

F

I

t

r) P. Bod' Brevis valachorum Tranrytvaniam iocotentium historia rnCipariu l. cit. p. 654.

t) Pokoly, az erd€lyi reformdtus egyh&z t6rt6nete II, lZO.r) Cipariu, Arhiv pentru filotogie gi-istorie._ .) Ibidem, pp. 520-4. Cf. gi diploma clin 20 Martie t659 alui AcafirlBarcsai in Dobrescu, Fragmente etc. Budapesta 1905, pp. 39_4g.

E) Monumenta comitialia regni Transylvaoiae X,-,i2n.

i!I

tt*d

Pae. 1a0. CULTURA CRESI'INA. Nr. 5

tici - numai plnein 1680, cAnd dieta finuttr in l2lanuarie la Si-ghigoara abroagi (art. 3.) toate privilegiile de cari se bucurauaceitia pe baza diplometor gi decretelor principilor'1)

Se pare lnsi, ci principele Mihail Apafi n'a aprobat ho-hlrtrea aceasta a dielei ardelene, pentruci in 25 Iunie 1682plingAndu-i-se mai mulfi preoli din scaunul Sibiiului, cl strin-gltorii de dlri ii silesc Si pe ei Ia plitirea digmelor pe seama

crariului, a dat o aspri porunci, ameninlAnd cu pedeapsi greape aceia, cari nu vor respecti privilegiile preolilor romini ;ivor mai lua pe viitor digme dela dinqii.z)

La 1697 s'a lnceput marea migcare de convertire a Ro-minilor la catolicism, dela care mulfi agteptau o schirnbareradicali a sorfii materiale a preolimii roastre. $i de fapt inl4 Aprilie 1698 apare diploma impiratului Leopold I prin careli-se di preofilor romini, cari, pe lAngl pistrarea ritului lor,se vor unl cu biserica latinl, privilegii egale cu acele alepreolimii romano-catolice. Diploma aceasta instr nu eri peplecul celor trei nafiuni ardclene, cari trigeau mari folodsemateriale din starea umiliti a preolilor nogtri. De aceea cer indieta finutt, din 20 Octomvrie pdni in l2 Decemvrie I698, la Alba-Iulia (art. 10), ca preolii romAni, nefiind primiti nafia lor lngirul naliunilor ardelene, str nu fie, in detrimentul gi spre in-lntristarea acestor nafiuni, impirttgi!i de nici un privilegiu, cisau se vor uni sau nu cu vre-una dintre religiunile recepteo

si fie silifi a pldti contribu{iile obignuite ;i str deie domnilorde ptrmdnt onorarii ca 9i pAni aci.s)

ZENOVTE PACLI$ANU.

Pentru exercifii sPirituale.DeaPre rt. mlrturlaire.

>Mergeli 9i vI arltali preofilor..(Lc. 17, rr).

lnainte de asta cu multe sute de ani triii in Siria ungeneral puternic gi viteaz cu numele Naaman. El a cdgtigato mulfime de blttrlii, mlrind astfel hotarele firii sale 9i de*venind omul cel mai de incredere al lmplratului ;i cel maiiubit conductrtor al poporului stru. Dar fiindci tn lumea asta

Nr. 5 CULTURA CRESTINA Pag. 141.

nime nu poate fi deplin, n'a fost nici generalul acesta. Aveirbogtlie ;i familie numiroasd, avei toattr mirirea gi iubireapoporului sdu, dar ii lipsiir lucrul de cipetenie: sdntrtatea.Erl, anume, bolnav de lepri. Toli medicii au fost chiemafisd-l timidueasci; instr nici unul nu i-a putut folosi. Catp'aci str desnidijdueasci bietul om gi si-gi blesteme soartea,cind deodatl aude dela una din servitoarele sale (o Evreici),,ci in lara ei (in fmpirtrlia lui Israil) trlegte un proroc mare,€u numele Eliseu, prin care Dumnezeu lucreazl minuni. 9iatunci a plecat generalul Naaman, insolit de prietini mulfi, cudaruri multe gi bogate, in impirtrlia lui Israil, la prorocul luiDumnezeu Eliseu, cugetAnd ctr cu bani si cu alte daruri igiva putei cumptrri dela EIiseu sinitatea.' tnsi care i-a fostmirarea, cAnd a vizut ci Eliseu nici nu vrea sd stea de vorbicu el, ci i-a spus numai prin servitorul siu Giezi: nMergi ;ite spal6 de gepte ori in rdul lordanului gi trupul tlu iar5g seva curifi qi insintrtosi, ca mai inainte !' La acestea generalulNaaman, care eri obisnuit str vadi in jurul siu tot fele ple-cate gi si audi tot cuvinle de laudi si de inchinare, a iz-bugnit in astfel de cuvinte: ,Ce treabl e asta? Cugeti doarlnemernicul ista de proroc jidovesc ci se poate purti cumine, cum li place lui? ba nici si nu stea cu. mine de vorb5,.ci si-mi lase numai prin servitorul siu, cI am sl mI scald'.de gepte ori ln murdlria asta de lordan? Ce este Iordanulacesta pe l6ngi rAurile gi scilzile cele frumoase din lara mea?s

$i generalul infuriat tocmai voii si dea porunca de plecareinapoi citri casi, c6nd prietinii lui cei mai buni, linistindu-imAnia, i-au zis: ,Prietine, gindeste-te ci nu ti-a poruncit pro-rocul lui Dumnezeu un lucru cu nepulinll; din potrivtr, unlucru foarte mic si foarte ugor. Daci fi-ar fi poruncit si faci,ceva lucru mare, atunci de sigur ci n'ai fi stat nici o clipi lalndoiall. Dar acum lntr'adevir n'are nici un in!eles sI tcinfuriezi gi si injuri. Acestea 9i agi nu-!i folosesc nimica Imai bine incearci leacul pe care !i l-a spus prorocul! Scoa-lI-te!" $i ficAnd ceeace i-a spus prorocul sI faci (scildAn-du-se de septe ori in apa Iordanului) s'a timiduit deplin deJepra, care l-a fost cuprins.

Aceasta este istoria generalului Siriei Naaman gi a pro-rocului isralitean Eliseu, asi dupdcum ne-o povestegte Sf.Scripturi a Vechiului Testament, in cartea a petra a tmpi-rafilor. Istoria aceasta se repeti foarte des gi in zilele noa-

i

t

r) tbidem XVII, 76. ') lbidem XVII' 286. 8) Ibidem XXI' 407.

pt(, -tgt{I

Contribulii istorice' privitoare la sttuafa mat€

a preotimii romine din Ardeal qi Ungaria.

ivitoare situa{ia materialft N'.6 CULtUne CneSt

unanistire p5n{ cind lgi vor ci;tigi parohie. condifiilc guver-nului ardelean au fost, cea mai mare parte, aprobafc in Z Fc-.bruarie 1700 si din partea cardinalului Kollonich.r)

condifiile aceste putin prietinegti impuse de statul catolic.gi de guvernul ardelean formeazi numai preludiul lnversuna_telor lupte purtate de craseie priviregiate din Ardeal p.niru

"zidrrnici emanciparea clerului romanerc din robia seculari.La sfargitul anului I699 sau inceputul celui urmitor nafiuneas5'seasci (die gesarnmte slchsische Nation in siebenbiirgen)'trimite impiratului Leopold o lungd petifie, in care, intre al-tele, spune, cd in urma scutirei preo{imii romAne dela plitirea'contribufiilor, dAngii au anuai o pierdere de 3000 fl. DaciMaiestatea Sa voeste str ugureze soartea clerului unit, si ofaci firtr jicnirea intereseror materiale ale lor yi astfel sl seindure a restitui natiunei sieegti sume amintittr din banii era-:riuiui.. Tot atunci au trimis curtii din Viena un memoriu gis.caunele Sebesului slsesc, Nocrichului gi Ortrgtiei, plingAri-'{u-se, c5 preofimea romini nu vrea sa mai deie Sagilor digme.curiea rispunde in 20 Ianuarie lz0o, ci preofimea uniti treLuiesi fie scutiti de contribufii, iar cea neuniti va pltrti 9i inviitor cum a plitit p6ntr aci.r) La sf6rsitut anului 1200, bagiilrimit impiratului un nou memoriu, in care expun situafiatrista a nafiunii lor ardtd.nd gi mijloacele de indreptare. In;t. 5 cer, ca suma de 5000 fl,, c6t lace contribufia preotimii'unite din 'Fundus regius", si li-ce pliteasci din banii staiului-ndamit der Popen consolation nicht den armcn sachsen zumaggravis gedeye".8) t

Acelag lucru il cer Sagii gi in memoriul lrimis dietei con_ryocate pe 15 lanuarie lTOl la Alba-lulia. In p. 7 al acestui'rnemoriu dinsii spun, ci pierderile avute in decursul celortrei ani din urmi, decAnd preolii sunt scutiti de digme, e de'9000 fl. gi roag5 guvernur gi dieta sa intervin5 Ia curtea dinViena,, ca si li-se restituie suma aceea din alte izvoare.o)-bealtfel aceledsi dorin{e le avear gi celelalte nafiuni ardelene,cari in memsriul colectiv inaintat aceleias dete, dup{ce aduc

') Ibidern, 235-40.t) Orig. in arhiva ministeriului comun de fiuanfc din Viena secfia

Siebenbiirgen t700-01.:) lbidem..) Orig. ln colecfia oDiaetalia. .a contilor .*liko, tom. VII to arhiva

oruzeului ardelean din Cluj.

la

(Il. Articol final.)

In 16 Februarte 1699 apare o atti diplomtr a impf,ratului:

Leopotd I, care confirml din nou dispozifiile diplomei..ditt

l4 Aprilie 1698. Diploma interzice supunerea preofilor unili ltsarcini iobigelti, asuprirea lor din .cauza unirii ;i s-coaterea

foi ain R"ro[iii'1- In 2b a lunei urmitoare statul catolic arde-

lean aduce la cunogtinla vlEdicului unit Atanasie Anghel so-

sirea diplomei lmpirftigti 9i ii comunicl condifiile-, pc l8.ng&

cari preofii romini se vor putei folosi de privilegiile cuprinse

lntr'6nsa. condifiile impuse de statul catolic cuprindeau anu-

mite restricfii, clri dovediau chiar atunci' in vremile cele mai

critice pentru viitoriul unirii abia incepute, cit de pulin tn-Areptlliie puteau fi ntdejdile preofilor, ca-ri agteptau dela sc.him-

barea 'cr"iinfei o imbunitifire esen!ial5 a sorfii lor mizer.e*

Statulcatolicspunelntrealtele*cipreo|iinuvoraveldreptul'ie primeasct lingt sine rudenii sau alte persoane cu scopul

Oe ate scutl, prin aceasta, de suportarea sarcinilor publice' qi'

ci lntr'un sat poate fi numai un preot scutit de contribulii, in

cele mai mari Pot li gi cAte doi.')Diploma lui Le6pold a fost publicatl in gedinfa dele

8Septemvriel6ggadieteiardelene.Guvernulacesteileriaimpus, 9i el, in 26 a aceleias luni, cu aprobarea reprezentan-

tilor cel6r trei naliuni 9i a statului catolic, o mulfime de con-

i;;;. ;;ti: to"t., tlnt"ari la asigurarea foloaselor materiale' pe

.""i't" trtrgeau ciaselg privilegiate din vechea situafie umiliila preolimii romine. $i guvernul cere, ca ln satele mari si fie'

numai doi preofi, iar in cele mai mici unul, apoi ca episcopul

sl nu poati hirotonl dectt persoane potrivite, cari pentru a-gil

dovedi pregitirea necesari vor fi supuse unui examen' Din

comisia de examinare vor face 'parte 9i delegafii contesiunii'

cu cari se vor uni Romanii. Acei cari voiesc si fie primifi in,

tagma preoliei vor fi datori, neavdnd Romanii 'coli,

a cercetl-

g"itilu coniesionale ale acelora, cu cari se vor uni. Preolii

lari nu au slujbe nu vor putel petrece in sate ci vor sta in

r) Nilles, Symbolae ad illustrandam historiam ecctesiae orientaiis ia

terris coronae s. Stephani. Oeniponte 1885, I, p' 224-7't) Ibidem, p. 228.

preolimii unite acuza, ctr ptrstreazi 9i acum vechile superstifiin

cur ia fie rilitl din nou a pliti, ca 9i mai inainte, contribu-

fiile obignuite.r)' Cuitea din Viena prre a nu fi dat multtr atenfie acesior

,gravamine', ilr de attt partc nici cele trei naliutli .nu I:-siectau privilegiile cuprinie in diplomele imptrltegti-9i astfel'

nu flceru, in iele mli multe locuri, nici o deosebire intre

preofii treculi acum la catolicism 9i intre rnisera plebs con-

iribuens din sinul clreia ftrceau paite. Comitatul Clujului de-

cide in adunarea din 1710, ci in fiecare sat sd tie scutit numai

on pi.ot de orice fel de contribufii; ceilalfi -pr:o!i. vor plit}

dupi averile private, dupi averea parohialtr insi nici acettia

nu.t; Comitatul Albei de los s'a dovedit mai liberal 9i in -sta-

tutele sale din 1712 li rcutegte atit pe preofii romini cdt 9i

pe cei strsegti 9i unguregti de contri-bu,tiile dupi averea paro-

hialtr. Duptr averea p"rivaia trebuiau si pieteasca tr_ un_ii gi al!ii.r)

Dieta linuti li 7 lanuarie 1714 in S'ibiiu voiir sl reguleze

pe cale legislativl situalia preofimii unite 9i a.stfel .a inaintat

curlii impirite;ti spre sanclionire.un lung articol de lege' in'

care spune?r, c5 preolii romeni prirnesc tdngtr sine nu numai

rudenii ci gi strnini, ca in feliul acesta str-i scape de plitirea

contribufiilor, ci nu plltesc digme nicj din venitele lor privateo

cI dacl'totu; sunt .itigi Ain partea lscuitorilor si pliteasci''

igi ietuunf n'ebotezand copiii 9i nein-gropAnd pe cei morJi' La

asta se mai adauge 9i faptul, cl vlSdica hirotonegte 9i"per-soane nevrednice 9i fire invitlturl' Dieta propune, ca func-

tionarii publici si vizitcze saiele, si vadi cifi preofi se afi*

in tiecare sat, ce p[mAnturi cuitivd, intrucdt sunt spre greu-

tatea sitenilor 9i a dornnilor de ptrrndnt' Rezultatul investi-

g"1i.i .a-t aduci la cunogtinla guvernului, care va intervenl

IpLi p. lingi vltrdica 9i va pune capit abuzurilor'') Nici pro-

r) Orig. ibidem. ,Aa ol6h papok az adozdssat l6tt exemptiola vdgte-

t:tlen iravaminokat neuirz, aa€ri mivel csakugyan a regi superstitiokban

inaradt-atsmligisvadnak,kivdnyuk;hogyeldbbeniportioz{salder"dllapottyokra redealni cogaltassanak".' ,f Kolozsvari_oviii, corpur statutorurn Hungariae municipalium I..

Budapest 1885, P. 339'r) lbidern, p. 3al.ri Coteclia citatl a contelui fik6, tom' VIl, in arhiva muzeului

lrdetean dla Clsi-

CULTURA CRESTINA Pag.167

punerea aceasta a dietei ardelene n'a primit insi aprobareaimpiratului.r)

In l7l5 a fost agezat in fruntea bisericii romtne unite'vltrdica lon Patachi. Acesta a trimis inci ln acela; an curfii:din Viena un lung memoriu expunind situalia mizeri a cle-rului siu gi aritind cit de pulin respecteazl aristocrafimeasi guvernul ardelean dispoziliile diplomelor impiritegti. Preofiisunt supugi si acum ca gi inainte de unire la tot feliul de.contribulii; funclionarii comitatenzi cu prilejul diferitelor vizi-talii cari le fac prin sate descalecl aproape totdeauna la casa,preotului, degl ar afli cvartire mai potrivite, ca cel pulin in,torma aceasta sd-;i risbune pe bielii preofi, cari au imbrlliqatunirea; in comitatul MaramurA;ului gi in districtut Chioaruluipreolii pot linei sinoadele obignuite numai ln prezenfa gi subprezidiul funcfionarilor comitatenzi eretici si dugmani ai unirii;nafiunea siseascd a ficut in decursul timpului o mulfime dedatorii si acum pentru plAtirea lor impune locuitorilor diferite'contribu!ii, pe cari, contrar diplomei !eopoldine, sunt siliti sl.le pllteasci gi preofii romini unili; domnii de pdmSnt se ame-steci in strdngerea venitelor preolegti gi nu dau credinciogilorlocul necesar pentru edificarea bisericilor; nu e respectat niciprivilegiul dat de papa Leo Xi, in urma cdruia preotesele vi-duve trebuiesc impirtdgite de toate imunitifile gi scutinlelebtrrbafilor Ior.')

ln 2 August 1715 generalul Steinville, comandantele su-prem al Ardealului aduce la cuno;tinfa clerului romin unit,c5, pind la noui dispozitii, e scutit de digme numai duptr ve-nitele averilor bisericegti, nu instr si dupi venitele averilor dealt6 naturii.s) Lupta pentru subjugarea economic6 a preofimiiromine n'a incetat nici ln urma scrisorii lui Steinville. In l7l7comitatele ardelene trimit dietei convocate pe I Maiu la Sibiiuun memoriu, in care se repefesc din nou vechile acuze impotrivapreolilor unifi. Ace;tia, spune memorialul in p. l8 |in la sineo rnullime de persoane, rudenii gi strdini, pentru a-i scuti delaplitirea contribuliilor. ln unele sdTe sunt doi, tre! gi chiar patru

t) Arhiva guvernului ardelean, nr. ll1-1717,') Copie in oCollectio mtior manuscriptorum historicorum' a coo-

telui lolif Kemdny, tom. XXVIII, p. 559 - 6,6 in arhiva muzeului ardeleaodio Cluj.

!) Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria RomAnilor XV, 2p. I558, or. 2935.

It

:

It

III

CULTUITA

=9"s.t68 CULTURA CR :J:S_

preoli, dintre ."ri nuri unul face slujbe preolegti, iar cei-lalfi desl au avere, uneori mai mult5 decit satul intreg, gisunt numai cu numele preofi, nu voiesc si pliteasci. nici unfel de contribufie. Comitatele amintesc apoi articolul de legedin 17 14 pe care curtea din Viena nu l-a fost aprobat.')

In 1720 si comitatul Tdrnavei reguleazd prin "statuteusituatia material5 a preofimii romdne: in fiecare sat vor fi

scutifi de contribufii doi preoli gi un diacon; ceilalfi vor trebuisi plSteasci contribufia cuvenitd dupi vite gi bucate.')

In 4 Martie 1722 reprezentanfii celor trei nafiuni ardelenecuprind din nou in scris gravaminele lor impotriva preofimiiromdne unite gi le trimit lui G. Regai, teologul iezuit al vll-dicului Ioan Patachi. Staturile se plAng, ci 1. degi conformlegilor ar trebui si fie ln satele mari doi, iar in cele mai miciuir preot, totus in cele mai multe locuri num5rul lor e 6-12,cari tofi vreau si fie scutifi, in detrimentul tirii ;i a celoralalfi!ocuitori, de tot feliul de contribufii. 2. Numai acei preo$i sipoati indeplini funcfiuni bisericegti cari au fost hirotoniti dinpartea vlddicului Atanasie Anghel. Biganri gi trigami str fieexclugi din sinut preo!imii. Fiii, ginerii gi in general rudeniileprectului s5 nu fie scutifi de nici un fel de contribu!ie; 9ipreofii str fie scutiti numai de acele contribulii, pe cari artrebui si le pltrteasci duptr venitele pur bisericegti. 3. Preofiis[ fie oprifi a lul taxe prea mari pentru cununii, inmormdn-tlri qi alte slujbe bisericegti pentrucA prin asta fac mari pa-gube atit domnilor de pirnAnt cdt gi credinciogilor. 4. Proto-popii fac prea adeseori vizite prin sate lnsoli$i totdeauna de,o suitS numtrroasi de preofi gi astfel ii ingreuneazi pe bieliicredinciogi cu cheltuieii, cari intrec puterile lor.3) Intervenfiaaceasta pe l6ngi Regai n'a avut nici un rezultat cum o dove-deqte piAngerea din 3 Februarie 1724 a najiunii sise;ti.r)

Nici una dintre nafiunile ardelene n'a luptat cu atAta in-dErjire 9i statornicie irnpotriva emancipdrii clerului romin ca

Sagii. In 3 Iulie 1722 protopopul Atanasie al Nisludului scrieBistrifenilor, ctr preotii au fost pugi la bir, degi noi - zice

' 1) Orig. in arhiva guvernului ardelean Nr. 114-1717.r) Kolozsvilri-Ov:iri, Corpus statutorum Hungariae municipalium I'

3?0. ,Kdi olAh pap 6s egy diacon exemptus legyen egy faluban, a tttbbimarhdjokr6l s vet€sekr6i adozzenak".

') Orig. in arhiva guvernului ardelean, nr.5l5-1721'a) Orig. in arhiva guvernului ardelean, nr. 519 1721'

bietul protopop -,nu avem s6mbrie ca alalti preuti, cari suntprin !ari, ci slujim satelor fird simbrie".r) 'ln "..i"r-li ,,uupl6ns ;i preclii din jurur sibiiurui rui Regai, .i .r", !ir,ti, ilr,nici o consideratie ta diptomete imparate-gti, ,e pt;;l;;;'di;;.

Regai scrie sibiieniror indemnindu-i si respecteze privireeiireclerului unit primite. dera impiratur Leoporo i. e..iti'"'riroi"o,cI dupi lege numai. doi preofi pot fi exemR$i lntiun s"tl carldact au arte averi afari de ceie tisericegti tribuie se preliascadi;me.')-Prpa rispunsul acesta Regai a cerut sprijinul guver_norurui Kornis, care a scris rn 6 becemvrie 1722 sibiienirorporuncindu-re si respecteze dispozitiire .diplomeror imp:rliegtigi si nu mai faci abuzuri storcdnd dela preofii ,";;;;;;"_tribulii nelegale. peste cdteva zile, in lg Decemvrie, flrnl.

"trimis aceeas porunci gi comiterui srsesc, consirierurui reutsch.Acesta-comunicr printr'o scrisoare-circurari din 22Decemvriescaunetor sisegti cuprinsul scrisorii lui Kornis i,,ou,onaoJu_r.,ti .1, :a observe privilegiile clerului unit. La circulara luiTeutsch, sfatur din cincui mare rispunoe r^n iio.i.r"ril, '.eobservl privilegiile, preotilor legali (2 intr,un sat), cl ,rir"_numerarii le fac insi multe mizerii. In ziua urm{toare rispundsi Sibiienii zic6nd, cd_dAngii np fac nici o nelegiuire. A;;t5rispuns il dau in 3l Decemvrie gi Bistrifenii.!)

In 3 Februarie 1724 reprezentanfii Sa;ilor trimit guver_nului ardelean un nou memoriu, in cjre cer implinirea dorin_felor cuprinse in scrisoarea staturiror trimisi ra 4 Martie 1722lui Regai si probabil gi Curfii din Viena, la cari mai adaugacum citeva puncte noui ;i anume: l. Vltdica ,ornan.r. .fnu poati face vizitajii canonice si investigatii pe pimAntulcrtriesc decit numai. cu. gtilea ;i

'in prerenja iuncgionarilorsagi. 2. Crisnicii (sfefii) bisericitoi sd nu fie deiumili di; ;;;".preo!ilor, ci si fie aregi de credinciosi gi confirmali oe roruritecivile' 3' In nici un sat si nu fie 'scutifi de coirtribugii rn"i:,:1t..1. .doi preoti. 4. preotii si fie Oitori a suportl ccn_rroutrre impuse cerorrarfi rocuitori pentru pritirei datoriiro.qybtile ate naliunii

;31e9ii.) In acerag an trimit ,i .;;it;;;i.

iF

dietei convocate pe t0 lanuarie ta Sibiiu un .n.rgii ;i;;;;;Fr) Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria RomAnilor XV, 2 p.1592-3, nr. 2985.r) Ibidem, p. t593-4, nrii 2996_7.3) Ibidem, p. t59Z - 9 9i 1602_60,t, nrii Zgg2,2gg4_5, 2999_300r.r) Orig. in arhiva guvernului ardelean, nr. 5lg_1724.

12

Ij

L cr,i l, !'ul{.A (it'tf:s'l'!NA

memoriu contra preofimii romane' repelind vechile ii cunosctl-

tele Plingeri.l)ln 9 Aprilie anul urmitor trimite insa; .dieta .ardeleanl'

un memoriu guvernului, cerdnd, ca pe viitor denumirea preo-

tilor sd nu atarne numai dela bunivoinfa protopopilor' ci-si

ii" i"rt.U"1i-ii ct"Oinciosii 9i domnii de pimAnt; preolii dact

au nepl5ceri cu creJin"iogii si nu-i denunte 'forurilor biseri-

cesti ci celor civile 9i ln sfAr;it guvernul 'si sttrruiasci din

;";i. ;";;;ir., -i"

"iJi intr'un sat si nu lie mai mult de doi

pr.o1i'scuti!i d. contriUulii'. DacI vor fi tofi scuti!i' atunci

numlrul lor va cregte atdi de mult' incit bielii credinciogi se

vor ruini cu totul'r)Probabil ca un rispuns la acuzele diferite aduse contra

numirului prea mare ai preolilor romAni a trimis secretariul

lf"t"f"i unit David tvtaxai guvernului ardelean o mici con-

scripfie, in care arattr cAt 9e ex3Selate sunt pldngerile celor

ir.i ,iuii"ni. Maxai aratd ctr numirul preotilor romini ardeleni

-e 2304; numirui satelor in cari se afld preot e 1255; numlrul

s"Ltor'in cari Rominii n'au preot e 284; numirul tuturor sa-

i.foi totaneqti e 1539 ;i prin urmare dactr in fiecare sat ar

ii'afi preoli atunci numiiul preo{ilor ar fi 3078 pe cdnd ln

realitate sunt numai 2304' deci cu 774 mai pu!ini'8)

Firegte, "a ".i. trei naliuni .9i cu deosebire Sagii n'au

aEteptat ierpun, la petifiile ior, ci'au continuat a disprefui'

;';-;;"t-1.t, p,iuit"giite pr-eolimii- noastre' ln 1724 i-s'au

pldns lui Patachi preofii din Sad, Sicidate 9i Carja, cl. slnt

silili la porunca comeJutui slsesc 9i a magistratului sibiian'

sI piiteasci digme' CinC Pataciii a cerut in 23 lulie dela

Teutscir curmarea abuzLrrilor, Sibiienii au rispuns' ca dAngii

ou i*u digme dela preolii amintif i 9i ci poruncE de -a li-se

i.rp".ta privilegiile nu iot da, neiiind competen{i'n). In-anul

uiiato, iar5; i-i'a ptans tul Patachi preotul din Sad' ct pl-

storul luteran din disnedie i-a di;muit grdul' Vltrdica aduce

iarut ta cunogtinla lui Teutsch, care rtspunde in 25 Iulie cipreolii luterani nu stau sub jurisdiclia lui 9i deci el nu poate

aiutA. In urma acestui rispuns Patachi ii scrie o foarte ener-

l*

Nr6 Pag. 171

gici scr.isoare in care cere mai mult respect fa!tr de religiuneaMaiestSlii Sale si a vechilor principi ardeleni gi observareastricti a imuniti!ilor si privilegiilor preo!ilor unifi.l)

in toamna anului 1727 s'a stins vlidica loan Patachi. In{runtea bisericii romtne unite a ajuns apoi Inocentiu MicuKlein, care a continuat lupta cu alti energie gi insufletire, darcu aproape acelag rezultat pentru preolimea sa.

ZENOVIE PACLr$ANU.

lnca odata ,,Ufl interesant proces de divo11".';s;

- Rispuns dlui rAutor al notilei cu pricina.. -Discu{ia iscatl in jurul ,,notifei cu pricinan a luat o direc}ie

neconvenabili mie. Anume: observ, ci ln rlspunsul dlui autorocurtr unele inexactitifi, unde reproducc cele zise in ,notifi' gi

. unde citeazd cele zise de mine in "reflexiile" din nrul 16-1915al acestei reviste. Deci, ca on. cetitori ai reyistei si poati ju-deci lucrul din propria lor intuifie, lin st reproduc lntreagl,notita" dlui autor, agi cum a apirut in nCuvAntul adevlrului".

Iatl-o:

Ua intarggatlt proecs dc divort.Intr'un numir mai nou al ,Actelor sf. Scaun" cetirn sentinfa Rotei

Romine adusi anul trecut la 19 August ln o cauzi de divorf. MariaHoogland, luterantr, la 1902 a incheiat in Amrterdam cisitorie civili cuLeonard Waern, asemenea luteran, care cisitorie la l912 a fost desficutii.Fiindci lemeia tcum doregte si se cunune cu birbat catolic, cere nulifi-carea cisitoriei prime din motivul, ci intenfiunea lor nu a fost incheiercaunei adevirate cEsitorii, cici s'au ?nfeles agi, cI daci unul dintre ei do-regte si se despirfasci, celalalt se va invol. $i pentru aceea nu s'au cu-nunat la bi:erici., ci nu au dorit si incheic adevirati cisitorie; chiar gicopularea civili au ficut-o cu scopul, ca lumea totug sl-i fini cisitorifi.Iar Rota s'a pus pe punctul de vedere, ci. in acest caz nu numai de cre-dinfa lor grepiti cu privire la disolubilitatea cisitorii, conform religieilor protestante, este vorba, ci de fapt prin intenfiunea lor au exchis indi-solubilitatea cisltoriei 9i in temeiul acestora cisitoria a nimicit-o.

') lbidem, p. 16ll -2, nrii 3010-2.*) Rispunsul acesta al pir. Jiranu din Ghelar la cele scrise de

,,autorul notifei cu pricina'in Nr. nostru ultim (19-20) din anul trecut, ne-asosit de rnult. N'arn putut si-l dim lnsi mai cur3nd din lipsa de spatiu,pentru ce ii gi cerem prin aceasta cuvenitele scuze. Totodati declarim,ci duptrce chestiunea, care altfel a gi deviat, ni-se pare din ambele pirfi,deajuns limuriti, nu vom mai publicA in aceasti materie alte idtimpinS.ri.

N. R.

fI

') Orig. ibidem, nr.534-1721'

') ,Ugy elfognak szaporodni hogy a szegenysdg utols6 pusztul{sra

iut miaita;.'Orig. ti arhiva guvernului ardeleau' nr' 369-1725's) Orig. ibidem, nr.287-t725'

'j iurtrr^.tti, Documente XV,2 p' 1605-08' nrii 3005 9i 3007'

1rg!lnd,,.de pild!, .der.un

popa ,Vaqile; aiq,,;rigincntui :... dq in_flntqqie,. a-. prinit. gisppnsul, ie,sunt.in,.". .p.tiu, iu acclapnu,me. ,Dela ,,Crucee Rogie(. sg nii, Or valqta iuir ziug, ln carce fost flcut prisonieq starca lui sanitirr '9i loq:l iir'ternlrii-Djn aoestea qu tq po{i lumini,indgaj.uqs, ceci fcmei4" cere iqicluj{ pp btrrbat, dupl .ee i-ai comunicat celc 4 4ume,'te foaglsI intrebi do gcest Popa Nicolae, cun ii chiamf pErinlii, nc_vasta,Fi mgi qtiu ou ce. p{nl cnnfl ai drt de bictut'omr'"ur",,nu a avut portc de un an qi jumltate nici o conunicetiqnc cu,squmpii

- lui de 49as{, Dqmnezeu qtie, ce amrr va fi' fost de-

sufletul lor, qi, ce lipsuri .a dus?Fra{ii preofi . ar trebul ,sI lndemnc

'pe o"or"ii r punc

ll*: *"i multe,_ nu tot pe acoleagi, doar ln coaslov -si inmln9lu e o mlre bogd{ie dc nume. $r, ff aceasia qi un lucru.mai crgqtinesg dAndg-se mai. uultor sfin1i cinste a'de ,

"rre4olienli, qi ar fi Ei un .semn de o culturtr mei inaintril. rib).

$tergerer trrl'nfntulut anfimpdornlat. Noul co_dice de Iegf

1l bisericii apuscne are dispozilii'noue qi cu pri uire lapro.fesiqnea

-de credinfl pretinsd de ganoaee dela purtdtorii celor-

mai 1yl.te oflcii ,de caracter bisericesc. Le profesiunea fx.atA de

corciliul tridentin, tn 1 Sqp.t. |9tO plpa piu X prii-i"r".pi"p.io",rSa,crorun antistitum(. e dispus,. la S" eaauge si

"renumitul,jurd.mAnt rntimode,Snistl, -pril cafe^.se abjuiu-greqelile rtltde primpjdioase rre ,erezei moaerriiie. cim trisi aispoziliiteecertui papl

. contr,e 4.gdgrpiqtilor, din firea luorului avgeu ip

mare paqlq singur meniqp.q d_e1a lnfrdnl curentul modernist qidp:a prqin-tinpipl.priqlejdia ce din,ecerstA parte amcninll bi_-serica, astizi cAnd primejdia pa.e

" fi definitiv inldturetl. noul.codice .. gri, din profesiunea de crcdin{{ p{r{ile introduscprin numita dispozi{ie alui piu X. proieriunea cerute de nouloodiee este cea tridcntinr cu adausul decretului din 2o renu-erie l877'al s. oongrejefii i oonciliilui. . ,- --;

'' In biscrica nbasfrr se' foloseqte profesiuned db"crcatinttpresbris{., penrru rdstrriteni de pape ,lirU". VId

";"i;-ar,pl19lO i-s'i adai:s si ' jirrlmlntul' hntimbddrnist. 'Si.r*a"ar"L,ace"sta din biserica apusar.{, undb" a rort

"uiirit ,i"iJJiirir*condimnefi, cu sigurinfd. se va qteige ,"""t iuiaia;i iiii ""i,uhde"modernismur eretrc'nicicand" nu a grsii teren

'priernic,pe,ntru a p4ndg rldi-cini. ' (...)' '; ,, ,

',,,- | --t-.t.. l":',",'*

Slrtrrcr lcollt rionrtf€ :dtr Albri'Iulla' (I"tpovcnl)'-In pomclnicul qcolilor''norrtt'E"'poporali, cari 'au incetat dc a"

-"in focare do cultuie romlneasc{i;dqsirul'din I l{aiu- c'-al''Ordinariatului nostru arhidiecezan a inscris gi qcoala din Li-povenii Albei-Lulii, Sistar'ea gioiii'se face pe temeiul unui decis

irotocolar il'scnatului gcotar localnic, in eare se arat[, "-I !i-

serica noastrl dc aoolo, lipsitf, de'rjutorul bisericii surori dinMaieri; nu poate pllti pe iasCelul stru conform lcgii din.1907

Ei 1913, iar cererea ajutorului de stet, fir respinsl de ministru."

'.. Avem prin urmare ou o qcoal{ mai putin! Iar pe teritoruloraqului istoric al Bllgradului se mei prlbuqeqte; cu gtirea 'gi'

invoirea noastrl, incf o institulie dintre acelca 'cari au :fost'

cAndve podoaba rcestui centru cultural rominesc de marcimporthnll. De acum n'u mai eveni acolo nici o linguri 'qcodH,-

din dou{. . ,.i

'C"-i drepi, circularul'prin cere se aduce la cunoqtiintrolerului sistaree acestei gcoli, vorbeqte nurnai de o sisterc in-terimald. a ei. Dar nu invie morfii! $i.nai'ales nu invie mor{ii:la noi! Sd nu ne amigim! O singurtr qcoalt dintre ctte arn"

lngropet in tiropul din urmtr, n'am. fost haraici rI o -aducemdin nou Ia vieall. Pentru aql ceva'se cere mai mult{ .putere'

decAt pentru a nu ltrstr sI molrl o Scoal{ clre trlieqte'" :

. Nu! qcoala noartrl din Lipovenii BllS'radului, nu e sistattrL

rumri interimel, ci pentru totdceuna. 9i a3"1 11 nroyocllea'ecestei gnele'pierderi avem qi numai cea'mqi mic{ vinl, hzi

p{cetul 'e, cu atAt 'mai mare, cu. cAt atAtea alte focare d*e cul-iurtr romAneascl' se nimiceso pc la confinii prin.vrerea altore.

Mlcar noi ar trebui sI nu ne voim perire a, iar dactr nu.o vremt^

sl ne pricepcm a o preveri:' ir.'; ' I

I !',:, I i:t I ii.'. I ,r :

' .!\1" ! rr':

CULTURA CRE$TINI

Laql revisle:$l

P{r. dr. Ion Lupag publici in nurndrul din urmi al revisteit Transi loanra. sub titt it', I nflainla ncl orma liunii a sulra bisericii"rotnd.neSti din Ardeal in secl.'XVf. un articol, al cirui rostt PG

lAngi iea mai mare bunlvoinfd, nu-l inleleg"n't-' puPI 3-l"1gn

lntiiducere; .cu. un. citat al lui l'utherr care p-uteA rimAnei 6indctnu contribuie cu nimic la cunoalterea iDfluinlei reformaliuniiasupra bisericii noastre, autorul se ocuPi. de incerctrrile.dinsect. XVI ale Sagilor gi Ungur'ilor ardeleni de-a ne convcrti lecredinla lor, Studiul dlui Lupag nu aduce nimic nou orcl ca'

Tot ce spuige. dsa -se- ;[ia ae mult gi ,irai

ll_P,tTitil r -11"i. ::. "o,L""?!i" . ti nu cuprinde tntreg nici pufinul,stfb 3i poite turii-p1$_ ttin Oocumeai,cle puUticaiuTot ce spuhe dsa se ;[ia ae rnult gi ,ilai 'bidc.t pt

tb pAdX acum.Publlctrca hli ,

Itr. 16-17. CUL'IURA CtIES'rlNA . Pas. 601

ritirl grecesc tnsd catolici, clci altfel

au aduce nici un foloi nici qtiinlei'Do4*rc iat ri." ;;:-r"ii;i":iltorrearisuper6cia|itate,nibi'"il;t"}i;i;;..;l";.-*. . Co. mult rnai bunl impresic faci arti'cotul doi'r'nuiui Silviuf)iagoini* Stadii din istoria tniti aech)e a Rom:Lnilor de be tei_tor_*! .diece:rci_art!.dane. publicat tn i.celag

";;i;- "i;f;d.ii-yanicii. Dl Drrgg.mrr culege cu multt re8dare datele privitoare'ld trecutul Romanilor din comitatul Aradului qi din veihiul co-mitat al Zirendului, tnceprnd cu timfurile J"r".i"it""ti a"gel$. 1r:* .tr-" po"itir. d""pr" .i pa"i-i"-";;;"i-j'XViii-1".Articolul dcesia, scrii, cea mii mare pqle, !c bazd nicin6grtficilui Mdrki iAradvii.rmegye ds Arad izab.

'[ir. vfros t6rtd';;;6.deqi cuprinde ici:colo-afirmafii discutabile sau rn un"rc-r""L.ilu spuire tot ce s'at putel, spunc pc beza datelcJr cunoscutepfnlre9u_mr. este totuli mai'instructiv'decAt paginile

""fore"i.f.ale dlui l-upag.Vorbind despre voievozii romAni din Zirand at Diesoi;iramiategte_--.dupi Mdrki - intre anii l4O4_ 15 pc tsoGa qi

{ul-sl-u .Vasilti, desirrc cari ni spunC. cii brau voidiaili ii Bffi_de.'crig (Transilvaoia p. l8). Bolla s lost voil:voic el criitio-tllgj. -- voyroda de Krestqr zice documentul din t+f S. rli iice;i M6.rki - iar nu al Blii-de-Crig; satele sete tnsl, tn oir*hl, aeqa-tru_. tn$rate tn document cu numele, se ailau id disiriCiuiurigului-ilb (io districtu Arbi crisii).r) Vasilb a fost voieeod iiu-mai din 1415 rnainte, cdnd Bolea a iost deitituit 'Dro liris iniil-iiplicibus et saepissimis et notoriis infamiii.; ;;g; ;;[i;i-"*Spq:"yP lostrum TegeT" iar voivodatul_ a lost dat fiuliri strs,urlll1l.) ?il*. .voievozii. cu sc_runul tn Hatmagiu dse _ ca gi{arki - cunoattc numai pe IVIoga intre enii-144g_Sl. Cu-Dorttcm unul cu murt mai vechiu si anuti pd ,Bvbarcti ioi-vodi olakoium de Hormad. amintit rDtr'ui'iioiudcnt did 30Decimvrie 13s9 3). Moga. . r-iniit. --"i-irGiu.-t-,,]'i+io ffi';;d'act _ alui Ion Hunyadi aJ. lo 1448'' se mai "mintcic-"oil;";iiStcfao . de tsirti5r, Ion de Fenyewpetaka, Serban qi lon dc Ri-bicze 5).

pagine urmr{toarc dl Dregomir zice,.ci comitatul Anduluir-ofma margiqca extrdm{ a teriiorului lbcuit compact dc Romini.Afirmagia rccaste mi-se pare cu des{vrqire conirar{ edc"eruiui

istoric. Romlnii.loc.,ulag in, m.asse mari conlpacte 1i ln cornitatglvepin el SeyednUlui. Poatq niciiri nu erau Romtnii in' ev,u[mediu at0t dc puternici qi atAt de organirali qi binc ritu.qtirca eci l,;.

Expuqerile dlui Dragomir privitolre, la nlirlistirea H9tdogului -sunt. qj confupe gi, neexac!€. Cbnfuzrii Prqviner. iredrdin imprcjrqrarii. ci d's1 v1e1 sA dovedeasci cu ori ce Pr€l -:.dar flil dbcumbnte istorice pozitivl - o. afirma1ie. imporriva-

"ric!. votUpsc. iq"t. do"ltmenicle cunoscqtq pani icum. Pri'viior lg aebhea miniptire e Hodolului avetrt urmltoalcie trei.datc: lntr'un docdmeot alui Bela III din ll77 se.eminteqte pi:mCnt,ql bisiricii"din Hodc;, apoi l1 1233 regctc ti tngaduie 1O0Gbucati' dc. piatra de sale gin ih, sfarlit ln 1293 se apriotegtq,,tii'fa. Hod-q'iihonostora s). Existenfa minlstirii la 1177 nu e,doveditl" atu.nci .sp- po.m€De;te numai biserica, 14 1293 tTlli-stiree nq rqai existi. In anul acestr e. vorbi lutlti de tcrrasur4it6. Hodoqnrgpgstora. pe caJe regele o dlrue;tc lui Nagy,Orqniqs gi fraliloi sii Kusa qi Durnitru. Dl Dragomir crede, cimioistirea accasta a fost o min{stire. romlneasci si ci nrirni:.stirei de azi niai fi decAt vechea rniolrtire a ci'rei existenfl edovcditl la. 1233. Deqi gtim ci cel pufin.din veacul al X!V-19e,loainte arr lqpuit aci ii llomSni - in 1326 re aminte{tF uq.voevod. ll_"lg:l ido, .Hudu3.

!), iotuq.i afirnralla nesprijinitl.dc,nimic.i dlui-I)ragomir e un anacronism O ministire rom6-'n."s"i ortodoxi -n,, 'p.tt." ciplti ln 1233 dela regeJq Ungarieisare. Luirul acesta estF atat. de evident l)entru cine cunoagtc;

,,. qovin,is,mul ,calolic exclusivisr ol t.utorirAtilor maghiar.e incat e'dc prisos a.nrai . stilrul asupia lui. Dl Dragonrir i.i.ce ctr tnep6ca inli viche a regi!or. arpadini neincredct'ea fali de biseric,4.rdsiiriteanl nu ori ata mare .ca si excludi lntemeiaree mlnl;stirilor ortodoxe.. Se'vede, ci cisa cAnd a scris Eirele acesteanu gi-a adus aminte de mul.lii legagi plpali trimigi.in.Ungariape timpal arpadinilor' pcntru a lndcmnl pe r.egii.ulguri la lupti

- impqtriye rcfrisq,4t',cilor. de jurimintele p.?,crri ice,gtiar- regii --erau diitori it le depqnt si sl'promiti extirparea lo:-li mai.efesnu. s'a "glsdit !a .stra+,hica trotlrtr'i q sinoqqlui lipuq iq.Bg.dla ti.izl{,irropiti'exlirparla'lor- gi mai ele*.

: q sinodului iiput iq.Bu,.d a.1a.1279.nu s'a^glgdit la stra$rica hottrrlreDif f mi ntagta mln i-s-ti ri l_e, $9, rltulDii arfiipibfib.mtnistirile de,ritul grlceic. ain lcrisoirea deli 1p94e papci laobenliu III. Cdlugnrii diri aceste mlni_stiri au,fosg {er) Uj llitigydr Mua6um 1gfa, & fiy_ lO, Hurmuzr'chi' DoCum,tiirti

XV. 1 p. 33:r) Uj Magyar Muzoum p. cit:.) Zimmcrmannn -\\terner- Mollcr; Urkundonbuch zut dcschichbe der

Dcutscheri in SiolicubUigen ll, p. tI2 Nr. 768.r)rHrirnuzachii I, 2 p. 429-go.o) I$idbn I p. ?1r-f5'rbrr XV, 1 p. 39 Nr. 51,

ritirl grecesc tnsd catolici, clci altfel papa nu ar fi pus Pe3td eleui?illtgf,pgi Fqi,sgrgppli,ofa{'F,,.""j l,F,s.?t,fi lngriiiS. d9, 'ie"lF mo'tngriiit dg,.v|safp mo-

' 1). Cfr. Pcsty Frigyer, A ez6rinyvSrmegyei hajdani olih:.kerolefcft'6Budapest 1876,

t). Kiqdcse$yi Jinos,. hsergtlcn ddlrnagyarorszdgi monostorok' Tc-mesvCr 1906 p. 9-10.

r) l3drolyi,csal{d okn{rlyfrira I. p..69,. lnr anul,.ac.ps,ta,,HodeFu! a fortdlruit dc magirtrul Nicolac episcopului din Oradea-marc.

vlzitatoj.pc eplscop-ul, olaqan il nu,s'ar h lr

iali, cai,e- se. dgsfiiul|q.lntip, iiduriie loq. Mdo ezi nu rioatC f iiethee mlnlstire pomeiald,'carg si:".desfipuri tntr9, ziflurile, loq. Mtnfptirga,, Hodoqgluido'izi nu p6ate f iie'chee mlnlstire pomeniti la 1233 ;i dtl-

.t!:.,r,tlir'

,!!l;

,.lg

,:iYi.'.i!

:iir

liti

r,i

'1i

ill

GIJL'I'URA C,,I'TNA. Nr. 16-17.

. i,i, t' ir"J - I -" "t :

'moiivul, ci aceasta a dispirut,. Probabil Ln decursul invaziei

tlt"ritor,..oi astfel. la 1293 se ,,amigteltg nqnai .terra Hadossno'

;;;i.;.;t' 1."" "" insemneezi, cd eri tcli'to' nelocuit' ;'adeca Bu

erir.villa,.l).r, lrLloasinelc30giurm.dtDragomirvorbeqtedespre"vl{-

;ica dela LToova. Sava;. Daci informafiile Uomunicdte de '.,esty

;;;;v;;'i l[t,-]""",c atu'nci Sava a 'fost strdbePotu.l ateluibhl'Br"o"ovici care a pfirnit dela Sigismuld. Bnthgry dominiileSiria.Fancotagcl..Acestaal.evutun'hu.f\vrafri;,latAvramPcili;;t, tatdl oplscopului' Sava e amintit cu prilejui unui.Proces

;;;;;; rJ-iu"itui I-: Logossv''i familie Szdkeiv: In acteli pro-

""'S"f .f r. ,ponC "a

ri"ia""fi lui Sava erd iu Lip-ov1 lntre ve-

"i,itl'H,-"""tiJr.v qi Maria Otviis ;i 'intre strada Darabos q.i

;;;-O;;?"1rri:1. in'28" tr'rinie 16o7 Sigirnrund Rdkoczy ll da..

,""si" o"rdr,, mbriteil cagtigate cu pritejul 'recoqtigirii 'oraguluiJt;:";r,";J;ii"

-'n."r.ic,' frodmanu-1a,

-Melitcoti" 91 subotet-')'

DlDrasomirnespune,duprMsrki,cisavaaveh'in1606o;;J; ;;;.-"i m'"ialotoi' 'Afittttali4 cuprinde o niici^grc;alr'

""L*"telSt "" -

"- pri,ria' moara aceasta dele. S.igismund. R:ikoczy

[il;-i;-g No"ti'ur,ie"t607 6]. Juri'sdiclia lui Sava' s'a extins

i*i;','m::;iAtt5,i;llJ5'$''",lll"-T;X:*!$;?,i'Hli},S;61. ei."rui"i, romln." ttltiir"it' din Voevoden'i (V:rjdafalva l$rgig"i"'rfL .carei a pirisit ortodoxia treclnd 'la calvinism, . drepturi,iiJrt#ir*ii"ei" ;t acele ale' preofilor ur'tgur.i' . Prin' acecaqi

:t"i;;r ;i;;i;d" ll scoate 1i- de sub jurisdiclia episcopului

S.A;tJ po.t" fi numai Sava din Lipova 6l'

Cu toate greselile indicate - carit tt'eatuai, s'ar putei in-

muttt]I t,iii"i'a"ritr'br.lotttlt 9, toiuii cum am sPus-o mai sus

insti'uctiv' ii iriteresant. (Dr. Zenovie Pdcliqanu') ,

ri

l

1

, Cirli ihtrate 'la tedacgie'Dr. Marg ar e ta M. Ho do S iu, *. t9Tll-"epk<iltdszet Baldzs-

fatve UaJnin? f ezt de doctorat. Blaj i9l5;' '

Richard F. Ctarhc Ioen- Qriqen, -P1ti:tt!l-g Domnului'

nv""geiii;-gtuairi qi lnvrtrturi. Editure ,,Calea Vielii'' Aredtntt:

"f:tul I cor.

.

t) privitor la ministired .Hodo;ului cfr. li,,studiul-lui,szentklaray,A rr"rb.oionostoregyhizak tdrt€nclmi emlCkei Ddlmagyarorszf'gon' Buda'

pelt 1908 PP' 23-31..r; e' rzOrCnyi binsrig ds Szdrinyvirmegye tdrtCneto I' Budapert

18?8 p. 352't) ,Unircr. din 1894 p. 306 (art' plr' Boroq)'.i N. Dobr""cu, Fragm. priv. la istori.a bis. rom. Budapestl 1905; p. 16.

!) rbidgm P. 16-17.oj gipa-ritr, Archiv pentru filologie ;i istorie p' 609-10'

:li +i,#;

i':,ill

.i.i:,:liii:.

,:t iii

i':i;l

t.:1li

tiit

,:!;.::i

',li::il

riril!,

':ii':, !r1.':

:i."ilti ri1

:::: rit:ii iil

.li,r.li

_-$:jgl1_=-_ cut,'l'URA CR-ESITNA- Pac' 503.

Cdrlile Qolorului scoasc de redaclie ,,Celea Vicliis:1. Desprc apoitotii mincinoqi (Nicolac Brinzeu). 2. Despie sf.Scr'iptrirl'sau'Biblic iSeptiniu'fope). ;3. :? 4. Vitrs -roml-

nc:sC de pc'plmint iuscsc (Aurel Glina). 5. Viers de pe fion-tul,italia;,(Eompci,,Bllan). 6. Degctul lui DumnGzcu.(ScptimiuPopa);," 7;' Viers do desplrtirc - dele frmilie (Pctru, Cunti). 8.Pote3ter dele moerl ii rltcle (Luciar S. Pop)' 9. Plcrtul qiDeitoepg4 lui (toen Belp). '10.. Cllnterer celor' rlneql aoesi'iloan

* Pop). i t. Vlsui ''cdprarului

- Nicolae (Iulien' Muatean).l?- La SCngeorz (Ioan Belu). 13. Inv{!trturi- dcspre !f. litur-

,3hie lGeorgc M. Pteencu). 14. Poveqti 9q tllc (Ioea Gebrgescu).i5. SfAhte Elcnr (P. Zamfir); Vulcan-Cciml'oqui.marc 1916:-17.Pre|ull21-2obeii(nr.l4':4Qbani).r

A.' Ifeliar'Plugul ,Do-mlului. Cuvintc 'pentiu zilelc dbecuni. (Cn4ilc rlsboiglui Nr. 1). Blaj 1911. 'Prqtul 16 frl.

trl anua tuh', iorpiiril or' fr anci s c ani, ( Bibl.' lioporall ca-touca Nr.'6). Hl.'lluccgti '1916. Prclul $Q !iai'. r't r'"

.

Dr. E{adzsega .Gyula, Szcntirdsi kdaqp. is sziivcat6rtdncttckintettel q kclblipEre. Ungvrir 1917. Prelul 6 cor.

", 'Cstahitm aatoillc pentru clhsele .III-VI elemCntarc. Ed.II; i.cv[2uth.a'?S{ai'I{9i?.- Preful. t'4Q cgr: '' . : .

Dr,,A.Icx,andru Rusu, Cetchisn!: catolic pcntru chsclciuferioare; al,b 'bcolilor

medii qi pentru qcolile civih. Blej r9f 7.PretuL.2';1+,*.sssi ; .r 'r: l

., f. :: : it , :,; ) 1r, :l i ; ..; ,:,1; :

' .:1 : r. ;n! .,,:.'r rr,::l :;l', .. :t, . r.

,,.,,:;r T,tIrEF'Of{. : .

. .1,'.:r:..'r'----,..t1: ,:,. , .

, Manutcr.fsclc na ic inapoiozil.>'.Aaircs. Btaj, Duplce nici pc urmr provoclrii ia legor dc prcerl'nu efi evut,aprbiiiiatce dc e frcc loc in colorncle DVoartre rl,ipunrului

ncu rcfcritor le cele scrire de DV. derprc urine 9i aceaatl rcvirtl innr. {9 rl 'Unir.ii., rm ficut palii necerari pentru r ni-se fece dreptate pc,altl cale. Lucrul au este inctr tcrminrt gi.de aceea emAn'pe.alt numlr fcj-venirer nrea aaupra aceltui incidcnt unic in anelelc mai loui alc ziarieticci'roolne. . La rcvedere! Dr. Alc*andnt Ratv,

B. Daja. 1. Rcvi*a din iaul L n'o mei avom coopletl. ;- 2. A!o-.ciafie preolilor adoretori e dc tot pltplndl ln clmpul btreridi noastrcgr.'crt. Nc tcmem, rl nu ge uruct ln urr timp, clad evcm mai mtro ncvocdc a gti correrei. cu Donuul in rf. EuharirtiC; care ar trebui rI 6e ccntrultrNturor pteocupafiunilor gi lucrlrilor preotului. In anul rcesta lncl I'au dir-'tribuit libelc ptniru lnr^'i.nrrea orcl'oi dc adoriliuae. E ln irtererul nortrubine priccputl ll rtlm de vorbl cdt mei des 9i'mei cucernic cu Hristor $.rl cigtiglm,clt mei mulli mcmbrii relo3i gi rittoruici ln drumul drepbLibclele,_tot la 2luni, rl sc trimitl plrintrlui ieromoneh Auiurtin A. Pop'dcle Prirlop. ..:i: .'. l

S. Orada. Ce sh faci? Atitea plrcri, cAli oameni., Unii cred, c[ inseminarii prea rnult se indreapt[ privirile spre ceriu, al{ii, ci proa marcimportanlI se df cclor lumegti. Poate ci .chiar plrcrile.,acestea contrarcdovedesc, ci ln seminariilc noastre se pistieazi -ecvilibrul intre cele doul"dirtc$i. -r" 'i'r ' I ' i' :

..:

0 noui carte despre biserica din MaramurdE'')t)

- Recenzie. -Intezasadedoctorattiptrrit5inunguregtela.l9l0.p.Sr.

Cziple publicase o mulfime de documente' culese din arhiva'

.otit"t"nra din Sigheti privitoare la istoria bisericeasci a

m"i"t"tagului. Tei, oe;i a apirut sub modestul titlu: A mri-

ramarosi piispriksdg ^iOrilii

eiestia episcopiei maramuregene)''

s'a impui repede prin noutatea materialului documentar' care

limpezegte multe puncte din trecutul atdt de interesant si de

deosebit al bisericii romhnesti din Maramurig' Studiul tit-t::^;

ductiv, in care autorul voiir sI reconstruiasci trecutul acelel

biserici, a fost pfin Je gregeli, pentrucl dsa nu cuno;tei- o

r"i1L*! de lucruri indTsplnzabile .pentru oricine s'ar fi ln-

cercat si scrie - .f,i"t 9i in cadrcle nnici ale unei teze de-

doctorat - istoria bisericii maramuresene' Acum' dupi aproape"

;;;-;;;, pir' Cziple ne de o edilie romlneasci a tezei sale'

Aceasta cuprinde ici-colo unele iniregiri 9i indre.p"tl'l- t^o^1tt'

pu!ine f ali de ceeace s'ar fi putut si ar fi irebuit si ni-se deie' Astf el'

tilor. cAt si cele ale femeilor, inci de pe bincile gcolii' imii

;;;;' .;fi lic actuatului director al congregaJiunii mariane a'

liceanilor din Blaj:

'Si hi et hae, cur et tu non"' Alexandre?"

De ce nu s'ar t"iu qi Ia noi o organiza'ti9 llfe]' ca sir

avem gi noi alutorul n.ptlluit al.aPo,siolatului laic? Se poate"

face, gi ar fi o mare facere de bine'') Dr. IOAN BALAN.

') Pirintele Bilan are toati dreptatea in ce privegte necesitatea'

conformiriistatutelorrerniunilornoastremarianedelalicee(dargiace-lorlalte) spiritului, "ur"

f"-ie atAta putere de vieali in biserica apuseane''

Facem doar o mice corecturi in senzul, ci reuniunea marianl dela liceul

il;i"i; avut in uttimii trei ani statute, s'ar puted zice' esenJial deose-

bite de cele dela,,intemeiere", cari se apropie binigor de spiritul congre-

;;];";il";"p;sene. DupI acest timp de tranzifie' ce ni-s'a pirut necesar'

EiJo.. acum 5i noi, ci a sosit timpul si facem un pas 9i mai. departe''

aseminindq-ne 5i in ce mai lipsea"Nouele s-tatute sunt deia in lucrare 9i

inci in anul gcolar proxim ","d"t, sI poati fi lntroduse' Atunci se vor'

ii tipati. Dr. Alcxandru Rz'rz, conducitoruli r'euniunii'

*) Preotul Dr. Alexandru Cziple, Documente privitoare la eP.iscoPia

'din MaramuriS. Extras din Analele acadenriei romAne' Bucuregti 1916u'

128 pp. 80 mare. Pretul 1 leu 20.

tllt-nllNr 8. eUI-rune cnesrna,

tipirirea edi{iei romdne;ti nu prezintd nici un progres gtiin}ific;cu ninlic nu stim azi mai mult decdt stiam ieri, si nici chiarceeace stiam ieri nu aflim tot ihtr'Ansa. De vintr e aceeas in-suficienlS a informatiei, care a fost gresala de cipretenie gi aedi!iei unguregti.

Trecind peste piimele zece pagini, unde pir. Cziple po-Vesteste inceputul organizatiei bisericii maramurelene pe bazatraducerii latine tendentioase 9i deci necorecte a decretulrli pa-triarhal din I391 si certele dintre egumenii ministirii sf. Mi-hail din Peri ;i episcopii ruteni ai Muncaciului, ne oprim la:p. l l, cu care incepe adevErata istorie a episcopiei Maramu-.ra;ului. Dsa crede ci ,,dela a doua jumitate a veacului a!'l6-lea, cri barem dela 1570 incoace in Peri au rezidat episcopiromini, cari purtau titlul de: episcop al Maramurisului,,. Epi-scopii acest ja sunt vechii episcopi de schit din Peri, pe cari:congrega!ia comitatenzi i-a recuuoscut. de pistori ai tuturorbisericilor de legea greceascA din Maramuris. Afirma{ia acea--sta e interesanti si ar meritd sA fie doveditd, lucru, pe care.autorul nu-l face si credem, ci deocamdati nici nu-l va putei.,In i570 Maramurisul a fost, e adevirat, adnexat principatuluiardelean si adnexirii acesteia i-a urmat scoterea Iui din legd*turile cari le avei pdnd atunci cu episcopia Muncaciului,,episcop propriu insi n'a primit, ci a fost supus episcopuluibilgridean Eftimie. In diploma de denumire din 3 August 1572a acestuia, MaramurAsul e amintit in mod special ca aparfi-nitor jurisdictiei lui. Stefan Biithori ii dd dreptul de a pistoritoti credinciosii de pe intreg teritoriul supus stdpAnirii sale,.dind o importantS deosebiti chiar Maiamurdsului (irbilibet inhoc regno Transilvaniae et partibus Hungariae ditioni nostrae.subjectis ...'signanter in com jtatu Maramoros.l) Politica acea-sta alui Bdthori s'a dovedit, cum am spus-o si altd datd, ne-practicS, pentruLi o conducere din Bilgradul Ardealului a bi-sericilor rnaramuretene erd foarte anevoioastr si astfel preo!iiau fost siliti si se adreseze pentru lipsurile Ior sufletesti laarhiereii din episcopia vecind a Muncaciului, Nici chiar epis-copii Vadului n'au avut, pdni tArziu la inceputul veacului XVII,.nici, o jurisdictie asupra acestui conritat. Asta o dovedestetocmai vlidicia lui Serghie, pe care d. Cziple il crede exclusiv,,episcopus Ruthenorum". Serghie a pastorit nu numai credin-

') N. lorga, $iefan cel Mare, Mihai'uiului. Extras din Anaiele academiei romdne.

Viteszul gi mitropolia Ardea-Bucur'egii 1904, p. 31.

li

ii

--Ies,-?19.---- -cul-'l.uR4-98 ------,cio;ii ruteni dela.Muncaciu, ci jurisdic ia lui s'a extins pini,departe in pdr{ile Sitmarului cuprinzAnd, firegte, si Maramu-ri;ul. Intr'o scrisoare trimisl la 3 Decemvrie 1604 lui TontaKendy, asediatorul cetdtii Hust, Serghie spune, ci a fost mai

marele cilugirilor dela ministirea Tisniana 9i cd venind de

acolo principii i-au dat drept de stipdnire peste vlidicia Mun:,caciului, peste mAnistirea Peri de lAngi Cirnpulung din Ma-ramurig 9i peste mAnistirea Habra de lAngi Baia nrare (az

fejedelmek attak nekem az puspokseget Munkacz vara mellettvalo, Maranrarosban Hozzumezeo mellett Kortvelies newe6 6s

Kiiwar videkeben Nagybania feletth valo Habra newe0 mo-,nostorokban es claustrumokban) si acun-] dSnsul este vlidicacilugililor si preofilor rusi, ronrini, slovaci 9i sArbi din pdr-'tile acelea. In calitatea aceasta il roagi pe Kendy, si cru!e,Lisericile gi capelele din Maramurd;.')

Pdstorirea lui Serghie asupra acestui comitat n'a durat

mult, pentruci pe timpul lui Bocskai satul Peri apar{ine} ce-

tifii Hustului, iar aceasta eri proprietatea Iui Valentin Ho-.;mon?i, care, din motive politice, nu ingidui2r nici urt anrestec.al episcopului dela Muncaciu in afaceri le credincio;ilor nla-

.ramureseni. La intervenfia autoritdfilor conritatense ;i alui

.simeon Movili voevodul Moldovei, Homonai declari diu nou'mindstirea de avere vlSdiceasci, insi cu condilia ca episcopul,.care se va agezi intr'dnsa, si fie sr.rpus cotlrandantelui ceti!ii.!)"credinciosii romdni de aci s'au adresat voevodului ntoldo-

vean Conitantin Movild (1607-1611) rurgdndu-l ,,Si le tri-miid un vlddicd, care s5 le fie invilitor 9i conducStor". Acesta

le trimite in vara anului 16C8 pe Silornon ',om inv5tat 9i cu-

cernic" iar in 30 August scrie dirt Iagi principelui GavriliBdthori, rugindr-r-l s5-i deie scrisorile necesare, ca si-9i poatipistori in pace credinciogii.') In 24 lunie 1609 Constantin

Movili nrul!umegte lui Fr. Mogocsi, ci din consideralie fald

de Valentin'Homonai 9i Cin alte motive l-a spriginit pe Si-

lonron.r) Este interesant, ci C. Movili il nutlteste pe Silonron

vlidicA al Muncaciului, unde pe acest timp pistorii inci tot.cunoscutul Serghie' Si numirea aceaSta dovedegte, ci Mara-

1) Hodinka, A niunkdcsi gbr' szert. piispokseg okmdnyi:ira l, 46'

,) I. Mihali, Diplome maramure$ene, p. 394'3) Hodinka, o. c., P. 50-1.{t Beke Antal, Az erdelyi kiiptaian lev€ltdra Gyulalehdrvart' p. 248'

llr. 1206. sau Tortenelmi Tiir din 1895, p' 412-3'

-\r f4 CUI,TUITA CRI.]S]'INA Pas. 2+1

:murisul n'a a'ut pA'i aci episcop propriu, ci apartined epis-"copiei Muncaciului si astfel atunci cdnd credinciosi'i maramu--reseni i-au cerut un episcop, d6nsul crecled, cd icesta va fi,.cum erir obiceiul, vlidici la Muncaciu _

De aci inainte Maranlurigul ficea parte cind din epis_'copia Bilgradului, cAnd din aclea a Vadului, pdni pe la 1634,'cind aflin.l un nou vlidici.nraramuresan, pe Dosofteir.r. care-nu e cel dint2iu cunoscut dupi nunre, .u, aiirma J. Cripf..Dsa il identificd pe Dosofteiu acesta cu acela care spune'intr'o notifd din 1622, c6 a fost vlidici in Ardeal si Maramuris;i a- umblat in tinutul Sdtmaruiui pini Ia Dobrifi', fic6ndu_ipind la 163 1 vladici al Vadului, iar de aci inainte, ludndu_iVenedict locui, al Maramurisului. Venedict n'a fost, dupi pd_rerea mea, vlAdici, ci un sinrplu vicar, pentru pirtile nordice,al episcopului bilgrddean, iar Dosofteiu dera vad a trecut nu'in Mararn-uris, ci la Biigrad, unde a pistorit pA'I ia sfArsitul.anului 1627 sau incqputul celui urmitor, c6nd i-a urrnat Ghe-nadie Bradi (1628-40)

La p. 14 a lucrdrii sale, pir. Cziple ne spune, cI con_.gregafia MararrurAsului a trin.:is, in primavara anului 1641, soiiin Ardeal in cauza episcnpurLri, niar in toamna aceruias an,apoi in primivara anului urmitor de fapt a si functionat un

'episcop in Maramur-d;, dar nu Stim cine a fost acel episcop".E dureros, cd d. Cziple nu stje. Acesta a fost Ilie,lorest,episcopul Bilgradului (1640-43), care incepAnd cu anul l64lpdstori) si Maramurisul, fiind clenurnit dih partea principeluisJ lrimit si de adunarea comitaiului.') Ne mai spune apoi ptrr.'Cziple la aceeag pagind a lucririi sale, cI in 1645 princiieteArdealului a asezat in fruntea bisericii n.laramuresene, pe Sil-vestru,,.care trebuie si fie identic cu tahigraf.ul Siivestru,fostul egunren dela Govora, tilmicitor al Nourui restarnent,,.Identificarea aceasta rni-se pare gresiti. Noul restament apirutin Alba-lulia ia 1648 a inceput a fi tradus in 1644 sau poatesi 'rai curdnd. In 24 August al acestr-ri an G. Rikoczy scrie

'din Tokaj nevestei sale, si piiteasci preotului romin, care atradr-rs (forditotta) Testamentul nou.,) In 1646 traducerea eriaproape ternrinati, peirtrucE aceias principe scrie lui Toma

1) Tortdnelmi T:ir din lgt0, p 163.t) Ballagi Aladdr, A magyar nyomdiiszat tortdnelmi fejlodese. Bpest:1878, p. 235.

Pas. 242. CIJI,TUR4 CRESTINA r"r' 8'

Debreczeni, administratorul averilor sale din Ungaria' sd tri--

mitA materialul necesar pentru turnarea literelor cirilice' de-

cari aved lipsi la tipirirea cirlii.') Ieromonahul silvestru insia murit curdnd dupi inceperea traducerii' care a fost apoi

continuati 9i indreptata de al!ii' Aceasta ne-o spune Sinteon

Stefan, vlidica bilgridean in prefala cirlii, unde zice: .'Acest:iestament l-au ineeput a-l isvodi ermonah Selivestru din po-

runca gi chelgugul Miriei sale, 9i el. s a ustenit cat s'a putut-

si curAnd i s'a iSmplat lui morte"''t) Astfel vlddica maramu-

iesan dela 1645 a fost un alt Silvesiru'' ln 12 Aprilie 1650 Ch' R6koczy ll denumegte episcop in

MaramurSg, Sdtmar, Solnocul inferior 9i de mijloc 9i districtul'

Chioarului pe Savul Popa, ca sufragan al vlidicului din Alba-

iulia.'3) D. Cziple ne spune (p. 15), ci despre activitatea popii

Sava,,,ciruia i-s'ar fi dat (sic!) ln l2 Aprilie 1650 drepturi

episcopale gi asupra Maramurisului", .nu afllm urme' A4ulle'

nu aflim, e adevlrat - si nici nu-i mirare -, cdnd ne gAndim

ci a pistorit numai ,n "n, -

dar totr-r9i aflin'r atit c6t e-de

lipsi pentru a nu ne indoi in vlidicia lui' A;) bun1o.a1a. a{lim'

"i tu 29 Maiu 1650 Rdkoczy scrie primarului Bistrilei' -civlddica sava din Mcramurds (Szava vladika M6ramarosi oldh'

piispok) trimite in Moldova pe popa Nicola impreuni cu alfi

.a1i u, iovaragi 9i ii poruncegte si nu le ia vami' r) Pe aceeagi

prlina n. ,iun'" d' Cziple, cd prctopopul Sirneon Petragcu

if OsZ) a fost numit in slujbd de superintendentul calvin' Petru

Bod,.care a atlut in mini insagi diplonra de dentrnlire, scrie

inasa,,BreviSValachorumTransylvaniatnincolentiumhislo-'ria" lib. ll cap. l: ,Georgius secundus Rakotzi Simoneni Pe-

trasko in officio p.ttupop". sive senioris anno 1652 die l1-a

Augusti confirmavit"' A;adari Petraqcu a fost numit in slujbt

nu din partEa superintendentului, ci din partea principelui'

Despre Molode!, succesorul lui Sava, ne sPune pdr' Cziple'

ci n'a fost episcop al Muncaciului ,fiindci insemnirile r5-

mase din acele viemuri il deosebesc de episcopul din Mun-

caciu". Molode! nu de aceea n'a fost episcop si la Muncaciu'

fiindca il deosebesc insemnirile, ci fiindci prin diploma din

') Szdzadok din 1871, P' 718.g) Bibliografia romAneasci veche I, 169's) Dirbrescu, Fragmente 3l -3.'1 Hurmuzachi, Documente XV' 2, p' l'183 No 2216'

'l

Nr. 8 CUI-TURA CRE$TINA Pzs 243

7 Iulie 1651 a primit numai Maramurtrgul. Diploma e tipdrittr,,de mult, din 1905, si p5r. Cziple, care n'a cunoscut-o in 1910.ar trebui s'o c.unoasci cel putin acum dupl 6 ani gi dupi cei-s'a fost airas aten!ia asupra ei.

Dela pagina l8 inainte autorul se ocuptr de cei trei din,urmi episcopi ai Maramurisului, cari azi sunt mai cunoscuti-Tot ce-am crezut, ci se poate spune azi privitor la ei, amspus in nrii 8-11 din 1913 ai acestei revist,e. Cele povestiteacolo le susfin gi azi firi nici o rezervi.

Partea principali a lucririi pir. Cziple o formeazi pa-ginile 35-l28, unde dsa vrea si publice intreg materialuldocumentar privitor la istoria bisericeasci a Maramuriqului"Partea aceasta inc5 cuprinde mari gregeli, cari azi nu se maipot iertd. Dsa incepe cu decretul din 1391" al patriarhului;constanlinopolitan Antonie, prin care mAnistirea Perilor esteridicati la rangul de stavropighie. Uita insi, ci traducerealatineasci a lui, publicattr de P. Maior, I. Mihali si al!ii, etendenfioasi si plinl de greseii, cum a dovedit N. Iorga'inaintecu zece ani t), gi ci prin urmare n'are ce ciutd intr'o co-Iectie de documente autentice privitoare la Maramuril. Dsatrebuii si publice sau textul grecesc tipirit de KogAlniceanu inArhiva romdneasci sau pe acela publicat de Miklosich-Miillerin Acta patriarchatus Constantinopolitani. Al dollea document pu-blicat de d. Cziple e decretul din 20 Martie l479,prin care regele.Matia scuteste, ia interven{ia misteriosului vlddicd,,nandor-albensis" Iwannythye, preotintea nraramurisani de tot felul decontribu!ii publice. Decretu I se cunostei numai dupl o copie dinveacul al XVlll-lea, acum insi i-s'a descoperit gi originalul 9ia fost publicat de Hodinka in nA rnunkdcsi gOr.-szert. pospOksdgokmdnytdra" gi prin urmare dsa trebuiir si-l produci de aci,,iar nu din,,Diplomele maramuregene" ale regretatului Mihali..Aceeag gresali o face si cu documentul de sub Nr. 3, pe careil reproduce din cunoscuta carte alui Basilovits ,,Brevis no-titia fundationis T. Koriatovits", care inci a vlzut numai o copiet6rzie a lui, iar nu din SzAzadok (1910 p. 608), unde a fostpublicat duptr original. Agir faie gi cu docurne,ntul de subNr. 5, a clrui original e astlzi cunoscutr

Dupi documentul Nr. 5 ar fi trebuit str publice nu scri--soarea din 1556 a comitelui Gh. Bdthori, ci decretul din 9 Oct.------.-.----.--

') lnscripJii ardelene gi maramuregepe I, p. XXXVJll. urm.

Put. 241 iCl,ll,TURA CIIESTINA .\r' I

1551 al impiratului Ferdinand. lntre 1607 si 1634 dsa nu mai

cunoatte nici un document privitor li: istoria bisericeasci a

Maramuri;ului, degi avenr scrisorile din 30 August 1608 9i din

24 Iulie 1609 ale lui Constantin Movili voevodul Moldovei.Ne oprim deocarndati aci, repefind cele scrise la inceputul

acestei recenzii: tiptrrirea edifiei romAnegti nu prezinti niciun progr€s stiinfifi c; cu nimic nu gtim azt mai mult decat

;tieam idri, ;i nici chiar ceea ce gtieam ieri nu aflSm totintr'insa'

zENovrE PA.LI$ANU.

Chestia unirii bisericilor in lumina rdsboiului actual,

Dar si ne reintoarcem privirile ,, "r,rrt;i;.^t::";i'jil:lr"ale actualului risboiu mondial cu privire la' catolicizmuldin RdsiriL

S'au implinit deja zece ani dela edarea edictului de to-leranfi in Rusia.. Acel edict a avut efecte salutare pentruprogresul unirii de acolo. Indati dupd edarea edictului, din17130 April 1905 au inceput a trece in massi la unire cei in-juga!i cu sila la ortodoxie. Agu singur in 2 guvernanlerrte. incel de Lublin gi Siedlecz, in d.ecurs de o IunI (in luna Mai1905) trecu16 26,000 suflete la unire. In aceeagi lund arhie-piscopul de Mohilev, conteie Sembek, f5cAnd vizitalie canoniciin guvernamentul Minsk primi la unire 40,000 de suflete. Asemeneatreceri in massi la unire au urmat in Vilna gi in alte pir!i,a;a incAt, duptr statistica acurati a rninisirului rusesc de

interne, dela 30 April 1905 pind la 3l Dec. 1909 s'au numdratin intreagi Rusia 233,981 treceri dela ortodoxie la unire. r)

Vizdnd guvernul rusesc gi sfintul Sinod cucerirea uria95 aunirii, se ingroziri gi indati la inceput luari misuri excep-

!ionale pentru a restringe libertatea acordat5. Agu deja in1906 sfintul Sinod a hotirdt si esmiti 50 misionari in pirfileprimejduite gi si lnfiinleze incd 2 episcopii noue in acele pirli.r)In vara anului 1908 se mai {inu in chestia impiedecirii tre-cerilor un mare sinod, iar in anul 1909;i duma ruseasci

'dadu nigte decrete foarte severe in cauzi. s) Dar 9i de astldati

r) Ci. revista poloni ,,Novy Dzvonek"s) C{. revista

"Religio" din Budapesta,

t) Cf. articolul "Situafiunea bisericii.t8 -1910 al ,,Unirei".

din Cracovia, Nr. 6 din 1910.nr. 1 din 1907.catolice in Rusiao din nr.

I

,r ^

s'a adeverit vorba: ,Omul propune, Dumnezeu dispune", cicia urmat nu peste mult actualul risboiu mondial, care in urmardnduelii dumnezeesti intr'o clipi a schimbat harta Europei,sfarsindu-se in defavorul celor ce provocard aceasti urgie in-fricogati si eliberdndu-se, prin armatele austro-ungare si geimane,Polonia intreagd gi partea mare a Litvaniei Ce

'suU jugufrusesc, catolicizmul, scipat de citusile despotizmului ortodox.

Actualul risboiu mondial, in urmirile sale va formd unpunct cardinal in istoria catoliciznrului din taratul nrustelesc.Biserica romano-catolici a Poloniei, sub regimul ce i-se vacroi de Austro-Ungaria si Germania, va porni in grabi spremare inflorire, iar vechile dieceze rutene unite de Luczk, Vla-dimir, Cholm, Kamenetz scl. vor reinviA, gi-$i vor reinoi cumare solemnitate decisul parinfilor lor dela 2 Dec, 1594, cind7 episcopi ruteni, cu diecezele lor, primiri unirea.

Aceasta va fi o urmare foarte salutari a crincenuluirisboiu actual, care trebuie si umple de o dreapttr bucurieinimile noastre, cAci prin aceasta se rezoalr,i o chestie mo_mentuoasl a catolicizmului oriental, de a fi biserica ruteanimijlocitoare pe terenul chestiei unirii intre biserica ruseasci siRoma. Cici formAndu-se in coastele Rusiei o puternici bise-ricd ruteani gr.-cat., aceea va intreprinde actiyne in stil marepentru promovarea unirii in ris6ritul slavon.

ln statele ortodoxe din Balcani inci se prevede, in urmarisboiului actual, asigurarea unei desvoltiri mai libere a ca-tolicismului. Pe noi ne privegte in special chestia catolicis-mului din Sirbia si Bulgaria.

Bulgarii, cari la inceputul increstiniri i lor oscilau lntrecatolicism ;i neunire, in decursul veacurilor de repetite oriau cercat unirea cu Roma. Sa ne reamintim cu deosebiresilinfele din veacul XIX gi al XX-lea. ln anul 1860 un numirinsemnat de Bulgari trec la unire, cu scopul pur politic, de ascdpi de sub jugul ierarhiei desnatioualizAtoare grecesti. ln8 Aprilie l86l obtinurl dela papa chiar un arhiepiscop, peIosif Sokolskiy; dar prin politica Rusiei, secundati 9i deFranfa, unirea nu peste mult slibi; nu fir insi de tot sufocati,seml cI si azi sunt in Bulgaria cam 15,000 de Bulgari unificu Rom.a, impdrfiji in doua vicariate (de Thracia si de Ma-cedon i a).

Idea unirii bisericii bulgare cu Roma are in vremea din.urmtr mulli pirtinitori. Azi in Bulgaria este deplin cristalizati,^

dc 4e ani de .lt"_rl s,eu. plecat, si[- fie sitili plnl Ia adtnpi,bltranele str stea'ln servieiu'! r," i,riii veder qi solufii cr cerdc sul, dc ce ar fi crchise ra "Js-r'

'YULE *r surulll c

Capitularii, canonicii, offcienlii din ce,ntru sunt de regullpreoli alo;i de episcopul.'Eiir;;;" st ffe crerna cirlrrrrppreo{i, o corporeliune-lero.t" "ulJoosebit respcct rr se pri-veescl. Trebuic rI fe ale;i dintre cci mai lrri pr*fl flr&orice altr conoideretie. $i drcr i"ira""tulirea cu arcituirca drrzi a adus cu rine ideea'unei ,";;;; biz,.reqi dacr s,e niscutvorba cu

""o"ru",..Tminum r".urip"o" ;i";il;; ;;"; nropecunia praecaltium, eino conrolalione norientium...c, astaerattr nuuai cat dc departc silm qi io ""o""," privinlA dc stareaideal{ tn biscricl.

^Vicorii l,oianei, frotofofii, ca embaradorii viAdicului_vor fi agl, dupi.cum ti etege-"ietr, pe c"re_t reprezintl! Denultcori s'a auzit: ac proiopopi iiroi avem ..i ,;;;;p;;Aievee, ci au un rol, o'ionufutl, i-ii.puna"re foarte mere innercul lucrurilor dia parohii. 'no -""uon numai oameli aleqidupl toalc rcccrinfele

"".o"o.tr" la "" pq{rl ln ateri slujbe.-Duptrcum controloezd ."i, 4a

-"1- p"l"a prcofi gi ilvi{{torii,-dupdcum sunt protutindelea l" ]"ti-""m indeamn{ ei, nustrlru qi fIrI prilej, c.1m-d1u sfaturi,'l';rcctive; cum cerrcl st selntcrereze dc prroh.ii, f{ctrd ";;G;ii 9u credincioqii de rAad.evind concursul si bun{voinlr r"r-p"lirciasd. a forurilor admi-+listrativc civilc: iupdcum qtiu sa'lniioauce un spirit do per_fect{ colegiariteie tntre preoli,

"ri-.r,ardu-I prin convenirircoioioase qi socialc: apl}e d .""flririct bine concus, Inflo__ritor, rn ordine evrnd. lucrurire ".t",

-raoaria bisericii, bucurir,epiecoputui! rar undc proropopui-ill, ao"at organ ,.i.rri""_cerc nijloceqte, ,,excuigot ia.".rrt.o-ori alte da{i, pertru asubscrie protocoalele, tn"rrr"."a Jirro'" qi, dupd prAnzul turtos,fece eventual obisnuita p"rtio a"li.r"r., ecolo n,ai ce aqtcptA'lnfloriree .viclii itericcqti. C"gi'ifpJ excmpletor bune dincentru, asl qi lipra ynui protopoi

""lipr"r e nunei spre smin:teale gi cildcrea multora. -p" iait;;;ri

"._r "o Ji"t,:"""i,,r1 ,"rine: de r rctribul meritul si "pt';;i;e - ac.stea sunt conr.eidcrafiilo, cari lrebuie "r "ooi'oie-i"':i.ouo,irer cepitutarilorqi protopopilor! gi mtcar ta ace;tie-iiJ urmr str nu re uite. c&orice stujbt pe cum s'e dat,-apir ;;;;;" qi lui; cecece cu rtetnai virtor er trebui st re facd ir

"'o"nitl ";;;,;-nl-jr_.I

{916 '{9 r}lrlr, t6-17. CULTURA CRESTII

am spus nai re'dear, orice Iucri rru, ce'vine dera tncredin-{etul episcopului, 'revarsl odiu asupra insuq aceluia, clrcl-a trimis'

Dr. NICOLAE BRlNzEu.

Consistoarele noastre in lumina istoriei_Degt cea mai veche urmtr despre o episcopie rominersch

ardeleanil o avem dela mijrocur vcacurui ar XV-lea gi degl detasfirgitul vcacului al XVI-rea inainte istoria blserilii romane.din Ardeal se poate urmlrl destul de bine, un rdtnc intunerecacoperc totuq ,curtca" vridiciror romini. Nu cunorgrem ferurlor dc pistorire, nu gtim din cine se compuner sfatur'vradicesc,cine formd consistorful lor, E&u cu alte cuvinte, cine era rju-toriul lor imediat ln conducerea vastei eperhii, care in unelcrestimpuri sc extinded din Carpafi pdntr la Tira.

. .Organizafia vltdiciei romAnepti err, pdni t2rziu, foarteprimitivi gi am comite o mtre grigali, dacl m6necind dinalciluirca modernl a,oflciilor" noaitr. diecezane gi arhidie_cezanc' rm crede ctr gi vrrdicii vechi ardereni rsi avlau birourIor cu' indiopenzabirul director, 9i secretar gi lu tot etat oeindispenzabilcle protocoalc voluminoase gi ,index,,_uri gi ar_"hive. Vieafa vechilor lrhierei ai bisericii romdne nu .ru ovie.aftr.de rezidenil, ci un continuu peregrinagiu dintr,uir di_strict ln altul, o vicrir petrecuti mai murt pJ drumuri dec6tacasi. Actele de denumire vlldiceascl descriu drepturile gidatorin!ele _vlldicilor rn rraza repidrrr: overbum Dei prardi-care et ecclesies visitarc". Nobirimea ardereantr r'e prani odatrdietei, cl liiq-g*vlidicii romini frrr rezidenli (rcsidentidilan)nu ;tiu unde sl-i p&rasci. Aceasta nu lnsemneazd,, cl in gc-neral, nu avelu rezidenftr stabiltr deoarece ;tim, ci chiarlctimpul acesta ierarhia noastrl era drja orgrnizrtE, ci lnsem-neazi, cI petreceau cea mai mere parte a anului deprrte deea, ocupati cu cllitoriile oficioase.r Vizita;iile accstea canonice asemcnea re deosebiau murtde cele obignuite ln zircte noastre. vizitaliire vechi erru omuncl grca, p.entructr vlldicii rezolviru cu prilcjut rcela si di_ferilelc chestidni, cari priviru vieale intern! a sateror. Aiuncise judecau diferitcle proccse de niturr rerigioari dintrc cre-{incio;i .gi

pr.eofi (procese criminale, matrim6niale g. t.)..8 malpe sus de orice indoiall, cI vlldica nu rczolvii iingur chc-

Pzg 47?estiunile tccste!,-ci_era,totderune insofit de ctfiva preofi maidistinsi, cari formnu rfatul ;rhi..;;;_ un fel dc conEistorambutant. Numirul. preofitor,

""ri iii*"g,."'0. ",ollr."Jut,0.,_lcjur vizitafiiror trebuii ;, ri t*i r"rur,u mare gi ertfer descr-lecarea Ior intr'un.sat seu eftuf fa".i locuitorilor, cari erau,detori a-i provedei cu cete-;;;.;;;;-p.nrru traiu, chiettuieiiconsiderabile. De !:eea yedem cd tn ia r"Lr"lllr',ini,o;,"-cipele Sigismund B:.ll"l, porun*gt., ie vlddicji s{ nu vizitezcln persoantr gi insofifi de prea ;tl;; ;

re z o r v i re a d i r; d;;; ;' :,a:,i' ;,_, *; :i;,, t

T ?l;,,iil.,,i; "i' "fi

'j:l*"j:fit'

destoinici; ca astrel .t;;;J':"tele de chiertueri prerFelul acesta d.e

.administrare r dreptlfii il lntAlnim pi inveacul XVII, c6nd vltrdicilor f i-",", i,npi, din prrtea principilor,ca cu prilejul vizitafiilor .rt,oni.o--rilezolveasce chertiile bi-seric.e,sti gi r{ find judccara "; ,i";;;-;i;;;il"1'li.,ol"to_popii, cari li lnrotiau.z) Numarui lLstor protopopi, cari ar

:o:::!ind. ,r.rorijo, consistoriali ae iii, nu_t cunoarten.r, ase_menea nu gtim ci oare- crau aregi J. cler sau AJnrrnili-d.vlldica' Mei t6rziu .tnrr oup;..-i.rJi" bisericri rom6ne adcvenit mai consolidatr gi ;";=;r;;;r"ta ;t irr,;;;.;i;;;,._gafi de rezidenft, consisroriut ..-;;;;;".i din c,fiva asesorielegi de coborui mare al .r"rriri.- e.lJorii a""gtia se numiaujurafi. Acegtia erau sfetni.ii "ifai.ulri in rfacerile nr"i ri.lare eparhiei. chestiunire

. mai irp"ii""t."r.'."r"iJir'l"in'io_

borul marc, la care participau t"ii pi"-t"p"pii lmpreunl cu c6teo "' oL._"j1.. li :, _!]._.1."

p ro t o p o p i ai ;i ;;;;'g, "

; i' i"" i,. #.'i ".lnturultunea accarta a jurafilor s,a pistrat gi dupl onir."bisericii..romlne cu Roma.

-Con'iirio.i"l lui patachi se com_punea din ,cdfiva cin-rtifi frali pr.otop"pi jr;;i; i,ror*;l'9,cu alfi preofi lnfelepfi ", 'p.c

cari 'li co,tuoca Oe citeori cereilipsa.) La soborul mere finut in toamna anului lZjgl"U-pr._sidiul rectorului iezuifqloi.Oin C,*frfi"llrur au luat prrte gil2 asesori, cari nu sunt altceva jecat'ilei-.".i" rJil.u "rr.tur

v*dicesc .) ;J.:,i iiT:kfi, 1;t) Hurmurechi, Documentc XV, l, Zt6_7 nr. 13t6.') Diptome din r0 Octomvric lo+a . prin.if.iuidi. Reto."y I punct13, lr Cipariu, Arhiv p. fitologie 9i istorie ;. ;;i.,) I. lt. Moldovanu, Acte rinodali, il. p. tOt.l) lbidem, p. tOt.

_ r!_j:.' 1 _-_ ___ sq4gni j!EeII4_::::.Iqs.liLactele loborului Ain tZag, c!nd rrcmenea erru l2J) Fiindc6erau aleg de cler se numilu gi asscssores cleri.

Soborul mare finut la 1732 cu prilegiul instaltriii lui Ino-cenfiu Micu.clain a stabilit mai precis rolul acestor asesorigi anume lulnd ln contiderare greuti{ile impreunate cu con-vocaiea soborului de cAteori se ivii vre-o cauii rnri gravl gide interes general, pe cllre vlldica nu o putea rezolvi firisfatul clerului, e zis cit pc viitor, conform daflnei observate.pin{ aci, ae aleg l2 protopopi mai dirtinsi, crri, ca reprezen-tanti ai soborului, formeazr concistoriul vltrdicesc. Astfel vlr-dica nu era cilit g{ convoace totdeauna cAnd ge ivii vre-o.cauzi gravi soborul mare, ci convocA pe cei 12 protopopi"cari avAnd mandat dela intreg clerul eplrhiei, puteau vorblqi decide in numele lui. Soborul mare se convocir numriodati ln an.

Dupl lntemeiaret mdnirtirii blijene, vltrdicii gi-au rlesunii asesori dinlre membrii ordului bazilitan, rrmlnind insti-tulia veche a ,jurafilor scounului vlddicesc" nedtinsi. Influinfelor inrl atupra conducerii afacerilor eparhiei pe cum gi in-lluinfa clerului lntreg manifertitt prin soborul mare a lnceputa scidei in mod considera,lil, devenind pe vrcmea lui IoanBabb nulI. Atanasiu Rednic n'a convocat lntr,urr an sobordin cauza ciunrei, nu l-a convocrt apoi nici in anul urmltor,iar Gregorie Maior, succesorul siu, fiind mereu ln vizitafiiclnonice asentenel nu l-a putut convocd. Ioan Babb a con-vocat un sobor la enul 1792.pentru a depune jurlmAntul c.lefidelitate irnpdratului Francisc (l7gz*1s35). clerul s'e folosit'de prilejul acesta pentru a stlrul pe lAngI arhireul cu apti*tudini carn derpotice str obrerve vechlul obiceiu al bisericiiromlne gi si convoace in fiecare an sobor mare, ln cari sl.se rezolveascd cu concursul cterului inlreg chestiuriile de in-teres mai marc. Blbb s'a tlovedlt refractar- fafi de poltulatullcesta' traditional al clerului romlln. Soborul a ales apoi pe,cei l2 asesori (jurati), cari, ca rcprezentanfi ai lui; trebuiau si,stea totdcauna cu sfltul la diepozifia vlidicului. Babb a apro-bat alegerea lor dupi ce acegtir s'au obligat, c{ cu prilejul:

'petrecerii in Blaj vor trli din traisttr, adecd nu vor pretinde,rl lie addpostili si provlzufi cu mdncarc din partea vlidicu*

') Ibidem, p. 81.

{ti ,

:i:l

l',;

t::t;,

i

i:.

i,

til

rrl;

].i1i

il'il,r'i'

'li,i:

lii

dii ir,l

iti1{i1

iirl.:l,r

,li

Nr. 16-17.

lui l). Cci 12 jurrti au acceplrt propuncrer lui Babb, drr cutoele eccstcl nu eu fost convocafi niciodail la gedintr con-rirtorialr gi vltdice ln tot decursul lungei rati prsioriri acrczul de priros r ccrc rlatul reprezentanfitor clerului slu,dcgi s'a obligat la aceasta 2).

Dcsvoltarce ultcrioerl r conristorului cprrhiei dc Blej r)o cunoegtem. La l8o7 Babb tnterneiazr te insistin!: secreta-rului guvcrnial Orosz, cepiflul numit bobien compus din Zpreofi celibi. Asegtia lmprcuntr cu cei trel canonici dc fun_dafic regeatcl de mri tArziu rutt osscsotcs nati, ci rd-i nu-mim rgir, ei consirtorului norlru. Arhiereul insl are oricinddreptul de a-gi rlcge asesori gi din ccilatfi membrii ri cle-rului.

consistorul vlrdicilor noltrr erl deci format rn timpurirevcchi de reprerentanfii sau mai bina zir din delegefii roboruluimlre. Azi lnsi consistorul - rlc clrui agcnde ;i'r clrui im-portanfi pentru soertea bisericii estc !u ,rilt mai mi.cdecAt a vechiului conristor, - se compune din membrii laa cliror alegere clerul d-e-afarr nu are nici o influinttr. Drrnu numei etat, ci prin felul cum runt rlcrtuitc literele funda-fionale ale cepitlului boblrn, ai crrui membri pot fi

'umaipreoli celibi, preolimea de-"efarr, mrjoritatee covirgitorre decit clerului, cste dcadreptul cxclust de-a putei faci parte dinaceasti corporafiune, care, prin frptul ci numlrul celorlaltiasesori nu esle stabilit, ci rtirnr deta vointa arhiereului, artrolul cel mri important in conducerel destinelor eparhiei.

Chertiunea, clre nc preocupl este urmltoarea: E con-gistorul nostru ln alcituiree ca ectuali potrivit pentru a asi-gurd desvoltlree, pc carc o dorim noi, .l bisericii romlnegti?.$i mai ales esla el tn stare a suslined gi tnilIri tncredcrea'ne-,condifionatd a cltului dc-afard gi alipirca lui faltt de scauncle'arhiercatl, carc e o condifie rine qur non a desvol[rii nor-

t) o dirpozifi. forrtc crrrctcristici pelrru cel mai bojat din rrhic-reii Blajului I

r) P. Maior, Protopopadichia p. 231 -31 (menuacript ln bibliotecacrntreli arhidiecczrnl din Blal).

. 'l Dervolterer conristoerclor cclontarte efrhii ale provincici noe-strc mitropolitane clte aprorpe idclticl cu aceer e conri.torutui arhi-dioceran. 'singura deosebire rti ln rceee, ci aici dc jure la toeto stailu-rile- calonicegti rr putcl aJuogc pi preofi inourafi ori vrduvi, nu nuririricelibi. i

,l

'l

Itr. 16 - 17. CULTURA CRESTINA Prg.4?5.

;mele li slnitorse r bisericii noattre? Rtrspunrul ni-l deu

'ln"cerclrile repefite ele clerului dc a-gi putcl clgliSi o anu-miti influinfl asupre conducerii rtrcerilor bircrice;ti, lncerclrigi tendinfe clri nu au fost totdeaune ln cer rnai fericiti ar-monie cu constitulie birericii. Estc edcvlrat, cI 9i clcrul de.afarl poate inlluinli desvottarcr bisericii prin rinordele die-"cezanc. numai c6t acestca nu se prea fin rlu se fin de totprea rrr. Conciliul I. provincirl dupl cc arattr importanla lor

';zice (Tit. lll. c. a) ctr aeestea sunt a se convocil dc rcguld intot anul odrtt in timpul dcla Pa;ti pint ln cer din urml zlalui Octomvrie, dar se vede cI dispozi{ia acersta conciliarl,1i obligdtoare exirtl numei pe hlrtie, clci dc observat nu se.observir nicliri 9i clerului se plrc cl ii liprcsc mijloacclc princari rr putei impune observrrra ci. Dc alti partc chier deci,cci competenfi er observi strict dispozilia eceestl t conci-liului provinciel ji ar convocl lr liecrrc an slnod diecezaainfluinfe clerului totut nu s'ar putei rxercitl in mlsura ln'care credem noi, cI er trebui sl se exctcitezc. Tocmai acee-rta e fost cauza acelei importrnte hot$riri r soborului mrre tdin 1732 desprc care am vorbit mai sr',s., Dc aceea credem,cI ar trebui aflate modalitifile ce si i-se dea 9i clerului de

*.alarl rolul cuvenit gi potrivll cu importanfa lui,in conduc€reecparbiilor.

, Lucrul s'ar putcir arenjir ln deosebite forme; noi ni-l in-.chipuim astfel: Membrii consistorului rI se compual din ca'nonici, cari sunt cum am zis un fel dc ass?ssorcs nrti, epoidin un numlr lix de rsesori cicnumifl din partea arhiereilor-'Jo!l acegtia laolaltl sl formeze t1. din numtrrul membrilor.consistoiiului, iar r73 sI fie asesori alesi de cler in sinodul.diecezan pe-un anumil numir de anl. Alacerile de mai pulinlimportanfl s'ar putei rezolvl ;i numei cu concursul consisto-rului compur din cenonici 9i aresorl dwumifi, iar afacerilemei importantc, cum sunt d. p. altgerea nrotopopilor ;i vlce-prolopopilor acturli, a prrohilor' proce !', criminalc ;i altc.egendc dctcrminrte preciz ln sinordcle diacezene, numai cu

;participarea reprezentenf ilor clerului. PentL.r rczolviret ace-

stora s'lr puteir fi:i o ;edinftr consistor;ali pe lunl, sau ltdoul luni odatl, dupf, cum lr ccrc trebur*fa.

ln felul aceste credem cI i-s'er fr . dreptrte 9i preo{imii.de-aferi, care formcezl mrjoritatcl cov- ,liorrc a clerului 9i

i-s'ar cere;i sfatul ei ln lucruri, cari ln primul rind o inte*

reseazl p. L.. La noi mulfi sunt obignuifi a rc aindi -t-"t:*la alcltuirea consirtQarelor'lrtine, ftrrl a finci scaml- cI intre'

noi 1i intre tatini erte o deorebire'fundamentali' La el ln-

treegi preofimea rstc obligatl la celibat ti p-ri: ut*"tt fentlu'toti lstl derchis drumul care duce la canonicie si prin cano-

,li,iti" consistor. La noi insi numirul preofilor celibi degi-ste

disparent totuqi drumul la celc ? stale babbiene 1) - ciri'

cum am zis mai sul, formeaztr partea cea mai importantl a'

consistorului rrhidiecezan, neflind numXrul celorlal!i alesori'

,tuUitit, ci ltirn6nd dela bunul piac al arhiereului * le este

derchis numai lor, ier rnajoritater covlrgltoare a clerului'

trte exclusi.O reformlre ln senzul ecerta a consistorului - a ctrul

report tati de rrhiereu ar rlmtneir binetnleler tot.in cadrele

conrtitufili divine a bisericii lui Hristos - ar corlspuncle 91

intur.r.io, birericii 9i ar fi 9i in- conformitate cu vechea'

noastri lradi{ie, p. "ir. unirea cu Roma n'a nimicit-o''9)

Si fiindci e vorbe de reforma consistoarelor' credem' cl'

e uinl si mai amintim o mici reformi, a cdrei realizare ipclr

ar li ln stare a aduce nrult lolor rcertei institufii 9i prin ea

bisericii intregi. Fiind asesorii totodatf, 9i relcrenli ai.anu-

*itit. chestiuni sau referen!ii tuiuror chestiunilor citorva:

irn.tu protopopelti ar fi jusf ca st se stabileascl o altrnriti'

limitl de vrArtl, pe care implinindu-o cineva sd fie abcolvat:

de sarcine gr€a a releririi' Referentul gi-ar p5-etri .asesoralu[

Ju, ", ti scftit 9i ddnrul de o munci.pentru slvArgirea cireia'

nu-l rnai ajuti nici puterile trupegti 9i de nrulte ori pici cele

sutttte;ti gi ar fi scutite 9i rnuitele. parohii cu afrcerile lor

complitate gi vrriete de-a fi referite de cinevl' care'nu mai'

dupl studiarca tcmeinicl e tuturorcele mai cficace. Ori ce conridcrafiidispari ln fafa marei Probleme de a

luate cu energie, 9ijuririlor, mtrrurileneturl trcbuie sl"r nu fi a biseiicii noastre'

Dr. ZENOVIE PACLI$ANU.

lmpre-de altlfi sru

"llel.!ril

'tjilfil,

{1''iri,ii$liilii I

;t11,

' iltl,iti,

rii"rl fl

t]{rl[ij, r.it i

{t\l!Fi ll

rlli/i1lit;,1IililJltliil \

ilk,'rff

lili i

ii!l{!:jrlti

:l$

iKiFrth

itlir,;triji

'$[il

iii6:l:

{.il'i' .!

+

'.':.

e in stare.Biserica 'noastri

clt pentru asigurareast6 irr fala unui viitor atAt de greu in-decvoltlrii ei sigure 9i rodnice trebuerc

Feminismul.Rliboiul mondiel e ridicat la suprelaff,,o tttit. intreagl

Ce proUteme rocille, cari aqterptl grebnicl rezolvire' Intrc

...it" probleme erie 9i e;anumita chertiune feministl tlu'teminirmul. Ee se tralJazt'tn $erilc apuselc mai bine dc o'suttr de ani. Deja pe timpul merei revolufiuni trancczc (1789)

i fretlns Olympe de'Conces pcntru femei drept electoral e-ctiv

.-ti oasiv si admiteree lor la iorte luncfiunilc publice' In Ger-

;;;;; t.'.oniia.ttr de mama migctrrii leministe Luire otto-

6;;;, ;; i" anul 1865 a fundat reuniunea 'Der Allgemeine

'deutsche ,Frauenverein" cu sediul in Liprca' Azi cunt organi-

zate femelle g.rt.n. in mii de reuniuni 1i ro.cletlli' cari luptlp.nttu triumful chertiunii feminirte' Rcuniunile' tn orgenizefie

i*.; gi caracierul lor extern, degi se deosebesc dupl con-

ieriuni g'i principli politice - sult crtolice' protertante' libe-

rale, progresirte, social-democratice t' r'-' totul sG.u{re!c ln

".oput "itun'de a eluptl drepturi noue pentru lcmei-ln orga-

" "it"1i" sociall din timpul nostru' ln l9l0 erru in Ocrmenia

'?577 rcuniuni locale cu'985J66 membre. o mare prrte a mem-

brelor o constitue muncltoarcle 9i servltoardle; intru etlt eate

;;"i; congtiinfa, c5 in orgeniraiia socirtl :i p:11'-:l 1lttt'ir.U"i. sl lse iinl sermtr

-9i dc icmei' Marl proporlit r luat

.i!."t." leminirtt 9i tn elte ltlte, cum e ln Anglia' unde ct-lebrele sutragete tcioriseazl 1i pe minirtri' ln Statelc unitc ;l

";;;;.'Mi;"oi." feminirtf a organizat.lige lntcrnafionall lemi-

nistl, la carc ;aparlin l9 lige nafionalc'1) Propagande .pentruthesiiunee fcminiati gi tavoirbita ci rczolvire sc tece prin con-

.,'iir.n1", lntruniri'9i ehunlri publice, prin discurruri ln parh-

ment ;i in cttiuurl ptil; ;;; crrli revirte' ziffc ;l lo.i vo-

i"ti";t *"" .""a"t'prin'lnirig aperaiul de agitafiune modernl'

!) Clr. Dr. A. Rctzbrch, Leitlrdeq tflr roziele Prexis' Frciburg i' Br'

r9l0 s. 57.

r) Aproape tot l1& rt[ lucrul, in practicd, 9i -la canonici'I" ,91:t:::-

lor aufiagane. Cu puline excepfii 9i acestea au fort datc gremtaltqtttor'"

ii- *ii"iiiut. abeolrrti celibi.e) l'e ceice simiesc altfel priviior la accste refornre' lie ci sunt ctl'

totul impotriva ulei atari soluiii, lie ci socotcsc a {i mai ducdtoare la'

scop o alt[ moclalitate, ii rugim sl nu pregete a-9i expunc io aceste co-

ioin" pXr.r.a. Chcstiunca e"folrte importinti gi credem ci nreriti a fi'dircutati. N' R'

il{;lrrr$llm;l ln innrlllmi 0s llU:il i;a,l!' l:mtrLflr fiilo rm$r.nii *illn,sirrr;l.nlrnxupiUir:qp1er:rirl:ill'aitn1frhrl.fll1l5C]||::)",

:.- ll" l;rAudl. lru t ulltlrt.r ccll fill;nrs. :i,f

,l,1rrr'p'lirl /trdrtr'rtrl r:tp{ l'iittr[ $rttrr:XJ.rub rildpilnlrtil r:egi-.' :'.{

lhtn $qpilrrltd, l"ln i'il,ctpr;rt,u1tr,l tl'tr aern'$tlllra tnr {tntoilirl:i*rrt a- ,f,

r:llXrt'rtlr l,rr, po;ltr,t+c ld'rrrrldr)fir0 llu 11rr'nitalc r[t]l,riltnt giil rrud- i'il

t:,Br lCtt. tltt ricgth.ti6l, s1r[ ili ttt';!u 'ln,;l r:r,n*til$ rlril,r, crrr:qt: ne :,{

f[[urilr" tr;r frr,n$ilrrililf,llI trfitgrfl!,flnfl;]ir t'icaurnullll FiirrF,rl. Rlilrgrr d' - {lt;rn g6lrlrr,l rl r,u, lprt u trlrli rlillrrql A'utlrrel,u ll1, u *:illuii' domllrp f,p6- Irrrnnili, riin pttrtr;:t: ,jlc r,,ltdJil',e tl:$er fiGflc, rl epocdl ile crlrrplitl :j

rt|nl;nr!lurlilr, Iu'c*nlrrllt r:lr: :rofir'u;rlll't tt'irril pultttl pornl rllr*la aln . .j* il:'irt.n lii ttp*ir rpl rriinf rrrt g$[lt'il l ptrlrr:,il lnge le6ge inprrrrtrrrfl 'i

r,rtrri nr:rltll,;i trttl'r15ltu 1l rl{utornrlcil du ,t:tJrtnsiunh rgll4i'rlnl' .'jN

ct't:,li,cll ln rilill,r(u. Driporrrtlor qranlocuitoarrt qi 'vtt:finr. lii l*l' Il.pnll 1rl ,:{flvi! ge:'1,il lrlillrit lt -cllotini ' nc(:$tui lrrvrlttuflnt Itt'l-" in'tnlliirr, rJ nt, ltrurtlindl f,ritluil dc r'l6n *l ltrlssl'tnuluf, h relu.' d

l{ri Iemrr;a rliln *:rr:6rf ll,iiir rgrnrintll ];]"] fitr0 ,t 'qtr]dlls-o penlro, .jn'i;{r,nt$t'lril ltilrtn;lnrtq ui I l$u t ,* tilrI ttilp$nlrcn 'Iurcilc r, 1l-l ,

l,r,[ r;dl,{ rtt'rr 'lirrl uil l rlrr ,nrhil qutrx:c f tri, .i166rn;tt cu Ba|,|ta'tldanllrt;llt lu:i l",r*rr It,rrrtq6nll* r{r'nnruftrtr p,n n*hlilnlrl 'lliu, lilq:1n, cur J\lrttilr. .i

:llrttt frnr1[rilrfitifl!rrl i,lrnullm (,rltdlnll 'llalntterf, ir,t,r Ft lltr 8d .

,ll/h rllt rn ilit;r1urd,l1''o 'lu lrmpfiffltul r,)rfiSnliil"tlttlf,ftt I'utn l,,uat:l llrl. ' ,

,fl,tr.t,$, r[i[:,1 I1,,fir$ qfi, tnll+lic, lh ll2llilttrlrfr l0g()(lrnn lrrl Alldrrrltul 'lrtl ruilil[$l ilt tr $ln qi,.I logrrdtl lo ,;6r f ntt ,tlinctlul t'ullt'tic',niilri,d,n:t .htrriilhlr,r, trnre 'lilril,lrlrlir yte tine:llli $rcr*t:hi f{allc:iul In6rririrrfir ftr:lrusth rtfitt slrllf rlr, pl;'in :$cirp.ulol, ltc,!'r dupli rc'ln''lli:,rilcruir:,ir d ln t ilttl$' jlt$r ulillnll.lllll,. tl'8riln prpli, cil n* snnl *tlnrdllrttl dr mrilr*l0t il .trll ttrlttfi $tL*fi rn,[,r['ll tlntr$rolllfi dupl f llillrrrrulrlin liltrru, frr|,r0 l/fir' llnr;a;6{lrrl.r][ {inilnctrllt$il pfrglrttii ryi Evrni,li. nu'ilrll4llS,rl rrr, h ri+rnrtl,l l,ul o rrnllulnfil r,'rll dt, ccvlt1;ltrtmi'rltnt 1ftlq 1lilu,+rnpl,tl'rt' $rnf nlrnnr$t a f,nnfi utcllfi{lfi lntttrd$r:{ul nrh:ltqgtitl;:1qpx1'r rt]ip :[it1t11'66, ilitt'bntt, ![l i:ilhnlilsllt til'rrtd{:1, I krg;t'llrurl;tl.ptqltrlril I ciffflf:11rllrrrlllpl l14llb. flquCUrrurl 0l .rriI rUln'itrrlttrqi"l

.

mr$illul llliu ghrlttritlrtrl, lot'{X,

.i' ,,i liul,tlUr:(lt'Ullrrr rh ilUmyn,'ffft,rFt, tttrt,f'rntt u irF$1h$ai h:lrCl;tlt

illNil'ti{i;l.lrr;Bit,i[.rilu,l'httnlilh|I9'''|$.s-?1.' il) fi'filfihpl \'r1'lsfitr1 Sflffiflrr,urrntllil[.tql,ffifiti {lu ;gfo$Illmf fimrotil,ilrl$t*u, n,t'qili ul,x lfl#itltl ll. ll'|l'+1{t*rtl I lilill lh 5i u'qu. Pntt +r tt' cit :p' ll&

Clprer,r dc con'utnllt! rnr prmt*lr. por:ni nici, ,1ilfur parrtnr iile.,rulrul tnrnlrl cattililc u:nfitfl[ ]ltir]l rrnul{ ocuprt cu nrplrnrglr rifltli..rurilor ihin'rrlull funprotlhwr ntar:rlr{ior re4gelul, rlrr}l eu t'rrga'dil*I !inrut, Ftu0 fiu'irrN.unr rilditnln;t ndltrrtl.lrn'[lc#ti! ;l nmeur[nfn ilS,l,rvon.m yeclnil, J[suprit ':rrlrrrcllfi,:i boi!,unrllico rtr'i.rm ln.rtrr{rtitatr:nlia l*r.lmcc1::i'rul ql crr[e i{pu* nrttfl ttt'dirl n,nip{ clllgillcfillah lDc,nliuir:,aailnr pi ll I'vl nnrlthlrnl, Crl dt*tll ur frlrl rtplobrildrn pa'rrtgit pugl+i Hono,rlu [H lu lltl Dc*crnvrlu !i2l{ tl illr tll*l.'se Ei i',',crin rc6rrodintnnfl r$c-ri lrlri. tl Urrgrniu, 1l tut [luncll,rpnr rrlii gii cel lljrntili ltr[,ittnrifi"ll,.' lltrrpttc {lirtrrtciflfr 'crrr{ ;;r*t"cccau iu rntrnfirstlrEa t,lltrlny tnriunclatil pa tr l,ilrlilt:in rliutrlt{:ulourat rr:rnrllnFui an,F{9,hru,{ulul, n,l ttutl$ ilcl (r I'tltsr r:.,$ rrr.lrlf'trut ln,r:rrrc,tni qih-r ic$ltv0,fti trtn ltonlll'riii dlrr p,h'$il* ucrl+1.Flrnur, de.colr',,lrtlre, u'tgur,;nu vor li,lrvril nicl ctvrfltr"ii t*ur,illrrl ol:rlcltrul|:t r lupl,rr grt ,firrtnlr 'nu flu uq'nfiutul, trnl]rollrlvrr.'necre:dinciogllor', '

lsitul'ilr,,, ',1111mil:rl 'leh ll!i!l$ lutirlntr, ctlnd ln lrunter

/,rritulrului fi l'o,llt s$ciltt fiutr'"mri ilurs"ilihrl Audrelu tl, prhr$ul

c10 eoruiutli #!4'iln, njurnu rniti.t!.1uiu rcrgrl ltllb tiltIrclc'B*h, lV,A.c0rtit,, dnfii tinrClrr, +fit, r![fl hoi!'rtrl pt *mdrn$c -^. :pt:et rlrllrllllglllltOl'i '-" $i rr,5l11 lil ,rnt1igfi '$apt. {iht iriltrhl,ft, ln Ciilrrt ilg4s'11116iri-o Ellbiininrrllle'lntillul rll{.iu. bcln (lnqpiltll ltprg rrllllrltte ll.lin,t tilupttl uc+[r $rft {]trmllitf,r tUrr' tltlr tl tltnnriarzii. rlonlrtr, iilttr$ rluIlfu Puturu, $in:l ;i Prrul .lrra I:lrodnrl"cilorit). {l,trmnnril, rnri,rlcg, bljlirlflteril nr}rtu ftglrtul uttJu''prrn drrll*kl trdr rrNlvllhr{ trn pllrfiirr trdlnl,;rc. l]rlfl Ntrilut$ltifid

stiplrrrtrll n*mtr:'t :p'llrfl ollmrjdlr*lil crrrdnl, cl crl fiarl ritrgur

n*nt llnlFrllrivir.finmmil0r rr li ut,nr',rrtltrr lqf ll ctt,:rlir:irfi'1l npttrl lthptrn'r,r(.,s ltrr nut,rritllil papll,n,, c,rrcn.llrtn vr:rsfill't rrJE

Ittrn, r'ielt dr ffiulli!.,t)fl'l tnllulnfl hrrllLrltorre nu nnuul hchnstiurmllc bir,r'ric,rgli ,r:i l;i- ln tcln $r,rllltlct nlt pop,n[rclorca'tol'icrr, Jftttrnfrrl de rrotn'rertil'$ hrtro. llunlrnI ulr'tlcu1 rllu--gfiril d,i,rnlillcnrt lndrtl rlrrlifi trlcrrrcn'lor ln t.lnt;arla ritrill]t.tilnd 'urr,ii reghrnilr de dhlcolc' lhr Cn.rp*lfi pllmii trr il,lrntxrrq

li1tffi arrii un*lgi iurrurrcnfli 'lrr irrilu0ttrg e,ll: rl*upr* tlo,l, Alhtrllul'

r') i[]rrrit:or J,r, tlornlnk:,ull ,rotl llirr\ Ulco.htl Ffclfllcrr, 111x s6;111r iJhi'Oorrirrlih0rnct,trdirnrlpro:rinri,on. lhru (irtlrdrrn,6 lll2l hlr rur 'll'ntltrla-v:rw0oiun'g it+ti ':;1, 2llrlcjh $13. l,,ug'lir lol lntgxrtivrl, hc'g.oml llttrrtilulbrrrillqri pp, J!,$ tr{rlt, . '

.. r,; '

Krril.ceoir pi l[rc,rr, B.ucrduelnlrt;llg .l'1,, ,tielutti'nt' rtln l9(j8 p.6{Hrclu' . .

t

l;Ii;

::,: -.,j.i

..rt

;pi Dirirrlrrlcu& s* lpu:ile c[ nr fi rnurlt morrte de nrrrrlir l),;ii,t4,ri; rruiiitr err fost linfrrrcllrlki dtll"frlreputul nnulul X,ifl?: allq.1,

;rilrieplrcopulul ltrbrun deln Strl6'orr, crxtre n bo,fcr.at pc p"in.luf:

':umilnr [tc'rte lrp'r|eu;nil crr alli 2ffiCi blrrrii din nerrnrr t. hi|rii,,ln 3h Iu;rl,n al;*cetuliqri ru' pa;[ii li fncu pr: Roherrt trgnl illt.rriolir: ;prr'ltG larlr Cun'unl or qii prrtr:rr fara vucinf,'o Hrodni:,,r:ilor, r:hlprc 0{ ttrei lncrrllo.ri, pl'obatril Romlni,,lrtr:d[ trig credctllr:ii vior trntrrlfitra rlrlolicirrnu'1, dtndu-i dr:eplul dt-a prtdica, fl;,

'lntcnr+ia birir:,ici, r lrlrotori p:'tofi ni ;r aqr'z:r cpircullil).:Dupl pqiinlren nc nriei.rrririIurrl Re,tf rlr'l trecc Citt ptl;ii ftx o$ t,

-rlt frrlrlqiljsl*'.l]c1fi,:,ctnr s opriginit dinr to;rtr putlril'p al]iunelr!riselelm'; ;l ltrtrrnllul :utr,lrcopiE chnrrnl u Mllnc'viei "rgr:rSIr*,lln frurrrlet ci.pc r:ilugfirri; 'I'rndgr:ic. tn ,alul utm{t{)f llp$tlrrgorir lX flrlic:ilrt prr ilrila tndr:mnltrdu-{ sil ltontinuii{j ,rlpeft;ilnceputl !rd toil atuncl mqri0

'*,t ptirtruilu:i urdulut;i dornini,u:rn ditl

lUngnri;r al prun5,l,r rdimporifir ilul Rob'rrt tri r{,ttl 'li'rod':rric nu:rnlirul 6rrccs6t dr: cllu6lri, dN $ar;' au lilrrS pnnlrrl tunlilrr:rltlp1'r:rprlgurdcli), ' .'li

Jtrtenflt p"rinci!,rlui ftsla a fpul frrrt.fn'drr:ptat!. ir allBi1l,itrfl, ln tl[20 uHvllrqtlu Cin filtxtlvo, fiari ru lti: ctltr,0lE I4rnurlti.i

r:irctrllor ri cntoii;ism,nlr,rl mnffhirr cirrtgicutt hr ntllruril con6.i:'i

lnrpotrivr BuIg,rlici itr lrr rnul utrnrltor {:(fnclui];E o nu,utll attptr'',rilifir .tonlrn Fl*liclului, lrr"crKr r luat ptrtc {;u cenin l,r,i drl-luptlllrrri r:smnlll ill'fi:gftronvcrtilul Borlr,"] ln*l:l apc'i liver';iiptruitrrlt luplc intcne punereii llril tub inttrrlict; r,oeiirra Ie'11

lJnt{llut pripll Iat:cb Frcortri,l;il itlrtfr,l l$clar ruruit timp, l.,r'lr. rn8}ttrrut l:in.ijllet rtcegrrfl p!iiiiru lt putca r:oillrIu,l o]r(rrl lnr:tputtl.in rc*urii rrltr.rnf ic tr, ;nllr del;l rn timp rpi. Rihirflilcopul Ro-'llrtrl, +:nre drgi erre nlrmlt ln.l2i1t a doul o;rrN lcgrt: l)ilp[[;lr:nlru

'Chnltrrla gl {arlllrod'ricilbrt'), tr,t lnpitrleclr dc tn;-".:i'' t)ilrc{lurill; lflil:fxi0 drl,il r:c,nddrlctil $rr,i,}FllSrndri pretlt itruntl-

Lntl hl ulns sct:vitlfl t:lrdinriului 1u,'.11 F'rltoratl, inv[ntul

--.......-l\ .' , .. t'' ', ' , ..' .;; . I '.

,l: . ', ,

-1y1a,t;.-:,21.,,-:.=,,,- =,-.-==1;r,u;ld;S3r,,:^ Sr$l.ll:'i$ .j*-"=,,,,-..=,=*J:ffi;=1:......'rlxlil, r0iper:tilnd rltr.rl iit,iesr,li'nnfiur:i intru'a8t nce'itar ,ti, n

rl ,;o:nlmriceFe. cu inul,lfturilt lriseticqii crtollg,ti,, l)r'onnll:r illtol,*l r" ;:djlcl Fe ru$l,il lli Tc,odqrrjc o blreiliili'cr:icCrnl! |,liI trt.lunai mli Frofi:itn c,;tr, 0{: pe .nei ne tnttrcseri#l c-ti

, 'r flll[t n'lni.rle;rurcdpe,.:Fre lcrifcrriul e$ftropipl c',rnruni'slrl lt!l;r'u.' .

' gl ,: mutlltnc.dlrr Romlrti credir:cirrrir art, bBeiloti oricnh:,1c, t;arlfrind pH,et:arili rlle [rvs{r; tri vlIdici ':- o rr,cri6or,tu ptrtrrllfr li trtt"

' nttqtcr pserrdoilriticopi ':- 0rt)tX,0t:qi vtnilt'de 'prcttc Duriir[;displrrlimitui prrldlclh n'rirrii0narilor d0nliill,]ffi!, nu [u,nt ;ra,rtc .

lr ;lrrilrele lor l::isr'riceqti 1,1 fi,r;rnljduiar.r chlar qi.r:-,rtol:ciimulLlrrguritor pi tl Srrfllor,, citt'i pel;cceru lrn 1r[rfiln;tl:elqa. '[lo:'cioric tu va ti p'ilin* ltgarrului qalxrl. . P*crltari 1pl qrtfel a(:($tagt{,arr:rrr delr Eir:llr; pu' !trrg;& lili$*dulntr} g,lnrrirll cuprintA.it ,

j'rr'{n:iritul anrinrlt,Ji p'r:'rflisi,;l}ra'r,irbarl sllucilld -'"1 vlvauocc Dt;orr|scqfr ricrr drlcuriliriul -- ,r:!"i r.e eiti pe tl'lnrlttili,6qsix $ll atcultq d,l vk:nrir,rl cr,trrtrlt: d,s ritul. ltl,r, 1tt c,lro li-lva d* 'l'co(lorii:: l,a sl,trpitul ,nn.rlui ltiil34. prrpa firig.oniu tXL f ace pc lSeia attnt 1,,:r pt<lmiil lu r,rl. a'l13t,$la, ii,t] :llrci urln{rl,r: i,r liF,ria rlocrr rrre nfeloil, r t ie ,: ulroaltcrn 'J.

Aiurr6;llnd banitul i5r:vtliltr:itr i la o* deH, pe r:l! re. nrf,l

putcrlr Lletr:rnriu r e t(lcl - ctl rlint.lrl h'tirt nlgurrtr(r clc !i'nvtrin,Luca, n rdtiutiir rrumai ln 12$3'*: iin .portt*iunrea" r0g{l{}i tin-gi,rici, D.otnlni;lar,ir isi crtlrrd llr(,tr,htflnrlir catrJlit:!, gi '+su pra

lrlr:ujtorilrtr. de-ilc g),Misi,rnta jlrrr'iirr pllflrle acrrstcl a.i*ceputIn cldr:iitrrl anului l2Jiti s;ut lnc'rputul r:plrri urnritbr,, It: l:13tr

papa fi.r:gorle ll.scric reol/Ji'ur clin banatul Scveriirrr.rlri g!plrtilt 'recinG, c6'r:rlnv,trtirea lrrr i,.ir rrruplrrt inirr.r dt:"o llu;ciric i'nrcsrl -'* lgnuditirgri i:rnlnrnoi!'al r: perif urr,dinr ur .- 1i l.i

lrrrlean nI nl prlnrcesr:i?r ct! iurp re pe -r:liuginii predl-qlrtorl g'l

rl arcrrlt,l fnv{lLlurilll lol'. To't rrtuncl dii 'rnirionoiilor dtr-acilrnpUlerniclrtn dl-a pu,t,cIi delrlri$ll ln::aruri r;rni 1ruINu grilve'pc ccl txc0,ttu:'ricafi, dir-a lrin.g$ur'lntr. qcrttrnlIt{rir: prec'l:eiiti ti -

cirnilqruk n). $urrr:ea liroprg*?riJe1 sslcrli'cc dirrr b-rrrnlr,rl Stve-r ilulu,i, uIda p,arl;ra (e ll rmni nlfire a l:rcriilorllr:ri a torm.at:-o,

ilr:rtb:i1fr, Bql;ir trrorn{trll r:u jur,l'mlnl, cil 7ir &d,ucr; :it toli lc',:uitorii rtn suir st,lpSiiirca srr la tiupurrrct'c ,fn!ll rkr porti-llcct*

') Ptlilfor b. $1. p. ll'l 1i rtcrcumnr,nhrl ddlr p' 143 rl(i''

ibidc{i p" lfrl-"il.' r) Hn:ndrur*bi I, l$U""-,l. rnro ll(l;

r) lbidtm l; I20 fi ll3lt r:lrr 1tt0 ni l0{,") lbidDm l; 132 nro :r 0I..r) [:riritor la e sliennhrnoit brndFlllri. dc $ncrr,n,'fa;ie ;rrpflrrrJ ra tarl-

torlul rili ntr,r Carprlli, Duu[vi frl Oil vtrrl itr,diui d D, Orrs,iu, 'lt'itlrrl lui'i!ilccn cnl B{trlinr ;i poror,iunilrr hi. Co'nvr:rhirl iritctrlr,ir )lXXVll '(l{02}P. 30 scilt. ,

! ltlurrrurtqitri l, !5$ .-55 nro 1,{5.*l?.

'f) tlrrm,rtr:utttl, Docnmlntr 4r{vitraru lrt Istprlt Rorn{nlllrr I, t&} ',{

rtro ?7, ' I,lr Hurrmul.nrhi l; lfil.'. (l flro .fi;l'- 3. ' i ' ' ,

'i

.i frdrr c,,.nlt tl, (l1l1l l0$ r:r, ll plntru cilldJntAi; pefift'lt lrtrot& J

mlrtlclt 1l Cunlnnim cu ettiscoFlil ll/llltrnvicl ql a prrulrlicurt lnrutFr ir,grrorpc:.lnlr,:g 1116rtr,tl Ungrrlet. Oult - rttr;rgbrnilu 1lr-trrilor Bulr ert {rcilp,rl cu r*orgtltizrrr'*t lltil d3veltg,it" ln

ntrri ver,:lrl orfillnirtfic pclrllcI rontlltt,g,:rtcl -' ]lr0 cuncnltemf. :

Tflrli planurilc tc'Hrtrrr dt t:onvrlrulre an Iorl tn. ,r]urutd i,ftiulbcriltl de r:r nrp{ttI lrtvtrti* t)ltlntrnrci[ dirn lilll, ,*trn {'

..:.!rr. 1-'r? rcl.lL'ftJRllr:]rlti3Tjlll,A . l':r,r. I,

-'-;*'_ " -fnrlrolri'r, llatrrrrrlorl). iF'culru. Igul,r luwrirt de'cfprtlnir,'iru tntprr:pi[;nrcr Crt{irllir illnuiiri (:ii rp'ftrrar r rrlflttulu i,,' Itr pr:'lvirr$l

,

il(:{Jrttl clte lbrurlc lmt,flr(ttntl rcillltofllrcit rmintitll 'p1,11i ttlrlrtrirnill gxiB,el t*r l0[mnrtr rtulul M54,'l* 'Errt riluoilce lipuritloii In uilmr lmllre,ilrtrilur 1;relc polltic3 I lo$t *llit rl-till nril*ritt, drrr,tI l,lta tl,u[rl prlilrcit,l rr.rtrnl -r otilodtn,pl --, rr trcfit,drrlrl ulr'trlrlnclllrr $rFlo,n, cr rfi.q,l clgliig,rn pr{tjlilnt l1 gr*nifclrrrgatutui, g0fi tlilt-i lilmltl rltifl ftrrct"c tlctpre lrlln,urile 'T,lqL.

rl or, pl cii dinr mc:la;i motiv n prlnrlt Xn llifi [].G Cutnrrni .*€r:tr nll i rrit ri pr rrkl lrllcJl p,tglln i -- ln*u rlnrlu,: gl p,: lir ll ifite l ln,urnogttni'lor'lul rlrnnulul (:t,r o r;tilt,rnl; cxt:Il,ttCi: rgr'rotr dnlur, Srgrpi4:a$ori hcrrllar r?[tnurn dtfcsiclll'rrut nt ..1lar pljuEul inHdalieretclesi;lrs ,ittnculrlairrust; !q rr:r*ar;l rr:rlsotr,e Q1trllc, p'rpel; cl,dilE:il nr,t-i 'ta.'du rrj,utoniul ncc0rifir, vd il rilit'irl, {nchtlr: I,rcrcn 'l.ntnrii, ltllat, ldruin 'frqtnrrii fll .lhc 'lni l]cla propun,*n, d!Ilr,rdlnq q i n[hr:i.[f i;1, 'du

p;l gtiri lc tut rn[i,rrr t rlnri rrl 14 Jilc nrr,dilrrsull pr:nllfu nilJrrmnln rrgn{nllrl r,'a ariltat rlllrpus rr pcinrl

lpr'o;rrt{trrret golrilol, tltf,rrugrl r). I ,

D,n-a enerll;icf,, ieriq)r'til q,l rodnlcl ,0lr0rl d,s Dropsffirndlclrtollr:li lrr plrfrra lcerlta rilt{I"*l?70) u domrndri lul.Ehthr lVnicl vrrrrfiS nu pulrit ll. Nicri Qiil,'nlrrll lc'unlfilt'll X,gfiltl inpritvl,rnult lnr ba'latrFl $cvcrirului 9i ln (lumunlr, p?ntrusl la, lt$4.rrr fo*t rilill r* s,:,rcfu1;icrl d,b.lr:(rlo ,rliinrlntcn lnyrr'irti b4.l-gnre. lil,tcfirn V', f ul lrri Bcla, a domn1l pler pnfiil {:ffl'{l--lt2}p4:ntru tt t{: putl{!, ocup,8 c,r pl,nnrrrl minri cle irlolllgan,lil t:n- :,

totied. iintr urriurpril *!rrr"l deetr''ltlilrt ql '11r1110'glr[

[rclish u (,u-rnrnuil,, crrc gi-l ;iclr*cul vl,rarfu firtrcngll ln orgli la roci*til:nrplii;lnl n.(lrurulni or, U:ng;u'la a rjuur ln rnarglrtrarr prJlpnrlrel.'i$itrafia tcrta$tl,:n.1;irii o ciiirflcritr'if,raati lrr lrtul* Lrpirililne.ln;rllrtil '1"r, tncppurlr.rl dr:rirrni*.J ltri lrrr lil?2, {prbcciptrl dln {l}lnllttrf,n srri$nl:rern'lirirn $i[ [rl6r(i (]tu11;ori*,X: ,,,[u r:'0rlc'm rugiio (Hiun-gll lre) mt:tilcrg;l,e I ner.r i'ici. et u'r:hit;milti cl cofit,;rvrxrtur. Iiccrilprl re1;'inn llunga ria* e*,t Cu, Irmns, . p'rdiirnI ptrtnlclt; ajurfrl,rtlikt s rrt ct fur ruttl .[]r1m Jfitirr*":fr$iq I'lungnrirn lilu [h lnirqrrI srrprt nchi*nr,iltici rlcriprrnlatl|e frrrrulrf. $uror iulcnir huiut'

dfur r,er:hr:a Curnanic gl Ir rculutile 'dn 'ls6tltitl, s*ri uu rnat-

r I n is ,ncolo ',), I'+ 8i. n lrtsl 'tlre d lnf n to,:rr iirlr. [o r ll lutctrrsa

ret;ti. In lt{tt mcutalt* p0 qci 'ilarl. tc vr}r' &tsl pn ffidglilo,;cpircrclr,ici crtol:ict urduhilrl rh iuiiecllcfilr vost'o(hlul i[rd,it1-i

lc,unr lmarfil llur{,int; lucrul dt ciliXttt'anirl rtlrr rl nlbl $r'rr lucel":.rl,rri, cilr'i gifi'in:pc,pulczq purtiul rinrtn ]ln nrmn inviilhr'i ldtl;_;t

[2{} p'iiupr lflrrr,,rcn3iq I"iI. l;rlrnl{n rlltlugd{ri. 66i4r::rrlfi lar "il'rtnrl{,'i

lrlui, nr*ddtdulnd, r:I prln l'rutlfift, *crrtltr ya iuit'l$G ciht rnrt'lntulft '1lncui,torl'r). lloSrulitflr filrriil lrrsl nrr lt fnrrnrll;h gi lsrfaXfftrh c*te rltlt llrn l?6tl nl l'ac$ l.ln rpel dr$ptrtl, r:hem$nd dittt,tilta trrilirllla'lnmli a;gr'ilgrlfofl :;i. ostall, ,;lrf rS l'mpc,plllrcr{gatrrl rilrnru JSr* locLr{lori (de cunctila nrundii Urrlibutl hrltnl.rlc$ lrm ,rlXrln0li$i clutru rnilltln ad rtpnprrhnchrrm llrrnt dl;to-Sulrtnr el htllilil:riorllr'ur lrficHrlt$ cdklr r066itt rturtru{trruoconvtrc;nrrl) r). -' [)rn rltl pr*r'lr Tillmr,ll ql elrrlf r(|ilfi*.rrr i$:in llngnrirr !ulrlt rn:lnltl vrctrtg rl prlmnldie uolttlnul .p.ntru rlg:nt. 'filr r1-aibt o rr;rnl{J'rrrdl. itlrlDr,sh 'tnnptr:riva lor, Bcltt rllrrrr:Ft: ltrl2l? ci;rv'rlcrils'r; loanili, r,ub rtturntle ,r:,olrllfii, 'in'treg trnrrrluX*srtvrriiluhi F0nt ln (ilt rrfnri rlt plrlu,r locui{[ ,li filunrlirlii*upru;1i ,volvorlrnliri Litr:'voi gi iintr*lg[ piutca' i$o ,presrtu Olt,rrumlrlti Cumanin, afa ril i;'tIg cl,* terlto'rlu i,' loctrit rlc Rrtnrdinl.ivce,vnrlr;rlui S0rrstslau. Dcrrnft;r,il{e8lt,l I c0nfit{nitl-o llu ti}St

;i papu lnoccnfiu lV|), [,atc ar]lt'/llnlt, rA lrrr llii5d litlt er:ritnlrtpei, rrl irrG nilcltidc, a;x1 r!u ajlut:orlul 6, $cilun' ;tporlrtlic al[k:,rnei li vr' nuc:tfde ir prirJi:rigti cnlolic $mu] pr:in' t:olonlaunri.ni:ilh de lo;tni'il d*-,rr Ia:rgirl i)tt.ttilr*i pfu,il )a rMarea h:crttl'|.ftrc,nil*;iu lr:t tcr:rrtta l,lrrfi a f,rsl o rinrrpl,il 'attti{tilir{ pttlitlcIf,rlOlilih trt cldr{|l,: unci sCr{snrj , 1n "carrr (rtrea ,irit f :rrlutr pf peit

i) tblrlant L nzl, !2i!, llr2,r, nro i?lt 4r) lb,dim t, t30 l'ro tTlt) lbidotn l, il33 hro li:r50.

'.) lbdiil 1,, 249 irro t{lt

ri birlclal l, itSgr ,flro ltig. '.,tl iierl :scri{orrc,il din ll?i4 a p*p*i Urbln' lV, rrlrrutll lu! tritrlr fl

fiului *lrrL $tefru,, llt r;rre li rnurlriu1ptil liillnr pltfirul $rs$ltt pl'gc.lorrutcu rrcoirqi drl trinrlinl rpiit$$pil{'r .urngurl lnd,ru:rntnrb-l rl ftnpl+illco r;llrorrto mll irr*c*lt linr;hchreti rrrncl ruihl da tog!,tnri,cr Tutrrtl" 'lltliflenr l,:ilt t.--l{i nrrr ?Hl- rlfli.

..-.!rg ljl:,..:,=,,,,,, -,,==,1;,1;/il!=ti9,,,1=t*iiil;i:t,ll=",.-.=,,=*,,.==,Ill,r=i;3.,=

rrgi,r 'l/rrthrtiri cei tra,:t1ia ccclrerito irrirnir:or). A:rrrrpi:siiu,rfie:tritilt a rcgrtulrrl o d'r,rnrlrr'lrir lll7i$:pi, prpa llicoiiti€, Ill rlpu-,pflnil, cli ar qterge frnuuri lrr l.lnglria crr ,sl l,l,i* crrrline dart*tr I'rntrir:dnc,rlt rle ilrirprcjqrlri. l.)t-{r,le8u ll llrirrile r:i trtgatednuttrlic pr tp!scopul ,Fllip dc tternr:raf N.!,r lrtrlern urtntri,l*:i lr:ti'rilaie;:i lrtglatuh;1i pnpat in lJngnriti fi uir;:i 8lr[ nr] liLJeffi{crp,in de lupl:nl,l grel,er ;ln c,ilt',i, it lrrbuit rd lr* lrlrartr pcutrus [ufio cnpil.l lrirrh'idi trrripl,itttfittti)toarr, ';:r dlilntrda st'uu(il ifitrer;a,stil farigl [',1

'ltt'" ue it'r,ttreteai:il rtunr;lri itr:eea prtt,l a

actirljtitrXii luri, care r ln krglrtrr{ rlu. prrrlrtgAndn cfitolir:fr h:rtltl)c11ir;,13 i ron'rr;tni $ccir.to'ili .il1 nSttultr,i,

lrr lil?r$l ult.cdul rlirr $ud;t ,;t)ndui, l,r Frilip'rte F:rr,r'r insrp l:16 riDc urr:erdotibrrr rflh,sr.latir:il;l ,rr!utc ihol!,rlrr,u !:rls1- '

glcfL, rllnnril, num*i pn irlirtie, de"t lnrrpir,lecr ctr putl:r+ 11vit- ,

ctrtai;i pc pre'n!|ii schi,$nnrllcl cln*l far:rr, rlu!be l:ljutriq,e:1i1.i,, rtre.i I

llrli hiirc,ri,li gi caprie ql jrc cr'rclirr'clngr rlr-a tuit pdrtc lla riluj-, 1

treikr l',uligi,uas,i: llvlrtri{e (le !l;rtt,!l d* 6l'tr,:oli. ,l['lr'tlrlrilr" rinc,- ].i,

dulrri ,nru lrellririt In dc,r:n:ti dtt rllou6 nurri l:,odintrr r:r.t lltqre rrriiti,,.$cete{c:, ql osprl[{ ltl ftrill: bilr:ri':ilc c'alccrele d,r Inrillll ln ffrcaliii sn paIil Frovoircl 1'lq1'r:ri crtbl;r: rnaghi,]'r rir dein lr'gr- '$

lulu$ prr,ll aj'ttt'rlul il$cesar cl lfi pni,nl1 rtofltc ,illrr ll'! p,t,:fiirclici tli trhirrnfl(iill tri tot' ntuncil p,i'irnitd'cu jurlrnd nt rli ilr,!grl(r cl vn Il{slra cl rhirr!a elntolicli 4i va l:lunga fl;p i,:get ':$

jic Arutlr:i il). i[.adislnl (:tim$tli,]l !rlit ,l tr JrrsI otn J , r;ato n{-gi flf{ril ir.,rrfl.nrlntuii degi lrr :'rlnc'il Ei ln t ilSl), l.lc"rc,:ea gra r:r l! '{dojrnrrgla rtpt'u trt [2li'7, 'r:t a pi rdrit r:ato.licirrrn rl gi ilru,itgte j]

cu"-fir. mnrii, lliarrsenlii qi 4lf i 'nllEllnl. T:r atunc [{r,n':rrig I\t , .fir;gle inrlritpirr;'opulul 'lllr, $tnip;,rr rfi-pr''rc,i.:c trt;p,edigir-nrrrc.lais '$

Irnpotr:ivr'lor rpi r0ag'tr' qi pc tulplrltul Gernarr'ei pi pil, rttf?lo &Bohrnnltl 3l :iptiilntl[fr$ egpedili;r ii!'ra.ll crur:i;t1o] litr;sori $dn qu,il'1ipju[ {',i:elh lr rcr,ir pilprl gi ln a,nili rrr n{tcri, is r, ln *lll90 u'trimit {ln'nou ,lrlglrt prrUrl 'tu l.lntrlarni:r." Rc;rnJltafrrl lnr{l ri

r fort n,rl, ln 1190 lr,r',rl,iiilru n:r{ur0 gi p,ipa llli*o rir !\l ncricl.,:,':]dup_1, nroaftca iui ielga':ulgl rI,tl Senet'rlrr ic, E,'ulpullirro uI r:.er* "'i

rrl llillarfi lr, 39ll rrrro 3l{.,cs driltul greqir: ttl l1?3,,l lbl $cru ;,, {t,lt nra 3,il'.r,! lcai P'tulltt o. 'clt ll, ?50 lqu 1i Frrknoi 6, ritl, l, litil lqn,{1 lOrrl6uclrti "l'{r dirll' tl8l p, li{rB -9.' lr liufEur;r.chi J, lill uro 3al qj {3ll nro iKI.

'ril lbklefi ll, {illi--(i't nro 3t3--.ti,t.^t

' .;l!.."::..ii,-,,,-'=.,,. =,;==*ti!''iJl!lI*;l-F*jilLl,r'il=.=,",.,*,=,,,=;,,..Ji$i;,J!,,.,,

c :la:u [, lli[ ilrre r(rg 0l+ rln,ottu=,i,'r Ia creillill;r t:r'.clit;]l 0lu tn u rit c.t. lr'*ti c r).

I*lrrUllrul lill,olnr0njlr:r d,n. ilrdull ,f'l [J ltlanl s !:resrut ln." .

dlr:ut:9t.rl drrnnri,rii tri l.trrlir'ilu l:',ujnnnrd iin mlfLr rS eonsidr:ril-.5 1E" llrnrpul lrfil AnCr'*i r

.lll ::el din mfrtlr ru:t;!:erriin I'rrni ll

lr'[rrdfilrft],'rn'1,,1'li,crrl nintic lltnttrfi"c,rnct'r'tir:cit lol lir catolicitttl6irr.t tco[1?r'+a ]r)r din .nrr,ii ci dirrrpol:rlVll Il \/p( lrin I;l .l?e I

fin!inrli trn ,llb,r'.lulla 0, itcuntr(r (clrnptrl dlin lii;rqr, llillnli qi

,. ftonrlni,l*r la lPg,3 scu.l0{t,e pe Rtr:plrril nlrr Flrltpti qi fleleiudcla nricrl lil d,e linrprutittt rJ. lnmrullire, iii')rartd ll ,tc'crtil'licil0r'lrr far;l 1li lrriitrirc r lor irr" vecinrlLtltca ,riri, l'a l,&cul po pNFt :

[lonit,uc;i,u .\itllil, $it" qi prilarrlit . 11,[lt+jdca fir vilt,:rr,iul lJnfiaritip ilrrgllrrdir*ri trr 1?09 nrhirpirq,,riF,riui ,r:liyt' litrippn rlcr. nturt:rder:;lrrltril r rtgntului, {:ilr0 {:u ,grrt $!. vn jrrrttit rnirtlrrr.liinddLl tofit'lt: 'lllir:file, 11r111tjr.rrlt . drr l;chi,snlillllci, tdri'tic i 1l ;r;lginl,a;ui ll ;irtnc[.nnrlrtul, '[rlt alunc] ti t;cti* s! Frlrr,:radI cril cIl .'mai fiulIG ttiSg:ritll|t, co'rrt-a n{rc;ll.rlr:ilor 1i,,:(,;rtra. s'rrijlrrit.orilor1i lpdr$,ta iiilor !'nr I'r. . A,r:trtn6i Flr!r S'flre (l '*.tlrlr iltr gi h , J.3iltti l3{}2'lrt tycrlgrlrilrl a'dl't*al,* rrpgrlur Iilih*nr.ci, ,

Drtli lte lirn;,11 ac.ista so iilillrr.r rl.l;rstlr: dr:, cdlufllirl ir-rmlriicmri 'iu Arlhil"lulia, i' itrirrr \'1niul rlt.icr, fl lilghipo.''n, rfl.nriuoriifr lrt i$ibiiu lu lltr (lui-Mitnlislur

"n iillrtit Ilntdirtir'i]".ctrtr:rlii;ii'mu.l a prerrtrrt itt iLnnRnr,I lntrcli' rrvifintr I r:lib.erilttr rlt,o,linia,:r.r'1" tilnd rrli-t. rtl lutrte nr nr:frtru tuc;riri lorri cli)€r.lrtLa tnnpirlCeca {)uli:([irile nrciltolir:ilor. ltrtlr;urliner lcr.t$ln rlq6 316'ngrirr,tr a plls,lru l.o p,irr;i .llrzlr.r'fur jr.rnl,trtri,ra lrdr,.ra a dr,rr*njci lui Ca:irul Il'nt'crt. l..spl,ele [tfnlrI trpn' l'rll)ur;trip'fndn-lr ngal.e irtleffrrr qi *iliu,ilia Fo.lr li,'|' rle$ii8ur!, ';:trG a *rrrtatdrrlll wrnlr:rtca r:clui *lirr urmil rr$'t di il e lirinni:ia rrpflr'rli,urtr

,. (1301), l'+lcearr llngotibili! r'rlcr Fui,li{;, d{r gripln*i'une crlolic ll,Cr M lrngrierdicn Inrudirilt',Jilnilr*r poipuliti{itr catr:iict r fiilrni 1iprruulilliE ntcalnli,;il, sinorltl $lirtr,rl Inr lSitl$ ia lPr:rjon lutt co'it-drrr:'liea lelrtr.rlrrii plp'al, r cnr",rlli,rrtrlulul' (ltntiliril, ,)lirfcrtlifl"rtrib,.

pr:cl,elpti,n grt8. i$ 4)llcolniltill(ilrii csrrltoriile tnixfur') ,ln r.rr6isq1.

an ctrcllrirlIurl Cirttrtlllg t:rqcontrni rC pe Lild'$llu,'uc'ryodr;.I Ar-,'*-'"i---- "- ' t

r't lhirlrrnn l, d.r?g nro 4l{13.{rl.ttllltml']1'l0nrc{'l]2|i5:l1ll.'lrrl.t,33l,,

, tlr I rir tnr 1, ll42-.$ nrr:. 43ll--l/,t') l. Fettrlyn ftlcr6 +rtn:i lit crlr:lrrlne rc'fltn,)-c[lh,i]l.c;tc'rin rrgrr,o.

l{rnlrrirre l. Poprinii li?{:l I', ll'l

:::r'll

- :;j.li

]i,

pm r:i clt h.ttrt$A. r::.1{rL$;'HNA ' kr r il.:,,*::!f,b-:5ii::=,-=;-35::=:.:::=r-:=!=,::i5l=:*::=::,::=:=i=::=:,::=:e:n::=:r:*s:::;=r:::*: =tF

'dtilltltrl,.ltnl,rG qt,lti:le ql ptntrncifi v6111 111";gi nt'lrrlile u.ln{lt *luLpl,;'llul rrq + lrr{ Su'hlnl t). :;

l*i jt,r*flatpr r, riloruf, l rlc,nnltici'lu l llltrroI lilobnrt, rl;ullilcc 1

tltrmtll$ ilrlsrnil a t'uglrltill1l['t l':rslr c0nlt{:lrli.diltfi; ,r lnctp'ut rthlnou lrc,liiticar {fiptntiUl r cilloliffl$niuluii, Fupn lolrn X;l{,tl. lrt'rtrorl,ur:rr Tl t[ uf grril ilrcprlullilr rtlig;iul.r&. liilrcinn ffir,tll litirrtyultilldi g ilor+t dat], ila ihtrlrircn|'ia p0tt0n',$lil. r dori"rrlr|;e-:,

tc'th|| rn Dorrirlcanll crrul ilu lc rlmlt dln [,'nrleit llll , [orn' '

Llllt rr;lt Xrra{ir:e espc,d[lir cnlclalfl. lirrpotrl'vr rrclicl!rlr,lltt''['rnnsillrrantr ii $ltrvonini), llr[u.t prgF,itrprndI c,rlroliic,li lru i ',

iil.;rrrt 1l{nl rrru,ultrl, 'illuql '1 futrl lttrr,l{' hrnpirrlar:ri{[ rJt obl' ;:

.talul F,r:cllfilor rrrrglurlr #&fl hlrn r:tt prf il nrrult *cl rllqp'rn doll ,'

aulrul lr4ial:ln l!'4iltrr;rtrii, ciiltrgJtriiki,r dumluiclnl.'J'01 ltunclr'*.,ii1lri lt$lHl -* pnpd rx:nle uoiivbtlurlnl lltann"ab il: h,luntenl*l n'u';:inrhldu-l,liliuf ill,lcr:tnr'0, rnevo'tluluii nld?ltinil,'J['omn qi cu$rl;',t*lui cllr Hr,rrtr,r:rv., i5olc'm rn, ,rli l';rrnln ncl cu bttttilvo{i:tf:l'pt 'i

cllrrtitrriii ingttitiritotr:i, erurl vor ff dI'gr* ln plrliiila lcelt,t,, Itti:'.,

teli rsr:rcorlvfililii, Rr;grlli lt'r pillltttl p,apil, 61sro porutscrlrl1c tt*gri,Rnildunr nsnllmi t32B prlln;ilicrn rlin lJng,nrir *ifi nu nlel imis'dlWnn dQh, Cu::nnnll, li'mtrlnll 11fi $ilavll lr:n*ull llt cutr:r$ltinm,

,

pinrt cilnil vor fl clclturl {l(, ttii ln ertrlil$il 11 rrtlrl rr,r dlln'plroo prirrrirJliir rointon.riarei lun lii sqhlcniul.

,ln' l,rumtul, anurlirl $330 C.nrsl 'Rotl{!rt puri:icl;,llc ci,r 0tttoSuttJrnld ,lniper{:rivd lu;l Hltrnlllr', volvor$ului rt,runln$h q;i! er;u1

Silnrd .llrrl*lill $lttrinrrhrl tlunsr lfl.,lcl$min Argclul.ui, Ltlrltltor,tgric' unnltn, mllmdrulrrl ri"t1!rt t'lr*rl:tdrrllbiltit F(inr rlrlm'trrll+ l.hrgrafllr:rr rllnltnliud din ,rir Iunil;ll pul,iin,l .resturl rim[-rl*t" J/Hrrrllul rn finut rr{ln 9--'ll1 [{oerrnvrlu gi !eginlir lrrrugi.sbi.r I prrtut r,:'l1ur ut 'uil!illr';l; lrr l:l:Il ptpn 'll fttl.r:lt.l Ft 'i(hrol.l]loo,rrt, r::tl'a rclFlt lhfrcffi dln l*r,ptr cu [l'aaarrlj, ilrr lsrnurl u:rmllor li coucei6lrn, !f tlrnrp 'Js 1*.ili flul, 1l! {Xh vu$ll*lctiucrlc,+g{i rdlu Ulr6Jaril cr p* poatl -,trlungr delr froultirltultvi:lJatului p't tichirlrnttlcril, t,nri p'r nrefrl,ulru prfir tletrut'llt lorr I

rigJrurur:rgr rllalu$ul, ln^lll!li,{ lo*mr l(}il[ 0r0clrm{l l'|lbolrl ni0,rt\-:----"--'- . ,/

r) l{r,rr in[xrrllhi 1,, fill nrr {l!0.rl' lhlhnl li, l$dl nrrr dlli fl l!ill)0-601 nro d'"|'i 'i/'

r. tl{t l, ln6*?"C{r, pl lSrtfur:loi

, r) Hrrnu*eirlri.l,600 nro 4&1.'ti f dr, .,Att1l;rl'

,[r $;slh{rnhxr '[]]'ulir, dr,r lluNrulul* dii r llr0k0'ml,(1"{tll ..- lrtgll},' ll,uilrlort l8t}$'jt, l01l*-lill!,;' Qr rilercrlup 6rllntlcll rr luptclIrr []rna,ru, lllt,plldli! J'Irrii {)ltulll biunurcr;ti 1010 p 'l$.-'rlq,

,,J*-,,l;;ti;**,*,*.,=,,,,=,,,"*S,u,1tS*"1'itH$Js:l;, =,=*,**=,,,,o,**. !{!,,8!*. r'

'hnrrltrlv.lr lpr pl impottj.v;t Tr,tlrrilor dlnrd ln'dultrintrc ctltrr ct:vor'cld*rn t,tu rr'ilr frl rlnifi ln luptlitl. Ar;rltaqii lndulglnqc $'penlnu r:*Gltq; n,rn[' eru"llirr cltir ql in lllir$t dli prrtcr grrps['l$lsedirt{ }(lt}, Drr toJ cptk:lrrul'ptpll,'ot" 'r tutt flbdilrnlc..lnnpirdetst tle rllrrhork:iltl. llsttlRrrrr cu AFuttrdtcli, r'rngclt birlnli'uiclor.fi rllblt lrrrrllntc d,r-r'reilt'.-. tbh trfrpllni'rrc vril4n, dcrii0 ch: iiniil '-' [i"rr'fit{ lrirl*icirt ril,nl orin|l ull mtrlg& ,cu ,lrit,te!b1lm;lntrivir, r{I'ea:uillul duqnrirn'dshr rlnfiJit, .

.

lll, Irollti$lcrtrntllp;kna!, ulu,l findl'nylo c,el lllsrs ,t,[Sdir-"ll$8,?]'.

Cel dinlll i;llnlrn rejtrlii Uryrrrlol, crrl r urn!r'lt o polltlcl,fntlrgliclr plreonntt, frgnflil$nU $i rtllprni+il dr prop*i'ut]il[.i:afoliicil il ilo$llnrilndrul fli rmblflirmr0l Lli{lovlc (tl fihrt, lli'prtl- '

6linltlt d'n lrnpnrjnrlrl Folllice ,rrrccprtlorlrnl dt l,iuvo!'thil,*, lt"6,f':cs, cdi poll,tilc,il li{l v$ da rr:lullrti tmi[sict, Proprglrtdl.,l,ilollcll nullinutli *rr rllln cncq;ie dln pu,rl'cr lrnl Lnd*vlrr rcl;.1,lrrr nur i*lvorrh nilmai' djin qi,u,vingcrl pui rctilgilonrc ni''9[,,jlintrro,nnrtr norwpffir grolltlcl, ln lrfia $rlmnj,dhl iol ;,11,;rrnrcnlnflilo,lt{ $ q:,$lropirrii tnrcelti, dl,nturl voin uf crrlert.prln',",r,orrtc(tlr,u'l lllrbrto'r, r Elmlgrrllor, llrccil'tr, Rom.filnrlor $ Ru+-.lrnllor.0' url[ld ;noull dr n;r.tnrc tn furul Ungrrieii, crrc rft ler,rstlrrdt 't!ell llttr:cl, ,AdrlIttt clr pllnli ll rifllrct $l'cnfrl 1l ,fr',l'c{rlo il'lllrrl dcprilr fprc st{pik: tlllilrc1ti rl]c Ruriiicl.

Cetrrr rlintAl {n,fumnfl,n'l penfiu o poiliti,:{ rtc proptrg,r,nrlt.'Itl-t prfnrrrlt 1l rl,,cn to$l lnrlnt*fllil illl, rllin'prrlnn pnpti .lnlSslS Cilerfinrrnlr' liif fl lmf0,ftnrlrtl di,n Aylgrmn, r:,ll mri nn'ulll,lillonllrl dhr'pftfl,[r urdill,Hn'! rh l.trntltlnl trr filnllmll ortpclndirr;[ .ur lrrrlut ;a. ' n;61glig!;lril] 1[ cll prntrrit I rllgurr f$'ctqttl].

':'prtrlrl d'lr con'lqrrllnl -r1

rrlic m,nf nluilfi:ll trqnlil'fl rourl'nl 1iirr,nuffir luilr llqir ndru Sr n;1'rtr, vqrdlodrll .lilun$rnlrll, fF0! ryoii",rolll!lqf ,,hfl cqtlun i dl S+uaclrr, ll.,irlhlr'qn vryvodu ,fi

Itrnfi, rllprol,I4'.,nyy:irtr dri ilopu.r fl,yfyvgrdtr qi

i,o,,i'ffi,m'oi i# ,riii:ii'i; l:i'lili;'pi diTl', "ifii"'

,, 'rr'i'1_''il.ii.

rll tr .,rrrp,n,1lri.hlrylr rlurtr*l, rnu p,tlm g t,Urqq$|Fll, $, ql qptti'ry li:

,.v.v-i. '-J,:7lF. Tpfl rylgflq 4p fpx.l rvltr.:

ii Hlnlt, lilrl ,rr ll ln r?rrc-u;flauw.

. nrrunrlru' ie lrenlllilll, ril, utriiiiirfr ilu*n cffrrr; tifltr,,,litflrtnqpli .l proh4lrltrrutrua.,,iirpllriiu : i, rlif.iq cfirlrl iitt. , tiliinir.cFfr h 'piohqlrll

l:'hn*lr dllrt. corrilllrtrl rimclil nl CrrrSultrl.' Blvlnl, u$d{,rtr

t) lfl$nrmftDl ff, illo iunr {$l I 0lil*"trt nrc'$t$;.llcStl . ltl rrp illl$--*,.*i nriitmr l, lt'$ oil ll111,

\

{.tlt."l't-'RA')

.l0e'vod Laclislan, poalc'{i-salul ardehler:' Bcvini pctnrnil pr la1332; lliypprnc);r pit 'te fi uu il clirt lnnllcl,r s;i'ie 0u numelc$;iplr,: i,ar Aprnz"va r:'litr 21r:rprli lrirr€ ir li id;::titt,ir: ctr llplui:a,chiner,rl d.irr liinrnsir.r iirt i\lrnil rnurilg, [)r:'meflitl itt aer!;1q,, an.1'oatr lnrercllri'le tle ictun;ilicirr,: s loc,rlitffii Aulline*;.au rimas

.lp3,idarni,;e ,), T"r:,t llunr:t papa 1[ i11r;11 111;, ltinlenr.i Pr: ,Lr.liJ,:vis,cf, A !r:r:ir; I'rt ali:cca1 ,l,ir urA li r,rginei '"tr,cluve l:lli$nbela, epi-;copulu i de tr ()rndta nrarr 1i ::ilr.g,Srllrlr triil{irili 'ctuir;clu"lc:sprijin,rt !).

lSiL,ilur ln irnlln a{:sN,tq; 3r:risori i:r prilpsl $l v{ li BSnilitLudovi:r *rl hl,ilre, pi mnnrfi-st l:lisabetu la re51.i{urtrtil '/echeiepiar'opii a llil*ovi*i, ilinrlcite ,Jt 'l'at,rr I (:u p,:ri lr:i"rl crrrtnpliteiin,rnsil rdi n "1?4 l, lucerr;Ari drr re ntaurare a $crtBlei rtrr'iscogliir fiicut ilr lQ.illil lpl (lrr',rll Rebr:rt, Ic(:oiflt!ndlrnrl ;rape i pcnlrudemnitntea c;li:i';r:'pearr:il rte ca1:rel!rtxul r:i,[u du i:u'tt \/it.ull rJe

Itlont*t,: rreo. A,ststa, ! rcrbabi l, nfi srn prrzrerdlilt rrtit:i tlrJ,itti illc:rrchrn sn li de-fEtrj:, a lost flece$lril intr:rl'e:ufia no'uA rluiLtttJovir: q;i r rr:ginei ',lirjuve l.ilisatr*t1,,. C',lctnrntc Vl. ririea'hicpirirlopului ijitr ('1'1o6cs s,;[ sf inli:rBcN f,tl)tru epitrcr:pilil[il,:6,,y1.1 pe cJrlp€1il]ntrl lui LurJrlvic, c;1 iugilrul lnin'orrt T'rtnt8du lNinrphit,). l[cit$ta il I fost cirirotonit dar ]lttuirrtt nle r-91putr:l c *up,l lronul arhiertrc a loll tr:inris -" ln 1348 -"" crrtprexcnlant tl,ul Lud,;rvic ln Vr: nefia, d;: ril lzistrl lr dtpitllcrrajutsnrilntului, p;:in ctr? dogcle:1i tenatnri roIl'inn,8u trataluld,u pacrr ciintr* rreprr,rbll('n vgnri'liilttl fi IelSatul l[Jng;lrie r;, Ida;cllaE; irn Clenrrnld ll, scrieil Minrrililor drn lJnglaria:iItrirnitii iirafi del;loinicri ,,in pAr:flle Ctttrrnit'i*, ca:ri *i lntiilrinnclpr: ceii traculi lil clt0li,t'trltrr gi *$ crttltitrurl 0pere r:l€ cqnverti,iei).

In slirqit o,perfl dr prop!lll'ilndti cittolifil r.r *at ln nlnl,Lrlrlovirl lnruf. lr l3[,] s,rric pIpeir {:1. t/rel $il conYrltirtia,ttlUr cat0l,i':iEnr pil' schi!r,aticii qi ptglniri din vcrl:lnitilttar rtga-'tului ryi..1 rongl $6'l deir* 'lrep,tu I' ri lntillrrftze pf rt;rma lofpnrohii, sli le d,:t*i:e r;t sl[ di$pilnA cfirui epi$top' sA fi,n rr*prJs€. ii:tapa ti lrnplirtel{e cu rniilrer bu,(urLe cerflr*a fi dl$pre

. ') i, ltogdrn, Origin+a yc'erodllutoi la llrrmilnl, l]urure$lli l$ll2 p,7Clr 1i l{ lor,4u, trrtoria Rr:nrllnrlor dirr rlrderl gri t)ngrrria I' Bucu,rpti l0l 5p 70n il,

t) lilurmuza,cl'r.i )r, (i97 rrto liSl,t.| llhicl*nr l, il 5r' '{*,5 s'1o 4'r'l l1friclenr l, l[ 1,, $-e rrrro !],!1 Llridcrn l, 11 p, ?*ll nrc, 8.

,,lrl l',1=.==*=, . -..-=,-li;il:Igl4,,:;(Sll!i::l!::-:==, ,,=. =,,:llJLHo'ilitr li trcunoirr:inte rt'l po epil';oJDli dirrr $trigor:r, r)fadiii rnarc

qi .Zrgrrb'). ii..u 'pri'rire la ft:Iiril dc r:onverlir,r llul l..udiovic'

ire tair,,icAtt c alth sc:tltoars il papti {}i,utrrnt* 'Vl. di.n 135?..

I(egcle y0ls $!r po{nin$,:i un -:i,il$boiu.lten.arrl ril,t *slcrrminlroqi dc ulungtre r tuttirrr,tr negre,Jlir'ciogil,:rr dela r::nn{tnii 1ii papn

i,c tfinffl brnacruvln[rcn irfiorlc'lir.l il cnncede, lui 1i u{nnalllot,tortc frnoriincii.*, oiagcle, chtirrr,le $l sstclc pt r::ttri lc v.t p'ulc*cicilpa drla lclhismntici l'ot aNunci 1i prlntru lcelrql $c')p tlc,oncerl* l l?clra palte rlin vnn,tel.c hiscricr:1i:l d r I.lngarla'tucrcdinftnd c',r ntrlnt{rl'tl lor n;,t rpitc'pFii din {)rndtn-r,rrre,Cianudl pi Zagrntr$. ttin trratG pllnurils maii rl''l rler p micfelpcdi1;ic lmp,:rmiva rr:gatrilul silitre$c al vlt{rrulut StefrnDutran, l*rmin,irtS cri rntrugeteu pulin gl,rrloari[ fl slrn;ntsi ]ull,udovi,r ml ltrlur*, chr,* fn de*umul rr,i 1"9 Arlgtruut'l;3$4] fl'r6rer:duit pn t'ratr,Ia nlei tlniir, $tl:irn, guv,rrnortil liilrronltiir;, T'otrLlrnl,c sla alts pi dln cnrleltl rrnpcdific pltntiilil dupl nnourtct'lui Ql.r;larl tnrpotrlvr Strr[r1s1, c;inrl scri'rt prpa:i -. fn ],;356. -'[$rin prfrpo$itrll dln Bud,ar vecrha, li,tr:fan I{;ilnlrsai: .,6!0tra$c nrtntrur:n{rire,t lui Dumncnitt, pcntru hitericfi gl cll'oli,cigm, sii sil'elcla'uni1i,nt$" cu, hirrrica rontn,ii rupun,filnd ,sutr' ilceptrml mcufierbir, aSuprr clrcln lqi revlud reeu drcplurl qi. rrrti:*crorilr:rei:1i csrs ilc'.tm, e f:n mlrre rr:hi6mlrlir:ilorr{uv:lrtitrrri rlri du1.rnani it,I birrtrinil.). h:ttc,1611u l\/" idr cu nirrullS buqlri! ,ittcuno$titfll plururllc nnnni rlo lul )Lr.rdoyic, li trlruil? ollclrurorrrlndemrrurl la lruplli, li r:rrrtcede pe llrmp de lr:r11, nnl der zile rx.c.fl .;:rerte dlfl r.cultelu:llirerir:rgtl ri,r'Ungatiei gi rcrirr cato-liicilor dln lumur lntrchgd tf, fircli rugllciilni p,nntru su[$e6,uttrperii;ieif,), Iwpedifia lrsl a rNrnas, p*ntrucir- rcgt]c l.rudol'le .

a foat ltillt s{ llupto ln alte pftrli prntrr,r riltc lrntrrrsr!, !{rri i-Bs

|:lrceu du-oCnnldrtfl rtul inrportrrrtr dr:'::it celc biecrlce$ti.Prurlo clll;vr lni L',tdovl+; 631 Jl{rre ;l-r trrdrcpttt iltrnfi]

tr{pr! Bulglri'*i. [i t3'65 nxvii{r;tc lnrprtr{va vlilinulul, cr-.p,rt:rln Jfiratului $uputt ltlplnfrni'lui $'rrcltnirr, Itc .acllrll' ttprind! fntpreun,il ctrl ro{[r gl f,r,tr st iil-l l-rr:]ridr ln rela{crfiumnil,r rilin.Crrlafln.' .|)ln tcrltrlrlu.l cu*eril f,crm,pazl tra.nrlu{

,.'t) lb)idcn I ? p. l0 rro 13,,r) lbrdcm t, I p, 2t-.:n rfo tg-?ot) {1. Jlrcr..It, Ortchiclttc dlr $rrbm l, (l,rlhe

t[ ludr ilrntrrl fu $ilrltinh.ur tlily,uNr o,,.r:jt. p l3l9'"-40t) Frnknoi rlr, pit" l, trlfl.D) fl*$rirmuhi l,'?p il9*42 nrrrllO.*i;

l$il p. rO9-r0" €fr,",l

\\nt .

.H: . =J.sir ;|jL =,=::,, - :-:,91i,Hll!ki, [;HI!&l:,,=, *-:,,,,-- *:U;f *="' ]i

*ur.riit nt Vidinnlrrl, tr {lr*nlcn rnlrult. iulnril D'$ yocvc'($ul trf,- ,j.r[qlrnn D,ionirin, Aduc+ opqri opt cllugll,rl nrlnrrifli dln l]ornlr, itipd drrpll lnforrrnrflllc lfltut ellrrrytr, dhl lt3ll6; ;hu con\,'nrlit tn , jf

de?uru do S0 rll+ ?00,{}0(} d0 hulgnr1, cril e trrrla partr, dlr" 1tolall.tlrrtt.n fiocurltori{or f[riN. Aulorul crrrlrlrfl lrr trlgnrlf 'c& I

fl$ln[rul td:cfrtlt nu tsl* +xngrrmt,pcntrnc,l regtilc I dilrlru,g ll* ',

r:|.[tUlrsn llrtci exrqlr in'tuturon convertlfllof rlEll nt, lnrlc dt i;

numciu, ucrupt,lul 0rlrldr"lursrn rrgltormnct trrfrtlmll llr r,cdl* :r.

trrlnr publlclnu runn rcrhcli)'). h ltluntca rlrocorivurtifilo.ry '

l,ttdovltl rperriil uh tpNuc,op cu r+qedln:ln tn Vielin, lrr p*ntr[ , l

qonltrnrrrrun prr:r'prgrnchll cc;tn |timltercrr rlor 1000.*fllmEfirt :i

noul. 'tipircopii Vjdinutui, dc nrrr Lurtovlc c,nl .tlrro gura tr .

ll lcg.rl ftltter nlid+idl, r t'rul u vieill forrt* ticuirtl. itrr 136Slfullgal'iii fluryfr gu rjulorlul uotvodulul- muntctn Vllrdlrlnv'aiumfiatr nlui Sr;r+intir, FG Llngr,rli dii6 \,'161e, prirld 9i r.rcld ltr :

l? Fohnurrie al ac+lutiriryt,rn, cilitl cthrglri rti*tllonrrl, urrl nlu i'lru

$ugl,lt rclplr.cd lug,a 1l rilllnl t lncrrttl ;l rrpircoplii $llo:" ,

llcll-'dc rcolo lt,lu rrrumcn ctni l,uclovirl r*rl ltllru ctrlr {rjmltcrrlrr rlor'

tS00 olu cllug{.ri F.ntfiu'corv*rlince .fiulgrllor, ,diq li'npcriulblmrltin eolhrr lllfl .drlrprr. le rl,nlnt prrgfitlrt do untrr* lrh'c'rlcqi*,[" ln lnli nnrcl irrlrnrfr$ii lurce'pti.fmp*rratul'llonn Pr*lnololui p,rra, qprilinul lul Lurtlot'lc *" trt Fplltl! chhr, sl arfl, npr,rr l'p pcruorrrl ln rtg:k: uugur prntru rcttt, l{io:D a'..H*,${ihrtf, cil ,clrrl vt prlml njttorlul nlcr$m' va lnrtrrllp;h..tetpJli,lrnnnl. llltpr Uthrh V,. ltrrrlfumirrftu lrl il,,udovlc Fctrtrl. r

l,nt*,liu,lt, c* c,lnr'*rfrri,rifto dh'*etliraur'unlrcl lblnrldf ottlonil ,:tlln cu fiharlcu, romrtil,'d$'liotl odrtl lt frcc rttnt ill ug i

uirrll prro,miiiiu"nllc'r (iiripllor qt ,rjr{or ell le d+lt ruhilil rlrtl. rt

tmplgxnul,rlta.cn, mrl htll, haprrltsl €u tll lill lir crtnllrhfir -lloi iiunsl fr6rrlcrh qi lnl lcrm Prli,rlo'gnl'lnrdtnnln,du'l le$illrs, ,utril, nlnrgurl. ll pcils mlt[f,sl. lrnptrlul dll ,crturllrol*.eg$sr$icl turctgll !), fi tn rccfep ln lilt ll cll ntmiltnr, *lgrrtptpll hdll. llltfri ;l'10 Ottonvrlr l3[ill, rlrlmllo 0' d.elrql$lr ll*l-"-T"-':'

:' r} Utttltrr (ll*khrlr,, (lunnrttn ttrf,nelrctlu 1, S1$ponh l?Tl p, le0*l.r) Prlrltor lia tuptlqt pcldru Vl,dlr flt ,#rrlrrl O N lor$, l.lllr

l.rbr rilplrlrr Tldtnul$ h |3fi:'flQ h Sqnrur.tld llilqrrm;flp' 1ee0 drfft#lllul fftd|erq;o .Nlgr 1l'||u,r$lil rhildu bllrFt, h _${frtlph {FlU0lL tlmrfi lugmfurftfllr uolllrllt*frlr$dlei *tu firffuill. Frlttrlmr*

, ..1.r; 1,,,,1 *::,,,,-.....,- Ji:]r =[S.H;,,H SgSl L*::*,,,* *-Sl[*3-(lonsllutino,pol, ctrc s;1. dificut$,:hcltiunr:t untr"ii Pltrirrhulconstlrttlnd;Folitart Fliotei'r ll. 1 lriurlu ,rhirr fi 1nvltlri F.ntruuI rltlr'r coact:l:u- rcum'?nicr clrs ltcil.rll unit*cl Apuurh..crfi:gsltltrrl,irr tn lCI Oct'nnrvr,ir lSGO loarn |tfholrrgut m llt;rftllde ovtgdc'xlc lh lrisitt cnpltdb l,rr[ci €atrlolicc, trr ]lomaLl',

ln limpdl ; c{nd 'itnpcrlul bfu,lnflrrr , tr€Scrr prln arlr*lorccrlu cunnplitl pollt|re 1l rcflglomc; cr,toliclurntrl prre r tlfltcral pro8run 4l ln nlrlrr plrfi. ln 136{it Urhrn .1'. tl I'dillcitl-pl l"rrclcrvlc ccl MLrrtr cift lr,'rtlrrulnlcle [ul ,s'au q,onvtlrtil mil,nrultt mll dr q*sicnl drr lSosnini lllrbla 1l Brlgnrlrt),,In nauluinltor t,udoviu st*tr*{,,ielr'tr'ladirlly, vsfyir{ful Mun{e:nioi,cu csr] se rllr l:um lr ralafil prlrtlne:;ti,"recultdnltcrcu llbe..rrrlulc;uerci|luulcrcdirl|eicitcrlice,cteficG.rtvtirliilrpcdrdln rctinorrcl rilin 25 $lotlmvrl* r'lc*ttllll$r ptl$ csrl lir:rv*aql'- '

pr locmitotil tlrrll rlto u! prtmit$c$ cu ,,sinilc"rr cuvrnit6 pb.rr:prurtntnntu! rlltcop.:rlr I Qli:trlic lrd+l*tn, r:ilnd vr.rnergrrcolo r: r lL sfr'nrf larcl lrrerlci f l rlr mi vl rlau nI alte lirrrclilr'pircof sttl rr).

I

O piroprgiuldil crr,lolletr fter plrfil+ 'flrit rom{neXti crr.4um fi{ir mull mll grcr, {colt llurlnfc, 'Prtpulr|:lr lcc;l*i flrl.

. au mti GI'r p!,r,rtorltl rh prtudoiplsc,np! -- cr,,rft tl num:gfi'r,:rlt0lrt$_clln 1134 r pnpcl ,t.tregorlc lli. * r::i dr,epi6r:dplcrnOflfu:i, clri lll irflru itil"ftunt{[ llotd'ruI tpii,lropii lnl'iinfrtcln mod. canonl;r,. ln liiS$ p$ylsrhul r;on,ltlnliuopolitu:r Cr- '

lixl l, I :nq-ss11, iln'ctror*n vorvorlulul Alirxtudru,. cn rnit;nnpoli('rl Ungr:o*Vlrchirl pa. litrcint, c,,re plnt rcl lu*ert .mttrnpolitri, V,ir,,',r,, cu luriihlcfie llrerb ?ntrctg;li 'l'rrt r,nnlncrtcl lrrhr l$f0 tq fitcrnellrl * nou[ cpiscorrlc rodil'rnbarcl{i .ptnlruplrfllr olliu$i nh ftrli't;F rnumrn cpincmpllr $crlcrlnului; Trrtpr'rcenrl yrGrnc rlr' '{out lnt+nghic rmtnlnli'rllr Vrrl{fo ptTirrnann din p*rtct ru'lllulql r:lluglr l{l:odlm, tu f,grrii,:1i1}y')gvotilor. Vlnd,lrlrv ji arl lratnluri rriu Rrrrdu gi lct ln iufittrtrra dour r rcoltlinq vctc rl KlV,lcr r$ lot'l lntornchtt nn[nl:'-rtlrlh llloalr trl iotmclnrl). Prlrr'iltil$tr{r grrdhiclolil ortol '

d,ocfl. rrll 1l'ilril nrnrlnir;tli'nu mrrl trfiu hfisl$l "10 y,ols rorfil cl

r1 il:, Amm, l,r ttoldl,rlo lu s'risilt lr Fl'oronm. S'urit(llrllur)p,:i.'' r) l{rrrtrl$hl 1,.? pr 14li . 6 ilur l0S.'ni tH,lln t, ll p. ltg I rro lti,, :

i) t,ll,.Or,br$rn, lnllt,r'ic,'ir nllrolelillor qi t colir dlntsi iilulrtirtdit $ff{ ErucurcTtl 196.

'i.

I ln-il" .', ,, ,,:, .,r i,l '

T tlruuu*tr#l l. t l. lt0--S rnrc 80 trl lttl*'fl rdril ltl''

f.ua, 1u..- ri',ULIURir, CRE:0't'llllA -:ilrl t , :$no{Ct:rB+ss*:::GF-*!arr-rWr:lEtF-E[]n5EE#=:;r:E*=**r.x:*:E:€,$i

lXl lrtrru rc$im'p,lll{)rfli tor $uflelrfti, clrl lIF Pfitcril opunr tiort cil,rul proprytrrn{. iltrrllnc. - tA

: il,lu trrllm rcG[t,$[ .Ludowls ctl Mlfe l"'efl ,xllotiv* dtl'a '$

' crQdt' ctr nirutnfe h rr;tto nu t'or rllmlntl rldlrnlcc. l.n r:ur$r ilnorvndulul V'trrillshv p[lt'cccil ll $lftrft miqttrntr I u.crrtiulr,' flChr*, g, crrtol,l'al[ rclo,nnl,lalr hrrnului ungurtr,i: Illltud. Aulrrtrr .if

lrlnnll+l drrurri pr,afloura prprrl 'dclr $ilornr 9l i'r e*t$ttcrl prln 'iilndcnr.nrrllr rtlnlc ei c,rrnvtrlirnc;i lt tntolicirrm ll' pn fr:tl tll l.*

- 'rlilrl[,filil rtupll frrul bulglrrrre $rrciml.u Prprr li :crie ln l3?0' Ttrlrd$lrdu-i arnlull ;l ln,$cmuhrj.u-q $ converlinrci 9L pe cra- ljtrltl flt[, Anr:q oolir nrselul ntrbrnc l$tcfm l.lrru. Tcr{ tltunct. ii' .Uibr,ir '/, li nr:.rlc Al lul Vladlnlnv rrflornlndl'ttdu-l rii rilculte *t

de hr,vli$!turiic muIilor cslugllrl ralrrionnri,, crri Ilrrdtcas '1

*tuncl ircolo ,trl mrrl rilcs;' clrtudla m,nmcl rrtr: mtllerre C]rnr "t

gl tI Brcrcl th eraditll cttotiiil t). lnlcnvorflir $cclllu clldw Irprill.r papcl a rlmrirr zlChrillcl; J

- In vrGn{,i csrd Ur6rl 'li, llcca tlllntrgll accrltl t,cntru '#

t. trlplu:n tnlrr nn{ul crt(}llclsfiui'ui h prlnclprllrl }lrll ro'rnlrneltl "EoEGrg$ la Romr miuiontrll r:uoldovtnl,. rnlnorriflf Nlculnlt dc

:

fitctihr,r*h nl P,all dn $chwr:Idnitz cur'ltdr*l renlnfir$nrlfl fi !n,intru ctlc mnl optiutitlr cci:{luil c'rtrlllrrr, cl nouil vr:rtrtd rl ,, MOldhyrci r tfncut lmpffiunl r::ll Dopoffl] flrlt rurh h mplt; cl :]

birurir,r romxl, [, Vocvorlul clrrelr prin roftrl e,cl$r {oi rnlqnio- ,

nnii, r*l prp! ${ ilQclnru oinq,ul $sret'd* rcper$lnta ipl,ncuprlt,l[ stflbilinrcir hotiltelu +ptrhl,nl 9i ,s1 rqcrc lrn lrunt,lrl al pl 'i

mi$or::ittrl Analrciu de Creoovlft, Papr rr:iic lnrlatl arlrrlcplrcrry ',

.frll.ri din Pr;rg:t fl a:p,s::opil,rf. cliu ,[Ir,:tlru iil ..Qrrc*n .!, $f '

slu,Cirrrc noun lltuafl+ din'Mold.iva gl drcl infonnagillic ;nloidol cl(lu;ilri ne vor dovldl tr: edtv$intr rl tnrrpilmucf :GrG-

rih lul"Llfc,n, lrr ptctfir cll'lrvr rlhl urrit lsi Nlctrl,' I cl?

. #teiltlrlrch, 8l trirnltf ll5 dr, frrrli din gtdul rll Ftolru l;p rlr+l .

{prrnli rlr proprrgrndlt lm CIdif.fr, Ultvnnlr ;i ,il{uldotrsi ln 9'".,

$rrtl,u, t3?l ,ll,ndrel dlu rfltlcordr I foul chlrgtorlil ep:h, :,p ll$iretr.rlul 1l ruilt,rt rou[ ,"rlncltr,ilt tfioldilvrrr'r qi lrcl 3Fr :0901

ts csrlfollcl lnnintc rtr r-;l prtrerr clrytlflr uilr $rlodo:t{., hlttdrol lnrl tnnfi,["r'[co, rlnr cilrul !:nll{lutlll rnu J. pot llnrul 'b{n€p

' ilt rtlnrfirG il nr0vrrtl r,n rlrn*rli totdrruua crstirnclonrl,ll rrlcllgr:acpiili lf ln,m,urrnfluttnes 'lnr blrtrlcr ronlrml dlo lll Infl.---:*-'-- -':-'

t) lflrrnurmichl l, | ..|r,. l[8 -g runr lA -11"' x,| lrbldoo t,'l p, l$(}-l rrro llfi*&

,, jgJ,;;:%=:**:=.:J]!4jSJI!A;, E!!&!I!)!L*:*.***,,J;I&J;_

-][iupt rnorrica lul L,rfllo frolrnl ftoklrov$ r tort ocilpal dG

g'tirerc,ic slu, 6rrlnlul o:rtodot ch'n Litvtnlf,,. Iu{ili rru Clll*grgheUorlrt*vflci, r ,r:[nur{ rilrrlgcrc cnlc 1uill tn lq\ilurl cu rclcflrtor,{odo;nA tmpontri'vr curtlccircl,r:,ntollieu. C(rrrrnltrl dllolil{t hxlrln'* pritul ll nlmlslt prcnNru,cli lnlir innprtlutflrrl, crrl nu rtcnnosi:r dmrjum.rl tronnLl lul Juir6 Ccrr$il,rrvlcil u florl ocr,rpet dcun anumlt $teirn, r cil,rul fflljrf, Mltgnrcl[,..'.i protlfbrl o utt-'griroic;|, lict vtrvodnlul trdrl+nn tltelrtn Crr[k * rrn r:ltollcilfcrvanlil. $tclrrn I tt&Fr$nl{ rtir ulr ln 1l locu} l"fe lurrl llqtrfil Prrlru" ltarnl ncrnluil, lhlnrgirctl chcanl ln tr1r1 clllvndomin,i,clRi rllrrr Ungarli+ 1i lntcmqlazt pc rltil]rl lot ln $lret,rrnd* nnnl '*t flr vcchc clpclt il ltti[o''lfilor, o ffitnlallinr trl.qr':hlrurlr::il perohiilt cu lrrrumul ur, lonr 'Bottrltorlrrltl '''

tltnlru gr:nrplacttttcl trbl,nrlui l:lmrlc trrh,ulc rrf, lnrlntlaprd tqt lt $t$ruri$frh lul l.udrr,vlc crl Mlrt, urrs rlc]ln lffl]lnrints erl 1i flr$c tl llloloniel* prpr {:lrcgorlr X!. lrtnrm*tlr${n lS?'lI u arhlupfrcspi*.cr{ollcil ln llrrllcis, t;|rrtfi li clrnu ctt-..pufl r:n lulrrgnnl rpirnrrpll din Praerrytl, lillrCitmir fl Clh.lnn t).

i l,n anul r:,lnd boi*rrii .t$olrtrovrnl +hcmru 'iln huriur ftrlipe llti'nrnul orrlod-crx Jurg Coril*tovlcl, rf,1s*orl'rr,XI. rlr rfrro.rlfilor.dln pror,'lnclr bu.snircf, r$reptul rrl prtdlir::c crlgliircirmlltnirc rii':omtnil din ptr!1lte trtrfl;rnr fl dln Aluntcnt&, dcrpro ''cfrl t;:ru6's,, cll, locuecfl fn colt[ri pe c;limp $ nn vitc turullc ;i'cu ctrrii cthlrll{:l mlrnir:rnlri nu-fl prr. bul capurl. flot r(undMlncri$ii prlfirlnc" dnet;rtul dc*itl lnliiit6r brtt,tiicl, clnuntrr tlcinnltcirli ''). ln,replndu-ryrl rctlriitl:ttct .fa filrrlofififi in rrlglurllcifidlctts ln rcl[rorrer. pr*pci, cfiiugtril tlccfll,r tr,rlolt .ls Rornninfor;nrnfl dloutblt dc lltticmrn,l*. $pltn,'nf, uu fntrnlil trumlfde $lomd,nl, cilill locilc,rilc lr grnnifr dlu*prc 'flrillrl r tlrnrgerlri'nu tnihdrfigrt llrsdllfr crtsll.cd gf:lr,lrubrlillp"o ll nrn$ m$llt'drctr nr lvc$ ritl cprir,eoprin romiftncrtcl CIu 0ni$tlop d* nlrmullor. .{.,u uplrqapil 1l-lnraofli urlgurl rpur, c[ n.u runt mulfu*mifl. [trpn r.lucc fhptu! tc?ttu fndrthl- iln lll!7.r1 .* l,n"cuns*gtlnli regelni 4rl a irhinplrcoii,fior rllur i$trl;on pl Crtocrlr, ec"r0nd irtrtormrfil mri pr*clrc ill {nlrlb,hfl, el odrG potr:r:vit rrfl 'rS +plrcop url Ron8,uilor mlrruorftul A,ntonir dh Spolct,n, cara

r) (), Au*rr, Eplrcopln rll $*nf ln ofltvirl,n ctlollicl. dln t0li! p,2i18-S,r) l. Frlwr, Ocscbichlr drr Uurhlilrrrutlhtnlrchcn Klrcht nlil R$ml.

$'Ilrrbury md l['lcp 1081, p. alli*t) llurraurnchi l, 2. F. ffi7'-8 rrrro l!3r

_t

Pa[, 20, C.UI,'I'URA CRtc$'ftNA. Nr. 1-2.

. t.trccut mu[t lntre tl,'prcdiclnd gi lnvlflndrr-lc blnc llrnbl'),Probabil in urmr inforrnefiilor nefr'vorabllc rlc epi$copilorunguri, spircopia romilnl unilll crrutl de credinciogi 1i Coritlde papa ntr r'l lnllilfrt niciorlati, ci tn locul ci fi pentru elcotte pe RomrAni de sub influrinf a dirtctl r cpiscopilot unguri,Ludov'ic crl Marc lntemtirzfi le l3?6 rau lncrputul rnululurnll'or, clnd Brnrtull $evcrlnulul a aiunr pe {imp loartt scurtiarl; ln ctiplnirt ungurcrrcl, opiscopi* cttolict d0 Sev€ri;t).

rf,ct dir urrnl tprilin, pc care bdtr{nul regc utlgrre6cLudovic cel ,Mrrc l-n drt propagandlei crtolicc, r lost lrttc'meierca ln prirnilvara rnului 1381 r episcopiti Argcgului, ciciln tor,.mnr anului uroltor, dupl o dornnie lun,gl 9i rodnicl dc

' 40 de ani, E'e ltinr tr l0 Scptcmvrir tn Tlrnavir' Episcopiilcertolir::e lnterrtciltt Fe plmlnlul ronlnesc ru rlmrn titluritimpl,p aproaf c llrl nici ul f'01 fi rott ln irtc,rir ulteriorrt aeatoli,cisrnului orlcntrl

llctitorii au obltrvrl, tigur, ci tn tspuncrile dc plrtl acl' privitor,re lr protitica religloas& rlui Ludovic cc[ Mrre na-arnocup{t fqartc puftn dc marter Romf,nilor dirr Arderl 1i Un'garir. $1, de fapt, mtddrul tege ungar, doli rv:r ctlc malcurutr: $entimcnta calollcc,;l-a lnCrtptrt rlenfir mni mrltdincolo dc grnnifclt f[rii. Lui ii trebuirg suc;ese mlri, cari'putcrrr rvca ;i urmlri bune polilice. pcntru lan sl. l-lc pircrcl prin sq6ygrtirir Romlnilor din Ardeal gi Ungrria c,atoli-cismul nu va cllti3r mufl ;i nu vl cilgtigr mult nici ri:gtirrl,pe clnd convertirsa poporrclcr vicin.t, r Slrhilor, Bulgerilor

9i r F(ornAnilor dln iluntcrlr pi llloldovr rr fi schitnhat dintcmclie sltualir Europel oritnlrlt, Prin trccerer lcertor po*porre ln sinul llircrlcil cttolls! :'rr fi crciat tn Jurul rtgrtului'ud rid putGrnic dc rplrrre lmpotrivr cutropirei turcclti, crrerc apnopir lnerel drr nlgur dc grrnifclr Urgrr:irl' Atoi drclstrr ll eonvcrtit poporrcle necnlolicc clin lur, rn li urntt lnmod ncclstr pi convwllrcr Rc'rntnllor din Un;rrit, crti liprifidc-o lerrrhie propric I'rr fi putul trli isolrfi lnlr'o mrre de'crlolicl.

tilngurul tcritor dlr Unguir undc Ronlnii crau lmprcj-mul!J.-'ft..1 inlnrrlvl fi energlcl proprgardl crlollcl trl Br-

. tl lbidom l, 2 p 2t6*t? nro 116l-5.

'I Krrd$onyl JAnos, Lr rr3yrri pllrp0ku{, Bud,.pctt 1903 p. 6*7.Clr. C. Aunrr, Eplrcopir crlolicl r Slvtrimlul h oRcvirtlr tttslicl" tin lglSp, 47 lr1u.

nalul ti cqnrilatul Hrtnedorrci dc. rzi. Motlvrh rl,caflurrl deo*rebilr, do ctre le lscuttCI tr:ritorlllc dccrt.r {i[ rirt.t clto*liclsrnului nilitrnl rnnt urrnllolrdG, Rornlnit illelltl ![ ,'10.

culeu ln mntc rtlt do conFrclG cr tn plrllh rcrstpt, unl{lornur nliolitrtcr covlr;ltoaro | ,DoprltflGl. Arllcl d,, p. tlf,lla 1360 rc conrtatl tn vrchlul cdmlllf rl Tlml;ulul 90 dc lo-crlitlrfl -: pe tlmpnl Huryrde;tllor fir pcl doirdl 90 crrte'22 orrplc tl gg0 dc locrlltlli - dhrra crrl crcdlncloll clto.llci rvcru numel SL ln vtGtrlul conrifrl rl CrrrFlul plnl.lrli50 rc conrtitl 92 locrllllfl * tnfcltg cr il'mrt .lll ll co-

; mitatul Tlmlqulul, lo'crlillfih rnrlitlto lt .'docuncltr .fntrr' rlolrc lnulul .1150 - dlntre crrl rr$ml lf*rveru prcot cdollc;ln fntre3' cornttrlul Huncdolrrl, ctrc lorrnt pr lr lSF0 ur.rlagur protopopirt; .lr tltru nu$tl t0 locrllt|ll, crrl lvrlrgrcol crlolis r.1.. Al dollce mollv 6 trptnl,.' cl' Brbrtul tllndilri flprotpr. dc provtrndfr. bounlrcl r Mlnorlfllor-dtt'cltlrldlincr pr eccrt tlrnp El Ungerrlr *'Romlnll dc rcl crut mtfrccellbill, ccl pufln .lin punct dc vcdcn.3cogrellc, declt ccldin cclcliltc plrff rlc Ungrrirl. Apol lt{lnorllll'rvc.r clrlrrkrlnscilrnrlc tn Or;ovr, Hr;c-g, Crrrqrcbetr Cr:rl gl Boro$rtllnfllnfrlc' rn{mc p;nlrr1 sonvrrtlrrl popul;$rl ocartolltcr).

P.rgbrbll lr rtlrul,nlch ltrllnorlfllor dc-rsl dl Ludovioctl Mlri6ln l,lpove ln ygn rnulul lSiG 6rdlnut prtn clrc porunccltcr tofl pr;olli. tchl.mttlcf dln-:comlirtcld Curdr ll Crr{ rllic prhll gi dutrl lmprrml ru lcmoil: ;i copll{or lnrlntrr

' comltclu{ Btnidlct rnu lnrlnt.l lnl'elul fcrstuh Pcl'qu, crrtvor prrcldc.lrlf rlc +i contorn orflnelor rcarttlr). Comltilll, Crrrpulul rc crtlndrr pc tlnpul rccln le prncr tudlr:f r co-altrieibr Torontrl, fiml;. $ Crrri-Scvcrln dc r.rl gl crrprltdcr13 cutrg l0 orl;clc tl 2S. rlc locrllllfl nrl mrrl;l nnai.mlcl,lrr cotnltdul Crvinulul rr tfh tol ilngt Dunlrci-de-ior tnfurul cctlfil Cuvlnulul (Krvc) cgprlrdnl 3 cutFc, 3 orlgrhf vr1-o Qdo losrlltilll'). Tol lr lorlfttafr Mlriodllhi r drt

r'1 Cr{oki Dut0, drgyrronrl3 t0rtdrohl. fOflrrlrr r ttirnrllrtIorlbtr ll. Budrpctt ltl{ 1l V. lBudrpril tfltS, rpol Ortrry Ti"rdu.l{rgyrrur.lff rgihlrt t0ldlalrlte I IIV rrlurd clrlda t. .Brd.tilil !8eh

, ll. Burlepmt ta0f.

. ?-!gf{qa7i ttlor, r{rgyrroul3 r1ylrfu$adnrlr rd. tt. Nrgt-rlnC t9l6 p" 7+.

*) llurrulrctl l, ? p. lll rro 00. , ' :

t Cdiri llorr0 c."clt.ll. Errlrlerf'1frf,.

Lrldovic ccl Mrrc tr' o irtt nccuooscuts fl crlrlrlt ordin' pc i

"clful sunoillt n lumtl dldrlul crtrrr dt'l' tl2B rt gincrclui !

ii$il$:l;ir :;t,' *-::';H'l,.:r f;'x.1qt&$i['mtnr llsl nru trtrui i[ri.iii.r-t.nict rub.cele' rl nobtlltllil

{rnb fituto lobilttrtin iri-.iu ittuto Krncrtalt),). Dc dirtrlctu}

iffij'ilij;iE;;.i.-u.f - r. fineau uneori Fcstc ?0 dt

**ti,ift+ s.-*icn iorl, tt qlrrirllr nculct'n'ru tYrt ur'

rnlrl dt,rrrt,tte, lliirult-'.31 ^irtvttorre lr dlrlrl'clul 9"t-tn'nrbiinlui e lonl t.i-iirfrt- rlltf 1 dr Siglrmurs lrrr dc rlll.,pitil"ii tot o..ot.uiivurur ncdlu nlllm ecl'o puttr'nlcl 9o'

,'"iri-iri"-imni.rreil'*if eagrtol ctcclr tr orlcuir rltl prrtr

r rr3rlulul...- "'b;';c'iirnpur lut Ludovlc ccl .Mrn nel rlmr-l ln,iltn'rnrttt cnz dc tott-ift.'it crtollciunr 't c0torvn 80t: lor$'rclti. Crttrlhr, tr'i*.:loi Sttngo' rttplnul-crrtnlul Mcgr-

.;;il.;ili.ili3;ruil. Qci9rr1. X.[. tl trlmlll conlcrlrl'

;;t; ;;rrtutl J f. r[tirtottt .ipr4inrmd ccrlf ll' crrl pld'rrtn{ rchlrmn, ru trl-.Jlicrtoltihti' $pum rpol 9rtrrlrr'

[':nlfg:{ifl#ii;i{$l"'dill'fff iil,{l[[;i;i-i";tllr rminttte'$ tot ?tu1cl tl provncil. P: t1hltl;ffiil iii-Crfot.. rl c'hcnt lnrlnlcr lr DG ccl trcl cpltcorl'

crrl lrl dlrcrtru A;t;i; trrDtl lor 1l rl dcctdl ef,iltiurrr;ilr'U;-+r ;.-d;.

-oirl f rrzorvtic' drltnltivt r lucrulul

r'6tr * tn rupuJr i;;h.tt.i ca6coputut dclr ondlr-mlre r).-"':fr;; { ilt ii-iir, dri$rt.cltl

.crlertnnrriune,'sl I trut

orr+clndvt rn tfitrciciiJrnrrtcttor' dcb crri lnrl l-a luui

;;;i;-il-;; il;;ti-ii gryt'r"l' c. iiturt rn rt'liilocittlsrogiuu or.loiui-., tttitf ilrm! -' 'l1:*llum.JL

ltt!'li;tiliic]lli.t'. fl rurnr;lt un-rct din lteo * dlltor ln.prrtca rtdritc|trl-. .irrtlrolut $trnra ltftsggcsa{lo dlr rcr:'

ootrct'snp'rl . ir.niii'irldgycr-ux da rrlsrlr)' Dc cutru!

=J$**=;J#,g14*E[E!1$L€-:i*€E;J**3-'.l

.tledjycr rc flntau Eproapc { dt !?::lt-tttt' rl cf,ror Jocultotl

lu fort, €u$ spsre timpeir din rcrlrorrei 'Grtcr'ntl''Rotnfuf'pcntrucl rllt ,rchlro;iti'-y; rc rlleu l'tunci ln ptrfllcAcelcr'

Dc rltfcl,lntreg comthtof Sltrnlrulrll err lqcuit' cumll'mllcprrt,n, dc ^Roulnii. ' '

Acrrtr I tingurul ctt -wncyet 'tulorcut dr

frcmlnllsr rlin llidcrl tl Uog{a h cEtollslrin

lurgci lomnil"rlrrl Ludotllc ttl Mtrg

gonvcrtlrq irln dacnrrlul

ttrl. Propagrndn catolilcf tpli:o'Roolalt {ln Ardcrk trt

ffiril;Hlil;";tt;-tJ ufiu,*t cel llrri pilrl t; tffi' :

Cu moarter.lul Ludovlq crl llrre forte llrnllrllr llddi*o.1. c. *Jntlitirt. tntollql rn loo.l rnllletrto [tt:',tfy,ttnlrci rcgrtutul ru .il; ig tloltt' rlrbr rt' lsilfrt -rrlc

de

;il;'ffffi;;;itf Mirtr?logodrtr cu Sttlrnrrd dr l"uxen;"

tlurg, un cofilr1 nlvr,ttfch dG- gltru$Ptrttce lni .!i .|t' P-!{t*;;;;.ilvraive ''etit.rtiti, o trmil: nrlndrrl ,tl rmblll:1tf..1"iip'lirr dc c.lillll rupcttorrt. Blrlelc. lrrnrl lvclr'r[ luptc

dclrlnccputchilr-*ugrlttncurcitturi,pollticclntcrnE9l;;ilt;;;-ffinrili,il rt f,fii rsnuttri prts;' nc cih Ellrrboto

il; ti;i ;;;.- n..i iir i' Hcdvisr ;'lu1to 1u-. dqleutu! poriicl'

'livrrkq,c$eGrl'.ornr'.ugfrdldirrlrlhctt8r,rclgoroms;n.ilhlsriii* nninir, rlilt tuptr -m mrsrrrfll nrctrlfutdll'..?i uoi.n rt. tmutgi: i,t"tis gurcrn&ril' dtn d$Ih nrpltin*

ciorsc rlc crlrr oqii f;iii ir'iiio ct t rrgrlul $lclliei,Crrot

d,[.Duraao. tr rcutir lt !dtr'81 contllctrlc su Slglrnun{

il';;;#.d, ;;;tt eurtt-"tr-ll crcdtr *rvrdnlc dc

mlna tctel ulc 1l lc rc*r vilr rf-i.cl;t[r un rll ltlio -odrt[ glndlr cl'] i;itt tn grrrornr lul iudovlc dc Orlcmr"

i,.ii.i."r.g.r.i fi.nil" irrot iV, -.co*cc r dsr lr utr Srrl

conllicl cu Sigirilu;;, ;l;- il'volr sl rcnunfr nlcl lr f,irrlr1l niril lr lcrticr cl, rciilu[ {'lngrrlrl

Luptclc orrnrnd it tot*'ol dr rcartului.nu :t l-'t-t:lttnrcr frir' uciOriil:irriiU.r.i: ;t"lnforoniitr lul $lgirmrnd

iiliri"' nrrcorlclc lio -pr{!n

rudlcc rlc flrii coSlur f1l,Iliiiorui';t dtnut ilirprt tvriho, rpr"utnur de rlduvr lut

Cirotr dc Dututo,'.rio itrt rl r;crt ec.,.1rond--{:ffTltlrcrrirtovlul unct pulrriJm prflirlo r--9n3rr{llor ugul ?'..tldrtu Lrdhtrn, c,rttr;i piir [r 1308, clnd Sl6tnuad trcib-rlr

;l;.-;; nfiid;iil;rf ;i u'mrpr lci Tvt'to' lt 9ll* rc*drr

;

,.o ,. 1 ' .cuuru*n cnesrrnrn. orro-. -nfl:==:=.:::-..:::::-::--::: I.. ptcl llnlitca r torl rcelrbltitt p0 rrr tlnp rcurt, ...r1 lnbo*-'"'$' nlrlcl mri tlrzlu dir oou. lrc+p rpoi ilplotc cr Turcll, ciri 4

dunrrzl aproaDc ltrl lntrcruprrt plnl lr l3e5; rpol, pr3gfltlrlflc $'p.otm mlr$r tupll drlr Nl*opoh (tl96l. ln csruuil il lvrsc 3.nol lncrrclturi tn Bohcnrir. ll crrl rc rdlug crh dc ,rcul rrrrdr Siglrnund ertr prfihr gi trchlr !n Virr;rad (l{01). Plr-.'itllc rudlcc rlc flrii fnrblc trinul l$l Lrdldlu, plrllh nordlcr .t

ful hgcllo, icgcie Prrlonici 1l srful'Hcdvtgcl, trr pli;itr verdri -1

. prlaluluir rurtrhc'Vtlhrlm. $iglrmuld rrlc rllbrnl ln Oclorfr-',i'wh al rceluia; an [[rl r..e. .pntel ftn[ bueurr dho lilnlltc 'rtndrlrrnffati, prntrucl ln Botrcmlr itbucnmc nol mnrlfrurlrl ,.-

lrr de atte parle rrlcrenqll lul Lrdlrlau colllnul Cl tnderlirc '.luptl ln irvornt .candfdllulul lor pdll lr tnceputrl llulul '.'

l4&1. De rci lnaintg rtgelc 0n rncrru oouplt tn rltc pt4l flcr rllc ,rlrceri cu tr'Elt'mrl lmportr:ntc pcttru fhif 1l PcllltltrOlul 30s ll mtlcl oc llngll-llpur roavlngerllor lrrl fl r coll-ccFXlllor rnrrl rcliglouc ll llplh $ tqrnpul -sccctar pcnlru I

" contlnua 6pen rdc propa3lo{l c"rtolicl r rocr.Ului'lf lnrlnta-;ulul cdu Ludovlc ccl l[re.

Operr ecctsir nu putel li 'conttrurtt nlcl <llo plrtaa ,

chrulul inalt crtollc, dl?G Grl ld lrceplt prlr mull .firttcctrtln luptcle pollllce,. hi rnrl llralu a fort'rllll rl.ql lpctt [o.Prlr blrrlrlcfi lmpotrlvi avlntulul hnrtlc gl cuccrllot tl hrrt{'lllnrlul. ,

, r $l nutt tlrp proprSrndr cllollct nu pricr poill nlcldtlii Scaunul prprl, undc pt lr:tllrfitul domnlli lui Ludovlr

-.cil. lllrre a isbu'cnlt vcrtita tchhmtt aputcand, cart t flnut'llntdo,.rnrrhic ;l ryirtrfli cunnplTll birerlcrcrtcl lntrq Apurqlcrlolic rprordpc o luml0atr dr argol. ln birlrfcl- rtlplllrudch l3?B tnrinlh dc'i papl, unul ln Ronr-;l rllul h Avljncltxcomsnicllndu-rrc unhl pc rltul gi ercoriuriclttd llecrrl Per.dcrcrrftl. cclulrfnlt. filiel Urbrn \l'1,'Eonlloclu lB lnoccnflu Vll,Ortgoric Xll, crri rczldru lrr Romr gi olcl plpil dlu AvlgnonClcinent,r Xlt, Brnedlct'Xlll, Alexrndru V. 1i lorn XXltl. lu,lvc.ru rlgrrul 1i llni;tcr, udcccrrl pcntru tr lc Putca glndlItriot le o proprganie intcnrivt h-plrfllc orlcltrh' $i clrdcrncillu.l dclr constairlr, h clrc ru participrt ii rcprcrcntrnfliccloi:.dout principrte'romlnc. rlllurba dc rlli rdprczrttrnfiri orlcntului ortodo& r put ln frsntcr blmricll cllollct pe

lrtrrrfri V, ctrr tivc.l lnurnltA rlnrprtlt lnfl dr. chrltle rilrulbinrltltol, trcbuilru vlndecrlc rrnt vrchl ;l greh' dr crrl ilr-

.:

-&EL::-.=:=iILr9$A:9gE!--- --. . --kH:*grre Apurul cetollc. Srb urrnr;ui rlu. dcla l4!1. tnitntc,Eugcn lV,, un tcrumt luptiltor pciiru solyrrjtirca la" cntollclirtr bilericll ododofic; irhu,cn-gto contliclrl lnirc tl ;i conclllulr .

deh Barcl.. Apoi 1i trtrrriir V.' pi, mrt mslt rtrcdt ri Eogrh [V.l1i trtchlpuilrr o unlrc lncheirtl h nrl1 vGrd., lnt/un mlrrG,onciliu,.r.iupil,31y1n{o discugil .tegretitQ lnlrc : rcprunterlflicrlor doul biscrici. Aci prin uf$rr3r ou rrr rolbr'-dr-o- grc.dtcatr slttornlcl gl rodntcl r crcrulirt crtollc tn mlJlocnl lo-porrrlor oricntale'cl d: trrtftivt dlplomilfgrr.srd lrcbuhu rttlc tcfmlnrtc prlnlr'un rct publlq-rcdrctrt cu .rGt mrl,mrre3rlfe tfi leclllt de rcprcrrnlrn;li rrnbator plrfl. Ddcaa$i dupfdelcgafil plecau din Roma le Conilrntinopol gi di.n Conllrn-tlnopol lr Rornr. Chmli0ncr uniirll iclot diut bhtricl mdlrcsta cu eccli; intdrcr ln.,Rrimr ca pl ln.Conrlantlnopqlul-lncpaiurat aprorpl dr:-lo'arlr plrfllc. de Turcl. CorelUul*l dclrFcrtrra mulrt mal llrziu h Ftorrnfr ll eucctsc o unl pe un .

momqnt Oricniul ortodox cu Apucul Htolic, o 'unlrc lorrhruperficlell 1i lorrrle icslttorilicl.

Uml'din. nnotlvclc prlnciprlc, €rrc i :rl,rllnnlcll cptnl,calttt r snirli ln locl, rtgur, dmblnlrllc frlrlc, crrl rtlpfnllrrtunci lq bhcrid& lrtinl undc dirDoriflth :prprl Eugcn !V.lrru rccsf,orcrt! numrl dr-o prrtb r crd{hcloqltor pc'eliicmlrlt[ cn rdirnatt la Erryl dtrcirllnd rlcrt dc coinp.lfhFr $crunuluf. prptl. Reprczcntrnfll bimdcil rlln Rfrlrit n'tugNrlt o bircrlce lrtlnl unltrrl, rrrinrl ln flrrul g1pnlul luprrm,cl'. cil prD,a, cl doul ttbrru, crrc ri drymlnrlru ti co$-,Dltlru rcciproc r).

Dc, tiir prrta lntlndcrcr contlnul tl rtrtornlcl r pulrrll' .

tudclt{ ll llcce chlar'11 pG rcprcz.rrtrnfii. oliclrli ri ca{oll'citmulul militrnt rl uite:pc un.nonrnt dcogtbirllc d0Snltlcr :

dintrc cch doui ,bilericl ,crcftinc li. il tc Slndlhtl':lr o-

3616entr;rg I torttlortuturor tn hfa prim:iditi. "Artfpl d. p.

h 1399 prpa Bosrifrcirl. lX. $l rutoiizri.l pc cplrtopttl dll 'Cncovir rtr publicc qrprdifit crucirtfi ln contrt Tllrrilor 1lTuicilor, crri au llcut invasiuni ln Folonln, Lilvrnir, Fqsio, $

sr Clr. S. Ztr,irnien" Dle Ualonvcrhmdlungsn iwii&m dr orhn.lilbctrLcn uird dffi r0mlrehrn Klrcbr 'rtlt dcrn lnfiagc, dr1 f,V., !rhr!ul.dortr bir rum (l6ncll von Fcrrrrl., Wlcn lS8 d C. l. Hitel. €ott{lhn-torclrichtg Vll, |' e Ficiburg lr Br. 1869.;l l8?1, Prlrrliot lr prtlclgrr:rionrnitoi lr coaciliir! d.ilr FloflnF ch,'C, Alllr. Lt troldavir'rr conclhdr'Florcnco. Prrir $lrl m'.

palut ql rl drvulrre fora romOnlusctt.tn l4OL Orrgorlr Xlliproyorcl pc tofi crugtinif .lt, rc rldicr iu ancrglc ldirlrlir

- Turcilor, crrl au drvlqhl flnrturilc funsldnllnopolulul,, ,nlQ

lfrili romilnc1tl, C,nmanlcl, Butpsrlu ;l Ungrricl r).

,l,Ibt,'26, CUL1URA CRE$TINA'

{toldona. In r*clrrpl fn Of tcccrf rulortzafic tplrcoprlulCt.lcrd,on contri ?irrcllbr, ctrl vruau rl ocuprr

.

Nr" t - I Ctrlit.UtiA 1;1,q65r't^r-1,, ..lac.. 2I=-!=:E:::::1::-s:€=::::-=::#::- ':'cr nimc rl rru'linl ln dinlrlctul Crnnrebtlulul, rnb pcrtgnlrl"confl;clrXll tvtrltor; prcol rchlrmattc li 1.tlci un prrot dc rcabtl '.rl nu cutut r botcrr pt ctnfvr tn rdlitrlclrtl Hr$cgulli $l .rl;,lfidhadlcl .rpol oprcgle clstioriili mlxtri 'dlrtrc cltollcl llrchlrmatictr). Orrdinrul lccslN'l lroltt,.ll rcltlut ttu l,lvui"llgur, urrnlrl dcoro'bitc pontnr birc rlcn ro*rln'hem3. . $i girmundnu crt omul convlngerilor trrcl ti rtcl'uslrlde trtolice, ccllcaiq vedc trl dln lrptui,, cl,'rub domnir lril r iort ridlertl dln$rrtct.pltrirrhul,ui Cenrtrntinqpoltlan nrlnlrtircr a. Mihril'dir Fcrtl Marunnrl;*rlul lr rengut, dc rlrvroplghlc, epol Sl':gfumund lnrug! r conlirmel tn ti30, lr rtlrulnfeli''ctumcnulu]Agrlon, rtlp0nlrcr m|nlrlirilor'Vodi;r gl Tlrmrir prmtr lvc.illr nvule Flnl rtulci, rrriudosctrtd i*lugsriltr drnpiul cl ,ln.crcdinia tror.ral rfin&rl ;l lqca lor rl lFo'{inl iln hlnrilcllrlirr"). ?'ot el dl domciil. Grtinre dcrpotulirl rlrbrm Sleha'Lrzrnevlcl -$ lf ulut adopllv ;i urmrlulul tcrrtuir, GhcoryhtBrtRcovici, rn convlrs gi reloa crrdincior rl, trlrcrlcll ortoilo*,...

-pc cnrc.l prlmcltc ln girul mrgmafilor unguri ;h crrc 1l linrlrltlqul fctil rrlc Ecnltiinr crt qJlyich Crilky, cumnrt'ul lttl,S'iglemund, p[tc3q condifil, cr toll copll 'nlrculi dln rcmetl '

cldtorlc rl fic bofcrrtl fi crrtcufi lo sr.dtnlN orfodorl t),

. Alcrrrcr la l4iil r crvtlcrllor tr.rrlonl dia Pnritrr lr bt.artul Scycrlntlul'.'- tnlrtirelc tn rcrlrll privlnfl tnlru mr'llttrul ordulul gi rcgelc $lgirnrrnd eu lnccput ln l{t8 - tl,rr

rrmlrir lc0Duri dc propaglnd{ c,rlolrcl cl cnt s mlsurl ml-tltrrl dc rplrira r fronlleici trngirctrlvr Trurcildr. Fl'bd mertu,rllcafl do Turrl ql dc Rornlni crvrlcrll plrSrcsc.;rrr pr lr1135. ln rlnul urmltor fn fruntcr l&rnnlslui ds Scvrrln rttftndrlr b*r unftrrtc.). :

Urmllll lri $lgllnund, ocuprfl'rtll dc mlll c{ ltrcerl.{o dfi otttrrl, eu ullrl cru tltul trrdlflilc vtehl dc propr3rndl

lll"Igg n',4 lod lnlrc oi nici 'unul,.'"clrt il 'rlbl rmblfir

') pittyfrr, Lcgcr rccloirdlelr llil. 'Clendlopolt itr? p.:iOe-f. '

I N. Dobrttcu, Dlr lrto,rla bircrlcll ronlnt,. Sccolul IV. Bucurrl$t0t0 p: O-!". , ,

' I Thlm t6dr.l, l nzcrbot t0rtllrtr'll. NrXybcirtcrct t$ql p,10.Prlrttror le rrcrllo dln Uurdn rlo lul llrrncorlcl vrrl rb0iul, lrt FrrtgFrl$r+r, Brmto'rltl gy.Ujy r{cl tb.qou blrlohrltrontrl td$nnrfdf,brn.ta r rlcl dcrpotr 3sl6.rBudrprt ttll. -

') lftirnardl't. 2 p. f0ll ffo l00; l0l'ro 4?l xl t08 nro tt{. C*..$ Ftrlf. Fulttu,.A .!Dra{yl blrrfu lo tr6o6ay rlll.gya t0rrtdrtr 1..

lrdq,ilr lSnr k=: 3?G rqu.

I

rnrn, Clci, ft{ulir;, flurrqdolrt, Bralor, Or*d:r tnlrt, Clrnrdl':'11'Anpyos-ntldgyrr (cotl, $rtm.rrulsl)1. Cal m'rl nillll ditttb..il, mri rlcs. cci din plnfilc qudricg {l rlrlrltcuc rlt flrll crttl ,i

nrrru rmcninfafl de invuiih turcclll, rpol trcbriru rl,lupttltmSrtitrivr propngrndrl viirliomr r buasillimulul, c$ft t'tlt;ut::Gucrriri in$cmurl? ln plrlile rudlce jl,oricnlrlt rlt rcgrtolui'-Pcntnr crllrprr'oq hugsilirmulrl ncffind .au{icirutc lorf*lc dln

lrrt, pepr Eugrrn lV, numeltc ln 1436 dc inhuilitot rportollcir cricUrul ircob dc Mrrcfiir, cfrG c chemlt tn rcclrfl u lr.epnrlrla crtoiic[ e orlril:Mrrl, e Albcl-luliel 1[ r Clurdulul'-dcuivltrtca lui ric lnquilllor, cxtraordinrr dr vchtrntilt gi rlt;crrfltor', r drtrit pfinl tn 1439 1i tn decunul rl sr spulir, cl.r,rr tl csrvcrlit.qi o rpullime de rlchirmrtlcir llrl e tt pll-

- clm mal dtrpicirpe uncfc.;i cum). Mino?ilil crrr *pol llpl{fli.dc rprijlnul rlllornlc qi ?lcctlv ll r! prpllor 9l rl rqclui''Sigirmund ql rl nagnrflloi ocuprit cu tltc llrcrrl 1i 1l rl'clcruhi lult cltolic, cere, nlcl el, !r lvct rlgrzul .dcccrer'prutnu r. re ocupr mrl da-nprolpc cu nlrnluirtr tullrtrucl,..d rlpupllor tor nccrlotlrcl.

. Lr $trulnrfr mlnorlfltor r drt Slgllatund ln l42E clnd;pdrrcrr h Crnnrebcg,'ordinul P:rln, crra confirrnr ll nlt-prdin mri v'echlu -- d:Nprt ctro I forl vorbr rmrl tul - il i

locrrlul ll rnltc?.$rutul tlu Ludovic trt ffrrrc, ;i poruecr;lt'=.*--i

) Hrrnsndnl I, z p. ,rOi nro SilI; {6irr tl8 fl a62 uio st0.r) Otrmnir Frenclrnna l, lq6 i fle *61. '

r) Scrlro'lt'rr dh tlito r rdriegi$ogutul drii'shlpa cllnl Engo lY' -

r Hurnnrehll li I p. ffi rrc ltir Cfr. tl Fcldr. Codu dhloattlclr f,",? l. ltt.

tru lG dlldcru r{glru.l .ncccrrr.pcnlril I pt'lcr crol virurl.$ I

'Xrca plenurl dc luptr: rcligiorrre.Dtr irlln s[ rprrifrlr tn Ardeit r vcslitnlul rnrrr pn'

. 'rilicttar gi mrrq lupltfor pcntru t,riurrrful crcftinlrmtlul iluprtSdnilunel, I -r, Ioto Crplrtrlno, hcl cl rc urmgle-din nou dorrrqrrua$al a -r, av-q vaytlftrrtvt a.t! t.| ,tli g.talatf xttt ttgr. u! ..d

fiorl gi grosil .rrlcle romAncgti din f rrr ltrtegultfi 1i ctiuiBrnrtl {"{q pcrlgrineplul ilul rlc proprElndl rdsbollntclt trnitotrlvr Turr Xcilor, nerrtlnplrtlql clluglr miidorit'dqrcop:rc 'rci o rnrro imulXlme dc Romtnl, crr{ nu rc€u.nottcau ougrtmafir prped' .1

crri rvbau nlt rl{, rltc lormc llturgice, dcotrbllr dc.,sq;ja'11t 1

birericii tri latine tl ctrl lu rrculttu .nlcl dc rplscopul dir fi' 4irnrd nici dc cel,din A.lbr-lulia ci Oc vtldicr ,rcliirnrtlc, !llon diu flunedoarr. $i etuncl Crpirtnno pe l,tngR mcrllul ,i

dc-* ll agitrt aprqrpc lunllrtc Europr lrnpotrlvr irnpcrlulsl ,' ;

{urccsc uo{r st-l rlbf gf fc ecrla rl coovertirci le crtollcirrn-. .n Romlnllotl pG cairt ije grsit tn-AtOcrl.;l lJnfrrirn* ,,' . )

oupllcetidrmirrrc,llrlnultrrrul'tlt,prinprcdlcirprlnac.pllpulrfle lmpirtului grrmru - r lurt prrtc lit. l{.Al tl lu ;;,illrta dln Fnnklurt <- si rc rrJuna rub ttergnrrl pcntru r^.pbrnl contre Turcllor-, ioen Crpirtrapo vlnr tn pr.lnrlvlrr rhulul :-

llsp lh -l,Jrrgeria gl sc tittrt, dc-ocrndrtd, ln OUyr. ln ;"., llolnrnr rcc'lulrg rn tl alllnt dejr ln plrflh blnlfcur, unde.i. nciie din Dobn, ln E Scptcmvrie, toan Hunyadi . rl rc rcftt-. :gicrc h Huncdorrr'dlnaintcl pr$rnrtrilel clumcl, drrt blntult

rtumdi itolo r).' ln 3t r rcelcia; l'unl. prlrnerul ql tureflli ln- ,

prcurrl cu tofi lcfcuitoril din Llpove, rurlnd cl c lnrdrum tltr$'-firnigorrr, lil'lnvltl $n orajul loi rrlgurlndu-|, c,t: rcolo ru[t

- mulfl rchlrrnllici pi rlft nccrbdlncloli, pu carl 'll porlc con-) vcfli h,brtolicirnt), Lr rllriitul luncf rlltorrt ll 3lrlm ln

€aranscbrl, un 'att ccntru rfl unul rnrrc dhlrlct romlnc'rc r):

tI Lucm Wrcldlngur Hlbrrrur, ltqrlei Mjnorun Yt. Lugrlunl 1618'p. t!6..

. , r) lDldah P. l5?.' ,j Rfrty Frt;x,gr, A rzdrCnyi blnul; rlr Sr0rlryr{rmcly. t6rlcoctG f,1to ?t,

dt "l .rr laca rpoitolrl i,ltdlicitnrrutui tntn pbporrrh tccrtondlcc dlrt farl. Nlcl lryrfll pnprll, crrl rvcru ln wenrtld ncdnultc rorlirri lr irrfllt rcgrfli, nicl.,clerul tnrlt crlolic nu mrlurmlrlau planurl crarl dc corv;ettirr,- Prlrnrjdlr turccrts$r{!Nrr sc: lnllfrr cr o vliclic apr.i linprcjurttrile grclr din frrfl

i

l!'.J;L:-:-*-ggLTIJErLl!!lSgl!:{:----:.:-*!$ge-'-:

ln rnlilocul rcrt;l murllmi dc Romfini oitodoe;l CiphtnrurprrG r ll ullll $pedifir crucirll Frnlru prlgtrlrcr clrclr vc-nllc-tn Ungarla ;l tortl rlcnfll llnr t-ndreptlt.o ilupra tnul.3crcl lot d.ln llnul blrcrlc-lii,ortrcalrll Prcacnfl lur ln:plflit+btnlfenc a drt cuni gl. n,ulfilar r;llriglri nlnorlfl dln cl,ru-rtralc dc-rcolo ;l.ertfrl r'r, lnccpui proprgtnda rdrica catrllcl.loirrte vlolcntln clreir l-a clut iertll 9l ctl dlntll vlldlclorlodor dln Ardr{l, Ion dc Crphl Drtc mal rm[nunfllgdcrpru rcllvllnlcr dc rnirslonar rluf Crplrtnoo, pr Glft..Gor:'tcrnporuli o pom$nrtc cu laudl, nu aYGm. Inlr'o dcritotf,a.p! clrl r lrhulyo lnrui ln l9 Frhrurrie $#10 .lrjrtulut rpo-rtollc Jorn .hrvrfel, lpunc, c&. ln urnra pttdiullor irlr .irll-dcllun "mrnltitrdo hrptlrrtl crt bt brpllrrtur ln dhr' itr tr.rl${ rarlrcrrc dln rccirg rn himlrt prpci Crtirl. lll. ne. rll-gurl, cl .mrglr lectr cst conrmotfos ;i. ct r'ru convcrilllotrtt mulfl (lllunlnrtl runt Dlurinrilt).'llihorltul lorn Tthu-.crllo,'un t'iror;itoi.rluil Ceplrlrrno, tcrl* 1i lll, lui lrcob de.

Mrrclria, cl rcch r convcrtit ln trcl lunl dc rllc unlprrttc.-niiji dr rchtrmrUcl mr Wrdding ln,'rnurltlc. rrlt ipurlc, cl,iugcntrm collcgll oGEEGrs Vlhchorum rehlrmrtlcommr t).

Privitor lr lr,lhil 'proprgundrft lrrl C{piilrrno. glrim l} .

nurlrl lnter:rnntc tn scrirorllc lui 1l .lr rcclcr rle torirrl;uhlrlu l{lhrll $€kdy. fil rnumc.Clplrtnrno rcrie ln 6 lrn.unrlt .,

l{50 tqturor ndomnllor' sltolilci dln. Ardcll ruglndu;i ,in vl- -

tcrribrC llru Chrlcti' rl ardl blrarlclfc rorrlnl$$, pc crrf,'le -au;dclte rlnrgogclc Satrnti (rytagogae erlrnre),d+ p no.$ltr-lor 1l-ll al$ngc pt prcollir ctri nu ra vor colvcrtl$ lnhi.' .

vuritr retrslr r rnrgoelilot tr r noblillcr ulluri o ct:dc nr-ctnrr$ fl Jt{lhatt Srdktly ln rcrirorru dln 0 FcDrrrrlr I lclF.ldrl rd rlrcrill lul Crplrtrrno, lil crt..l rrlgrrl, cl Ronhll;rr li dtrpryt lI lnrcli lr crlollclrrn').

[r hdrrtnlch tuil Crplrtru6 $- rl: lul illbrll Srdkrtydl lonn Huryrll lh ? Fcbrur{r l{CO dln Llpvr cdFnl'rldctcr toli proo$i romlnl din trletr lprrfhllcrro rt-ttrlelor do-alnll rh $olnu;ulrl, Hmtdomct-ql Drvrl, crrl rt toll blrc*lonlfl dr vfl&clr lor dt Ciphr rt tlr rr9uhnft fl trryl lrr-----' : 1

r1 Wrldiry r. c.tt. Yt, fr rl fle.i lblccr irf rr ZOl,r) T0rtamlrl Ttr rllr ifitl,f. l3l*ll..) lbldtfi F. f$.

,**.,,r---:- i-*d,.,r-*'*&-* -:_ .-'-*_-{.,- :k::-:"#-::::=-:::#-'i

:rlq r lui Mihail Szdkely r). lrldo ucrirorrc din l0 Fcbrurrb '" l,td$. rdrcutA tui lorn. Crpisgrrno, Mihail Sfdkely rpunc, el,l

birf:Hunyrdi nici h rcpcliiclc' llui rtlrralnfq nrri voil ril dcit 1.olditul aminti.t Ei cl, tr rllrqit, 3h llsrt tnduplecrt dc cult. 'daul dln Llpovri, Btislur, crtc i=a .linr rlrnfia ll promhiti-

"nlh tlcrrtc cu 3niu vtu 1l to icrlr lul Crplstranor). , ,

,Szdktly tl dl , rpoi un lntr.ca plrn dc- luDCI' lmpolrlurRonntnllbr pl rnumr.crcdc, cl convcrtlret lo vl putcr lrcc'otmrl 4rcl trfi preolii yor fi..,rrtulsrll {tin frrl, dr<l toll,prclrlll gl nrrgnrfii vor dr ccl mti lntcnriv rpriiln jl dacl rr.vl trlrnltr Jln plrtf,r

- regrlul o peruornl drrtollltl, cnrc rl

iguldcrdl to numclc rcaelul :- lruthoritrh rciir. * [t convctr*llrcn lor: . Propunt rpoi cr to|l cci, ionvcrtlfl rl tlt, 'lr lncn

: Prl, rcutlf! dr d[1mc $ 'rl lli-m fcl fl dtc'frvornrl,).

-r) Wtddting c. cit p. Ar -s. Clr. rl "fort.mldt T& dh lmt t. 192.:Prlritor ln lllcbrll Sr6hly rcrl (brrrnlr Frrtclrc$rl lf {36*-?,

' : r) Atitlldioir rctrrtr rlul .lortr Huryrdi lril'O R9uf4 d oporlfl+rpo trn o llcor rl pltnrrilot dr"cswartirr sllllcl. dr hri Cnplfrrrao fl"l{, $rdlcly !r sG sur$drdc..^ Romin rl lnurfl prln orl$nre td, loan Hu-Dtrdl r't tgrtllnlr 16 luplol. ilrtr rroht h rnrro olrnrl $r filrltr il drr- 'ldnlHr Fndlor ronlni. $l rlc eccrr ll rsdcl ln rrapc$tr rladurl, ldu. '

,clntr-flf anirlc ar rmrailtinlt d. fotlrlfll blruhlrlor rrh. Attlol .lrlatlE dlru'ltrG lul Drn fi lrrtltortlt Volcq Pcku 1 Clorbr drtszrtul co-'hlllel Clll.clt $r coFlhEl tlrairlorrofi 9.ebu yltttts lor dolediu lh lllp-Itlr cu Turcil. h t.ll? conllrnl po Lrdirhu, liut rculnslul Lrdo,.ln 2o-drtiunn mopiitor uh lrlrlnjaltl din dirhictrl Crnrmbrgrlsl h rcrh;-rl dlrurlh Robrlsitor dlt Tarr Hrl.gslul, ltrl lor llrl lrl Glndcr il tlllcr lui',lon, LrdlrNru, Chiadrh ql Nicolm oralul $flnlr tldc fi coqmr Tolrftl,rpol rnunrltl ffil dhcomumlr Clrnrltl lltcl[r, Flmdl, Oalrlt pt Pcml'tot rhrncl .oalirrql tcchih prlrllrtll rb Romldlor dll dirtictrdl trlpmdln Berrt. h tff$ rutcatr pr t'cicr dh-€llc[ il p. fiIi rll Lrdlslru ll$eaf111 1pe1 [q Dtn llut lul trroilrr dg orlcc lmporrltc ll lcrricll dlftrt{.-In

rcolrt rl dl notlllllot roalal X[ichrll 1l BofilrodhBrrcalshlGmrrer -murtgcii Cilcluni;tl, Borcovr qT Lul.r. lr t{$l rtcrml|tr organFd}rr

"crlor I diilrlclr roillrqti dln Blrrt la lrtli} $r3.fil Dc Glhosll ]oddiilr6ob. gcrbrr, Lrdllliu $ lenciu dir Mldcrtrl-dr-fcr dcltrr.fil, cerl tru'Sulrt rl lo dri. brnul* dL $rvcfi. $tim rgol,- cl.-lr:.|{5t r hcltlilt''ci nrrule ofiodor Ohar4tr Btrlc6vici rlrrpqtut Sltbhl, qowmtl$'fri-'rnmt'clltir dcrpotul lll vn mlrilr pr noportr rtr E$mbltr cu Jllrt{}rlinl lut toal Hmyrdl, Gs cordiflr, Gl tstlttr d prlt rlmlner h blrrdcr<lrloatrll f! r[ RonU ginlr totdnmtr llryl rinr pno$ oitsdorl Yrrrlprrtt iorir Hunurrcltr Docrncntr l" 2,$ lL I lr tcsdl rqJ,

) T0d6rrlml T& rlla t$t p. l9l-t, ,\

Froprgrndr crtollcl rtul loen Caplrtnno .;l r bvnrl- ,

lrlor lli s lort lr lncepul r4ulr tnipirdccrH dc prcnmfl hirn.Hrfcgului. r vlldicuhal rornlo tol th Crphr. Pc rccrtr'il rrrnicgic loau Trlcucrtlo lu rcrhorrcl lmintlll mrl :lol

'rrnrgtttcr cl frulor' rl Romgrllor '.orlodocil, lir lou Clpl.itnio tl n'uneqtc ht/o-rcrleoirc din 5 Aptll ltt8 .princcpr _

rchlrmrllcotunr' rt_ bmruuirrcha ltlrr Vrlfthr infidelcr'r;ioprlo' d .rr{rb umbn llllur lovlntur rcbfrnrl$. ct Grorcl .'gluriml ln lnllmhpqrtibn rrjnt Hiurrytrirts r), -

-'' flon"dc Crphl l;i rvtr,rqcdln]r ln Hln;do;ir un$c dgacnmcutth nc rpu$ tl tvrr gl rnuoltc rvrirt. Cla dintll$ilc elul Crpirtrtno a tbsrt' prlndrrcr rceltul:prlnrfdtor .o0rr ilrui plczcnfl ;rutcr rldlrnilcl chchlc prolr|rndcl crlollcc.Altlrl , illdlcq clrulr l".to. rr! ,cNNl gl i-ru 'conlprtrvrrllo, r lorl prlur ln lr$cpttul rnulul [{50, dur h T$1!tour, drl rpol pc m$nilc lui $rpirtnlo. Acctlt l-r dur'il'illc lr- Budr ;l . coivlnllndu-l drrprc rltlcirilc, .ln clrr ttr|ll plil ttuncl, l'l bolctlt. r dour omi Sl l'r lrlnll crlcrlrort d* rceomtndrfie lr Ronr. $c'!punc,.€l tcl lon dr u

Crphs er ll {rvuil'un crtolitr ltrrrnt ;i d*rtccr a lontlrimlrlo'rWrlrchlrr lldc r corvQrttl rccc fnli dr Romlql ql Slrvit).

h urnr lmlorrnr$rlor ttimita h Roma dc lorr Crpirlrrlo $d* crllrlfl clluglrl milrlonrrl lil plrlilc nordrc ricrpru.fltlltttullroprgradrl. loc ln jurul clrtlr r'n llc$l rtuncl null |;omoli:'

"prpr Crllst lll. trlnltt Rgdtru Ronrlnli. dh Ardcrl $ Unlrrhtn cpircolt rrnlt dc rllul'grleerc; srr€ trobulr r!'lnllrcuclgl rl cprllnul,r oprrr de convtriire, Epircoplrl rculr ri oumhilrcrrh qi' luoerr cll$glr ln mlolstrrca bldlitml r I Citrlrodln Coirrlrlllnopoll). ,Noul ,drnqmlrcl uh nu-l crtlolttc&t.fnil lr lot crrrl ! lost numlt lntrc l*!0 -[ pcnlrucl ltunct*r Semnul trpd ocilprt dc Crlirt lll. Mrcrrlc lrc titlul di.tpttcopas Eqlllrrinh', ctr3 I lolt rt,lt,de mult dlrcutit llrlcr.dhculllls lccddr rt I drl rlrultrtt ultdlc|lornr. Dr rlltclcrcd, cI dll punctul [.rtfil tlc vcdrn rcrolrlrct rcatf.l mlcl

;l rtlnrcmnrlc chtrtluDl un rrr ntcl o lnrporuop; peotrucl,'.

- 't) \llrrddhg o. clt 9, 20q -C.. '

$ V.,l rrucotrl G.tr "C.l di{Ul indhl orlodcl d|l lndtd",h.Cd.

tun orqthlf rth lllS p, l6il 9..r;'Tot dL Ocorholhopol, dit rltlrUrer br.llliril e r Drnltr r

4*l tc.lltl (h.gorL ll. ritroioltbi unlt rl lfibrnrilul. I,tl.tr,, oclt'f, ftl. '

' 4...

CUUI'UN.{ CRE$TINA,' ' l,lri. gtl--_---&-

Nr' I'

il: '

i:i.

i ' ',

u!" luttt r.liigrr ll anumr titful lul Maclrlc cstr t$rt drlr iil, :;ap$ brtittcrt'Clrplrutl, cfrc nu-tl rvcr litrtrrut pr itrnpu$

qlno i tort drnpmit il, t.r p toculltatt rrdchrnl * rn..O.tipdtl'i t0ng$ F{glrag riu h cci din Munfli apurenl - n.r n#putca tlcl glndir, din motlvul.loarte rlmplu; cl lltlul de cplt*doPu:t gelllccnls crhtr cru mull lnrlfrte da llacerir, ctm aprrq'llppedc dhr bulh prpci Paol ll. dln l{00, lrr 'dr nlt! prrlrilu rvcar rlcl su drl, clt tn' Ollefi - nlci tn 'crl dc llngllFlghrll nicl ln ccl clln Mulgli rputml --- rr fl €rirtrt vrr-o{rl{ gl rnll alcr,'lr rlAr;ltrl vctr:ului XlV. rru lnccgutul cclufurmiltor, vr+-o eplscopia. Dc nltlcl obicrlr.rl dc-r dr titlutl'!rtrlinl dlctr rplr,nopll,racrlrtentc ln rcrt$lrls lrtc ltflt lrr bl-. .{rlrlct lpurcln!. E dt-rfuni eh rrnintln crrul cplacepulul $ruttnn Calnillir, cuc, ncliilnd crnoalutl cplrcoplr Mnncpcluluil, '$r*Jlmln cpircop d+ Sgbmt,r. ,I,,-- .,lu1lrdljilr fut [lrcerrlc .rr. erllnrdu p:rtr_lntrcS tcrltorr] tllc{{t d-r Romlnli' dtrl Ardml ;i lJngrrlr, Sonlrd ir . lrr$, 'IjI lncrput r dulrilcn ulch romlnittl 6h1 suprinnrl ,lpdilrlllor' -"1

' crtollec I Ortrii-marf, Agricl pl Albri-lullcl llind prrtnthdcnra' :{

lcltinorcll _tr- cplrclp ricrfrit ;ll.lnchsrl nd crblclnulleh vraltr iinplrcop.r;ttl lrrl rplrcopul Nlcolrc db Albr,-lullr, rnrl mulfl ;.

clSrlcl ;il mlrcr[.dGrrl lul tl tmpcdccru ncrru-ln rtrrcltlnir' ,,

drcnfirllor nle; tl luru vraltclc 1l t.ru nmcninfrt cu conllj-' {iltdt riarllor. Dr rcrlr tlacrrlr m prllngr prprf.Prrl i[" ;

. clrG h lncrpllrl uirtul 1160 rcrlr rrhlepltcopilor dlo Strlgon 'i

Xl Cqlocrn.il.chcme lnllrtar-lrr 0r cplrcopul .Nlcolm; lr* ,,

eJrrldl gl mlrcnll, ctrt tmpadllcl rctlvltrtct lul llrcule ;l rl.tjldccr ln nunrlo t. tceur.nportoltcr). lrlcrwf,flr prirl re.plrc r lu ll rlmrq zldrnlcl pllhrcl lr l{6e il rrdcn po

* rorvoiul lrdelna lorn rPonfirrtr rcrllnd ludrlul Slbithl rl.[delc lul lhcuh. rprlll-nul ltc.trr prnlru r-;l eutm rtlngt dtltDfcolll. rornlrl trrcfr oblclrult:{;

Aeerrtl cilc cu dll rrol [nlollrr dcprc rplrmpul orltMtcrrlc, r clrul pn:renfl hrrr nonilnll dln Ardcrl 1l Ungrdrll'r rhl rerullrlcla nrrrt, pt url [n rilt npolrtclor rtr3enll

r, 8{rliontd rsmb trrD$trilll r DrFd Pml ll., r rltrirprlt o.lltlqrol|rl hafh6rl h rrdrlrr rrcrrth r Yrtcnuld d r DtblFr+{ h,,lftlholihr rE ill.r dil tl9l F. lO tl !ll-9. Do-rcl r n9rodrr.o lrril lrlrrrrcUr t{crlrllor dh Ardrrl g Urtrlr (Bl{ 1tr3} f. $t-S.- ^., T Prql Frliyr, A l!0ffitl ftufi fi Stfftrt Ylmtyo forl{nrlrl, tlt-0 l. J

llbertrte,a cnltulul. Prohrbll $teh{ ccl lflrrr r tnicnelnt ln' .

Yrd mlllstlrer ron$h1el$cl, carc t $crr'lt mll tlrziu"ia:rc1o'.dlnffl .cplrcqpil6r 'romin$ cu .jurledicfir pcerle F/dila.nord]curlc Ardcrlutql, iruml,ft cpleiool rl Vadulul. Ll:14?9 *gelcMr{ir rcutlftd lrr rtlrtrirfclc" mltropolltului +l"rbesc lvaniclrilc ,,preofimcr r,omlul dln Mlramurfi de oflqa.rhl dc impo{tn''Iot Ql prlmegtc Nn prf o mulfimc dc relugiefl 'rlrbi, qlfii1urlndu-le' dqplinl llbr:rtatc -rcligigtrl. Artlel prc dr.rpld!G.1 0t! ,irtoric modrrn ungir,r clnd zicc, ct pe tirnpul lul.Mttir dclt, ,,nu tr& gerrillttl .prln ntcl-o trege, bltorlsa ortodd*l,aver lotuit .1,nbcrtgrGil erittutut:r). Apol ta--i+68 Mrttr:r$itgt tn pltilrdri .

dlltrtclor' trqlrll.$o rcel Rorhlrtl lrdclcnl, crrl.tocuiru fti rltu',,.rttplhitc nX{,lnnlrte dc'o popuhflc srtsilel, In Ungrrla lnril1 1

uil sll dccnrtda-1l.lul, dLir l{81, tl ccuteftr ;pr lgtl Crtoilbe$f, :lRomlri, $4n il Rrtcol, d€h pl$tlru 0{mor..flri. conridr-rr|lrlrorldlcrertc[or.fncrl.'locu$rut},;.'':' Acc'erd 'ior4d '0. ryrbs'proprgrndr crtollc$,it. rub Vlr-' :

dlilnv ll, ctrc locl rycr ltgrturl dc bunt prlttinli- cu.St+lrn'ccl ,llrre]. .'Ae.rtr ,lr t{91 oorltrmil dtpbml dln l&91 .t Fr-trlrthulul FglttFtbo'polltrn .Anlonlrr prh crru hlrlttlrcflnomilntue$t. Ill.lhrlL dln Fcrll .ltrr*murapulul r lest .rtdicllt..*.,-l- 'ts

r) t(e4nnayl Jlgcer frfytorfrtf:cffblrt0rt{nrlr rd. tl. p. 101,,1 Cft. rtudlrl at$, D{m.h Ro$rllor dlo Ardrrl ll Uagrrlehclrtr.lcl'ttD!'n'Crr!Fl'co1t[a|r6iatgl!ull1s-l0....r) Prlvltrr lr .ltdturilo rtrtd aur voerod G{ rr3rtsll Ur3rrtrt

rcrl.tcndbllgn fddf tl$ Vmlln Plrvu,:Rrlltlih trl $tr5n rtl,l{eqcu Ulggln. Bucrnlil lt$. ./

ntrintc de prlotiotc cu $lehu ccl Mare ll Moldovql tlid-lruletiri-rstlnsul doninit al. Qic4ulul, de r:re. pr $iieru-vfa.o'$rlnrccide trte, irr irrt tlralu il rtl jl rlomiiiut'Cerrr;lt.dclbitte.. In.teritorllle ltcttcr bisorioa ortodoxfi' rvcr edr mat.'dclrlinlt

.'..1, . , ,''..,'::,,,,.:. ', ' : . j ,:,', i. .iil $J*9** *-, +gggs$Igg: -*A*,JL=9;,,{'lr rangul dc stavropighic la.r i; l{98 poruncegtc fun'c{ionarihrr :i'

. ,r9tlui qomitat ttr apcre pri'dl.cgfilc eguntenrrlui nnlniistiriri lil'r .r

' .iotnivr atrr:urilor'cpiscopulul r.utean deli Muncaciu,!) Tot cl ,{

qqrte$td lr 1493 din.nou pc tofl $lrblll Rutenli fi Rominii i- ,, ,dln Untrgariu de digrntr, chlar gl pe aceia, cari locul,au tn aga I..,dnmitcleterraeChrlstlrnorrim.',

,_ Fotnita de rllormltorul Luthcr plLtrund gi 'hi regotul'rungtt q

c,ure"tiud rnai algr oralele,. rlse;ti rrrdclene .;l astfel nt- ,i

.grelrntanfii catoliciimg'ilui militflnt erau ocup;|i cu .ralyrrcr ::

t- O$ot,.ti lor-biserici, crrq ln Arrieal t ln curund llrroa;rc nir" I, ricifd,.'po i.i tiriilrte pentru cucriiria nbqntrt au iuptat mri' Inirit&.'De aci lnrinte ltentru cuccrirca nblntrl au luptrt m,ri

' .$i ld :i 'I^-":.L i:i:li:i-:l r:11,,*oi statornrc ei m*i

; htrntlv der:dt c{tolicii, rblorrnafii c*lvini.

r ,. 1 '.I)r, 'Aueustin Bunea ca

'brator"