PETRE ISPIRESCU

Basme

liiM:

- Iati, m-am inchinat cu slujba, zise Aleodor, qi voisi plece.

Fata, cind vizu pe acea iaztnl', se cutremuri de

scdrbi gi nu voia sd rimiie la dAnsul o dati cu capul.Slutul se dete pe lingi fati gi incepu s-o linguqeas-

ci cu vorbe mierloitoare qi si se ia cu binele pe lingidAnsa.

Dari fata ii zise:

- Piei de dinaintea mea, satano, ci te trimit lamumi-ta, Iadul, care te-a versat pe fala pimdntului'

Slulenia de neom se topea de dragostea fetei, se

Iungea cu burta pe pimdnt ;i umbla cu qogele, cu

momele si induplece pre fati al lua de bdrbat.Dari, a;i! feritu-l-a sintule{ul si se apropie de

dinsa! Cici il fnea qintuit in loc cu ochii cdt de colo.Din satani, din iazmi, qi din spurciciune nu-l maiscotea.

- Piei, necuratule, de pe fala pimAntului, si scape

lumea de o ciumi qi de o holeri ca tine.Mai stirui ce mai stirui, qi daci se vizu infruntat

pani intr-adt, iazma plesni de necaz, cum de si fie el

ocirdt atdt de mult de o cutri de muiere.Atunci Aleodor intinse cuprinsul siu qi peste

mogia lui Jumitate-de-om-cilare-peliumdtate-de-iepu-re-qchiop, lui de soqie pe fata lui Verdeq impirat 9i se

intoarse Ia impirilia lui.Cdnd il vizuri a-lde gloatele venind teaIIr, alituri

cu o solioard de-i rddea ;i stelele de fmmoasi, il primi-iri cu mare bucurie; Ei, urcindu-se din nou in scaunulimpiriliei, domni qi trii in fericire, pini se istoviri'

Iari eu incilecai po ;ea Ei v-o spusei dumneavoas-

tri aqa.

CUPRINS

Tinnele fird. bdndne{e ;i xiatrd fdrd' de moarte . ... ... .. ........ 5

Prd,slea cel uoinic ;i rnerele d.e aur .. ..... . . 17

Sarea in bucate .............. ................... 33

Ilzana Simziana ..-.... 42Fdt Fntmos ul rdtdeit ........................67Cranceanu ............... 83

Celc doudsprezece fete d,e impd.rat

;i palatul cel fenneeat .................................... 96Ceitreifrapiirnpd,ratri................ ....... ll3Fata sdracului ua istnld. .. ... ... ... .. .. .. 135

Fata mosului cea cuminte ......................................... 146

Copilul cel i.stel .. ......152Aleod.or Impdrat .............................. 158

r66

Coperta: Cdtdlin Nedeltu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiISPIRESCU, PETRE

Basme / Petre Ispirescu. - N{ugitepti : Tana, 2020rsBN 97&60G9019-184

421.135.1-34

Pentru comenzi gi informalii, ne puteli contacta la:o mobil: 072G71.01.41, 07 43-146.67 3,. e-mail: edituratana@yahoo.como www.edituratana.ro

Tipar: ARTPRINT SAEmail: oftice @artprint. ro

TrN ERETE FARA ntrnANnTn$IVIATAFARADE MOARTE

fost odati ca niciodati cd de n-ar ft, nu s-ar

mai povesti; pe cind ficea plopul pere qi

richita micqunele; pe cdnd se bi.teau ur-qii in coade; pe cand se luau de gat lupii cu mieii de se

ser-Lrtau, infrilindu-se; pe cend se potcovea puricele laun picior cu nouezeci gi noui de oca de fier 9i se arun-

ca in slava cerului de ne aducea Pove$ti.

Pe cind se iscdlea musca Pe Pdrete,Mai mincinos cine nu crede.

A fost odati un impirat mare $i o impiriteasl,amdndoi tineri gi frumoqi, qi, voind si aibi copii, au f6-

cut de mai multe ori tot ce trebuiau si faci pentruaceasta; au imblat pe la waci ;i filosofi, ca sl caute la

stele $i se le ghiceasci daci or sI faci copii; dar in zadar.

in sfdrgit, auzind impiratul cA este la un sat, aproape,un unchia$ dibaci, a trimis si-I cheme; dar el rispunsetrimi$ilor ci: cine are trebuinli, si vie la dAnsul. S-au

sculat deci impiratul gi impiriteasa Ei, lulnd cu dingii

lr.eo cafiva boieri mari, osta;i ;i slujitori, s-au dus launchiag acasi. Unchiaqul, cum i-a vdzut de departe, aieqit s6-i intAmpine gi totodati le-a zis:

- Bine afi venit sinitoqi; dar ce umbli, impirate, sdafli? Dorinla ce ai o si-1.i aduci intristare.

- Eu nu am venit si te intreb asta - zise impiratul- ci, daci ai ceva leacuri care si ne faci si avem copiisi-mi dai.

- Am, rispunse unchiaqul; dar numai un copil o sifaceli. El o si fie Fit-Fn-rmos qi drigistos, dar parte n-osi avefi de el.

Luind impiratul qi impiriteasa leacurile, s-au in-tors la palat qi peste citeva zile impiriteasa s-a siml.itinsircinati. Toati impirilia qi toati curtea $i togi sluji-torii s-au veselit de aceasti int6mplare.

Mai-nainte insi de a veni ceasul nagterii, copilul sepuse pe un plins, de n-a putut nici un waci si-l impa-ce. Atunci impiratul a inceput si-i flgdduiasci toatebunurile din lume, dar nici asa n-a fost cu putinli s5-lfaci, s5" taci,.

- Taci, dragul tatei - zicea impiratul - ci !i-oi daimpirilia cuta.re sau cutare; taci, fiule, ci 1i-oi da desolie pe cutare sau cutare fatd de impirat, 9i alte multed-alde astea; in sfArsit, dzcd vlzu qi vizu ci nu tace, iimai zise: taci, {btul meu, ci tJ-oi da Tinerete fdrd bdtr6-nepe gi via;i frrd de moarte.

Atunci copilul ticu gi se niscu; iar slujitorii deteriin timpane si in surle si in toati impdritia se tinu vese- ilie mare o siptimdni intreagi.

De ce cregtea copilul, d-aceea se fecea mai iste,t gi

mai indriznel. Il deteri pe la Ecoli gi filosofi, qi toateinvS$turile pe care alti copii Ie invilau intr-un an, el

lc invila intr-o luni, astfel incat impiratul murea qi

invia de bucurie. Toati impirilia se filea ci o si aibirrn impirat inlelept 9i invilat ca Solomon impirat.

De la o weme incoace insi, nu Etiu ce avea, cd era

tot gale$, trist qi dus pe gAnduri. Iar intr-o z\, tocmaicAnd copilul implinea cincisprezece ani Ei impiratulse alla la masi cu to{i boierii qi slujbaqii impiriliei qi se

chefuiau, se sculi Flt-Frumos si zise:

- Thti, a venit wemea si-mi dai ceea ce mi-ai fSgi-

rluit la naEtere. Auzind aceasta, impiratul s-a intristatfbarte qi i-a zis:

- Dar bine, fiule, de unde pot eu si-$ dau un asfelrle lucr-u nemaiauzit? $i daci 1i-am figiduit atunci, a

lbst numai ca si te impac.

- Daci tu, tati, nu poli si-mi dai, apoi sunt nevoitsi cutreier toati lumea pdni voi gisi figlduinta pen-

tru care m-am niscut..Atunci toli boierii Ei impfuatul deteri in genunchi,

cu rrrgiciune si nu piriseasci impirilia, fiindci, zi-

ceau boierii:- Tatil tiu de acum inainte e bitrin, qi o si te ridi-

cim pe tine in scaun, qi avem si-1i aducem cea mai fru-moasi impiriteasi de sub soare de so1ie.

Dar n-a fost cu putinli si-l intoarci din hotirireasa, riminind statornic ca o piatri in vorbele lui; iar

tati-siu, dacd. vdztt qi vizu, ii dete voie gi puse la cale sd-i

giteasci de drum merinde gi tot ce-i trebuia.Apoi, Fit-Frumos se duse in grajdurile impiriteqti

unde erau cei mai fr"umogi armisari din toatl impirigia'ca si-5i aleagd unul; dar. cum punea mina $i apuca pe

cite unul de coadi, ii trdntea, Ei astfel caii cAzur6- InsfirEit, tocmai cind era si iasi, iqi mai arunci ochii o

dati prin gr4id ;i, zirind intr-un coll un cal ripciugos gi

bubos qi slab, se duse qi la dinsul; iar cind puse minape coada lui, el igi intoarse capul gi zise:

- Ce pon.rnceEti, stipine? Mullumesc lui Dumnezeuci mi-a ajutat ca si mai puie mdna pe mine un voinic.

Qi infepenindu-qi picioarele, rimase drept ca lu-minarea. Atunci Fit-Frumos ii spuse ce avea de gindsd faci qi callrl ii zise:

- Ca si ajungi la dorinla ta, trebuie si ceri de la ta-ti-tiu palogul, sulip, arcul, tolba cu sigelile si hainelepe care le purta el cAnd era fliciu; iar pe mine si miingrijeqti cu insuli mdna ta qase slptimini gi orzul simi-l dai fiert in lapte.

Cerdnd impiratului lucrurile ce-l povefuise calul,el a chemat pre vitaful curlii $i i-a dat porunci si-i des-chizi toate tronurile cu haine spre a-Ei alege fiul siupe acelea care ii vor plicea. Fit-Frumos, dupi ce ris-coli trei zile qi trei nopti, gisi in sfirgit, in fundul unuitron vechi, armele qi hainele titdne-siu de cind erafliciu, dar foarte ruginite. Se apuci insugi cu mana iuisi le curele de rugini Ei, dupi qase siptimini, izbuti aface si. luceasci armele ca oglinda. Totodati ingrlji side cal, precum ii zisese eL Destuli muncA a\-u; dar fie,cici izbuti.

Cind auzi calul de la Fit-Frumos ci hainele gi ar-mele sunt bine curiFte Ei pregidte, odati se scuturi gi

el, $i toate bubele Ei ripciuga cdzurd de pe dansul Eirimase intocmai cum il fitase maici-sa, un cal gras, tru- ipeg gi cu patru aripi; vdzAnduJ Fit-Frrrmos astfel, ii zise:

- De azi in trei zile plecdm.

- Si triiegti, sdpane; sunt gata chiar azi, de porun-ceSti, ii rispunse calul.

A treia zi de dimineal.i, toati curtea gi toatd impi-r-ir1ia era plini de jale. Fit-Frumos, imbrdcat ca unviLeaz, cu palo$ul in mAni, cilare pe calul ce-Ei alesese,

isi lui ziua buni de la impiratul, de la impiriteasa, de

la toti boierii cei mari qi cei mici, de la ostaSi qi de laroli slqjitorii curfii, care, cu lacrimile in ochi, il rugausli se lase de a face cdlitoria aceasta, ca nu care cumva

sir meargi la pieirea capului siu; dar el, dAnd pintenicalului, ie;i pe poard ca vdntul, qi dupi dinsul carilectr merinde, cu bani qi rreo doui sute de ostaEi, pe

r::rre-i ornnduise impiratul ca si-l insoleasci.DupI ce trecu afari de impirilia tatiiui siu qi

:rjunse in pustietate, Fit-Frumos isi impirti toati avri-

1ia pe la ostaEi ;i, ludndu-Ei ziua bun6, ii trimise inapoi,oprindu-gi pentru dinsul merinde numai cit a pututduce calul. $i apucind, calea citre risirit, s-a dus, s-a

rlus, s-a dus, trei zile gi trei nop1i, pini ce ajunse la ocimpie intinsi, unde era o mulfme de oase de

oameni.Stind si se odihneasci, ii zise ca-lul:

- Sn qdi, stlpAne, ci aici suntem pe moEia uneigheonoaie, care e atat de rea, incit nimeni nu calci pe

moEia ei, firi si fie omordt. A fost ;i ea femeie ca toate

Femeile, dar blestemul pirinlilor pe care nu-i asculta,

ci ii tot necijea, a ficut-o sd fie gheonoaie; in clipaaceasta este cu copiii ei, dar miine, in pidurea ce o

vezi, o s-o intAlnim venind si te pripideasci; e grozav

cle mare: dar si nu te sperii, ci si fii gata cu arcul ca sio sigetezi, iar paloqul 9i sulila si le lii la indemAnd, ca

si te slujeEti cu dAnsele cind vor fi de trebuinli.Se deteri spre odihni; dar pindea cind unul,

cdnd altul.

A doua zi, cAnd se revirsau zorile, ei se pregiteausi treaci pidurea. Fit-Fmmos ingeui gi infrini calul,gi chinga o strdnse mai mult decit alti dati, 9i porni;cAnd, auzi o cioclnituri groaznicL. Atunci calul ii zise:

- Jine-te stipdne, gata, cd iati se apropie Gheo-noaia.

$i cdnd venea ea, nene, dobora copacii: a$a de iutemergea; iar calul se urci iute ca vdntul pdni cam dea-

supra ei ;i Fit-Frumos ii lui un picior cu sigeata Ei,

cind era gata a o lovi cu a doua sigeat5, strigi ea:

- Stai, Fit-Frumos, ci nu-1i fac nimiclSi vizind cI nu o crede, ii dete inscris cu singele

siu.- Si-F triiasci calul, Fit-Frumos - ii mai zise ea -

ca un nizdrivan ce este, cici de nu era el, te mincamfript; acum insi m-ai mdncat tu pe mine; si Etii ci piniazi nici un muritor n-a cutezat si calce hotarele melepini aicea; ciliva nebuni care s-au incumetat a o faced-abia au ajuns pdni in cdmpia unde ai vizut oasele

cele multe.Se duseri acasi la ddnsa, unde Gheonoaia ospitd

pe Fit-Fmmos qi-l omeni ca p-un cilitor. Dar pe cindse allau la masi Ei se chefuiau, iari Gheonoaia gemeade durere, deodati el ii scoase piciorul pe care il pis-tra in traisti, i-l puse la loc gi indati se vindeci. Gheo-noaia, de bucurie, linu masi trei zile d-a rindul ;i rugipe Fit-Fr"umos si-qi aleagi de solie pe una din cele treiifete ce avea, firrmoase ca nigte zdne; el insi nu voi, ciii spuse curat ce ciuta; atunci ea ii zise:

- Cu calul pe care il ai Ei cu vitejia ta, cred ci ai siizbutesti.

t0 lt

Dupi trei zile, se pregitiri de dmm 9i porni. Mer-sc Fit-Frumos, merse gi iar merse, cale lungi Ei mailungi; dard cdnd fu de trecut peste hotarele Gheonoa-

iei, dete de o cimpie fmmoasi, pe de o parte cu iarbainfloriti, iari pe de alti parte pirliti. Atunci el intrebipe cal:

- De ce este iarba pnrHtn?

$i calul rispunse:

- Aici suntem pe moqia unei scorpii, sori cu Ghe-

onoaia; de rele ce sunt, nu pot si triiasci la un loc;l)lestemul pirinflor le-a ajuns, qi d-aia s-au f5cut li-ghioi, a;a precum Ie vezi; w{migia lor e groaznici,nevoie de cap, vor si-gi ripeasci una de la alta pimint;cind Scorpia este necejiti riu, r.arsi foc Ei smoali; se

vede ci a avut wo cearti cu sori-sa qi, viind s-o go-

neascd de pe tirdmul ei, a pArlit iarba pe unde a tre-

cut; ea este mai rea decit sori-sa gi are trei capete. Sine odihnim pufin, stipAne, 9i mdine dis-dediminealisI fim gata. A doua zi se pregiriri, ca 9i cAnd 4junserila Gheonoaie, Ei porniri. Cind, auziri un urlet qi o v6-

. jdieturi, cum nu mai auziseri ei pAni atunci!

- Fii gata, stipine, ci iati se apropie zgrip.turoaicade Scorpie. Scorpia, cu o falci in cer Ei cu alta in pi-mant $i virsind fliciri, se apropia ca vdntul de iute;iari calul se urci repede ca sigeata pdni cam deasu-

pra ;i se lisi asupra ei cam de deoparte. Fit-Frumos osigeati qi ii zburi un cap; cind era si-i mai ia un cap,

Scorpia se rugi cu lacrimi ca si o ierte, ci nu-i face ni-

rnic qi, ca si-l incredinpze, ii dete inscris cu sdngele ei.

Scorpia ospiti pe Fit-Frumos gi mai gi decit Gheonoa-ia; iari el ii dete qi dinsei inapoi capul ce i-l luase cu

sigeata, carele se lipi indati cum il puse la loc, gi dupitrei zile plecari mai departe.

Trecdnd Ei peste hotarele Scorpiei, se duseri ;i iarise mai duseri, pAni ce ajunseri la un cimp numai de

flori gi unde era numai primivard; fiecare floare era cudeosebire de mdndri $i cu un miros dulce, de te im-bita; trigea un vdntigor care abia adia. Aicea stituri ei

si se odihneasci, iari calul ii zise:

- Trecurim cum trecurdm pdni aci, sdpane; maiavem un hop: avem si dim peste o primejdie mare; 9i,daci ne-o ajuta Dumnezeu si scipim Ei de dinsa, apoisuntem voinici. Mai-nainte de aci este palatul undelocuieqte Tinere;e frrd bdtenery ti viapi fdrd de moar're. Aceasti casi este incongiurati cu o pidure deasi qi

inalti, unde stau toate fiarele cele mai silbatice dinlume; ziua gi noaptea pizesc cu neadormire gi suntmulte foarte; cu ddnsele nu este chip de a te bate, qi ca

si trecem prin pidure e peste poate; noi insi si ne

silim, dac-om putea, si sirim pe deasupra.Dupi ce se odihniri weo doui zile, se pregitiri

iarigi; atunci calul, flndndu-gi risuflarea, zise:

- Stipdne , stringe chinga cit po-ti de mult, 9i, in-cilecind, si te 1ii bine gi in sciri, Ei de coama mea;

picioarele si le -tii lipite pe l6ngi suplioara mea, ca sinu mi poticnegti in zborul meu.

Se urci, flcu probi, gi intr-un minut fu aproape de

pddure.

- Stipine - mai zise calul - acum e timpul cind sei

di de mnncare fiarelor pidurei qi sunt adunate toatein curte; si trecem.

- Si trecem - rispunse Fit-Frumos - gi Dumnezeusi se indure de noi.

Se urcari mai sus gi vizurl palatul strilucind astfel,

rle la soare te puteai uita, dar la dansul ba. Tiecuri pe

rleasupra pidurii qi, tocmai cind erau si se lase injos la

scara palatului, d-abia, d-abia atinse cu picior-ul virfultrnui copac gi deodati toati pidurea se puse in m\care;turlau dobitoacele, de $ se fbcea pirul miciuci pe cap.

Sc gribiri de se lisari in jos; qi de nu era doamnapalatului afari, dAnd de mAncare puilor ei (cici a;a

r rumea ea lighionile din pidure), ii pripideau negreqit'

Mai mult de bucurie ci au venit, ii scipi ea; cici nurnai vizuse pini atunci sullet de om pe la dAnsa. Opri pe

tlobitoace, le imblinzi Ei le trimise la locul 1or. Stipdnacra o zdr,ld. inalti, subfirici ;i drngdJagi 9i fi-umoasi, ne-

voie mare! Cum o vdzu Fit-Fmmos, rdmase incremenit.l)ari ea, uitdndu-se cu mili la dinsul, ii zise:

- Bine ai venit, Fdt-Frumos! Ce cauli pe aici?

- Ciutim, zise el, Tinerele fdrd bdtrAnege qi viagiIlird de moarte.

- Daci ciutali ceea ce zisegi, aici este.

Atunci descileci qi intri in palat. Acolo gisi incirloui femei, una cu alta de tinere; erau surorile cele

nrai mari.El incepu si mullumeascd zdnei pentru ci I-a

scipat de primejdie; iari ele, de bucurie, gitiri o ciniplicuti 9i numai in vase de aur. Calului ii dete drumulsii pasci pe unde va voi dinsul; pe urmi ii ficuricunoscuqi tuturor lighioanelor, de puteau umbla intihni prin pidure.

Femeile il rugari si locuiasci de aici inainte cuddnsele, cici ziceau ci li se urdse, qezind tot singurele;iari el nu agtepti si-i ra;rai zici o dati, primi cu toatimultumirea, ca unul ce aceea qi ciuta.

13

incet, incet, se deprinseri unii cu alFi, igi spuse is-

toria qi ce pn$ pnni si ajungi la dAnsele, qi nu dupimulti weme se gi insoli cu fata cea mai mici. La inso-

frea lor, sdpanele casei ii deteri voie si meargi printoate locurile de primprejur, pe unde r.a voi; numai pe

o vale, pe care i-o Ei aritari, ii ziseri sd nu meargi, cicinu va fi bine de el; gi-i Ei spuseri ci acea vale se numeaValea Pldngerii.

Petrecu acolo weme uilata, fil| a prinde de veste,

fiindci rimisese tot aEa de tinir, ca gi cind venise.Trecea prin pidure, firi si-l doari micar capul. Se

desflta in palatele cele aurite, triia in pace 9i in linigtecu solia qi cumnatele sale, se bucura de frumusefeaflorilor qi de dulceala gi curigenia aerului, ca unfericit. Ieqea adesea la v6nitoare; dar, intr-o zi se luidupi un iepure, dete o sigeati, dete doui 9i nuJ ni-meri; supirat alergi dupi el gi dete ;i cu a treia si-geati, cu care il qi nimeri; dar nefericitul, in invilmi-geal6, nu bigase de seamd ci, alergAnd dupi iepure,trecuse in Valea PlAngerii.

LuAnd iepurele, se intorcea acasi; cind, ce si vezi d-

ta? deodati il apuci un dor de tati-siu s,i de mum sa. Nucuteze se spuie femeilor mdiestre; dari ele il cunoscuridupi intristarea Ei neodihna ce vedeau intr-insul.

-Ai trecut, nefericitule, in Valea Pldngerii! ii ziseriele, cu totul speriate.

- Am trecut, dragele mele, firi ca si fi voit si fadasti neghiobie; 9i acum mi topesc de-a-n picioarele dedorul pirintilor mei, insi qi de voi nu mi indur ca sivi pdrisesc. Sunt de mai multe zile cu voi qi n-am si mipling de nici o rnihnire. Mi voi duce dari si-mi mai

14 l5

vid o dati pirinlii gi apoi m-oi intoarce, ca si nu mimai duc niciodati.

- Nu ne pirisi, iubitule; pirinfii tii nu mai triiescde sute de ani, ;i chiar tu, ducAndu-te, ne temem ci nute vei mai intoarce; rim6i cu noi; cici ne zice gindulci vei pieri.

Toate rugiciunile celor trei femei, precum gi ale

calului, n-au fost in stare si-i potoleasci dorul pirin-flor, care-l usca pe de-a-ntregu1. in cele mai de pe

urmi, calul ii zise:

- Daci nu wei si mi asculf , stipAne, orice 9i se va

intdmpla, si Etii ci numai tu eqti de vini. Am si-$ spui

o vorbi, qi daci vei primi tocmeala mea, te duc inapoi'

- Primesc - zise el, cu toati mulqumirea - spune-o!

- Cum vom ajunge la palatul tatilui tiu, si te lasjosqi eu si mI intorc, de vei voi si rimii micar un ceas.

- Aqa si fie; zise el.Se pregdtiri de plecare, se imbriliEari cu femeile

qi, dupi ce-qi luari ziua buni unul de la altul, porni,lisindule suspindnd gi cu licrimile in ochi. Ajunseriin locurile unde era moEia Scorpiei; acolo gisiri oraqe;

pidurile se schimbaseri in cdmpii; intrebi pre unii Ei

pre al$i despre Scorpie qi locuin!" ei; dar ii respunserici bunii lor auziseri de la stribunii lor povestindu-se

de asemenea fleacuri.

- Cum se poate una ca asta? le zicea Fit-Fmmos,mai alaltiieri :rm trecut pe aici; 9i spunea tot ce qtia.

Locuitorii rideau de dinsul, ca de unul ce aiurea-

zi. sau iseaz| deqtept, iari el, supirat, pleci inainte,fhri a biga de seami ci barba qi pirul ii albise. .

AjungAnd la mogia Gheonoaiei, f[cu intrebiri ca Ei

Ia mogia Scorpiei, gi primi asemenea rispunsuri. Nu se